Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016 [604718]

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
117 OCIETATEA GERMANĂ MULTICULTURALĂ
A EȘUAT
Georgiana ZALUPCA
perceived as “an ideology that promotes the institu tionalization of communities containing
multiple cultures.” 260 Germany’s chancellor, Angela Merkel, declared that “the
multicultural society has failed completly” on 17
261
Merkel declares that “immigrants urge to assimilate fully the German values,
multiculturalism is an illusion. […] All the immigra nts
German. Multiculturalism generates parallel societi es and remains in fact an illusion”. 262
1. INTRODUCERE
țară
numără țările Comunității
1957. Odată
260
u 493
261 11559451
262
o 14919792

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
118 ozonă 357050 pătrați
80,2 populației
aceștia numără și 7,7 străini. și țară
membră Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ( Datorită
nu există 263
După să un
2014,
administrația publică, apărarea ,educația, sănătatea și
asistența socială comerțul și amănuntul,
și și alimentație publică
2737,6 2013,un 33 343 EUR
264
sunt Franța, și
sunt Țările Franța și
Germania este singura țară, membră a Uniunii Europene, care în
fiecare trimestru înregistrează creșteri economice, asigu rând astfel un nivel
de trai ridicat cetățenilor săi. În luna iunie a anului 2014, Germania a decis
creșterea punctului de pensie și mărirea tarifului orar pentr u angajații
companiilor de stat și private, precum și creșterea indemnizaâiil or sociale și a
ajutorului de șomaj. Toate aceste aspecte conduc la stabilitat e economică și
socială, companiile germane fiind încurajate de stat să facă angajări, iar
profitul acestora crește corespunzător. De asemenea, investitori i străini
ă să deschidă noi subsidiare în Germania, cu precădere în Land
Bavaria (orașul München), Baden Württenberg (orașul Stuttgart), Hessen
(orașul Frankfurt am Main) și Hamburg (orașul Hamburg). Totodată , în
uri se regăsesc localizate cele mai importante și profita bile
Commerzbank etc. În aceste condiții, vom întâlni cu precădere sal arii foarte
uri ale Germaniei, dar și un cost
ții foarte ridicat.
Datorită acestui context economic favorabil și al stabilităț ii scenei
află la polul opus cu situația economică și socială din celel alte state membre
a confruntat în ultimii ani cu un număr
foarte ridicat de cetățeni provenind din celelalte state ale Uniunii Europene,
sau din alte țări ale lumii, care au obținut un loc de muncă în ac eastă țară sau
și au dorit să emigreze.
263
25
264

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
119 Foarte multe țări din Uniunea Europeană, precum Italia, Spania,
Portugalia, Franța, România, Ungaria, Bulgaria, Grecia se confruntă cu
scăderi trimestriale considerabile ale economiei și cu o cr eștere a ratei
somajului, mai ales în rândul tinerilor și al
între 50 și 60 de ani, iar euroscepticismul opiniei publice este plasat d eja într
un alt context. Pe lângă faptul că în aceste țări au loc dese c rize politice sau
manifestații de stradă, o altă țară care dorește să adere la Uniunea Europeană,
Ucraina, se confruntă cu o luptă a dobândirii identității prop rii în fața Rusiei.
De asemenea, Marea Britanie își dorește ieșirea din zona Euro și din Uniunea
Europeană.
Stabilitatea Uniunnii Europene este amenințată de contextul poli tic ș
economic, de poziția din ce în ce mai fermă a Marii Britanii de a parăsi zona
Euro, dar și de evoluțiile economice și politice care au loc în ță rile arabe
(Iran, Libia, Irak, Siria), Rusia, Israel și SUA.
În Uniunea Europeană încep să ia amploare poziții UE și crește
popularitatea și încrederea în partidele naționaliste, iar majoritatea statelor
membre ale Uniunii nu mai gândește unitar în momentul în care se adoptă
decizii, ci se merge foarte mult pe impunerea propriilor p referințe, adoptarea
ăsuri benefice statului respectiv și intereselor proprii a le acestuia. În
acest context, euroscepticismul se dezvoltă atât la nivel polit ic, cât și
popular, iar Uniunea Europeană trebuie să se gândească seri os la reformarea
întregului sistem european și la o reconfigurare simbolică a dimensiunilor de
putere interstatale. Cetățenii își exprimă liber opiniile cu pri vire la statutul lor
de cetățeni europeni și își aleg exact acel profil de eur oparlamentar pe care ei
îl consideră reprezentativ pentru nevoile și aspirațiile lor c a să îi reprezinte la
În cele ce urmează voi detalia contextul actual al multicultur alismului
pieței muncii germane pe fondul valului de imigranți din Africa ș i Orientul
mijlociu din septembrie 2015, dar și al liberalizării pieței muncii pentru
cetățenii români și bulgari la 1 ianuarie 2014.
2.„S OCIETATEA GERMANĂ MULTICULTURALĂ A EȘUAT ”
2.1. UROPEANĂ
Federală membră organizații
internaționale și parteneră ăomulțime
internaționale. politică externă
organizații și
oinstituție ,adică formă și fără
Federală fost șase
Împreună Franța, și Țările
și 1951,
peană Cărbuni și

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
120 Europeană și Europeană. numără 28
un număr inițial competențe
naționale către această organizație și instituțiile
Din sunt
și hotărâri instituțiilor
aplică Federală urmează să
către fiecărui
1992,fost 23 fundamentală (germană:
și
și 265
754 (în 2013), cel mai mare număr de parlamentari ai UE în Parla mentul
Ca urmare a ratificării Tratatului de la Lisabona, numărul
parlamentarilor germani va scădea la următoarele alegeri pentru Parlamentul
Cetățenii germani își exprimă liber
opiniile cu privire la statutul lor de cetățeni europeni și î și aleg exact acel
are ei îl consideră reprezentativ pentru nevoile
și aspirațiile lor ca să îi reprezinte la Bruxelles.
Pe lângă susținătorii integrării există și
că opiață internă comună,
muncă susținătorii referă
oportunitățile regăsesc, vamală, piața internă,
unică și unitară Aceștia, referă
și posibilitățile oferă opolitică comună externă
poliție și judiciară siguranța cetățenilor 266
UE se confruntă, în prezent, nu numai cu o criză monetară, dar și cu o
criză de acceptare, după cum indică curbele de încredere des crescătoare din
în ce mai firesc să ne întrebăm dacă „Integrarea europeană mai are vreun
sens?” și „Avem nevoie de Uniunea Europeană?" . Răspunsul este însă
„Da” , dacă scopul nostru ca membrii ai UE este să păstrăm Uniunea unită.
Academiei Europene de la Berlin și expert profilat pe tem a Europei, ne oferă
10 motive de bază pentru care încă mai ave
Europeană. 267
265
266
267

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
121 1. Uniunea Europeană asigură pacea în Europa.
Această declarație este ridiculizată de mulți critici din UE ca fiind o
banalitate, pentru că pacea, cel puțin în centrul continentului, est e de
vărat, din fericire și este exact rezultatul
politicii de integrare europeană și a existenței spațiului Schengen.
2. Uniunea Europeană susține pacea în lume.
Lumea noastră este afectată de războaie, violență, foamete și boli.
Toate acestea nu pot fi însă
pentru dezvoltare și prevenirea dezastrelor, UE contribuie la ab ordarea
acestor probleme. UE și statele sale membre sunt princip alul donator de
ajutoare pentru dezvoltare, contribuie la bugetul Organizației Na țiunilor
Unite și participă la operațiuni de pace mandatate. Uniunea a re parteneriat cu
țările din Africa, Asia și America Latină unde au construit structuri
economice sustenabile, au contribuit la reducerea corupției și au sprijinit
niunea Europeană garantează libertatea Europei.
Tratatele europene și Carta UE a Drepturilor Omului stabi lesc clar
libertatea acesteia. UE are propriul său Parlament, ales în mod liber și
democratic de cetățenii Uniunii, iar aceștia pot influența și de term
4. Uniunea Europeană garantează libertatea în Europa.
Un weekend la Varșovia, munca ocazională la Amsterdam, o vacanță
în Franța și efectuarea studiului în Estonia
mobilități. În acest context, este vorba de libertatea gener ală de circulație, de
acceptare a calificărilor academice, de transferabilitat e a drepturilor de
pensie, de beneficierea de asigurări de sănătate peste tot în Uniune .
5. Uniunea Europeană construiește destinul Europei în
Globalizarea nu poate fi oprită sau încetinită, afectând ast fel masiv și
Europa. Noi puteri economice, cum ar fi țările BRICS (Brazi lia, Rusia, India,
China, Africa de Sud) câștigă teren în determinarea viitoarei ordi ni și
configurații mondiale. Uniunea trebuie să aibă o poziție fermă în acest
context și să arate că este unită.
6. Uniunea Europeană este cea mai mare piață a lumii.
Cele patru libertăți ale pieței interne (pentru bunuri, ser vicii, forță de
muncă și capital) asigură tuturor cetățenilor UE o gamă larg ă de consum și
de oportunități economice pentru angajați și angajatori. Desigu r, asta
înseamnă, de asemenea, că sunt expuse în mod constant concurenței dure.
7. Uniunea Europeană contribuie la modelarea viitorului Europei.
Nu există nicio altă instituție care are puterea și influența necesare
pentru a structura continentul european. Asocierea de 28 de state, sp ațiul
economic european, politica europeană de vecinătate la est și la sud,

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
122 o
Uniune puternică.
8. Uniunea Europeană protejează mediul înconjurător.
Schimbările climatice au fost mult timp ridiculizate ca o invenție a
unor ecoactiviști, însă, între timp acestea au avut loc, și consec ințele sale
sunt resimțite în Arctica, precum și în zone din Pacific. Prin deciziile sale
ambițioase de reducere a emisiilor obligatorii pentru a ec onomisi energie și
pentru a reduce încălzirea globală.
opeană protejează diversitatea culturală.
24 de limbi oficiale în afaceri reprezintă o pacoste, dar mottoul „unitate
în diversitate" al Uniunii definește un concept care conturează identitatea
oamenilor și a națiunilor și îi ajută pe oameni să trăiască ș i să se bucure de
diferențele lor culturale, lingvistice și de civilizație. Bog ăția de culturi,
varietatea mentalităților, diversitatea literaturii și art elor vizuale, a muzicii,
acceptarea diferitelor religii fac din UE un spațiu în care oricine își poate
găsi locul pe teritoriul oricărei țări.
10. Uniunea Europeană este domiciliul unei uniuni monetare de succes.
Această declarație poate naște în acest moment mult scepti cism.
Dificultățile uniunii monetare sunt palpabile și evidente. Cu pia ța unică și
a monetară, cu libera circulație și comunitatea de valori al e UE se
creează un spațiu social unic de acțiune pentru cetățenii europeni.
2.2.
Germania și în special modelul german (germ.
fost discutate și îndelung analizate de științele economice și politic e.
În timp ce în 1999, Germania a fost numită „bolnavul Europei" datori tă
unui sistem bancar conservator și a unei structuri instituționale r igide de
către revista financiară
angajare dificil, cu creșteri economice nesemnificative și cu s evere probleme
fiscale, aceasta a depășit SUA după criza economică financi ară și a devenit
angajărilor și Germania a fost apreciată pentru capacitate a ei de a crea noi
locuri de muncă și de a preveni șomajul.
De când a izbucnit criza financiară în 2008, Germania a performat pe
plan economic mult mai bine decât vecinii săi. De ce este însă Germania atât
de specială? Ce o face să aibă o economie sustenabilă? Este oare ultimul
castel de nisip rămas înainte să fie lovită de furtuna globa lizării? Sau este o
piatră rezistentă în ape tulburi? Pot oare puternicele sale instituții, în mo d
special patronatele, care prin comparație internațională sunt o piatră solidă în
ape tulburi, influența mediul politic? Oare școlile vocaționale ga rantează o
muncă calificată, prevenind astfel șomajul, și în mod special șom ajul în

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
123 flexibil pe timpul crizei. Politica salarială a permis creșterea salariului minim
pe economie în timpul crizei. Creșterea salarială controlată și un curs de
schimb valutar scăzut au favorizat surplusul
apărut din anii 1940, cunoscut ca și modelul neomercantilist. A avut
Germania pur și simplu noroc când a crescut cererea de mașini germane pe
piața din China? Această cerere a condus la creșterea vânzări lor din industria
omobile germane. Germania a început să înregistreze succes după
succes încă din anii 2001, a depășit criza financiară și a devenit creditorul
vecinilor săi, bazându se foarte mult pe export și pe înghețarea salariilor.
Dezbaterile în ceea ce privește
chiar și în interiorul Germaniei. Analizele făcute de americ ani pe tema
modelului german sunt pozitive: „Germania este acum o societate mult mai
egalitară decât a fost o dată, dar există mulți oameni în al te părți din Euro
care ar dori să fie în locul cetățeanului german". De ce și ar dori însă acest
lucru? Explicația este simplă. În 2014, șomajul în Germania a scăzut la 4,8%,
în timp ce ratele șomajului în rândul tinerilor este de 7,1%, față de 21%
rmele de pe piața muncii au fost însă doar o parte a monedei.
Înghețarea salariilor cu acordul sindicatelor și explozia exp orturilor datorită
unui curs valutar favorabil au fost cealaltă parte a monedei. Ac eastă
combinație de politici a făcut din Germania o țară orientată p e export, cu
conservatorismului fiscal și al reformelor de pe piața muncii de la
începuturile anilor 2000. Înțelepciunea germană a constat în salarii moderate,
elații de muncă și de afaceri de succes.
Performanța inovativă economică a Germaniei este superioară.
Germania a gestionat criza financiară mult mai bine decât m ulte țări din UE,
dar a performat și cel mai prost. Grupul nordic european form at din Austria,
Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia a avut mult mai mult succe s decât
o perspectivă pe termen lung, rezultatele economice ale
Germaniei sunt dezamăgitoare în comparație cu economiile de succ es ale
a producției este de necontestat. „Made in Germany”
este o altă trăsătură de succes a Germaniei. Ingineria germ ană și design
produs au contribuit semnificativ la customizarea producției germa ne în
„Made in Germany” sunt
căutate chiar și în China.
Succesul german își are rădăcinile în elementele micro și
macroeconomice. Elementele macroeconomice ale modelului furnizează un
stabilitate socioeconomică care stă la baza activității e conomice.

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
124 Elementele microeconomice, în schimb, susțin un sector manufacturi er
preferință pentru strategii de afaceri bazate pe o producți e de înaltă calitate și
un sistem de inovație galopant.
criza financiară, Germania avea deja o structură sectorială ș i un mix de
produse care puteau să servească piețele internaționale pentru bunuri de
consum de o înaltă calitate, cum ar fi mașinile de lux sau pr odusele
cincime la creșterea exportului german de la declanșarea cr izei. Modelul de
n a condus la actualul deficit al exportului făcut de țările di n
sudul și estul Europei. Începând cu anii 1990, sectoarele industriei germane,
în special industria de automobile, și
producție în țări precum Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia. V echii
parteneri de comerț, țări ul și Italia au fost scoase
din noua schemă de expansiune germană.
mici și o rată de schimb valutar scăzută au pus o mare pre siune pe celelalte
țări din zona euro. Unele țări necorporatiste, precum Austria, pot face față
unor astfel de presiuni. În schimb Franța și țările sudice din zona euro,
ț
sub o mare presiune. Spania, Portugalia, Italia și Franța a u înregistrat un
declin puternic al cotei de producție între 1981 și 2007. Actualele def icite
economice ale statelor membre UE au fost finanțate prin infuzi i de capital,
ite în special din Germania și Franța. Țări precum Grecia , Spania,
Portugalia, zona Baltică, Bulgaria și România s au confruntat cu inflație, cu
lipsa dezvoltării sectoarelor economice, și cu suprasaturați ei a pieței de
Succesul german se bazează pe următoarele structuri:
1. Relațiile industriale. Firmele negociază, coordonează și colaborează cu
sindicatele și cu angajații în ceea ce privește implementa rea și aplicarea
condițiilor de muncă și a nivelurilor de salarizare. Germania est e
caracterizată un înalt nivel de organizare, coordonare și centralizare al
relațiilor industriale. Multe companii germane au capacități excelente de a
efectua îmbunătățiri ale produselor sale și ale proceselor de producție, și asta
deoarece sindicatele asigură angajaților siguranța locului de munc ă și
influențează pozitiv deciziile de management. Nicio decizie lua tă de
management nu este aplicabilă dacă nu are acordul prealabil a l sindicatului.
Aceste aspecte au determinat creșterea calității produselor și i novați
2. Școlarizarea vocațională. La nivelul sectorial, școlarizarea vocațională
este excepțională și furnizează forța de muncă foarte calific ată. Bazată pe
educație de bază și practică, construită în colaborare cu uniunil e sindicale și

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
125 asociațiile angajatorilor, aceasta este foarte bine struct urată și organizată în
funcție de cerințele pieței. Această școlarizare vocațională duală germană
produce specialiști în diferite sectoare ale economiei care se transformă în
angajați prețioși pentru firmele în care urmează să munceasc ă. Majoritatea
rămâne loială companiei în care și a efectuat stagiul de practică. De
asemenea, este o formă dominantă de studiu în sistemul educațional ger man
după școala secundară, fiind cunoscută și ca școlarizare la locul de muncă.
vernarea corporativă și relațiile între firme. Firmele își construiesc
strategiile și își dezvoltă preferințele în asemenea măsur ă încât să acceseze
fonduri și să colaboreze cu acționarii, dar și să își mulțumeasc ă angajații prin
politica adoptată.
4. Relația cu angajații. Coordonarea și comunicarea dintre firme și angajați
se efectuează liber și obiectiv, beneficiind de rezolvarea c onflictelor de
muncă și de aportul substanțial al sindicatelor.
IV au schimbat structura instituțională a Agenției
Naționale a Forței de Muncă .
Reforma sistemului de asigurări pentru șomeri a implicat tă ieri drastice ale
beneficiilor celor care erau șomeri de foarte mult timp și a condus la diferite
ță socială de la 12 până la 18 luni de șomaj. S
de asemenea, și dreptul persoanelor calificate în muncă, de a oc upa locuri de
muncă necalificate, dacă nu își găseau ceva pe măsura calific ării lor
a redus numărul șomerilor calificați.
Germania se numără, în prezent, printre statele membre ale UE, care
are cea mai mare proporție de salarii mici din Uniune. La capătul opus se
află Luxemburg, cu cel mai mare salariu mediu net pe cap de l ocuitor din
ru protecția celor cu venituri mici, Germania a
euro brut. De această măsură beneficiază aproximativ 4 milioane de ang ajați.
2.3.IAȚA
pene încă suferă din cauza efectelor
crizei financiare, economia germană a explodat pur și simplu. Germania nu
numai că are o rată a șomajului extrem de scăzută și o rată r idicată a
persoanelor angajate, dar a generat și un record din taxele înca sate de la
populație și de la companii care au ajutat stabilizarea b ugetului. Germania s
a transformat rapid din „bolnavul” Europei care avea probleme fiscale grave,
locuri de muncă puține și creștere economică anevoioasă, într
erte pe piața forței de muncă.
Cum se poate explica această schimbare radicală? Rădăcini le
progresului german se găsesc la începuturile anilor 2000, când Germani a a
introdus un conservatorism fiscal și reforme structurate pe piaț a forței de
muncă. Scepticii susțin că succesul se datorează prețului plă tit de dualizarea

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
126 pieței muncii, de diferențele existente între locurile de muncă stabile și cele
Piața muncii
piață alături de piața bunurilor și piața capitalului. Pia ța muncii se referă la
forța de muncă. În percepția cotidiană forța de muncă are în vede re
capacitatea unui om de a munci. Din perspectivă economică piața muncii
reprezintă una din componentele forțelor de producție. 268
O serie de indicatori economici demonstrează
din „bolnavul” în „miracolul” Europei. Piața muncii germane se a flă într o
formă extraordinară, în comparație cu cea americană și cu cea a celorlalte
țări europene. Rata de șomaj a țării a scăzut de la 11,3% în 2005 l a 5% în
2014. În timp ce media ratei șomajului la nivelul Uniunii se situează la
10,2%. Și mai impresionantă este însă rata de ocupare a locur ilor de muncă,
care a crescut de la 65% în 2003 la 73,3% în 2013. UE are o rată medie de
ocupare a locurilor de muncă de 64,1%,
67,4% conform Eurostat. Performanța pieței de muncă germane este
remarcabilă, mai ales în actual climat economic global.
De asemenea, performanța pieței muncii întărește și situaț ia fiscală a
țării, incluzând abilitatea de a îm
generarea de profit din taxe și impozite și atragerea de emigranți. Acum un
deceniu, dezvoltarea demografică era ținută pe loc datorită rate i de fertilitate
foarte scăzute, a îmbătrânirii populației și a numărului redus de emigranți (82
000 în 2004). Aceste aspecte au exercitat o presiune imensă asupr a
dezvoltării și bunăstării statului german. În timp ce fertil itatea este în
continuare scăzută (1,4% în 2012), numărul emigranților a explodat la 428
tat al creșterii economice germane. Astăzi, populația
Germaniei crește din nou, mai mult datorită emigranților. Numărul crescut de
locuri de muncă a generat și venituri mari la buget din taxe și impozite.
Pentru prima dată în 50 de ani, Germania a reușit să și reducă datoriile la
Datorită creșterii economice, și numărul persoanelor angajate a crescut
Această creștere include și revitalizarea locurilor de muncă p e perioadă
inată și cu normă întreagă de la 37% în 2006 la 41% în 2012. 269
Contractele de muncă pe perioadă nedeterminată sunt în continuare cea
mai des întâlnită formă de angajare, reprezentând 60% din toate locur ile de
muncă.
268 Zamfir, Cătălin. Vlăsceanu, Lazăr. (1993). „Dicționar de Sociologie ”.
București, p. 430.
269

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
127 59% în 2003 la 69% în 2013, în timp ce și procentul persoanelor cu vârste
64 de ani a crescut de la 39,9% la 63,5%. Rata șomajului în rândul
tinerilor este scăzută, doar 7,9%, în comparație cu media european ă de
n 2013. Rata șomajului a scăzut de la 6% în 2005 la 2,3% în 2013,
Germania a sacrificat cinci milioane de șomeri, pentru a sta biliza
economia și înregistra creștere economică. Firmele germane au reușit să
salariile în așa fel încât să fie și competitive pe pia ța internațională
a muncii, dar și suficiente pentru a asigura un nivel de trai decent cetățenilor
săi în Germania. Germania a redus considerabil ajutoarele soci ale, a introdus
clase de salarizare și impozitare diferite în funcție de vâ rstă, vechimea în
muncă, contribuțiile la asigurările sociale, fondurile de pensii, de sănătate și
de șomaj, de statutul marital și de numărul de copii aflați în întreținere.
Practic, cu cât ești mai tânăr și nou pe piața muncii, cu atât plătești mai multe
taxe și impozite și salariul net este vizibil diminuat.
Succesul Germaniei se datorează reformelor aplicate pe pi ața muncii și
a salariilor modeste. Cele mai semnificative reforme pe p iața muncii au avut
loc pe vremea cancelarului social democrat Gerhard Schröder și au rămas
„Reformele Hartz”
maximă de asigurări pe timpul șomajului, astfel încât pers oanele fără loc de
muncă beneficiau de un ajutor de șomaj limitat de 12 luni. În plus, re formele
au fost efectuate în concordanță cu necesitățile pieței muncii și
puternice instrumente de politică socială. Acestea au integrat fostul program
de asigurări de șomaj și programul de asistență socială pentru șomeri. Fi ecare
persoană angajabilă între 15 ani și vârsta de pensionare primeș te un ajutor de
șomaj II
democraților, a fost introdusă și o „indemnizație de muncă pe termen
scurt” , adică o subvenție salarială pentru lucrători care a redus pr ogramul de
financiară, guvernul german a extins durata scurtă a perioadelor de muncă de
la șase la 24 de luni. Astfel, 1,14 milioane de muncitori au fost prot ejați de
șomaj prin acest sistem.
se datorează și reducerii ofertelor pe
piața muncii. Media orelor lucrate de către un salariat a sc ăzut între 1997 și
a reflectat în creșterea numărului de angajați cu jumătate de
normă. Pe de altă parte, numărul populației cu vârste cuprinse între 15 și 65
de ani a început să scadă începând cu 1999 și s a compensat cu creșterea
ratei activităților în 2006. De atunci, și rata forței de muncă a ctivă a fost în
declin, ceea ce coincide exact cu descreșterea numărului de șomeri.
Scăderea numărului de oferte de locuri de muncă a determinat mulți
tineri germani să meargă la studii în țara vecină, Austria. Și acest aspect a
contribuit la scăderea ratei șomajului. Mulți însă au văzut acest lucru ca fiind

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
128 o strategie germană foarte bine gândită, o politică deliber ată, care să prevină
creșterea de oferte de locuri de muncă pe piața germană, rest ricționând astfel
și accesul străinilor la piața muncii germane. Acest lucru s a schimbat însă
odată cu liberalizarea pieței muncii la nivelul UE, când foar te mulți europeni
calificați din țările lovite de criza financiară și de criz a euro au venit în
Germania să muncească pe salarii mici. Fiind tineri (vârsta medie fiind 30 de
ani), cu studii superioare, cu experiențe anterioare în companii
multinaționale, flexibili, mobili, ieftini și foarte bine pr egătiți aceștia sunt
preferați acum la angajare în Germania, în detrimentul germ anilor. De ce?
Pentru că un astfel de candidat, potențial angajat, poate primi un s alariu
mediu brut anual de aproximativ 35000 până la 4
1700 de euro, în funcție de
ul unde lucrează în timp ce un german, care a fost angajat ime diat după
cât al unui străin. Evident, în contextul economic actual, firmele ge rmane
preferă să angajeze străini ieftini, pentru a reduce costuri le sau să își
externalizeze anumite departamente și servicii (de exemplu, marketing,
tehnic, relații cu clienții) către firme de
în țările din Estul Europei, gen Slovacia, România, Cehia,
Ungaria, Polonia și Bulgaria, unde un angajat ajunge să câștige maximum
700 800 de euro brut lunar. Să ne întrebăm totuși de ce aceste compa
ales Europa de Est ca a doua piață de muncă și nu au ales India? Se știe că
India este o piață foarte bine calificată și de cinci șase ori mai ieftină decât
Europa. Răspunsul este simplu. Datorită barierelor lingvistice . Astfel, est
ori de germană la un nivel mediu către avansat sunt angajați
pentru activități de care presupun interacțiunea activă și directă cu
clienți externi germani, în schimb ce indienii sunt preferați pentru munca
administrativă, așa zisă de ,unde comunicarea se efectuează între
cele două părți în limba engleză, iar aceștia nu au contact del oc cu clienții
finali. Ambele părți lucrează la o companie de renume și a cest aspect
contează la curriculum vitae, deși salariile sunt foarte mici și condiț
muncă lasă de dorit.
Un fenomen interesant și care merită să fie analizat este cel al firmelor
zeci de ani pe piața germană, care vând produse și servicii unor companii de
enume din Germania și instituțiilor de stat germane care au fos t și ele
afectate considerabil de criza financiară începând cu anul 2010. În cepând de
atunci, fiecare an fiscal încheiat era raportat fie pe mi nus, fie cu o creștere
nesemnificativă. Este vorba
nivel global. La nivel național, pe piața germană existau însă p lusuri în
vânzări. Astfel, strategia acestora a fost să reducă forța de muncă scumpă
germană și să mute multe din departamente în țările Est Euro pene și India,

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
129 au gândit aceste mari companii însă? La
faptul că angajatul german are mai multe drepturi decât an gajatorul și este
ile nu se pot face atât de simplu. Totul trebuie să se negocieze între
conducerea companiei și conducerea sindicatului. Astfel, pachetele
compensatorii oferite au fost substanțiale și s au acordat în funcție de
vechimea în muncă. S a constat chiar că era mai ieftin să îl păstrezi în
continuare ca și angajat decât să îl disponibilizezi. Mai mu lt decât atât,
firmele au pierdut și din renume pe piață, cota de încredere a scăzut, iar
clienții finali au fost foarte reticenți când au început să lu creze cu
ani. Americanii însă nu s
din interacțiunile interumane, ci s au gândit numai la profit. Această strategie
însă nu i
Un alt caz de notorietate este cel al grupului Nokia Siemens. Și acesta
a fost lovit de probleme financiare în 2010, tot pe perioada crizei, și a înce put
un proces intens de restructurare cu un număr masiv de disponibiliză ri. Cei
mai afectați de acest val de concedieri au fost angajații conce rnului
și sindicatul angajaților nu au stat însă pasivi. Au întreprins imediat acțiuni.
Primarul orașului München a tăiat imediat orice formă de subvenț ie din
ului bavarez pentru compania finlandeză ca formă de protest
pentru concedierile masive și împreună cu sindicatul a inițiat un proces de
transfer al angajaților de la Nokia Siemens către Siemens. A ceastă luare de
poziție a fost foarte apreciată de către toți și a arăt at că statul german este
ic și că își susține cetățenii prin orice mijloace.
Sunt lecții din care trebuie să învățăm că numai uniți putem învinge.
Germanii au această capacitate, dispun de aceste resurse, nu le lipsește teama
de a lua atitudine și de a și exprima punctul de veder
lasă călcați în picioare și, mai mult decât atât, nu se la să încălecați. Pe
a costat scump să concedieze germani. Vânzările lor au scăz ut
considerabil pe o piață unde cererea în IT este mai mare de cât oferta, iar
păstrarea acestora ca și angajați. Pasul greșit făcut de a mericani a fost în
avantajul firmelor mici și mijlocii germane care și
produse și servicii, înregistrând pro
Schimbările pe piața muncii din Germania și protecția soci ală pentru
șomeri au contribuit la creșterea ratei de angajări și la descreșterea ratei
șomajului pe termen lung, facilitând astfel și munca „atipică”
angajarea cu jumătate de normă, angajarea temporară sau cu cont racte pe
perioadă determinată, angajarea prin agenții de muncă sau angaj area pe
salarii mici. Germania nu mai este o țară care oferă sala rii mari. Au crescut
atât dispersia salarială, cât și sectoarele cu salarii mici. Form

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
130 de angajare cu protecție redusă s
indispensabile ale ocupării forței de muncă și s au transformat în niște
capcane pentru cei încadrați în astfel de activități. De exe mplu, ajutorul
ș
un an calendaristic este de 1 380,30 euro pe lună, alocația unui copil es te
de 150 de euro pe lună, iar un frizer care muncește 40 de oră pe lună c âștigă
2.4. CĂ
Mărfurile germane sunt competitive atât din perspectiva preț ului, cât
și a calității. Ingineria germană și designul de produs au subl iniat în mod
obișnuit și au excelat în personalizare și măiestrie, pent ru a creea ierarhii
și relații strânse între proiectare și execuție chiar și în firmele mari ale
epocii fordiste. Aceste aspecte au contribuit la diversificar ea calității
producției fără dificultate. Cererea de produse de acest fel e ra ridicată,
deoarece prețurile erau foarte mici. Reevaluările succesive a le mărcii
germane după anii 1969 nu au redus deloc surplusul comercial al Germa niei.
Din contră, marca germană a devenit din ce în ce mai puternică și a condus la
surplus, în timp ce cererea a rămas neschimbată sau a conti nuat să crească
au mărit prețurile.
Competitivitatea internațională ridicată a industriilor manufact uriere
germane a condus la o tranziție ușoară a economiei de servicii î n era
schimbării structurale care a început în anii 1980. Dezindustriali zarea a
ontinuat la un nivel mai scăzut decât în alte țări, în special î n țările anglo
americane. Sistemul de producție german s a dezvoltat datorită prezenței
unor sindicate puternice care au forțat angajatorii să inventeze mereu pr oduse
avansate, să producă tehnologii și să dezvolte campanii de marke ting care să
contribuie creșterea salarială și la îmbunătățirea condițiilor de muncă .
Odată cu progresul globalizării și cu sfârșitul comunismului, cu
reunificarea Germaniilor de Vest și de Est, presiunile asupr a angajatorilor
pentru liberalizarea pieței muncii au crescut exponențial și au condus la
concesii din partea sindicatelor și a forței de muncă. Aceste presiuni au avut
efect deoarece Germania era foarte puternic industrializat ă și era mult mai
ușor să muți în străinătate producția decât serviciile. Deși f oarte puține locuri
de muncă au fost externalizate, și nu atât de multe cum s
au întors în Germania după ce s a dovedit că
producția în China era mai puțin profitabilă decât așteptăril e inițiale,
sindicatele au început să devină mai deschise către negocie re, către
acceptarea înghețărilor salariale, către adoptarea unui sis tem salarial pe
niveluri (de la clasa unu până la clasa șase de impozitare) ș i la o protecție a
muncii diminuată pentru cei care nu aveau vechime în muncă.

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
131 Uniunea monetară europeană nu a fost o invenție germană. A fost
fapt prețul pe care Germania a trebuit să îl plătească pentru reunificarea
națională. Banca Centrală Germană (germ.
politica monetară germană deoarece adoptarea monedei euro în 1999 a
scăzut economiile germane, deși țara avea cea mai mică infla ție din Uniune.
La începuturile anilor 2000, Germania înregistra o creștere scăz ută, o rată
foarte mare a șomajului, o datorie publică foarte mare și o e xplozie a
cheltuielilor publice. De aceea, Germania era considerată „b olnavul" E
cu o necesitate urgentă de reforme instituționale fundamentale, în direcția
liberalizării și a tranziției de la producție la servicii.
2003) au fost răspunsul la toate aceste probleme .
avut legătură cu șomajul și cu asistența socială, dar și cu reduc erea
impozitului pentru cei care câștigau mult. Drept consecință, ine galitatea
salarială a crescut semnificativ. Multe firme au început să nu mai angajeze
ci prin agenții de muncă și pe perioade determinate și pe s alarii mult
mai mici decât proprii lor angajații. Industria automobile lor a fost cea care a
Pentru a ajuta interesele și a promova strategiile Germanie i în Un
sindicatul IG Metall a devenit un apărător al monedei euro. Uniunea
monetară europeană impune țărilor membre un regim dur pentru a preveni
devalorizarea și pentru a crește prețurile exporturilor. Așa s a întâmplat și cu
Germania. Îngrădind periferia europeană printr o monedă comună, a
o piață captivă și servește ca o politică ideală de asigură ri
pentru sectorul de exporturi germane dependente de accesul pe o piață
sigură. Este foarte cunoscut, în interiorul grupurilor de interese e conomice și
în rândul partidelor politice mari, că păstrarea țărilor din s udul și sud
Europei în cadrul uniunii monetare va presupune ca Germania să p lătească
un fel de compensare, o formă gen „Planul Marshall" sau fonduri struc turale
europene prin ștergerea datoriilor bancare ale țărilor din sud s au prin
și implicit, pe cel al Uniunii, cetățeanul german de rând, angaj at sau
pensionar, plătitor de taxe și impozite, este cel mai afec tat și nu companiile
Volkswagen care au profit datorită exporturilor masive de mașini.
În esență, asta ar însemna continuarea politicilor precedentel or guverne
ora susținute de guvernul condus de Helmut
Kohl, care a avut drept motto „păstrarea Uniunii întregi”. Dezba terile sunt
din ce în ce mai dese pe tema efortului pe care Germania înc ă mai trebuie să
l depună și a prețului pe care mai trebuie să îl plătească țara pentru susținerea
țărilor europene afectate puternic de criza economică.

Romanian Review of Young Researchers (RRYR) July 2016
Vol. II/ Issue no. 6
Romanian Association of Young Scholars (RAYS)
www.rays.org.ro
132 3.
ridicării restricțiilor piața
12014, sunt
cetățenilor și
țări.reticenți și că
muncă un
număr mână și bulgară datorită
confruntășicreșterii
muncă piață. oferă solicitări.
fostacceptați mulți refugiați și
că multă forță muncă necalificată
lansează opublică
sărăciei imigranților condiții,
imigrării și
Se o cetățenilor
țări și zisă. față,
300000 cetățeni șitrăiesc șisuntintegrați
aceștia, beneficiază
cetățeniinon nu suntobișnuiți
lucrători pregătiți,
experiență multinaționaleși și
pretenții Totodată, și
externalizării către
și
cetățenii să învățăm că uniți
această dispun nu
lipsește șiși
șireușitsărenască cenușădupăsfârțitul
Război șăsădevină
șiinfluentășiputernicățară