Romanian Journal of Education [631194]
RoJEd
Romanian Journal of Education
Volum 2
Page 31 – 55
METODE DE ÎNVĂȚARE ÎN GRUPURI MICI ÎN
ACTIVITĂȚILE DE CUNOAȘTEREA MEDIULUI DIN
GRĂDINIȚĂ
METHODS OF LEARNING IN THE ACTIVITIES OF KNOWLEDGE
IN SMALL GROUPS IN KINDERGARTEN ENVIRONMENT
Hermina IMBRIȘCĂ1
Rezumat. Metodele interactive de grup promoveaz ă interacțiunea dintre mințile participanților, dintre
personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente. Activitatea de grup este stimulativă,
generând un comportament contagios și o strădanie competitivă. Rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de
probleme, obținerea soluției corecte sunt facilitate de emiterea de ipoteze multiple și variate. Interacțiunea
stimulează efortul și productivitatea individului și este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacități
și limite, pentru autoevaluare.
Învățământul modern preconizează o metodologie axată pe acțiune operatorie, deci pe promovarea
metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și creativității.
Motivul de la care a pornit cercetarea este dorința de a identifica, de a proiecta și de a pune în practică situații de
învățare prin folosirea de metode de învățare în grupuri mici. Demersul experimental a avut ca obiectiv principal
confirmarea sau infirmarea ipotezei: Folosi rea metodelor de învățare în grup în procesul de predare – învățare
determină creșteri calitative la nivelul învățării preșcolarilor.
În lucrarea de față „Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din
grădiniță” s-a pornit de la ideea că folosirea la activități a metodelor și tehnicilor de lucru în grupuri mici,
dezvoltă abilități de comunicare, crește gradul de implicare la activitate, creșterea responsabilității preșcolarului
față de propria învățare, dar și față de grup, creșterea eficienței învățării, dezvoltă identități personale, schimbă
atitudini față de sine și față de celelalte persoane, schimbă atitudini față de mediul educațional școlar. Astfel,
metodele de învățare în grupuri mici sunt eficiente în învățarea preșc olarilor și în dezvoltarea de responsabilități
și de identități ale lor.
Structurată pe patru capitole, lucrarea începe cu prezentarea fundamentelor teoretice asupra învățării în
grupuri mici și a metodelor didactice activizante folosite în cadrul activită ților de cunoașterea mediului, continuă
cu prezentarea grupei de preșcolari ca mediu educațional și descrie organizarea învățării în grupuri mici a
preșcolarilor, formarea grupurilor pentru cooperare, precizarea punctelor forte și punctelor slabe ale acest ei
organizări, rolul ocupat de fiecare preșcolar într -un grup și tehnici de evaluare a activităților. Învățarea este o
activitate proprie și ține de efortul individual depus în înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei.
Relațiile interpersona le, de grup sunt un factor indispensabil apariției și construirii învățării personale și
colective.
Capitolul al II -lea prezintă motivația, obiectivele și ipoteza cercetării. De asemenea, prezintă eșantionul
de conținut, de subiecți și sistemul metodologic al cercetării. Metodele de învățare în grupuri mici reprezintă
mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile preșcolarilor de a acționa
asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în fa cilități interioare, formându -și
caracterul și dezvoltându -și pesonalitatea.
1 Grădinița cu program pre lungit „Muguri de lumină”, Roman, România, e -mail: memina79 @yahoo.com
32 Romanian Journal of Education În capitolul al III -lea am prezentat desfășurarea experimentului didactic aplicat celor grupei de
preșcolari, propunându -mi pentru fiecare etapă a cercetării obiectivele urmărite. Pe parcursul experimentului
didactic, preșcolarii au fost plasați în situații de învățare diverse ca: formă de organizare (învățare individuală, în
grup, frontală); după modul de intervenție a educatorului în timpul învățării (învățare dirijată direct și permanent de
profesor, învățare dirijată indirect de profesor, învățare autonomă, nedirijată de către profesor); după demersul
cunoașterii (învățare algoritmică sau stereotipă, învățare euristică sau creativă); după procesele psihice
predominante utilizat e (situații de învățare care implică reprezentarea și în situații de învățare care implică
calculul); după cunoștințele dobândite (cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale, cunoștințe atitudinale).
Situații de învățare au fost construite după princip iile constructivismului: situații de cunoaștere specifice
constructivismului moderat în care profesorul îi ajută să dobândească modele de cunoaștere; situații de cunoaștere
specifice constructivismului social, în care preșcolarii învață prin cooperare; sit uații de cunoaștere specifice
constructivismului radical în care preșcolarii cunosc realitatea în mod independent, individual.
De asemenea, am analizat, prelucrat și interpretat rezultatele preșcolarilor la testul inițial, la cel
formativ și la testul suma tiv. Am prezentat câteva dintre metodele și tehnicile de învățare în grupuri mici
folosite în cadrul activităților de cunoașterea mediului și am reprezentat în histogramă rezultatele testului inițial,
formativ și sumatival grupei experimentale.
În școala d e azi, strategiile didactice trebuie adaptate încât să se asigure copiilor capacități necesare
învățării permanente. Metodele și conținuturile trebuie să răspundă atât intereselor, nevoilor și cerințelor
individuale cât și celor de grup. În acest context, profesorul are rolul de a -i ajuta pe preșcolari să devină
răspunzători de propria formare. În timpul activităților trebuie creată o atmosferă de lucru care să stimuleze
disponibilitățile spre acțiune, într -un cadru psihopedagogic afectiv pozitiv. Aceasta p oate fi realizată prin
abordarea interdisciplinară a conținuturilor, prin antrenarea copiilor în activități de învățare prin cercetare, prin
cooperare, folosind cu precădere metodele activizante.
În concluzie, putem afirma că folosirea metodelor de învățar e în grupuri mici își dovedesc utilitatea și
necesitatea.
Cuvinte cheie. Metode de învățare; metode activizante; metode de învățare în grupuri mici;
Abstract. Interactive methods of group promotes interaction between the participants minds, between their
personalities, leading to a more active learning and obvious results. The group activity is stimulating, resulting
in a contagious behavior and a competitive endeavor. Solving complex tasks, problem solving, getting the right
solution is facilitated by th e issuance of multiple and varied situations. The interaction stimulates individual
effort and productivity and is important to self -discover their own capabilities and limits, to self -evaluation.
Modern education foresees a methodology focused on the operative action, so on the promotion of
interactive methods to apply the mechanisms of thought, of intelligence, of imagination and creativity. The
reason that started the research is the desire to identify, design and implement learning situations by usin g the
meth ods of learning in small groups. The experimental approach was primarily aimed to confirm or refute the
hypothesis: Using group learning methods in teaching – learning results in increases in quality of the preschool
learning.
In this paper "Met hods of learning in small groups in environmental activities in kindergarten," I
started from the idea that using the activities of the working methods and techniques in small groups, develops
communication skills, increases the participation in the activi ty, increasing pupil responsibility towards their
learning, but also to the group, learning efficiency, develops personal identities, changing attitudes towards
themselves and towards others, changing attitudes toward school learning environment. Thus, sma ll group
learning methods are effective to preschoolers learning and developing their identities and responsibilities.
Divided into four chapters, the book begins with the presentation of theoretical background of learning
in small groups and of the active teaching methods used in environmental activities, it continues with the
presentation of the preschool group as an educational environement and describes the organization of learning in
small groups of children, the training for cooperation, specifying s trengths and weaknesses of this organization,
the role occupied by each group in a pre -assessment activities and techniques. Learning is a self -activity and it is
due to their own effort made in understanding and awareness of the meanings of science. Inter personal relations
of group are indispensable to appearance and building the personal and collective learning.
Chapter II presents the motivation, objectives and hypothesis of the research. It also presents the
sample of content , of subjects and method ological research system. Learning methods in small groups represent
the means by which are formed and developed skills, abilities and capacities of preschool children to act on the
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 33
nature, to use the fruits of knowledge changing the outside in inside fa cilities, forming and developing his
character and pesonality.
In Chapter III I presented the developement of the teaching experiment on the group of preschool
children, trying to reach the objectives for every phase of the research. During the teaching experiment,
preschool children were placed in diverse learning situations as: type of organization (individual learning, in
group, frontal), after the educator's way of intervention during learning (learning directly and permanently
controlled by the teac her, Learning indirectly controlled by the teacher, autonomous learning, undirected by the
teacher), after knowledge approach (algorithmic or formulaic learning, heuristic or creative learning), after
prevailing mental processes used (learning situations i nvolving representation and learning situations involving
the calculation), after acquired knowledge (declarative knowledge, procedural knowledge, knowledge attitude).
Learning situations were built on the principles of constructivism: knowledge situations of specific moderate
constructivism in which teacher helps them acquire knowledge models, knowledge situations of specific social
constructivism, where preschoolers learn through cooperation, knoledge situations of specific radical
constructivism in which preschoolers know the facts independently, individually.
I also analyzed, processed and interpreted the preschool results of initial ,formative and summative
test. I presented some of the learning methods and techniques in small groups used in the enviro nmental
activities and we presented the histogram of initial, formative and sumativ test results of the experimental
group. In today's school, teaching strategies must be tailored to ensure the children the necessary capacities of
permanent learning. Th e methods and contents must meet both the interests, needs and individual tasks and
those of a group. In this context, the teacher is meant to help preschoolers become responsible for their own
development. During activities it must be created a working at mosphere that can stimulate the availability for
action in a positive affective psycho -pedagogy way. This can be achieved through an interdisciplinary approach
to contents, by involving children in learning activities through research, through cooperation, especially using
active methods.
In conclusion, we can say that the use of learning methods in small groups are proving their usefulness
and necessity.
Key-words. Learning methods; activeness methods; methods of learning in small groups;
1. Fundamente te oretice asupra învățării în grupuri mici
1.1. Delimitări conceptuale
„Fiecare copil pe care îl educăm este un cetățean pe care îl câștigăm.“
Victor Hugo
Mediul înconjurător în care copiii își desfășoară activitatea, prin variatele lui aspecte,
constituie un prilej permanent de influențare asupra personalității acestora. Mai întâi de toate, mediul
ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el, care îi stârnește
curiozitatea, dorința de a -l cunoaște, Astfel, din conta ctul cu obiectele și jucăriile sale, cu lucrurile
personale și cele ale adulților, apar diferite întrebări din care rezultă că preșcolarul se interesează de
denumirea, calitățile sau proveniența lor. Adulții în familie, cât și educatoarele la grădiniță, tr ebuie să
satisfacă aceste interese. Prin răspunsul dat se transmit atât cunoștințele solicitate de copil, cât și
cuvintele cu privire la atitudinea pe care trebuie să o aibă copilul față de fiecare lucru sau ființă. Cu
alte cuvinte, concomitent cu transmit erea de cunoștințe, se formează copilului o atitudine
corespunzătoare, un anumit mod de comportare.
Răspunzând la întrebările preșcolarilor, educatoarea trebuie să le explice fenomenele
respective în raport cu capacitatea lor de înțelegere. Astfel, orizon tul de cunoaștere al copiilor se
îmbogățește treptat, ceea ce permite să înțeleagă că plantele și animalele au nevoie de anumite condiții
de dezvoltare (hrană, căldură, lumină, adăpost), că trebuie îngrijite de om; sau că fiecare fenomen este
rezultatul un ei cauze, că fenomenele sunt legate între ele și depind unele de altele. Înțelegerea treptată,
pe baza cunoștințelor transmise de educatoare, a fenomenelor naturii, a interdependenței dintre ele, a
34 Romanian Journal of Education cauzelor care le -au provocat contribuie din plin la însuși rea de către copii a unor elemente științifice
despre natură.
Observarea sistematică a naturii de către copii, sub îndrumarea educatoarei contribuie la
îmbogățirea cunoștințelor lor, la înțelegerea adecvată a fenomenelor naturii, la dezvoltarea spiritului
de observație, a gândirii și limbajului. Observând natura, copiii pot, de asemenea, sub îndrumarea
adultului să sesizeze frumusețile ei și să o îndrăgească. În felul acesta li se educă simțul estetic,
sentimentul de admirație, de dragoste și mândrie pentr u bogățiile și frumusețile naturii patriei noastre.
De asemenea, mediul înconjurător oferă copiilor și alte posibilități de cunoaștere. Este vorba de
cunoașterea muncii oamenilor, a diferitelor meserii, a rezultatelor activității umane în diferite
domenii. Prin însușirea de noi cunoștințe despre aceste aspecte ale vieții sociale, copiii își lărgesc
orizontul, își dezvoltă interesul pentru cunoașterea activității omului, li se educă dragostea și respectul
față de om și de rezultatele muncii lui.
Învățarea re prezintă un proces evolutiv, de esență informativ -formativă, constând în
dobândirea (însușirea, stocarea, prelucrarea și valorizarea internă) de către ființa umană – într-o
manieră activă, explorativă – a experienței de viață și, pe acestă bază, în modific area selectivă și
sistematică a conduitei, în ameliorarea și perfecționarea ei controlată și continuă sub influența
acțiunilor variabile ale mediului. Învățarea în grupuri mici este o metodă de predare și învățare în care
preșcolarii lucrează împreună, une ori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una și
aceeași problemă, pentru a explora o temă nouă sau a lansa idei noi, combinații noi sau chiar inovații
autentice.
Cooperarea (conlucrarea, munca alături de cineva), presupune colaborarea (participarea activă
la realizarea unei acțiuni, bazată pe schimbul de propuneri, de idei). Cu toate că cele două noțiuni sunt
sinonime, putem face unele delimitări de sens, înțelegând prin colaborare „o formă de relații între
elevi, ce constă în soluționarea unor probleme de interes comun, în care fiecare contribuie activ și
efectiv” și prin cooperare „o formă de învățare, de studiu, de acțiune reciprocă,
interpersonală/intergrupală, cu durată variabilă care rezultă din influențările reciproce ale agenților
implicați” . Învățarea prin cooperare presupune acțiuni conjugate ale mai multor persoane (preșcolari,
cadre didactice) în atingerea scopurilor comune prin influențe de care beneficiază toți cei implicați.
„Colaborarea se axează pe relațiile implicate de sarcini, iar cooperarea pe procesul de realizare
a sarcinii.”. Se poate spune că „învățarea prin colaborare integrează învățarea prin cooperare.” În
realitate, învățarea în grup desemnează activitatea de studiu a unui grup de preșcolari – aceștia pot
sau n u să colaboreze sau să coopereze. Au apărut diverse denumiri pentru a ilustra învățarea în grup ,
cum ar fi:
învățarea prin cooperare;
învățarea colaborativă;
învățarea colectivă;
învățarea comunitară;
învățarea reciprocă;
învățarea în echipă;
studiu de grup;
studiu circular.
Cerința primordială a educației progresiviste este de a asigura o metodologie diversificată
bazată pe îmbinarea activităților de învățare și de muncă independentă, cu activitățile de cooperare, de
învățare în grup și de muncă interdepe ndentă.Deși învățarea este eminamente o activitate proprie,
ținând de efortul individual depus în înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei, nu este mai
puțin adevărat că relațiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariție i și construirii
învățării personale și colective. Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă, dă o
notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce
asigură o participare mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de stimulare
reciprocă, de cooperare fructuoasă.
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 35
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre
mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducâ nd la o învățare mai activă și cu rezultate
evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situația de învățare în care
acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea preșcolarului în stăpânul propriei transformări și
formări. Metodele interactive urmăresc optimizarea comunicării, observând tendințele inhibitorii care
pot apărea în interiorul grupului. Învățământul modern preconizează o metodologie axată pe acțiune
operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale
inteligenței, ale imaginației și creativității. „Activ” este preșcolarul care „depune efort de reflecție
personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mintală de căutare, de cercetare și
redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor cunoștințe. „Activismul exterior” vine deci să
servească drept suport material „activismului interior”, psihic, mental, să devină un purtător al
acestuia.
Rezultatele cercetărilor arată că acei copii care au avut oca zia să învețe în grup, învață mai
repede și mai bine, rețin mai ușor și privesc cu mai multă plăcere învățarea școlară. Prin accentul pus
deopotrivă pe competențe academice și competențe sociale, metodele de învățare în grup îi ajută pe
copii să relaționez e și să -și dezvolte abilitățile de a lucra în echipă. Numeroase cercetări arată că
învățarea în grup sporește randamentul procesului de învățare, îmbunătățește memorarea și creația,
generează relații pozitive între copii, dezvoltă sănătatea psihică și resp ectul față de sine. De asemenea,
este un act de descoperire și reflecție pentru copii și educator, precum și o resursă importantă pentru
acesta în proiectarea și derularea procesului didactic. Cu toate acestea, este nevoie să pregătim cu
atenție activități le de învățare și să analizăm realist caracteristicile copiilor.
Accentul plasat pe dezvoltarea capacităților, atitudinilor ce țin de dezvoltarea socio –
emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a gestiona emoții, a respecta diversitatea) ,
dezvoltarea fizică (motricitate fină și grosieră, dar și sănătate și alimentație sănătoasă) sau a
atitudinilor și capacităților în învățare (curiozitate și interes, inițiativă, persistență în activitate,
creativitate), alături de competențe academice urm ărite în mod tradițional (din domeniul dezvoltării
cognitive și a limbajului și comunicării ) impun cadrelor didactice o regândire a demersului
educațional. Educatoarea se integrează în activitarea de învățare în grup a preșcolarilor, putând fi unul
din mem bri sau oferindu -și ajutorul, ori animând și stimulând activitatea. Agenții educaționali se
privesc reciproc ca oameni, nu ca roluri.
Simona Bernat precizează că metodele didactice reprezintă cel mai con sistent segment al
metodologiei didactice. Termenul metodă derivă etimologic din cuvintele grecești odos (cale) și metha
(spre, către) și semnifică drumul sau calea spre … În știință, metodele de cercetare sunt căi spre
elaborarea informațiilor, strategiilor, principiilor, legilor, paradigmelor, teoriilor noi, iar în învățământ,
metodele didactice sunt căi pentru prezentarea și dobândirea cunoștințelor cunoscute deja în știință și
pentru formarea capacităților proiectate prin obiective.
Metodologia didactică desemnează sistemul metodelor utilizate în pro cesul de învățământ
precum și teoria care stă la baza acestuia. Sunt luate în considerare: natura, funcțiile, clasificarea
metodelor de învățământ, precum și caracterizarea, descrierea lor, cu precizarea cerințelor de utilizare.
Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relație cu
mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a preșcolarilor. De aceea, opțiunea pentru o
anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de învățământ specific e.
Metoda didactică este un plan de acțiune transpus într -un ansamblu de operații mentale și
practice al binomului educațional prin care preșcolarii dobândesc cunoștințe, priceperi, deprinderi,
capacități, atitudini. Ea este o înlănțuire particulară de ev enimente de învățământ care activează
procesele mentale sus ceptibile să determine achiziția de cunoștințe, atitudini și competențe. Ele sunt
totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile
preșcolarilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în
facilități interioare, formându -și caracterul și dezvoltându -și pesonalitatea.
36 Romanian Journal of Education Metodele didactice, prec izează Ioan Cerghit , sunt analizate în mod cvasigeneral, deținând ma i
multe funcții :
funcția cognitivă , deoarece constituie o cale de cercetare și de cunoaștere a reali tății sau a
conținutului științei;
funcția formativă , deoarece constituie o cale de formare și de exersare a capa cităților
intelectuale, a capacităților motrice, a capacităților afective;
funcția motivațională, exprimată prin capacitatea anumitor metode de a stimula interesul,
atenția, atracția pentru învățare; aceasta nefiind o funcție de sine stătătoare, subordonându -se
celei formative;
funcția instrumen tală sau operațională , deoarece antrenează individul într -o tehnică de
execuție;
funcția de optimizare sau normativă a acțiunii , prin faptul că indică cum să se procedeze în
predare, în învățare și în evaluare pentru a se obține cele mai bune rezultate.
Metoda se transpune practic printr -o suită de operații concrete numite procedee . Procedeul
didactic este o secvență a metodei, un simplu detaliu, o tehnică mai limitată de acțiune, o componentă
sau chiar o particularitate a metodei. Pro cedeele didactice r eprezintă componente ale metodei, care țin
de execuția acțiunii, care servesc drept instrumente ale metodei .
Sistemul metodelor de învățământ conține:
– metode tradiționale , cu un lung istoric în instituția școlară și care pot fi păstrate cu condiția
recons iderării și adaptării lor la exigențele învățământului modern;
– metode moderne , determinate de progresele înregistrate în știință și tehnică, unele dintre
acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare științifică, punându -l pe copil în situația de a
dobândi cunoștințele printr -un efort propriu de investigație experimentală; altele valorifică tehnica de
vârf (simulatoarele, calculatorul).
În școala modernă , dimensiunea de bază în funcție de care sunt considerate metodele de
învățământ este caracte rul lor activ, adică măsura în care sunt capabile să declanșeze angajarea
copiilor în activitate, concretă sau mentală, să le stimuleze motivația, capacitățile cognitive și
creatoare. Un criteriu de apreciere a eficienței metodelor îl reprezintă valențele formative ale acestora,
impactul lor asupra dezvoltării personalității preșcolarilor.
Vorbind despre necesitatea inovării în domeniul metodologiei didactice și a căutării de noi
variante pentru a spori eficiența activității instructiv -educative din grădini ță, prin directa implicarea a
copilului și mobilizarea efortului său cognitiv, profesorul Ioan Cerghit afirma: Pedagogia modernă nu
caută să impună niciun fel de rețetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor,
conservatorismul educatorilor, ru tina excesivă, indiferența, etc. aduc mari prejudicii efortului actual
de ridicare al învățământului pe noi trepte; ea nu se opune în niciun fel inițiativei și originalității
individuale sau colective de regândire și reconsiderare în spirit creator a orică ror aspecte care privesc
perfecționarea și modernizarea metodologiei învățământului de toate gradele.
Tehnica didactică este o îmbinare de procedee, însoțite, după caz, de mijloace pentru
realizarea eficientă a unor activități didactice. Tehnica didactică formează structura metodologică a
procesului de învățământ (metodele, procedeele și mijloacele didactice) . În aplicarea unei metode se
înlănțuie mai multe procedee considerate a fi cele mai adecvate situației de învățare. Eficiența metodei
didactice este condiționată de calitatea, de adecvarea și de congruența procedeelor constituente. În
proiectarea și în organizarea situațiilor de învățare, prin grupajul de strategii, metode și procedee se
constituie metodologia didactică în care este dificil de păstrat „puritatea” sau autonomia unei metode.
Strategia didactică reprezintă sistemul teoretico -acțional global fundamentat pe principiile
didactice, care asigură orientarea, desfășurarea și finalitatea educației pe termen lung. Strategia
didactică include un gr up de două sau mai multe metode și procedee, integrate într -o structură
operațională, angajată la nivelul de predare -învățare -evaluare, pentru realizarea obiectivelor
pedagogice generale, spe cifice și concrete ale acesteia, la parametrii de calitate super ioară.
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 37
Strategiile didactice au câteva caracteristici :
caracter sistemic , deoarece între componente există conexiuni, interrelații și in terdependențe;
sunt alcătuite dintr -o suită de operații, etape, reguli de desfășu rare, reguli de decizie;
caracter di namic , deoarece conțin o înlănțuire de situații de învățare;
declanșează mecanismele psihologice ale învățării;
vizează procesul instruirii în ansamblu, nu doar obținerea unei perfor manțe ime diate, la nivelul
unei situații de predare -învățare -evaluare, c a metoda didactică;
flexibilitate , deoarece nu au rigiditatea unor reguli sau a unor algoritmi, cu toate că au un
oarecare caracter normativ;
caracter școlar și extracurricularr , deoarece vizează toate activitățile desfășu rate de
profesori și preșcolari;
caracter probabilistic , deoarece nu garantează reușita procesului de instru ire din cauza
numărului mare de variabile care intervin.
Situațiile de învățare rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea
democratică, deoarece ei exerse ază gândirea critică și înțeleg că atunci când analizează un personaj,
comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment, ei critică comportamentul, ideea, fapta, nu
critică personajul din poveste sau copilul, adultul.
1.2. Constituirea grupei ca o comunitate de învățare
Fiecare copil simte nevoia apartenenței la o comunitate (familie, grupă, școală etc.), să fie
apreciat și respectat în cadrul acesteia, să fie folositor altora. Membrii unei comunități conștientizează
apartenența la comunitatea res pectivă deoarece lucrează împreună, comunică între ei, au de obicei
nevoi și scopuri comune. Pentru ca o grupă de preșcolari să fie o comunitate de învă țare, profesorii și
copiii ar trebui să fie preocupați pentru construirea ei în toate activitățile. Pro fesorii percep
comunitățile grupelor și le diferențiază între ele, dar sunt mai puțin pre ocupați de contribuția pe care o
pot avea în schimbarea pozitivă a acestora cu scopul de a optimiza mediul de învățare în activitățile
proprii. Un profesor se simte b ine sau rău într -o anumită grupă, observă că preșcolarii sunt preocupați
de învățătură la disciplina sa ori au alte pre ocupări, simte că poate comunica bine cu preșcolarii sau că
există un zid de nepătruns între ei etc. Pentru ca un profesor să fie accept at în comunitatea grupei și să
poată interveni pedagogic pozitiv este nevoie să se implice la construirea acestei comunități având ca
reper aserțiunea lui Thomas Sergiovanni (1994, citat de Cătălina Ulrich) : Construirea comunită ții
trebuie să devină „inim a” oricărui efort de îmbunătățire a școlii .
O grupă care funcționează ca o comunitate optimă pentru învățare presupune ca preșcolarii: să
se simtă respectați, valorizați, înțeleși; să aibă încredere unii în ceilalți; să aibă grijă unii de ceilalți și
să primească sprijin când au nevoie; să respecte un cod de reguli propriu comunității lor; să aibă
nevoi, scopuri și valori comune; să decidă îm preună etc. Intervenția pedagogică a unui profesor cu
scopul de a construi comu nitatea unei grupe se poate manife sta în diverse moduri, dintre care
remarcăm doar câteva:
discutarea conținuturilor propuse preșcolarilor spre învățare deoarece acestea pot fi uneori:
prea dificile, plictisitoare, fără valoare pentru copii; o investigație asupra con ținuturilor care
plac preșcolarilor este binevenită;
stabilirea unor reguli de comportament în sala de grupă, în timpul activităților, de comun
acord cu preșcolarii, prin discuții cu aceștia (de exemplu: să vorbească numai când sunt
întrebați sau după ce ridică mâna și au primi t permisiunea; să nu întrerupă pe cineva când
vorbește; să utilizeze numai limbajul literar; să nu rupă foi din caiete; în activitățile în grup
sau în perechi să vorbească încet; să solicite sprijinul profesorului când nu înțeleg ceva sau au
38 Romanian Journal of Education nevoie de ceva etc.); preșcolarii au posibilitatea de a reflecta, de a propune reguli eficiente
care sunt în interesul comunității, dar și al lor ca membrii ai acesteia;
organizarea activităților de învățare în perechi și în grupuri, atât în activități, cât și în afara lor;
oferirea unui feedbeck pozitiv din care să rezulte: că vă place grupa lor ca grup; că au
progresat toți într -un interval de timp; că ați remarcat că le plac activitățile etc.;
crearea unei atmosfere vioaie, entuziastă, prietenoasă la activități prin s tilul perso nal pe care -l
oferiți ca model de comportament;
stabilirea unor ritualuri sau rutine în activități;
acordarea unor premii sau stabilirea unor responsabilități permanente sau tem porare (cine
aduce materialul didactic; cine pe cine ajută să înve țe ceva anume, cine pregătește materiale
interesante pentru un afișier etc.);
organizarea unor excursii, drumeții, vizite sau alte activități extracurriculare;
afișarea produselor realizate de preșcolari sau a fotografiilor din diferite excursii ale grupei ,
fie în sala de grupă, fie undeva în incinta grădiniței;
realizarea unei reviste a grupei (poate fi o singură pagină) și care va fi distribuită în întreaga
instituție;
organizarea unor activități în grădiniță la care să fie invitați preșcolarii din toată grădinița etc.
Un mijloc de creare a unui mediu propice gândirii este introducerea metod elor de învățare în
grupuri mici între metodele de predare. Vîgotski, așa cum scrie Costa (1992), a arătat că dezvoltarea
intelectuală este atât produsul proceselor int erne, cât și al celor externe, sociale.
Metodele interactive de grup determină și stimulează munca colaborativă desfășurată de cei
implicați în acti vitate, în cadrul căreia, toți „ vin” (participă) cu ceva și nimeni nu „ pleacă” cu nimic.
Profitul este atât al grupului (soluționarea problemei, găsirea variantei optime), cât și al fiecărui
individ în parte (rezultatele obținute, efectele apărute în planurile cognitiv, emoțional -afectiv,
comportamental; o învățare nouă). Experiențele de învățare în grup sunt m arcate de dialog reflexiv, de
stimularea atitudinii metacognitive (crearea de moduri alternative de gândire, oferind o bază rațională
pentru negocierea interpersonală a sensurilor, o cale de a ajunge la înțelegerea reciprocă), de crearea
de jurnale reflexi ve și de stimularea gândirii critice.
Formarea grupurilor
Un aspect important al muncii în grup este organizarea atmosferei de învățare. Pentru evitarea
problemelor ce pot apărea în timpul comunicării, se vor stabili împreună cu preșcolarii reguli de lucr u
în grup, monitorizându -se respectarea acestora. Rezultatele activității vor fi analizate împreună cu
preșcolarii, încurajând evaluarea reciprocă și autoevaluarea. În grupuri mici, preșcolarii se pot afirma
și își pot dezvolta abilitățile, învață să comun ice eficient, să rezolve conflictele.
Pentru a crea un mediu adecvat pentru învățarea în grupuri mici , este necesară respectarea a trei
condiții:
1. Preșcolarii trebuie să se simtă siguri, dar provocați;
2. Grupurile trebuie să fie mai mici pentru ca fiecare s ă aibă posibilitatea să contribuie;
3. Sarcina grupului trebuie să fie definită clar.
Elemente de bază ale învățarii în grupuri mici
interdependența pozitivă – preșcolarii realizează că au nevoie unii de alții pentru a duce la bun
sfârșit sarcina grupului. Ed ucatoarea poate structura această interdependență pozitivă stabilind
scopuri comune, recompense și resurse comune, roluri distincte;
promovarea învățării prin interacțiunea directă – preșcolarii se ajută unii pe alții să învețe, se
încurajează și își împăr tățesc ideile. Ei explică ceea ce știu altor preșcolari, discută, se învață unii
pe alții. Educatoarea aranjează grupurile de preșcolari încât să stea unii lângă alții, să discute
fiecare aspect al problemei pe care o au de rezolvat;
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 39
răspundere individuală – performanța fiecărui preșcolar se evaluează frecvent și rezultatul i se
comunică atât acestuia, cât și grupului. Profesorul poate scoate în evidență răspunderea
individuală, dând un test fiecărui al doila preșcolar sau alegând la întâmplare un membru al
grupului, care să dea un răspuns;
deprinderile de comunicare interpersonală și în grup mic – grupurile nu pot exista și nici
funcționa eficient dacă elevii nu au și nu folosesc anumite abilități sociale absolut necesare.
Preșcolarii trebuie învățați să în sușească aceste comportamente la fel cum sunt învățați să facă
orice altceva. Acestea includ conducerea, luarea deciziilor, obținerea încrederii, comunicarea
eficientă, soluționarea conflictelor;
monitorizarea activității de prelucrare a informației în gru p – grupurile au nevoie de răgaz
pentru a discuta cât de bine și -au atins scopurile și pentru a menține relații eficiente de muncă
între toți membrii. Profesorul monitorizează în permanență învățarea grupurilor si le oferă
feedback, fiecărui preșcolar în p arte și întregii grupe de copii, evaluându -le lucrul.
Învățarea în grupuri mici presupune organizarea unor activități colective în care preșcolarii
lucrează împreună în mod convergent pentru a atinge scopuri comune. Activitatea didactică pe grupe
este fond ată pe complementaritate deoarece preșcolarii învață nu unii alături de ceilalți, ci unii în
relație și împreună cu alții . Învățarea în grupuri mici dezvoltă respectul pentru diversitate, capacitatea
de empatie, abilitățile sociale.
În lucrările de specia litate se susține că utilizarea metodelor active în procesul didactic oferă
mai multe avantaje deoarece:
Transformă preșcolarul din obiect în subiect al învățării;
Facilitează dezvoltarea motivației pentru învățare;
Permit angajarea intensă a tuturor forț ele psihice ale persoanei în cunoaștere;
Favorizează dezvoltarea gândirii critice și a gândirii creative;
Măresc potențialul intelectual al preșcolarilor prin angajarea lor la un efort personal în actul
învățării;
Asigură o eficiență formativă maximă în ti mpul învățării;
Permit autoevaluarea propriei activități;
Asigură preșcolarului condiții optime de a se afirma atât individual, cât și în echipă.
Dinamismul timpului istoric actual impune învățarea de tip inovator având drept caracteristici
esențiale: cara cterul anticipativ și participativ. Trebuie să -i învățăm pe preșcolari să învețe, să -i
abilităm cu diferite tehnici de învățare eficientă, pregătindu -i în același timp pentru autoînvățare și
educație permanentă.
Metodele de învățământ, ca modalități pract ice de desfășurare a activității comune, în spirit de
cooperare a învățământului cu preșcolari – nu se limitează numai la procesul instruirii, ci servesc la
realizarea obiectivelor educației, vizând dezvoltarea capacităților intelectuale, a motivelor învăț ării,
educarea sentimentelor sociale, formarea trăsăturilor de personalitate, etc. Datorită complexității
situației de învățare, metodele de învățământ nu se pot folosi în mod izolat, ele structurându -se în
complexe de metode, mijloace și tehnici în raport de situația de învățare, pe care o servesc. Epoca
modernă, caracterizată prin dezvoltarea în ritm rapid a științei și tehnicii, impune o nouă orientare în
formarea omului capabil să se adapteze ușor și rapid la mutațiile frecvente cu care se confruntă. As tfel
se modifică și concepția privind locul și rolul copilului în procesul de instruire și educare. Se pune
accent pe activitatea personală, copilul devenind agent principal. Noua metodologie pune accent pe
metodele care măresc potențialul intelectual al c opilului, prin angajarea lui la un efort personal în
actul instruirii și educării. În noua concepție, educatorul are menirea de a ajuta preșcolarii să găsească
ei înșiși calea de parcurs în vederea redescoperirii unor adevăruri demonstrate, cunoscute.
În procesul de predare – învățare a cunoștințelor despre cunoașterea mediului, metodele
trebuie astfel combinate încât să constituie strategii de învățare, instrumente de muncă ale
preșcolarului în procesul de cunoaștere de noi cunoștințe, de formare de price peri și deprinderi .
40 Romanian Journal of Education Specificul activităților de „Cunoașterea mediului", precum și particularitățile psihice ale copiilor
preșcolari impun utilizarea mai largă a metodelor moderne de învățare.
Punctele forte și punctele slabe ale învățării în grupuri mici
Privind din afară o activitate desfășurată în grupuri mici, se conturează între barea: De ce este oare
mai bună situația în care preșcolarii lucrează singuri decât cea în care profesorul explică clar
conținutul, preșcolarii îl înțeleg și la activitatea urmă toare demon strează că au învățat tot conținutul
predat? Am prezentat anterior unele avantajele și dezavan taje ale organizării activității în grupuri mici
în activitate, dar există multe alte argumente pentru susținerea afirmațiilor.
Iată câteva puncte f orte ale activității organizate în grupuri mici:
a. Dezvoltarea abilităților de comunicare ;
b. Creșterea gradului de implicare în activitate ;
c. Creșterea responsabilității preșcolarului față de propria învățare, dar și față de grup ;
d. Creșterea eficienței î nvățării ;
e. Dezvoltarea abilităților de colaborare ;
f. Dezvoltarea identității personale ;
g. Schimbarea atitudinii față de mediul educațional al grădiniței ;
h. Schimbarea atitudinii față de sine și față de celelalte persoane ;
Organizarea activității în gr upuri mici are, desigur, unele puncte slabe:
a. Slab control asupra cantității și calității;
b. Cantitate mică și calitate incertă a cunoștințelor dobândite de preșcolari ;
În procesul de predare – învățare a cunoștințelor despre cunoașterea mediului, meto dele
trebuie astfel combinate încât să constituie strategii de învățare, instrumente de muncă ale
preșcolarului în procesul de cunoaștere de noi cunoștințe, de formare de priceperi și deprinderi.
Specificul activităților de „Cunoașterea mediului", precum ș i particularitățile psihice ale copiilor
preșcolari impun utilizarea mai largă a metodelor moderne de învățare. Dacă se decide să schimbăm
mediul educațional la grupele cu care lucrăm pentru eficientizarea învățării este bine să obișnuim
treptat preșcolari i să lucreze individual și în perechi, apoi să organizăm situații de învățare prin
cooperare în grupuri mici. În proiectarea activităților vom răspunde la următoarele întrebări:
Care sunt obiectivele operaționale cognitive, procedurale și atitudinale pe ca re le vor realiza
preșcolarii în activitate?
Cât de mari vor fi grupurile?
Ce sarcini vor avea de rezolvat grupurile?
Ce roluri vor juca preșcolarii?
Ce materiale vor primi grupurile?
Cât timp vor lucra preșcolarii în grupuri, cât individual și cât fronta l?
Cum vor prezenta preșcolarii rezultatele?
Cum vor fi evaluate rezultatele și procesul de învățare? etc.
La începutul fiecărei activități va fi nevoie să explicăm clar preșcolarilor sarcina de lucru, să
discutăm despre modul de lucru în grup, despre felu l în care vor fi evaluați. În timpul desfășurării
activității individuale sau în grupuri, sarcinile principale ale profesorului sunt următoarele:
Începerea cu activități individuale în care toți preșcolarii sunt obligați să lucreze, continuăm
cu activități în perechi sau în grupuri în care preșcolarii prezintă ce au lucrat, primesc și oferă
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 41
feedback și finalizăm cu activități frontale prin care ne asigurăm că preșcolarii au lucrat corect
și au îndeplinit sarcinile de lucru.
Observăm cum lucrează preșcolarii în grupuri.
Intervenim dacă preșcolarii ne solicită sprijinul sau dacă este necesar.
Întrerupem activitatea după epuizarea timpului alocat.
Oferim sarcini suplimentare pentru grupurile care rezolva corect și repede sarcina de lucru.
Evaluăm produsele real izate și modul în care preșcolarii au lucrat individual sau în grupuri.
Oferim preșcolarilor posibilitatea să se autoevalueze și să analizeze procesul propriu de
învățare.
Oferim întotdeauna feedback pozitiv și solicităm feedback de la preșcolari asupra activității
desfășurate.
În exemplele pe care le prezentăm oferim diverse alternative de lucru, însă acestea nu este
cazul să fie considerate „rețete” miraculoase care garant ează reușita actului didactic. Chiar dacă în
primele etape de schimbare a structurilor activităților vom utiliza tipare sau șabloane rigide, după mai
multe experiențe vom aplica strategiile, metodele și tehnicile de predare, învățare sau evaluare într -un
mod creativ, în funcție de conținutul activităților, de preșcolarii cu care lucrăm, de spațiul și
mijloacele de învățământ disponibile, iar activitățile vor deveni interesante și eficiente.
Metodele de învățământ, ca modalități practice de desfășurare a ac tivității comune, în spirit de
cooperare a învățământului cu preșcolari – nu se limitează numai la procesul instruirii, ci servesc la
realizarea obiectivelor educației, vizând dezvoltarea capacităților intelectuale, a motivelor învățării,
educarea sentimen telor sociale, formarea trăsăturilor de personalitate, etc. Datorită complexității
situației de învățare, metodele de învățământ nu se pot folosi în mod izolat, ele structurându -se în
complexe de metode, mijloace și tehnici în raport de situația de învățar e, pe care o servesc.
Epoca modernă, caracterizată prin dezvoltarea în ritm rapid a științei și tehnicii, impune o nouă
orientare în formarea omului capabil să se adapteze ușor și rapid la mutațiile frecvente cu care se
confruntă. Astfel se modifică și c oncepția privind locul și rolul copilului în procesul de instruire și
educare. Se pune accent pe activitatea personală, copilul devenind agent principal. Noua metodologie
pune accent pe metodele care măresc potențialul intelectual al copilului, prin angaja rea lui la un efort
personal în actul instruirii și educării. În noua concepție, educatorul are menirea de a ajuta preșcolarii
să găsească ei înșiși calea de parcurs în vederea redescoperirii unor adevăruri demonstrate, cunoscute.
Specific metodelor intera ctive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre
mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate
evidente. Metodele interactive de grup, fo losite în învățarea în grupuri mici , sunt strate gii
educaționale a căror eficiență este tot mai mult recunoscută, pot fi utilizate la majoritatea obiectelor de
învățământ și presupun:
1. stimularea cooperării și colaborării preșcolarilor care, împreună cu profesorul și sub
supravegherea acestuia se angajea ză în soluționarea unor sarcini cu rolul de a învăța.
2. Focalizarea activității pe rezolvarea de probleme cu incidență în viața reală.
Strategiile moderne pun accentul pe contactul direct cu problemele vieții, ale muncii practice, sunt
concrete, cultivă spi ritul aplicativ, experimental, încurajează inițiativa, creativitatea, stimulează
efortul de autocontrol și ajutorul reciproc. Creșterea nivelului de pregătire al preșcolarilor prin
folosirea metodelor de învățare în grupuri mici demonstrează utilitatea lor atât în activitățile
matematice, cât și la celelalte discipline.
42 Romanian Journal of Education 2. Coordonatele cercetării. Desfășurarea experimentu lui didactic
2.1. Descrierea cercetării și a experimentului didactic
Prin această cercetare se urmărește să se verifice dacă unele metode activizante sunt
mai eficiente în învățarea cunoștințelor de către preșcolari decât metodele tradiționale.
Folosirea la activități a metodelor și tehnicilor de lucru în grupuri mici dezvoltă abilități de
comunicare, crește gradul de implicare la activitat e, creșterea responsabilitatea preșcolarului față de
propria învățare, dar și față de grup, creșterea eficienței învățării, dezvoltă identități personale,
schimbă atitudini față de sine și față de celelalte persoane, schimbă atitudini față de mediul
educaț ional școlar. Astfel, metodele de învățare în grupuri mici sunt eficiente în învățarea
preșcolarilor și în dezvoltarea de responsabilități și de identități ale preșcolarilor. Pornind de la aceste
considerente, am realizat un studiu prin care am urmărit efi ciența metodelor activizante, comparativ
cu metodele tradiționale folosite în activitățile de cunoașterea mediului. Experimentul a avut rolul de a
modifica aceste rezultate printr -o reglare a activităților didactice folosind tehnici activizante. De
asemene a am urmărit impactul pe care îl au asupra preșcolarilor aceste tehnici aplicate.
În cercetarea experimentală am vizat Domeniul experiențial „Domeniul Științe”, obiectul
Cunoașterea mediului prin prezentarea câtorva dintre metodele inovatoare în direcția învățării,
împreună cu argumentele psihologice și, pe alocuri, pedagogice care să pledeze în favoarea reflectării
asupra lor și a utilizării în activitatea de la catedră.
Această disciplină permite organizarea activității didactice pe grupe și o abordare socio –
costructivistă a învățării. Câteva dintre motivele care mi -au facilitat alegerea sunt următoarele:
1. Preșcolarii dispun de cunoștințe anterioare pe baza cărora se vor înlănțui cunoștințele
noi;
2. Preșcolarii sunt motivați intrinsec, pozitiv în raport cu activitățile de cunoașterea
mediului;
3. Conținuturile propuse sunt accesibile și relevante pentru preșcolari;
4. Cunosc personalitatea preșcolarilor ceea ce facilitează organizarea grupurilor de
preșcolari pentru situația de învățare.
Organizarea și desfășurar ea experimentului s -a bazat pe sinteza premiselor teoretice anterior
enunțate, sinteză care a permis formularea ipotezelor generale și specifice de lucru. În acest sens,
menționez faptul că ipoteza generală , în virtutea căreia a fost structurat experimentu l, este aceea că:
Folosirea metodelor de învățare în grup în procesul de predare – învățare determină creșteri
calitative la nivelul învățării preșcolarilor.
În vederea demonstrării ipotezei întreprinse mi -am propus declanșarea unei cercetări
psihopedagog ice care are ca obiective:
investigarea eficienței utilizării metodelor specifice învățării în grup în activitatea de
cunoașterea mediului ;
analiza relației dintre rezultatele școlare și învățarea în grupuri mici prin: interpretarea
calitativă și cantita tivă a rezultatelor preșcolarilor la testele administrate, analizarea
climatului educațional, a climatului interpersonal, a comunicării interpersonale, a
inteligenței interpersonale, a motivației și satisfacției în activitatea didactică, a factorilor
care stimulează sau frânează învățarea în grupuri mici .
Pentru atingerea obiectivului mi -am propus un set de metode și procedee cuprinzând
activitățile în grupuri mici, integrate în diferite momente ale activității de cunoașterea mediului, fie în
predarea noi lor cunoștințe, fie în consolidarea sau verificarea cunoștințelor.
Cercetarea a fost realizată la Grupa Pregătitoare „Colibri”, Grădinița cu Program Prelungit
„Muguri de lumină”, Școala de Artă „Sergiu Celibidache” Roman, în mediul urban. Eșantionul a fos t
compus din 30 de preșcolari, băieți și fete. Acești copii îndeplinesc criteriile stabilite la începutul
experimentului (vârstă, frecventarea grădiniței). Nivelul de pregătire al copiilor este eterogen din
punct de vedere al posibilităților intelectuale.
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 43
Sistemul metodologic utilizat în cadrul acestei cercetări a inclus: experimentul pedagogic – ca
principala metodă de investigare, observația, studiul documentelor școlare, analiza de conținut a
produselor activității, metoda convorbirilor individuale și c olective, testul docimologic, metode logice
de prelucrare și interpretare a datelor, metode matematice (statistice) de prelucrare și de interpretare a
datelor, metode de prezentare a rezultatelor.
Pentru colectarea datelor cercetării am utilizat metoda au toobservației, metoda observației
(sistematice), metoda observației ca participant, experimentul psihopedagogic didactic, metoda anchetei,
metoda analizei portofoliilor a produselor activității subiecților educației, metoda cercetării documentelor
curricul are și a altor documente școlare, metoda testelor și a altor probe de evaluare scrisă, metoda
studiului de caz, metodele sociometrice.
În vederea demonstrării că activitățile de cunoașterea mediului desfășurate în grupuri mici au
roluri importante în form area și dezvoltarea personalității preșcolarilor, am aplicat grupei de copii trei
teste: testul inițial, testul formativ și testul final.
Pentru identificarea capacităților cognitive ale copilului preșcolar, în perioada octombrie –
noiembrie 2010 am aplica t un test test inițial la grupă. În această etapă, mi-am propus ca obiectiv:
folosirea în activitățile matematice a metodelor clasice, traditionale sau didacticiste de predare.
Testul aplicat în această etapă a urmărit nivelul următoarelor obiective: să co loreze legumele cu verde
și fructele cu roșu; să reunească jumătățile pentru a forma întregul; să coloreze mijloacele care
poluează atmosfera.
Tabelul 2.1 Rezultatele preșcolarilor la testul iniț ial
Nr.
Crt Nume si
prenume Item 1 Item 2 Item 3 Total punct e
+ 1 of Calificativul
1 A. A 4 2 3 10 Fb
2 B. P 2 1 2 6 S
3 B. A 4 2 3 10 Fb
4 C. A 2 2 2 7 B
5 D. Ș 2 1 2 6 S
6 D. M -I 4 2 3 10 Fb
7 D. M 2 1 2 6 S
8 D. T 4 2 2 9 Fb
9 G. P 2 1 2 6 S
10 G. D 4 2 3 10 Fb
11 G. A 4 2 3 10 Fb
12 G. R 4 2 3 10 Fb
13 H. N 2 1 2 6 S
14 L.S 2 1 2 6 S
15 L. D 4 2 3 10 Fb
16 M. I 4 2 3 10 Fb
17 M. S 4 2 3 10 Fb
18 N. T 4 2 3 10 Fb
19 O. M 2 1 2 6 S
44 Romanian Journal of Education 20 O. L 2 2 2 7 B
21 P. G 4 2 3 10 Fb
22 P. S 4 2 3 10 Fb
23 P. A 2 2 2 7 B
24 P. G-R 4 2 3 10 Fb
25 R. A 2 1 2 6 S
26 S. D-Ș 2 2 2 7 B
27 S. D 2 2 2 7 B
28 S. B 2 1 2 6 S
29 T. A 4 1 2 8 B
30 V. I 2 1 2 6 S
Total puncte
Item
90
47
73
240
Analizând rezultatele preșcolarilor la acest test am constatat că:
a) datele reflectate de tabel pe orizonta lă ne dau informații clare despre situația fiecărui preșcolar, de
cunoștințele și lacunele lui;
b) datele reflectate de tabel pe verticală ne dau informații despre punctele realizate la fiecare item: la
itemul 1 s -au realizat 90 puncte din maximum de 120, la itemul 2 s -au obținut 47 puncte din
maximum de 60 de puncte, iar la itemul 3 s -au obținut 73 de puncte din maximum de 90. De aici
reiese că preșcolarii au lacune în cunoștințele lor despre mediul înconjurător, nu diferențiază legumele
de fructe, unii n u asociază corec părțile corpului animalelor și nu stăpânesc bine cunoștințele
referitoare la mijloacele de transport care poluează aerul.
c) totalul maxim de puncte al testului l -am calculat înmulțind numărul de preșcolari (30) cu numărul
de puncte al te stului (10), deci 300 puncte. Din acest total s -au realizat 245 de puncte, ceea ce
reprezintă un procent de realizare de 80%, iar procentul de nerealizare este de 20%;
d) calificativul fiecarui preșcolar l -am dat, realizand suma punctelor din itemi și punc tul dat din oficiu.
Sintetizând datele tabelului analitic, am obținut tabelul sintetic:
Tabelul 2.2 Concordanța dintre calificative și procentajul obținut
Punctaj 4 p 6 p 7 p 9 p 10 p
Nr. preșcolari 0 10 6 1 13
Calificative I S B FB
Procentaj 0% 30% 18% 52 %
Histograma următoare reflectă rezultatele preșcolarilor la testul nr. 1
02468101214
Grupa
Pregătitoare
"Colibri"Insuficient
Suficient
Bine
Foarte bine
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 45
Fig. 2 .1
După aplicarea testului inițial, au urmat ore în care activitățile de cunoașterea mediului au fost
încununate de folosirea unui evantai de metode și proc edee de învățare în grupuri mici.
. În vederea demonstrării eficientizării metodelor de învățare în grupuri mici în activitățile de
cunoașterea mediului mi -am propus ca obiectiv: utilizarea de metode specifice învățării în grupuri
mici în activitățile de cunoașterea mediului . Pentru atingerea obiectivului mi -am propus un set de
metode și procedee cuprinzând activitățile în grupuri mici, integrate în diferite momente ale activității,
fie în predarea noilor cunoștințe, fie în consolidarea sau verificarea cun oștințelor.
În cadrul activităților de cunoașterea mediului, am folosit urmatoarele metode și tehnici de
învățare în grupuri mici:
Metoda Bulgărelui de Zăpadă care reprezintă împletirea activității individuale cu cea
desfășurată în mod cooperativ în cadr ul grupelor.
Fazele de desfășurare
1. Faza introductivă în care se e xpunere problema.
2. Faza lucrului individual – preșcolarii lucrează individual 5 minute. Preșcolarii selecteaza
imaginile corespunzătoare anotimpului de toamnă.
3. Faza lucrului în perech i – discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la
întrebările individuale din partea colegilor.
4. Faza reuniunii în grupe mai mari – se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanți formate
din grupele mai mici formate an terior și se discută despre situațiile la care s -a ajuns.
5. Faza raportării soluțiilor în colectiv – întreaga grupă reunită analizează și concluzionează asupra
ideilor emise.
6. Faza decizională – se alege situația finală și se stabilesc concluziile.
Avan taje:
Motivează preșcolarii să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajați de părerile
altora.
Sunt încrezători în forțele proprii.
Dezvoltă motivația pentru învățare.
Exemplu: “Doamna Toamnă!”
1. S-a observat imaginea care a reprezentat anotimpul d e toamnă.
2. Preșcolarii au lucrat individual 2 minute, timp în care au ales jetoanele cu imagini corespunzătoare
anotimpului de toamnă. Astfel, au ales jetoanele care reprezentau plecarea păsărilor călătoare, culesul
strugurilor, stănsul fructelor din liv adă, hainele de toamnă, starea vremii, etc
3. Se lucrează apoi în perechi discutându -se rezultatele la care au ajuns și se solicită răspunsuri la
problemele pe care nu le -au putut explica.
46 Romanian Journal of Education 4. Preșcolarii se grupează preferențial în grupe aproximativ egale și discută rezultatele la care au
ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluționate.
5. Copiii reuniți analizează și concluzionează rezultatele obținute și se stabileste, de comun acord, că:
6. În anotimpul de toamnă: se coc fructele și legumele; se culeg strugurii pentru a se face must; se
obțin recolte bogate de zarzavaturi și de cereale; păsările călătoare pleacă în țările calde; oamenii se
îmbracă mai gros; ploile sunt lungi și reci.
Metoda Pălăriilor gânditoare
Această metodă corespunde diferitelo r tipuri de gândire.
1. Pălăria albastră – este liderul, managerul, conduce jocul. Este pălăria responsabilă cu
controlul demersurilor desfășurate.
2. Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conținutul textului.
3. Pălăria roșie – este psihologul car e își exprimă sentimentele față de personajele întâlnite.
4. Pălăria neagră – este criticul, este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea
negativă a lucrurilor.
5. Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluții alternative.
6. Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, creează finalul.
Avantaje
1. Angajează intens toate forțele psihice de cunoaștere.
2. Dezvoltă gândirea critică.
3. Manifestă empatie față de anumite personaje
Exemplu : tema „ Toamna”
Pălăria albă – prezintă caracteristicile anotimpului de toamnă, observate în imaginea prezentată.
Pălăria albastră – enumeră bogățiile anotimpului de toamnă.
Pălăria roșie – își exprimă sentimentele față de bogățiile aduse de anotimpul de toamnă.
Pălăria neagră – critică ati tudinea anotimpului de toamnă de a aduce frig și ploi, brumă și răceală.
Pălăria verde – oferă soluții pentru întâmpinarea anotimpului de toamnă.
Pălăria galbenă – găsește un final pozitiv pentru folosirea legumelor și fructelor, dar și cum să
întâmpine fr igul și ploile.
Procedeul PHILLIPS 6 / 6
Presupune împărțirea copiilor în grupe de 6 persoane care dezbat o problemă timp de 6 minute.
Etapele Procedeului PHILLIPS 6 / 6
1. Constituirea grupelor și desemnarea unui conducător;
2. Anunțarea temei discuției și de zbaterea sa în grupe;
3. Prezentarea de către conducătorul fiecărei grupe a concluziilor, soluțiilor la care s -a ajuns;
4. Discutarea concluziilor și soluțiilor cu participarea preșcolarilor pentru a armoniza punctele
de vedere;
5. Stabilirea de către cadrul didact ic a soluției optime și argumentarea respingerii celorlalte
variante.
Avantajele Procedeului PHILLIPS 6 / 6
1. Implică pe toți membrii colectivului în analiza și soluționarea unei probleme;
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 47
2. Oferă fiecărui preșcolar posibilitatea să -și valorifice experiența pr oprie;
3. Prezentarea și argumentarea punctelor de vedere și a opiniilor.
Aplicație:
S-a propus următoarea situație problemă: „Anotimpul de iarnă aduce bucurii pentru copii, dar
și multe supărări. De ce? Colorează imaginile corespunzătoare bucuriilor copiilo r aduse de
anotimpul de Iarnă.”
Grupa de preșcolari a fost împărțită în grupe de câte 6 copii, lăsându -se ca timp de lucru 6
minute. Conducătorul fiecărei grupe a prezentat soluțiile la care s -a ajuns. S -au discutat apoi
punctele de vedere a grupelor pentr u a ajunge la idei comune.
Educatoarea stabilește soluția optimă și argumentează respingerea celorlalte variante.
Concluzia : Anotimpul de iarnă aduce copiilor ca bucurii: oameni de zăpadă, bulgări, săniușul,
schiatul, mersul la patinoar, sărbărorile de iar nă, etc . Dintre supărări, copiii au enumerat:
neamenajarea corespunzătoare a locurilor de joacă și de săniuș pentru copii.
Brainstorming
În traducere directă „furtună în creier" sau „asalt de idei" , este o metodă de stimulare a
creativității ce constă în e nunțarea spontană a mai multor idei pentru soluționarea unei probleme.
Obiectiv – exersarea capacității creatoare a copiilor în procesul didactic care să conducă la
formarea unor copii activi.
Etapele brainstormingului: -se desfășoară în grupuri de 5 -20 copii
1. Etapa pregătitoare – cu cele 3 faze (de selecționare a membrilor grupului, de organizare și de
familiarizare cu tehnica, faza de pregătire a ședințelor)
2. Etapa productivă a grupului (stabilirea temei, rezolvarea problemelor, culegerea ideilor)
3. Etapa trierii și selecționării ideilor -evaluarea (analiza ideilor emise, se optează pentru soluția
finală)
Profesorul nu are voie să comenteze ideile precizate;
Se intervine atunci când nu se respectă regulile;
Se acceptă toate soluțiile dar se preiau doar cele valoroase;
Se elimină factorii care blochează manifestarea creativă a preșcolarilor.
Exemplu: preșcolarii sunt împărțiți în grupe de câte 5, se lansează ideea „Doamna Toamnă, bine
ai venit!” Preșcolarii trebuie să găsească jetoanele care prezin tă caracteristici ale anotimpului de
toamnă. Grupurile mici se reunesc în grupul mare, se prezintă rezultatele găsite și se așază la
flanelograf imaginile selectate: se obțin recolte bogate de cereale și zarzavaturi; păsările merg în țările
calde; se coc l egumele și fructele; ploile sunt mai lungi și reci; strugurii sunt culeși și se obține
mustul, apoi vinul; etc.
Tehnica 6/3/5 este o modalitate de lucru bazată pe construcția de idei în domeniul
creativității. Are ca obiectiv stimularea creativității de g rup a copiilor prin solicitarea de a
găsi cât mai multe soluții, având la bază o temă dată.
Etape:
1. Împărțirea copiilor în grupe de câte 6 membri fiecare;
2. Prezentarea problemei și a sarcinii de lucru;
3. Activitatea propriu -zisă alternează activitatea individ uală cu cea de grup;
4. Analiza rezultatelor.
48 Romanian Journal of Education Exemplu : preșcolarii sunt împărțiți în grupe de 6. Ei, timp de 5 minute discută despre „Bogățiile
toamnei” și selectează 3 imagini reprezentând bogățiile toamnei. De aici vine și denumirea de 6.3.5.
Ideile notate sunt: zarzavaturi și cereale, legume, fructe și struguri. Dupa ce s -au scurs cele 5 minute,
preșcolarii se reunesc în grupul mare și prezintă concluziile la care au ajuns. Se evidențiază grupul
care a găsit toate imaginle care reprezintă bogățiile toamnei.
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate de relaxare a copiilor
și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi descoperiri.
Obiective –formularea de întrebări și realizarea de conexiuni î ntre ideile descoperite de copii în grup
prin interacțiune și individual pentru rezolvarea unei probleme.
Descrierea metodei –copiii așazați în semicerc propun problema de rezolvat „Mijloace de
transport” . Pe steaua mare se scrie ideea centrală – pe 5 stel ute se scriu câte o întrebare de tipul CE?,
CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND?, iar 5 copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei
5 își alege 3 – 4 colegi, organizându -se în cinci grupuri. Educatoarea citește un text despre mijloacele
de transp ort, iar fiecare grupă răspunde la întrebările adresate echipei. Grupurile coopereaza în
elaborara răspunsurilor, dar și în formularea de întrebări specifice fiecărui grup.
Se apreciază răspunsurile copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte și logice,
precum și modul de cooperare și de interacțiune.
Întrebări adresate copiilor: Ce mijloace de transport pe uscat cunoașteți?, Cine zboară prin
aer?, Unde circulă vapoarele?, De ce avioanele nu circulă pe uscat?, Când vor putea mașinile să
circul e prin aer?
Turul galeriei reprezinta tehnica de învățare prin cooperare care stimulează gândirea,
creativitatea și învățarea eficientă, încurajând copiii să -și exprime opiniile cu privire la
soluțiile propuse de colegii lor.
Obiective – elaborarea unui pl an care să conducă la finalizarea unui produs ce constituie concepția,
opinia tuturor membrilor grupului.
Descrierea metodei
1. Se formeaza grupuri de câte 4 copii;
2. Copiii rezolva o sarcină de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai
multe soluții;
3. Produsele activității grupelor de copii;
4. Se expun pe pereții grupei, care se transformă într -o galerie expozițională;
5. La semnalul dat de educatoare prin diferite procedee, grupurile de copii trec pe la fiecare
exponat pentru a examina soluțiile, ideile propuse de colegi și le înscriu pe poster într -un loc
stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observațiile cu ajutorul unor simboluri;
6. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul inițial și citesc comentariile,
observa țiile de pe lucrarea lor, reexaminându -și produsul.
Exemplu: preșcolarii au avut de ales imaginile reprezentând uneltele fiecărei meserii, apoi să le
lipească pe fișa dată.. Se prezintă în fața clasei fișele de lucru, iar ceilalți preșcolari, pe rând vor
veni și vor observa uneltele fiecărei meserii și vor spune dacă uneltele sunt specifice meseriei și
ce alte unelte ar mai trebui adăugate.
Metoda ciorchinelui
1. Stimulează realizarea unor asociații noi de idei;
2. Permite cunoașterea propriului mod de a înțeleg e o anumită temă;
Etape :
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 49
1. Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de sus a unei foi de
hârtie;
2. Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene legate de tema dată;
3. Se fac conexiuni, de la titlu la l ucrările copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la
nucleu la contribuțiile copiilor sau a grupurilor;
4. Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează individual.
Exemplu: fiind împărțiți în grupe mici, de 5 cop ii fiecare grup, ei au de completat un chiorchine,
asociindu -i imaginii centrale „Toamna” alte imagini: zarzavaturi; fructe; legume; cereale; păsări
călătoare, haine groase, imagini reprezentând ploaie și vânt; copaci dezgoliți, etc.
Diagrama Venn – Se apl ica cu eficiență maximă în activitățile de observare, povestiri, jocuri
didactice, convorbiri.
Obiectiv : sistematizarea cunoștintelor – restructurarea idelor unui conținut abordat.
Etape :
1.Comunicarea sarcinii de lucru;
2.Activitatea în pereche sau în grup ;
3.Activitate în grup;
4.Activitate frontală.
Aplicație : se împart preșcolarii în grupe de câte 5. Li se dă o foaie în care sunt desenate două cercuri
care se interectează, iar în interiorul cercului format din intersectarea acestora sunt lipite imaginile
ingredientelor folosite de bucătar și de cofetar. În cercul din stânga sunt lipite imaginile ingredientelor
folosite numai de bucătar, iar în cercul din dreapta sunt lipite imaginile ingredientelor folosite numai
de cofetar .
Bula dublă
Aceasta tehnică es te identică cu Digrama Venn. Grupează asemănările și deosebirile dintre două
obiecte, procese, fenomene, idei, concepte.
Bula dublă este prezentată grafic prin două cercuri mari în care se așază imaginea care denumește
subiectul.
În cercurile mici așzate î ntre cele două cercuri mari se desenează sau se așază simbolurile ce
reprezintă asemănările dintre cei doi termeni cheie.
În cercurile situate în exterior la dreapta și la stânga termenilor cheie se înscriu
caracteristicile, particularitățile sau deosebiri le dintre ele.
Exemplu: „Animale domestice – animale sălbatice” este subiectul, iar preșcolarii desenează
asemăn ările și deosebirile dintre animalele domestice și animalele sălbatice.
Pentru identificarea capacităților cognitive ale copilului preșcolar , în perioada februarie –
martie 2011 am aplicat tesul formativ la grupă. Am urmărit, în mare măsură, aceleași obiective
operaționale, exercițiile având un grad de complexitate mai ridicat.
Testul aplicat în această etapă a urmărit nivelul următoarelor obiec tive:
O1 – să coloreze animalele sălbatice din imagini;
O2 – să încercuiască fructele cu albastru și legumele cu galben;
O3 – să realizeze corepondența produs – viețuitoare;
O4 – să coloreze imaginile corepunzător fiecărui anotimp.
Tabelul 2.3 Rezulta tele preșcolarilor la testul formativ
50 Romanian Journal of Education Nr.
Crt Nume si
prenume Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Total
puncte + 1
of Calificativul
1 A. A 1,5 2 1,5 4 10 Fb
2 B. P 1,5 1 1 4 8,5 B
3 B. A 1,5 2 1,5 4 10 Fb
4 C. A 1,5 1 1 4 8,5 B
5 D. Ș 1 1 1 4 8 B
6 D. M -I 1,5 2 1,5 4 10 Fb
7 D. M 1 1 1 4 8 B
8 D. T 1,5 2 1 4 9,5 Fb
9 G. P 1 2 1 4 9 Fb
10 G. D 1,5 2 1,5 4 10 Fb
11 G. A 1,5 2 1,5 4 10 Fb
12 G. R 1,5 2 1,5 4 10 Fb
13 H. N 1 1 1 4 8 B
14 L.S 1 2 1 4 9 Fb
15 L. D 1,5 2 1,5 4 10 Fb
16 M. I 1,5 2 1,5 4 10 Fb
17 M. S 1,5 2 1,5 4 10 Fb
18 N. T 1,5 2 1,5 4 10 Fb
19 O. M 0,5 1 1 4 7,5 B
20 O. L 0,5 1 1 4 7,5 B
21 P. G 1,5 2 1,5 4 10 Fb
22 P. S 1,5 2 1,5 4 10 Fb
23 P. A 1,5 2 1,5 4 10 Fb
24 P. G-R 1,5 2 1,5 4 10 Fb
25 R. A 1 1 1 4 8 B
26 S. D-Ș 1 2 1 4 9 Fb
27 S. D 1 2 1 4 9 Fb
28 S. B 1,5 1 1 4 8,5 B
29 T. A 1 2 1 4 9 Fb
30 V. I 1 1 1 4 8 B
Total
puncte Item 38 p 50 p 37p
120 p
270 p
Analizând rezultatele din tabel rezulta că:
a) datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui preșcolar, de
cunoștințele lui, cât și de lacunele lui;
b) datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare item: la
itemul 1 s -au obținut 38 de puncte din maximum de 45 de puncte, l a itemul 2 s-au obținut 50 de
puncte din totalul de 60 de puncte, la it emul 3 s -au obținut 37 de puncte din totalul de 45 de puncte și
la itemul 4 s -au obținut maximum de puncte, 120 de puncte din 120.
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 51
c) totalul maxim de puncte al testului l -am obținut pr in înmulțirea numărului de preșcolari (30) cu
numărul de puncte al testului, rezultă maximum de 300 de puncte. Din acest total s -au obținu t 270
puncte, ceea ce reprezintă 81 % puncte realizate și 19 % puncte nerealizate;
d) calificativul fiecărui preșcolar l-am calculat din suma punctelor din itemii dați și punctul dat din
oficiu.
Sintetizând datele tabelului analitic, am obținut tabelul sintetic:
Tabelul 2.4 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 4 p 5,5 p 7,5 p 8 p 8,5 p 9 p 9,5 p 10p
Nr. preșcolari 0 0 2 5 3 5 1 14
Calificative I S B FB
Procentaj 0 % 0 % 30% 70 %
Histograma următoare reflectă rezultatele preșcolarilor la testul nr. 2
Fig. 2 .2
După parcurgerea activităților de cunoașterea mediului, am aplicat cel de -al treilea test, testul
final sau post -testul. Pe parcursul activităților de cunoașterea mediului, am îmbinat munca individuală
a preșcolarilor cu munca frontală și în grupe mici și am observat la preșcolari că aceste metode au
dezvoltat gradul de comunicare și de implicare al lor în desfășurarea cât mai atractivă și mai placută a
activităților matematice.
Pentru a concluziona că activitățile de cunoașterea mediului desfășurate în grupuri mici au
roluri importante în formarea și dezvoltarea personalitații p reșcolarilor, în această etapă, mi -am
propus ca obiective: folosirea în activitățile d a metodelor și tehnicilor de învățare în grupuri mici și
evaluarea eficienței utilizării acestor metode .
Fiecare copil are un potential educativ înnăscut care trebuie doar descoperit și activizat,
fiecare om putând fi educat, formându -i un climat educațional favorabil, cu valențe educative
puternice în dezvoltarea personalității umane.
Am aplicat grupei de preșcolari testul final și am urmărit:
O1 – să coloreze pătrate le după cerințele date;
O2 – să unească fiecare animal cu foloasele primite de la el;
O3 – să recunoască plantele cultivate de om;
O4 – să coloreze peisajul de primăvară;
O5 – să încercuiască insectele din imagini.
02468101214161820
Grupa
pregătitoare
"Colibri"Insuficient
Suficient
Bine
Foarte bine
52 Romanian Journal of Education Tabelul 2.5 Rezultatele preșcolarilor la testul nr. 3
Nr. Crt Nume si
prenume Item 1 Item 2 Item 3 Item 4
Item 5 Total
puncte
+ 1 of Califica –
tivul
1 A. A 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
2 B. P 2,5 1 2,5 1 1 9 Fb
3 B. A 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
4 C. A 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
5 D. Ș 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
6 D. M-I 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
7 D. M 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
8 D. T 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
9 G. P 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
10 G. D 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
11 G. A 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
12 G. R 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
13 H. N 2,5 1 2,5 1 1 9 Fb
14 L.S 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
15 L. D 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
16 M. I 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
17 M. S 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
18 N. T 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
19 O. M 2,5 1 2,5 1 1 9 Fb
20 O. L 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
21 P. G 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
22 P. S 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
23 P. A 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
24 P. G-R 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
25 R. A 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
26 S. D-Ș 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
27 S. D 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
28 S. B 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
29 T. A 2,5 1 2,5 1 2 10 Fb
30 V. I 2,5 1 2,5 1 1 9 Fb
Total
puncte 75p 30p 75p 30p 56 p 296 p
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 53
Analiz ând rezultatele preșcolarilor la acest test am constatat că:
a) datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui preșcolar de
cunoștințele și lacunele lui;
b) datele reflectate de tabel pe verticală ne dau informați i despre punctele realizate de fiecare item: la
itemii 1, 2, 3 și 4 s -au realizat maximum de puncte, iar la itemul 5 s -au obținut 56 de puncte din
totalul de 60 de puncte. De aici reiese că preșcolarii și -au însușit cunoștințele despre insecte, animale
sălbatice și domestice, recunosc legumele și fructele, identifică elemente caracteristice ale celor patru
anotimpuri, enumeră foloasele primite de la animale, identifică toate mijloacele de transport și
recunosc plantele și cerealele.
c) totalul maxim de pun cte al testului l -am calculat înmulțind numărul de preșcolari (30) cu numărul
de puncte al testului (10), deci 300 puncte. Din acest total s -au realizat 296 de puncte, ceea ce
reprezintă un procent de realizare de 98 %, iar procentul de nerealizare este de 2 %;
d) calificativul fiecărui preșcolar l -am dat, realizand suma punctelor din itemi și punctul dat din oficiu.
Sintetizând datele tabelului analitic, am obținut tabelul sintetic:
Tabelul 2.6 Concordanța dintre calificative și procentajele obținute
Punct aj 4 p 5p 6p 7p 8p 9p 10p
Nr. preșcolari 0 0 0 0 0 4 26
Calificative I S B FB
Procentaj 0 % 0 % 0 % 98 %
Histograma următoare reflectă rezultatele preșcolarilor la testul nr. 3
Fig. 2 .3
Astfel, comparând cele două cele trei teste, inițial, f ormativ și final, obținem următoarea
histogramă:
051015202530
Grupa
pregătitoare
"Colibri"Insuficient
Suficient
Bine
Foarte bine
051015202530
Testul inițial Testul
formativTestul finalInsuficient
Suficient
Bine
Foarte bine
54 Romanian Journal of Education
Fig. 2 .4
Studierea Cunoașterii mediului de către preșcolari este importantă, deoarece preșcolarii își
conturează cu trăinicie noțiunile elementare de mediu, iar prin folosirea metodelor de învăța re în grupuri
mici și prin participarea activă a preșcolarilor în desfășurarea activității de învățare cresc relațiile dintre
copii, constituind noi capacități necesare învățării permanente. Metodele și conținuturile trebuie să
răspundă atât intereselor, n evoilor și cerințelor individuale cât și celor de grup.
În acest context, educatorul are rolul de a -i ajuta pe preșcolari să devină răspunzători de
propria formare. În timpul activităților trebuie creată o atmosferă de lucru care să stimuleze
disponibilit ățile spre acțiune, într -un cadru psihopedagogic afectiv pozitiv. Aceasta poate fi realizată
prin abordarea interdisciplinară a conținuturilor, prin antrenarea preșcolarilor în activități de învățare
prin cercetare, prin cooperare, folosind cu precădere me todele interactive.
Pe parcursul experimentului didactic, preșcolarii au fost plasați în situații de învățare diverse ca
formă de organizare, ca elemente de conținut abordate, ca tipuri de cunoștințe dobândite, ca procese
psihice solicitate etc. După forma de organizare a activității, preșcolarii au fost implicați în: situații de
învățare individuală, în care fiecare copil rezolvă singur o sarcină de lucru identică cu a colegilor sau
diferită, simultan cu colegii; situații de învățare în grup (grupală), în care membrii unui grup
colaborează pentru realizarea aceleiași teme sau pot avea sarcini diferite în interiorul grupului; situații de
învățare frontală, în care profesorul lucrează simultan cu întreaga grupă și toți preșcolarii realizează
aceeași sarcină de lucru.
Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preșcolarii mi -a permis să
experimentez, să caut noi variante pentru a spori eficiența activității instructiv -educative din grădiniță,
prin directa implicare a școlarului mic și mobiliza rea efortului său cognitiv. Adevărata învățare este
aceea care permite transferul achizițiilor în contexte noi. Lucrul în echipă a oferit copiilor posibilitatea
de a-și împărtăși părerile, experiența, ideile, strategiile personale de lucru, informațiile, i ar timpul de
soluționare a problemelor a fost de cele mai multe ori mai scurt. Așadar, metodele interactive
determină solicitarea mecanismelor gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și creativității. Ele sunt
totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile copiilor,
de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându -și caracterul și
dezvoltându -și personalitatea. Creșterea nivelului de pregătire al preșcolarilor pr in folosirea metodelor
de învățare în grupuri mici demonstrează utilitatea lor atât în activitățile de cunoașterea mediului, cât
și la celelalte discipline.
Prin urmare, în experimentul pe care l -am organizat și condus, mi -am propus ca obiectiv
investiga rea utilizării metodelor de învățare în grupuri mici în vederea însușirii și înțelegerii noțiunilor
specifice cunoștințelor mediului înconjurător. În acest sens, lucrarea a pus în evidență ideea ce
confirmă ipoteza de la care am plecat și anume că folosire a metodelor de învățare în grup în
procesul de predare – învățare determină creșteri calitative la nivelul învățării preșcolarilor .
Consider că obiectivul propus și ipoteza lucrării au fost confirmate și că importanța folosirii
metodelor de învățare în g rupuri mici nu constă în teorie, ci în modul în care acestea sunt integrate în
activitățile copiilor.
Bibliografie:
BOCOȘ, M., 2005, Teoria și metodologia cercetării pedagogice , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj –
Napoca
CERGHIT, I, 1997, Metode de învă țământ , E.D.P., București
DULAMĂ, M. E., 2002 , Modele, strategii și tehnici didactice activizante cu aplicații în geografie ,
Editura Clusium, Cluj -Napoca
Metode de învățare în grupuri mici în activitățile de cunoașterea mediului din grădiniță
Volum 2 55
DULAMĂ, M. E., 2008 , Metodologii didactice activizante , Editura Clusium, Cluj -Napoca
FLUERAȘ, V., 20 05, Teoria și practica învățării prin cooperare , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj –
Napoca
HANDRABURA, L., 2003, Învățarea prin cooperare: ipoteze de lucru în Didactica Pro, Nr.
1(17)/2003, Politici educaționale, Chișinău în Oprea, Crenguța -Lăcrămioar a, 2006, Strategii
didactice interactive , Editura Didactică și Pedagogică, București
IONESCU, M., 2003, Instrucție și educație. Paradigme, strategii, orientări, modele , Editura Cluj –
Napoca
NEACȘU, I. 1990, Metode și tehnici de învățare eficientă , Editura Militară, București
PINTILIE, M., 2002, Metode moderne de învățare -evaluare , Editura Eurodidact, Cluj -Napoca
ULRICH, C., 2000, Managementul clasei – Învățare prin cooperare , Editura Corint, București
56 Romanian Journal of Education
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Romanian Journal of Education [631194] (ID: 631194)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.