ROMANIAN JOURNAL OF APPLIED PSYCHOLOGY – standarde de redactare și citare* – Scrierea acestei secțiuni există unele dife rențe în funcție de sursa… [626675]

– 1 –
ROMANIAN JOURNAL OF APPLIED PSYCHOLOGY
– standarde de redactare și citare* –

Scrierea acestei secțiuni există unele dife rențe în funcție de sursa citată (ex. carte, articol într -un volum, articol
publicat în reviste de specialitate, lucrare prezentată la conferințe științifice etc.). Înainte de a oferi exemple
concrete vo m menționa că cei care doresc să respecte întocmai ac este standarde, vor acorda atenție nu numai
punctuației, ci și tipului de scris utilizat ( ex. Romanian Journal of Applied Psychology ), ca publicați e apar e în
manuscrisele autorilor trimise spre publicare cu litere cursive (italic) .

Exemple de bibliografie:

Carte – autor unic
Bogathy, Z. (2002). Conflicte în organizații . Timișoara: Editura Eurostampa.

Carte – mai mulți autori
Poenaru, R., Sava, F. (1998). Didactogenia în școală . București: Editura Danubius.

Carte – grup de autori nenominalizați aparținâ nd unei agenții, unei organizații
American Psychological Association (2001). Publication Manual (5th ed.). Washington DC: APA.

Capitol într -o carte (volum)
Boncu, Ș. (1996). Eul în cogniția socială. În A. Neculau (coord.) Psihologie socială. Aspecte conte mporane (p.137 –
153). Iași: Editura Polirom.

Studiu nepublicat prezentat la o conferință
Vintilă, M. (2002, Mai). Integrarea în sistemul de învățământ a subiecților născuți prematur . Lucrare prezentată la a
VIII-a ediție a Simpozionului Național „Dimensiun i Teoretico – Praxiologice ale Cercetării în Științele Socio –
Umane, Timișoara.

Articol publicat în revistă de specialitate
Hohn, M. (2002). Situație de risc și comportament decizional. Revista de Psihologie Aplicată , 4(1), 75 -94.
Observație: cele două n umere ajută la identificarea numărului revistei în care a fost publicat articolul; foarte
adesea, primul coincide cu numărul de ani ai apariției revistei, iar cel de -al doilea cu poziția de apariție a
revistei în anul respectiv; de pildă, 4(1) – indică fap tul că articolul a fost publicat în primul număr al celui de -al
patrulea volum (an de apariție) a Revistei de Psihologie Aplicată.

Articol găsit pe internet
van Deun, K., Delbeke, L. (2002). Multidimensional scaling . Găsit la adresa :

* material extras din Sava, F.A . (2008). Standarde interna ționale de redactare și citare. Î n Bogathy, Z., Sulea, C. (coord.).
Manual de tehnici și abilită ți academice . Ediția a II -a revizuită și adăugită (p. 369 -373). Timi șoara: Editura Universită ții de
Vest. Text reprodus cu permisiunea autorilor.

– 2 – http:// www.mathpsyc.u ni-bonn.de/doc/delbeke/delbeke.htm la 10 Ianuarie, 2003.
Dacă documentul găsit pe internet nu ar fi fost datat, am fi utilizat van Deun, K., Delbeke, L. (nd), unde nd semnifică
lipsa datei (no date).

Lucrare de licență (disertație, teză de doctorat) nepublicată
Moțiu, A. (1999). Aspecte pedagogice ale gândirii interogative . Lucrare de Licență nepublicată. Universitatea de
Vest din Timișoara.
TABELE ȘI FIGURI

Atât tabelele cât și figurile sunt numerotate separat, utilizând cifr e arabe. De asemenea, ambele accesorii
au un titlu. Diferența constă în faptul că numărul și titlul unui tabel apar deasupra acestuia, în timp ce numărul și
titlul figurii apar sub imagine.

Exemplu tabel

Tabelul 1. Matricea de corelații între variabilele incluse în analiza componentelor principale. Corelațiile dintre
variabile și componenta principală rezultată (PC).
1 2 3 4 5 PC
1. Ostilitatea dascălului – 0.97
2. Indolența dascălului 0.99 – 0.97
3. Incompetența dascălului 0.67 0.66 – 0.73
4. Feedback dominant critic 0.80 0.60 0.18 – 0.67
5. Interacțiunea P – E 0.84 0.85 0.63 0.58 – 0.92
Procentaj
explicat 74,32% Eigenvalue 3.72

Exemplu figură

N = 109
0.20
0.65
-0.41

0.25 0.28
0.73
-0.45

Figura 2: Modelul predictiv propus. Coeficienții corelației parțiale sunt prezentați Climatul
școlar
Ideologia de
control Burnout Atitudin ea
conflictuală P – E Efecte
pedagogice
Efecte
psihosomatice

În cadrul manuscriselor trimise spre publicare, atât tabelele cât și figurile sau graficele sunt prezentate pe pagini
separate de text.

– 3 – CITAREA BIBLIOGRAFIEI ÎN CADRUL TEXTULUI

Cea mai bună modalitate de a deprinde m odul de citare a surselor bibliografice în cadrul textelor poate fi
dedusă din exemplul de mai jos:

Kearney și colaboratorii (1991) au definit comportamentele inadecvate ale profesorului ca
fiind acele acte care interferează cu procesul de învățare al elevului. Conceptul include o serie
largă de comportamente ce țin de la insuficienta pregătire metodică (ex. lecții plictisitoare)
până la situații care implică reacții agresive din partea dascălului (ex. replici sarcastice,
strigăte). Van Morrow (1991) a stabilit o ierarhie a celor mai comune tipuri de comportamente
inadecvate. Acestea sunt jignirea persoanei, umilirea în public și facilitarea sentimentelor de
jenă. Totuși, în viziunea lui Orange (2000) și a lui Thweatt și McCroskey (1996) aceste
comportamente inadecvate nu au un caracter intențional , ci apar în urma adoptării unor
strategii educative necorespunzătoare.
Când astfel de comportamente afectează elevii, precum în cazurile în care copiii încearcă
un sentiment de frică în fața dascălilor sau în care încep să urască disciplina predată de
aceștia, vorbim despre conceptul de didactogenie. Acest termen este destul de răspândit în
literatura de specialitate, dar nu și în cea de limbă engleză. Astfel, termenul este prezent în
lucrări scrise în limba franceză, română, rusă sau spaniolă, având un se ns similar: o educație
greșită care afectează negativ copiii. Aceste efecte se întind pe trei planuri posibile: educative,
psihologice și medicale (Cukier, 1990; Poenaru și Sava, 1998; Sillamy, 1996).
Un alt termen, mai dur, este acela de abuz din partea profesorului, care are în vedere
consecințele emoționale asupra elevilor datorate comportamentelor inadecvate al e cadrelor
didactice. Prin abuzul profesorului se înțelege orice act de omitere sau comitere care este
judecat de specialiștii în psihologie ca fiind dăunător pentru dezvoltarea elevilor (Hart,
Germain și Brassard, apud Neese, 1989). Utilizarea sentimentul ui de frică și intimidare a
elevilor pentru a menține disciplina acestora constituie un exemplu ce intră în sfera de
cuprindere a conceptului de abuz din partea profesorului.

* Pentru textele scrise în engleză, apud este înlocuit de expresia as cited in
Ex. (Hart, Germain, and Brassard, as cited in Neese, 1989)

Un lucru interesant este modul de citare a autorilor în situația în care există mai mulți autori. Astfel, dacă o
referință are nu mai mult de trei autori, aceștia sunt citați de fiecare dată când se face referire la referința
respectivă. În cazul în care sunt patru sau cinci autori, aceștia sunt citați cu toții prima dată când se face referire la
ei, pentru ca mai apoi să se precizeze doar primul autor și sintagma „și colab.” (ex. – Sava și colab., 2007). În sfârșit,
dacă referința citată are mai mult de cinci autori se precizează de la început doar primul autor, însoțit de aceeași
sintagma „și colab.” precum în situația descrisă anterior. Dacă autorii au fost citați anterior și sunt în număr mai mare de trei,
se trece doar primul autor și sintagma « colaboratorii » ex. Kearney ș i
colaboratorii (1991). La prima citare a autorilor, se trec toți autorii.
La începutul sau
mijlocul unei
fraze avem ca
format: Van
Morrow (1991)
sau Orange
(2000)
La finalul unei
fraze formatul se
schimbă. Ex.
(Cukier, 1990).
Dacă sunt mai
mulți autori ei
sunt aranjați
alfabetic și
separați prin ;
Dacă se citează o
sursă secundară,
se specifică
acest f apt prin
apud. În cazul de
față, studiul
celor trei autori
este găsit în
Neese (1989)*