Romania, Timișoara , Str. T. Lalescu Nr. 2A, [616739]
2016
U.P.T. -FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM
Romania, Timișoara , Str. T. Lalescu Nr. 2/A,
An universitar 2015 -2016
Unit Dezvoltare patrimonială și lanscape, Grupa Regenerare industrială
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
Profesor îndrumător: asist. dr. arh. Schwalie Alfred
Profesor înd rumător structur ă: ing. Cornel Farcaș
Profesor unit: prof. dr. arh. Andreescu Ioan
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE Ș I RECONVERSIE .
Proiectul urmărește restaurarea și reconversia Furnalului de la Govăjdia aflat într -o
zonă numită „Ținutul Pădurenilor”, încărcată de istorie și tradiție, cu un patrimoniu
industrial și cultural deosebit, strâns legat de prelucrarea fierului. Scopul acestui proiect
const ă în păstrare și valorificarea Furnalului, reinterpretarea valorilor existente, prin
salvarea simbolului comunității și conturarea premiselor pentru a restitui publicului
accesul la un spațiu revalorificat.
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE.
1
Cuprins
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 1
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
FUNDAMENTAREA TEORET ICĂ A TEMEI PROIECTU LUI DE ARHITECTURĂ ………………………….. …. 3
2 STUDIUL CONTEXTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
2.1 ÎNCADRAREA ÎN TERITOR IU, RELIEF ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 3
2.2 ACCESUL ÎN MICROREGIUNE SI COMUN ITATE ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
2.3 EVOLUȚIA ISTORICĂ A PEISAJULU I RURAL INDUSTRIAL ………………………….. ………………………….. ………………. 4
2.4 DISFUNCȚIONALITĂȚI EC ONOMICE , SOCIALE ,CULTURALE ȘI EDUCAȚI ONALE ………………………….. ………………… 5
2.5 TENDINȚE , DIRECȚII ȘI OPORTUNI TĂȚI DE EVOLUȚIE ALE ZONEI ………………………….. ………………………….. …….. 6
2.6 ISTORICUL ZONEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
2.7 RESURSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 7
2.8 ANALIZA SWOT A ZONEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
3 PREZENTAREA PROIECTULUI DE DIPLO MĂ ………………………….. ………………………….. ……………… 9
3.1 AMPLASAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
3.2 CĂI DE ACCES ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
3.3 ANALIZĂ SATULUI GOVĂJDIA ȘI ZONA INDU STRIALĂ ………………………….. ………………………….. …………………. 9
3.4 ANUL DE CONSTRUCȚIE S ITULUI INDUSTRIAL SI AL FURN ALULUI ………………………….. ………………………….. ….. 10
3.5 SCURT ISTORIC AL APAR IȚIEI FURNALULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
3.6 CONTEXT ECONOMIC ȘI S OCIAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10
3.7 EVOLUȚIA ÎN TIMP A FU RNALULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
3.8 PREGĂTIREA ÎNCĂRCĂTUR II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
3.9 RECUPERAREA FONTEI DI N ZGURĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
3.10 PRODUCȚIA DIN TURNĂTO RIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
3.11 ATELIERUL MECANIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 12
3.12 MOCĂNIȚA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
3.13 SUPRAFAȚA TERENULUI Ș I CLĂDIRILE EXISTENT E ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
3.14 DATE DIN STUDIUL GEO TEHNIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 112
3.15 ÎNCADRARE STILISTICĂ A FURNALULUI ȘI PLASTIC A ARHITECTURALĂ ………………………….. ……………………….. 14
3.16 CARACTERISTICILE CONS TRUCTIVE ALE FURNALU LUI ………………………….. ………………………….. …………….. 14
3.17 ANSAMBLUL INDUSTRIAL ÎN TRECUT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
3.18 STRUCTURA CLĂDIRILOR EXISTENTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
3.19 ELEMENTE VALOROASE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15
3.20 STAREA FIZICĂ A IMOBI LELOR , DEGRADĂRILE ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
3.21 DATE LEGISLATIVE /ADMINISTRATIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
3.22 DATE JURIDICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
3.23 ACTIVITĂȚI CARE SE DE SFĂȘURĂ ÎN ZONĂ ………………………….. ………………………….. …………………………. 17
3.24 ACTORII IMPLICAȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
3.25 ISTORICUL INVESTIȚIIL OR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
3.26 STUDII DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
4 TEMA DE PROIECTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 19
5 MEMORIU DE PREZENTARE A SOLUȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………… 20
5.1 OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 21
5.2 STRATEGIA URBANISTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 22
5.3 STRATEGIA DE RESTAURA RE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
5.4 STRATEGIA PROGRAMULUI DE ARHITECTURĂ ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
5.5 STRATEGIA STRUCTURAL -CONSTRUCTIVĂ ȘI FINISAJE ………………………….. ………………………….. ………………. 23
6 INDICI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 26
7 SPATII PROPUSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 26
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 29
ANEXA IMAGINI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE.
2
Rezumat
Clădirea Furnalului face parte din ansamblul industrial al secului al XIX -lea de la
Govăjdia care în momentul de față este compus din câteva ruine și clădirea furnalului propriu
zis, deși multe clădiri din ansamblu în momentul de față n u mai există, furnalul ne oferă o
lectură completă a întregii poveș ti a acestui loc. Încă din primele consemnări istorice, trecutu l
localității este strâns legat de prelucrarea fierului, atelierele meșteșugărești sunt atestate de
mai bine de 500 de ani , dar această tradiție a fierăritului avea să culmineze cu activitatea
furnalului de secol al XIX -lea. Avem deci astfel mărturia unor procese care au format o
comunitate și care au continuat să o susțină mai bine de un secol, ele au marcat în mod vizibil,
dar nu iremediabil, cadrul natur al și au consolidat identitatea acestui loc.
Soluția arhitecturală aleasă propune introducerea unei s cenografii în peisajul
landscapeului, un ”parc al fierăritului” definit de păstrarea și accentuarea prezenței furnalului,
înglobarea acestuia atât fizică cât și vizuală în noua imagine a sitului industrial, care conține
cinci clădiri, două situri arheologice și ruina buncărului de descărcare conectate printr -un
dispozitiv de tip traseu, „o memorie a prelucrării fierului”. Stabilirea unor puncte de interes de –
a lungul traseului care să trezească în vizitatori dorința de parcurgere și crearea unor legături
atât î ntre clădiri cât și între cele două situri prin refacerea pasarelei de încărcare a furnalului,
vor duce la formarea unei legături importante pe verticală în interiorul furnalului prin intermediul
turnului de încărcare și o legătură ext erioară pe orizontală între cele două situri cu ajutorul
pasarelei. Intervenția cea mai importantă urmărește restaurarea clădirii Furnalului și unirea ei
printr -o zonă vitrată , cu zona foaierului și ateliere le. În interiorul Furnalului se regăsește tema
principală crearea unui traseu scenografic complex bazat pe experiențele senzoriale ale
vizitatorilor, având posibilitatea de a intra în contact direct, dar subtil cu furnalul și elementele
care îl descriu. Această manifestare senzorială a muzeului va fi atâ t la nivel de individ aflat pe
traseul din interiorul furnalului, dar se va percepe și la nivel de landscape prin pasarela de
încărcare a furnalului, ruinele fostului atelier de prelucrare, ruinele silozurilor și buncărul de
încărcare care constituie mart urii ale activităților metalurgice. Scenografia traseului propus
cuprinde mișcarea scenică ”o memorie prelucrării fierului” tran spusă în câteva acte cuprinzând
trasee secunda re care se întrepătrund . Vizitatorii experimentează un prim contact cu peri oada
industrială, cu ajutorul fațadei furnalului, o reprezentare simbolică a memoriei locului, urmând
a parcurge ”drumul fierului”. I ntrând în spațiul interior al furnalului vor descoperii un spațiu
explorativ cu platforme la diverse cote , care formează un tras eu circular ”descoperirea
furnalului” și care permite vizitatorilor un contact direct cu furnalu l și elementele care îl descriu,
acest traseu se bazează pe memoria locului vizitatorii având posibilitatea dea a intra în
interiorul furnalului, în ”inima” acestuia. Ruinele a telierului de prelucrar e, se transformă într -o
”grădină minerală” cu utilaje, unelte și piese turnate. Pasarela redă mișcarea scenică pe
orizontală unind cele două situri prin redarea fostele sine de încărcarea a furnalului, la ”gura”
de intrare a furnalului tot în mod simbolic este amplasat un vagonet redând modul în care se
făcea încărcarea furnalului. Traseul desfășurat pe parcela sud ne dezvăluie ”grădina
sculpturilor c ontemporane” care se desfășoară în interiorul și exteriorul ruin elor prin
accentuarea tensiunilor dintre vechi/nou, trecut/prezent, fiind în relație directă cu o zonă de
ateliere. E xperiență culinară oferită de zona restaurantului, activează celelalte două simțuri ale
omului (gust și miros), venind în completarea celor activate anterior în celelalte trasee (văz,
auz, tactil). Zona buncărului propun o instalație de tip tiroliană, care permi te plimbarea
deasupra zidurilor. Gara se bazează pe tema ”cunoașterii”, este propusă refacerea imaginii de
altă dată printr -o clădire nouă care să cuprinde o zonă de așteptare pentru Mocăniță cu o
expoziție despre „calea ferată minieră ardeleană”, aici se închide traseul sitului industrial,
”drumul fierului”, deschizând u-se o ”poartă de descoperire a Ținutului Pădurenilor”, prin câteva
trasee turistice care să ofere o lectură completă asupra activităților metalurgice.
Cuvinte cheie
Restaurare , Reconversie, Furnal, Govăjdia , Ținutul Pădurenilor
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 3
Fundamentarea teoretică a
temei proiectului de
arhitectură
Siturile industriale au reprezentat
cândva centre active în jurul cărora sau
format întregi comunități, schimbările
tehnologice ale secolului XX -XXI, datorită
răspândirii tehnicilor high -tech, cât și a
transferul de la producție la servicii, au
schimbat profilul economic și de identitate
locală, lăsând în urmă suprafețe distruse și
poluate. Construcțiile rămase din epoca
industrială sunt în prezent de cele mai multe
ori abandonate și neutilizate sa u chiar
demolate, deși au un potențial enorm de
valorificare.
Conservarea, restaurarea și
reconversia patrimoniului industrial cu
ajutorul particularităților istorice, sub formă de
bunuri culturale și artistice face parte din noua
tendință de regenerare u rbană cât și ca
strategie în atragerea de capital.
Deoarece proiectele legate de
patrimoniul industrial sunt un subiect sensibil
și constituie o provocare în proiectarea de
arhitectură, am ales pentru Proiectul Lucrării
de Diplomă un sit industrial aflat î n „Ținutul
Pădurenilor”, o zonă, încărcată de istorie și
tradiție, cu un patrimoniu industrial și cultural
deosebit. Ținând cont de noile tendințe în
regenerarea siturilor industriale, lucrarea de
față urmărește restaurarea și reconversia
clădirii industri ale a Furnalului de la Govăjdia ,
regenerarea sitului industrial al furnalului .
Scopul acestui proiect constă în
formarea unei strategii de păstrare și
valorificare a Furnalului de la Govăjdia,
reinterpretarea valorilor existente, salvarea
simbolului comunității și conturarea
premiselor pentru a restitui publicului accesul
la un spați u revalorificat prin implicarea
comunității în valorificarea și revitalizarea
acestuia.
Strategia arhitecturală propusă a
acestui proiect constă în formarea unui
dispozitiv de tip network de relații între
clădirile existente, siturile arheologice și
clădirile propuse spre refacere ale sitului
industrial , care să se materializează în
puncte cheie și care să vină î n completarea
piesei principale Furnalul de la Govăjdia . 2 Studiu context ului
2.1 Încadrarea în teritoriu , relief
Furnalul de la Govăjdia, se află în
comuna Ghelari, județul Hunedoara, la
capătul vestic al satului Govăjdia, la 20 km de
municipiul Hunedoara (10 km pe
terasamentul căii ferate îng uste) la o altitudine
de 418 m.
Comuna Ghelari este situată în partea
central -vestică a județului Hunedoara, la 20
km distanță de municipiul Hunedoara și 40 km
distanță de Deva și este o așezare dacică
atestată, face parte din Ținutul Pădurenilor,
teritoriu care este cuprins în spațiul f izico –
geografic a masivului montan numit Poiana
Ruscăi și este formată din centru
administrativ Ghelari și satele:
– satul RUDA, la vest, situat pe drumul
județean Ghelari – Bunila, la 4 km de
reședința comunei.
– satul PLOP , la nord – vest, situat la o
distanță de 6 km de reședința comunei.
– satul GOVĂJDIA, la nord, situat la o distanță
de 8 km de reședința comunei.
– cătunul MĂNĂSTIRE, situat pe drumul
județean Hunedoara ,la 5 km de reședința
comunei. [1]
Se învecinează cu:
• municipiul Hunedoara la nord – est
• comuna Toplița la sud
• comuna Lelese la nord – vest
• comuna Bunila la vest
• comuna Teliuc la est. [2]
Localitatea Ghelari este centrul în jurul
căruia gravitează întreaga viață economică și
social – culturală a zonei, preponderența
exploatării și prelucrării fierului fiind în
continuă scădere .
Relieful este format din dealuri cu
creste domoale și formă colinară, pe care se
întind așezările omenești despărțite prin văi.
• altitudinea dealuri: între 500 ș i 900 m
• clima: este de tip temperat
caracteristică zonelor de munte. Temperatura
este în general scăzută chiar față de
împrejurimi.
• precipitații lunare: 20 – 100 l/mp
• furtuni și inundații înregistrate în
decursul tim pului: foarte rare. [3]
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 4
Microregiunea Tara Hațegului – Ținutul
Pădurenilor se înregistrează pe culoarul IV
European al circulației auto si feroviare. Acest
fapt conferă o mare importantă privind
accesul în teritoriu facilitând potențialilor
turiști, investitori, să cunoască mai bine zona
și sa o exploateze mai bine din punct de
vedere cultural, economic, social, etc. [39]
Comuna dispune de o rețea de străzi în
lungime totală de 63,9 km din care 10,2 km
străz i sunt modernizate, este străbătută de
DJ 687E prin localitatea Ghelari, drum
asfaltat între Hunedoara și Ghelari ( 20 km ),
drum pietruit (macadam) între Ghelari și
Bunila și de DJ 687F prin localitatea Govăjdia,
drum asfaltat între Teliucul Superior și
Govăjdia. [4]
2.3 Evoluț ia istorică a peisajului
rural industrial
Începuturile metalurgiei fierului sunt
foarte vechi în Transilvania, datorită
frecvenței zăcămintelor, mai ales a oxizilor,
extragerea făcându -se mult mai ușor.
Meșteșugul fierăritu lui a asigurat buna
desfășurare a activităților prod uctive,
începând cu casnice și încheind cu
prelucrarea diferitel or materii prime și
produse. [5 ]
Extragerea fierului din minereuri și
prelucrarea lui pe meleagurile Hunedorene a
fost facilitată de bogăția zăcămintelor cu iviri
la suprafață , exploatarea lor făcându -se încă
din antichitate. Practicat la început în simple
gropi săpate în pământul argilos, fierăritul
hunedorean a parcurs toate etapele de
dezvoltare ale siderurgiei.
Practicarea acestui meșteșug de
către daci este atestată de marele număr de
unelte, arme din fier găsite în zona cetăților
dacice din Munții Orăștiei. Continuarea și
dezvoltarea fierăritului de către romani este
dovedit de documente epigrafice, de scule,
precum si de urmele un or ateliere de extras si
prelucrat fier. Că fierăritul a continuat și s-a
dezvoltat și în perioada migrațiunii popoarelor
o dovedește cuptorul cu cuvă datând din
secolul al IX -lea din Valea Caselor lângă
Ghelari. Documente din secolul al XV -lea și mai târzii atestă existența pe valea râului
Cerna și a afluenților săi a unor ateliere de
extras și prelucrare a fierului, acționate cu
energie hidraulică. Numărul lor, în secolul al
XVIII -lea, a ajuns la 15. Prin construcția și
dotarea lor, ca și prin pricepe rea și calificarea
muncitorilor localnici care le deserveau,
aceste ateliere se situează la nivelul
atelierelor similare existente în acea vreme în
apusul Europei. O cotitura în modernizarea
fierăritului hunedorean este marcată de
construirea și darea în f olosință în anul 1750,
a furnalului de la Toplița ,pe valea Cernei ,
ceea ce a permis ca treptat atelierele din zonă
să abandoneze vechiul procedeu de
extragere a fierului direct din minereu și să
treacă la afinarea fontei în cuptoare cu vatră
închisă. [6]
Necesitatea construirii furnalului de la
Govăjdia a fost determinată de creșterea
cererii de metal pe piața Transilvaniei, piață
situată în partea estică a Imperiului
Habsburgic. Insuficiența producției de fontă a
furnalului de la Toplița, aflat în aprop ierea
Govăjdiei, pentru aprovizionarea cu materie
primă a atelierelor ce afânau fonta, a fost
hotărâtoare. În această perioadă, în întreg
imperiul fierăriile clasice pierd tot mai mult
teren în favoarea tehnicilor noi, bazate pe
producerea fontei și ulteri or afânare.
Documentele vremii datând de la sfârșitul
secolului al XVIII -lea si începutul secolului al
XIX-lea, consemnează că autoritatea
administrativă centrală, care coordona
activitatea de minerit si industria din
Transilvania, era un oficiu al Curții Imperiale
din Viena condus de un consilier financiar
regal . În subordinea acestui oficiu, ca unitate
operativă, se afla Thesaurariatul, cu sediul la
Sibiu , amintit de documentele epocii scrise în
limba latină, sub denumirea de Sacrae
Caesareo Regiae et A postolicae Majestatis
Thesaurariatus Transsylvaniae . Toate
transformările generate de noile tehnologii
duc la reorganizarea sistemului de conducere
și administrație a noilor ateliere. Curtea de la
Viena crează Oficiul furnalistic și de forje,
Flossofen un d Hammer Verwaltung . De acest
Thesaurariat depindea și Administrația
domeniului Hunedoara cu sediul în Castelul
Corvinilor.
Administrația domeniului Hunedoara,
Eisenwerkes und Herrschafts Administration , 2.2 Acces ul în Microregiune si
comunitate
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 5
primește instrucțiuni din partea
Thesaurariatului di n Sibiu, pentru reducerea
activității atelierelor de pe Cerna si găsirea
unei soluții pentru prelucrarea minereului de
fier din zonă, cca. 17.000 de măji de minereu
și folosirea pădurilor din împrejurimi.
Administrația domeniului Hunedoara,
stabilește ampl asarea unui furnal modern la
Govăjdia. În consecință, Thesaurariatul din
Sibiu, cu ordinul nr.45 din 18.02.1802 a
dispus Administrației din Hunedoara să
înceapă imediat un studiu pentru rezolvarea
problemei sporirii producției de fontă prin
construirea unu i nou furnal. Se atrăgea
atenția că, furnalul trebuie amplasat astfel
încât problema alimentării cu minereu de
calitate, în cantitate suficientă si la preț
convenabil, să fie rezolv ată pentru mulți ani
înainte.[7 ]
Pentru amplasarea noului furnal, șeful
oficiului de forje de la Govăjdia și inspectorul
atelierelor Domeniului Hunedoara au
recomandat două alternative: locul numit
Limpertul Vechi, la confluența a două văi,
Runc și Govăjdia, în locul unei fierării
existente la acea vreme, sau pe Valea Cernei
– în apropierea Furnalului de la Toplița, pe
locul unde se găsea atelierul Baia Cerna. În
urma studiilor efectuate, Administrația de la
Hunedoara a avizat favorabil prima variantă
(Govăjdia).
Thesaurariatul de la Sibiu a aprobat
poziționarea furnalului, ținând seamă, în
primul rând de faptul că Govăjdia era mult mai
aproape de sursele de minereu de fier de la
Ghelari, decât Toplița, cât si de posibilitatea
de aprovizionare cu mangal, împrejurimile
împădurite ale Topliței fiind aproape epuizate,
ca urmare a unei exploatări intense pentru
aprovizionarea cu mangal a furnalului de la
Toplița tim p de peste jumătate de secol.[8 ]
Problema majoră a acestei zone este
lipsa locurilor de muncă care a dus la
creșterea șomajului , acest lucru sa datorat
prăbușii sectorului minier după închiderea
furnalului și mai recent reducerea activităților
miniere în zonă. M onocalificarea celor care
au lucrat în industria minieră și metalurgică, a dus la pleca rea multor persoane din locurile
de baștină, spre oraș sau alte țări unde
lucrează în domeniul agricol sau în alte
domenii.
Analizând evoluția demografică
naturală a populației începând cu anul 1998
și până în anul 2015, vom observa că
populația este în sc ădere, spor demografic
fiind negativ.
Slaba dezvoltare economică, șomajul
ridicat au favorizat apariția fenomenul de
migrare a tinerilor din zona rurală spre zona
urbană cu scopul de a găsi locuri de muncă și
a căuta o serie de oportunități. Aceasta duce
la pierderea identității în rândul tinerilor,
cauzând o detașare fața de munca
pământului, față de sistemele agricole
sustenabile și față de meșteșugurile locale
specifice. O altă problemă o constituie lipsa
educației culturale corespunzătoare, și odată
cu aceasta lipsa aprecierii valorilor culturale,
a tradițiilor și identităților locale.
Noile generații nu văd o valoare în
cultivarea pământului și în păstrarea
tradițiilor, își neagă trecutul legat de viața la
țară și privesc orașul și viața urbană ca un
model de urmat. Acești factori generează o
problemă comună: pierderea identității și în
final moartea culturii rurale.
Deși zona dispune de o număr mare de
resurse culturale și naturale, care reprezintă
un enorm potențial turistic și comercial, totuși
aceste resurse nu sunt exploatate la
adevăratul lor potențial.
Astfel problemele concrete identificate sunt:
– folosirea fără o strategie durabilă a
resurselor,
– exodul tinerilor dar și al adulților spre
oraș în speranța unui trai mai bun,
care duce la pierder ea identității și
culturii rurale;
– transformarea rapidă a comunităților
rurale (economice, culturale) care
creează confuzie;
– dezinteresul pentru menținerea unor
gospodarii tradiționale;
– nepăsarea față de patrimoniul local.
2.4 Disfuncționalități economice,
sociale ,culturale și educaționale
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 6
Există o tendință înspre conceptul de
turism cultural, prin creșterea interesului față
de tradiții, istorie și patrimoniu. Turismul
dezvoltat în jurul patrimoniului industrial are
potențialul de a atrage în viitor un număr în
creștere de turiști deoarece s -a observat o
schimbare a profilului turistului în ultimii ani.
În acest sens are loc o schimbare a
comportamentului turistic care se manifestă
prin înlocuirea dorinței de evadare cu cea de
îmbogățire [9 ]
Având în vedere noile tendințe în
turism, apar noi direcții și oportunitățile de
evoluți e și valorificare a zonei prin:
Demararea unor programe de
reconstrucție ecologică și valorificare
prin turism a unor areale afectate de
alte forme de valorificare economică
(minerit, forestier, pastoral) pe fondul
creșterii constante a nevoii de
conservare și protejare prin turism
organizat a unor resurse supuse
degradării naturale sau antropice.
Reabilitarea infrastructurii în vederea
creșterii accesibilități înspre zonele și
obiectiv ele turistice.
Valorificarea altor tipuri de turism de
nișă cu potențial: turismul industrial,
evenimente vechi (târguri, rugi),
parcuri tematice (dendrologice,
naturale), turismul de aventură,
tematica drumurilor.
Crearea și valorificarea unor circuite
turistice tematice și a unor produselor
turistice cu specific regional,
implementare trasee drumeție.
Valorificarea potențialului pentru
turismul rural și Ecoturism și
mobilitatea artistului și a artei.
Restaurarea monumentelor istorice de
mare valoare și pr omovarea tradițiilor,
meșteșugurilor, valorilor și culturii.
Județul Hunedoara, cu o bogată istorie
a mineritului și industrializării, dispune de
obiective industriale importante care ar putea
fi incluse în cadrul unui circuit tur istic cu temă
industrială. [10] Conform „Strategiei Județene
de Turism”, în județul Hunedoara turismul industrial ar putea fi promovat ca parte a
turismului cultural și de moștenire.
În acest context Ținutul Pădurenilor cu
marea sa bogăție etnografică (meșteșuguri,
arta populară, tradiții, etc.) și cu moștenirea
unui vast patrimoniu industrial, bogat în situri
miniere, cariere de exploatare, ateliere de
producere și prelucrare a fieru lui poate fi
promovat ca un circuit turistic cultural și
industrial.
2.6 Istoricul zonei
Ținutul pădurenilor este relativ sărac în
dovezi privind epocile preistorice și chiar
romane deoarece nu s -au făcut săpături
arheologice sistematice. Cu toate acestea
prin descoperirile arheologice făcute la
sfârșitul sec XIX -lea în Munții Poiana Ruscă
unde se întinde astăzi ținutul pădurenilor s -au
descoperit multe stațiuni preistorice (în
peșterile din comuna Lelese s -au descoperit
urme de viață ce aparțin epocii neo litice și
epocilor următoare, locuințe preistorice).
Din datele istorice și din cercetările
arheologice, se certifică faptul că la Ghelari,
minereul de fier se extrăgea încă de pe timpul
dacilor. În acele timpuri se extrăgea
magnetita care are un conținut de peste 75%
fier și care se găsea la suprafața
zăcământului, fiind relativ ușor de exploatat.
Faptul că minereul de fier a fost
exploatat din zona Ghelari – Teliuc timp de
aproape 2000 de ani este atestat de cuptorul
de prelucrare a fierului descoperit în Valea
Caselor din Ghelari, datat din secolul IX,
constructiv și dimensiona l reprezintă un real
progres faț ă de cuptoarele cu vatră deschisă
folosite până atunci, fiind piesă de muzeu la
British Museum din Londra.
Au mai fost descoperite cuptoare de
prelu crare a fierului pe valea râului Cerna, de
la Toplița și până la Teliuc, pe valea
Govăjdiei, to ate datate din secolele XV –
XVIII. La începutul secolului al XIX – lea
(1806 ) la Govăjdia, se dă în folosința cel mai
modern furnal de topire a minereului de fier
din Europa acelor vremuri.
Sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX,
găsește Ghelari ul bine organizat pe
activitatea de minerit, între timp luând ființă și
uzinele de fier de la Hunedoara, Ghela riul
fiind legat de Hunedoara de o cale ferată
îngustă (în prezent dezafectată) printre 2.5 Tendințe, direcții și opo rtunități
de evoluție ale zonei
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 7
primele din România, minereul de fier
transportându -se cu ajutorul funicularelor. În
prezent se mai pot vedea galerii vechi de
extragere a minereului de fier de prin anii
1700 în cariera Lucaci, precum și alte vestigii
ale mineritului.
Datele cele mai noi puse la dispoziție de
arheologi și cercetarea științifică atestă că
metalurgia fierului a început a fi practicată aici
în secolul XII î. H., dacă nu cumva mai
timpuriu. [11]
2.7 Resurse
Microregiunea dispune de o imp ortantă
zestre etno -folclorică și cultural -istorică,
bogată și diversificată, confirmată de
numeroase izvoare istorice (materiale si
imateriale) a căror vechime se regă sește
până î n antichitate (Sarmizegetusa – capitala
Daciei romane se afla in acest teritoriu).
Deși cele 25 comunităț i locale, au
evoluat împreuna î n cursul istoriei,
conservând si perpetuând aceleași valori
ancestrale, reprezentate mai ales prin
costume populare de o covârșitoare
personalitate, ob iceiuri, tradiții de excepție
(nedei, nunta pădurenescă, măsuratul oilor,
etc), meșteșuguri și meserii specifice
prelucrării metalelor, pietrei (m armura, calcar,
dolomita, etc) ș i lemnului, actualmente nu
există experiența implementării un ui plan
integrat de dezvoltare locală pentru întreaga
microregiune. [12]
2.8 Analiza SWOT a zonei
peisajul deosebit și așezarea
geografică ;
existența unor tradiții locale și o
originalitate a culturii ;
realizarea de produse culturale ;
tradiției ș i istorie transnațională ;
organizarea de evenimente culturale
anuale ;
realizarea de produse alimentare
tradiționale și băuturi tradiționale ;
exploatarea si prelucrarea lemnului ;
potențial turistic mare ; forța de muncă calificată în industrie ș i
turism ;
drum județea n care străbate
localitatea Ghelari ;
potențial natural bun ( peisaj , păduri,
climă, flora și fauna );
inițiativei individuale în activități
tradiționale: meșteșugari ;
populația autohtonă în unele sate
păstrează nealtera te obiceiurile și
meșteșugurile tradiți onale
practicându -le în viața cotidiană;
disponibilitatea populației în vederea
transmiterii artei meșteșugurilo r
tradiționale celor interesați;
menținerea și perpetuarea specificului
local (costume populare, reț ete
culinare tradiționale, etc);
acordarea d e ajutor reciproc la toate
muncile comunității (claca) ;
tradiționalismul ș i conservatorismul
manifestat mai ales prin reticență din
partea populației vârstnice î n
acceptarea elementelor de noutate ș i
modernism a dimi nuat pătrunderea
„kitsch -ului”;
ospitalitate si acceptarea noilor veniți
din mediul urban – rezidenți (case de
vacanta) ;
recoltarea de produse ale pădurii si
comercializarea lor: ciuper ci, fructe de
pădure; produse naturale;
creșterea anim alelor: vaci, oi, capre,
cai;
existenț a partene riatului public -privat
Grup de Acțiune Locala -GAL, axa
LEADER Asocierea autorităților locale
din zona pentru proiecte comune
privind reabilitarea si dezvoltarea
infrastructurii (drum, apa, canal)
Asocierea autorităților locale pentru
lobby la au toritățile județene,
naționale ș i europene în vederea
promovării ș i dezvoltării zonei;
existenț a unui număr semnificativ de
ONG -uri;
existenț a serviciilor sociale publice ș i
private.
Puncte Tari
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 8
populație îmbătrânită ;
populația insuficientă calificată în
domeniul economic ș i turistic ;
colaborare sporadică î ntre
comunități le locale ;
nivel de trai scăzut în rândul
populației ;
exploatare industriala la nivel primar ;
lipsa activității de reciclare a
produselor pădurii;
creșterea animalelor î n general la
nivel de gospodărie;
realizarea sporadică de produse
tradiționale ;
comercializarea de produse și băuturi
tradiționale î n general la nivel de
familie ;
insuficiența co laborare între structuri
publice ș i private în ve derea
organizării de evenimente;
număr mic de evenimente organizate
anual;
asocieri î ntre autorități locale exclusiv
pentru lucrări de infrastruc tura
(drumuri, apa, canal, etc);
număr mic de structuri asociativ e de
tip ONG in domeniul social;
număr insuficient de structuri sociale
pentru ajutorarea pe rsoanelor
vârstnice (că mine, centre de îngrijire,
etc);
infrastructura educație -învățământ
învechită (grădinițe, scoli, licee,
cămine culturale, etc) ;
slaba absorbție a proiectelor
europene de către autoritățile locale
din zona ;
lipsa locuri munca, șomaju l ridicat;
spor demografic negativ ;
izolare d in punct de vedere al
accesului;
lipsa utilității zona turistica ;
resurse financiare ș i de informare
limitate ;
slaba implicare a comunității ; iresponsabilitatea unor cetățenii care
distrug si sustrag elemente de
infrastructura ;
extrem de puținii întreprinzători locali .
forță de munca calificată ;
accesare programe finanțare;
punere în valoare a zonei turistice ;
investitori în turism;
programe specifice zonei miniere ;
industria de prelucrare a lemnului;
posibilitate achiziției și prelucrare
plante și fructe de pădure ;
zona Munților Poiana rusca ca
destinație turistică atractivă ;
priorități locale de dezvoltare orientate
pe turism ;
festivalul Pădurenilor ;
implicarea sectorului ONG în
furnizarea u nor servicii sociale ;
punerea în valoare a patrimoniului
natural și antropic ;
promovarea și mărirea vizibilității
ținutului pădurenilor ;
axa LEADER din PNDR; facilitarea
accesului populației la implicarea în
activități și proiecte în cadrul GAL ;
repopulare a satelor prin atragerea de
rezidenți (case de vacanță) din mediul
urban ;
atragerea de noi calificări și
competențe și ameliorarea celor
existente în alte domenii decât cele
tradiționale ;
creșterea veniturilor populației din
turism rural și bio agricultura ;
dezvoltarea meșteșugurilor și a
tradițiilor ;
sprijinirea și încurajarea
comercializări de produse tradiționale ;
dezvoltarea agroturismului,
ecoturismului și a turismului cultural ;
implicarea populației în activitățile și
proiectele ONG -urilor active în zonă .
Puncte Slabe
Oportunități
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 9
migrarea populației tinere;
depopularea și abandonarea unor
sate;
reducerea activități miniere;
piața muncii redusă la nivel local ;
lipsa surse lor de finanțare și lipsa
investițiilor durabile;
modernizarea excesivă a teritoriului și
pierderea valorii culturale ;
defrișări abuzive de pădure ;
degradarea patrimoniului antropic ;
distrugerea mediului natural ;
pericolul pierderii în timp a obiceiurilor
și meșteșugurile tradiționale
existente ;
diminuarea accentuată a forței de
muncă active ;
neimplicarea populației în activitățile
economice la nivel de comunitate ;
slaba absorbție a fondurilor europene
și internaționale ;
imaginea unei zone miniere sărace ;
instabilitatea cauzată de
restructurarea sectorului minier .
3 Prezentarea proiectului de
diplomă
3.1 Amplasament
Furnalul se află în România, județul
Hunedoara, Comuna Ghelari satul Govăjdia,
la confluența a două văi, Runc și Govăjdia.
Raportul între peisajul natural și furnal este
clar definit, furnalul subordonându -se
peisajului, fiind aflat în vale, dar ocupă o
poziție avantajoasă la întâlnirea celor două
văi care ii oferă statutul de capăt de
perspectivă din orice direcție te -ai uita și
avantajul de a fi un reper vizual.
3.2 Căi de acces
Accesibilitatea la obiect și sit se face de
pe drumul județean DJ 687, o altă posibilitate
de acces este drumul fostei căi ferate înguste
care face legătura cu Hunedoara pornind din
zona Castelului Corvinilor. Anul primei atestării documentare a
localității Govăjdia este 1482, în perioada
medievală dar așezările din Ținutul
pădurenilor au o vechime dinainte de
ocupația romană, existând dovezi de locuire
încă din neolitic prin descoperirea unor unelte
de piatră în peșterile din apr opierea localități i
Bătrâna. [13 ]
Putem observa în evoluția istorică a
satului, că iniț ial satul avea doar câteva case .
Odată cu construirea Furnalului satul a
început să prospere, iar populația a început
să crească ca efect al migrației spre locurile
de muncă nou create. Putem de aseme nea
să observăm tendința generală de scădere a
populației din zonă, aceasta fiind
asemănătoare și pentru celelalte comune.
În zilele noastre populați a este în
continuă scădere, ca urmare a pierderii
locurilor de muncă, dar se constată
construirea unui număr însemnat de case de
vacanță.
Direct influențată de topografia locului
așezarea este compusă din 2 structuri ,
structura satului care este liniară și zona
polului industrial concentrată la confluența a
2 văii . Țesutul satului este liniar , răspândirea
liniara se realizează de -a lungul v ăii Govăjdiei
prin gruparea de unități de locuire.
Fondul construit este răspândit neuniform,
acest lucru se datorează reliefului și peisajului
alcătuit din suprafețe mari împădurite.
Rezultă o formă de ocupare a terenului cu o
densitate mică, spontană care permite
legături cu cad rul natural.
Principala funcțiune e cea de locuire,
completată de cea de agrement și cea
comercială. Mărturiile trecutului industrial
bogat și ale activităților industriale se rezumă
la câteva ruine și la furnalul din sat și
terasamentul fostei mocănițe c are își fac încă Amenințări 3.3 Analiză sat ului Govăjdia și
zona industrială
Analiză țesut
Analiză densității , răspândirea
fondului construit și funcțiunile
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 10
simțită prezența în ciuda încercărilor repetate
de distrugere.
Se constată astfel necesitatea revitalizării
zonei și refacerea terasamentului fostei
mocănițe.
Regimul de înălțime variază în funcție de
funcțiune.
Poziția Furnalului la confluența a 2 văii
îi oferă furnalului statutul de a servi drept
capăt de perspectivă indiferent de direcția de
privire, raportul între edificiu și cadrul natural
fiind clar definit .
Furnalul se subordonează peisajului
natural general datorită pozi ționării la nivelul
văii, ocupând o poziție avantajoasă și servind
ca element de compoziție și reper, la
intersecția direcțiilor de privire.
Poziția furnalului este la confluența a
două râuri și două văii și oferă perspective
care merită explorate, p erspective
ascendente către versanții împăduriți și
perspective descendente în lungul văii
Govăjdiei, asupra satului.
Se observă două categorii de influenț ă,
vizuală la nivelul peisajului: o influentă a
ansamblului relief -vegetație asupra
construitului de pe valea Govăjdiei și o
influentă a furnalului care funcționează ca un
element de reper și marchează punctul de
confluență al celor doua văii, Runc și
Govăjdia. Se poate observa o concentrare în
această zonă a unor mă rturii sub formă de
construcții existente sau ruine, care aparțin
unei etape importante din istoria metalurgică
hunedoreană. De asemenea din datele
strânse de -a lungul cercetării mele putem
observa că mărturiile vorbesc despre
valoarea memoriei acestei zone, atât din
punct de vedere al identității cât și ca simbol
al unei comunități.
3.4 Anul de construcție sitului
Industrial si al furnalului
Construcția furnalului a început în anul
1806 în localitatea Govăjdia pe locul unei vechi fierării numite Limpertul -Vechi, care s -a
demolat. Deși construcția s-a terminat în
1810, când s -a așezat pe frontispiciu o placă
comemorativă având inscripția : ”Augusto
Imper ante Francisco Extractum –1810” , a fost
pus în funcție de-abia în aprilie 1 813 când au
fost finalizate anexele. [14]
3.5 Scurt istoric al apariției
furnalului
Ca urmare a creșterii continue a cererii
de fier pentru Imperiul Habsburgic și datorită
faptului că atelierele de fierărie din zonă și
Furnalul de la Toplița , nu puteau asigura
cantitatea necesară care era în continuă
creștere , apare necesitatea , la începutul sec
al XIX -lea, construirii unui furnal cu capacitate
mult mai mare.
Alegerea amplasamentului la Govăjdia
este rezultatul apropierii de sursele de
minereu de la Ghel ari , a resurselor naturale
din apropiere (lemnul pentru mangal, apa
pentru acționarea diferitelor unelte etc.), cât și
topografiei locului. Furnalul a fost construit
între anii 1806 – 1810, fiind pus în funcțiune
în anul 1813. În anul 1906 furnalul trece în
proprietatea Uzinelor de Fier de la Hunedoara
(Uzinele de Fier de la Hunedoara au fost
înființate în 1882, prin construirea primului
furnal) și a mai funcționat cu întreruperi
temporare până în 1924 . [15]
Specificul micii localități rurale Govăjdia
este cel al unei așezări aflate în regres
(economic) ca urmare a procesului
dezindustrializării și a externalizării spațiilor
de producție.
Furnalul, simbol al localității, își mai
păstrează reprezentativitatea datorită valorii
sale istorice, și nu ca punct de pornire pentru
dezvoltarea economi că și a activităților în
zonă.
3.7 Evoluția în timp a furnalului
Prima campanie de exploatare a
furnalului a fost foarte scurtă, 5 -7 luni, datorită
uzurii pronunțate a creuzetulu i și a faptului că
s-a realizat o producție de fontă ce asigura Analiză direcții percepție vizuală
Analiză elemente de peisaj
3.6 Context economic și social
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 11
necesarul atelierelor din împrejurimi, pentru o
perioadă de cca. trei ani. Producția totală
realizată în ace astă campanie a fost de
1380,3T [16].După refacerea creuzetului,
furnalul a fost pus în funcțiune în anul 1814,
având însă o producție mică, datorită lipsei de
mangal. Campania s -a finalizat la sfârșitul
anului 1820, realizându -se producții medii
anuale de 638,7 T. Documentele vremii
consemnează atât calitatea minereului de fier
de care di spunea furnalul, rezultând o
scoatere de 40 -42 %, cât si cea a mangalului
obținut din lemn de fag. Cu toate aceste
rezultatele nu s -au ridicat la nivelul celor
obținute de furnalul de la Toplița din
apropiere. Acest fapt este datorat unor
defecțiuni constructive la suflante, care
furnizau aer puțin și la presiune redusă, la
care trebuie adăugată lipsa de experiență a
lucrătorilor.
Datorită rezultatelor necorespunzătoare
între anii 1821 -1837 furnalul a fost oprit. În
urma avarierii furnalului de la Toplița în 15
ianuarie 1837, când a fost distrus complet, a
apărut în zonă o lipsă acută de fontă, atât
pentru turnătorie cât si pentru afânare.
Thesaurariatul a hotărât refacerea furnalului
de la Govăjdia și a alocat suma de 40.529
forinți . Furnalul a fost refăcut cu : un volum util
de 26,48 m3 , sistem de aducție a apei pentru
furnal si halele anexe și roți hidraulice noi si
suflante de tip Debreczeny.
Furnalul este repus în funcție în 15
noiembrie 1838. Este remarcabil interesul
deosebit acordat de conducerea uzinei pentru
modernizarea procesului de producție si, în
special, pentru reducerea consumului de
mangal. În acest scop s -a trecut la
preîncălzirea aerului insuflat, punându -se în
funcțiune , la 25 august 1840 , un preîncălzitor
de aer tip Calder [17] în greutate de 37 tone,
adus de la Rhonitz – Silezia.
Pentru îmbunătățirea transportului
minereului de fier la gura furnalului s -a montat
în 1841 prima cale ferată îngustă, lungă de
246,8m cu șină de fontă turnată la Govăjdia.
În perioada 1850 si până în 1918,
furnalul a suferit mai multe îmbunătățiri
constructive cu ocazia reparațiilor care au fost
efectuate.
Etapele mai importante privind
funcționarea furnalul ui în această perioadă au
fost: -1850 -1860 – frecvent e stagnări din lipsă de
mangal;
-1871 – producție de vârf 5605 T;
-1879 – reconstruirea furnalului cu pereți
subțiri si cuvă liberă.
Înlocuirea preîncălzitorului Calder cu două
preîncălzitoare de tip Wasseralfingen
(suprafață de 134 m2) avân d ca urmare
creșterea tempe raturii aerului insuflat la 200 –
300°C;
-1881 -1886 – producții cuprinse între 4600 –
5700 T/an;
-1887 -1888 – oprirea furnal ului datorită crizei
economice;
-1889 – producție de vârf 8800 T;
-1901 – roțile hidraulice de acționare a
suflantei au fost înlocuite c u o turbină de tip
Francisc (50CP la 90 -130 rotații/minut);
-1903 – reparație capitală, cu mărir ea
volumului util la 49,39 m3 ;
-1914 -1916 – s-a înlocuit preîncălzitorul
Wasserlfingern cu unul tip Cowper;
Începând din anul 1906 furnalul trece în
proprieta tea Uzinelor de fier Hunedoara.
După preluarea Uzinelor de la Hunedoara în
1919 de către statul român, furnalul mai
funcționează până în anul 1924. [18]
Era folosită întreaga cantitate de
minereu de la mina Ghelari. În anul 1872, în
apropiere de furnal, în satul Nădab, în zona în
care se expedia minereul de la mina Ghelari,
s-a pus în funcție stația de concasare și
sortare a minereului.
Pentru încărcarea fur nalului exista o
linie de cale ferată îngustă care asigura
transportu l cu vagonete a minereului de fier.
Încărcarea se făcea printr -o pasarelă.
Pentru îmbunătățirea procesului de
producție și mărirea cantității de metal
obținută sa folosit prăjirea minereului de fier
utilizând gazul de furnal. [19]
Tehnologia de producere a fontei în
acea perioadă conducea la pierderi
însemnate de fontă prin antrenarea acesteia
în zgură în timpul evacuării. Pentru a putea 3.8 Pregătirea încărcăturii
3.9 Recuperarea fontei di n zgură
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 12
recupera si recircula în încărcătura furnalului
această fontă, la pornirea furnalului s-a
construit o stație de zdrobire a zgurii cu
șteampuri. Separarea granulelor de fontă se
făcea prin spălare cu apă.
În anul 1838 sunt menționate ca fiind în
funcție un zdrobitor tip șteamp cu 12 săgeți.
În monografia din 1872 este indicat ca fiind în
funcție un zdrobitor de zgură cu 6 săgeți[20 ].
În anul 1883 s -a trecut la granularea umedă a
zgurii. Zgura lichidă era evacuată direct din
furnal într -un jgheab de granulare prin care
circula apa. Zgura era antrenată de apă, iar
granulele de fontă erau recup erate în
decantoare. Granularea umedă a rezolvat o
problemă foarte acută si în zilele noastre,
reducerea cheltuielilor cu transportul,
haldarea si sfărâmarea ulterioară a zgurii
(jetul de apă cu zgura antrenată erau
evacuate direct în râu). [21]
Govăjdia este cunoscută nu numai ca
un atelier de producere a fontei de primă
fuziune, ci și ca un loc în care se turnau piese
pentru uzul general, atât pentru piața locală,
cât si pentru comenzi sosite din alte regiuni.
Lângă f urnal era organizat un sector de
turnătorie bine dezvoltat care utiliza fonta
produsă în furnal. Retopirea fontei era făcută
într-un cubilou constru it în anul 1839.
Pentru preîncălzirea aerului necesar
cubilou lui, s -a pus în funcție în anul 1840 un
preîncă lzitor de tip Gabrolli, acest fapt a făcut
posibilă creșterea producției de fontă turnată
în piese, scăzând s imțitor consumul de
mangal.
Sectorul de piese turnate utilizând
cubiloul pentru topirea fontei a funcționat
până în anul 1886.
Încercările de a p roduce vase de fontă
emailate pentru uz casnic, solicitate pe piața
de atunci din Transilvania, nu au dat rezultate.
Fonta produsă în furnalul de la Govăjdia avea
conținut scăzut de fosfor, lucru care nu îi
conferea proprietăți bune pentru turnare în
piese cu pereți subțiri.
În perioada crizei economice din 1886,
cubiloul a fost demolat, fiind apoi reconstruit
în anul 1894, cu următoarele dimensiuni:
înălțime 4,0m; diametrul creuzetului 0,65 m; înălțimea creuzetului 1,10m. Pentru a mări
durabilitatea în fun cționare a căptușelii
refractare a cubiloului, acesta s -a înzidit cu
cărămidă refractară.
Mangalul, un combustibil relativ
costisitor în această perioadă când pădurile
erau epuizate datorită defrișărilor, a fost
înlocuit treptat cu cocs. Cantitatea de fon tă
procesată de către cubilou era în medie de
200 t pentru care se consumau aproximativ
30 t cocs. Sectorul turnătorie al Uzinei de la
Govăjdia asigura piesele de schimb pentru
Uzina Govăjdia, mina de la Ghelari, secția de
funicular a Uzinei de Fier Hunedo ara, sectorul
de cale ferată Hunedoara –Ghelari ș i pentru
comenzile particulare. [22]
Atelierul Mecanic de la Govăjdia
reprezintă un pionierat în domeniul atelierelor
mecanice. El apare ca o necesitate fireas că
în acea etapă de dezvoltare ș i modernizare a
sectorului de produce re a fontei în zona
Hunedoarei.
Modernizarea furnalului si necesitatea
de a fi întreținut în bune condiții au impus
înființarea în 1852 a unui atelier mecanic
dotat cu utilaje pentru strunjire, alezare și
găurire.
Din anul 1886 atelierul este mutat
pentru doi ani de zile la Uzinele de Fier
Hunedoara, dar odată cu pornirea furnalu lui,
mașinile ș i dotările au fost readuse la
Govăjdia, completându -se inventarul cu o
mașină de frezat, o raboteză si două mașini
de șlefuit. În anul 1905 producția atelierului
mecanic era de 17 tone piese finite [23],
activitatea desfășurându -se pe un singur
schimb. Maș inile si utilajele erau acționate de
turbina Francisc, care punea în mișcare si
suflanta furnalului. [24]
3.12 Mocănița
Pentru transportul materiilor prime,
materialelor și al produsului finit (fontă), între
1859 și 1871 a fost construită o linie ferată
îngustă care a funcționat din anul 1871 între
Ghelari (Rățișoara) –Govăjdia, iar din anul
1900, această linie a fost extinsă până la 3.10 Producția din turnătorie: 3.11 Atelierul Mecanic
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 13
Hunedoara. Mocănița, ate stată prin
documente existente î n arhiva primăriei
Ghelari a fost prima cale ferata a Ardealului
și a funcționat până în anul 1990 pentru
transport ul minereu lui de fier. Zilnic au fost
atașate 2 vagoa ne pentru transport călători.
[25]
Abandonată și dezmembrată astăzi
bucată cu bucată pentru fier vechi, ceea ce a
mai rămas din mocănița Hunedoarei este pe
cale de dispariție. Mai sunt totuși câteva
lucrări de art ă feroviare nedistruse, d ouă
poduri originale de la 1900, unul fiind primul
pod în curbă din țară, în pericol de a fi topit
pentru fier vechi și două tunele la fel de
vechi(1900), construite după planurile a doi
frați italieni. A lături de infrastructura feroviară
veche, a cestea a r putea fi mândria oricărui
muzeu feroviar.
Gara liniei ferate din Govăjdia a fost la
cca 150 m de clădirea furnalului, fiind
demolată odată cu desființarea liniei ferate.
Dezmembrarea liniei ferate
Hunedoara – Govăjdia s -a făcut, în mare
parte, în perioada 2000 – 2001, după ce
autoritățile austriece, cele care au construit și
consolidat calea ferată, au trimis autorităților
române o adresă prin care se anunță că
expiră terme nul de garanție de 100 de ani al
podurilor și podețelor. Această adresă a fost
folosită drept pretext de Talc Dolomită Zlaști,
ultimul proprietar al liniei ferate înguste,
pentru dezafectarea acesteia.
În urma reducerii activității privind
mineritul și prelucrarea minereurilor,
cumulată cu dezafectarea liniei fe rate, zona a
decăzut economic.
3.13 Suprafața teren ului și
clădiri le existente
Terenul ansamblului dispune de două
amplasamente, în satul Govăjdia denumite
nord și sud, după situarea față de Dru mul
Județean 687F, cu suprafață de 3722 mp.,
respectiv 17.457 mp.
Suprafața totală a terenului studiat :
Parcela nord 3722 mp
Parcela sud 17457 mp
Total 21179 mp. teren intravilan
Parcela nord cuprinde:
Clădirea Furnalului cu o superfață totală de
571,00 mp.
Clădirea administrativă (cămin ul cultural ), o
clădire pe parter înalt cu o supr afața
construită de 227,20 mp.
Clădirea dispensarului care are 88 mp.
Ruina atelierelor de prelucrare, din care s -au
păstrat zidurile și care are o suprafață de
421,50 mp
Alăturat clădirii furnalului se află fosta clădire
de locuințe a inginerilor austrieci, care a fost
vândută și în care, în prezent locuiesc 3
familii.
Parcela din sud cuprinde :
Ruinele silozurilor 380,62 mp.
Zidurile depozitul ui cu o suprafață de
437,33 mp.
Buncărul de descărcare cu o suprafață de
343,57 mp.
Amplasamentul fostei gări a mocăniței ,
clădirea gării în momentul de față nu mai
există .
Din datele cunoscute în zonă terenul de
fundare este normal, cu presiunea
convențională de 2 kg./cm2, cu apa freatică la
adâncime. La construcțiile existente în
apropiere nu se constată elemente de tasare
sau alte modificări structurale. Nivelul maxim
al apei freatice este 2,5 m , față de cota
terenului natural. Amplasamentul se găsește
în zonă cu grad seismic F, coeficient ks =
0,08, perioadă de colț Tc = 0,7 s.
Clima este de tip temperat, caracteristică
zonelor de munte, t emperatura este mai
scăzută chiar și în comparație cu zonele
învecinate.
Precipitațiile sunt abundente. În timpul iernii,
zăpada cade în cantități mari și se topește
destul de târziu, v ântul este puternic și bate
cu predilecție din direcția vest, nord -vest,
frecvent se formează ceața .
3.15 Încadrare stilistică a
Furnalului
Plastica arhitecturală a clădirilor
industriale de sec. XIX și început de sec. XX 3.14 Date din studiul geotehnic:
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 14
Expresia arhitecturală a clădirilor
industriale este definită de spații largi,
deschise, de tipul halelor, cu acoperișuri pe
ferme, pentru deschideri mari. Clădirile
industriale din secolele XIX și început de
secol XX, sunt in general construite pe zidărie
portantă de cărămidă, cu ancadramente la
ferestre, cu ornamente din suprapuneri de
cărămizi, sau finisaje din tencuială, ce
alternează cu suprafețe din cărămidă
aparentă. Cornișe și frontoane subliniate de
frize, ferestre din fier forjat și goluri cu arc in
plin cintru împodobesc fațadele.
Majoritatea clădirilor industriale ce datează
încă de la încep utul sec al XIX -lea încep sa
folosească elemente arhitecturale din metal,
cea ce mai târziu devin o semnătură a esteticii
arhitecturii industriale: stâlpi si arce din fier
forjat, profile laminate, grinzi din zăbrele,
alcătuiesc un limbaj caracteristic ace stei
arhitecturi. Estetica fiind completata de coșuri
de fum, furnale cu proporții elansate ce
conturează restul compoziție i volumetrice a
ansamblurilor.
Plastica arhitecturală a construcției
furnalului
Construcție din pereți portanți cu zidărie
din piatr ă și cărămidă, are un acoperiș cu o
structură din ferme metalice cu zăbrele, cu
ancadramente la ferestre și ornamente din
suprapuneri de cărămizi . Acoperișul a avut
mai multe tipuri de învelitoare de -a lungul
timpului, inițial țiglă, ulterior eternit.
Planul construcției este dreptunghiular
având în partea din față un acces marcat
printr -un turn de încărcar e, de frontonul
căruia în trecut era legat un pasarelă metalic ă
prin care se aducea minereul în cuptor.
Fațadele sunt formate din mai multe
tipuri de goluri dreptunghiulare, rotunde și cu
arc în plin cintru . Ferestrele au tiranți de
susținere și grilaje metalice . La partea
superioară a acoperișului construcția avea
timpane laterale din zidărie de cărămidă
(6,5×13.5×28,5) aparentă subliniate de frize .
În interior pereții sunt tencuiți și prezintă
câteva nișe perimetrale , se pot observa de
asemenea o serie de elemente metalice cum
ar fi: tiranți metalici de susținere a zidurilor,
chingi metalice de susținere a cuptorului , elemente metalice suspendate, tiranți metalici
de susținere a golurilor.
Cuptorul interior al furnalului se află în
centrul compoziției, are un plan octogonal și
chingi de fier care strâng conul de cărămidă
cu bază octogonală.
3.16 Caracteristicile constructive
ale furnalului:
Desene le de execuție nu s -au păstrat,
însă din documente se cunosc dimensiunile
furnalului:
-înălțimea totală 9,50 m;
-diametrul creuzetului la bază 1,10 m;
-diametrul pântecului 1,15 m;
-diametrul gâtului 1,05 m;
-înălțimea pântecului de la bază 3,15 m;
-înălțimea gurilor de aer de la bază 0,47
– respectiv 0,53 m;
Alimentarea furnalului se realiza prin
intermediul unui pod de alimentare ce lega
silozurile de materii prime cu gura furnalului.
Aerul suflat era furnizat de două suflante –
foale care execut au câte 7 – 8 suflări pe
minut, acționate fiecare de câte o roată
hidraulică. [26]
3.17 Ansamblul industrial în
trecut
Complexul industrial e ra format din
clădirea furnalului propriu zisă cu o proporție
elansată a furnalului ce contura compoziția.
Un pod metalic care lega zona de descărcare
de cuptorul furnalului.
În spatele construcției furnalului de afla
o zonă a atelierelor de turnătorie care era o
construcție cu forma planului „T”, care în
prezent este o ruină. Complexul mai avea
câteva constr ucții care se rveau drept
depozite sau anexe , un siloz și un buncăr de
descărcare.
Lateral clădirii furnalului se afla un coș
de evacuare a fumului, având proporții
elansate și care complet a estetica sitului
industrial.
Clădirea administrativă de lângă fu rnal
(devenită ulterior cămin cultural ), avea pereți
portanți la bază din piatră și superior
cărămidă, cu tencuială albă, lateral prezenta
timpane din cărămidă aparentă subliniate
prin frize , cu câte un gol cu arc în plin cintru,
subliniat de ornamente di n suprapuneri de
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 15
cărămizi . Acoperișul avea o structură din
lemn cu învelitoare din țiglă.
Putem observa că expresia
arhitecturală a clădirii furnalului și a întregului
ansamblu este specifică stilului clădirilor
industriale de secol XIX.
3.18 Structura clădirilor existente
Clădirea furnalului este portantă
formată din zidărie de cărămidă spartă și
piatră naturală iar partea superioară a turnului
din cărămidă aparentă .
Cuptorul furnalului are o bază
octogonală din piatră și partea superioară un
con de cărămidă prins cu chingi metalice.
Acoperișul este format din ferme
metalice cu zăbr ele, format din elemente
metalice de tip L , învelitoarea fiind din eternit .
Căminului cultural și clădirea
dispensaru lui și depozitul au o structură
portantă la bază din piatră iar superior din
zidărie , acoperiș ul are o structură de lemn și
învelitoare din țiglă.
Zidurile ruinelor sunt din zidă rie de
piatră și cărămidă, golurile astupate sunt din
cărămidă.
3. 19 Elemen te valoroase
Elementele valoroase identificate sunt:
tiranți metalici de susținere a zidurilor, chingi
metalice, elemente metalice suspendate sau
încastrate , tiranți metalici de susținere a
golurilor, dive rsele nișe, cuptorul furnalului,
diverse elemente folosite în procesul
industrial, ornamentele fațadelor, frizele și
ancadramentele golurilor. Alte elemente
valoroase: tavanul din zona accesului, din
zidărie ușor boltit, turnul accesului.
Un alt element valoros încă păstrat , se
află în exteriorul clădirii, fiind podul de fier
care facilitează accesul pe parcela de nord .
3.20 Starea fizică a imobilelor ,
degradările și intervențiile :
Clădirea furnalului:
Construcț ie parter înalt cu un turn de
acces și un furnal în centru cu proporții
elansate, având o structură din zidărie de
piatră cu căramidă și zidărie din cărămidă
(6,5×13.5×28,5) la partea superioară a turnului. Clădirea prezintă degradări la niv elul
invelitorii, în unele părții având g ăuri în
suprafața acoperișului. Tencuilile interioare și
exterioare prezintă degradari, în unele zone
tencuiala originală este acoperită de tencuieli
ulterioare , iar câteva intervenții locale sunt din
tencu ială pe bază de ciment. În planul
acoperișului se po ate observa absența
câtorva contravântuiri metalice, la fel și la
pasarela dintre furnal și turn. Grinzile cu
zăbrele, montanții acoperișului, chin gile,
tiranții, elemente metalice suspendate sau
încastrate prezintă urme de rug ină.
Factorii care au dus la degradarea cladirii
sunt infiltaratii de apa la nivelul invelit orii,
structurii de rezistenta și a fundaț iilor dar și
trecerea timpului.
Timpanele laterale erau din cărămidă și
au fost de molate în timp. Cuptorul furnalului
are o arhitectură spectaculoasă, este din
cărămidă, are o bază octogonală și o formă
tronconică prinsă cu chingi metalice și este
destul de bine conservat .
Pe fațada nord și est se pot observa
câteva goluri astupate de -a lungul timpului cu
tencuieli de cărămid ă plină.
Constat faptul că refacerea acoperișului
este primordială datorită degradării
acoperișului și infiltrațiilor provenite din apele
pluviale.
În unele zone se pot observa măcinări
ale cărămizilor , iar tâmplăriile ferestrelor
lipsesc, păstrându -se doar grilajele metalice
ale geamurilor.
În partea de est a furnalului se poate
observa o mică fisură în cărămidă și în zona
turnului dedesubtul primului gol al ferestrei
putem observa câteva cărămizi lipsă.
La partea superioară a turnului golurile
ferestr elor sunt zidite până la jumătatea
golului .
Cămin cultural:
Clădire parter cu un etaj parțial și mansardă
din structură portantă formată din piatră la
baza și superior din zidărie de cărămidă plină
(6,5×13.5×28,5) .
Structura acoperișului nu este cea ori ginală,
structura acoperișului actual este din lemn cu
învelitoare din țiglă , încărcările puternice de
zăpadă , dar și ploile abundente au distrus
acoperișul, structura de lemn a cedat la mijloc
prăbușindu -se în interior.
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 16
Putem observa în cazul acoperișulu i
faptul că el a fost refăcut în timp, deoarece în
poze se observă faptul că inițial era mult mai
înalt și prezența timpane laterale din
cărămidă aparentă. Acestă clădire prezintă
degradări ale tencuielilor interioare,
șarpantei , pardoselilor ș i tavane lor.
Clădirea dispensarului este cea mai
bine conservată datorită reabilitărilor dese,
acoperișul este refăcut din tablă tip țiglă iar
ferestrele sunt refăcute din termopane,
prezintă degradări ale tencuie lilor exterioare
și ale finisajelor.
Clădirea depozitului era o clădire
parter cu mansardă din care se mai păstreze
structură portantă din piatră și cărămidă
spartă a zidurilor, acoperișul este distrus în
totalitate.
3.21 Date legislative/ administrative
Statutul actual al furnalului
Clădirea Furnalului a fost declarată în
anul 2000 monument de arhitectură
industrială, prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000
și este inclus ă pe lista monumentelor istorice
din județul Hunedoara. Statutul actual al
imobilului este monument de arhitectură
industrială d e categoria A cu codul HD -II-m-
A-03322. [27]
Clădirea furnalului este deschisă turiștilor
pentru a o vizita gratuit, la intrare aflându -se
o plăcuță cu câteva date despre aceasta.
Intenții și proiecte ale autorității locale
Primăria comunei Ghelari a întocmit un
studiu de fezabilitate pentru realizarea unui
proiect cu funcțiunea de Muzeu al Fierului în
clădirea căminului cultural din satul Govăjdia,
în vederea obțineri unor fonduri europene în
valoare de circa un milion de e uro care
vizează și reabilitarea furnalului.
Acest proiect se numește: “Dezvoltarea
Infrastructurii Turistice De Agrement,
Comuna Ghelari, Amenajare Obiectiv
Turistic Furnal Govăjdia – Județul
Hunedoara” Conform „Planul strategic de
dezvoltare socio – economică a comunei
Ghelari pentru perioada 2007 – 2013” , dar din
păcate finanțarea nu a venit. Proprietarul dorește punerea în valoare a
potențialul turistic existent al zonei și
încurajarea activităților turistice prin
valorificarea peisajelor frumoas e din valea
Govăjdiei, completate cu prezența primului
furnal modern din țară, care pot asigura
interesul turistic al zonei, astfel el dorește
includerea furnalului într -un circuit turistic
care să se numească „Drumul Fierului”.
Autoritățile locale doresc de asemenea
amenajarea în actualul cămin cultural a unui
muzeu al istoriei extracției minereurilor de fier
și de prelucrarea acestora dar și refacerea
liniei ferate și a gării.
ONG -ul Asociația non profit Alternative
Rurale este implicată în activități: economice,
culturale și turism rural.
3.22 Date juridice
Primăria comunei Ghelari a reușit să
intre în posesia celui mai vechi furnal de fontă
din țară, cel de la Govăjdia, datorită
indiferenței proprietarului acestuia. După
privatizarea combinatului siderurgic de la
Hunedoara (vechiul proprietar al edificiului),
situația juridică privind proprietatea asupra
furnalului a fost incertă. În ultimii ani nimeni
nu a mai plătit primăriei Ghelari impozi tele
prevăzute de lege, aferente edificiului amintit
și suprafeței de teren pe care o ocupă .
Consiliul Local Ghelari a aplicat astfel
prevederile legale care spun că în asemenea
situații , imobilele în cauză t rec în proprietatea
statului și î n administrarea primăriei pe raza
cărora se află.
În prezent furnalul și clădirea furnalului
sunt în proprietatea Consiliului Local Ghelari,
Primăria Comunei Ghelari fiind responsabilă
de gestionarea Furnalului de la Govăjdia ,
persoana de contact fiind primarul actual,
Bulbucan Ioan. Clădirea este deschisă
vizitatorilor, dar fără a beneficia de informații
de specialitate, la intrare există o placă pe
care sunt menționate câteva date despre
furnal și istoria lui.
Cele două terenuri despărțite ale sitului
industrial sunt p roprietatea comunei Ghelari,
conform documentelor cadastrale.
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 17
3.23 Activități care se desfășură în
zonă :
Enduro Panorama , competiția a
început în 2009 și se află la ediția, a 7-a,
se desfășoară în fiecare an pe plaiurile
din Ț inutul Pădurenilor . La ea participă
și se reîntorc an de an riders din Suedia,
Marea Britanie, Olanda, Danemarca,
Cehia, Polonia, Germa nia, Austria,
Ungaria, Serbia, Ucraina, Italia,
Repu blica Moldova ș i din 2014 și
Statele Unite ale Americi. A cest concurs
reprezintă recunoaștere internațională .
Panorama Bike Tour – Descoperă
Rusca , concurs organizat din anul 2014,
de două ori pe an, anul acesta fiind la a
3-a ediție . Pe lângă concursul de
ciclism, mai sunt organizate ateliere de
Hobby Art (hand made), Introducere în
Arta Fotografi că, Modelism – Auto și
Aero
Panorama Blues Festival , este un
festival care a fost înființat în 2013 și
este la a 3-a ediție. Festivalul de blues
este unicat în peisajul de gen din
Romania și întrunește cele mai
cunoscute trupe blues și jazz din țară,
care vor concerta în cadrul festivalului la
Ghelari , în munte , la peste 800 m
altitudine , în miez de noapte.
Panorama Art , este simpozionului de
sculptură în marmură de Alun, organizat
de Asociația Alternative Rurale, S&J
Turism și Arta SRL, din Ghelari în
parteneriat cu Universitatea de Vest din
Timișoara , Facultatea de Arte ș i Design.
S-a organizat în perioada: 11 -21
septembrie a treia ediție a taberei de
sculptura în marmura de Alun:
PANORAMA ART 2014. Anul acesta se
desfășoară a 4 -a ediție a simpozionul ui
de sculptură în marmura de Alun. Tema
din acest an: Metamorfoza pietrei -un alt
început. Pe platoul din jurul Pensiuni
Panorama sunt expuse si se pot vedea
cele 21 de lucrări în marmura de Alun,
metal, ceramica, care au fost realizate în
taberele anterio are.
Crosul Toamnei se desfășoară la
Ghelari, în luna octombrie a fiecărui an
și e ste înscris în calendarul competițional al Federației Romane de
Atletism.
Panorama Foto , este o t abără de
fotografie în Ținutul Pădureni lor care a
început în anul 2014. A telierul s -a
desfășurat în decorul peisajelor
specifice zonei , făcându -se incursiuni în
ținut pentru a cunoaște câte ceva din
viața specifică a pădurenilor.
3.24 Actorii Implicați
Beneficiarul direct al proiectului este Primăria
Comunei Ghelari .
ONG -ul Asoc iația non profit
<<Alternative R urale >> prin reprezentantul:
Sergiu Țenț și Primăria din Ghelari.
Colaborări în cadrul realizării proiectului:
În cadrul acestui proiect am colaborat
cu oameni de specialitate și cu buni
cunoscători ai locului: Cristi Roman
muzeograf la muzeul Magna Curia Deva și
specialist in istoria fierului, Nicu Cerișei fost
dir. Castel Hunedoara și actual Primar
Toplița, Nicu Jianu publicist, bun cunoscător
al Ținutului Pădurenilor deținăto r al unor
traduceri din maghiară .
Potențialilor finanțatori
Sursa de finanțare poate venii din
fonduri europene, sau bugetul propriu al
Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice. Fondul Europ ean
pentru dezvoltare regionala
3.25 Istoricul investițiilor
• În 1974 a fost restaurat acest
monument tehnic cu caracter de unicat pe
plan național , când s -au aniversat 90 de ani
de la punerea în funcțiune, d atorită grijii
purtate de conducerea Combinatului
Siderurgic Hunedoara . [28]
• În 1994 c a obiectiv turistic a mai
cunoscu t o restaurare minimală.
• În 2010 sa demarat unui studiu de
fezabilitate de către proprietar care nu a primit
finanțare.
• În 2013 un grup de voluntari din
Hunedoara au făcut primii pași pentru
punerea în valoare a furnalului prin
ecologizare. Hunedorenii au făcut curățenie
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 18
în curtea și în incinta monumentului istoric, au
vopsit gardul și au montat o plăcută prin care
cei care vizitează furnalul sunt informații
despre istoria acestuia.
• Tot un grup de voluntari au reușit
curățarea terasamentului căii ferate care
pornește de la Castelul Corvinilor și duce la
Furnalul de la Govăjdia de vegetația crescută
din abundență, în porți unea dintre Tulea si
Govăjdia.
• ONG -ul <<Alternative rurale>> prin
reprezentantul sau Sergiu Țenț a realizat o
expoziție de pictura în incinta furnalului.
Economic – se dorește pornirea unui
proces care să atragă mai multe venituri
pentru economia local ă dar să asigure și
generarea unor locuri de muncă/ocupații
pentru populația tânără, ca aceasta sa nu
mai fie nevoită să migreze spre oraș în
căutarea unui loc de muncă. Zona are un
potențial turistic ridicat astfel prin crearea unui
proiect de promovare a turismului rural și
îmbunătățirea celui deja existent se pot cre a
atât locuri de muncă cât și crearea unor
oportunități pentru întreprinzătorii particulari
care doresc să deschidă afaceri legate de
turism în zona comunei Ghelari.
Valoarea documentară – fiind un
monument industrial de sec. XIX, se dorește
păstrarea și restaurarea acestuia, pentru că
reprezintă un punct important în istoria locală,
este un monument de care toți își amintesc,
fiind un simbol al comunității este considerat
important de căt re comunitate. Se dorește
restaurarea monumentului pentru ca acesta
sa nu rămână o simplă amintire ci ca toți cei
care doresc sa afle despre istoria locului și a
monumentului să aibă această posibilitate.
Recunoașterea valorii de către
comunitate – monumentul este considerat
deja important de către localnici dar dacă ei
ar putea fi educați ca prin păstrarea și
restaurarea monumentului ac esta ar putea
aduce in zonă mai mulți turiști care să
contribuie la venituri, ar învață sa aprecieze și
mai mult monumentul, istoria și importanta
acestuia.
3.26 Studii de caz
Centrul De Expoziții, Hu ttenberg,
Austria
Uzina metalurgică din secolul 19 situată
în centrul orașului a fost abandonată la
începutul secolului 20 și s -a dărâmat parțial.
Complexul se compune din: 2 turnuri cu
creneluri, un grup de cuptoare și coșuri in
formă de U, cu deschideri mari accentuate de
arce de cărămidă, precum și două clădiri mari
separate.
Reamenajarea prevede organizarea
unei expoziții regionale anuale, în suprafață
de 1493 mp , precum și a unei serii de
evenimente publice și private. Reconversia a
implicat păstrarea zidurilor în rui nă și a
acoperișurilor prăbușite. Restul structurii a
fost dezvelită, pentru a prezenta materialele
originale aparente.
diversificarea activităților
creșterea ofertelor pentru recreere,
instruire și divertisment
mărirea atractivității orașului
ameliorar ea imaginii orașului
ameliorarea serviciilor
protejarea patrimoniului natural, cultural
și construit
Reabilitarea Regiunii industriale Rin –
Ruhr -Saar – Emscher Park, IBA , Germania
Parc Duisburg -Nord
Parcul Duisburg -Nord este inima verde
a Emscher Park, desfășurat pe o suprafață de
200 ha și cuprinde situl fostelor uzine
metalurgice și siderurgice Thyssen și
cuprinde amenajări diverse pentru sport și
recreere. Simbolul metamorfozei structurilor
industriale este reprezentat printr -o piață
emblematic ă amenajată printre vechile
furnale, formată din dale de fontă. Parcul
cuprinde:
– Grădini tematice, printre zidurile
vechilor spații de depozitare
– Amfiteatru într -o fostă clădire
industrială
– Grădina “ deșeurilor industriale”,
acoperită în viitor cu vegetație regeneratoare.
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 19
Subsolul contaminat este acoperit de
plantații .
protejarea patrimoniului natural, cultural
și construit
coeziune socială
depoluare
creșterea ofertelor pentru recreere,
instruire și divertisment
mărirea atractivității orașului
ameliorarea imaginii orașului
crearea de locuri de muncă
informarea și formarea cetățenilor
Centrul german de design, Essen
Proiectul reprezintă reconversia
complexului minier Zollverein, unul din cele
mai importante monumente ale Regiunii
Ruhr, format din structuri de oțel aparent
vopsite în roșu și pereți de sticlă (realizat în
1932) de discipoli ai școlii Bauhaus. In
interiorul sălii cazanelor, păstrată, au fost
create spații amenajate pentru birouri și
expoziții flexibile. Cea mai mare parte a
structurii originale a fost lăsată în stare
aparentă, nerestaurată. Au fost introduse
două noi niveluri și galerii.
Vulcania – Centrul European al
Vulcanismului , Franța
Este u nul dintre cele mai recente
exemple de arhitectură postmodernă , de
Hans Hollein , conceputul parcului de distracții
fiind ca ”o călătorie spre centrul pământului”,
citând din Infernul lui Dante.
Centrul complexului are forma
îndrăzneață a unui vulcan, simplificat la un
con geometric, tema tica fiind coborârea în
centrul lumii , așa că mai mult de jumătate din
programul arhitec tural se află într -un flux de
lavă vechi.
Designul încorporează facilit ăți pentru
toate categoriile de vârstă precum: cercetare,
conferințe, documentare, experimente, teatre
IMAX , expoziții care se bazează pe atracții
prin stimularea emoțiilor și senzațiil or cu
ajutorul unor tehnologii high-tech. Centrul mai
cuprinde zone pentru copii, un restaur ant cu
vedere la întregul parc natural, iar s ite-ul este
utilizat în exterior pentru odihnă, relaxare și
drumeții. 4 Tema de proiectare propusă
Conceptul de arhitectură al Furnalul de la
Govăjdia – ”Parc al fierăritului” , o
memorie a prelucrării fierului.
Soluția arhitecturală aleasă la nivel de
landscape este formarea unui dispozitiv de tip
network de relații între clădirile existente,
siturile arheologice ș i clădirile propuse spre
refacere ale sitului industrial, care să se
materializează în puncte cheie și care să vină
în completarea piesei principale Furnalul de
la Govăjdia.
Se propune astfel introducerea unei
scenografii în peisajul landscapeului, un ”parc
al fierăritului” definit de păstrarea și
accentuarea prezenț ei furnalului , înglobarea
acesteia atât fizică câ t și vizuală în noua
imagine a sitului industrial , care va conține 5
clădiri , 2 situri arheologice și ruina buncărului
de descărcare conectat e printr -un dispozitiv
de tip traseu, „o memorie a prelucrării fierului”.
Stabilirea unor puncte de interes de-a lungul
traseului care să trezească în vizitatori dorința
de parcurgere și crearea unor legături atât
între clădiri cât și între cele 2 situri prin
refacerea pasarelei de încărcare a furnalului ,
vor duce la forma rea unei legătu ri importante
pe verticală în interiorul furnalului prin
intermediul turnului de încărcare și o legătură
exterioară pe orizontală între cele două situri
cu ajutorul pasarel ei.
Fiind păstrată încă vie memoria acestui
loc, datorită furnalului care ne oferă o lectură
completă a întregii povești a sitului industrial,
ajutat de „rănile” sale deschise produse de -a
lungul timpului încă vizibile prin intermediul
celor 2 situri arheologice , am ales să acord o
importantă majoră piesei principale a
ansamblului , furnalul, un monument al
arhitecturii industriale care regularizează și
subordonează întregul set de funcțiuni
complementare propuse. Fațade le furnalului
constituie un fundal memorial în sine, care ne
dezvăluie intervențiile produse de -a lungul
timpului și este caracterizată de relația
orizontal/vertical, vid/solid, prin accentuarea
tensiunilor vizuale cu ajutorul furnalului din
interior cu pr oporții elansate care conturează
restul compoziției volumetrice, venind în
completarea fațadelor printr -o pasarela între
turn si furnal.
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 20
Prima intervenție de pe sit urmărește
restaurarea clădirii Furnalului și unirea ei cu
fosta clădire administrativă (fostul cămin
cultural) printr -o zonă vitrată care face
trecerea dintre zona de ateliere în zona
muzeul fierului.
Clădirea administrativă (fostul cămin
cultural) adăpostește o zonă de Foaier cu o
zonă de recepție și un punct de informare
despre centru, dar și o zonă de administrare.
Acestă clădire adăpostește și câteva ateliere
meșteșugărești de pictura, fotografie,
țesătorie și o zonă de ”introducere în arta
fierăritului” cu atelier de fierărie și zonă
demonstrativă.
În spațiul nou creat, zona dintre Atelier e
și furnal se desfășoară o expoziție de
cunoaștere a Ținutul Pădurenilor care
cuprinde 5 teme:
1. Istoria ținutului pădurenilor
2. Coordonate geografice
3. Ocupații tradiționale și meșteșuguri
4. Portul popular
5. Gastronomie
Clădirea anexă de pe parcela nord este
o cafenea , numită cafeneaua furnalului care
are o zonă de lectură cu acces la internet și o
zonă de shop, pentru cumpărarea de
suveniruri.
În interiorul Furnalului se regăsește
tema principală crearea unui traseu
scenografic complex bazat pe experiențele
senzoriale ale vizitatorilor, având posibilitatea
de a intra în contact direct, dar subtil cu
furnalul ș i elementele care îl descriu. Această
manifestare senzorială a muzeului va fi atât la
nivel de individ aflat pe tras eul din interi orul
furnalului, dar ea se va afirma ș i la nivel de
landscape prin pasarela de încărcare a
furnalului, ruinele fostului atelier de
prelucrare, ruinele silozurilor și buncărul de
încărcare care constituie marturii ale
activităților metalurgice.
Scenografia traseului propus cuprinde
mișcarea scenică ”o memorie prelucrării
fierului ” transpus ă în câteva acte cuprinzând
câteva trasee secundare care se care se
întrepătrund .
În primul act scenografic vizitatorii
experimentează un prim contact cu perioada
industr ială, fiind folosită fațada furnalului ca o
reprezentare simbolică a perioadei și a
memoriei locului . Traseul propus pentru introducerea în
perioadă se intitulează ”drumul fierului” și
cuprinde câteva teme principale aflate în
zona parter ului:
1. Introducere în perioada epocii industriale
2. Istoria mineritului în zonă
3. Mineritul și extragerea minereurilor
4. Galerie mină
5. Transportul minereului spre punctele de
colectare
Temele legate de a ctivități le metalurgice se
desfășoară pe verticală în i nteriorul turului
furnalului :
1. Istoria activităților metalurgice
2. Istoria patrimoniului industrial din ținut
3. Introducere in peisajul rural industrial al
ținutului
4. Peisajul rural industrial în trecut
5. Peisajul rural ind ustrial actual.
Actul s ecund se desfășoară în
interiorul furnalului, unde propun o structură
metalică cu platforme la diverse cote care să
formeze un traseu circular care se poate relua
ori de cate ori se dorește, și care permite
vizitatorilor un contact direct cu furnalul și
elementele care îl descriu. Acest traseu se
bazează pe memoria locului, pe
”descoperirea furnalului ” și cuprinde
câteva teme legate de Furnal:
1. Introducere perioada industriala:
context, apariție și alegerea amplasamentului
2. Istoria furnalului
3.Construcție și date constructive ale
furnalului
4. Evoluția în timp a furnalului
5. Etapele funcționarii
6. Tehnicienii si muncitorii furnalului
7. Recuperarea fontei din zgura
8. Atelierul mecanic
9. Alimentarea furnalului
10. Pregătirea încărcăturii .
Ultimele două teme se află în pasarela
ce leagă turnul cu furnalul de încărcare și vin
în completarea celorlalte teme, vizitatorii
având posibilitatea dea a intra în interiorul
furnalului , în ”inima” acestuia , având un
contact direct cu interiorul acestuia prin
intermediul unui planșeu de sticlă care lasă
privirea să pătrundă până în „miezul”
cuptorului.
Actul trei ne dezvăluie r uinele Atelier ului
de prelucrare, o ”grădină minerală ” numită
„gradina atelier ului de prelucrare„ care
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 21
cuprind e utilaje, unelte și piese turnate în
acea vreme dar ș i câteva informații despre:
1. Producția din turnatorie
2. Tehnicienii si muncitorii turnatoriei
3. Utilaje ș i tehnici folosite la turnare
4. Piese turnate .
Actul patru se desfășoară pe orizontală
și este o introducere în peisajul sitului
industrial, pasarela propusă care unește cele
două parcele este ușor transparentă în zona
de calcare lăsând privirea să pătrundă ,
mijlocul pasarelei face o trimitere în trecu t
industrial redând fostele sine de încărcare a a
furnalului, în mod simbolic este amplasat un
vagonet la ”gura” de intrare a furnalului
redând modul în care se făcea încărcarea
furnalului în acea perioadă.
Actul patru ne introduce într -o viziune
contemp orană, prin accentuarea tensiunilor
dintre vechi/nou, trecut/prezent, t raseul
desfășurat pe parcela sud ne dezvăluie
”Grădina sculpturilor c ontemporane ” care
se desfășoară în interiorul și exteriorul
ruinelor silozurilor și este î n relație directă cu
o zonă de ateliere. Atmosfera de spectacol și
amuzament este asigurată de atelierele
demonstrative de meșteșuguri.
Actul cinci este o experiență culinară,
menită să activeze celelalte două simțuri ale
omului (gust și miros) , venind î n completarea
celor activ ate anterior în celelalte trasee (văz,
auz, tactil) .
Restaurantul este situat pe parcela sud
în zona mai înaltă ș i se desfășoară pe două
nivele, în zona de parter se propune o
degustare de mâncăruri tradiționale fiind
servite simbolic meniuri din cantina m inerilor.
Mansarda adăpostește o zonă mai deosebită,
numită ”masa furnalului”, o zonă destinată
artiștilor și o terasă de belvedere care oferă o
imagine completă a complexului.
Actul șase se desfășoară în zona
buncărului stației de încărcare , unde
propun o instalație de tip tiroliană , care
permite plimbarea deasupra zidurilor
buncărului.
Ultimul act se desfășoară în zona gării
și se bazează pe tema ”cunoașterii” , este
propusă refacerea imaginii de altă dată printr –
o clădire nouă a gării care să cuprindă o zonă
de așteptare pentru viitoarea Mocăniță cu o
expoziție despre Mocănița – „calea ferată
minieră ardeleană” care cuprinde informații
despre: 1. Istoria mocăniței
2. Traseul mocăniței
3. Date constructive
4. Locomotive
Acest act închide traseul sitului
industrial, ”drumul fierului” , deschizând o
”poartă de descoperire a Ținutului
Pădurenilor” , astfel am propus șapte trasee
turistice pentru o lectură completă asupra
activităților metalurgice din zonă și
descoperirea satel or pădurenești.
Gara cuprinde practic tot ce ține de
transportul în zonă, o zonă de închirieri și
informații despre trasee turistice propuse.
Traseele turistice propuse sunt:
1.Traseu Ecumenic
2. Drumul Marmurei
3. Drumul Fierului
4. Aventură î n Pădureni
5. Drumul Băieșilor -minerilor
6. Descoperirea Pădurenilor
7. Lacul Cinciș
Tot în zona sitului gării, între buncărul de
descărcare și gară, se va amplasata o
locomotivă care vine în completarea imaginii
gării făcând o trimitere simbolică în perioada
industr ială.
5 Memoriu de prezentare a
Soluți ei
5.1 Obiective le principale
Propunea unei funcțiuni mixte , care să
cuprindă un muzeu tematic pentru fostul sit
industrial al furnalului, este important ca
funcțiunile atribuite spațiilor să fie compatibile
cu contextul social/economi c/cultural din care
face parte, se va elabora o strategie , un
scenariu economic și social prin care acesta
ar fi posibilă.
Obiectivele principale ale proiectului :
Salvarea monumentului industrial
Conștientizarea populației cu privire la
valoarea etnografica a zonei
Dezvoltarea turismului cultural
Întărirea identității locale
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 22
Atragerea de investitori în domeniul
turismului
Crearea de locuri de muncă
Valorificarea resurselor locale
Încurajarea realiz ării de produse locale și
comercializarea produse lor și băuturi lor
tradiționale
Valorificarea produselor ecologice locale
Păstrarea tradițiilor locale
Încurajarea evenimentelor organizate
anual
Valorificarea potențialului turistic
Atragerea tinerilor și educarea lor
Calificare în domeniul turistic
Participarea comunității
Reactivarea potențialului construit
Promovarea meșteșugurilor tradiționale
Inspirarea tinerilor din trecut, în vederea
creării unei arte noi.
5.2 Strategia urbanistică
Se propune refacerea terasamentului
inițial al liniei de cale ferate înguste care făcea
legătura sitului industrial cu Hunedoara
pornind din zona Castelului Corvinilor și
refacerea gării din Govăjdia.
Strategia urbanistică a Furnalului de la
Govăjdia este reactivarea sitului industrial,
definit de păstrarea și accentuarea prezenței
Furnalului dar și a ruinelor sitului industrial,
înglobarea acestora atât vizuală cât și fizică
în noua imagine a ansamblul ui precum și
restabilirea legăturilor la nivel de landscape
arhitectural între clădirile sitului industrial prin
introducerea unei scenografii în peisaj.
Terenurile furnalului reprezintă un vid,
un spațiu neutilizat despărțit în două parcele
de Drumul Jud ețean 687F, parcela sud și
nord care în prezent nu comunică între ele.
Se propune astfel resta bilirea
conexiunii dintre cele două terenuri printr -o
pasarelă care leagă turnul furnalului de
parcela sud , formând o relație pe orizontală .
Se realizează o intervenție în câteva
puncte care formează un mic dispozitiv de tip
traseu care leagă cele două maluri. Creând
puncte de interes și direcții, s e formează o
instalație de tip network de relații care se
materializează în puncte cheie.
Scenariu decontami nare
Este obligatoriu ca înainte de a fi
utilizat, terenul să fie supus unei operațiuni de
decontaminare la nivelul solului.
TIMBRE – Regenerarea terenurilor industriale
contaminate și neutilizate din Europa:
îmbunătățirea și individualizarea strategiilor
existente. Proiect în care este inclus ș i situl
combinatului din Hunedoara.
Fitoremedierea este o soluție verde și oferă o
tehnologie economică și simplă comparativ
cu alte metode de remediere. Aria apare
frumoasă în timpul tratamentului și poate fi
folos ită ca o arie „verde” astfel având un
impact minim asupra situl ui și ariilor din
împrejurimi.
Etapele decontaminării:
Zonificarea sitului ș i plantarea cu diverse
specii de plante.
Această zonificare se face în urma unui
proces de cartare a solului contam inat,
rezultând astfel parcele de dimensiuni și
grade diferite de poluare.
Plantele propuse trebuie sa facă parte din
biodiversitatea locală (salcie, floarea soarelui,
ceapă…)
5.3 Strategia de restaurare
Scurtă descriere a propunerilor
Se propune rea bilitarea , conservarea și
restaurarea progresivă a fostelor clădiri ale
sitului industrial, dintre care cea mai
importantă este clădirea Furnalului , clădire
monument istoric clasa A , care necesită o
atenție deosebită a detaliilor de restaurare ,
fiind o clădire unicat pe plan național.
Se dorește refacerea imaginii inițiale cu
timpane din zidărie conform imaginilor epocii
industriale. Acestă clădire va devenii un
spațiu expozițional, inserându -se în interior o
structură metalică reversibilă cu platforme de
expunere la diverse cote , astfel încât să nu
afecteze structura existentă .
Celelalte clădiri propuse spre reabilitare sunt
fosta clădire administrativă, clădirea
dispensarului și anexa depozitelor.
Clădirea administrativă va fi restaurată
refăcându -se imaginea inițială a timpanelor și
va fi consolidată cu o centură de beton,
introducându -se o structură metalică formată
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 23
din cadre astfel încât noile planșee create să
se sprijine pe structură metalică, protejând
zidurile inițiale. Clădirea va adă posti o zonă
de recepție cu punct de informare, o zonă
administrativă și niște ateliere cu zone de
expunere și demonstrații.
Clădirea dispensarului se va consolida cu o
centură de beton perimetrală, se va reface
panta acoperișului introducându -se o
structu ră metalică în cadre la interior care va
susține o supantă. A nexă va adăposti
cafeneaua furnalului cu shop de suveniruri și
o zonă de lectură.
Clădirea depozitului se va consolida cu o
centură de beton perimetrală , se va reface
acoperișul , utilizându -se în unele zone și
mansarda, structura introdusă la interior va fi
formată din cadre metalice, cu stâlpi și grinzi.
Clădirea va adăposti un restaurant, câteva
ateliere meșteșugărești , iar la mansardă o
zonă a artiștilor cu punct de belvedere .
Ruinele se propu ne conservarea și
efectuarea intervențiilor de primă necesitate .
În cazul tuturor clădirilor baza
zidurilor clădirii, pe întreg perimetrul, prezintă
suprafețe îmbibate de umezeală, care atesta
faptul că apa infiltrată prin capilaritate a ajuns
deja în prof unzime. Consecințele degradărilor
sunt exfolierea tencuielii exterioare și
interioare pe arii extinse, apariția igrasiei și a
mucegaiurilor, apa conținută de mortarul și
cărămizile zidăriei vechi, accentuată de ciclul
îngheț – dezgheț, provoacă micro fisuri
generalizate în masa zidăriei umezite,
afectând stabilitatea obiectivului .
Întreruperea capilarității se va realiza
prin crearea în profunzime a unei zone cu rol
de barieră hidroizolanta prin injectare de
rășina bicomponentă. Prin această măsură
se inte rzice accesul apei pe verticală, de jos
în sus. Apa deja conținută în sectorul de zid
situat peste această bariera se evacuează în
mod natural prin evaporare, facilitată mai ales
dacă se curăță zidul de stratul de tencuială
veche. După trecerea unei perioa de necesare
asanării zidului, durata acesteia fiind estimata
în funcție de grosimea și de măsurarea
gradului de umiditate a zidului, straturile de
tencuială se pot reface.
Dacă se constată ulterior reapariția
locală a umezelii din capilaritate, se reface
procedeul pe zonele afectate. Opțional, se
poate completa metoda prin executarea unei rigole și a unui canal perimetral, colector
pluvial.
Zonele cu goluri se vor rețese folosind
cărămizi identice (dimensiune, cromatica,
etc.) și mortar pe baza de var,. Se vor face
teste de compoziție chimica asupra
elementelor și se vor păstra parametrii
compoziției. În locurile în care golurile sunt de
dimensiuni mari >1mp se vor realiza propte/
buiandrugi de susținere a zidului pe timpul
reparaților. Vor fi investigate toate zonele în
care cărămizile și rosturile prezintă degradări
vizibile și se vor înlocui cu cărămizi identice.
Rosturile în care mortarul este degradat,
zonele cu micro fisuri se vor curăța și înlocui
cu mortar pe bază de var (dacă este necesară
desfacer ea unei zone mari de zidărie atunci
lucrările se vor face etapizat până când toata
zona a fost înlocuită).
Clădirea Furnalului:
Amenajarea implică o documentație
specifică monumentelor clasificate, cu
expertiză structurală și avizele necesare,
cuprinzând restaurare ziduri, refacere
timpane, refacere învelitoare, asigurare cu
instalații de iluminat și încălzit, parțial din
resurse neconvenționale .
Degradările princ ipale sunt: măcinări
ale cărămizilor din structura de rezistență,
defecțiuni ale învelitoarei, infil trații ale apelor
pluviale și d in capilaritate, lipsa tâmplăriilor .
Clădirea prezintă degradări la nivelul
invelitorii , se propune astfel decopertarea
furnalului curățând structura metalică cu
zăbrele de rugină și aplicând niște vopsele de
protecție anticorozive și antifoc (vopsele
termospumante), se refacere stratificaț ia
acoperișului prin termoizolarea cu vată
minerală și placarea cu solzi de fibrociment
conform detaliului de travee.
În planul acoperișului și planșeul
pasarelei dintre furnal și turn se refac
contravântuiri metalice care lipsesc.
Zona de atic prezintă zone cu depuneri
vegetale, cruste, licheni și zone în care
cărămida și mortarul a fost măcinat datorită
procesului de îngheț -dezgheț, principalul
motiv fiind lipsei etanșeizării jgheaburilor și a
infiltrațiilor rezultate.
Rosturile î n care mortarul este
degradat, zonele cu microfisuri se vor curăța
și înlocui cu mortar pe bază de var .
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 24
Zonele cu licheni și cruste se vor
îndepărta prin periaj și cu substanța de
curăț are. Se poate aplica și o soluț ie (de tip
amorsă) pentru fixarea stratu rilor.
La partea superioară a acoperișului se
vor reface timpane laterale din zidărie de
cărămidă (6,5×13.5×28,5) aparentă subliniate
de frize , conform imaginilor din 1890 .
În cea ce privește zidurile se va face o
decapare cu atenție ( se va curăța mortaru l
care se desprinde ), se va păstra cât mai mult
din materia originală și se va încerca o
încărcare cât mai slabă a pereților urmărindu –
se linia inițială a finisajelor.
În unele zone s e vor înlătură tencuielile
cu mortar de ciment executate ulterior, la
interior se va executa o tencuială de asanare
de 2 centimetrii. În partea superioară a
turnului se vor executa tencuieli din mortar de
var.
Fațadele și învelitoarea furnalului sunt
restaurate fidel originalului lăsând în câteva
zone niște fâșii pe vertical ă pentru
observarea intervențiilor realizate în diferite
perioade și a structurii pereților.
Se propune realizarea unei tâmplării
performante respectând desenul tâmplăriilor
istorice. (Soluții ferestre tip Janson Arte cu
tâmplărie din oțel și sticlă dublă
termoizolantă).
Elemente valoroase ale perioadei
industriale, propuse spre a fi valorificate sunt
în principal elementele metalice din interiorul
furnalului care aduc mărturii ale trecutului
industrial, astfel de propune păstrarea,
curățarea elementelor metalice existente și
protejare cu vopsele.
În ceea ce privește spațiul interior,
restaurarea furnalului trebuie să evidențieze
elementele metalice care aduc mărturii ale
trecutului industrial, astfel propun curăț area
lor și încadrarea în noua imagine a furnalului.
Propun valorificarea elementelor
metalice suspendate în cadrul traseului
”descoperirea furnalului” și utilizarea lor în
expunere.
În zona turnului se propun e realizarea
unei scări de acces în turn și a unui lift
industrial ”tip colivie” , și introducerea pe
verticală a trei planșee intermediare la cote
diferite între cele deja existente. A ceste
planșee vor fi executate din grinzi metalice
ancorate chimic , iar suprafața de călcare din
scânduri de lemn.
Ruinele sitului industrial :
Se propune e fectuarea intervențiilor de
primă necesitate privind conservarea ruinelor ,
se identifică principalele f azele de lucrări care
se fac î n vederea conservări ruinelor:
1.Preluarea – predarea fragmentului de
zid de incintă în vederea conservării
2.Desfacerea mortarului din rosturi pe o
adâncime minimă de 3 -4 cm (operațiunea
constă în adâncirea în profunzime prin
zgâriere cu scoaba, periere cu peria de sârmă
a suprafeței zidăriei, curățarea în profunzime
a crăpăturilo r, suflarea cu aer sub presiune).
3.Pregătirea locașurilor din piatră în
vederea executării plombărilor (cauzate de
degradări, desprinderi locale), inclusiv
eliminarea vegetației de pe fragmentul de zid
în vederea executării plombărilor.
4.Executării plomb elor la ziduri , in
cantități pana la 0,200 m3 , cu mortar de var
pastă, var hidraulic sau ciment natural tras.
(de la caz la caz)
5. Executării plombelor la arce , cu
mortar de var pastă, var hidraulic sau ciment
natural tras. (de la caz la caz)
6.Injectare a fisurilor si crăpăturilor cu
pastă de var (var hidraulic, ciment natural
tras- de la caz la caz)
5.4 Strategia programului de
arhitectură
Programul propus se adresează în
special turiștilor, publicului din exterior , dar și
localnicilor , care au posibilitatea de ași
promova produse și a lucra în cadrul
atelierelor .
Obiectivul turistic propus va fi valorificat
turistic în principal prin asocierea cu circa
100.000 de vizitatori pe sezon, contabilizați în
prezent la Castelul Corvinilor din Hunedoara,
care vor fi transportați cu autotrenul prevăzut
,în cadrul unui pachet turistic aferent
specificulu i istoric și economic al zonei. Din
totalul vizitatorilor Castelului Corvinilor din
Hunedoara pot fi interesați de vizitarea
obiectivelor din Govăjdia cel puțin 50%,
respectiv 50.000 turiști pe sezon. Numărul
turiștilor va fi completat și cu grupuri
organizate sau pe cont propriu ce vor vizita
zona, în cadrul pachetului turistic „ Drumul
Fierului”.
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 25
5.5 Strategia structural -constructivă :
Clădirea Furnalului:
Clădirea principală a ansamblului este
Furnalul 1806 -1810, este tipică pentru
construcțiile industriale, structura este
portantă, formată din piatră și cărămidă, iar
zidăria este elegant folosită pentru a decora
partea superioară a t urnului și timpanele .
Este formată din două structuri diferite:
-metal -șarpantă (Ferme metalice cu tălpi și
diagonale din oț el cornier de tip L)
-zidărie portantă din piatră și cărămidă pentru
pereții exteriori , iar superior timpanele și
partea superioară a turnului sunt d in
cărămidă plină (6,5×13.5×28,5).
Structură metalică reversibilă propusă :
Se propune o structură metalică
independentă de structura furnalului
reversibilă, formată din stâlpi metalici profile
U 180x 120x 8 mm și grinzi metalice profil
HEA 160 mm cu Fundații Micropiloți metalici
de tip Krinner KSF M 114×1600 (2100), care
are pla tforme la diverse cote și se desfășoară
perimetral spațiului interior al Furnalului .
În zona turnului se propune
introducerea unei scări metalice și a unui lift
metalic industrial tip ”colivie”, iar pe verticală
secțiunii furnalului niște planșee intermedi are
HEA 160 prinse în zidărie cu ancore chimice .
Soluții de consolidare propuse:
Fermele metalice transversale
existente vor fi consolidate cu benzi din fibră
de carbon.
În planul acoperișului și la pasarela
dintre furnal și turn se refac contravântuiri le
metalice care lipsesc.
Corp nou de legătură între furnal și cămin : pe
parter, cu structură metalică ușoară și
închideri transparente, cu aspect discret și rol
funcțional va asigura legătura intre furnal și
corpul administrativ, se va utiliza pentru
acces golul existent în zidul furnalului .
Clădirea administrativă are o structură din
zidărie portantă iar la bază din piatră, este
tipică pentru construcțiile industriale având un timpan din zidărie refăcut conform imaginilor
trecutului industrial.
Se propune consolidarea zidurilor cu o
centura din beton armat și introducerea unor
cadre metalice formate din profile HEA 240
care să incl udă și structura acoperișului.
Clădirea Shop (Anexa, dispensar) are o
structură din zidărie portantă și se propun e
consolidare perimetrală cu o centură de beton
și introducerea unor cadre metalice profile
HEA 200 care să includă și structura
acoperișului.
Clădirea Restaurantului (depozitare) are o
structură portantă, formată din piatră și
cărămidă spartă.
Se propune consolidarea zidurilor cu o
centura din beton armat și introducerea unor
cadre metalice din profile HEA 300.
Pasarela este formată din grinzi metalice și
stâlpi metalici și se împarte în 4 tronsoane cu
îmbinări cu șuruburi pretensionate asamblate
pe șantier, dimensiunile sunt conform
detaliului din desen.
Clădirea Gării va avea o structură din lemn.
Finisajele interioare
În cazul Furnalului s e va păstra cât mai
mult din materia originală și se va încerca o
încărcare cât mai slabă a pereților urmărindu –
se linia inițială a finisajelor.
Fațadele și învelitoarea furnalului sunt
restaurate fidel originalului lăsând în câteva
zone niște fâșii pe verticală pentru
observarea intervențiilor realizate în diferite
perioade și a structurii pereților .
Pard oseala interioară se va executa din
cărămidă.
Tâmplăria ferestrelor era realizată din
fier cornier, ochiul este din sticlă simplă prinsă
cu chit.
Tâmplăriile propuse sunt metalice, atât
pentru ușile cat și pentru golurile din fațadă.
Pardosea: Suprafața d e călcare a furnalului
va fi executata din cărămizi
Gradina Ruinelor va avea o pardosea
minerală din piatră, perimetral cu pietriș.
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 26
Date de identificare a proiectului
Parcela nord 3722 mp
Parcela sud 17457 mp
Suprafața totală a terenului: 21179 mp
Suprafața utilă totală
Clădiri parcela nord:
Corp 1 Cămin:446,19 mp
Corp 2 Shop: 104,26 mp
Corp 3 Furnal: 601,23 mp
Suprafața utilă:1151,68 mp
Clădiri parcela sud:
Corp 4 Restaurant: 509,82 mp
Corp 5 Gară: 146,23 mp
Suprafața utilă: 656,05 mp
Suprafața utilă a tuturor clădirilor :
1807,73 mp
Suprafața construită la sol Clădiri parcela nord:
Corp 1 Cămin: 280,10 mp
Corp 2 Shop: 96,56 mp
Corp 3 Furnal: 582 mp
Suprafața construită : 958,66 mp
Clădiri parcela sud:
Corp 4 Restaurant: 434,50 mp
Corp 5 Gară: 120,78 mp
Suprafața construită: 555,28 mp
Suprafața totală construită la sol :
1513,94 mp
Suprafața ruinelor construită la sol :
1124,77 mp
Parcela nord , ateliere prelucrare : 401,74 mp
Parcela Sud, silozurile: 381,27 mp
Buncărul de descărcare: 341,76 mp
P.O.T.: 12.45%
C.U.T. 0.20
Spații propuse
CLĂDIRE ETAJ FUNCȚ IUNE
PRINCIPALĂ FUNCȚ IUNI
SECUNDARE ARIE
UTILĂ
(MP)
CORP 1
CAMIN PARTER Foaier
Zonă Primire
Recepție
Punct informare
Depozitare recepție 39,14
2,05
Expo . temporară Zonă expunere 32,69
Introducere in
Arta Fierăritului Atelier Fierărie
Zonă demonstrativă 36,29
40,75
Grup sanitar 2x G. s. pe sexe
S.a.s
G. s. pers . cu dizabilități
Oficiu curățenie
Hol 8,44
8,38
3,93
4,92
2,66
3,13
Hol 9,65
Portar 7,63
Expoziție
permanentă Ținutul Pădurenilor 30,91
ETAJ 1 Zona
Administrativ ă Birou Administrator
Birou
Zona relaxare
Hol 16,21
19,81
5,77
12,53
Zona Ateliere Zona Documentare
Atelier Pictura
Pasarelă 25,64
40,71
4,48
MANSARDĂ Expo. temporară Pasarelă 16,26
Atelier Foto . 31,30
Atelier Țesătorie 42,91
TOTAL 446,19
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 27
CLĂDIRE ETAJ FUNCȚ IUNE
PRINCIPALĂ FUNCȚ IUNI
SECUNDARE ARIE
UTILĂ
(MP)
CORP 2
SHOP PARTER Gift shop
Zonă bar, încasare
Zonă produse hand
made 41,19
Cafenea
ceainărie Zonă lectura
Zonă acces wifi 18,20
Administrativa Depozitare
S.a.s
Grup Sanitar 12,17
3,57
3,41
MANSARDĂ Zona Lectură Lectură, Bibliotecă 25,72
TOTAL 104,26
CLĂDIRE ETAJ FUNCȚ IUNE
PRINCIPALĂ FUNCȚ IUNI
SECUNDARE ARIE
UTILĂ
(MP)
CORP 3
FURNAL PARTER Expoziție
temporară Zonă Acces
Nise expunere 295,28
Expoziție
permanentă 1.Introducere in
perioada epocii
industriale 11, 95
2. Istoria mineritului în
zonă
5. Transportul
minereului spre
punctele de colectare 21,47
Mineritul si
extragerea
minereurilor 4.Galerie mina
3. Mineritul si
extrage rea
minereurilor 14,35
Centrală
Termică 24,45
PLATFORME Expoziție
permanentă
”Descoperire
a Furnalului ” 1. Introducere
perioada industrială :
context, apariție și
alegerea
amplasamentului
2. Istoria furnalului
3. Construcție si date
constructive ale
furnalului
4. Evoluția in timp a
furnalului
5. Etapele funcționarii
6. Tehnicienii si
muncitorii furnalului
7. Recuperarea fontei
din zgură
8. Atelierul mecanic
14,32
23,07
12,23
18,74
17,67
14,10
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 28
TURN Parter 1. Istoria activităților
metalurgice 18,04
Etaj 1 2. Istoria patrimoniului
industrial din ținut 14,94
Etaj 2 3. Introducere in
peisajul rural
industrial al ținutului 18,64
Etaj 3 4. Peisajul rural
industrial in trecut 18,35
Turn 5. Peisajul rural
industrial actual 12,16
Acces
Interiorul
furnalului 9. Alimentarea
furnalului
10. Pregătirea
încărcăturii 38,15
9,69
TOTAL 601,23
EXTERIOR Expoziție
permanentă ,
”Grădina
atelier” Ruine Sitului
Arheologic al
atelierelor de
Prelucrare 361,20
CLĂDIRE ETAJ FUNCȚ IUNE
PRINCIPALĂ FUNCȚ IUNI
SECUNDARE ARIE
UTILĂ
(MP)
CORP 4
RESTAUR
ANT
PARTER Zona
Restaurant Sală servire
2x G. s. pe sexe
S.a.s
Grup sanitar persoane
cu dizabilități
Oficiu curățenie
Zona Bar
Oficiu servire
Bucătărie
Spălător
Depozitare
Depozitare vesela
Hol
Vestiare
Birou recepție marfă
Depozitare deșeuri 112,23
8,13
8,28
5,23
3,61
2,92
10,62
7,68
29,11
8,25
15,19
5,24
9,41
9,14
9,14
5,16
Atelier
Sculptură 24,43
Atelier Lemn Depozitare 25,56
4,96
Atelier
Restaurare Zonă documentar ă
Sortare uscare Spălare
Depozitare 38,27
6,20
4,86
Hol 16,75
MANSARDĂ Zona
Artiștilor 91,50
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 29
Oficiu servire 7,06
Mansarda
restaurant Depozitare
Masa furnalului 4,64
36,25
TOTAL 509,82
CLĂDIRE ETAJ FUNCȚ IUNE
PRINCIPALĂ FUNCȚ IUNI
SECUNDARE ARIE
UTILĂ
(MP)
CORP 5
GARA PARTER Spațiu
Așteptare
Închirieri Biciclete
Informații Trasee
Spațiu Așteptare
Depozitare 3,91
28,44
6,63
2x G . s. pe
sexe
S.a.s
Oficiu
curățenie 3,66
3,66
5,54
1,82
Administrație Birou
Întreținere
Hol 9,47
8,02
3,69
MANSARDĂ Expoziție
Mocănița 1. Istoria mocăniței
2. Traseul
3. Date constructive
4. Locomotive 26,21
Sală de
conferințe Hol
Zonă Proiecții 13,73
31,45
TOTAL 146,23
Bibliografie
[1] PRIMĂRIA COMUNEI GHELARI / CONSILIUL LOCAL GHELARI Planul strategic de
dezvoltare a comunei Ghelari, jud. Hunedoara
[2] Idem 1
[3] Idem 1
[4] Planul Strategic de Dezvoltare Durabilă a Comunei Ghelari Județul Hunedoara, pentru
Perioada 2007 – 2013
[5] Cu ocazia anunțării proiectului „Atelier tradițional transilvănean de fierărie”, directorul
muzeului Casei Mureșenilor, dr. Valer Rus, a prezentat, pe scurt, o analiză a evoluției
fierăritului în Transilvania.
[6] Romulus Vasile Ioan, A doua epistola către hu nedoreni (Eisenmarkt, Vajdahunyad,
Hunedoara. O mica parte din istoria hunedorenilor), Editura „Neutrino” Reșița 2007
[7] Sofronie Olivia, Teza de disertație – arhitectura industrială., Recuperarea Urbană a
Teritoriilor Industriale., p.6
[8] Sofronie Olivi a, Teza de disertație – arhitectura industrială., Recuperarea Urbană a
Teritoriilor Industriale., p.6
[9] Herrero, L.C., Sanz J.A., Devesa, M., Bedate, A. și del Barro, M.J., „The Economic Impact
158 of Cultural Events. A Case -Study of Salamanca 2002, Euro pean Capital of Culture”, 2006,
European Urban and Regional Studies, vol. 13, nr. 1, pp. 41 -57.
[10] Consiliul Județean Hunedoara, 2008
[11] PRIMĂRIA COMUNEI GHELARI / CONSILIUL LOCAL GHELARI Planul strategic de
dezvoltare a comunei Ghelari, jud. Hunedoara
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 30
[12] MICROREGIUNEA TARA HATEGULUI – TINUTUL PADURENILOR GAL
http://tarahategului -tinutulpadurenilor -gal.ro/
[13] http://www.infoturism -ghelari.ro/?page_id=118
[14] Romulus Vasile Ioan, A doua epistola către hunedoreni (Eisenmarkt, Vajdahunyad,
Hunedoara. O mica parte din istoria hunedorenilor), Editura „Neutrino” Reșița 2007 p.92
[15] Volker Wollmann, Patrimoniu preindustrial și industrial în România , Sibiu, editura
Honterus, 2010 -2011, p. 222
[16] Latinak, Gyula, Magy Kir., Vasgyar, Budapest 1906 (traduc ere din maghiară)
[17] Idem 14
[18] Romulus Vasile Ioan, A doua epistola către hunedoreni (Eisenmarkt, Vajdahunyad,
Hunedoara. O mica parte din istoria hunedorenilor), Editura „Neutrino” Reșița 2007 p.93
[19] Romulus Vasile Ioan, A doua epistola către hun edoreni (Eisenmarkt, Vajdahunyad,
Hunedoara. O mica parte din istoria hunedorenilor), Editura „Neutrino” Reșița 2007 p.94
[20] Monografia uzinei de fier a statului din Govăjdia în Ardeal, Traducerea unui manuscris în
limba germană, redactat în 1872, Arhivă .
[21] Idem 20
[22] Romulus Vasile Ioan, A doua epistola către hunedoreni (Eisenmarkt, Vajdahunyad,
Hunedoara. O mica parte din istoria hunedorenilor), Editura „Neutrino” Reșița 2007 p.95
[23] Chindler, Combinatul Siderurgic Hunedoara, Tradiție și progres în siderurgie, 1974,41
[24] Romulus Vasile Ioan, A doua epistola către hunedoreni (Eisenmarkt, Vajdahunyad,
Hunedoara. O mica parte din istoria hunedorenilor), Editura „Neutrino” Reșița 2007 p.96
[25] Mocănița Hunedoara, https://mocanitahunedoa ra.wordpress.com/istorie/
[26] Romulus Vasile Ioan, A doua epistola către hunedoreni (Eisenmarkt, Vajdahunyad,
Hunedoara. O mica parte din istoria hunedorenilor), Editura „Neutrino” Reșița 2007
[27] Ministerul culturii și patrimoniului național -Lista monum entelor istorice 2010, Județul
Hunedoara
[28] Patrimoniu preindustrial și industrial în România , volumul 1, Volker Wollmann, Editura
Honterus Sibiu
Anexa imagini
Figurile 1,2,3,4,5,6 Peisaj industrial al Furnalul ui de la Govăjdia, imagini din epoca industrială anii 1836-
1890 .
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 31
Figura 7 Tehnicienii și muncitorii furnalului și turnătoriei în anul 1890 , Figura 8 B uncărul de descărcare
Figura 9 Furnalului de la Govăjdia , profil 19012, sus schiță depozit mangal 1808, iar jos 1837
Figura 10 Furnalul de la Toplița sec – XVIII, plan, secțiuni și vedere.
Figura 11, 12, 13 Spațiu interior furnal și elementele de feronerie
Studentă: Ghiura Georgiana -Adelina
FURNALUL DE LA GOVĂJDIA, DIN COMUNA
GHELARI.RESTAURARE ȘI RECONVERSIE. 32
Figura 14 Situl industrial în prezent, Figura 15 Clădirea Furnalului, Figura 16 Clădirea căminului cultural
Figura 17 Structura Acoperiș și furnal , Figurile 18,19, 20,21 Elemente de detaliu, chingi metalice , bază furnal ,
planșeul turnului și ferestrele turnului
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Romania, Timișoara , Str. T. Lalescu Nr. 2A, [616739] (ID: 616739)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.