România posibile soluții în contextul [625209]

Impactul procesului de brain drain pentru
România – posibile soluții în contextul
Uniunii Europene

Student: [anonimizat] “Babeș Bolyai”
Facultatea de Studii Europene
Specializarea : Administra ție europeană

1
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 2
Fenomenul “brain drain” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
Factori ce alimenteaz ă acest fenomen ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
Legisla ția privind dreptul la libera circulație ………………………….. ………………………….. …………………. 8
Politica de coeziune a Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
Bune practici și posibile soluții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16

2

Introducere

Migrația a reprezentat și reprezintă în continuare un fenomen foarte complex, care este
generat de o sumedenie de factori, atât de natură socio -economică, cât și de natură politică.
Începând cu prima jumătate a secolului XIX apar primele mișcări migratorii în epoca modernă,
iar, treptat pe măsură ce treceau deceniile acest fenomen de migrare dintr -un spațiu în altul,
dintr -o țară către alta s -a intensificat. După încheierea celui de -al Doilea Război Mondial suntem
martori la stabilirea comunismului și divizarea teritorială a Europei, astfel că statele care au
sfârșit a fi sub controlul sovie tic au avut de dus greul regim comunist pentru decenii.
Anul 1989 aduce prăbușirea acestui regim, iar cu aceasta deschiderea granițelor fostelor
state comuniste spre Occident, de aici și dorința oamenilor de a emigra către statele occidentale
în căutarea unui trai mai bun de viață. Intrarea României în Uniunea Europeană a însemnat
pentru cetățenii statului român o deschidere și mai largă către Occident, astfel aceștia bucurându –
se de dreptul la lib era circulație în statele membre și de posibilitatea de a se angaj a și muncii în
alte state membre ale UE. Luând în considerare aceste aspect e, odată cu finalizarea procesului de
aderare, migrația a crescut foarte mult, atât în rândul tinerilor, cât și în rândul persoanelor
calificate și necalificate, astfel că î n prez ent România a pierdu t mai bine de 3 milioane de
cetățeni în favoarea locurilor de muncă mult mai bine plătite din state occidentale, infrastructurii
dezvoltate, sistemului sanitar mult mai de calitate, în general unui trai de viață mult mai bun.
Acest fenomen de migrație al persoanelor înalt calific ate, cunoscut și sub denumirea
brain drain , reprezintă un subiect foarte sensibil și este o criză cu care atât România cât și alte
state din Estul Europei se confruntă astăzi. Este un fenomen cu o importa nță semnificativă,
deoarece cauzele acestui a sunt reprezentate de lipsuri foarte mari în ceea ce privește forța de
muncă, duce la inevitabilul proces de îmbătrânire a populației, scădere demografică și
incertitudine economică.
În contextul Uniunii Europen e, reglementările care pot fi aduse cu scopul stopării
fenomenului „brain drain” trebuie să fie foarte bine gândite și implementate, dat fiind faptul că o
simplă și directă restricționare a emigrării, care teoretic ar rezolva această problemă a pierderii

3
forței de muncă, doar la suprafață, reprezintă o privare a oamenilor de dreptul la libera circulație
drept care este garantat atât de Uniunea Europeană, cât și de Constituția României.
Prin intermediul acestei lucrării, se urmărește conturarea unei imagini de ansamblu bine
definite asupra fenomenului brain drain , asupra factorilor și proceselor care au susținut acest
proces în mod direct sau indirect și identificarea unor posib ile soluții prin care să se sto peze acest
fenomen migrator care a generat o criză nu doar pentru România, ci și pentru alte state est
europene. Statutul pe care România îl are, drept țară membră a Uniunii Europene, vine cu multe
avantaje și instrumente care, fructificate, folosite și implementate corespunzător, pot să ajute
societatea să se îndrepte treptat, cu răbdare și în timp, spre o armonizare economică lipsită de
disproporționări, spre o schimbare a mentalității colective alături de o implicare civică mai
pronunțată și, în final, o țară mult mai prosperă.

Fenomenul “brain drain”

Fenomenul ”brain drain ” este în stânsă legătură cu cel al migrației, datorită faptului că
prin in termediul migrației oamenii au în minte diverse scopuri pentru care aceștia aleg să
migreze, care variază de la dorința de a vizita alte țări, de a se îmbogăți cultural sau de a -și vizita
cunoștințe aflate peste hotare, până la dorința de a obține un loc de muncă mai bun ceea ce le va
facilita acc esul la un statul social mai calitativ și la un mai bun tratament oferit individului de
către societate în ansamblul ei. Cel din urmă motiv este legat strâns de fenomenul ”brain drain”,
iar de foarte multe ori cei ce aleg să migreze cu scopu l găsirii unor locuri de muncă mult mai
bine renumerate nu se mai întorc înapoi în țara lor natală.
Automat acest fenomen reprezintă o pierdere foarte substanțială pentru statul natal, iar
pentru statul gazdă, unde oamenii aleg să migreze, acest fapt repr ezintă un câștig pe termen lung.
”Brain drain” poate fi definit ca o ” pierdere de capital uman calificat sau înalt calificat, care fie
se află în exces pe piața muncii din țara de origine, fie este atras de condiții mai bune de
salarizare sau infrastructu ră, nivel de trai din altă țară, pe care o numim țară de absorbție.” (L.
Ulrich, S. Stănciugelu, M. Bojincă, V. Mihăilă, 2011, p. 19). De asemenea, dacă analizăm

4
sintagma brain drain , respectiv exodul creierelor , în substrat aceasta are o conotație negati vă
prin care se înțelege realizarea acestui fenomen într -un ritm rapid și dificil de încetinit, astfel că
în acest caz utilizarea ” cuvântului "creier" ("brain") se aplică oricărei
abilități/competențe/calități considerate un posibil avantaj. "Exod" (tradu cere literală "scurgere",
"a extrage gradual, prin filtrare", “exploatare” în eng. "drain") se referă la ieșirea din țară a unui
număr de persoane mai mare decât cel așteptat sau dorit. Conectând cele două cuvinte va rezulta
că brain drain sau exodul creie relor presupune plecarea din țară a persoanelor talentate într -un
ritm alert.” (L. Lăzărescu, A. Hamberger, C. Șerbănică, R. M. Prisacariu, 2017, p. 10).
Luând în calcul contextul Uniunii Europene, acest fenomen migratoriu ce se
materializează în lipsuri semnificative de forță de muncă și persoane înalt calificate în statele
natale ale emigranților este amplificat, datorită politicii de liberă circulație la nivelul Uniunii,
între statele membre. Această mobilitate intra -europeană a generat o creștere foart e mare în ceea
ce privește valurile de migratori care au ales să își părăsească statele natale în favoarea celor
occidentale, care sunt mult mai dezvoltate, oportunitățile de angajare sunt mult mai diverse și
posibilitatea realizării profesionale a fiecăru i individ este mult mai mare. Atât România, cât și
alte state membre est și central europene au pierdut un număr semnificativ din populație pe
parcursul anilor în defavoarea statelor occidentale, iar prognozări cu privire la populația
națională realizat e de organisme internaționale arată că, dacă acest fenomen o să continue și nu
se va interveni pentru limitarea acestuia, aceste state o să piardă un număr foarte mare din
populație. Astfel, (traducere proprie): „ într -un mod dramatic, Bulgaria și alte state baltice au
pierdut între 16% și 26% din populație (…). Mobilitatea intra -europeană are potențialul de a
produce schimbări mari de p opulație în timp în Uniunea Euro peană. Dac ă mobilitățile anilor
viitori persistă la fel ca în cazul anilor precedenți , popu lația României s -ar reduce de la 19,9
milioane în 2015 la 13,8 milioane în 2060, ceea ce înseamnă o pierdere a 30% din populație.”
(European Comission, Joint Research, International Institute fo Applied Systems Analysis, 2019,
p. 9).
Fenomenul brain drai n în România a generat numeroase efecte, mai mult negative decât
pozitive, pe măsură ce s -a amplificat, astfel că în prezent există multe l ipsuri pe piața de muncă,
au apă rut schimbări demografice dramatice, exodul tinerilor spre alte state cu scopul reali zării
unor studii superioare mai de înaltă cali tate este în creștere, pierderi în ceea ce privește

5
personalul din domeniul cercetare și dezvoltare, iar sistemul medical românesc se află într -o
criză de personal calificat.
În ceea ce privește schimbările d emografice, primul aspect care trebuie luat în
considerare este populația României, care este în continuă scădere. Conform unei publicații din
luna Iulie a anului 2019, pe platforma de știri RFI România, reiese faptul că doar în urma unor
estimări după anu l 2018 au părăsit țara mai bine de 100000 de oameni, astfel că la „ începutul
anului 2018, conform Institutului Național de Statistică, populația rezidentă era de aproximativ
19.530.000 de locuitori (…) datele Eurostat sunt actualizate până la începutul acestui an și arată
că România avea 19.401.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că țara noastră a pierdut, într -un an,
129.000 de rezidenți.” (Rudnițchi C., Iulie 2019). Fenomenul migratoriu a avut efecte majore și
asupra indicelui de îmbătrânire a populație i. În anul 2018, luând în comparație anul anterior,
procentul persoanelor peste 65 de ani a înregistrat o creștere de la 17,8% la 18,2%, respectiv
54000 de persoane, în timp ce populația persoanelor adulte a înregistrat o scădere dramatică de
163000 de per soane. În perioada 2003 -2018, indicele de îmbătrânire a populației și -a schimbat
valorile de la 80,2 la 116,3, ceea ce înseamnă că la fiecare 100 de persoane, având vârste sub 15
ani, avem 116,3 persoane peste 65 de ani (Rudnițchi C., Iulie 2019).
Pierder ea tinerilor după absolvirea liceului este un alt efect care este în stânsă legătură cu
procesul de îmbătânire a populației. Există un număr mare de tineri care, după finalizarea liceului
și a examenului de Bacalaureat, aleg să se îndrepte spre realizarea studiilor superioare în țări
occidentale, căutând un învățământ mult mai performa nt și mai de calitate. Dintr -o publicație a
ziarului „Adevărul”, reiese faptul că, prin intermediul datelor pe care UNESCO le are, peste
34000 de tineri români, anual, își con tinuă studiile în afara țării. Țări în care se înregistrează
numere mari de tineri români care studiază sunt Marea Britanie, unde se alfă circa 8600 de
români, iar Olanda unde cifra tinerilor români la studii universitare se ridică la 2300, anual
crescând cu aproximativ 500 de persoane (Bolocan, V., Septembrie 2019).
O altă categorie de persoane înalt calificate, care au ales să părăsească România într -un
număr considerabil, este cea a personalului din domeniul de cercetare, dezvoltare și inovare.
Acest do meniu a cunoscut de -a lungul anilor investiții minore din partea statului român, astfel că
migrarea cercetătorilor spre alte state occidentale care le ofereau condiții mult mai bune și
echipamente mai performante cu ajutorul carora să își desfășoare activ itatea științifică mult mai

6
eficient nu s -a lăsat așteptată. Conform unei analize „funcțională a sistemului de cercetare –
dezvoltare – inovare (CDI) din România relevă faptul că diaspora științifică este alcătuită din
peste 15000 de cercetători români act ivi în străinătate, (…)” (Lăzărescu, L., Hamberger, A.,
Șerbănică, C., Prisacariu, R. M., 2017, p. 22). De asemenea, luând în comparație numărul
cercetătorilor din domeniile științe inginerești și tehnologice și științe umaniste în trei perioade
diferite , respectiv 1995, anul 2007 și 2015 se poate deduce faptul că numărul cercetătorilor din
aceste domenii a scăzut. Dacă în domeniul științelor inginerești și teh nologice erau 22024 de
cercetători, până în 2007 numărul acestora a scăzut la 13386, iar în 2015 este îregistrată o altă
scădere spre cifra de 12053. În domeniul științelor umaniste în 1995 erau 1877 de cercetători,
urmând ca numărul lor să crească vertiginos până în anul 2007 la 3149, însă migrații masive au
avut loc, astfel că anul 2015 găsește ace st domeniu cu un număr de 1389 de cercetători, aproape
cu 500 mai puțini decât anul 1995 (Lăzărescu, L., Hamberger, A., Șerbănică, C., Prisacariu, R.
M., 2017, p. 23).
În final, persoanele înalt calificate din domeniul medical au reprezentat o altă categorie
care în decursul anilor este caracterizată de migrații intense spre diferite state occidentale. Astăzi
România se confruntă cu un deficit foarte mare de medici în cadrul sist emului de sănătate, iar
investițiile în sistemul medical nu au fost cons iderabile. Încă de la căderea comunismului,
migrația medicilor a prins ființă, însă după eliminarea în 2002 a vizelor pentru spațiul Schengen,
migrația medicilor către statele occidentale s -a accentuat. Aderarea României la Uniunea
Europeană în legătură c u anularea unor măsuri tranzitorii de către unele state membre, în 2011, a
dus la o înregistrare a unui ritm și mai accelerat de emigrări (Lăzărescu, L., Hamberger, A.,
Șerbănică, C.,Prisacariu, R. M., 2017, p. 40).

Factori ce alimenteaz ă acest fenomen

Unul dintre cei mai semnificativi factori care sunt în strânsă legătură cu fenomenul brain
drain este reprezentat de către lipsa de investiții din partea statului către aceste sectoare.
Prioritățile statului în materie de investiții au fost reprezentate de cu totul alte domenii, astfel că
domeniile cheie precum învățământul, domeniul cercetării științifice, al dezvoltării și inovării,

7
cât și cel medical au fost sub -finanțate, neînregistrânduse creșteri procentuale mari. Investițiile în
educație au înregistr at scăderi pe măsură ce treceau anii, astfel că dacă în anul 2008 investiția în
domeniul educației a fost de 4,24% din PIB, aceasta a înregistrat scăderi consecutive, ajungând
în anul 2018 la 2,21% din PIB (Peticila, M., Ianuarie 2019).
În cazul domeniu lui cercetării, dezvoltării și inovației, acesta a fost caracterizat de o
subvenționare mică dacă ar fi să o punem în balanță cu importanța pe care o are pentru
dezvoltarea societății. Acest sector reprezintă altă zonă sub -finanțată, iar procentul pe care l-a
alocat România este cu mult mai mic față de media Uniunii Europene. Luând ca punct de
referință anul 2015, România aloca un procent de 0,49% din PIB pentru domeniul de cercetare,
dezvoltare și inovație, în condițiile în care media era de 2,03% în Uniun ea Europeană, acest fapt,
cumulate cu toate celelalte perioade în care acest domeniu a fost sub -finanțat, să aducă acest
sector într -o situație critică, care se reflectă în „salariile reduse și mijloacele materiale de
cercetare necompetitive” (Lăzărescu, L ., Hamberger, A., Șerbănică, C.,Prisacariu, R. M., 2017,
p. 25) .
Sistemul medical a înregistrat o creștere ușoară, însă această creștere în ceea ce privește
procentul din PIB alocat sectorului sănătății este cu mult sub media Uniunii Europene. Intr -un
articol prezentat de către ziarul „Adevărul”, se poate observa faptul că învestițiile în acest sector
s-au bucurat de o creștere foarte ușoară, din 2015 de la 4,94% spre 4,99% în 2016,
prognozânnduse că în anul 2017 procentul din PIB acordat sistemului medica l va fi de 5,16%;
însă, chiar și cu aceste creșteri constant e, în anul 2016 România se afla pe ultimul loc în Uniunea
Europeană în ceea ce privește procentul din PIB care este alocat domeniului sănătății, în
condițiile în care media la nivelul UE în anul 2 016 era de 10% (Deacu, E., Septembrie 2019).
Este li mpede faptul că sistemul medical necesită investiții mult mai semnificative pentru ca
raportul procentului de finanțare din PIB să se apropie de media Uniunii Europene, astfel
sectorul sănătății nemaiputâ nd fi neglijat de către stat.

8
Legisla ția privind dreptul la libera circulație

Dreptul la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, fără niciun fel de bariere, a
reprezentat o oportunitate pentru cetățenii unor state membre care erau în căutarea de soluții
pentru a își îmbunătății traiul de viață, care urmă reau realizarea profesională și un tratament
echitabil. Având acces la multe piețe de muncă din Uniunea Europeană, mulți cetățeni români au
urmat calea migrației spre alte țări occidentale, ast fel părăsind România treptat, fapt ce a dus în
timp la acumularea de deficite de specialiști pe piața forței de muncă din țară. Luând în calcul
toate aceste lucruri, o limitare a acestui drept de liberă circulație nu este pos ibilă, din cauza
faptului că dr eptul la libera circulație este unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene în
ceea ce îi privește pe cetățenii acesteia, iar acest drept, pe de altă parte, este asigurat de către
Consituția României.
Conform Articolului 25 din Constituție, drept ul la liberă circulație este garantat de
aceasta, atât în țară, cât și în afara ei, precum și asigurarea dreptului pentru orice cetățean de a -și
stabili domiciliul în orice altă localitate din țară, de a emigra, cât și de a reveni în țară1. Odată cu
aderar ea României la Uniunea Europeană, tot mai mulți cetățeni și -au exercitat acest drept,
datorită contextului european favorabil migrației către alte state membre ale Uniunii.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, această libertate de circulație și de ș edere în alte
țări membre reprez intă „piatra de temelie a cetățeniei Uniunii, instituită de Tratatul de la
Maastricht în 1992 (…)” (Marzocchi, O., Noiembrie 2019). Privind istoric, conceptul de liberă
circulație a suferit schimbări în ceea ce privește sensul său. Dacă în urma primelor prevederi din
1957, care au fost incluse în Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, se
înțelegea că, în mare, conceptul de liberă circulație era îndreptat spre libertatea de circulație și
stabilire a lucrătorilo r, apariția Tratatului de la Maastricht a determinat apariția unui nou sens al
acestui concept. În acesta, conceptul de liberă circulație era în stânsă legătură cu ideea de
cetățenie europeană, aceasta însemnând că orice cetățean al unui stat membru obține a automat

1 Art. 25, Constituția României.,
http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba25.

9
această cetățenie și se bucura de dreptul de a circula liber pe teriotiul Uniunii Europene și de a se
stabili pe teritoriul oricărui stat membru2.

Politica de coeziune a Uniunii Europene

Datorită aderării României la Uniunea Europeană, statul român se poate bucura de acces
la unul dintre cele mai important instrumente de investiții ale Uniunii, respectiv Politica de
Coeziune. Aceasta reprezintă principala politică de investiții a Uniunii Europene, adresânduse
„tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă,
competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea
calității vieții.” (Comisia Europeană, 2014, p. 1). Totuși, această politică nu este una de sine
stătăt oare, realizânduse între aceasta și alte politici ale Uniunii, precum politica domeniul
educației, ocupării forței de muncă, energiei, mediului și cercetării și inovării, o completare ale
celor din urmă cu scopul realiză rii obiectivelor dorite până la fina lul anului 20203.
Politica de Coeziune a UE pune la dispoziția statelor membre sume considerabile de bani
sub formă de fonduri nerambursabile, acestea pu tând fi accesate pentru investiț ii în diverse
domenii de interes ale statului care apelează la finanț are. Cifrele arată că, totalul finanțării
Politicii de Coeziune este de 351,8 miliare de euro, respectiv 32,5% din bugetul Uniunii
Europene, finanțare care se acordă prin intermediul a trei mari fonduri: Fondul european de
dezvoltare regională (FEDR), Fond ul social european (FSE) și Fondul de coeziune (F C). Dintre
acestea, primele două reprezintă surse importante de finanțare pentru in vestiții care pot fi
realizate î n România, aceastea având menirea stopării fenomenului brain drain , deoarece prin
intermediul FEDR se urmărește să se „consolideze coeziunea economică și socială la nivel
regional prin investirea în sectoarele care sporesc creșterea, în vederea generării unui grad mai
ridicat de competitivitate și a creării de locuri de muncă.” (Comisia Europeană, 2014, p. 4), iar
prin intermediul FSE se dorește orientarea investițiilor spre direcția resursei umane, punânduse

2 O. Marzocchi, Noiembrie 2019, „Libera circulație a persoanelor”, Parlamentul European. Disponibil:
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/147/libera -circulatie -a-persoanelor
3 Comisia Europeană, 2014, „Introducere în Politica de Coeziune a UE 2014 -2020”, p. 1

10
accent pe îmbunătățirea educației și a oportunităților în ceea ce privește ocuparea locurilor de
muncă4.
Important sunt de luat în considerare și obiectivele și prioritățile principale pe care le au
aceste foduri și care se doresc a fi realizate la nivelul Uniunii Europene. În contextul românesc,
FEDR și FSE prezintă anumite obiective specifice care se pliază pe deficitele pe care Ro mânia le
întâmpină în ceea ce privește investițiile în sistemul de învățământ și în domeniul cercetării,
dezvoltării și inovației, cât și în nevoia de forță de muncă pe piața românească. Astfel, în ceea ce
privește FEDR, avem obiectivul nr. 1 care urmăreșt e „Consolidarea cecetării, dezvoltării
tehnologice și inovări i”, în timp ce FSE prezintă două obiective importante, anume obiectivul nr.
8 „Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor”
și obiectivul n r. 10 „Efectuarea de investiții în domeniul educației, al instruirii și al învățării pe
tot parcursul vieții” (Comisia Europeană, 2014, p. 5).
La modul general, Politica de Coeziune a Uniunii Europene reprezintă o sursă de
finanțare foarte bună pentru obți nerea de fonduri pentru investiții, datorită faptului că România
beneficiază de acces d irect la aceste fonduri dat fiind statutului ei de membră a Uniunii,
rămânând doar parcurgerea procesului birocratic pentru a putea obține finanțările și datorită
obiect ivului general pe care îl urmărește această politică, respectiv stimularea competitivității în
regiunile și orașele Uniunii Europene, cu scopul de a încuraja creșterea și crearea de locuri de
muncă5.

Bune practici și posibile soluții

Situația României c u privire la pierderea resursei umane reprezintă un subiect sensibil, iar
abordări cu privire la stoparea acestui fenomen trebuie gandite și foarte bine analizate înainte ca
orice autoritate publică locală, cât și centrală să ia o decizie în ceea ce priveș te reglementări
pentru reducerea fenomenului brain drain . Însă cu toate acestea, într -un mediu unde există foarte

4 Comisia Europeană, 2014, „Introducere în Politi ca de Coeziune a UE 2014 -2020”, p. 4
5 Comisia Europeană, 2014, op. cit ., p. 6

11
multe lipsuri ori necesitățile sunt foarte ridicate în anumite sectoare, acest fapt reprezintă o
oportunitate pentru realizarea de proiecte cu efecte pe termen lung, de schimbarea, respectiv
inovarea sistemelor de management , cât și analizarea și adoptarea de modele de bune practici de
la alte state membre ale Uniunii Europene, cu scopul adaptării instituțiilor statului la situația
actuală cu ca re se confruntă România, în ceea ce privește pierderea resursei umane.
O serie de probleme foarte des semnalată de către cetățeni spre instituțiile statului sunt
calitatea resursei umane din cadrul instituțiilor publice și sistemul de învățământ. În ultim a
perioadă, problema sistemului de învățământ a fost semnalată și de către elevi, dorințele acestora,
în materie de nevoi de investiții, fiind înaintate de către Consiliul Național al Elevilor către
Guvern în ceea ce privește proiectul bugetului pe anul 20 20. O importantă dorință de investiție a
tinerilor care studiază în sistemul de învățământ românesc a fost:
”Resursele financiare necesare pentru pilotarea unor programe de formare initiala și
continua pentru studentii interesati de a urma o cariera didact ica și/sau pentru cadrele didactice,
in vederea instruirii lor pentru a folosi metode de predare participative, inovative, centrate pe
nevoile și interesele elevilor, metode care sa valorifice potentialul elevilor, indiferent de
abilitatile sau dizabilitat ile acestora; ”6
În relație cu această solicitare din partea tinerilo r care studiază în sistemul de î nvățământ
românesc, poate fi luat în calcul și un al indicator cu privire la nevoile de investiții în sectorul
educației, al cercetării, dezvoltării și inov ării, care este oferit de „ Startup Cafe ”, care relatează
faptul că prin intermediul Programului Operațional Capital Uman , program gestionat de către
AMPOCU de la M inisterul Fondurilor Europene, prin intermediul Fondului Social European a
fost absorbită suma de 18.073.462 euro, aceasta reprezentând o rată efectivă de absorbție de
0,41%.7
Nevoia de investiții în resursa umană este foarte accentuată, însă o reformă a sistemului
de învățământ reprezintă o metodă mult prea radicală, deoarece astfel de măsuri trebuie să fie

6 L. Galescu, Noiembrie 2019, „Ce investitii pentru Educatie considera elevii ca sunt prioritare”, Portal
Învățământ. Disponibil: https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati -97/ce -investitii -pentru -educatie –
considera -elevii -ca-sunt-prioritare -8993.html
7 Zamfir, C., August 2018„TOP 2018: Fondurile europene absorbite de România – Cel mai bun program și
cel mai slab”, StartUp Cafe. Disponibil: https://www.startupcafe.ro/bani -europeni/fonduri -absorbtie –
programe.htm.

12
caracterizate de o implementare treptată și pe o durată mai lungă de timp, în timp ce rata foarte
mică de absorbție a fondurilor europene oferite pentru proiecte ce vizează investiții în resursa
umană, în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și în programe de continuă profesionalizare
și educare a oamenilor, de toate vârstele arată că interesele autorităților publice nu sunt
îndreptate spre realizarea de investiții în aceste sectoare care sunt vitale pentru o societate
sănătoasă.
O posibilitate de stopare a fenomenului migrator reprezintă orientarea a mai multă atenție
din partea autorităților publice spre sectorul de educație, atât educația din sistemul de învățământ
pe toate nivele, primar, gimnazial și liceal, cât și pe procesul de educare și profesionalizare
continuă, care se adresează adu lților și tinerilor intrați pe piața de muncă. Crearea unui program
național de investiții în acest sens reprezintă un proces foarte complex și care poate fi
implementat într -o perioadă foarte lun gă de timp, însă dacă vorbim strict doar la nivelul
autorităților publice locale , există foarte multe posibilități prin care asemenea proiecte de
investiții pot fi realizate. Un foarte bun exemplu îl reprezintă parteneriatul dintre orașele Cluj –
Napoca, Tim ișoara, Arad și Oradea ce presupune o alianță creată cu scopul de a coopera în ceea
ce privește schimbul de idei și colaborare pentru realizarea de proiecte de anvergură în zonă .8
Odată realizată conștientizarea nevoi i de investiții în educație și formare profesională pe
lungă durată, autoritățile locale pot să urmeze modelul celor 4 orașe transilvănene și să creeze un
parteneriat prin intermediul căruia să își ofere sprijin reciproc în ceea ce privește accesarea de
fonduri europene direct de la Comisia Europeană, atât prin Fondul Social European, cât și prin
Fondul European De Dezoltare Regională, pentru crearea de centre de educație cu programe
dedicate elevilor și studenților care să fie angrenați în activități extra -școlare ce presupun
pregătirea tinerilor în anumite arii sau subiecte care nu primesc suficientă importanță în cadrul
orelor desfășurate la școală, toate aceste activități realizânduse prin prezența de specialiști în
asemenea domenii și având un caracter informal și interactiv. De asemenea, în cadrul acestor
centre pot fi derulate și programe de continuă profesionalizare a funcționarilor publici, adresate
adulților și tinerilor intrați în aparatul administrativ local pentru continua pregătire a acestora în

8 Răzvan Robu, Octombrie 2018, „Cluj Napoca, Timișoara, Oradea și Arad au format Alianța Vestului”,
Gazeta de Cluj. Disponibil: https://gazetadecluj.ro/cluj -napoca -timisoara -oradea -si-arad-au-format –
alianta –
vestului/?fbclid=IwAR3_1_g54zBIZ7V7UTyQ7aXgAmdT4E9WqcCDQ3i9pkE9_hYS_J88fX5Qjcs

13
prestarea de servicii de înaltă calitate către cetățeni și un management al instituțiilor publice mult
mai performant.
În cazul asigurării de finanțare continuă și asigurare a suportului uman în ceea ce privește
susținerea programelor de educare de către s pecialiști, autoritățile locale au la dispoziție
posibilitatea de a încheia parteneriate cu bănci sau de a accesa fonduri europene pentru a obține
diverse finanțări pentru programele de educare și formare și cu instituții de învățământ superior
din zonă sa u din alte orașe partenere, cât și cu școli din mediul privat, astfel putând să se asigure
suportul uman.
Un bun model de urmat înspre această direcție este proiectul „Bridge”, implementat în
Rotterdam -ul sudic, prin accesarea de fonduri europene, proiect ce presupune un parteneriat între
Municipalitatea Rotterdam, Universitatea Rotterdam, Regiunea Met ropolitană Rotterdam și
Haga, di verse școli, angajatori locali și banca Rabobank din regiunea Rotterdam -ului sudic.9 Prin
acest proiect se dorește pregătirea tinerilor pentru a int ra pe piața muncii și a începe o carieră,
într-un mod mult mai accesibil, a ceastă pregătire compensând pregătirea teoretică oferită în
sistemul de învățământ. Acesta reprezintă un model de urmat în ceea ce privește accesarea de
fondur i europene în cazul investițiilor în educație și formare continuă.
Asemenea centre de carieră, educare și profesionalizare continuă pot fi create în cadrul
orașelor municipiu județ , iar între orașele partenere se pot realiza schimburi de personal, de
specialiști, cât și de tineri, astfel realizânduse un schimb de idei, putând să se ofere feedback cu
scopul constatării unor insuficiențe în procesul de educare și găsirea de metode inovative care să
răspundă la asemenea provocări.
Însă, odată realizare ac este centre, pentru menținerea efectului unor asemenea investiții
este nevoie nu doar de crearea de programe de educare și formare a tinerilor și studenților, dar și
programe care se adresează adulților, î n special funcționarilor publici , deoarece pentru o ferirea
de servicii de înaltă calitate cetățenilor și un manag ement al instituțiilo r publice mult mai
performant, fun cționarii publici trebuie să se preocupe în permanență de profesionalizare
continuă.

9 Uniunea Europeană, „A bridge from school to work”, InvestEU. Disponibil:
https://europa.eu/investeu/projects/bridge -school -work_en

14
Un program important care ar reprezenta o investiție p e termen lung, în ceea ce privește
profesionalizarea funcționarilor publici, ar fi unul prin care aceștia să fie familiarizați și să
reușească să implementeze un sistem de management integrat al dezvoltării sustenabile. Pentru
implementarea unui asemenea s istem este nevoie ca funcționarii publici, cât și alți exponenți ai
autorităților publice locale, să studieze acest sistem și să se familiarizeze cu etapele lui pentru a
putea contura o imagine cât mai clară și precisă a unor viitoare proiecte de investiți e, în condițiile
în care sunt identificate nevoi la nivel local.
Acest sistem este compus din mai multe elemente, care reprezintă consecutiv următorul
proces: analizarea și identificar ea punctului de plecare, definirea țintelor și scopurilor care se
doresc a fi realizate, implicarea exponenților politici și a consiliului local, implementarea și
monitorizarea și, în final, evaluarea și raportarea.10 Toate aceste etape se află într -o relație de
interdepend ență, sistemul în totalitatea s a neputând funcționa cor espunzător pentru aducerea de
rezultate reale dacă vreo etapă nu este tratată cu seriozitate .
Implementarea ac estui sistem a adus rezultate reale în anumite orașe din Uniunea
Europeană, în special în zona est -europeană, în orașe din Polonia, Ungaria și România. În
Polonia, orașe precum Trzebinia și Bydgoszcz obiective precum evaluarea, conducerea și
îmbunătățirea continuă a performanței în domeniul mediului cu accent pe managementul
deșeurilor și refolosirea resurselor naturale, respectiv creșterea atrac tivității orașului din
perspectiva investitorilor și îmbunătățirea calității vieții, au fost realizate.11 În ceea ce privește
Ungaria, Agenția de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton și orașul Balatonalmadi au reușit
să implementeze cu succes politici d e protecție a mediului și dezvoltare durabilă a Zonei de
Recreere a Lacului Balaton, respectiv politici de mediu și de management al resurselor naturale,
care au dus la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, dat fiind că această zonă se bucură de o
economie bazată foarte mult pe turism și servicii asociate ale acestuia.12 În cazul României,
implementarea acestui sistem integrat de management a dus la concretizarea de parteneriate în
cazul Asociației Dumbrava Narciselor și orașului Sibiu, prin care s -au obținut date reale din

10 S. Schulz , et al. ,Noiembrie 2012, „De ce ar trebui autoritățile regionale și locale să implementeze
sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?”, Broșură din cadrul proiectului
„Champ” , p. 5
11 Ibidem, pp. 8 -10
12 Ibidem, pp. 13-14

15
partea ceățenilor, numeroase ONG -uri, gospodării locale, antreprenori locali cu afaceri private,
date o bținute prin completarea de sondaje de că tre aceștia. Prin intermediul acestor date reale au
fost identificate direcțiile priorita re de dezvoltare durabilă ale acestor regiuni și crearea de
stategii de dezvoltare exacte, care furnizează direcțiile principale de acțiune, în cazul orașului
Sibiu, până în anul 2020.13
Astfel, se poate obser va că prin implementarea sistem ului de management integrat și
înțelegerea sa deplină de către autoritățile locale , ceea ce presupune luarea la cunoștință că, de la
cetățeni, până la antreprenori locali, ONG -uri, funcționari publici și alți exponenți ai autorității
locale, fiecare are un rol imp ortant în funcționarea acestui sistem, s -au obținut rezultate reale și s –
au elaborat politici și strategii de dezvoltare care vor duce la îmbunătățirea economiei regiunilor
respective, valorificânduse capitalul cultural și resursele naturale și crescând tr aiul de viață.
Accesarea de fonduri europene sau disponibilitățile fianciare pe care le au autoritățile publice nu
au valoare decât dacă la bază există un plan și o strategie bine definită, cât și implicarea tuturor
actorilor de la nivel local pentru a obț ine rezultate reale și de lungă durată.
Concluzii

Fenomenul brain drain are implicații în multe sectoare ale societății din România, iar
pierderile masive de resurse umane cu care se confruntă acum statul român reprezintă o
problemă foarte importantă. Pierderile de muncitori înalt calificați, tineri care aleg să plece peste
hotare pentru a stud ia și a -și dezvolta carier e, fenomenul de îmbătrânire a populației și multe
altele pot fi stopate prin investiții în domeniile importante ale societății, respectiv educația,
cercetarea, dezvoltarea și inovarea. La nivel național, reforme în aceste sectoare ar necesita
foarte mult timp, iar o reformă universală nu se poate potrivi pentru orice regiune din România,
dat fiind faptul că fiecare regiune are particularită țile sale și a utomat aceste particularități
necesită soluții specifice. În ceea ce privește rolul autorităților locale, acestea pot realiza
programe prin parteneriate pentru stoparea acestui fenomen, luând în considerare fiecare actor de
la nivel local în cadrul procesului de luare a deciziilor și alegea poziției autorităților locale cu
privire la anumite probleme ale regiunii.

13 Ibidem, pp. 16-17

16
Bibliografie

1) Bolocan, V., Septembrie 2019, „ Care sunt principalele motive pentru care tinerii pleacă din
România”, Adevărul,. Dis ponibil: https://adevarul.ro/news/societate/care -principalele –
motive -tinerii -pleaca -romania -1_5d77c988892c0bb0c678c799/index.html. Accesat la data
de: 12.01.2020
2) Comisia Europeană, 2014, „Introducere în Politica de Coeziune a UE 2014 -2020”, Biroul de
Publi cații al Uniunii europene, Luxembourg
3) Constituția României. Disponibil:
http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba25. Accesat la data
de: 13.01.2020
4) Deacu, E., Septembrie 2019, „ România alocă cel mai mic procent din PIB către săn ătate din
UE”, Adevărul. Disponibil: https://adevarul.ro/economie/bani/romania -aloca -mai-mic-
procent -pib-sanatate -ue-1_5d6fad48892c0bb0c649398a/index.html. Accesat la data de:
13.01.2020
5) European Comission, Joint Research, International Institute fo r Applied Systems Analysis,
2019 „Demographic Scenarios for The EU. Migration, Population and Education”,
Publications Office of the European Union, Luxembourg
6) Galescu, L., Noiembrie 2019, „Ce investitii pentru Educatie considera elevii ca sunt
prioritare” , Portal Învățământ. Disponibil: https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati –
97/ce -investitii -pentru -educatie -considera -elevii -ca-sunt-prioritare -8993.html. Accesat la
data de: 12.01.2020
7) Lăzărescu, L., Hamberger, A., Șerbănică, C.,Prisacariu, R. M., 2017 „Emigrarea forței de
muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină
și tehnologia informației și a comunicațiilor”, Asociația Română pentru Promovarea
Sănătății, Bucuresti
8) L. Ulrich, L., Stănciugelu, S., Bo jincă, M., Mihăilă, V., 2011 ”Al patrulea val: Migrația
creierelor pe ruta România -Occident”, Fundația Soros Romnânia, București
9) Marzocchi, O., Noiembrie 2019, „Libera circulație a persoanelor”, Parlamentul European.
Disponibil: https://www.europarl.europa .eu/factsheets/ro/sheet/147/libera -circulatie -a-
persoanelor . Accesat la data de: 13.01.2020

17
10) Peticila, M., Ianuarie 2019, „ Educația primește 3,02% din PIB, cu 9,8 miliarde lei în plus în
2019 față de 2018. Bugetul propus de Finanțe ar cuprinde și investiț ii de 2 miliarde lei”,
Edupedu. Disponibil: https://www.edupedu.ro/educatia -primeste -cu-98-miliarde -lei-in-plus-
in-2019 -fata-de-2018 -bugetul -propus -de-finante -ar-cuprinde -si-investitii -de-2-miliarde -lei/.
Accesat la data de: 13.01.2020
11) Robu, Răzvan, Octomb rie 2018, „Cluj Napoca, Timișoara, Oradea și Arad au format Alianța
Vestului”, Gazeta de Cluj. Disponibil: https://gazetadecluj.ro/cluj -napoca -timisoara -oradea –
si-arad-au-format -alianta –
vestului/?fbclid=IwAR3_1_g54zBIZ7V7UTyQ7aXgAmdT4E9WqcCDQ3i9pkE9_hYS_J8 8f
X5Qjcs. Accesat la data de: 18.01.2020
12) Rudnițchi, C., Iulie 2019, „Demografie România: mai bătrâni, mai puțini și tot mai
dependenți de tineri” , RFI România. Disponibil: https://www.rfi.ro/economie -112956 –
demografie -romania -batrani -putini -dependenti -tineri . Accesat la data de: 12.01.2020
13) Schulz, S., Hammerl, M., Baltador, M., Baciu, F., Maliszewska, K., Klak, J., Egerszegi, Z.,
Molinar, G., Noiembrie 2012, „De ce ar trebui autoritățile regionale și locale să
implementeze sistemul integrat de manageme nt pentru dezvoltare sustenabilă?”, Broșură din
cadrul proiectului „Champ”
14) Uniunea Europeană, „A bridge from school to work”, InvestEU. Disponibil:
https://europa.eu/investeu/projects/bridge -school -work_en. Accesat la data de: 18.01.2020
15) Zamfir, C., August 2018„TOP 2018: Fondurile europene absorbite de România – Cel mai bun
program și cel mai slab”, StartUp Cafe. Disponibil: https://www.startupcafe.ro/bani –
europeni/fonduri -absorbtie -programe.htm. Accesat la data de: 17.01.2020