ROMÂNIA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT România între Orient și Occident Orientul este spațiul de răsărit în care se regăsesc tradiții străvechi,… [605133]

Pagina 1 din 4
ROMÂNIA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT
România între Orient și Occident

Orientul este spațiul de răsărit în care se regăsesc
tradiții străvechi, spiritualismul și viața religioasă,
conservatorismul și influența otomană. Occidentul este spațiul de Vest care aduce inovația și
invenția. Aceștia sunt deschiși către activism și nou. Oamenii din vest își concentrează
lucrările și cercetările în jurul științei, a matematicii, a dovezilor pa lpabile și a adevărului pur.
Se poate observa cu ochiul liber o diferență de ritm a dezvoltării fiecăreia dintre
culturi. Vestul vine cu dinamica și nerăbdarea pentru următoare invenție, Estul preferă să
rămână la sigur, fără risc, la lucrurile pe care le cunosc de ja, dând dovadă de spirit statornic.
România constituie granița între cele două culturi și cele două civilizații diferite.
Istoria a creat un factor foarte important în ceea ce privește dezvoltarea și modul de percepere
a fiecărei cutume, tradiț ii și schimbări. Multe dintre întâmplările istorice ne -au ținut în urmă
față de restul Europei, din cauza dominațiilor străine, iar altele ne -au făcut un popor mai
puternic, mai creativ, dornic să caute o nouă soluție către dezvoltare. Chiar dacă nu eram î n
același pas cu țările vestice, ciclul dezvoltator s -a dovedit a fi un succes în cele din urmă.
Privind doar părțile bune ne putem uita la o literatură înfloritoare și creații care cuprind toate
temele vremurilor, în maniere deosebite de prezentare, și o limbă română plină de influențe a
altor limbi. Perioada invaziei limbii române cu expresii și cuvinte din limba turcă, a ajuns în
cele din urmă să fie acoperită de înclinația către latinitate din anii 1800 încolo. Vorbim despre
francofilie și cultura vesti că, care a influențat din nou poporul român.
Din punct de vedere al psihologiei, nu ne ia foarte mult să observăm contrastul dintre
cele două părți ale lumii. Ca om din spațiul românesc lucrurile se amestecă chiar în fața ta:
curajul și stăpânirea de sin e dă un impuls către spiritul activist, idealul fiind proba bil
individualismul, dar Orien tul vine din sens opus, cu forța naturii, misticul și superstiția care
aduce doar întrebări cu privire la starea umană și contemplativitate. Fiind la mijloc, afirmații le
lui Mihai Ralea sunt nimic altfel, decât foarte aproape de adevăr : „voluntarismul activist al
Apuseanului și pasivitatea fatalistă a Orientului”. Poporul român este prins la mijloc și caută
doar o scăpare prin scrieri cu caracter naționalist, apariția școlii, îmbrăcăminte influențată
oriental ( hainele lui Alexandru Lăpușneanu de exemplu), dar dorințe arzătoare pentru
drepturi, pentru libertăți, pentru deschiderea către cunoaștere.
Un alt aspect al influențelor este ascuns în literatură, moda de tipuri de scrieri precum
cronici și hagiografii (specifică Orientului) este acaparată în cele din urmă povestiri, basme,
poezii etc.(Occidentul).
Luând limba ca subiect al discuției în detaliu, putem spune că limba română ca orgine
specifică latina, este o minunăție în spațiul geografic în care ne aflam pentru ca la orice pas
suntem înconjurați de limbi de origine slavă. Ne -am păstrat latina ca strat autentic din cele
mai vechi timpuri, celelalt e fiind influențe trecătoare menite să aducă limbii mai multă
culoare. Autenticitatea este una dintre calitățile de apreciat.

Pagina 2 din 4
ROMÂNIA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT
Evul Mediu a introdus modelul bizantin (alfabetul chirilic), ca mai târziu acesta să fie
înlocuit de mo delul turco -fanariot (urb anizare slabă si fragilitate statală). Mai apoi influența
Occidentală s -a simțit încă din secolul XVII. Cronicari și scriitori precum Miron Costin,
Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir (crescut în mediu turc ) au ridicat probleme precum
latinitatea limbii și spiritul de apartenență. Un pas către independență și individualism este
făcut prin lucrări deosebite scrise în numele țării. Iluminismul se apropie și de granițele țării
noastre, iar reprezentanți români iluminiști precum Samuil Micu sau Gheorghe Șincai l uptă
pentru afirmarea națională având ca unealtă această latinitate a limbii și studiul istoriei
poporului român. Transilvania este mult mai aproape de partea Apuseană a Europei și
probabil acesta este motivul principal pentru care mișcarea iluministă ia a mploare mai repede,
aceștia necunoscând până la vremea respectivă cucerirea otomană. Fiind izolați de o
asemenea influență, aceștia și -au afirmat naționalitatea față de Imperiul Habsburgic . Fiind
recunoscute la 1791 drepturile și libertățile lor. Țara Româ nească a avut și ea de asemenea o
activitate iluministă, dar nu la fel de puternică ca și în Transilvania. (reprezentanți iluminiști:
Ienăchiță Văcărescu, Anton Pann).
Perioada pașoptistă e punctul de maximă tensiune a occidentalizării spațiului
românesc. Dorința de afirmare națională aduce pe deplin schimbări în toate planurile.
Revoluția de la 1848, Regulamentele Organice, introducerea alfabetului latin etc. deschid
povestea României în stilul „din afară”. Ideea de revoluție apare peste tot, chi ar și la nivel
formal. Avem o revoluție în literatură când toate curentele vremii : clasicism , romantism,
realism sunt asimilate în aceeași perioadă creând o înaintare rapidă, în vederea sincronizării
cu occidentul. Lumea modernă apare în România fiind rep rezentată prin metafora schimbării
hainelor de specific oriental cu un frac și o pălărie. O schimbare neînsemnată poate, care de
fapt are o întreagă analiză în spate.
Nicolae Iorga caracterizează sintetizat toate caracteristicile acestor culturi:

Personalități precum Vasile Alecsandri sau Ion Heliade Rădulescu și mulții alții
îmbogățesc tot ceea ce depinde de cultura românească. Pe lângă acestea, ei urmăresc
dezvoltarea culturală din toate punctele de vedere, și astfel apare teatrul național, proiecte
culturale, diversificarea. Din dorința arzătoare pentru modernism apar doar l ucruri bune pe
plai românesc, și caracter mărețe precum cele enumerate și multe altele ne fac să ne bucurăm
de cetățenia română și de perioada înfloritoare prin care am trecut prin acest plan. Chiar dacă
a fost nevoie de lupte și revoluții, scopul de a aju nge unde ne -am propus a fost îndeplinit.
Dacia Literară este renumele cel mai important al publicației care a pus la curent mulți
ani cititorii și populația cu literatura. Personalități precum Mihai Eminescu și Titu Maiorescu
și mulți alți junimiști s -au afirmat prin intermediul acesteia. Mihail Kogălniceanu, istoric și
publicist, continuă munca predecesorilor săi. Cu multe sentimente de uimire, acesta nu
apreciază neapărat munca lor, ci mai mult o critică. Acuză pe aceștia de prea multă scriere cu
temă po litică. Descrie Dacia Literară, prin explicația titlului, ca fiind revista ce pune
cetățeanul la curent cu scrierile cele mai noi, cu tendințele și înclinațiile literaturii alături de Orient
• Colectivism
• Despotism
• Știința sacră
• Spirit contemplativ
Occident
• Democrație
• Individualism
• Dinamism
• Știință profană
• Spirit pragmatic

Pagina 3 din 4
ROMÂNIA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT
comentarii pozitive sau critici constructive ale acestora. O altă critic ă este aceea că toate
operele au un caracter local. Adică, informațiile promovau mai mult ce se întâmpla la nivel de
provincie și cultură locală, decât să pună la curent cititorul cu lumea exterioară și cu mari
opere universale ale vremii de atunci. Se simte superficialitatea în vremea de atunci. Faptul că
doar vrem să fim ca restul, nerespectând de fapt adevărate principii. Cronicarii și autorii își
dau seama de acest lucru, și de asemenea și M. Kogălniceanu, sugerează să relatăm realitatea
exact a șa cum este pe pământul românesc, nu doar să vrem să imităm un model după culturi
franceze, germane engleze. Diferența este că aceste culturi în Occident au avut principii,
început, sfârșit și motive bine întemeiate. Dorința de a fi în pas cu lumea nu e de ajuns ca să
ne aducă la nivelul de sincronizare cu Apusul Europei. Trebuie să ieșim cu totul în lumină nu
doar cu o fațadă.
De asemenea, scriitorii și publiciștii Daciei Literare urmăresc autenticitatea și
specificitatea limbii române. Este sfârșitul un ui lexic turco -mediteraneean și abuzul acestuia
în limba de zi cu zi.
Dacă privim în prezent putem observa cu ușurință faptul că spiritul contemplativ pe
care îl prezentăm mereu ne împiedică câteodată în drumul nostru spre dezvoltare. Urmărim
celelalte m odele ale țărilor Vest europene, și tânjim la planul lor de organizare. Ne referim,
chiar și într -un limbaj colocvial, la modelele străine : sistem de învățământ ca în Anglia,
industrializare ca în Germania și calitate a muncii, bună organizare ca în Franț a și așa mai
departe. Suntem preocupați de copierea modelelor mai mult decât găsirea problemei și
rezolvarea ei, aici în interiorul granițelor. Nu putem să copiem ceva ce poate nu ni se
potrivește încă. Pentru a ajunge la un asemenea nivel trebuie să rezol văm treptat și să reușim
să schimbăm mentalitatea generațiilor pe vreme ce trece. Acest lucru se observă în câteva
exemple bune, dar și rele. Pentru că de cele mai multe ori tinerii pot începe să fie dezinteresați
în ceea ce privește cunoașterea și inovați a. Totul depinde de perspectivă. Ca generație tânără,
putem acumula mai ușor informația și putem prelua mult mai rapid o influență. Acest lucru
poate fi văzut ca un beneficiu, sau un defect. Tot ceea ce avem nevoie este puterea de
discernământ și asociere a modului de rezolvare a problemelor acolo unde trebuie.
În concluzie, spațiul românesc prezintă această dezbatere pe tema Orient/ Occident din
timpuri vechi, chiar din secolele XVI -XVII. Am format o nouă literatură, o nouă dezvoltare în
domeniul învățăm ântului cât și domeniul politic, dar am păstrat spiritul religios(ortodoxism),
spiritul contemplativ și am păstrat surse de creație din istoria națională, din dorința de
afirmare și slăvire a istoriei noastre, precum și a simțământului de apartenență.

Pagina 4 din 4
ROMÂNIA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT
Bibliografie
• Articol din Amongst Them
• Articole despre Dacia Literară
• Bibliografii scriitori, istorici, cronicari
• Wikipedia
• Comentarii cu privire la tema România între Orient și Occident