Romania In Lupta Anticoruptie

CUPRINS

1 NOȚIUNI,DEFINIȚII ȘI CAUZELE FENOMENULUI DE CORUPȚIE

1.1 CE ESTE CORUPȚIA?

1.2 CE NU ESTE CORUPȚIA

1.3 ELEMENTELE FAPTEI DE CORUPȚIE

1.3.1 Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni in legătură directăcu infracțiunile de corupție 5

1.4 PERCEPȚIA CAUZELOR SPECIFICE ALE CORUPȚIEI

1.4.1 Cauze economice

1.4.2 Cauze morale și psihologice

1.4.3 Cauze politico-sociale

2 POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN LUPTA ANTI-CORUPȚIE

2.1 STRATEGII GUVERNAMENTALE ANTICORUPȚIE

2.2 GRUPUL DE STATE ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI –GRECO

2.3 TRANSPARENCY INTERNATIONAL (TI)

2.4 OFICIUL EUROPEAN ANTIFRAUDA (O.L.A.F.)

2.5 CONSILIUL EUROPEAN ÎN LUPTA ANTICORUPȚIE

2.6 RAPORTUL EUROPEAN ANTICORUPȚIE

3 ROMÂNIA ÎN LUPTA ANTICORUPȚIE

3.1 STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE (SNA)

3.1.1 Obiective

3.1.2 Misiune

3.2 MONITORIZAREA APLICĂRII LEGII ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ DE INTERES PUBLIC

3.3 STRATEGII ÎN DOMENIUL JUSTIȚIEI SI PLAN DE ACȚIUNI

3.4 INSTITUȚII ȘI AUTORITĂȚI PUBLICE CU ATRIBUȚII ÎN PREVENIREA ȘI/SAU COMBATEREA CORUPȚIEI

3.4.1 Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A)

3.4.2 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justoție(PÎCCJ)

3.4.3 Direcția Generală Anticorupție(DGA)

3.4.4 Agentia Nationala de Integritate (A.N.I)

3.4.5 Curtea de Conturi a României (CCR)

3.4.6 Direcția de Investigare a Infracșiunilor de criminalitate organizată și terorism (DIICOT)

3.4.7 Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (A.N.R.M.A.P.)

A.N.R.M.A.P. A FOST ÎNFIINȚAT PRIN OUG NR 74/2005, APROBATĂ CU MODIFICĂRI PRIN L 111/2006 CONSIDERATĂ INSTITUȚIE PUBLICĂ CARE ESTE ÎN SUBORDINEA GUVERNULUI ,COORDONATĂ DE PRIMUL MINISTRU.

4 TRANSPARENTA

4.1 ASPECTE PRINCIPALE

4.2 IMPORTANȚA TRANSPARENȚEI

4.3 PREZENTAREA LEGII TRANSPARENȚEI DECIZIONALE

4.4 PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA LEGII TRANSPARENȚEI

5 AVERTIZORUL DE INTEGRITATE ȘI ROLUL LUI ÎN COMBATEREA CORUPȚIEI

Introducere

Problema corupției este prezentă atât în România cât și în toate regiunile lumii ,fiind un fenomen complex care se regăsește în pln social,politic,moral sau juridic..Acest fenomen a îngreunat dezvoltarea României atât pe plan economic cât si pe plan administrativ .

Acest concept de corupție este explicat de mai multe organizații internaționale care desfășoara programe în acest sesns (Banca Mondiala, Uniunea Europeana). Conceptul de corupție în raportul Transparency International  ,este este definit astfel: „Corupția, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredințate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup ”.

Corupția constituie acele activitațile care au ca scop obținerea de avantaje economice sau morale. Corupția cuprinde încalcarea atribuțiilor referitoare la îndatoririle funcției sale sau neîndeplinirea obligatiilor ce ii revin conducând la consecinte grave asupra sistemului social.

Nevoia de a concepe și implementa un set de politici adecvate de combatere a corupției în sistemul de justiție a devenit tot mai necesară datorită răspândirii alerte acestui fenomen afectând economia României dar și imaginea țării noastre .Prevenirea dar și combaterea corupției este un obiectiv prioritar în reforma sistemului, evitând atingerea celor mai importante valori sociale, având în vedere că acest sistem a fost înființat tocmai pentru a asigura supremația și respectarea legilor.

Deoarece corupția este prezentă la un nivel foarte înalt este un proces dificil sau chiar imposibil de a înlătura definitiv acest aspect , deșii s-au înființat numeroase instituții și organizații care au rolul de a stopa fenomenul de corupție în toate formele lui Creșterea foarte mare a funcționarilor corupți ,împiedică desfășurarea activităților acestor instituții neputând face fața corupției in masă ,atât in sectorul privat dar și în cel public .

Factoii care influențează creșterea actelor de corupție sunt multiple însă, cel mai important este factorul economic și dorința unui individ de a urca pe scara socială ,cu riscul de a comite o infracțiune punând în balanță riscurile actului ilegal (pedepsele pentru acte de corupție fiind destul de mari ). Dacă suma sau avantajul dobandit este unul consistent și costurile implicate sunt mai mici decat beneficiul , motivația de a efectua un act infracțional fiind foarte crescută .Așadar , coruția reprezintă un schimb între funcționarul care ocupa un post de conducere ,atât in sectorul privat cât și în cel public și persoana care neavănd acest privilegiu, se înțeleg asupra unui act nelicit care să aducă beneficii funcționarului ,precum și persoanei care dorește să obțină un avantaj economic sau alte beneficii .

CAPITOLUL 1.

Noțiuni,definiții și cauzele fenomenului de corupție

Ce este corupția?

Corupția poate fi definită ca un abuz de forma activă sau pasivă, al funcționarilor publici în scopul de a beneficia de foloase necuvenite ori avantaje financiare .

„Termenul de „corupție” este în directă legătură cu acela de „integritate” .Conceptul de „integritate” a agenților publici este introdus și promovat de Convenția ONU împotriva corupției din 2003, ratificată inclusiv de România”

Art. 5 din această Convenție dispune ca fiecare stat sa elaboreze ,conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic ,politici eficiente pentru prevenirea corupției,buna gestionare a problemelor politice ,si asigurarea transparenței și responsabilitații sociale.De asemenea in art. 8 se menționează că fiecare stat trebuie sa încurajeze cinstea , răspunderea agențtilor politici și să aplice coduri si norme pentru exercitarea corecta si corespunzătoare a funcțiilor publice. .

Corupția înseamnă „folosirea abuzivă a puterii publice în vederea obținerii de profituri personale”

Ce nu este corupția

Funcționarii sau oficialii dintr-un institut public care iși depașesc atribuțiile de servici și care produc prejudicii semnificative unor persoane , nu sunt considerate „acte de corupție”, daca nu au condus la avantaje financiare sau alte beneficii funcționarului public.

Din această categorie fac parte :

Abuzul administrativ

Neglijența

Eroarea

Depașirea competenței

Aceste fapte reprezintă doar o abordare și o gestionare greșită a sistemului adminsitrativ,cauzele care conduc la aceste erori a sistemului administrativ sunt de regula lipsa transparenței , abuzul , discriminarea ,neglijenta în servici precum și altele , potrivit deciziei Parlamentului European, referitoare la procedura Mediatorului European.

Elementele faptei de corupție

Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni in legătură directăcu infracțiunile de corupție

Infracțiunile de corupție pot lua forma de corupțe activă sau pasivă.Prin corupție activă se înțelege promisiunea sau oferirea de foloase necuvenite funcționarului public iar corupția pasivă semnifică solicitarea intenționată sau acceptarea acestor foloase după îndeplinirea sau a nu a sarcinilor ce îi revin prin prisma funcției sale.

Darea de mita-Reprezintă promisiunea ,oferirea,darea de bani sau foloase în moduriloe prevăzute de lege.Este o infracțiune considerată ca fiind o infracțiune de „corupție activă”,care constă în oferirea de bani sau alte foloase în schimbul satisfacerii interesulu nelegal a funcționarului .Această infracțiune reprezintă o amenințare pentru buna desfășurare a activităților prestate in administrațiile publice și lezează în egală măsură și valorile morale ale instituției .Infracțiunea de dare și luare de mităreprezintă o pluralitate naturalăde două infracțiuni ,partivipanții la cele două infracțiuni săvârșesc doar una dintre acestea ,respectiv mituitorul este autor al infracțiunii de de dare de mită și nu răspunde în calitate de instigator la infracțiunea de luare de mită.De asemenea nici persoanele care îl ajută pe mituitsau mituitor nu comit infracțiuni ,ci doar infracțiunea săvârșită de autor în interesul căruia acționează.Mituitorul care denunță autoritățile fapta mai înainte ca organele de urmărire penală să fie sesizate cu privire la comiterea respectivei infracțiuni ,nu va răspunde penal.

Luarea de mita–Această aparține infracțiunilor de „corupție pasivă” .Noul Cod penal și procedură penală definește această infracțiune fiind fapta funcționarului care direct sau indirect pretinde sau primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin , ori accepă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplinii ,a nu îndeplinii , a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatorilile sale de servici ori de îndeplinirea unui act contrar îndatotirilor sale de servici.

Obiectul juridic:protejarea relațiilor sociale ce țin de buna funcționare a instituțiilor și a autoritîților publice precum și cele din sistemul privat incompatibile cu primirea de către funcționar a avantajelor necuvenite.

Obiectul material:Este banul sau ființa care încorporeazaă obiectul juridic ocrotit de lege . Nu are obiect material .Luarea de mită poate primii forme agravante în cazul în care infracțiunea este săvârșită de către un funcționar public sau de către un funționar cu atribuții de control.Confiscarea specială reprezintă banii sau bunurile care au fost date funcționarului ,dacă acestea nu se mai găsesc funcționarul trebuie să plătească echivalentul valorii acestora. Competența în urmărirea penală cu privire la comiterea acestei infracțiuni aparține departamentului național anticorupție .

Primirea de foloase necuvenite –Primirea de către funcționar , direct sau indirect de bani ori alte foloase după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale și la care era obligat ,reprezintă infracțiunea de primire de foloase necuvenite .Banii și bunurile care au fost date funcționarului sunt supuse confiscării ,iar dacpă acestea nu se mai găsesc , făptuitorul este obligat la plata echivalentului lor bănesc.Ceea ce deosebește infracțiunea de luare de mită de primirea de foloase necuvenite este momentul în care cele două persoane adoptă conduita infracțională ,respectiv înaintea încheierii actului în cazul primirii de foloase necuvenite și după încheierea actului în cazul celei de-a doua infracțiuni .

Traficul de influența–Primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase ,ori acceptarea de promisiuni de daruri direct sau indirect , pentru sine sau pentru altlul , săvârșite de o persoană care are influență ori dacă lasă să se creadă că are infleanță asuprea unui funcționar pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de servici . Subiectul activ este orice persoană care fie are influență în mod real asupra unui funcționar , fie lasă impresia că are influență asupra unui funcționar .Practic nu contează dacă influența este reală sau nu ,condiția subiectului activ vizează influența unui funcționar în vederea adoptării de către acesta a unei conduite legale sau nelegale cu privire la atribuțiile funcționarului de servici. Traficul de influență se consumă îm momentul în care au fost primiți , pretinși sau promiși , banii sau alte foloase , indiferent de influență reală a conduitei funcționarului .

Abuzul în serviciu-este considerată ca „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane”Această practică este foarte des întâlnită în România cauzând prejudicii financiare semnificative societății dar și a imaginii și a încrederii societății în care trăim față de alte state dar și față de percepția cetățenilor asupra sistemului statului.

Abuzul poate avea mai multe forme :

contra intereselor generale

contra intereselor persoanelor

prin îngrădirea unor drepturi

formă calificată

PERCEPȚIA CAUZELOR SPECIFICE ALE CORUPȚIEI

Una din principalele cauze ale corupției sunt de natura socio-economică.Negarea ordinii sociale și a legilor, conduc la distrugerea unei societăți morale și sănătoase .
Lupta pentru câștigarea puterii politicii a eliminat indivizii politici de celelalte domenii vitale ale vieții sociale, astfel că s-au născut tensiunile sociale ,nesiguranța populației , sceptisismul în organele statului și a politicului .Aceste aspecte au favorizat criminalitatea și corupția .

Un factor important în măsurile de aplicare a S.N.A sunt sondajele de opinie care arată percepția populației asupra fenomenului de corupție .În urma acestor sondaje a rezultat că cauza specifică a fenomenului de corupție este determinată în mare măsură de lăcomie și aspirațiile indivizilor de a se îmbogății rapid .O altă cauză specifică importantă o reprezintă salarizările foarte mici pe sectorul public, implicit nivelul de trai foarte scăzut dar și lipsa de preocupare a celor aflați la putere în materie de combatere a corupției.

Sursa: Revista de Sociologie

Cauze economice

Nivelul de trai scăzut din România este un factor determinant ce conduce la creșterea actelor de corupție în societatea românească ,precun și criza financiară și haousul economic existent în țara noastră. Lipsa locurilor de muncă,salariile prea mici și nevoile prea mari pot conduce la acceptarea comiterii faptelor asimilate cu corupția în speranța unor câștiguri suplimentare sau alte beneficii. Pe de altă parte , nu doar cei cu o situație financiară precară comit acte de corupție , ci și indivizii care dețin deja o putere socială dar și decizională și abuzează de funcția pe care o dețin tocmai pentru a produce venituri suplimentare considerabile. Aici vorbim deja despre lăcomie și dorința de a urca cât mai sus pe scara socială ,fără a ține cont de obligațiile care le revin și de nevoile societății deja afectată de criza economică . În timp ce acesti indivizi se îmbogățesc ,abuzând de funcția , institutul și încrederea societății restul populației este afectată tot mai mult de aceste lipsuri materiale . În acest sens se naște întrebarea dacă corupția este cauza sărăciei și a crizei economice sau criza economică și traiul scăzut este cauza corupției ?!

Cauze morale și psihologice

Această cauză vizează dorința unor indivizi de a se îmbogății rapid și fără prea multe eforturi prin prisma funcțiilor pe care le dețin ,abuzând de statutul lor și profitând de puterea cu care au fost investiți pentru a dobândii banii sau alte beneficii ghidați de lăcomia unui statut social mai ridicat.Aceste persoane au deficiențe morale care conduc la necinste , lăcomie , abuzuri și negreșit la corupție.Lipsa de moralitate în societate și exemplele în care cei de la putere au comis acte de corupție și s-au îmbogățit au fost preluate de mentalitatea socială . În condițiile în care unii oameni de afaceri , politici, au reușit să păcălească instituțiile care se ocupă cu combaterea corupției , oamenii de rând au preluat prin puterea exemplului aceste obiceiuri pentru a facilita primirea unor servicii și pentru a obține un tratament mai special chiar dacă consideră că aceste practici a oamenilor influenți nu este un lucru care ar face bine societății, ci dinpotrivă împiedică buna funcționare a administrației economice , sociale, culturale ,educaționale, a sănatății , a turismului și a percepției nefavorabile a statelor în care există corupția la un nivel foarte larg răspândit.

Cauze politico-sociale

Lipsa unor legislații clare care să stopeze faptele care constituie corupția ,este cu siguranță una din cele mai importante cauze care stă la baza acestui fenomen . Pentru funcționarea unui stat de drept ,legislația adoptată trebuie să respecte principiile care stau la baza acestuia și să asigure eficiența legistativă. „Legislația e și ea un factor coruptogen în sensul că unele acte normative incită la ilegalitați” Această legislație deficitară este cauzată de lipsa de fermitate și competență a autoritaților politice cât și lipsa controlului politicului și eliminarea corupției din sfera politicului. Politica neclară a statului față de privatizare a permis și a facilitat abuzul și faptele de corupție. „Vidul legislativ„tactic” a încurajat disoluția ilicită a avutului public, iar degradarea economică a favorizat apariția omului de afaceri necinstit, agresiv, incapabil să recunoască valoarea unei norme legale sau morale. Lipsa de unitate a partidelor politice cu privire la ocrotirea valorilor sociale, existența și menținerea complexului birocratico-totalitar” dar și fenomenul „gulerelor albe” au încurajat dezvoltarea fenomenului de corupție .

CAPITOLUL 2

Politica Uniunii Europene în lupta anti-corupție

Fenomenul de corupție, conform esimărilor, produce un prejudiciu de peste 1% din PIB-ul Uniunii Europene ceea ce înseamnă peste 120 de miliarde de euro anual.

Datorită fenomenului extins de corupție ,U.E încearcă prin elaborarea diferitelor tratate și strategii să reducă corupția la nivel european și să încurajeze statele să instituie platforme de monitorizare care regrupează diferite categorii de parți interesate.

În această privință U.E a adoptat legislația in domeniul luptei anticorupție prin semnarea UNCAC- Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției in anul 2008 , unde se prevede că fiecare stat va evalua și va fi evaluat la randul său deoarece, ONU vede acest fenomen al corupției ca fiind foarte grav și pe care statele nu sunt deocamdată pregătite să o abordeze pe cont propriu.U.E este de părere că acest fenomen poate fi diminuat daca instituțiile statului cooperează cu U.E în vederea transpunerii unor soluții ce vizează lupta anticorupție. Fenomenul de corupție erodează încrederea în instituțiile publice și democrația împiedicând dezvoltarea mediului de afaceri,corupția fiind un obstacol în fața investitorilor .Consiliul Europei a observat un progres în ceea ce privește lupta anticorupției dar nu suficient încât să elimine acest fenomen . Raportul C.E. arată că în fiecare stat european există vulnerabilități ori în sectorul public, în sectorul politic unde este necesar o transpareță mai mare , dar și state unde pentru a primii servicii medicale ,care de regulă sunt gratuite, cetățenii sunt nevoiții să plătească .

Strategii guvernamentale anticorupție

Strategia „Europa 2020”este strategia U.E. ce promovează economia sustenabilă a U.E. și a țărilor membre prin prin creștere forței de muncă ,buna guvernare și prin combaterea corupției.Eliminarea corupției pe o scară cât mai largă susține performanța economică a U.E. în competitivitatea globală .În aceste sens s-au luat măsuri pentru a preveni corupția și pentru a crește transparența în administrația publică pentru funcționarea eficientă a institutului prin amortizarea riscurilor de corupție

Un sondaj al U.E.în 2013 a arătat percepția cetățenilor europeni, din fiecare țară membră,în legătură cu fenomenul corupției din țara respectivilor respondenți.În urma acestui sondaj a rezultat că mai mult de trei sferturi dintre aceștia au considerat că corupția este larg răspândită în țara lor.Grecia ,Italia și Spania,Lituania și Republica Cehă sunt țarile care au cel mai mare procent de percepție al corupției (99,9%,97% și respectiv 95%) În U.E . este apreciat că I.P.C.este în medie de 73% . Acest fenomen afectează populația în activitățile de zi cu zi însă spun ei ,că e mituirea sau apelarea la relațiile personale este cel mai sigur procedeu de a obține diferite servivii sau beneficii .De asemenea populația Eurpei consideră că partidele politice nu sunt detul de transparente în activitățile pe care le interprind și nici finanțările pe care aceste partide le primesc. De asemenea „nepotismul”pare să ridice și ea o problemă în societatea Europeană , această formă de corupție fiind foarte răspândită și în țara noastră.

Primul program anticorupție la nivel european a fost adoptat in 1966 de către Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei ,precum și Rezoluția 1 , care recomandă conceperea unei convenții penale privind corupția. Rezoluția 97(24) de asemenea a elaborat principii clare privind fenomenul de corupție. Printre aceste principii directive se regăsesc acțiuni care vizează promovarea bunei conduiete și prevenirea fenomenului de corupție ,protejarea identității persoanelor care contribuie la descoperirea actelor de corupție ,confiscarea bunurilor ce au constituit corupția și limitarea imunității ,măsuri care prevăd descurajarea corupției in domeniul justiției,să promoveze organele și instituțiile responsabile cu lupta anticorupție și de asemenea să asigure mijloace necesare pentru a-și îndeplinii atribuțiile, să asigure transparența în administrație publică pentru funcționarea eficientă a aparatului de lucru ,cât și liberul acces la informații .

Grupul de State Împotriva Corupției –GRECO

În cadrul Consiliului Europei a fost instituit Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) în 1999 1 mai, cu atribuția de a ameliora îndemânarea membrilor săi de a înfrunta corupția ,supraveghind printr-un mijloc de evaluăre reciprocă și de presiune între acestea, potrivit cu angajamentele luate în mediul Consiliului Europei în domeniul prevenirii corupției. GRECO oglindeșt un mecanism de monitorizare anticorupție,fiind cel unul din cele mai complexe mecanisme la nivel european, din care fac parte toate statele membre ale Uniunii cuprinzând două faze diferite :cel de observare ,unde toate statele sunt evaluate și care urmăresc formularea unor recomandări care au ca obiect adaptarea legislației interne la indicațiile Consiliului Europei,și o a doua fază verticalăă de verificare având drept obiect capacitatea măsurilor naționale de a atinge obiectivele indicate de GRECO.

Transparency International (TI)

TI- este o organizație non-guvernamentală internațională care se ocupă reducerea fenomenului de corupție prin sensibilizarea opiniei publice, documentare ,cercetare,educare,informarea și prin derularea anumitor programe menite să combată acest fenomen extrem de răspândit.Această organizație realizează sondaje anuale pentru a descoperii evoluția sau inevoluția acestui fenomen și a modului în care populația percepe sau au întâlnit în activitățile de zi cu zi această problemă .Transparency International România este o filiație a coaliției Transparency International ,fondată în 1993 în Germania,care se axează pe monitorizarea și publicarea indicelui de corupție pe plan mondial.

Oficiul European Antifrauda (O.L.A.F.)

În 1999 a fost înființat Oficiul European de Luptă Antifraudă pentru de a lărgii domeniul de aplicare și de a eficientiza acțiunile de combatere a fraudei și a activităților ilicitecare aduc prejudicii grave intereselor a tuturor statelor Uniunii Europene .Oficiul European Antifraudă face parte din Comisia Europeana ,însă ocupă un statut independent . OLAFefectuează investigații de natură administrativă ,extenă ,pentru prevenirea și combaterea corupției ,precum și tutuor activităților care dăunează Comunității Europene și contravin cu dispozițiile acestuia. De asemenea OLAF este investit cu atribuția de a efectua investigașii interne dar și fapte care contravin grav în desfășurarea activităților și a responsabilităților a funcționarilor superiori și cei care dețin o funcție înaltă care pot duce la măsuri de ordin penal sau disciplinar atunci cand e cazul . În atribuțiile sale intră și efectuarea de misiuni în alte zone, la cererea instituțiilor și a organismelor care aparțin Uniunii Europene .DE asemenea OLAF contribuie la consolidarea cooperării cu statele member pentru prevenirea și combaterea corupției și a fraudei elaborând strategii ,prin colectarea informațiilor ,dezvoltarea infrastructurii ,oferirea unui supert tehnic și prin analizarea informațiilor colectate. Ca responsabilitate Oficiul are ca menținerea contactului direct cu autoritățile naționale de aplicare a legii și în general are atribuții care au fost conferite și Comisiei Europene.

Atribuțiile de investigare externă ale OLAF sunt, în principal, cele care au fost conferite Comisiei în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (interesele financiare ale Comunităților Europene) și (Euratom, CE) nr. 2185/96 (controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene). În plus, OLAF funcționează pe baza Regulamentului (CE) nr.515/97 privind asistența administrativă reciprocă.

După ce Guvernul României a primit semnale din partea organismelor internaționale, dar și din partea societații românești ,Guvernul a elaborat un program prin care se sesisează și implementează lupa anticorupție.Rapoartele de monitorizare precizează că problema este dificultatea aplicării strategiilor , nu este neapărat absența acestor instituții sau legislative . Astefel România are absolut nevoie de strategii anticorupție bine definite . Societatea identifică fenomenul de corupție ca fiind un impiediment în calea prestării eficiente a fondurilor publice și limitează eficiența justiției ,cauzând prejudicii și în mediul afacerilor.Indicatorii care evaluează percepția și impactul corupțieila nivel intern și extern poziționează România sub media țărilor membre ale U.E. Indicele de Percepție a Corupției înfăptuit de Transparency International, arată că România a obținut 43 de puncte din 100 , unde 100 reprezintă o țara extrem de coruptă. și 0 extrem de „curată” ,ocupând locul 69 în U.E .

Sursa:Transparecy Internațional România

Așadar Guvernul incearcă solutionarea acestei probleme dat fiind și numeroasle mustrări ale U.E. Deșii corupția a fost in creștere in ultimii ani , se pare ca instituțiile statului au început să se implice și să aplice măsuri împotriva celor care abuzează de funcțiile în care au fost numiți sau aleși și nu respecta valorile fundamentale ale statului :

Voința politica

Integritatea

Prioritatea interesului public

Transparența

Consiliul European în lupta anticorupție

Încă din antichitate, corupția a fost una dintre cea mai răspândită și mai insidioasă a relelor și a dezechibilbrelor sociale. Atunci când implică funcționari publici și reprezentanți aleși, este dăunător pentru administrarea treburilor și responsabilităților publice. De la sfârșitul secolului al 19-lea, a fost, de asemenea, văzută ca o amenințare majoră în sfera privată, subminând încrederea de care este necesară pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor economice și sociale durabile. Se estimează că sute de miliarde de euro sunt plătite în mită în fiecare an. Consiliul Europei, există pentru a susține în continuare democrația pluralistă, drepturile omului și statul de drept.Din această privința Consiliul Europei a luat un angajament în lupta împotriva corupției, deoarece,corupția reprezintă o amenințare la adresa temeliilor acestor valori fundamentale. După cum se subliniază în Convenția penală , corupția amenință statul de drept, democrația și drepturile omului, subminează buna guvernare, echitatea și justiția socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentele morale ale societății . Abordarea Consiliului Europei în lupta împotriva corupției a fost întotdeauna multidisciplinară și constă din trei elemente interdependente:

stabilirea normelor europene și a standardelor

monitorizarea conformității cu standardele

construirea capacității oferite de țări și regiuni, prin tehnica Programelor de cooperare.

Consiliul Europei a elaborat o serie de instrumente juridice cu multiple fațete care se ocupă cu probleme, cum ar fi incriminarea corupției în sectoarele publice și private, răspunderea și despăgubirea pentru daunele cauzate de corupție, comportamentul funcționarilor publici și a finanțării partidelor politice. Aceste instrumente au ca scop îmbunătățirea capacității statelor de a lupta împotriva corupției la nivel național cât și la nivel internațional. Monitorizarea respectării acestor standarde este încredințată Grupului de State împotriva Corupției, GRECO

Raportul European Anticorupție

Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa ,fiind un fenomen care costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. Țările membre ale UE au adoptat multe inițiative în ultimii ani, dar rezultatele sunt inegale și mai trebuie lucrat pentru a preveni și pedepsi corupția.

Europenii sunt profund îngrijorați de corupție din prisma rezultatelor sondajelor Eurobarometrului care arată că trei sferturi (76%) din europeni cred că corupția este larg răspândită și mai mult de jumătate (56%) cred că nivelul corupției din țara lor a crescut în ultimii trei ani.

În raportul din februarie 2014, Comisia Europeană oferă o imagine clară a situației din fiecare stat membru: măsuri în loc, probleme nerezolvate, politici care sunt de lucru și zonele care ar putea fi îmbunătățite.Raportul Comisiei Europene arată că natura și sfera de aplicare a corupției variază de la un stat membru la altul și că eficacitatea politicilor anticorupție este destul de diferit. De asemenea, se arată că fenomenul corupției merită mai multă atenție în toate statele membre ale UE.

Austria:

Lupta împotriva corupției în Austria a fost întărită de eforturile în prevenirea și urmărirea penală. În acest raport, Comisia Europeană sugerează că Austria asigură resursele necesare pentru procurorii specializați pentru procesarea cazurilor de corupție. De asemenea, Comisia propune ca Austria să introducă un mecanism de monitorizare pentru a verifica declarațiile de avere pentru înalți funcționari aleși și numiți.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru U.E, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 66% din austrieci, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Sondajele arată, de asemenea că Austria este singura țară din Europa de Vest, unde într-o proporție relativ mare – aproape o treime dintre respondenți –ar fi acceptat să facă o favoare sau ar da un cadou în schimbul unui serviciu public. 4% din populația europeană, precum și 5 % din austrieci, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an. Patru din zece companii europene și austriece consideră corupția ca fiind un obstacol pentru a face afaceri.

Belgia:

Belgia are un cadru legislativ anticorupție bine definit , însă este loc de mai bine.Astăzi, există riscul ca fenomenul de corupție să nu fie abordată intr-un mod consecvent din cauza diferite competențe la nivel regional și federal. Astfel că, în acest raport, Comisia Europeană sugerează că normele etice sunt puse în aplicare pentru toți funcționarii numiți și aleși la nivel federal, regional și local. În plus, Belgia ar trebui să crească capacitatea sistemului judiciar și de aplicare a legii pentru a se asigura că cazurile de corupție sunt judecate în limitele legale de timp. De asemenea, Comisia propune ca legislația anticorupție cu privire la finanțarea partidelor să fie extinse și la partidele care nu primesc subvenții federale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă , de asemenea, două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 67 % din belgieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, și 3 la suta din populația belgiană, spun că ei au fost rugați sau că li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an. Patru din zece companii europene și belgiene consideră corupția ca fiind un obstacol pentru a face afaceri.

Bulgaria:

Lupta împotriva corupției a fost mult timp o prioritate pentru Bulgaria, iar reformele juridice au dus la crearea de noi structuri. Cu toate acestea, corupția rămâne larg răspândită în această țară. În acest raport, Comisia Europeană propune ca Bulgaria să implementeze un scut anticorupție în instituțiile cu influență politică și să susțină un management de procedură transparentă, pe bază de merit. Repartizarea aleatorie a cauzelor în instanțele de judecată ar trebui să fie asigurată de către un sistem național eficient. De asemenea, Comisia sugerează că un cod de etică să fie adoptată pentru membrii Adunării Naționale, și ca sancțiunile disuasive în cazurile de corupție în achizițiile publice să fie puse în aplicare la nivel național și local.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 84% din bulgari, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine, 11 la sută dintre bulgari, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an. Și doar 9 la suta dintre bulgari – cel mai mic procent din UE – consideră că există suficiente urmăriri penale pentru a descuraja oamenii de la practici de corupție.

Cipru:

Cipru a demonstrat angajamentul de a preveni corupția prin modificarea legislației și de stabilire a unui organism de coordonare. În același timp, numărul mic de cazuri instrumentate indică nevoia de a consolida sistemul de executare. În acest raport, Comisia Europeană propune ca Ciprul să simplifice procedurile pentru a asigura anchete eficiente de corupție în cadrul poliției. Ar trebui, de asemenea, introduse Codurile de conduită pentru funcționarii aleși și numiți, în scopul de a declara averea periodic. În plus, Comisia sugerează că Cipru limitează posibilitatea companiilor de stat să sponsorizeze evenimente politice, reglementează donații pentru concurenții electorali și de asemenea obligă părțile ,să publice informații financiare on-line.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. 57 la suta din ciprioți, declară că sunt afectați personal de corupție în viața lor de zi cu zi. Patru la sută dintre europeni, si 3 la suta din ciprioți, spun că ei au fost rugați sau așteaptă să plătească o mită în ultimul an. 83% dintre cetățenii ciprioți – cel mai mare procent din UE – spune că singura cale de a reuși în afaceri este prin conexiuni politice. Mai mult decât atât, 85% din antreprenorii ciprioți cred că favoritismul și corupția împiedică concurența afaceri.

Croatia:

Croația a făcut eforturi considerabile în ultimii ani pentru a îmbunătăți lupta anti-corupție. Cu toate acestea, se pare că se pune mai mult accent pe represiune de corupție, în loc de prevenire. În acest raport, Comisia Europeană propune ca și Croația să elaboreze coduri de conduită pentru aleșii de la nivel central și local cu instrumente de responsabilizare adecvate, să efectueze controale substanțiale de declarații de avere și de interese ale funcționarilor publici, precum să și stabilească un mecanism eficient de prevenire al corupției în companiile de stat și controlate de stat. În plus, Comisia sugerează ca Croația să implementeaze o strategie de prevenire a corupției în achizițiile publice, inclusiv în ceea ce privește sectorul de sănătate și să asigure mecanisme de protecție pentru avertizorii de integritate care raportează corupția.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 94% din croați, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și șase la sută din croați, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an.  81% din întreprinderile croați cred că favoritismul și corupția împiedică concurența afaceri în Croația.

Republica Cehă:

Pe parcursul ultimului deceniu, un cadru strategic de combatere a corupției a evoluat în Republica Cehă. Cu toate acestea, problemele persistente se referă la practicile din domeniul achizițiilor publice și utilizarea abuzivă a fondurilor publice. Încercările de a îmbunătății legislația care să acopere conflictele de interese în serviciul public au fost până acum fără succes. În acest raport, Comisia Europeană propune ca o astfel de legislație să fie pusă în aplicare, care să acopere și recrutarea și garanțiile pe bază de merit împotriva concedierii abuzive. De asemenea, Comisia sugerează ca cheltuielile de campanie electorală și donațiile să fie făcute publice în rapoartele financiare anuale, precum și consolidarea capacităților procurorilor de a gestiona cazuri de corupție într-un mod independent și correct.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse.  95 % dintre cehi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine, și 8 % din cehi spun că li s-a solicitat sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an, care este de două ori la fel de mult ca media europeană. 71 % din afaceriștii din Cehia, cel mai mare procent din UE, de stat că fenomenul corupției este un obstacol major pentru a face afaceri.

Danemarca:

Danemarca este printre primele performeri din UE în ceea ce privește transparența, integritatea și controlul corupției. Loc pentru îmbunătățiri rămâne totuși, în special în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a cadrului de urmărire penală a corporațiilor pe motiv de luare de mită în țări străine. În acest raport, Comisia Europeană propune să îmbunătățească și mai mult transparența și mecanismele de supraveghere pentru finanțarea partidelor politice și a candidaților individuali. De asemenea, Comisia sugerează să fie depuse eforturi suplimentare pentru a împiedica mita prin creșterea nivelului de amenzi pentru corporații.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Printre danezii, acest număr este de numai 20% iar Danemarca este in mod constant printre primele țări cu cel mai mic procent de corupție din UE. Mai puțin de un procent din cetățenii danezi au fost rugați să plătească o mită în ultimul an, în comparație cu media UE de patru la sută.

Estonia:

Niveluri de corupție în Estonia într-o comparație internațională poate fi considerat a fi mic. Cu toate acestea, astăzi Comisia Europeană propune eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți transparența și supravegherea finanțării partidelor politice, precum și a achizițiilor publice. De asemenea, Comisia sugerează că Estonia ar trebui să adopte un cod de conduită pentru membrii Parlamentului, însoțit de un mecanism eficient de supraveghere și sancțiuni.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni și 65 % din estonieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută din estonieni spun că li s-a solicitat sau sugerat să plătească o mită în ultimul an, aceași număr ca și media europeană.

Finlanda:

Deci, în general, Finlanda este una dintre cele mai performante din UE în ceea ce privește anti-corupția. Cu toate acestea, au existat câteva cazuri de corupție la nivel înalt, în cazul în care au fost schimbate favoruri pe baza relațiilor informale, precum și lobby-uri de către întreprinderile care furnizează finanțare campaniilor politicienilor. În acest raport, Comisia Europeană, prin urmare, propune ca Finlanda să oblige municipalitățile și regiunile pentru a asigura transparență în contractele de achiziții publice cu antreprenori privați. De asemenea, Comisia propune ca unitatea anti-corupție al Biroului Național de Investigații să sprijine în mod eficient investigarea infracțiunilor legate de corupție, precum și coordonarea procedurilor anti-corupție între agențiile guvernamentale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproximativ unul din patru europeni, dar numai 9 la suta din finlandezi, spun că sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi. Patru la sută dintre europeni, și mai puțin de un procent din finlandezi, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an.

Franța:

În Franța, au fost recent adoptate măsuri legislative cu privire la problema conflictelor de interese între politicieni și funcționari publici. Cu toate acestea, riscurile legate de corupție în sectorul achizițiilor publice și în tranzacțiile comerciale internaționale nu au fost abordate. În acest raport, Comisia Europeană, prin urmare, consideră că Franta ar trebui să efectueze o evaluare cuprinzătoare la identifica riscurilor la nivel local, și ar trebui să stabilească priorități pentru măsurile anti-corupție legate de achizițiile publice. De asemenea, Comisia sugerează ca Franța să îmbunătățească legislația privind mita străină,să abordeaze recomandările privind finanțarea partidelor care au fost ridicate de către Consiliul Europei, și să facă eforturi pentru a crește independența operațională a procurorilor.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse.  68 % dintre francezi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. și două procente dintre francezi, spun că ei au fost rugați sau că li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an.Patru din zece companii europene consideră corupția ca fiind un obstacol pentru a face afaceri. Numărul din Franța este mai mare – șase din zece companii franceze consideră acest lucru un obstacol.

Germania:

Când vine vorba de combaterea corupției, Germania este printre cele mai bune țări ale UE. În raportul Comisiei Europene se subliniază că Germania ar beneficia de introducerea de sancțiuni stricte pentru corupție a oficialilor aleși. De asemenea, Comisia sugerează ca Germania ar trebui să elaboreze o politică de a face față fenomenului "ușă turnantă", în cazul în care oficialii încetează mandatul ca să lucreze pentru companii pe care le-au ajutat recent. Mai mult decât atât, creșterea gradului de conștientizare a riscurilor de luare de mită străine între întreprinderile mici și mijlocii ar fi de ajutor, iar Germania ar putea face, de asemenea, mai mult pentru a aborda preocupările legate de modul în care campaniile electorale sunt finanțate.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. . Deși puțini germani au o experiență directă de luare de mită, patru la sută dintre europeni spun că li s-a solicitat sau să plătească o mită în ultimul an. 9 la suta dintre germani spun că ei cunosc personal pe cineva care a luat mită.

Grecia:

Instituțiile responsabile cu combaterea corupției în Grecia sunt sub aceeași presiune ca și o mare parte din administrația publică a Greciei. Deși au existat unele măsuri pozitive, inclusiv dezvoltarea de strategii sectoriale și numirea unui coordonator național anti-corupție, corupția reprezintă provocări considerabile în Grecia. Cadrul anticorupție rămâne complex și se luptă pentru a obține rezultate.  Comisia Europeană subliniază faptul că zona achizițiilor publice rămâne o zonă de risc, motiv pentru care supravegherea mai atentă ar fi benefică. Mai multe se pot face, de asemenea, pentru a îndeplini planurile sectoriale și pentru a consolida activitatea coordonatorului anti-corupție. Creșterea supravegherii finanțării și a declarațiilor de interese de partid de politicieni, iar revizuirea problemei imunității, ar contribui, de asemenea, la o situație mai bună în Grecia.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă,de asemenea,două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Printre greci, acest număr este de 99 %. Patru la sută dintre europeni, si 7 % din greci, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Ungaria:

Ungaria are un număr mare de instrumente pentru a crește integritatea și transparența în administrația publică. Au fost elaborate unele politici ambițioase de combatere a corupției. Cu toate acestea, rămân motive de îngrijorare, cum ar fi cele legate de relațiile informale între întreprinderi și actorii politici de la nivel local. Comisia Europeană indică un număr de domenii în care pot fi depuse eforturi suplimentare, în special atunci când vine vorba de finanțarea partidelor politice, precum și mecanisme de control din jur procedurilor de achiziții publice și conflicte de interese în rândul funcționarilor publici. Mai multe eforturi pot fi făcute pentru a consolida standardele de responsabilitate pentru funcționarii aleși și numiți, precum și pentru a face față riscurilor privind favoritismul în administrația publică. Măsuri suplimentare pot fi luate pentru a elimina progresiv practica plăților de recunoștință în sectorul asistenței medicale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 89 % dintre maghiari, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, și 13 % dintre maghiari, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Irlanda:

Guvernul irlandez a întreprins reforme substanțiale în politicile sale anti-corupție. Acesta a îmbunătățit transparența finanțării, în jurul partidelor și a luat măsuri pentru a răspunde intereselor publice.Cu toate acestea,se putea lucra mai mult la îmbunătățirea capacității urmăririi penale și la aplicarea pedepselor în cazurile de corupție ,în timp util. De asemenea se mai poate lucra la reforma finanțării partidelor politice, campaniilor electorale, a referendumului și la riscurile de corupție legate de conflictele de interese la nivel local, cât și în zona de planificare urbană.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 81 % din irlandezii, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și trei la suta de oameni irlandezi, spun că ei au fost rugați sau așteapt din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Italia:

Adoptarea legii anti-corupție în noiembrie 2012 reprezintă un pas important în sprijinirea luptei împotriva corupției în Italia. Această lege scoate în evidență politici de prevenire cu scopul de a ridica nivelul de responsabilitate în cadrul administrației publice și limitarea sarcinilor elitelor politice în sprijinirea luptei anticorupție, care în prezent este în scădere aproape exclusiv pe partea de aplicare a legii. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor considerabile, corupția rămâne o provocare serioasă în Italia. În raportul Comisiei Europeane se propune ca Italia să consolideze regimul de integritate pentru oficialii aleși prin coduri etice, inclusiv instrumente de responsabilitate. Italia ar trebui să consolideze, de asemenea, cadrul juridic și instituțional privind finanțarea partidului. În plus, deficiențele statutului de regim de prescripție ar trebui abordată fără întârziere. De asemenea, Comisia sugerează ca Italia să consolideaze competențele și capacitatea Agenției Naționale Anticorupție pentru a efectua un rol de coordonare puternic, îmbunătățind transparența în jurul valorii de achiziții publice și să ia măsuri suplimentare pentru a remedia deficiențele în ceea ce privește corupția în sectorul privat. Mai multe eforturi sunt necesare în ceea ce privește conflictele de interese și divulgarea activelor de funcționari publici, precum și a mecanismelor de control în jurul cheltuielilor publice locale și regionale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin de 97 la sută dintre italieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproape 2 din 3 europeni și 88 la sută din cetățeni italieni cred că mita și utilizarea de conexiuni este de cele mai multe ori cel mai simplu mod de a obține anumite servicii publice.

Letonia:

Letonia a înregistrat progrese în prevenirea și combaterea corupției, cu o bază de date on-line de căutare de donații politice. Letonia este în curs de dezvoltare și de perfecționare a legislației anticorupție. Acest lucru este un fapt pozitiv pentru desfășurarea activităților administrației, dar există îngrijorări cu privire la punerea în aplicare a cadrului legal. În acest raport, Comisia Europeană propune să se bazeze pe realizările Biroului pentru Combaterea și Prevenirea Corupției (KNAB) prin consolidarea independenței sale și protejând-o de interferențele politice potențiali. Mai mult decât atât, promovarea tehnicilor de e-achiziții publice și concurența mai mare pentru contractele de achiziții publice ar contribui la scăderea riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice. De asemenea, Letonia poate îmbunătăți transparența de companii de stat, și să aplice Codul Parlamentului de Etică mai riguros.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 83 la sută din letoni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, si 6 la suta din letoni, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Lituania:

Lituania a demonstrat deja angajamentul pentru prevenirea și combaterea corupției, printr-un cadru legal extins.În acest raport, Comisia Europeană propune ca Lituania ar trebui să acorde prioritate urmăririi penale în cazurile mai grave și să dezvolte instrumente de prevenire și de detectare a corupției în achizițiile publice, concentrându-se la nivel local și sectorul medical. De asemenea, Comisia propune ca Lituania să dezvolte o strategie de combatere a plăților informale în sănătate, și pentru îmbunătățirea controlului declarațiilor de conflicte de interese făcute de oficialii aleși și numiți. Transparența în finanțarea partidelor politice necesită, de asemenea eforturi suplimentare.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă de asemenea două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin de 95 la sută din lituanieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Un complet de 29 la sută din cetățenii lituanieni au fost rugați sau se astepta din partea lor să plătească o mită în ultimul an – cea mai mare din UE, unde media globală este de 4 la sută din cetățeni.

Luxemburg:

Luxemburg este perceput ca fiind o țară în care corupția „măruntă” nu este o problemă și există sisteme eficiente în vigoare pentru a descuraja corupția în serviciile publice. Cu toate acestea, unlele comunități de afaceri, precum și lipsa unor norme privind lobby-ul, precum și lipsa accesului la informații, creste riscul de conflicte de interese. Astfel, în acest raport, Comisia Europeană propune ca Luxemburg ar trebui să clarifice obligațiile contabile și a experților contabili în partidele politice, precum și să introducă un mecanism de supraveghere pentru conturile de campanie politice. De asemenea, Comisia propune ca Luxemburg să îmbunătățească normele privind conflictele de interese, și să adopte legislația privind accesul la informații de interes public. Resurse utilizate pentru combaterea criminalității financiare și economice ar trebui să fie sporită în Luxemburg, existând un risc major de corupție în aceste sectoare.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 42 la sută din cetățenii luxemburgheze, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Doar 1 la sută dintre cetățeni luxemburgheze au fost rugați să plătească o mită în ultimul an, în timp ce media europeană este de 4 la sută.

Malta:

Malta a făcut din prevenirea corupției una dintre prioritățile sale, care a dus la reforme care vizează o mai mare transparență. Cu toate acestea, anumite aspecte trebuie încă abordate. În acest raport, Comisia Europeană sugerează că Malta ar trebui să facă recenzii în finanțarea partidelor politice, care rămâne în mare măsură nereglementat.Coordonarea dintre instituțiile de anchetă de corupție ar trebui să fie, de asemenea, îmbunătățită pentru a asigura efectiv colectarea de probe. De asemenea, Comisia sugerează să fie depuse eforturi continue pentru a îmbunătăți transparența numirilor judiciare, precum și de luare a deciziilor în planificarea de mediu.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 83 la sută din maltezii, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. 53% dintre cetățenii maltezi spune corupția este deosebit de răspândită în rândul funcționarilor ce eliberează autorizații de construcție. Aproximativ unul din patru europeni si 29 la suta din maltezii consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi.

Olanda:

Abordarea integrată a „Țărilor de Jos " pentru a preveni și a detecta corupția ar putea servi drept model în statele care fac parte din UE. Cu toate acestea, partidele politice au fost de acord abia recent cu noi norme privind transparența finanțării, precum și dovada că mita străină este abordată în mod adecvat lipsește. În raportul Comisiei Europeane se propune pentru Olanda ca și categoriile de active ale aleșilor să fie declarate. De asemenea, Comisia sugerează că Țările de Jos ar trebui să-și concentreze eforturile asupra urmăririi penale în cazurile de corupție în tranzacțiile comerciale internaționale, prin creșterea capacității de a investiga în mod proactiv mita străină.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 61 la sută din olandeză, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și două procente din olandeză, spun că ei au fost rugați să plătească o mită în ultimul an.

Polonia:

Polonia a luat măsuri și politici de ajustare împotriva corupției și de punere în aplicare a legislașiei însă o abordare mai strategică este necesară pentru a asigura soluții cuprinzătoare. Astfel că, în raportul Comisiei Europeane se propune implementarea unei strategii pe termen lung împotriva corupției, enumerând acțiuni specifice, termenul și resursele pentru punerea lor în aplicare, precum și cei responsabili. Sunt necesare reforme suplimentare pentru a proteja transparența achizițiilor publice și de asistență medicală. De asemenea, Comisia propune ca Polonia ar trebui să consolideze măsuri de protecție împotriva politizării potențiali al Biroului Anticorupție pe Centru (CBA).Măsurile anticorupție ar trebui consolidate în jurul supravegherii companiilor de stat.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 82 la sută din polonezi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Un complet de 15 la sută din polonezi, comparativ cu patru la suta dintre europeni global, au fost adresate sau să plătească o mită în ultimul an, mai ales legate de asistența medicala.

Portugalia:

În Portugalia, deși diferite inițiative anti-corupție au fost puse în aplicare în ultimul deceniu, inclusiv o nouă legislație, nu există nici o strategie globală de combatere a corupției naționale în vigoare. În plus, urmărirea penală eficientă a cazurilor de corupție la nivel înalt rămâne o provocare. În raportul de la Comisia Europeană,se propune ca Portugalia să se asigure ca aplicare a legii, urmărirea penală și judiciară sî fie bine echipate pentru a aborda în mod eficient cazuri complexe de corupție, și să stabilească un record convingător de cazuri de corupție.Acțiunea preventivă este necesar să continue împotriva practicilor corupte în finanțarea partidelor și ar trebui dezvoltat coduri de conduită pentru funcționarii aleși. De asemenea, Comisia sugerează că eforturi suplimentare trebuie să se facă pentru a aborda în mod adecvat conflictele de interese și divulgarea activelor a funcționarilor la nivel local. Transparența și mecanismele de control în jurul procedurilor de achiziții publice ar trebui să fie consolidate în continuare. Mai mult decât atât, Portugalia ar trebui să identifice factorii de risc pentru corupție în deciziile locale de urbanism.

Alături de analiza a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană, prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin 90 la suta din portughezi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Portugalia se situează mai bine decât media UE, cu toate acestea, atunci când cetățenii sunt întrebați dacă au experiență directă de corupție – mai putin de un procent din portughezii spun că au fost solicitate sau sugerate să plătească o mită în ultimul an, în timp ce media europeană este de 4 la sută. 36 % dintre cetățeni portughezi consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi.

România:

În România, atât corupția măruntă și politica rămâne o problemă importantă. Deși unele rezultate pozitive au fost observate atunci când vine vorba de urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, voință politică de a aborda corupția și a promova standarde înalte de integritate sunt inconsistente. În raportul de la Comisia Europeană ,se sugerează ca România să se asigure că toate garanțiile necesare să rămână în vigoare pentru a proteja independența și continuarea investigațiilor imparțiale în cazuri de corupție la nivel înalt, inclusiv cu privire la oficialii aleși și numiți. De asemenea, Comisia propune ca România să dezvolte coduri complete de conduită pentru funcționarii aleși și să se asigure că sancțiunile disuasive pentru practici corupte. Consolidarea mecanismelor de prevenire și control cu ​​privire la achizițiile publice și contractele de achiziții publice să fie , de asemenea, inclusiv în societățile de stat și controlate de stat. În plus, Comisia propune creșterea eficienței de prevenire și detectare a conflictelor de interese în rândul funcționarilor publici, precum și consolidarea garanțiilor atunci când vine vorba de alocarea de fonduri publice, precum și realizarea strategiilor de reducere a corupției în asistența medicală.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin de 93 % dintre români, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. 25 % dintre români, al doilea cel mai mare procent din UE, au fost invitate sau li s-a cerut în mod expres să plătească o mită în ultimul an, în comparație cu media UE de 4 la sută.

Slovacia:

Slovacia a făcut eforturi considerabile pentru a îmbunătății cadrul anticorupție pentru dreptul penal și achizițiile publice. Cu toate acestea, o serie de factori limitează eficacitatea activității de combatere a corupției;probleme cu legislația, lipsa de independență percepută a unor părți din sistemul judiciar, precum și legături strânse între elita politică și mediul de afaceri. În raportul de la Comisia Europeană se sugerează că Slovacia ar trebui să consolideze independența sistemului judiciar, în special prin specificarea criteriilor pentru când președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești pot fi revocat din funcție. De asemenea, Comisia sugerează să crească transparența finanțării partidelor la nivel local și regional. Când vine vorba de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, Comisia recomandă consolidarea mecanismelor de control pentru a preveni conflictele de interese.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. În acest raport se evidențiază faptul că mai mult de 90% din cetateni slovaci, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. 8 la sută dintre europeni, iar 21 la sută dintre slovaci, au experimentat sau a asistat un caz de corupție în ultimul an. În Slovacia, 66 la suta din reprezentanții mediului de afaceri consideră corupția ca fiind o problemă pentru a face afaceri.

Slovenia:

Slovenia a fost printre cei mai activi dintre statele din Europa Centrală și de Est în lupta împotriva corupției, cu un cadru legal și instituțional bine dezvoltată anti-corupție. Cu toate acestea, în ultimii ani, pare să fi văzut un declin în unitatea politică împotriva corupției, în mijlocul acuzațiilor și îndoielilor cu privire la integritatea oficialilor de rang înalt.În acest raport al Comisiei Europeane se propune ca Slovenia să aplice sancțiuni disuasive oficialilor aleși și numiți când cerințele de a dezvălui activele și conflictele de interese sunt încălcate și să ia măsuri suplimentare pentru consolidarea standardelor de responsabilitate pentru oficialii aleși. De asemenea, Comisia sugerează că Slovenia ar trebui să protejeze independența operațională și a resurselor organismelor anticorupție și serviciilor de procuratură specializate în combaterea criminalității financiare. Slovenia ar trebui să consolideze, de asemenea, mecanismele anticorupție cu privire la companiile controlate de stat deținute de stat și, precum și în jurul achizițiile publice și proceduri de privatizare. Pot fi făcute mai multe eforturi pentru a asigura supravegherea eficientă a finanțării partidelor.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin 91 la suta din sloveni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și trei la sută dintre slovenii, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Spania:

Deși un cadru legal anti-corupție este bine conceput în Spania și aplicarea legii de asemenea ,a arătat rezultate bune în investigarea practicilor de corupție, ultimul raport arată un anumit număr de deficiențe. Deosebit de interesant este de urmărit corupția politică și controlul echilibrului deficitului, în special în mecanismele de cheltuieli și de control public la nivel regional și local. În ultimul raport al Comisiei Europeane se sugerează ca strategiile adoptate împotriva corupției, pentru nivelurile regionale și locale a administrațiilor sunt dezvoltate, de asemenea derularea reformelor și punerea în aplicare a noilor norme privind finanțarea partidelor este urmărit ca și codurile complete de conduită pentru aleși Oficialii cu toate că instrumentele de responsabilizare adecvate sunt dezvoltate. De asemenea, Comisia sugerează că nereguli în procedurile de achiziții publice la nivel regional și local ar trebui să fie abordate în continuare.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi din europeni, și un plin de 95 la sută din cetățenii spanioli, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproximativ unul din patru europeni consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi. În Spania, acest număr este de 63 la sută, cel mai mare procent din UE. Patru la sută dintre europeni, precum și 2 la sută din cetățenii spanioli, spun că ei au fost rugați să plătească o mită în ultimul an.

Suedia:

Suedia este printre țările cel mai puțin corupte din UE. Ea a luat un rol ambițios în lupta împotriva corupției, precum și mai multe inițiative anti-corupție au fost efectuate. Cu toate acestea, câteva domenii de preocupare rămân, cum ar fi riscurile de corupție în municipii și județe, precum și lacunele în cadrul legal suedez pentru urmărirea penală a societăților din Suedia pe motiv de luare de mită în țări străine. În acest raport, Comisia Europeană propune ca municipiile și consiliile județene ar trebui să fie obligate să asigure transparența în contractele de achiziții publice cu antreprenori privați. De asemenea, Comisia propune ca nivelul amenzilor pentru corporații care comit infracțiunea de luare de mită străină, ar trebui să fie ridicat și că răspunderea penală ar trebui să fie declanșată chiar dacă infracțiunea a fost săvârșită de către intermediari sau agenți terți. Suedia trebuie să ia în considerare, de asemenea, revizuirea furnizării dublei incriminări, în care o infracțiune trebuie să fie o crimă în conformitate cu legislația țării în care a fost comise. Suedia poate îmbunătăți, de asemenea, transparența finanțării partidelor politice și mai mult, prin luarea în considerare a unei interdicții generale de donații ,de la donatori a căror identitate nu este cunoscută.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană, prezintă două sondaje de opinie extinse. Patru la sută dintre europeni spun că au fost solicitate sau se astepta din partea lor să plătească o mită în ultimul an, dar în Suedia, acest număr este semnificativ mai mic (mai puțin de un procent). Cu toate acestea, 18% din suedezi spun că ei cunosc personal pe cineva care ia sau a luat o mită, care este mai mare decât media UE (12 la suta).

Regatul Unit:

În Regatul Unit, corupția măruntă nu pare să reprezinte o provocare. Mai mult decât atât, Regatul Unit a făcut pași în încurajarea companiilor sale de a se abține de la mituirea oficialilor peste hotare, prin intermediul legislației stricte și orientări detaliate. În mod tradițional, Regatul Unit promovează standarde etice ridicate ale serviciilor publice. Cu toate acestea, pentru a asigura succesul continuu, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda riscurile de luare de mită străine în industriile vulnerabile, cum ar fi apărarea. În acest raport, Comisia Europeană propune ca Marea Britanie ar trebui să asigure transparența în afara extrajudiciare în cazurile de corupție. Responsabilitatea în guvernanța băncilor poate fi, de asemenea, consolidate în continuare. De asemenea, Comisia sugerează să limiteze donațiile partidelor politice, impunerea unei limite asupra cheltuielilor de campanie electorală și pentru a asigura o monitorizare proactivă și urmărirea penală a posibilelor încălcări.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 64 la sută dintre respondenții din Marea Britanie, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproximativ unul din patru europeni consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi. În Marea Britanie, această cifră este cu mult sub media UE, de 16 la sută.

CAPITOLUL 3

România în lupta anticorupție

Fenomenul de corupție este un factor important în dezvoltarea economică , socială și guvernamentală a României . Societatea românească consideră că sistemul politic este cea mai importantă sursă de corupție .Această percepție este cauzată de lipsa de transparență și puterea excesivă pe care o dețin făra a fi controlați periodic și mult mai vehement în activitățile de care sunt responsabili .Politicul și partidele politice din România se zbat pentru puterea supremă ,pentru deținerea controlului în loc să se străduiască să satisfacă nevoile cetățenilor și să repornească economia României prin crearea condițiilor de muncă, atragerea investitorilor și crearea unei societăți morlae prin exemplul lor , prin descurajarea actelor de corupție ,sancționarea fermă a celor care își încalcă atribuțiile de serviciu dar și o protecție reală a avertizorilor de integritate.

Puterile statului, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă trebuie să înteleagă importanța acestor valori pentru a crea o societate lipsită de corupție și să găsească soluții opime pentru a pune în aplicare măsurile prevăzte de lege, totodată, ținînd cont de interesul public ,să asigure transparența informațiilor de interes pubic și transparența procesului decizional bazându-se și pe principiile Strategiei Naționale Anticorupției din 2012-2015.

principiul statului de drept – Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;

principiul responsabilității –autoritățile statului au responsabilitatea de a îndeplinii atribuțiile cu care au fost însarcinate,respectiv implementarea și eficienta strategiilor stabilite

principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție – ar trebui să ocupe un loc important in procesul managerial al orcărei organizații care desfășoară o activitate;

principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție – elaborarea ,implementarea și menținerea unor proceduri forte trebuie să fie proporțională cu vulnerabilitățile și riscurile instituționale, în funcție de complexitatea organizației.

principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament – pentru ca politicile „anti-mita”sa fie eficiente este nevoie să existe, la cel mai înalt nivel, mesajul ca mita nu este admisă și fiecare superior să supravegheze și să respingă ferm corupția admițând că această practică este contrar cu valorile fundamentale și pune in dificultate funcționarea , transparența și eficacitatea organizației

principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate – identificare anticipată și înlaturarea timpurie a actelor de coruptie sunt elementare pentru buna funcționare a unei organizații . Atât în sectorul public ,cât și în cel privat este imperios necesar să evalueze riscurile de corupție și să efectueze evaluări periodice și de control.

principiul eficacității în combaterea corupției –aceasta se bazează pe o evaluare repetată a instituțiilor pentru îndeplinirea cât mai eficientă a obiectivelor și atingerea unui management prielnic cu scopul de a satisface nevoile societății

principiul cooperării și coerenței- organizațiile care au ca atribuții prevenirea și combaterea actelor de corupție trebuie să coopereze între ele pentru a aplica măsurile ce necesită a fi luate într-un mod cât mai corect

principiul parteneriatului public – privat „ recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției”

Strategia Națională Anticorupție (SNA)

Acest program guvernamental are ca sccop combaterea corupției la nivel social prin aplicarea riguroasă a legislaței de asemenea programul iși propune promovarea codurilor etice,controlul inter și extern a institutiilor ,protecția avertizorului de intergitate prin implementarea unor legi care să ii protejeze dar și implementarea unor măsuri proprii pentru eficientizarea cadrului normativ și a sistemului administrativ de sancționare in scopul combaterii corupției .

Obiective

Creșterea transparenței și integrității în administrația publică

Prevenirea corupției în mediul de afaceri

Campanii de informare și măsuri educative

Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar

Consolidarea capacității instituționale

Asigurarea eficienței procedurilor penale, creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal

Combaterea corupției prin mijloace administrative

Coordonarea și monitorizarea implementării SNA 2012-2015 și a planului de acțiune

Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU

Aceste obiective sunt esențiale pentru prevenirea și micșorarea actelor de corupție ,fiind necesară o atitudine fermă și îndeplinirea acestor obiective în toate sectoarele unde riscul corupției este ridicată și foarte ridicată .Obiectivele SNA cuprind planurile de acțiui necesare pentru combaterea corupției și măsurile pe care le are în vedere pentru a lupta cu fenomenul de corupție.

Misiune

Implementarea proiectului de lege privind atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă din fondurile publice urmarind asigurarea transparenței în acordarea fondurilor nerambursabile și întreg procesul de derulare a acordării acestuia cât și condițiile acordării contractelor.

Monitorizarea aplicării legii în administrația publică și transparența decizională de interes public

Controlul in aparatele administrației publice cât și revizuirea legii în ceea ce privește funcționarii publici care să cuprindă și să colaboreze cu legislația europeană ,încurajînd funcționarii să renunțe la această practică prin evaluarea profesională, acordarea unor salarii decente care să le asigure nevoile de zi cu zi ,dar și monitorizarea funcțiilor care prezintă un risc de vulnerabilitate în fața corupției

Revizuirea legislației care să reglementeze mai clar atribițiile PNA dar și a altor organe responsabile cu lupa împotriva corupției dar și controlul în acestor instituții

Evaluarea periodică a tuturor instituțiilor juridice , administrative ,financiare care prezintă vulnerabilitate în ceea ce privește corupția, dar și rotația personalului din aceste instituții pe baza de evaluare profesională și concurs cât și controale riguroase și sancționarea mai severă a celor care comit acte de corupție .

Strategii în domeniul justiției si plan de acțiuni

Prevenirea și combaterea corupției în sistemul juridic reprezintă un obiectiv prioritar în reforma sistemului, în contextul mai larg al luptei la nivel național împotriva acestui fenomen. Corupția în justiție poate aduce atingere celor mai importante valori sociale, având în vedere faptul că sistemul juridic este conceput tocmai pentru a asigura respectarea supremației legii, ceea ce presupune inclusiv urmărirea penală și judecarea faptelor de corupție. Pentru funcționarea justiției, esențială este legitimitatea ei. Această caracteristică vine din înțelegerea de către cetățeni a modului în care este organizat sistemul juridic, din încrederea în competența magistraților, a funcționarilor și a celorlalți lucrători din sistem, precum și din cunoașterea regulilor de funcționare a sistemului și acceptarea autorității hotărârilor judecătorești. Pe lângă garanțiile instituite legal pentru ca persoanele din sistem să își desfășoare atribuțiile în mod profesionist, acestora li se cere o anumită aptitudine morală și o anumită conduită.

Strategia anticorupție in domeniul justiției :

Independența profesională în justiție pentru stabilirea corectă a politicii publice

Corelarea legislației României cu cea a Uniunii Europene și analizarea cadrului legislativ român, cât și restrângerea actelor normative ,program realizabil cu sprijinul Guvernul ,Parlamentului și a Consiliului legislativ.

Implementarea strategiilor naționale anticorupție.

Informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptată în comun de Ministerul Justiției împreună cu CSM, ÎCCJ și Ministerul Public.

Creșterea transparenței a sistemului administrativși sistem public

selectarea, pregătirea, evaluarea temeinică a procurorilor;

indepedența reală a procurorilor;

asigurarea de resurse suficiente;

independența poliției judiciare de sub structura Ministerului de Interne și trecerea ei în componența funcțională a parchetelor.

Din punct de vedere instituțional, următoarele măsuri ar fi necesare pentru diminuarea corupției:

Studii interne pe coruptie: a încuraja cercetările (științifice) în domeniul corupției

perfecționarea sistemului de recrutare, promovare și recompensare a magistraților și personalului, de numire în funcții de conducere, de desemnare a experților, lichidatorilor etc;

organizarea sistemului: independenta structurală a justiției pentru a proteja judecătorii și procurorii de presiuni, inclusive poliția judiciară – presiuni ale politicienilor asupra judecătorilor, instrucțiuni date procurorilor de executive, influențarea selecției, numirii, promovării sau revocarea magistraților, imunități create pentru policieni acuzați de acte de corupție

asigurarea unui înalt grad de transparență compatibil cu eficiența activității lor;

de a garanta mass-media libertatea de a primi și transmite informații privind dosarele de corupție, sub rezerva unor limite necesare într-o societate democratică;

– creșterea transparenței instituției: informarea prealabilă, consultarea și participarea activă a personalului, dar și a cetățenilor la deciziile administrative, comunicarea acestora; conducerea colectivă;

– asigurarea accesului la informații publice: de la ședința de judecată și hotărâri pe site, până la buget și cheltuirea acestuia, declarații de interese, declarații de rudenie;

– profesionalizarea sistemului de achiziții publice;

– adoptarea și diseminarea bunelor practici;

– împărțirea aleatorie a dosarelor și continuitatea completului; Prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminată posibilitatea repartizării dirijate a cauzelor, aceasta reprezentând totodată și un factor de prevenire a corupției din sistem (Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, Direcția de acțiune nr1.II).

– proceduri exacte de manipulare a dosarelor;

– celeritatea soluționării cauzelor (mai ales cele de corupție și crimă organizată);

– crearea de repere pentru deciziilor discreționare ale procurorilor, în perspectiva modificării legislației

Instituții și autorități publice cu atribuții în prevenirea și/sau combaterea corupției

Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A)

Direcția funcționează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este independentă în raport cu instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice. DNA este structura de parchet specializată în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene. Procurorii direcției sunt sprijiniți în activitatea de urmărire penală de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și de specialiști cu înaltă calificare în domeniile economic, financiar, bancar, vamal, informatic ș.a. Aceștia își desfășoară activitatea în cadrul unor echipe operative complexe, sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, pentru a spori eficiența și calitatea anchetelor penale. Ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt detașați la DNA la propunerea nominală a procurorului șef al acesteia, prin ordin al ministrului afacerilor interne, iar numirea acestora în funcții se face prin ordin al procurorului șef al direcției. Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară are o durată de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detașării în funcție, cu acordul acestora. DNA desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție și asimilate acestora. Modificările succesive ale legislației au vizat ca această structură specializată să se ocupe numai de combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu. De asemenea, DNA investighează infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum și anumite categorii de infracțiuni grave de criminalitate economico-financiară. Astfel, sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, actualizată , modificată și completată , săvârșite în una dintre următoarele condiții:

dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 de euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro;

dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 (membrii instanțelor de arbitraj) și 294 (funcționari străini) din Codul penal. Infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competența DNA. Totodată, sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute la art. 246 (deturnarea licitațiilor publice), art. 297 (abuzul în serviciu) și art. 300 (uzurparea funcției) din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro. Pentru buna desfășurare a urmăririi penale procurorii DNA pot dispune măsuri specifice de protecție a martorilor, a experților și a victimelor. Persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin Ordonanța de Urgență nr.43/2002,actualizată,în competența DNA, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. La nivel central, din punct de vedere structural, DNA este organizată în secții, servicii și alte compartimente. Serviciile teritoriale funcționează în localități unde se află sedii ale Curților de Apel și sunt conduse de procurori șefi, aflați în subordinea directă a procurorului șef al DNA.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justoție(PÎCCJ)

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație pot cerceta infracțiunile de corupție, altele decât cele date în competența exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție conform art. 13 din OUG nr. 43/2002,actualizată, prin preluarea cauzelor de la parchetele ierarhic inferioare, în temeiul art. 325 din Codul de procedură penală, prin dispoziția motivată a conducătorului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație.

Parchetele de pe lângă Curțile de Apel au personalitate juridică și sunt conduse de procurori generali. Procurorii din cadrul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel pot cerceta, pe de o parte, infracțiunile de corupție săvârșite de către notari, executori judecătorești, controlori financiari ai Curții de Conturi sau de către șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia, în temeiul art. 38 din Codul de procedură penală, iar pe de altă parte, infracțiunile de corupție, altele decât cele date în competența exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție conform art. 13 din OUG nr. 43/2002,actualizată prin preluarea cauzelor de la parchetele ierarhic inferioare, în temeiul art. 325 din Codul de procedură penală, prin dispoziția motivată a conducătorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel. Parchetele de pe lângă Tribunale au personalitate juridică și sunt conduse de prim-procurori. Tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile de corupție prevăzute de Codul penal, precum și infracțiunile de corupție date în competența exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție, dacă acestea din urmă nu sunt date în competența altor instanțe . Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, se constituie complete specializate . Este competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, cauze de competența parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior.

Direcția Generală Anticorupție(DGA)

Este structura Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cu personalitate juridică, specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului MAI, în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, fiind organizată la nivel central și teritorial. Competența materială specială a DGA vizează infracțiunile de corupție prevăzute de art. 289-294 din Codul penal și de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de personalul MAI. Activitatea DGA se desfășoară în conformitate cu prevederile Constituției României, legilor, tratatelor și convențiilor internaționale, ale hotărârilor Guvernului, hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ordinelor și instrucțiunilor ministrului afacerilor interne, astfel încât să nu lezeze în vreun fel drepturile și libertățile omului, să asigure deplina neutralitate față de orice ingerință sau interes, să promoveze obiectivitatea, realitatea, legalitatea și deplina responsabilitate în acțiunile sale. DGA24 a fost înființată prin Legea nr. 161 din 30 mai 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și își desfășoară activitatea în baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MAI, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 120/2005 privind operaționalizarea DGA din cadrul MAI, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele MAI, cu modificările și completările ulterioare. Înființarea DGA s-a înscris pe linia măsurilor adoptate de România în vederea accelerării luptei împotriva corupției în administrația publică, constituind una din sarcinile prioritare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul procesului de integrare în UE, în cadrul Capitolului 24 Justiție și Afaceri Interne. DGA are în structura organizatorică aparatul propriu și structurile subordonate, compuse din direcții, servicii, birouri și compartimente specializate. Structurile subordonate sunt organizate la nivel teritorial în servicii județene anticorupție și Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov. Personalul DGA se compune din polițiști – funcționari publici cu statut special – și personal contractual. Obiectivele generale ale DGA sunt prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului MAI, instituția având următoarele atribuții principale: 24 Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 119 din 25 iulie 2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 4 august 2014.

desfășoară activități specializate de prevenire a faptelor de corupție în rândul personalului MAI;

organizează și desfășoară campanii/acțiuni de prevenire a corupției pentru conștientizarea consecințelor implicării în fapte de corupție;

efectuează investigațiile necesare pentru descoperirea și combaterea faptelor de corupție săvârșite de personalul MAI;

desfășoară activități de cercetare penală, în baza ordonanței de delegare emise de procuror, în conformitate cu prevederile legale;

efectuează, în condițiile legii și ale normelor interne, testarea integrității profesionale a personalului MAI;

primește și soluționează reclamațiile/petițiile cetățenilor referitoare la faptele de corupție în care este implicat personalul MAI;

administrează sistemul telefonic call center anticorupție constituit în scopul sesizării de către cetățeni a faptelor de corupție;

desfășoară activități de informare și relații publice specifice problematicii din competență;

elaborează studii, analize și prognoze referitoare la evoluția faptelor de corupție la nivelul MAI și înaintează conducerii MAI, periodic sau la solicitare, propuneri de soluționare a problemelor identificate;

desfășoară activități specifice de afaceri europene și cooperare internațională în domeniul prevenirii și combaterii corupției, organizează, participă sau asigură reprezentarea DGA la evenimente naționale și internaționale din domeniul specific de activitate, în conformitate cu interesele MAI și potrivit procedurilor legale în vigoare;

constituie, gestionează și accesează baze de date/sisteme de evidență pentru desfășurarea activității din competență, în calitate de operator de date cu caracter personal;

elaborează, contractează, implementează și monitorizează proiecte cu finanțare externă;

gestionează și administrează resursele umane, materiale, financiare și tehnice deținute, în conformitate cu prevederile legale;

exercită orice alte atribuții conferite prin lege.

Agentia Nationala de Integritate (A.N.I)

În anul 2007, prin Legea nr. 144, a fost înființată ANI ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul București. Scopul ANI este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute de lege, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice. În îndeplinirea acestui scop, ANI poate dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate. Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate din cadrul ANI se desfășoară cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, a conflictelor de interese și a incompatibilităților persoanelor care fac obiectul Legii nr. 176/2010, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispozițiile actelor normative în vigoare. Principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii. Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora. În vederea desfășurării activității în condiții de profesionalism, cu respectarea principiilor mai sus-amintite, repartizarea lucrărilor se face în mod aleatoriu, de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic.

Dacă din activitatea de evaluare rezultă că există diferențe semnificative (în sensul Legii nr. 176/2010, prin „diferențe semnificativeˮ se înțelege diferența mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă), inspectorul de integritate informează despre această persoană în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere. Persoana informată și invitată poate să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Informarea și invitarea se fac prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat și are dreptul de a prezenta orice probe, date ori informații pe care le consideră necesare. Dacă persoana a cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreținere, în sensul Codului familiei, evaluarea se va extinde și asupra averii soțului/soției și, după caz, asupra averii copiilor aflați în întreținere. Pe parcursul desfășurării evaluării, inspectorul de integritate poate solicita tuturor instituțiilor și autorităților publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum și persoanelor fizice, documentele și informațiile necesare desfășurării activității de evaluare, cu obligația păstrării confidențialității. Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, sunt identificate în continuare, pe baza datelor și informațiilor existente la dispoziția inspectorului de integritate, diferențe semnificative, inspectorul de integritate întocmește un raport de evaluare. Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală și celor disciplinare, precum și comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare. În cadrul organelor fiscale și de urmărire penală se desemnează persoane responsabile pentru relația cu ANI, care asigură declanșarea de urgență și cu precădere a procedurilor specifice în cadrul acestora. Persoana a cărei declarație de avere a fost supusă evaluării, fiind identificate diferențe semnificative, în sensul prevederilor art. 18 din Legea nr. 176/2010, este considerată incompatibilă. În cazul în care inspectorul de integritate constată, pe baza datelor și informațiilor existente la dispoziția sa, că nu sunt diferențe semnificative, acesta întocmește un raport de evaluare în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul procedurii. Acest 30 raport poate cuprinde, dacă este cazul, mențiuni privind erorile constatate în ceea ce privește întocmirea necorespunzătoare a declarațiilor de avere și sugestii de îndreptare. Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere. Persoana informată și invitată poate să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Informarea și invitarea se vor face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat și are dreptul de a prezenta orice date ori informații pe care le consideră necesare. Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare. Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ. Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut de lege la instanța de contencios administrativ, ANI sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare, precum și, dacă este cazul, instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese. Dacă raportul de evaluare a incompatibilității nu a fost contestat în termenul prevăzut de lege la instanța de contencios administrativ, ANI sesizează în termen de 15 zile organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare; dacă este cazul, ANI sesizează în termen de 6 luni instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilitățile. Dacă în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate constată inexistența unei stări de incompatibilitate sau a unui 31 conflict de interese, întocmește un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării. Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

Curtea de Conturi a României (CCR)

Curtea de conturi este reglementată de Titlul IV art. 140 din Constituția României ,ca fiind organul suprem de control asupra- modului de formare , de administrare și de întribuințare a resurselor financiare ale statului și al sectorului public. Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.

Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.

Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții. Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Direcția de Investigare a Infracșiunilor de criminalitate organizată și terorism (DIICOT)

DIICOT este specialitată pe combaterea corupției și investigarea criminalitășii organizate și terorism fiind unica structură din cadrul Ministerului Public .Această structură a fost înființată în anul 2004 în vederea efectuării unor investigații în materia infracțiunilor grave definite de Legea nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalității organizate.

Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.)

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor publice a fost înființat prin OUG nr 74/2005, aprobată cu modificări prin L 111/2006 considerată instituție publică care este în subordinea Guvernului ,coordonată de Primul Ministru.

Această structură are rolul de a promova și de a implementa politici în sectorul achizițiilor publice având următoarele atribuții:

Implementarea unor strategii în domeniul achizițiilor publice

Reglementarea procedurilor logale în vederea atribuirii contractelor pentru achiziții publice

Reprezentarea țării în comitetele consultative, a grupurilor de lucru ,organizate de către instituțiile europene

Transparența

Aspecte principale

Printre principiile generale de funcționare a serviciilor publice se numără și Principiul transparenței.Acest principiu este o condiție a dialogului dar și un instrument de control al activității serviciilor publice de către beneficiari.

Principiul transparenței aclamă ca serviciile publice trebuie să consulte beneficiarii cât mai des posibil ,înainte de a lua decizii care privesc organizarea și conținutul serviciului oferit.Democrația a atras cu sine posibilitatea cetățenilor de a se implica în procesul luării deciziilor , de a fi activi ,exprimându-și opiniile și punctele de vedere, în limita legislației în viguare.Lipsa transparenței poate conduce la neîncrederea societății în organele statului și a actelor normative.

Transparența este un principiu democratic, care a avut loc pentru prima dată în societățile civile dezvoltate și este una dintre rezultatele cele mai remarcabile de amplificare a presiunii și control social asupra organelor administrației publice. În epoca contemporană cererile de transparență sunt explicate prin schimbări importante care au loc în mentalitatea socială, oamenii nu vor să fie conduse fara a intelege scopurile și motivațiile administrației.Transparența informațiilor și a documentelor aflate în subordinea instituțiilor statului ,cât și participarea cetățenilor la procesul decizional pentru eficientizarea și resposabilizara administrației este extrem de necesară .Acest concept face referire la accesul liber la informațiile de interes public și consultarea opiniei publice cu privire la adoptările anumitor reglementări. Transparența administrațiilor publice și a reglementărilor decizionale contribuie la performanțele aparatului administrativ , și la dezvoltarea armonioasă și multilaterală a cetățeanului.

Importanța transparenței

Multitudinea actelor normative emise în România sunt covârșitoare ,de cele mai multe ori, creația aparținând puterii executive. Dincolo de normele emise direct de Guvern prin prisma ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență,cea mai mare majoritate a legilor adoptate de Parlament sunt inițiate de Guvern, fiind redactate în cadrul instituțiilor administrației publice. În aplicarea legilor și ordonanțelor, Guvernul, ministerele, alte instituții statale centrale sau de la nivel local, dar și toate instituțiile administrației publice locale emit în mod continuu un mare număr de acte normative.

Tot acest corp de legislație apare și este frecvent modificat fără implicarea celor

interesați, fie că sunt cei care urmează să aplice actele respective sau cei a căror activitate este reglementată prin acestea. Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent în România. Aplicarea reală a principiului transparenței ar duce la o mai mare încredere în legi și reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesați. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecințe pozitive asupra dezvoltării economice și a menținerii unor relații de cooperare între aparatul guvernamental și societate.

Totodată transparența este importantp pentru a putea prevenii corupția și de a evita situațiile în care legislația este concepută în așa fel de a putea fi încălcată , de a găsi o cale de mijloc pentru a fi la limita legalității sau legiile care sunt create în interesul anumitor functionari care au influență politică și recurg la astfel de hotărîri pentru a-și crea avantaje atât material ,cât și alte interese sau avantaje care conduc la lezarea democrației și a populației .De asemenea și “ nepotismul”reprezintă o problemă semnificativă atât în România cât și în Italia ,Grecia.. etc.Nepotismul semnifică favorizarea rudelor ,a prietenilor sau a cunoștințelor folosind în mod abuziv influența pe care respectivul o deține ,în schimbul obținerii unor funcții a persoanelor favorizate ,fară a participa la un concurs ,cum este legal.

Prezentarea legii transparenței decizionale

Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata 2013

Cele mai importante mecanisme, care asigură deschiderea activității administrației centrale și locale, prin legea transparentei sunt :

1. Participarea publicului la procesul de elaborare a reglementărilor;

2. Participarea publicului la procesul de luare a deciziilor.

„Transparența este un principiu democratic care s-a manifestat pentru prima dată în societățile civile dezvoltate și constituie una dintre cele mai remarcabile consecințe ale amplificării presiunii și controlului social asupra organelor administrației publice. În epoca noastră informațională, revendicările transparenței sunt explicabile și de schimbările importante ce se produc în mentalitatea socială: mulți oamenii nu mai doresc să fie conduși fără ca să înțeleagă finalitățile și motivațiile administrației. Iar în cadrul societăților în tranziție, transparența a fost salutată ca simbolul imanent al libertății. Ea este în egală măsură un element primordial, acceptarea căruia trebuie să faciliteze trecerea de la un sistem al hotărârilor centralizate și „opace“ la cel al deciziilor adoptate democratic, într-un cadru transparent.”

Principiile care stau la baza legii transparenței

a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; 
b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; 
c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli: 
1. sedintele si dezbaterile autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, in conditiile legii; 
2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice; 
3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in conditiile legii.

Avertizorul de integritate și rolul lui în combaterea corupției

Avertizorul de integritate devine în întreaga lume un element esențial pentru lupta împotriva corupției.Avertizorul de integritate este persoana care semnealează o ilegalitate,o neregulă, folosindu-se de un fluier și poate fi un pericol pentru cei care sunt la putere și încalcă legea sau normele morale.Cadrul legal este esențial pentru susținerea acestei practici și necesită ocrotirea și protejarea avertizorului de integritate , ca cel care face neregula și este denunțat ,să nu poată aduce atingere avertizorului de integritate prin concedierea sau sancționarea ilegală a celui care a avertizat .Această practică nu funcționează foarte bine tocmai din cauza riscurilor pe care această persoană și le asumă în detrimentul protecției pe care ii conferă legea.În acest scop Transparency International Romania a derulat un program cu scopul de a dezvolta și a promova buna practică și sprijinirea avertizorilor de integritate.

Avertizorul de integritate joacă un rol foarte important în expunerea corupției și a fraudei ,atât în sectorul public ,cât și în sectorul privat.Transparency International propune promovarea principiilor avertizorilor de integritate,dar și operarea unei linii telefonice dedicate pentru avertiyorii de integritate .

În ceea ce privește opinia cetățenilor străini în legătură cu avertiyorii de integritate , aceștia nu au o părere tocmai buna despre această practică. În urma unor sondaje s-a arătat că 8 din 10 țări privesc această activitate ca fiind „ trădători” ,”turnători” sau „informatori” și nu privesc cu ochi buni această practică , probabil chiar din pricina faptului că în interprinderile unde profesează ,obțin la rândul lor avantaje în strânsă legătură cu corupția ,cum ar fi : favorismul, evaziune fiscală , etc..

Această opinie negativă poate să provină și din cauza neștiinței , a lipsei de cunoaștere sau din consecința societății și a mediului în care trăiesc și teama de a putea fi catalogați drept „turnători” și de a fi priviți în societatea în care lucrează ca fiind oameni care nu sunt demne de încrederea lor.

Deșii L 571/2004 introduce principii precum apărarea avertizorilor de integritate nu s-au înregistrat rezultate șocante , avândîn vedere și ultimul Indiciu de Perceptie realizat de Transparenty International corupția în România rămâne încă la cote foarte mari .

În general, un avertizor este o persoană, de obicei un angajat, contractor sau membru al unei organizații, care raportează o abatere sau activitate necinstită sau ilegală care a avut loc în aceeași organizație.

Cu toate acestea, pentru a fi considerat un "avertizor" în temeiul Legii 571/2004 , pentru ca Legea 571/2004 să poată oferi protecție unui avertizor, trebuie să îndeplinească anumite criterii și să facă anumite lucruri atunci când se face dezvăluirea actului nelegal.

Această sesizare poate fi făcută cumulativ sau alternativ:

„a) sefului ierarhic superior al persoanei care a incalcat normele legale, potrivit art.5;
b) conducatorului autoritatii publice, al institutiei publice sau unitatii bugetare din care face parte persoana care a incalcat prevederile legale, potrivit art.5, sau in care se semnaleaza practica ilegala, chiar daca nu se poate identifica exact faptuitorul;
c) comisiilor de disciplina sau altor organisme similare din cadrul autoritatii publice, institutiei publice sau unitatii prevazute la art.2 din care face parte persoana care a incalcat legea conform art.5;
d) organelor judiciare;
e) org anelor insarcinate cu constatarea si cercetarea conflictelor de interese si al incompatibilitatilor;
f) comisiilor parlamentare;
g) mass-media;
h) organizatiilor profesionale, sindicale sau patronale;
i) organizatiilor neguvernamentale.”

Ziua naționala a luptei

CUPRINS

1 NOȚIUNI,DEFINIȚII ȘI CAUZELE FENOMENULUI DE CORUPȚIE

1.1 CE ESTE CORUPȚIA?

1.2 CE NU ESTE CORUPȚIA

1.3 ELEMENTELE FAPTEI DE CORUPȚIE

1.3.1 Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni in legătură directăcu infracțiunile de corupție 5

1.4 PERCEPȚIA CAUZELOR SPECIFICE ALE CORUPȚIEI

1.4.1 Cauze economice

1.4.2 Cauze morale și psihologice

1.4.3 Cauze politico-sociale

2 POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN LUPTA ANTI-CORUPȚIE

2.1 STRATEGII GUVERNAMENTALE ANTICORUPȚIE

2.2 GRUPUL DE STATE ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI –GRECO

2.3 TRANSPARENCY INTERNATIONAL (TI)

2.4 OFICIUL EUROPEAN ANTIFRAUDA (O.L.A.F.)

2.5 CONSILIUL EUROPEAN ÎN LUPTA ANTICORUPȚIE

2.6 RAPORTUL EUROPEAN ANTICORUPȚIE

3 ROMÂNIA ÎN LUPTA ANTICORUPȚIE

3.1 STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE (SNA)

3.1.1 Obiective

3.1.2 Misiune

3.2 MONITORIZAREA APLICĂRII LEGII ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ DE INTERES PUBLIC

3.3 STRATEGII ÎN DOMENIUL JUSTIȚIEI SI PLAN DE ACȚIUNI

3.4 INSTITUȚII ȘI AUTORITĂȚI PUBLICE CU ATRIBUȚII ÎN PREVENIREA ȘI/SAU COMBATEREA CORUPȚIEI

3.4.1 Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A)

3.4.2 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justoție(PÎCCJ)

3.4.3 Direcția Generală Anticorupție(DGA)

3.4.4 Agentia Nationala de Integritate (A.N.I)

3.4.5 Curtea de Conturi a României (CCR)

3.4.6 Direcția de Investigare a Infracșiunilor de criminalitate organizată și terorism (DIICOT)

3.4.7 Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (A.N.R.M.A.P.)

A.N.R.M.A.P. A FOST ÎNFIINȚAT PRIN OUG NR 74/2005, APROBATĂ CU MODIFICĂRI PRIN L 111/2006 CONSIDERATĂ INSTITUȚIE PUBLICĂ CARE ESTE ÎN SUBORDINEA GUVERNULUI ,COORDONATĂ DE PRIMUL MINISTRU.

4 TRANSPARENTA

4.1 ASPECTE PRINCIPALE

4.2 IMPORTANȚA TRANSPARENȚEI

4.3 PREZENTAREA LEGII TRANSPARENȚEI DECIZIONALE

4.4 PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA LEGII TRANSPARENȚEI

5 AVERTIZORUL DE INTEGRITATE ȘI ROLUL LUI ÎN COMBATEREA CORUPȚIEI

Introducere

Problema corupției este prezentă atât în România cât și în toate regiunile lumii ,fiind un fenomen complex care se regăsește în pln social,politic,moral sau juridic..Acest fenomen a îngreunat dezvoltarea României atât pe plan economic cât si pe plan administrativ .

Acest concept de corupție este explicat de mai multe organizații internaționale care desfășoara programe în acest sesns (Banca Mondiala, Uniunea Europeana). Conceptul de corupție în raportul Transparency International  ,este este definit astfel: „Corupția, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredințate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup ”.

Corupția constituie acele activitațile care au ca scop obținerea de avantaje economice sau morale. Corupția cuprinde încalcarea atribuțiilor referitoare la îndatoririle funcției sale sau neîndeplinirea obligatiilor ce ii revin conducând la consecinte grave asupra sistemului social.

Nevoia de a concepe și implementa un set de politici adecvate de combatere a corupției în sistemul de justiție a devenit tot mai necesară datorită răspândirii alerte acestui fenomen afectând economia României dar și imaginea țării noastre .Prevenirea dar și combaterea corupției este un obiectiv prioritar în reforma sistemului, evitând atingerea celor mai importante valori sociale, având în vedere că acest sistem a fost înființat tocmai pentru a asigura supremația și respectarea legilor.

Deoarece corupția este prezentă la un nivel foarte înalt este un proces dificil sau chiar imposibil de a înlătura definitiv acest aspect , deșii s-au înființat numeroase instituții și organizații care au rolul de a stopa fenomenul de corupție în toate formele lui Creșterea foarte mare a funcționarilor corupți ,împiedică desfășurarea activităților acestor instituții neputând face fața corupției in masă ,atât in sectorul privat dar și în cel public .

Factoii care influențează creșterea actelor de corupție sunt multiple însă, cel mai important este factorul economic și dorința unui individ de a urca pe scara socială ,cu riscul de a comite o infracțiune punând în balanță riscurile actului ilegal (pedepsele pentru acte de corupție fiind destul de mari ). Dacă suma sau avantajul dobandit este unul consistent și costurile implicate sunt mai mici decat beneficiul , motivația de a efectua un act infracțional fiind foarte crescută .Așadar , coruția reprezintă un schimb între funcționarul care ocupa un post de conducere ,atât in sectorul privat cât și în cel public și persoana care neavănd acest privilegiu, se înțeleg asupra unui act nelicit care să aducă beneficii funcționarului ,precum și persoanei care dorește să obțină un avantaj economic sau alte beneficii .

CAPITOLUL 1.

Noțiuni,definiții și cauzele fenomenului de corupție

Ce este corupția?

Corupția poate fi definită ca un abuz de forma activă sau pasivă, al funcționarilor publici în scopul de a beneficia de foloase necuvenite ori avantaje financiare .

„Termenul de „corupție” este în directă legătură cu acela de „integritate” .Conceptul de „integritate” a agenților publici este introdus și promovat de Convenția ONU împotriva corupției din 2003, ratificată inclusiv de România”

Art. 5 din această Convenție dispune ca fiecare stat sa elaboreze ,conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic ,politici eficiente pentru prevenirea corupției,buna gestionare a problemelor politice ,si asigurarea transparenței și responsabilitații sociale.De asemenea in art. 8 se menționează că fiecare stat trebuie sa încurajeze cinstea , răspunderea agențtilor politici și să aplice coduri si norme pentru exercitarea corecta si corespunzătoare a funcțiilor publice. .

Corupția înseamnă „folosirea abuzivă a puterii publice în vederea obținerii de profituri personale”

Ce nu este corupția

Funcționarii sau oficialii dintr-un institut public care iși depașesc atribuțiile de servici și care produc prejudicii semnificative unor persoane , nu sunt considerate „acte de corupție”, daca nu au condus la avantaje financiare sau alte beneficii funcționarului public.

Din această categorie fac parte :

Abuzul administrativ

Neglijența

Eroarea

Depașirea competenței

Aceste fapte reprezintă doar o abordare și o gestionare greșită a sistemului adminsitrativ,cauzele care conduc la aceste erori a sistemului administrativ sunt de regula lipsa transparenței , abuzul , discriminarea ,neglijenta în servici precum și altele , potrivit deciziei Parlamentului European, referitoare la procedura Mediatorului European.

Elementele faptei de corupție

Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni in legătură directăcu infracțiunile de corupție

Infracțiunile de corupție pot lua forma de corupțe activă sau pasivă.Prin corupție activă se înțelege promisiunea sau oferirea de foloase necuvenite funcționarului public iar corupția pasivă semnifică solicitarea intenționată sau acceptarea acestor foloase după îndeplinirea sau a nu a sarcinilor ce îi revin prin prisma funcției sale.

Darea de mita-Reprezintă promisiunea ,oferirea,darea de bani sau foloase în moduriloe prevăzute de lege.Este o infracțiune considerată ca fiind o infracțiune de „corupție activă”,care constă în oferirea de bani sau alte foloase în schimbul satisfacerii interesulu nelegal a funcționarului .Această infracțiune reprezintă o amenințare pentru buna desfășurare a activităților prestate in administrațiile publice și lezează în egală măsură și valorile morale ale instituției .Infracțiunea de dare și luare de mităreprezintă o pluralitate naturalăde două infracțiuni ,partivipanții la cele două infracțiuni săvârșesc doar una dintre acestea ,respectiv mituitorul este autor al infracțiunii de de dare de mită și nu răspunde în calitate de instigator la infracțiunea de luare de mită.De asemenea nici persoanele care îl ajută pe mituitsau mituitor nu comit infracțiuni ,ci doar infracțiunea săvârșită de autor în interesul căruia acționează.Mituitorul care denunță autoritățile fapta mai înainte ca organele de urmărire penală să fie sesizate cu privire la comiterea respectivei infracțiuni ,nu va răspunde penal.

Luarea de mita–Această aparține infracțiunilor de „corupție pasivă” .Noul Cod penal și procedură penală definește această infracțiune fiind fapta funcționarului care direct sau indirect pretinde sau primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin , ori accepă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplinii ,a nu îndeplinii , a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatorilile sale de servici ori de îndeplinirea unui act contrar îndatotirilor sale de servici.

Obiectul juridic:protejarea relațiilor sociale ce țin de buna funcționare a instituțiilor și a autoritîților publice precum și cele din sistemul privat incompatibile cu primirea de către funcționar a avantajelor necuvenite.

Obiectul material:Este banul sau ființa care încorporeazaă obiectul juridic ocrotit de lege . Nu are obiect material .Luarea de mită poate primii forme agravante în cazul în care infracțiunea este săvârșită de către un funcționar public sau de către un funționar cu atribuții de control.Confiscarea specială reprezintă banii sau bunurile care au fost date funcționarului ,dacă acestea nu se mai găsesc funcționarul trebuie să plătească echivalentul valorii acestora. Competența în urmărirea penală cu privire la comiterea acestei infracțiuni aparține departamentului național anticorupție .

Primirea de foloase necuvenite –Primirea de către funcționar , direct sau indirect de bani ori alte foloase după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale și la care era obligat ,reprezintă infracțiunea de primire de foloase necuvenite .Banii și bunurile care au fost date funcționarului sunt supuse confiscării ,iar dacpă acestea nu se mai găsesc , făptuitorul este obligat la plata echivalentului lor bănesc.Ceea ce deosebește infracțiunea de luare de mită de primirea de foloase necuvenite este momentul în care cele două persoane adoptă conduita infracțională ,respectiv înaintea încheierii actului în cazul primirii de foloase necuvenite și după încheierea actului în cazul celei de-a doua infracțiuni .

Traficul de influența–Primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase ,ori acceptarea de promisiuni de daruri direct sau indirect , pentru sine sau pentru altlul , săvârșite de o persoană care are influență ori dacă lasă să se creadă că are infleanță asuprea unui funcționar pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de servici . Subiectul activ este orice persoană care fie are influență în mod real asupra unui funcționar , fie lasă impresia că are influență asupra unui funcționar .Practic nu contează dacă influența este reală sau nu ,condiția subiectului activ vizează influența unui funcționar în vederea adoptării de către acesta a unei conduite legale sau nelegale cu privire la atribuțiile funcționarului de servici. Traficul de influență se consumă îm momentul în care au fost primiți , pretinși sau promiși , banii sau alte foloase , indiferent de influență reală a conduitei funcționarului .

Abuzul în serviciu-este considerată ca „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane”Această practică este foarte des întâlnită în România cauzând prejudicii financiare semnificative societății dar și a imaginii și a încrederii societății în care trăim față de alte state dar și față de percepția cetățenilor asupra sistemului statului.

Abuzul poate avea mai multe forme :

contra intereselor generale

contra intereselor persoanelor

prin îngrădirea unor drepturi

formă calificată

PERCEPȚIA CAUZELOR SPECIFICE ALE CORUPȚIEI

Una din principalele cauze ale corupției sunt de natura socio-economică.Negarea ordinii sociale și a legilor, conduc la distrugerea unei societăți morale și sănătoase .
Lupta pentru câștigarea puterii politicii a eliminat indivizii politici de celelalte domenii vitale ale vieții sociale, astfel că s-au născut tensiunile sociale ,nesiguranța populației , sceptisismul în organele statului și a politicului .Aceste aspecte au favorizat criminalitatea și corupția .

Un factor important în măsurile de aplicare a S.N.A sunt sondajele de opinie care arată percepția populației asupra fenomenului de corupție .În urma acestor sondaje a rezultat că cauza specifică a fenomenului de corupție este determinată în mare măsură de lăcomie și aspirațiile indivizilor de a se îmbogății rapid .O altă cauză specifică importantă o reprezintă salarizările foarte mici pe sectorul public, implicit nivelul de trai foarte scăzut dar și lipsa de preocupare a celor aflați la putere în materie de combatere a corupției.

Sursa: Revista de Sociologie

Cauze economice

Nivelul de trai scăzut din România este un factor determinant ce conduce la creșterea actelor de corupție în societatea românească ,precun și criza financiară și haousul economic existent în țara noastră. Lipsa locurilor de muncă,salariile prea mici și nevoile prea mari pot conduce la acceptarea comiterii faptelor asimilate cu corupția în speranța unor câștiguri suplimentare sau alte beneficii. Pe de altă parte , nu doar cei cu o situație financiară precară comit acte de corupție , ci și indivizii care dețin deja o putere socială dar și decizională și abuzează de funcția pe care o dețin tocmai pentru a produce venituri suplimentare considerabile. Aici vorbim deja despre lăcomie și dorința de a urca cât mai sus pe scara socială ,fără a ține cont de obligațiile care le revin și de nevoile societății deja afectată de criza economică . În timp ce acesti indivizi se îmbogățesc ,abuzând de funcția , institutul și încrederea societății restul populației este afectată tot mai mult de aceste lipsuri materiale . În acest sens se naște întrebarea dacă corupția este cauza sărăciei și a crizei economice sau criza economică și traiul scăzut este cauza corupției ?!

Cauze morale și psihologice

Această cauză vizează dorința unor indivizi de a se îmbogății rapid și fără prea multe eforturi prin prisma funcțiilor pe care le dețin ,abuzând de statutul lor și profitând de puterea cu care au fost investiți pentru a dobândii banii sau alte beneficii ghidați de lăcomia unui statut social mai ridicat.Aceste persoane au deficiențe morale care conduc la necinste , lăcomie , abuzuri și negreșit la corupție.Lipsa de moralitate în societate și exemplele în care cei de la putere au comis acte de corupție și s-au îmbogățit au fost preluate de mentalitatea socială . În condițiile în care unii oameni de afaceri , politici, au reușit să păcălească instituțiile care se ocupă cu combaterea corupției , oamenii de rând au preluat prin puterea exemplului aceste obiceiuri pentru a facilita primirea unor servicii și pentru a obține un tratament mai special chiar dacă consideră că aceste practici a oamenilor influenți nu este un lucru care ar face bine societății, ci dinpotrivă împiedică buna funcționare a administrației economice , sociale, culturale ,educaționale, a sănatății , a turismului și a percepției nefavorabile a statelor în care există corupția la un nivel foarte larg răspândit.

Cauze politico-sociale

Lipsa unor legislații clare care să stopeze faptele care constituie corupția ,este cu siguranță una din cele mai importante cauze care stă la baza acestui fenomen . Pentru funcționarea unui stat de drept ,legislația adoptată trebuie să respecte principiile care stau la baza acestuia și să asigure eficiența legistativă. „Legislația e și ea un factor coruptogen în sensul că unele acte normative incită la ilegalitați” Această legislație deficitară este cauzată de lipsa de fermitate și competență a autoritaților politice cât și lipsa controlului politicului și eliminarea corupției din sfera politicului. Politica neclară a statului față de privatizare a permis și a facilitat abuzul și faptele de corupție. „Vidul legislativ„tactic” a încurajat disoluția ilicită a avutului public, iar degradarea economică a favorizat apariția omului de afaceri necinstit, agresiv, incapabil să recunoască valoarea unei norme legale sau morale. Lipsa de unitate a partidelor politice cu privire la ocrotirea valorilor sociale, existența și menținerea complexului birocratico-totalitar” dar și fenomenul „gulerelor albe” au încurajat dezvoltarea fenomenului de corupție .

CAPITOLUL 2

Politica Uniunii Europene în lupta anti-corupție

Fenomenul de corupție, conform esimărilor, produce un prejudiciu de peste 1% din PIB-ul Uniunii Europene ceea ce înseamnă peste 120 de miliarde de euro anual.

Datorită fenomenului extins de corupție ,U.E încearcă prin elaborarea diferitelor tratate și strategii să reducă corupția la nivel european și să încurajeze statele să instituie platforme de monitorizare care regrupează diferite categorii de parți interesate.

În această privință U.E a adoptat legislația in domeniul luptei anticorupție prin semnarea UNCAC- Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției in anul 2008 , unde se prevede că fiecare stat va evalua și va fi evaluat la randul său deoarece, ONU vede acest fenomen al corupției ca fiind foarte grav și pe care statele nu sunt deocamdată pregătite să o abordeze pe cont propriu.U.E este de părere că acest fenomen poate fi diminuat daca instituțiile statului cooperează cu U.E în vederea transpunerii unor soluții ce vizează lupta anticorupție. Fenomenul de corupție erodează încrederea în instituțiile publice și democrația împiedicând dezvoltarea mediului de afaceri,corupția fiind un obstacol în fața investitorilor .Consiliul Europei a observat un progres în ceea ce privește lupta anticorupției dar nu suficient încât să elimine acest fenomen . Raportul C.E. arată că în fiecare stat european există vulnerabilități ori în sectorul public, în sectorul politic unde este necesar o transpareță mai mare , dar și state unde pentru a primii servicii medicale ,care de regulă sunt gratuite, cetățenii sunt nevoiții să plătească .

Strategii guvernamentale anticorupție

Strategia „Europa 2020”este strategia U.E. ce promovează economia sustenabilă a U.E. și a țărilor membre prin prin creștere forței de muncă ,buna guvernare și prin combaterea corupției.Eliminarea corupției pe o scară cât mai largă susține performanța economică a U.E. în competitivitatea globală .În aceste sens s-au luat măsuri pentru a preveni corupția și pentru a crește transparența în administrația publică pentru funcționarea eficientă a institutului prin amortizarea riscurilor de corupție

Un sondaj al U.E.în 2013 a arătat percepția cetățenilor europeni, din fiecare țară membră,în legătură cu fenomenul corupției din țara respectivilor respondenți.În urma acestui sondaj a rezultat că mai mult de trei sferturi dintre aceștia au considerat că corupția este larg răspândită în țara lor.Grecia ,Italia și Spania,Lituania și Republica Cehă sunt țarile care au cel mai mare procent de percepție al corupției (99,9%,97% și respectiv 95%) În U.E . este apreciat că I.P.C.este în medie de 73% . Acest fenomen afectează populația în activitățile de zi cu zi însă spun ei ,că e mituirea sau apelarea la relațiile personale este cel mai sigur procedeu de a obține diferite servivii sau beneficii .De asemenea populația Eurpei consideră că partidele politice nu sunt detul de transparente în activitățile pe care le interprind și nici finanțările pe care aceste partide le primesc. De asemenea „nepotismul”pare să ridice și ea o problemă în societatea Europeană , această formă de corupție fiind foarte răspândită și în țara noastră.

Primul program anticorupție la nivel european a fost adoptat in 1966 de către Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei ,precum și Rezoluția 1 , care recomandă conceperea unei convenții penale privind corupția. Rezoluția 97(24) de asemenea a elaborat principii clare privind fenomenul de corupție. Printre aceste principii directive se regăsesc acțiuni care vizează promovarea bunei conduiete și prevenirea fenomenului de corupție ,protejarea identității persoanelor care contribuie la descoperirea actelor de corupție ,confiscarea bunurilor ce au constituit corupția și limitarea imunității ,măsuri care prevăd descurajarea corupției in domeniul justiției,să promoveze organele și instituțiile responsabile cu lupta anticorupție și de asemenea să asigure mijloace necesare pentru a-și îndeplinii atribuțiile, să asigure transparența în administrație publică pentru funcționarea eficientă a aparatului de lucru ,cât și liberul acces la informații .

Grupul de State Împotriva Corupției –GRECO

În cadrul Consiliului Europei a fost instituit Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) în 1999 1 mai, cu atribuția de a ameliora îndemânarea membrilor săi de a înfrunta corupția ,supraveghind printr-un mijloc de evaluăre reciprocă și de presiune între acestea, potrivit cu angajamentele luate în mediul Consiliului Europei în domeniul prevenirii corupției. GRECO oglindeșt un mecanism de monitorizare anticorupție,fiind cel unul din cele mai complexe mecanisme la nivel european, din care fac parte toate statele membre ale Uniunii cuprinzând două faze diferite :cel de observare ,unde toate statele sunt evaluate și care urmăresc formularea unor recomandări care au ca obiect adaptarea legislației interne la indicațiile Consiliului Europei,și o a doua fază verticalăă de verificare având drept obiect capacitatea măsurilor naționale de a atinge obiectivele indicate de GRECO.

Transparency International (TI)

TI- este o organizație non-guvernamentală internațională care se ocupă reducerea fenomenului de corupție prin sensibilizarea opiniei publice, documentare ,cercetare,educare,informarea și prin derularea anumitor programe menite să combată acest fenomen extrem de răspândit.Această organizație realizează sondaje anuale pentru a descoperii evoluția sau inevoluția acestui fenomen și a modului în care populația percepe sau au întâlnit în activitățile de zi cu zi această problemă .Transparency International România este o filiație a coaliției Transparency International ,fondată în 1993 în Germania,care se axează pe monitorizarea și publicarea indicelui de corupție pe plan mondial.

Oficiul European Antifrauda (O.L.A.F.)

În 1999 a fost înființat Oficiul European de Luptă Antifraudă pentru de a lărgii domeniul de aplicare și de a eficientiza acțiunile de combatere a fraudei și a activităților ilicitecare aduc prejudicii grave intereselor a tuturor statelor Uniunii Europene .Oficiul European Antifraudă face parte din Comisia Europeana ,însă ocupă un statut independent . OLAFefectuează investigații de natură administrativă ,extenă ,pentru prevenirea și combaterea corupției ,precum și tutuor activităților care dăunează Comunității Europene și contravin cu dispozițiile acestuia. De asemenea OLAF este investit cu atribuția de a efectua investigașii interne dar și fapte care contravin grav în desfășurarea activităților și a responsabilităților a funcționarilor superiori și cei care dețin o funcție înaltă care pot duce la măsuri de ordin penal sau disciplinar atunci cand e cazul . În atribuțiile sale intră și efectuarea de misiuni în alte zone, la cererea instituțiilor și a organismelor care aparțin Uniunii Europene .DE asemenea OLAF contribuie la consolidarea cooperării cu statele member pentru prevenirea și combaterea corupției și a fraudei elaborând strategii ,prin colectarea informațiilor ,dezvoltarea infrastructurii ,oferirea unui supert tehnic și prin analizarea informațiilor colectate. Ca responsabilitate Oficiul are ca menținerea contactului direct cu autoritățile naționale de aplicare a legii și în general are atribuții care au fost conferite și Comisiei Europene.

Atribuțiile de investigare externă ale OLAF sunt, în principal, cele care au fost conferite Comisiei în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (interesele financiare ale Comunităților Europene) și (Euratom, CE) nr. 2185/96 (controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene). În plus, OLAF funcționează pe baza Regulamentului (CE) nr.515/97 privind asistența administrativă reciprocă.

După ce Guvernul României a primit semnale din partea organismelor internaționale, dar și din partea societații românești ,Guvernul a elaborat un program prin care se sesisează și implementează lupa anticorupție.Rapoartele de monitorizare precizează că problema este dificultatea aplicării strategiilor , nu este neapărat absența acestor instituții sau legislative . Astefel România are absolut nevoie de strategii anticorupție bine definite . Societatea identifică fenomenul de corupție ca fiind un impiediment în calea prestării eficiente a fondurilor publice și limitează eficiența justiției ,cauzând prejudicii și în mediul afacerilor.Indicatorii care evaluează percepția și impactul corupțieila nivel intern și extern poziționează România sub media țărilor membre ale U.E. Indicele de Percepție a Corupției înfăptuit de Transparency International, arată că România a obținut 43 de puncte din 100 , unde 100 reprezintă o țara extrem de coruptă. și 0 extrem de „curată” ,ocupând locul 69 în U.E .

Sursa:Transparecy Internațional România

Așadar Guvernul incearcă solutionarea acestei probleme dat fiind și numeroasle mustrări ale U.E. Deșii corupția a fost in creștere in ultimii ani , se pare ca instituțiile statului au început să se implice și să aplice măsuri împotriva celor care abuzează de funcțiile în care au fost numiți sau aleși și nu respecta valorile fundamentale ale statului :

Voința politica

Integritatea

Prioritatea interesului public

Transparența

Consiliul European în lupta anticorupție

Încă din antichitate, corupția a fost una dintre cea mai răspândită și mai insidioasă a relelor și a dezechibilbrelor sociale. Atunci când implică funcționari publici și reprezentanți aleși, este dăunător pentru administrarea treburilor și responsabilităților publice. De la sfârșitul secolului al 19-lea, a fost, de asemenea, văzută ca o amenințare majoră în sfera privată, subminând încrederea de care este necesară pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor economice și sociale durabile. Se estimează că sute de miliarde de euro sunt plătite în mită în fiecare an. Consiliul Europei, există pentru a susține în continuare democrația pluralistă, drepturile omului și statul de drept.Din această privința Consiliul Europei a luat un angajament în lupta împotriva corupției, deoarece,corupția reprezintă o amenințare la adresa temeliilor acestor valori fundamentale. După cum se subliniază în Convenția penală , corupția amenință statul de drept, democrația și drepturile omului, subminează buna guvernare, echitatea și justiția socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentele morale ale societății . Abordarea Consiliului Europei în lupta împotriva corupției a fost întotdeauna multidisciplinară și constă din trei elemente interdependente:

stabilirea normelor europene și a standardelor

monitorizarea conformității cu standardele

construirea capacității oferite de țări și regiuni, prin tehnica Programelor de cooperare.

Consiliul Europei a elaborat o serie de instrumente juridice cu multiple fațete care se ocupă cu probleme, cum ar fi incriminarea corupției în sectoarele publice și private, răspunderea și despăgubirea pentru daunele cauzate de corupție, comportamentul funcționarilor publici și a finanțării partidelor politice. Aceste instrumente au ca scop îmbunătățirea capacității statelor de a lupta împotriva corupției la nivel național cât și la nivel internațional. Monitorizarea respectării acestor standarde este încredințată Grupului de State împotriva Corupției, GRECO

Raportul European Anticorupție

Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa ,fiind un fenomen care costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. Țările membre ale UE au adoptat multe inițiative în ultimii ani, dar rezultatele sunt inegale și mai trebuie lucrat pentru a preveni și pedepsi corupția.

Europenii sunt profund îngrijorați de corupție din prisma rezultatelor sondajelor Eurobarometrului care arată că trei sferturi (76%) din europeni cred că corupția este larg răspândită și mai mult de jumătate (56%) cred că nivelul corupției din țara lor a crescut în ultimii trei ani.

În raportul din februarie 2014, Comisia Europeană oferă o imagine clară a situației din fiecare stat membru: măsuri în loc, probleme nerezolvate, politici care sunt de lucru și zonele care ar putea fi îmbunătățite.Raportul Comisiei Europene arată că natura și sfera de aplicare a corupției variază de la un stat membru la altul și că eficacitatea politicilor anticorupție este destul de diferit. De asemenea, se arată că fenomenul corupției merită mai multă atenție în toate statele membre ale UE.

Austria:

Lupta împotriva corupției în Austria a fost întărită de eforturile în prevenirea și urmărirea penală. În acest raport, Comisia Europeană sugerează că Austria asigură resursele necesare pentru procurorii specializați pentru procesarea cazurilor de corupție. De asemenea, Comisia propune ca Austria să introducă un mecanism de monitorizare pentru a verifica declarațiile de avere pentru înalți funcționari aleși și numiți.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru U.E, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 66% din austrieci, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Sondajele arată, de asemenea că Austria este singura țară din Europa de Vest, unde într-o proporție relativ mare – aproape o treime dintre respondenți –ar fi acceptat să facă o favoare sau ar da un cadou în schimbul unui serviciu public. 4% din populația europeană, precum și 5 % din austrieci, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an. Patru din zece companii europene și austriece consideră corupția ca fiind un obstacol pentru a face afaceri.

Belgia:

Belgia are un cadru legislativ anticorupție bine definit , însă este loc de mai bine.Astăzi, există riscul ca fenomenul de corupție să nu fie abordată intr-un mod consecvent din cauza diferite competențe la nivel regional și federal. Astfel că, în acest raport, Comisia Europeană sugerează că normele etice sunt puse în aplicare pentru toți funcționarii numiți și aleși la nivel federal, regional și local. În plus, Belgia ar trebui să crească capacitatea sistemului judiciar și de aplicare a legii pentru a se asigura că cazurile de corupție sunt judecate în limitele legale de timp. De asemenea, Comisia propune ca legislația anticorupție cu privire la finanțarea partidelor să fie extinse și la partidele care nu primesc subvenții federale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă , de asemenea, două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 67 % din belgieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, și 3 la suta din populația belgiană, spun că ei au fost rugați sau că li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an. Patru din zece companii europene și belgiene consideră corupția ca fiind un obstacol pentru a face afaceri.

Bulgaria:

Lupta împotriva corupției a fost mult timp o prioritate pentru Bulgaria, iar reformele juridice au dus la crearea de noi structuri. Cu toate acestea, corupția rămâne larg răspândită în această țară. În acest raport, Comisia Europeană propune ca Bulgaria să implementeze un scut anticorupție în instituțiile cu influență politică și să susțină un management de procedură transparentă, pe bază de merit. Repartizarea aleatorie a cauzelor în instanțele de judecată ar trebui să fie asigurată de către un sistem național eficient. De asemenea, Comisia sugerează că un cod de etică să fie adoptată pentru membrii Adunării Naționale, și ca sancțiunile disuasive în cazurile de corupție în achizițiile publice să fie puse în aplicare la nivel național și local.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 84% din bulgari, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine, 11 la sută dintre bulgari, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an. Și doar 9 la suta dintre bulgari – cel mai mic procent din UE – consideră că există suficiente urmăriri penale pentru a descuraja oamenii de la practici de corupție.

Cipru:

Cipru a demonstrat angajamentul de a preveni corupția prin modificarea legislației și de stabilire a unui organism de coordonare. În același timp, numărul mic de cazuri instrumentate indică nevoia de a consolida sistemul de executare. În acest raport, Comisia Europeană propune ca Ciprul să simplifice procedurile pentru a asigura anchete eficiente de corupție în cadrul poliției. Ar trebui, de asemenea, introduse Codurile de conduită pentru funcționarii aleși și numiți, în scopul de a declara averea periodic. În plus, Comisia sugerează că Cipru limitează posibilitatea companiilor de stat să sponsorizeze evenimente politice, reglementează donații pentru concurenții electorali și de asemenea obligă părțile ,să publice informații financiare on-line.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. 57 la suta din ciprioți, declară că sunt afectați personal de corupție în viața lor de zi cu zi. Patru la sută dintre europeni, si 3 la suta din ciprioți, spun că ei au fost rugați sau așteaptă să plătească o mită în ultimul an. 83% dintre cetățenii ciprioți – cel mai mare procent din UE – spune că singura cale de a reuși în afaceri este prin conexiuni politice. Mai mult decât atât, 85% din antreprenorii ciprioți cred că favoritismul și corupția împiedică concurența afaceri.

Croatia:

Croația a făcut eforturi considerabile în ultimii ani pentru a îmbunătăți lupta anti-corupție. Cu toate acestea, se pare că se pune mai mult accent pe represiune de corupție, în loc de prevenire. În acest raport, Comisia Europeană propune ca și Croația să elaboreze coduri de conduită pentru aleșii de la nivel central și local cu instrumente de responsabilizare adecvate, să efectueze controale substanțiale de declarații de avere și de interese ale funcționarilor publici, precum să și stabilească un mecanism eficient de prevenire al corupției în companiile de stat și controlate de stat. În plus, Comisia sugerează ca Croația să implementeaze o strategie de prevenire a corupției în achizițiile publice, inclusiv în ceea ce privește sectorul de sănătate și să asigure mecanisme de protecție pentru avertizorii de integritate care raportează corupția.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 94% din croați, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și șase la sută din croați, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an.  81% din întreprinderile croați cred că favoritismul și corupția împiedică concurența afaceri în Croația.

Republica Cehă:

Pe parcursul ultimului deceniu, un cadru strategic de combatere a corupției a evoluat în Republica Cehă. Cu toate acestea, problemele persistente se referă la practicile din domeniul achizițiilor publice și utilizarea abuzivă a fondurilor publice. Încercările de a îmbunătății legislația care să acopere conflictele de interese în serviciul public au fost până acum fără succes. În acest raport, Comisia Europeană propune ca o astfel de legislație să fie pusă în aplicare, care să acopere și recrutarea și garanțiile pe bază de merit împotriva concedierii abuzive. De asemenea, Comisia sugerează ca cheltuielile de campanie electorală și donațiile să fie făcute publice în rapoartele financiare anuale, precum și consolidarea capacităților procurorilor de a gestiona cazuri de corupție într-un mod independent și correct.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse.  95 % dintre cehi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine, și 8 % din cehi spun că li s-a solicitat sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an, care este de două ori la fel de mult ca media europeană. 71 % din afaceriștii din Cehia, cel mai mare procent din UE, de stat că fenomenul corupției este un obstacol major pentru a face afaceri.

Danemarca:

Danemarca este printre primele performeri din UE în ceea ce privește transparența, integritatea și controlul corupției. Loc pentru îmbunătățiri rămâne totuși, în special în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a cadrului de urmărire penală a corporațiilor pe motiv de luare de mită în țări străine. În acest raport, Comisia Europeană propune să îmbunătățească și mai mult transparența și mecanismele de supraveghere pentru finanțarea partidelor politice și a candidaților individuali. De asemenea, Comisia sugerează să fie depuse eforturi suplimentare pentru a împiedica mita prin creșterea nivelului de amenzi pentru corporații.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Printre danezii, acest număr este de numai 20% iar Danemarca este in mod constant printre primele țări cu cel mai mic procent de corupție din UE. Mai puțin de un procent din cetățenii danezi au fost rugați să plătească o mită în ultimul an, în comparație cu media UE de patru la sută.

Estonia:

Niveluri de corupție în Estonia într-o comparație internațională poate fi considerat a fi mic. Cu toate acestea, astăzi Comisia Europeană propune eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți transparența și supravegherea finanțării partidelor politice, precum și a achizițiilor publice. De asemenea, Comisia sugerează că Estonia ar trebui să adopte un cod de conduită pentru membrii Parlamentului, însoțit de un mecanism eficient de supraveghere și sancțiuni.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni și 65 % din estonieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută din estonieni spun că li s-a solicitat sau sugerat să plătească o mită în ultimul an, aceași număr ca și media europeană.

Finlanda:

Deci, în general, Finlanda este una dintre cele mai performante din UE în ceea ce privește anti-corupția. Cu toate acestea, au existat câteva cazuri de corupție la nivel înalt, în cazul în care au fost schimbate favoruri pe baza relațiilor informale, precum și lobby-uri de către întreprinderile care furnizează finanțare campaniilor politicienilor. În acest raport, Comisia Europeană, prin urmare, propune ca Finlanda să oblige municipalitățile și regiunile pentru a asigura transparență în contractele de achiziții publice cu antreprenori privați. De asemenea, Comisia propune ca unitatea anti-corupție al Biroului Național de Investigații să sprijine în mod eficient investigarea infracțiunilor legate de corupție, precum și coordonarea procedurilor anti-corupție între agențiile guvernamentale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproximativ unul din patru europeni, dar numai 9 la suta din finlandezi, spun că sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi. Patru la sută dintre europeni, și mai puțin de un procent din finlandezi, spun că ei au fost rugați sau li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an.

Franța:

În Franța, au fost recent adoptate măsuri legislative cu privire la problema conflictelor de interese între politicieni și funcționari publici. Cu toate acestea, riscurile legate de corupție în sectorul achizițiilor publice și în tranzacțiile comerciale internaționale nu au fost abordate. În acest raport, Comisia Europeană, prin urmare, consideră că Franta ar trebui să efectueze o evaluare cuprinzătoare la identifica riscurilor la nivel local, și ar trebui să stabilească priorități pentru măsurile anti-corupție legate de achizițiile publice. De asemenea, Comisia sugerează ca Franța să îmbunătățească legislația privind mita străină,să abordeaze recomandările privind finanțarea partidelor care au fost ridicate de către Consiliul Europei, și să facă eforturi pentru a crește independența operațională a procurorilor.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse.  68 % dintre francezi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. și două procente dintre francezi, spun că ei au fost rugați sau că li s-a sugerat să plătească o mită în ultimul an.Patru din zece companii europene consideră corupția ca fiind un obstacol pentru a face afaceri. Numărul din Franța este mai mare – șase din zece companii franceze consideră acest lucru un obstacol.

Germania:

Când vine vorba de combaterea corupției, Germania este printre cele mai bune țări ale UE. În raportul Comisiei Europene se subliniază că Germania ar beneficia de introducerea de sancțiuni stricte pentru corupție a oficialilor aleși. De asemenea, Comisia sugerează ca Germania ar trebui să elaboreze o politică de a face față fenomenului "ușă turnantă", în cazul în care oficialii încetează mandatul ca să lucreze pentru companii pe care le-au ajutat recent. Mai mult decât atât, creșterea gradului de conștientizare a riscurilor de luare de mită străine între întreprinderile mici și mijlocii ar fi de ajutor, iar Germania ar putea face, de asemenea, mai mult pentru a aborda preocupările legate de modul în care campaniile electorale sunt finanțate.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. . Deși puțini germani au o experiență directă de luare de mită, patru la sută dintre europeni spun că li s-a solicitat sau să plătească o mită în ultimul an. 9 la suta dintre germani spun că ei cunosc personal pe cineva care a luat mită.

Grecia:

Instituțiile responsabile cu combaterea corupției în Grecia sunt sub aceeași presiune ca și o mare parte din administrația publică a Greciei. Deși au existat unele măsuri pozitive, inclusiv dezvoltarea de strategii sectoriale și numirea unui coordonator național anti-corupție, corupția reprezintă provocări considerabile în Grecia. Cadrul anticorupție rămâne complex și se luptă pentru a obține rezultate.  Comisia Europeană subliniază faptul că zona achizițiilor publice rămâne o zonă de risc, motiv pentru care supravegherea mai atentă ar fi benefică. Mai multe se pot face, de asemenea, pentru a îndeplini planurile sectoriale și pentru a consolida activitatea coordonatorului anti-corupție. Creșterea supravegherii finanțării și a declarațiilor de interese de partid de politicieni, iar revizuirea problemei imunității, ar contribui, de asemenea, la o situație mai bună în Grecia.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă,de asemenea,două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Printre greci, acest număr este de 99 %. Patru la sută dintre europeni, si 7 % din greci, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Ungaria:

Ungaria are un număr mare de instrumente pentru a crește integritatea și transparența în administrația publică. Au fost elaborate unele politici ambițioase de combatere a corupției. Cu toate acestea, rămân motive de îngrijorare, cum ar fi cele legate de relațiile informale între întreprinderi și actorii politici de la nivel local. Comisia Europeană indică un număr de domenii în care pot fi depuse eforturi suplimentare, în special atunci când vine vorba de finanțarea partidelor politice, precum și mecanisme de control din jur procedurilor de achiziții publice și conflicte de interese în rândul funcționarilor publici. Mai multe eforturi pot fi făcute pentru a consolida standardele de responsabilitate pentru funcționarii aleși și numiți, precum și pentru a face față riscurilor privind favoritismul în administrația publică. Măsuri suplimentare pot fi luate pentru a elimina progresiv practica plăților de recunoștință în sectorul asistenței medicale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 89 % dintre maghiari, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, și 13 % dintre maghiari, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Irlanda:

Guvernul irlandez a întreprins reforme substanțiale în politicile sale anti-corupție. Acesta a îmbunătățit transparența finanțării, în jurul partidelor și a luat măsuri pentru a răspunde intereselor publice.Cu toate acestea,se putea lucra mai mult la îmbunătățirea capacității urmăririi penale și la aplicarea pedepselor în cazurile de corupție ,în timp util. De asemenea se mai poate lucra la reforma finanțării partidelor politice, campaniilor electorale, a referendumului și la riscurile de corupție legate de conflictele de interese la nivel local, cât și în zona de planificare urbană.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 81 % din irlandezii, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și trei la suta de oameni irlandezi, spun că ei au fost rugați sau așteapt din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Italia:

Adoptarea legii anti-corupție în noiembrie 2012 reprezintă un pas important în sprijinirea luptei împotriva corupției în Italia. Această lege scoate în evidență politici de prevenire cu scopul de a ridica nivelul de responsabilitate în cadrul administrației publice și limitarea sarcinilor elitelor politice în sprijinirea luptei anticorupție, care în prezent este în scădere aproape exclusiv pe partea de aplicare a legii. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor considerabile, corupția rămâne o provocare serioasă în Italia. În raportul Comisiei Europeane se propune ca Italia să consolideze regimul de integritate pentru oficialii aleși prin coduri etice, inclusiv instrumente de responsabilitate. Italia ar trebui să consolideze, de asemenea, cadrul juridic și instituțional privind finanțarea partidului. În plus, deficiențele statutului de regim de prescripție ar trebui abordată fără întârziere. De asemenea, Comisia sugerează ca Italia să consolideaze competențele și capacitatea Agenției Naționale Anticorupție pentru a efectua un rol de coordonare puternic, îmbunătățind transparența în jurul valorii de achiziții publice și să ia măsuri suplimentare pentru a remedia deficiențele în ceea ce privește corupția în sectorul privat. Mai multe eforturi sunt necesare în ceea ce privește conflictele de interese și divulgarea activelor de funcționari publici, precum și a mecanismelor de control în jurul cheltuielilor publice locale și regionale.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin de 97 la sută dintre italieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproape 2 din 3 europeni și 88 la sută din cetățeni italieni cred că mita și utilizarea de conexiuni este de cele mai multe ori cel mai simplu mod de a obține anumite servicii publice.

Letonia:

Letonia a înregistrat progrese în prevenirea și combaterea corupției, cu o bază de date on-line de căutare de donații politice. Letonia este în curs de dezvoltare și de perfecționare a legislației anticorupție. Acest lucru este un fapt pozitiv pentru desfășurarea activităților administrației, dar există îngrijorări cu privire la punerea în aplicare a cadrului legal. În acest raport, Comisia Europeană propune să se bazeze pe realizările Biroului pentru Combaterea și Prevenirea Corupției (KNAB) prin consolidarea independenței sale și protejând-o de interferențele politice potențiali. Mai mult decât atât, promovarea tehnicilor de e-achiziții publice și concurența mai mare pentru contractele de achiziții publice ar contribui la scăderea riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice. De asemenea, Letonia poate îmbunătăți transparența de companii de stat, și să aplice Codul Parlamentului de Etică mai riguros.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 83 la sută din letoni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, si 6 la suta din letoni, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Lituania:

Lituania a demonstrat deja angajamentul pentru prevenirea și combaterea corupției, printr-un cadru legal extins.În acest raport, Comisia Europeană propune ca Lituania ar trebui să acorde prioritate urmăririi penale în cazurile mai grave și să dezvolte instrumente de prevenire și de detectare a corupției în achizițiile publice, concentrându-se la nivel local și sectorul medical. De asemenea, Comisia propune ca Lituania să dezvolte o strategie de combatere a plăților informale în sănătate, și pentru îmbunătățirea controlului declarațiilor de conflicte de interese făcute de oficialii aleși și numiți. Transparența în finanțarea partidelor politice necesită, de asemenea eforturi suplimentare.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă de asemenea două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin de 95 la sută din lituanieni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Un complet de 29 la sută din cetățenii lituanieni au fost rugați sau se astepta din partea lor să plătească o mită în ultimul an – cea mai mare din UE, unde media globală este de 4 la sută din cetățeni.

Luxemburg:

Luxemburg este perceput ca fiind o țară în care corupția „măruntă” nu este o problemă și există sisteme eficiente în vigoare pentru a descuraja corupția în serviciile publice. Cu toate acestea, unlele comunități de afaceri, precum și lipsa unor norme privind lobby-ul, precum și lipsa accesului la informații, creste riscul de conflicte de interese. Astfel, în acest raport, Comisia Europeană propune ca Luxemburg ar trebui să clarifice obligațiile contabile și a experților contabili în partidele politice, precum și să introducă un mecanism de supraveghere pentru conturile de campanie politice. De asemenea, Comisia propune ca Luxemburg să îmbunătățească normele privind conflictele de interese, și să adopte legislația privind accesul la informații de interes public. Resurse utilizate pentru combaterea criminalității financiare și economice ar trebui să fie sporită în Luxemburg, existând un risc major de corupție în aceste sectoare.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 42 la sută din cetățenii luxemburgheze, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Doar 1 la sută dintre cetățeni luxemburgheze au fost rugați să plătească o mită în ultimul an, în timp ce media europeană este de 4 la sută.

Malta:

Malta a făcut din prevenirea corupției una dintre prioritățile sale, care a dus la reforme care vizează o mai mare transparență. Cu toate acestea, anumite aspecte trebuie încă abordate. În acest raport, Comisia Europeană sugerează că Malta ar trebui să facă recenzii în finanțarea partidelor politice, care rămâne în mare măsură nereglementat.Coordonarea dintre instituțiile de anchetă de corupție ar trebui să fie, de asemenea, îmbunătățită pentru a asigura efectiv colectarea de probe. De asemenea, Comisia sugerează să fie depuse eforturi continue pentru a îmbunătăți transparența numirilor judiciare, precum și de luare a deciziilor în planificarea de mediu.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 83 la sută din maltezii, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. 53% dintre cetățenii maltezi spune corupția este deosebit de răspândită în rândul funcționarilor ce eliberează autorizații de construcție. Aproximativ unul din patru europeni si 29 la suta din maltezii consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi.

Olanda:

Abordarea integrată a „Țărilor de Jos " pentru a preveni și a detecta corupția ar putea servi drept model în statele care fac parte din UE. Cu toate acestea, partidele politice au fost de acord abia recent cu noi norme privind transparența finanțării, precum și dovada că mita străină este abordată în mod adecvat lipsește. În raportul Comisiei Europeane se propune pentru Olanda ca și categoriile de active ale aleșilor să fie declarate. De asemenea, Comisia sugerează că Țările de Jos ar trebui să-și concentreze eforturile asupra urmăririi penale în cazurile de corupție în tranzacțiile comerciale internaționale, prin creșterea capacității de a investiga în mod proactiv mita străină.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 61 la sută din olandeză, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și două procente din olandeză, spun că ei au fost rugați să plătească o mită în ultimul an.

Polonia:

Polonia a luat măsuri și politici de ajustare împotriva corupției și de punere în aplicare a legislașiei însă o abordare mai strategică este necesară pentru a asigura soluții cuprinzătoare. Astfel că, în raportul Comisiei Europeane se propune implementarea unei strategii pe termen lung împotriva corupției, enumerând acțiuni specifice, termenul și resursele pentru punerea lor în aplicare, precum și cei responsabili. Sunt necesare reforme suplimentare pentru a proteja transparența achizițiilor publice și de asistență medicală. De asemenea, Comisia propune ca Polonia ar trebui să consolideze măsuri de protecție împotriva politizării potențiali al Biroului Anticorupție pe Centru (CBA).Măsurile anticorupție ar trebui consolidate în jurul supravegherii companiilor de stat.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 82 la sută din polonezi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Un complet de 15 la sută din polonezi, comparativ cu patru la suta dintre europeni global, au fost adresate sau să plătească o mită în ultimul an, mai ales legate de asistența medicala.

Portugalia:

În Portugalia, deși diferite inițiative anti-corupție au fost puse în aplicare în ultimul deceniu, inclusiv o nouă legislație, nu există nici o strategie globală de combatere a corupției naționale în vigoare. În plus, urmărirea penală eficientă a cazurilor de corupție la nivel înalt rămâne o provocare. În raportul de la Comisia Europeană,se propune ca Portugalia să se asigure ca aplicare a legii, urmărirea penală și judiciară sî fie bine echipate pentru a aborda în mod eficient cazuri complexe de corupție, și să stabilească un record convingător de cazuri de corupție.Acțiunea preventivă este necesar să continue împotriva practicilor corupte în finanțarea partidelor și ar trebui dezvoltat coduri de conduită pentru funcționarii aleși. De asemenea, Comisia sugerează că eforturi suplimentare trebuie să se facă pentru a aborda în mod adecvat conflictele de interese și divulgarea activelor a funcționarilor la nivel local. Transparența și mecanismele de control în jurul procedurilor de achiziții publice ar trebui să fie consolidate în continuare. Mai mult decât atât, Portugalia ar trebui să identifice factorii de risc pentru corupție în deciziile locale de urbanism.

Alături de analiza a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană, prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin 90 la suta din portughezi, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Portugalia se situează mai bine decât media UE, cu toate acestea, atunci când cetățenii sunt întrebați dacă au experiență directă de corupție – mai putin de un procent din portughezii spun că au fost solicitate sau sugerate să plătească o mită în ultimul an, în timp ce media europeană este de 4 la sută. 36 % dintre cetățeni portughezi consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi.

România:

În România, atât corupția măruntă și politica rămâne o problemă importantă. Deși unele rezultate pozitive au fost observate atunci când vine vorba de urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, voință politică de a aborda corupția și a promova standarde înalte de integritate sunt inconsistente. În raportul de la Comisia Europeană ,se sugerează ca România să se asigure că toate garanțiile necesare să rămână în vigoare pentru a proteja independența și continuarea investigațiilor imparțiale în cazuri de corupție la nivel înalt, inclusiv cu privire la oficialii aleși și numiți. De asemenea, Comisia propune ca România să dezvolte coduri complete de conduită pentru funcționarii aleși și să se asigure că sancțiunile disuasive pentru practici corupte. Consolidarea mecanismelor de prevenire și control cu ​​privire la achizițiile publice și contractele de achiziții publice să fie , de asemenea, inclusiv în societățile de stat și controlate de stat. În plus, Comisia propune creșterea eficienței de prevenire și detectare a conflictelor de interese în rândul funcționarilor publici, precum și consolidarea garanțiilor atunci când vine vorba de alocarea de fonduri publice, precum și realizarea strategiilor de reducere a corupției în asistența medicală.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin de 93 % dintre români, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. 25 % dintre români, al doilea cel mai mare procent din UE, au fost invitate sau li s-a cerut în mod expres să plătească o mită în ultimul an, în comparație cu media UE de 4 la sută.

Slovacia:

Slovacia a făcut eforturi considerabile pentru a îmbunătății cadrul anticorupție pentru dreptul penal și achizițiile publice. Cu toate acestea, o serie de factori limitează eficacitatea activității de combatere a corupției;probleme cu legislația, lipsa de independență percepută a unor părți din sistemul judiciar, precum și legături strânse între elita politică și mediul de afaceri. În raportul de la Comisia Europeană se sugerează că Slovacia ar trebui să consolideze independența sistemului judiciar, în special prin specificarea criteriilor pentru când președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești pot fi revocat din funcție. De asemenea, Comisia sugerează să crească transparența finanțării partidelor la nivel local și regional. Când vine vorba de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, Comisia recomandă consolidarea mecanismelor de control pentru a preveni conflictele de interese.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. În acest raport se evidențiază faptul că mai mult de 90% din cetateni slovaci, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. 8 la sută dintre europeni, iar 21 la sută dintre slovaci, au experimentat sau a asistat un caz de corupție în ultimul an. În Slovacia, 66 la suta din reprezentanții mediului de afaceri consideră corupția ca fiind o problemă pentru a face afaceri.

Slovenia:

Slovenia a fost printre cei mai activi dintre statele din Europa Centrală și de Est în lupta împotriva corupției, cu un cadru legal și instituțional bine dezvoltată anti-corupție. Cu toate acestea, în ultimii ani, pare să fi văzut un declin în unitatea politică împotriva corupției, în mijlocul acuzațiilor și îndoielilor cu privire la integritatea oficialilor de rang înalt.În acest raport al Comisiei Europeane se propune ca Slovenia să aplice sancțiuni disuasive oficialilor aleși și numiți când cerințele de a dezvălui activele și conflictele de interese sunt încălcate și să ia măsuri suplimentare pentru consolidarea standardelor de responsabilitate pentru oficialii aleși. De asemenea, Comisia sugerează că Slovenia ar trebui să protejeze independența operațională și a resurselor organismelor anticorupție și serviciilor de procuratură specializate în combaterea criminalității financiare. Slovenia ar trebui să consolideze, de asemenea, mecanismele anticorupție cu privire la companiile controlate de stat deținute de stat și, precum și în jurul achizițiile publice și proceduri de privatizare. Pot fi făcute mai multe eforturi pentru a asigura supravegherea eficientă a finanțării partidelor.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și un plin 91 la suta din sloveni, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Patru la sută dintre europeni, precum și trei la sută dintre slovenii, spun că ei au fost rugați sau se așteapta din partea lor să plătească o mită în ultimul an.

Spania:

Deși un cadru legal anti-corupție este bine conceput în Spania și aplicarea legii de asemenea ,a arătat rezultate bune în investigarea practicilor de corupție, ultimul raport arată un anumit număr de deficiențe. Deosebit de interesant este de urmărit corupția politică și controlul echilibrului deficitului, în special în mecanismele de cheltuieli și de control public la nivel regional și local. În ultimul raport al Comisiei Europeane se sugerează ca strategiile adoptate împotriva corupției, pentru nivelurile regionale și locale a administrațiilor sunt dezvoltate, de asemenea derularea reformelor și punerea în aplicare a noilor norme privind finanțarea partidelor este urmărit ca și codurile complete de conduită pentru aleși Oficialii cu toate că instrumentele de responsabilizare adecvate sunt dezvoltate. De asemenea, Comisia sugerează că nereguli în procedurile de achiziții publice la nivel regional și local ar trebui să fie abordate în continuare.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi din europeni, și un plin de 95 la sută din cetățenii spanioli, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproximativ unul din patru europeni consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi. În Spania, acest număr este de 63 la sută, cel mai mare procent din UE. Patru la sută dintre europeni, precum și 2 la sută din cetățenii spanioli, spun că ei au fost rugați să plătească o mită în ultimul an.

Suedia:

Suedia este printre țările cel mai puțin corupte din UE. Ea a luat un rol ambițios în lupta împotriva corupției, precum și mai multe inițiative anti-corupție au fost efectuate. Cu toate acestea, câteva domenii de preocupare rămân, cum ar fi riscurile de corupție în municipii și județe, precum și lacunele în cadrul legal suedez pentru urmărirea penală a societăților din Suedia pe motiv de luare de mită în țări străine. În acest raport, Comisia Europeană propune ca municipiile și consiliile județene ar trebui să fie obligate să asigure transparența în contractele de achiziții publice cu antreprenori privați. De asemenea, Comisia propune ca nivelul amenzilor pentru corporații care comit infracțiunea de luare de mită străină, ar trebui să fie ridicat și că răspunderea penală ar trebui să fie declanșată chiar dacă infracțiunea a fost săvârșită de către intermediari sau agenți terți. Suedia trebuie să ia în considerare, de asemenea, revizuirea furnizării dublei incriminări, în care o infracțiune trebuie să fie o crimă în conformitate cu legislația țării în care a fost comise. Suedia poate îmbunătăți, de asemenea, transparența finanțării partidelor politice și mai mult, prin luarea în considerare a unei interdicții generale de donații ,de la donatori a căror identitate nu este cunoscută.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană, prezintă două sondaje de opinie extinse. Patru la sută dintre europeni spun că au fost solicitate sau se astepta din partea lor să plătească o mită în ultimul an, dar în Suedia, acest număr este semnificativ mai mic (mai puțin de un procent). Cu toate acestea, 18% din suedezi spun că ei cunosc personal pe cineva care ia sau a luat o mită, care este mai mare decât media UE (12 la suta).

Regatul Unit:

În Regatul Unit, corupția măruntă nu pare să reprezinte o provocare. Mai mult decât atât, Regatul Unit a făcut pași în încurajarea companiilor sale de a se abține de la mituirea oficialilor peste hotare, prin intermediul legislației stricte și orientări detaliate. În mod tradițional, Regatul Unit promovează standarde etice ridicate ale serviciilor publice. Cu toate acestea, pentru a asigura succesul continuu, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda riscurile de luare de mită străine în industriile vulnerabile, cum ar fi apărarea. În acest raport, Comisia Europeană propune ca Marea Britanie ar trebui să asigure transparența în afara extrajudiciare în cazurile de corupție. Responsabilitatea în guvernanța băncilor poate fi, de asemenea, consolidate în continuare. De asemenea, Comisia sugerează să limiteze donațiile partidelor politice, impunerea unei limite asupra cheltuielilor de campanie electorală și pentru a asigura o monitorizare proactivă și urmărirea penală a posibilelor încălcări.

Alături de o analiză a situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă două sondaje de opinie extinse. Mai mult de trei sferturi dintre cetățenii europeni, și 64 la sută dintre respondenții din Marea Britanie, sunt de acord că fenomenul corupției este larg răspândită în țara lor de origine. Aproximativ unul din patru europeni consideră că acestea sunt afectate de corupție în viața lor de zi cu zi. În Marea Britanie, această cifră este cu mult sub media UE, de 16 la sută.

CAPITOLUL 3

România în lupta anticorupție

Fenomenul de corupție este un factor important în dezvoltarea economică , socială și guvernamentală a României . Societatea românească consideră că sistemul politic este cea mai importantă sursă de corupție .Această percepție este cauzată de lipsa de transparență și puterea excesivă pe care o dețin făra a fi controlați periodic și mult mai vehement în activitățile de care sunt responsabili .Politicul și partidele politice din România se zbat pentru puterea supremă ,pentru deținerea controlului în loc să se străduiască să satisfacă nevoile cetățenilor și să repornească economia României prin crearea condițiilor de muncă, atragerea investitorilor și crearea unei societăți morlae prin exemplul lor , prin descurajarea actelor de corupție ,sancționarea fermă a celor care își încalcă atribuțiile de serviciu dar și o protecție reală a avertizorilor de integritate.

Puterile statului, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă trebuie să înteleagă importanța acestor valori pentru a crea o societate lipsită de corupție și să găsească soluții opime pentru a pune în aplicare măsurile prevăzte de lege, totodată, ținînd cont de interesul public ,să asigure transparența informațiilor de interes pubic și transparența procesului decizional bazându-se și pe principiile Strategiei Naționale Anticorupției din 2012-2015.

principiul statului de drept – Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;

principiul responsabilității –autoritățile statului au responsabilitatea de a îndeplinii atribuțiile cu care au fost însarcinate,respectiv implementarea și eficienta strategiilor stabilite

principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție – ar trebui să ocupe un loc important in procesul managerial al orcărei organizații care desfășoară o activitate;

principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție – elaborarea ,implementarea și menținerea unor proceduri forte trebuie să fie proporțională cu vulnerabilitățile și riscurile instituționale, în funcție de complexitatea organizației.

principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament – pentru ca politicile „anti-mita”sa fie eficiente este nevoie să existe, la cel mai înalt nivel, mesajul ca mita nu este admisă și fiecare superior să supravegheze și să respingă ferm corupția admițând că această practică este contrar cu valorile fundamentale și pune in dificultate funcționarea , transparența și eficacitatea organizației

principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate – identificare anticipată și înlaturarea timpurie a actelor de coruptie sunt elementare pentru buna funcționare a unei organizații . Atât în sectorul public ,cât și în cel privat este imperios necesar să evalueze riscurile de corupție și să efectueze evaluări periodice și de control.

principiul eficacității în combaterea corupției –aceasta se bazează pe o evaluare repetată a instituțiilor pentru îndeplinirea cât mai eficientă a obiectivelor și atingerea unui management prielnic cu scopul de a satisface nevoile societății

principiul cooperării și coerenței- organizațiile care au ca atribuții prevenirea și combaterea actelor de corupție trebuie să coopereze între ele pentru a aplica măsurile ce necesită a fi luate într-un mod cât mai corect

principiul parteneriatului public – privat „ recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției”

Strategia Națională Anticorupție (SNA)

Acest program guvernamental are ca sccop combaterea corupției la nivel social prin aplicarea riguroasă a legislaței de asemenea programul iși propune promovarea codurilor etice,controlul inter și extern a institutiilor ,protecția avertizorului de intergitate prin implementarea unor legi care să ii protejeze dar și implementarea unor măsuri proprii pentru eficientizarea cadrului normativ și a sistemului administrativ de sancționare in scopul combaterii corupției .

Obiective

Creșterea transparenței și integrității în administrația publică

Prevenirea corupției în mediul de afaceri

Campanii de informare și măsuri educative

Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar

Consolidarea capacității instituționale

Asigurarea eficienței procedurilor penale, creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal

Combaterea corupției prin mijloace administrative

Coordonarea și monitorizarea implementării SNA 2012-2015 și a planului de acțiune

Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU

Aceste obiective sunt esențiale pentru prevenirea și micșorarea actelor de corupție ,fiind necesară o atitudine fermă și îndeplinirea acestor obiective în toate sectoarele unde riscul corupției este ridicată și foarte ridicată .Obiectivele SNA cuprind planurile de acțiui necesare pentru combaterea corupției și măsurile pe care le are în vedere pentru a lupta cu fenomenul de corupție.

Misiune

Implementarea proiectului de lege privind atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă din fondurile publice urmarind asigurarea transparenței în acordarea fondurilor nerambursabile și întreg procesul de derulare a acordării acestuia cât și condițiile acordării contractelor.

Monitorizarea aplicării legii în administrația publică și transparența decizională de interes public

Controlul in aparatele administrației publice cât și revizuirea legii în ceea ce privește funcționarii publici care să cuprindă și să colaboreze cu legislația europeană ,încurajînd funcționarii să renunțe la această practică prin evaluarea profesională, acordarea unor salarii decente care să le asigure nevoile de zi cu zi ,dar și monitorizarea funcțiilor care prezintă un risc de vulnerabilitate în fața corupției

Revizuirea legislației care să reglementeze mai clar atribițiile PNA dar și a altor organe responsabile cu lupa împotriva corupției dar și controlul în acestor instituții

Evaluarea periodică a tuturor instituțiilor juridice , administrative ,financiare care prezintă vulnerabilitate în ceea ce privește corupția, dar și rotația personalului din aceste instituții pe baza de evaluare profesională și concurs cât și controale riguroase și sancționarea mai severă a celor care comit acte de corupție .

Strategii în domeniul justiției si plan de acțiuni

Prevenirea și combaterea corupției în sistemul juridic reprezintă un obiectiv prioritar în reforma sistemului, în contextul mai larg al luptei la nivel național împotriva acestui fenomen. Corupția în justiție poate aduce atingere celor mai importante valori sociale, având în vedere faptul că sistemul juridic este conceput tocmai pentru a asigura respectarea supremației legii, ceea ce presupune inclusiv urmărirea penală și judecarea faptelor de corupție. Pentru funcționarea justiției, esențială este legitimitatea ei. Această caracteristică vine din înțelegerea de către cetățeni a modului în care este organizat sistemul juridic, din încrederea în competența magistraților, a funcționarilor și a celorlalți lucrători din sistem, precum și din cunoașterea regulilor de funcționare a sistemului și acceptarea autorității hotărârilor judecătorești. Pe lângă garanțiile instituite legal pentru ca persoanele din sistem să își desfășoare atribuțiile în mod profesionist, acestora li se cere o anumită aptitudine morală și o anumită conduită.

Strategia anticorupție in domeniul justiției :

Independența profesională în justiție pentru stabilirea corectă a politicii publice

Corelarea legislației României cu cea a Uniunii Europene și analizarea cadrului legislativ român, cât și restrângerea actelor normative ,program realizabil cu sprijinul Guvernul ,Parlamentului și a Consiliului legislativ.

Implementarea strategiilor naționale anticorupție.

Informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptată în comun de Ministerul Justiției împreună cu CSM, ÎCCJ și Ministerul Public.

Creșterea transparenței a sistemului administrativși sistem public

selectarea, pregătirea, evaluarea temeinică a procurorilor;

indepedența reală a procurorilor;

asigurarea de resurse suficiente;

independența poliției judiciare de sub structura Ministerului de Interne și trecerea ei în componența funcțională a parchetelor.

Din punct de vedere instituțional, următoarele măsuri ar fi necesare pentru diminuarea corupției:

Studii interne pe coruptie: a încuraja cercetările (științifice) în domeniul corupției

perfecționarea sistemului de recrutare, promovare și recompensare a magistraților și personalului, de numire în funcții de conducere, de desemnare a experților, lichidatorilor etc;

organizarea sistemului: independenta structurală a justiției pentru a proteja judecătorii și procurorii de presiuni, inclusive poliția judiciară – presiuni ale politicienilor asupra judecătorilor, instrucțiuni date procurorilor de executive, influențarea selecției, numirii, promovării sau revocarea magistraților, imunități create pentru policieni acuzați de acte de corupție

asigurarea unui înalt grad de transparență compatibil cu eficiența activității lor;

de a garanta mass-media libertatea de a primi și transmite informații privind dosarele de corupție, sub rezerva unor limite necesare într-o societate democratică;

– creșterea transparenței instituției: informarea prealabilă, consultarea și participarea activă a personalului, dar și a cetățenilor la deciziile administrative, comunicarea acestora; conducerea colectivă;

– asigurarea accesului la informații publice: de la ședința de judecată și hotărâri pe site, până la buget și cheltuirea acestuia, declarații de interese, declarații de rudenie;

– profesionalizarea sistemului de achiziții publice;

– adoptarea și diseminarea bunelor practici;

– împărțirea aleatorie a dosarelor și continuitatea completului; Prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminată posibilitatea repartizării dirijate a cauzelor, aceasta reprezentând totodată și un factor de prevenire a corupției din sistem (Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, Direcția de acțiune nr1.II).

– proceduri exacte de manipulare a dosarelor;

– celeritatea soluționării cauzelor (mai ales cele de corupție și crimă organizată);

– crearea de repere pentru deciziilor discreționare ale procurorilor, în perspectiva modificării legislației

Instituții și autorități publice cu atribuții în prevenirea și/sau combaterea corupției

Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A)

Direcția funcționează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este independentă în raport cu instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice. DNA este structura de parchet specializată în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene. Procurorii direcției sunt sprijiniți în activitatea de urmărire penală de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și de specialiști cu înaltă calificare în domeniile economic, financiar, bancar, vamal, informatic ș.a. Aceștia își desfășoară activitatea în cadrul unor echipe operative complexe, sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, pentru a spori eficiența și calitatea anchetelor penale. Ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt detașați la DNA la propunerea nominală a procurorului șef al acesteia, prin ordin al ministrului afacerilor interne, iar numirea acestora în funcții se face prin ordin al procurorului șef al direcției. Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară are o durată de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detașării în funcție, cu acordul acestora. DNA desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție și asimilate acestora. Modificările succesive ale legislației au vizat ca această structură specializată să se ocupe numai de combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu. De asemenea, DNA investighează infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum și anumite categorii de infracțiuni grave de criminalitate economico-financiară. Astfel, sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, actualizată , modificată și completată , săvârșite în una dintre următoarele condiții:

dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 de euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro;

dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 (membrii instanțelor de arbitraj) și 294 (funcționari străini) din Codul penal. Infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competența DNA. Totodată, sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute la art. 246 (deturnarea licitațiilor publice), art. 297 (abuzul în serviciu) și art. 300 (uzurparea funcției) din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro. Pentru buna desfășurare a urmăririi penale procurorii DNA pot dispune măsuri specifice de protecție a martorilor, a experților și a victimelor. Persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin Ordonanța de Urgență nr.43/2002,actualizată,în competența DNA, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. La nivel central, din punct de vedere structural, DNA este organizată în secții, servicii și alte compartimente. Serviciile teritoriale funcționează în localități unde se află sedii ale Curților de Apel și sunt conduse de procurori șefi, aflați în subordinea directă a procurorului șef al DNA.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justoție(PÎCCJ)

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație pot cerceta infracțiunile de corupție, altele decât cele date în competența exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție conform art. 13 din OUG nr. 43/2002,actualizată, prin preluarea cauzelor de la parchetele ierarhic inferioare, în temeiul art. 325 din Codul de procedură penală, prin dispoziția motivată a conducătorului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație.

Parchetele de pe lângă Curțile de Apel au personalitate juridică și sunt conduse de procurori generali. Procurorii din cadrul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel pot cerceta, pe de o parte, infracțiunile de corupție săvârșite de către notari, executori judecătorești, controlori financiari ai Curții de Conturi sau de către șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia, în temeiul art. 38 din Codul de procedură penală, iar pe de altă parte, infracțiunile de corupție, altele decât cele date în competența exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție conform art. 13 din OUG nr. 43/2002,actualizată prin preluarea cauzelor de la parchetele ierarhic inferioare, în temeiul art. 325 din Codul de procedură penală, prin dispoziția motivată a conducătorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel. Parchetele de pe lângă Tribunale au personalitate juridică și sunt conduse de prim-procurori. Tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile de corupție prevăzute de Codul penal, precum și infracțiunile de corupție date în competența exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție, dacă acestea din urmă nu sunt date în competența altor instanțe . Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, se constituie complete specializate . Este competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, cauze de competența parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior.

Direcția Generală Anticorupție(DGA)

Este structura Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cu personalitate juridică, specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului MAI, în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, fiind organizată la nivel central și teritorial. Competența materială specială a DGA vizează infracțiunile de corupție prevăzute de art. 289-294 din Codul penal și de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de personalul MAI. Activitatea DGA se desfășoară în conformitate cu prevederile Constituției României, legilor, tratatelor și convențiilor internaționale, ale hotărârilor Guvernului, hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ordinelor și instrucțiunilor ministrului afacerilor interne, astfel încât să nu lezeze în vreun fel drepturile și libertățile omului, să asigure deplina neutralitate față de orice ingerință sau interes, să promoveze obiectivitatea, realitatea, legalitatea și deplina responsabilitate în acțiunile sale. DGA24 a fost înființată prin Legea nr. 161 din 30 mai 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și își desfășoară activitatea în baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MAI, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 120/2005 privind operaționalizarea DGA din cadrul MAI, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele MAI, cu modificările și completările ulterioare. Înființarea DGA s-a înscris pe linia măsurilor adoptate de România în vederea accelerării luptei împotriva corupției în administrația publică, constituind una din sarcinile prioritare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul procesului de integrare în UE, în cadrul Capitolului 24 Justiție și Afaceri Interne. DGA are în structura organizatorică aparatul propriu și structurile subordonate, compuse din direcții, servicii, birouri și compartimente specializate. Structurile subordonate sunt organizate la nivel teritorial în servicii județene anticorupție și Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov. Personalul DGA se compune din polițiști – funcționari publici cu statut special – și personal contractual. Obiectivele generale ale DGA sunt prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului MAI, instituția având următoarele atribuții principale: 24 Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 119 din 25 iulie 2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 4 august 2014.

desfășoară activități specializate de prevenire a faptelor de corupție în rândul personalului MAI;

organizează și desfășoară campanii/acțiuni de prevenire a corupției pentru conștientizarea consecințelor implicării în fapte de corupție;

efectuează investigațiile necesare pentru descoperirea și combaterea faptelor de corupție săvârșite de personalul MAI;

desfășoară activități de cercetare penală, în baza ordonanței de delegare emise de procuror, în conformitate cu prevederile legale;

efectuează, în condițiile legii și ale normelor interne, testarea integrității profesionale a personalului MAI;

primește și soluționează reclamațiile/petițiile cetățenilor referitoare la faptele de corupție în care este implicat personalul MAI;

administrează sistemul telefonic call center anticorupție constituit în scopul sesizării de către cetățeni a faptelor de corupție;

desfășoară activități de informare și relații publice specifice problematicii din competență;

elaborează studii, analize și prognoze referitoare la evoluția faptelor de corupție la nivelul MAI și înaintează conducerii MAI, periodic sau la solicitare, propuneri de soluționare a problemelor identificate;

desfășoară activități specifice de afaceri europene și cooperare internațională în domeniul prevenirii și combaterii corupției, organizează, participă sau asigură reprezentarea DGA la evenimente naționale și internaționale din domeniul specific de activitate, în conformitate cu interesele MAI și potrivit procedurilor legale în vigoare;

constituie, gestionează și accesează baze de date/sisteme de evidență pentru desfășurarea activității din competență, în calitate de operator de date cu caracter personal;

elaborează, contractează, implementează și monitorizează proiecte cu finanțare externă;

gestionează și administrează resursele umane, materiale, financiare și tehnice deținute, în conformitate cu prevederile legale;

exercită orice alte atribuții conferite prin lege.

Agentia Nationala de Integritate (A.N.I)

În anul 2007, prin Legea nr. 144, a fost înființată ANI ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul București. Scopul ANI este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute de lege, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice. În îndeplinirea acestui scop, ANI poate dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate. Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate din cadrul ANI se desfășoară cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, a conflictelor de interese și a incompatibilităților persoanelor care fac obiectul Legii nr. 176/2010, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispozițiile actelor normative în vigoare. Principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii. Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora. În vederea desfășurării activității în condiții de profesionalism, cu respectarea principiilor mai sus-amintite, repartizarea lucrărilor se face în mod aleatoriu, de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic.

Dacă din activitatea de evaluare rezultă că există diferențe semnificative (în sensul Legii nr. 176/2010, prin „diferențe semnificativeˮ se înțelege diferența mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă), inspectorul de integritate informează despre această persoană în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere. Persoana informată și invitată poate să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Informarea și invitarea se fac prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat și are dreptul de a prezenta orice probe, date ori informații pe care le consideră necesare. Dacă persoana a cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreținere, în sensul Codului familiei, evaluarea se va extinde și asupra averii soțului/soției și, după caz, asupra averii copiilor aflați în întreținere. Pe parcursul desfășurării evaluării, inspectorul de integritate poate solicita tuturor instituțiilor și autorităților publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum și persoanelor fizice, documentele și informațiile necesare desfășurării activității de evaluare, cu obligația păstrării confidențialității. Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, sunt identificate în continuare, pe baza datelor și informațiilor existente la dispoziția inspectorului de integritate, diferențe semnificative, inspectorul de integritate întocmește un raport de evaluare. Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală și celor disciplinare, precum și comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare. În cadrul organelor fiscale și de urmărire penală se desemnează persoane responsabile pentru relația cu ANI, care asigură declanșarea de urgență și cu precădere a procedurilor specifice în cadrul acestora. Persoana a cărei declarație de avere a fost supusă evaluării, fiind identificate diferențe semnificative, în sensul prevederilor art. 18 din Legea nr. 176/2010, este considerată incompatibilă. În cazul în care inspectorul de integritate constată, pe baza datelor și informațiilor existente la dispoziția sa, că nu sunt diferențe semnificative, acesta întocmește un raport de evaluare în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul procedurii. Acest 30 raport poate cuprinde, dacă este cazul, mențiuni privind erorile constatate în ceea ce privește întocmirea necorespunzătoare a declarațiilor de avere și sugestii de îndreptare. Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere. Persoana informată și invitată poate să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Informarea și invitarea se vor face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat și are dreptul de a prezenta orice date ori informații pe care le consideră necesare. Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare. Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ. Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut de lege la instanța de contencios administrativ, ANI sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare, precum și, dacă este cazul, instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese. Dacă raportul de evaluare a incompatibilității nu a fost contestat în termenul prevăzut de lege la instanța de contencios administrativ, ANI sesizează în termen de 15 zile organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare; dacă este cazul, ANI sesizează în termen de 6 luni instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilitățile. Dacă în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate constată inexistența unei stări de incompatibilitate sau a unui 31 conflict de interese, întocmește un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării. Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

Curtea de Conturi a României (CCR)

Curtea de conturi este reglementată de Titlul IV art. 140 din Constituția României ,ca fiind organul suprem de control asupra- modului de formare , de administrare și de întribuințare a resurselor financiare ale statului și al sectorului public. Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.

Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.

Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții. Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Direcția de Investigare a Infracșiunilor de criminalitate organizată și terorism (DIICOT)

DIICOT este specialitată pe combaterea corupției și investigarea criminalitășii organizate și terorism fiind unica structură din cadrul Ministerului Public .Această structură a fost înființată în anul 2004 în vederea efectuării unor investigații în materia infracțiunilor grave definite de Legea nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalității organizate.

Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.)

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor publice a fost înființat prin OUG nr 74/2005, aprobată cu modificări prin L 111/2006 considerată instituție publică care este în subordinea Guvernului ,coordonată de Primul Ministru.

Această structură are rolul de a promova și de a implementa politici în sectorul achizițiilor publice având următoarele atribuții:

Implementarea unor strategii în domeniul achizițiilor publice

Reglementarea procedurilor logale în vederea atribuirii contractelor pentru achiziții publice

Reprezentarea țării în comitetele consultative, a grupurilor de lucru ,organizate de către instituțiile europene

Transparența

Aspecte principale

Printre principiile generale de funcționare a serviciilor publice se numără și Principiul transparenței.Acest principiu este o condiție a dialogului dar și un instrument de control al activității serviciilor publice de către beneficiari.

Principiul transparenței aclamă ca serviciile publice trebuie să consulte beneficiarii cât mai des posibil ,înainte de a lua decizii care privesc organizarea și conținutul serviciului oferit.Democrația a atras cu sine posibilitatea cetățenilor de a se implica în procesul luării deciziilor , de a fi activi ,exprimându-și opiniile și punctele de vedere, în limita legislației în viguare.Lipsa transparenței poate conduce la neîncrederea societății în organele statului și a actelor normative.

Transparența este un principiu democratic, care a avut loc pentru prima dată în societățile civile dezvoltate și este una dintre rezultatele cele mai remarcabile de amplificare a presiunii și control social asupra organelor administrației publice. În epoca contemporană cererile de transparență sunt explicate prin schimbări importante care au loc în mentalitatea socială, oamenii nu vor să fie conduse fara a intelege scopurile și motivațiile administrației.Transparența informațiilor și a documentelor aflate în subordinea instituțiilor statului ,cât și participarea cetățenilor la procesul decizional pentru eficientizarea și resposabilizara administrației este extrem de necesară .Acest concept face referire la accesul liber la informațiile de interes public și consultarea opiniei publice cu privire la adoptările anumitor reglementări. Transparența administrațiilor publice și a reglementărilor decizionale contribuie la performanțele aparatului administrativ , și la dezvoltarea armonioasă și multilaterală a cetățeanului.

Importanța transparenței

Multitudinea actelor normative emise în România sunt covârșitoare ,de cele mai multe ori, creația aparținând puterii executive. Dincolo de normele emise direct de Guvern prin prisma ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență,cea mai mare majoritate a legilor adoptate de Parlament sunt inițiate de Guvern, fiind redactate în cadrul instituțiilor administrației publice. În aplicarea legilor și ordonanțelor, Guvernul, ministerele, alte instituții statale centrale sau de la nivel local, dar și toate instituțiile administrației publice locale emit în mod continuu un mare număr de acte normative.

Tot acest corp de legislație apare și este frecvent modificat fără implicarea celor

interesați, fie că sunt cei care urmează să aplice actele respective sau cei a căror activitate este reglementată prin acestea. Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent în România. Aplicarea reală a principiului transparenței ar duce la o mai mare încredere în legi și reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesați. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecințe pozitive asupra dezvoltării economice și a menținerii unor relații de cooperare între aparatul guvernamental și societate.

Totodată transparența este importantp pentru a putea prevenii corupția și de a evita situațiile în care legislația este concepută în așa fel de a putea fi încălcată , de a găsi o cale de mijloc pentru a fi la limita legalității sau legiile care sunt create în interesul anumitor functionari care au influență politică și recurg la astfel de hotărîri pentru a-și crea avantaje atât material ,cât și alte interese sau avantaje care conduc la lezarea democrației și a populației .De asemenea și “ nepotismul”reprezintă o problemă semnificativă atât în România cât și în Italia ,Grecia.. etc.Nepotismul semnifică favorizarea rudelor ,a prietenilor sau a cunoștințelor folosind în mod abuziv influența pe care respectivul o deține ,în schimbul obținerii unor funcții a persoanelor favorizate ,fară a participa la un concurs ,cum este legal.

Prezentarea legii transparenței decizionale

Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata 2013

Cele mai importante mecanisme, care asigură deschiderea activității administrației centrale și locale, prin legea transparentei sunt :

1. Participarea publicului la procesul de elaborare a reglementărilor;

2. Participarea publicului la procesul de luare a deciziilor.

„Transparența este un principiu democratic care s-a manifestat pentru prima dată în societățile civile dezvoltate și constituie una dintre cele mai remarcabile consecințe ale amplificării presiunii și controlului social asupra organelor administrației publice. În epoca noastră informațională, revendicările transparenței sunt explicabile și de schimbările importante ce se produc în mentalitatea socială: mulți oamenii nu mai doresc să fie conduși fără ca să înțeleagă finalitățile și motivațiile administrației. Iar în cadrul societăților în tranziție, transparența a fost salutată ca simbolul imanent al libertății. Ea este în egală măsură un element primordial, acceptarea căruia trebuie să faciliteze trecerea de la un sistem al hotărârilor centralizate și „opace“ la cel al deciziilor adoptate democratic, într-un cadru transparent.”

Principiile care stau la baza legii transparenței

a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; 
b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; 
c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli: 
1. sedintele si dezbaterile autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, in conditiile legii; 
2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice; 
3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in conditiile legii.

Avertizorul de integritate și rolul lui în combaterea corupției

Avertizorul de integritate devine în întreaga lume un element esențial pentru lupta împotriva corupției.Avertizorul de integritate este persoana care semnealează o ilegalitate,o neregulă, folosindu-se de un fluier și poate fi un pericol pentru cei care sunt la putere și încalcă legea sau normele morale.Cadrul legal este esențial pentru susținerea acestei practici și necesită ocrotirea și protejarea avertizorului de integritate , ca cel care face neregula și este denunțat ,să nu poată aduce atingere avertizorului de integritate prin concedierea sau sancționarea ilegală a celui care a avertizat .Această practică nu funcționează foarte bine tocmai din cauza riscurilor pe care această persoană și le asumă în detrimentul protecției pe care ii conferă legea.În acest scop Transparency International Romania a derulat un program cu scopul de a dezvolta și a promova buna practică și sprijinirea avertizorilor de integritate.

Avertizorul de integritate joacă un rol foarte important în expunerea corupției și a fraudei ,atât în sectorul public ,cât și în sectorul privat.Transparency International propune promovarea principiilor avertizorilor de integritate,dar și operarea unei linii telefonice dedicate pentru avertiyorii de integritate .

În ceea ce privește opinia cetățenilor străini în legătură cu avertiyorii de integritate , aceștia nu au o părere tocmai buna despre această practică. În urma unor sondaje s-a arătat că 8 din 10 țări privesc această activitate ca fiind „ trădători” ,”turnători” sau „informatori” și nu privesc cu ochi buni această practică , probabil chiar din pricina faptului că în interprinderile unde profesează ,obțin la rândul lor avantaje în strânsă legătură cu corupția ,cum ar fi : favorismul, evaziune fiscală , etc..

Această opinie negativă poate să provină și din cauza neștiinței , a lipsei de cunoaștere sau din consecința societății și a mediului în care trăiesc și teama de a putea fi catalogați drept „turnători” și de a fi priviți în societatea în care lucrează ca fiind oameni care nu sunt demne de încrederea lor.

Deșii L 571/2004 introduce principii precum apărarea avertizorilor de integritate nu s-au înregistrat rezultate șocante , avândîn vedere și ultimul Indiciu de Perceptie realizat de Transparenty International corupția în România rămâne încă la cote foarte mari .

În general, un avertizor este o persoană, de obicei un angajat, contractor sau membru al unei organizații, care raportează o abatere sau activitate necinstită sau ilegală care a avut loc în aceeași organizație.

Cu toate acestea, pentru a fi considerat un "avertizor" în temeiul Legii 571/2004 , pentru ca Legea 571/2004 să poată oferi protecție unui avertizor, trebuie să îndeplinească anumite criterii și să facă anumite lucruri atunci când se face dezvăluirea actului nelegal.

Această sesizare poate fi făcută cumulativ sau alternativ:

„a) sefului ierarhic superior al persoanei care a incalcat normele legale, potrivit art.5;
b) conducatorului autoritatii publice, al institutiei publice sau unitatii bugetare din care face parte persoana care a incalcat prevederile legale, potrivit art.5, sau in care se semnaleaza practica ilegala, chiar daca nu se poate identifica exact faptuitorul;
c) comisiilor de disciplina sau altor organisme similare din cadrul autoritatii publice, institutiei publice sau unitatii prevazute la art.2 din care face parte persoana care a incalcat legea conform art.5;
d) organelor judiciare;
e) org anelor insarcinate cu constatarea si cercetarea conflictelor de interese si al incompatibilitatilor;
f) comisiilor parlamentare;
g) mass-media;
h) organizatiilor profesionale, sindicale sau patronale;
i) organizatiilor neguvernamentale.”

Ziua naționala a luptei