Romania In Concertul International

Deși dorința României de a face parte din Organizația Națiunilor Unite a fost oficial exprimată încă din 1946, aderarea țării noastre a fost blocată până în 1955 . În cele din urmă. la 14 decembrie 1955, Adunarea generală a ONU a decis, prin rezoluția A/RES/995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state.1

SECTIUNEA IV.1 – SCURT ISTORIC

Pe parcursul celor 55 de ani de apartenență la organizație, România a fost o prezență activă în principalele organe ale O.N.U.. Astfel, România a ocupat scaunul președinției Adunării Generale la a 22-a sesiune ordinară (1967–1968), prin ministrul Afacerilor Externe de la acea vreme, Corneliu Mănescu. Țara noastră a deținut calitatea de membru în Consiliul de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005, iar în ECOSOC a avut statut de membru în anii 1965–1967, 1974–1976, 1978–1980, 1982–1987, 1990–1998, 2001–2003 și 2007–2009.

România a participat activ, de-a lungul anilor – și continuă a o face – într-o serie de comitete, organe, comisii și programe substanțiale din cadrul ONU: Consiliul Drepturilor Omului, Comitetul Ad-hoc pentru Oceanul Indian , Comitetul Special pentru Operațiunile ONU de Menținere a Păcii, Comisia ONU pentru Dezvoltare Durabilă, Comitetul pentru Folosirea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic, Conferința de Dezarmare , Comitetul pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru Informații, Comisia de Drept Internațional, Comitetul pentru Contribuții, Comisia Economică a ONU pentru Europa, Programul Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Împotriva Femeilor, etc.

Prezența țării noastre în toate aceste organe si organisme este potențată de contextul internațional marcat de provocări care continuă să reclame cadrul de dezbatere multilateral. Complexitatea temelor de interes global precum schimbările climatice, pandemiile globale, criza economică, demersurile politice pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, biodiversitatea, securitatea alimentară, reconstrucția post-conflict, drepturile omului, asistența umanitară și dezarmarea face ca participarea României în acest forum universal sa fie cu atât mai semnificativă și mai substanțială, cu atât mai mult cu cât este recunoscută abordarea sa echilibrată asupra consolidării separate și reciproce a celor trei piloni ai sistemului ONU: pace și securitate, dezvoltare și drepturile omului.

România are posibilitatea de a participa la procesul decizional din cadrul organizației mondiale, cu influențe asupra situației internaționale la nivel global și în zone geografice apropiate. Participarea României la operațiuni ONU de menținere a păcii a evidențiat, de-a lungul anilor, eficiența armatei române și disponibilitatea politică a României de a se implica în activități militare multinaționale pentru menținerea stabilității internaționale. În acest sens, România urmărește cu atenție evoluțiile conceptuale ale operațiunilor de menținere a păcii, în vederea intensificării și diversificării implicării ei în aceste operațiuni. Astfel, România figurează în grupul de state care au manifestat disponibilitate de a participa la aranjamentele "stand-by" ale ONU, având ca obiectiv creșterea operativității intervenției ONU în situații de conflict și urgențe umanitare.

În ceea ce privește raportarea la prioritățile de maximă actualitate ale ONU, România se alătură eforturilor generale de a găsi formule eficiente pentru reformarea sistemului Națiunilor Unite. De altfel, România s-a pronunțat constant pentru folosirea mai eficientă a resurselor interne ale organizației, eliminarea paralelismelor, administrarea eficientă a fluxului de documente în cadrul Secretariatului ONU, utilizarea productivă a resurselor umane, un control financiar strict și instituirea unei evaluări permanente a raportului costuri/beneficii. O atenție particulară este acordată procesului de reformă a Consiliului de Securitate, în vederea sporirii reprezentativității și eficienței sale.

Cele mai recente dezbateri din organizația mondială privind relațiile dintre ONU și organizațiile regionale au evidențiat faptul că acestea trebuie să fie fundamentate pe principiile complementarității și sprijinului reciproc. Această temă reprezintă, de altfel, alături de reforma ONU, unul dintre obiectivele urmărite, cu prioritate, de România în cadrul organizației.

Prin toate demersurile sale, inclusiv din perspectiva de membru al Uniunii Europene, România își concentrează, în mod constant, toate resursele politice și diplomatice pentru reflectarea intereselor sale naționale în procesul de modelare a evoluțiilor onusiene și pentru consolidarea profilului său politic regional și global.2

SECTIUNEA IV.2 – PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA OPERAȚIUNI DE MENȚINERE

A PĂCII

România este un important contributor la pacea si securitatea internațională participând activ prin delegarea a numeroși militari, ofițeri și polițiști din Ministerul Afacerilor și Internelor în misiunile pentru menținerea păcii.

Contribuția României la operațiunile conduse nemijlocit de O.N.U (fără participarea SPP), la 31 ianuarie 2015, include 71 de participanți, ocupând locul 76 din 121 de state membre contributoare și este repartizată astfel :

Participarea personalului Ministerului Apărării Naționale la operațiuni de menținere a păcii prin intermediul a 38 de observatori militari și ofițeri de stat major din Ministerul Apărării Naționale la operațiuni din RD Congo, MONUSCO (21); Sudanul de Sud, UNMISS (6); Coasta de Fildeș, UNOCI (2); Kosovo, UNMIK (1), Liberia, UNMIL (2); Afganistan, UNAMA (2)3

Participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la operațiuni de menținere a păcii prin intermediul a 33 de polițiști din Ministerul Afacerilor si Internelor în misiunile pentru menținerea păcii în : Haiti, MINUSTAH (20); RD Congo, MONUSCO (2); Liberia, UNMIL (3); Sudanul de Sud, UNMISS (4); Cipru, UNFICYP (2); Mali, MINUSMA (2) 4

Serviciul de Protecție si Pază participă activ cu ofițeri de protecție nemijlocita în : Sudan/Darfur, UNAMID (12), Afganistan, UNAMA (12) și Sudanul de Sud, UNAMISS (12) sub conducerea Departamentului de Siguranță și Securitate, UN DSS.5

Contribuția României (MApN) la misiuni internaționale reprezintă aproximativ 150 de militari.6