ROMÂNIA (autori: Valentin NI uni0162Ă și Gina Ionela BUTNARU) [603806]

ROMÂNIA (autori: Valentin NI /uni0162Ă și Gina Ionela BUTNARU)
1. Introduction

România este o /uni021Bar ă situat ă în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dun ării, la nord
de peninsula Balcanic ă și la /uni021Bă rmul nord-vestic al M ării Negre. It lies between 43ș 37' 07" and 48ș 15' 06"
latitude north and 20ș 15' 44" and 29ș 41' 24" long itude east. The parallel of 45ș north latitude (mid way
between the Equator and the North Pole) crosses Rom ania 70 km north of the capital, and the meridian o f
25ș east longitude (midway between the shore of the Atlantic and the Ural Mountains) passes 90 km west
of Bucharest. Pe teritoriul ei este situat ă aproape toat ă suprafa /uni021Ba Deltei Dun ării și partea sudic ă și central ă
a Mun /uni021Bilor Carpa /uni021Bi. Se învecineaz ă cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la
nord și est și Republica Moldova la est, iar /uni021Bă rmul Mării Negre se g ăse ște la sud-est.
România este o republic ă semi-preziden /uni021Bial ă, având o suprafa /uni021Bă a teritoriului de 238 391 km² și un
num ăr de 20.121.641 locuitori (Recens ământul din 2011) și 21.790.479 locuitori (The usual resident
population on July 1, 2013 was used, estimated unde r the conditions of comparability with the final
results of the Population and Housing Census – 2011 .) Conform Anuarului Statistic al României (2015),
România înregistreaz ă o sc ădere a num ărului de locuitori în anul 2014 cu 3.3 milioane loc uitori fa /uni0163ă de
1990. Popula /uni021Bia scade astfel, din cauza migra /uni021Biei negative. Potrivit Raportului Eurostat din 2015 se ar ăta
că în România în perioada 1994-2014, vârsta median ă a popula /uni0163iei a crescut cu 7 ani, de la 33,8 ani la
40,8 ani. Astfel, România a avut o cre ștere a vârstei mediane mai brusc ă decât media UE, care a fost de 6
ani.
Capitala /uni021Bă rii, este Bucure ști, și este cel mai mare ora ș al ei și al șaselea ora ș din UE dup ă popula /uni021Bie
(1,9 milioane locuitori). În 2007, Sibiul a fost de semnat Capital ă European ă a Culturii, România fiind
onorat ă de implicarea cu success în acest program cultural .
România este membr ă a unor organiza /uni021Bii interna /uni021Bionale, printre care: Organiza /uni021Bia Na /uni021Biunilor Unite
(ONU) din 1955, Council of Europe (CoE) din 1993, Uniunea European ă de la 1 ianuarie
2007, Organiza /uni021Bia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din 29 ma rtie 2004, Organiza /uni0163ia pentru
Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organiza /uni0163ia Interna /uni0163ional ă a Francofoniei (OIF) din
1993, Uniunea Latin ă din 1980, și a unor institu /uni021Bii economice: Grupul B ăncii Mondiale, Fondul Monetar
Interna /uni0163ional (FMI) , Banca European ă pentru Reconstruc /uni0163ie și Dezvoltare (BERD) și Organiza /uni0163ia pentru
Cooperare și Dezvoltare Economic ă (OCDE).
România este o /uni021Bar ă cu un venit mediu-superior, înregistrând la nivelu l anului 2015 un PIB estimat de
710,267 miliarde de lei pre /uni021Buri curente, în cre ștere — în termeni reali — cu 3,7% fa /uni021Bă de anul 2014. În
conformitate cu Constitu /uni021Biei din 1991, economia României este o economie de pia /uni021Bă . Astfel, statul este
obligat s ă asigure libertatea comer /uni021Bului și protec /uni021Bia concuren /uni021Bei loiale. În economia României ac /uni021Bioneaz ă
așadar legea cererii și a ofertei. La baza acesteia se afl ă proprietatea privat ă care trebuie protejat ă și
garantat ă.
Principalele industrii ale României sunt industria textil ă și de înc ăl/uni021Bă minte, industria metalurgic ă,
industria constructoare de ma șini u șoare și de asamblare de ma șini, industria minier ă, industria lemnului
și de prelucrare a lemnului, industria materialelor de construc /uni021Bii, industria chimic ă, industria alimentar ă și
industria de rafinare a petrolului. O importan /uni021Bă mai sc ăzut ă reprezint ă industriile farmaceutic ă, a
ma șinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, fabrica rea de ma șini este foarte larg ă și este
orientat ă înspre pia /uni021Bă în timp ce industria româneasc ă de IT este în plin progres tehnologic. Puterea
economic ă a României este concentrat ă în primul rând pe producerea de bunuri de c ătre întreprinderile
mici și mijlocii în industrii precum cea a ma șinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimic ă,
farmaceutic ă, a aparatelor electrocasnice și a îmbr ăcămintei.
În România, sectorul turistic reprezint ă sectorul economic care dispune de un poten /uni021Bial valoros de
dezvoltare ce poate deveni o surs ă de atrac /uni021Bie atât a investitorilor cât și a turi știlor str ăini. Pentru acest
domeniu de activitate concuren /uni021Ba este puternic ă mai ales din partea /uni021Bă rilor învecinate: Ungaria și Bulgaria.
Un poten /uni021Bial mare îl reprezint ă agroturismul, România fiind una din pu /uni0163inele /uni0163ă ri din UE în care se
prezerv ă mediul de tip rural. Zonele cu atrac /uni0163ii turistice importante ale României sunt: Valea Pr ahovei,

Delta Dun ării, Litoralul M ării Negre, Maramure șul și Bucovina, Mun /uni021Bii Apuseni, Valea Oltului etc.
Ora șele cele mai atractive pentru turi știi str ăini sunt: Sibiu (Capital ă Cultural ă European ă în 2007),
Bra șov, Cluj-Napoca, Sighi șoara, Constan /uni021Ba, Ia și, Suceava, Târgovi ște, Bucure ști etc. În anul 2015,
litoralul Mării Negre din România a fost vizitat de 9930496 de turi ști, din care 29620 au fost str ăini.
În conformitate cu Constitu /uni0163ia României, articolul 1, aliniatul 2, forma de guv ern ământ a statului
român este republic ă . La aliniatul 4 este specificat faptul c ă, Statul se organizeaz ă potrivit principiului
separa /uni021Biei și echilibrului puterilor – legislativ ă, executiv ă și judec ătoreasc ă – în cadrul unei democra /uni021Bii
constitu /uni021Bionale. Pre ședintele este ales prin vot universal, egal, direct , secret și liber exprimat. În urma
amendamentelor din 2003, mandatul de pre ședinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Pre ședintele
nume ște primul-ministru, care la rândul s ău numește Guvernul.
Integrarea României în Uniunea European ă din 2007 a avut o influen /uni021Bă semnificativ ă asupra politicii
interne a /uni021Bă rii. Ca parte a acestui proces, România a ini /uni021Biat reforme.
Organizarea administrativ teritorial ă a România este asigurat ă de ministerele de resort, care dispun de
direc /uni021Bii jude /uni021Bene de specialitate (direc /uni021Bii sanitare, inspectorate școlare, direc /uni021Bii ale finan /uni021Belor publice,
inspectorate jude /uni021Bene de poli /uni021Bie etc.). Exist ă și câteva structuri administrative suprajude /uni021Bene, cum ar fi
regionalele Căilor Ferate Române, comisiile zonale ale monumentel or istorice etc. Cu toate acestea,
administra /uni021Bia României este una centralizat ă. Conform articolului 3 al Constitu /uni021Biei României teritoriul
/uni021Bă rii este organizat în comune, ora șe și jude /uni021Be. În condi /uni021Biile legii, unele ora șe sunt declarate municipii.
Administra /uni021Bia jude /uni021Bean ă, comunal ă și or ăș eneasc ă este reglementat ă prin legea administra /uni021Biei publice nr.
215 din 23 aprilie 2001. Activitatea consiliilor ju de /uni021Bene, or ăș ene ști și comunale este supravegheat ă de
către prefec /uni021Bi numi /uni021Bi de Guvernul României ca reprezentan /uni021Bi ai s ăi pe plan local. În anul 1998, în cadrul
programului pentru aderarea la Uniunea European ă, consiliile jude /uni021Bene din România s-au asociat în
opt regiuni de dezvoltare, organisme f ără personalitate juridic ă. În anul 2001 Guvernul României a
adoptat ordonan /uni021Ba de urgen /uni021Bă nr. 75/2001, prin care în cadrul Institutului Na /uni021Bional de Statistic ă au fost
create opt direc /uni021Bii pentru statistic ă regional ă, corespunz ătoare celor opt regiuni de dezvoltare.

Figura 1 Regiunile de dezvoltare ale României
Sursa: Ministerul Dezvolt ării Regionale și Administra /uni0163iei Publice
http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-2257/prog ramul-operational-regional-2007-2013/-2975

Regiunile de dezvoltare sunt folosite în special pe ntru coordonarea proiectelor de dezvoltare
regional ă. Aceste opt regiuni, cu jude /uni0163ele componente sunt: Regiunea 1 Nord-Est (Bac ău, Boto șani, Ia și,
Neam /uni0163, Suceava, Vaslui); Regiunea 2 Sud-Est (Br ăila, Buz ău, Constan /uni0163a, Gala /uni0163i, Tulcea, Vrancea);

Regiunea 3 Sud Muntenia (Arge ș, C ălăra și, Dâmbovi /uni0163a, Giurgiu, Ialomi /uni0163a, Prahova, Teleorman);
Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedin /uni0163i, Olt, Vâlcea); Regiunea 5 Vest (Arad, Cara ș-Severin,
Hunedoara, Timi ș); Regiunea 6 Nord-Vest (Bihor, Bistri /uni0163a-Năsăud, Cluj, Maramure ș, Satu Mare, S ălaj);
Regiunea 7 Centru (Alba, Bra șov, Covasna, Harghita, Mure ș, Sibiu); Regiunea 8 Bucure ști-Ilfov
(Bucure ști, Ilfov).

2. Hospitality and Tourism Development
2.1. Hospitality and Tourism development
Înainte de 1989 România și litoralul M ării Negre au reprezentat destina /uni021Bii turistice importante pentru
pia /uni021Ba de Est a Europei. Contextul politic, economic și social nu a fost unul prielnic dezvolt ării turismului
românesc. Datorit ă sc ăderii nivelului de trai al cet ă/uni021Benilor României, a avut loc o reorganizare a
priorit ă/uni021Bilor acestora iar turismul a fost printre primele c are a avut de suferit. Exigen /uni021Bele pie /uni021Bei
interna /uni021Bionale în acest context nu au putut fi satisf ăcute deoarece ofertele turistice române ști nu s-au
schimbat de-a lungul timpului, România devenind ast fel necompetitiv ă în raport cu cererea turistic ă. Pân ă
în 1948, în principal din ini /uni0163iative private, dar și la interven /uni0163ia autorit ă/uni0163ilor statului, s-a reu șit ini /uni0163ierea
unor prime m ăsuri de încurajare a turismului, concretizate prin înfiin /uni0163area primelor rezerva /uni0163ii naturale,
editarea de anuare turistice, atlase și h ăr/uni0163i turistice, marcarea traseelor turistice montane și construirea
unor vile, cabane, ad ăposturi turistice și hoteluri în zone de interes montan și sta /uni0163iuni de pe litoralul
românesc. În anul 1950 se aflau în administrarea Co nfedera /uni0163iei Generale a Muncii un num ăr de 60 de vile,
cabane și ad ăposturi în localit ă/uni0163i rurale montane și o caban ă în zona de deal (Podgoria Aradului).
Dezvoltarea capacit ă/uni0163ilor de cazare și a infrastructurii de transport au permis sporirea constant ă a
num ărului de turi ști care î și petreceau concediile de odihn ă în zone de interes turistic ale României.
Modific ările institu /uni0163ional-legislative asupra unit ă/uni0163ilor turistice, operate în principal dup ă 1955, au produs
o serie de efecte pozitive legate de func /uni0163ionarea în ansamblu a re /uni0163elei de profil din România, inclusiv în
ceea ce prive ște extinderea și modernizarea acesteia. În 1972, ponderea salaria /uni0163ilor din turism reprezenta
0,8% din totalul salaria /uni0163ilor, fa /uni0163ă de numai, 0,3%, în 1965. Dup ă 1965, au fost înregistrate cre șteri
semnificative ale încas ărilor din turismul interna /uni0163ional și turismul intern. În perioada 1965–1979,
circula /uni0163ia turistic ă și volumul încas ărilor din turism, înregistrau, de asemenea, evolu /uni0163ii pozitive.

Figura 2 Circula /uni0163ia intern ă Figura 3 Num ăr unit ă/uni0163i turistice
În anii 1975–1980, sectorul turistic a continuat s ă înregistreze evolu /uni0163ii positive atât în ceea ce prive ște
sporirea capacit ă/uni0163ilor func /uni0163ionale, cât și circula /uni0163ia turistic ă. Spre exemplu, în primul trimestru al anului
1988, în unit ă/uni0163ile de profil aflate în subordinea Ministerului Tur ismului era înregistrat ă o circula /uni0163ie
turistic ă de circa 3,5 milioane persoane, adic ă aproximativ 15% din popula /uni0163ia de atunci a /uni0163ă rii (f ără turi știi
înregistra /uni0163i în unit ă/uni0163ile de turism balnear). Între 1948 și 1989 s-au dezvoltat localit ă/uni0163ile rurale. Spre
exemplu, în anul 1957 erau înregistrate 14 localit ă/uni0163i rurale în zona de munte și de litoral ce ad ăposteau
unit ă/uni0163i turistice. Num ărul acestor localit ă/uni0163i cu func /uni0163ii de sta /uni0163iuni turistice a sporit la 25 în perioada 1984–
1986. Tot în aceast ă perioad ă, pe teritoriul României au fost identificate un nu m ăr de 30 de zone cu înalt
poten /uni0163ial turistic și balneoclimateric. Cre șterea capacit ă/uni0163ii de cazare a fost asociat ă cu dezvoltarea
turismului intern. Num ărului total de turi ști interni a crescut de la peste 5,4 milioane, în 1 970, la aproape

11,6 milioane, în 1989. Investi /uni0163ii semnificative au fost îndreptate spre dezvoltare a infrastructurii de
transport. Lungimea c ăilor ferate în exploatare a sporit de la 10 853 km, în 1950, la 11 343 km în 1989.
Similar, lungimea c ăilor rutiere a înregistrat rezultate pozitive, în c eea ce prive ște modernizarea
drumurilor, de la 3 625 km, în 1956, la 16 435 km, în 1989, fapt ce a favorizat, de asemenea, procesul de
sporire a num ărului de utilizatori. Dup ă 1950 s-au întreprins lucr ări însemnate în vederea electrific ării
satelor, num ărul de sate electrificate a sporit de la 443 în 194 8, la 11 932, în 1975. În concluzie, în etapa
1948–1989, turismul românesc a cunoscut un proces d e reglementare, extindere, diversificare și
modernizare, ceea ce a dus la dezvoltarea sectorulu i și cre șterea contribu /uni0163iei sale la produsul na /uni0163ional, cu
efecte importante asupra popula /uni0163iei și comunit ă/uni0163ilor.
2.2. Tourism economic importance
The economic importance of tourism in Romania has b een recognized as early as the beginning of
20 th century (R ădulescu, St ănciulescu, 2012) and especially by the end of 1950s , thus justifying the state
interventions to boost tourism development in the f ollowing decades. The recent importance of tourism
and its evolution during the transition are illustr ated by the following data:
– Conform cu WTTC datele estimative pentru România ne arat ă cre șteri în anul 2015 fa /uni0163ă de anul 2014
pentru urm ătorii indicatori: Direct contribution to GDP (3,183.4 milioane $ în 2014, 4,753.9 milioane
$ în 2015), visitor exports (2,182.2 milioane $ în anul 2014, 4,303.7 milioan e $ în anul 2015),
domestic spending (3,674.3 milioane $ în 2014, 4,733.5 milioane $ în anul 2015), leisure spending
(4,048.5 milioane $ în 2014 la 4,963.2 milioane $ î n anul 2015), business spending (1,808.0milioane
$ în 2014 la 4,074.1 milioane $ în anul 2015) și capital investment (3,583.0 milioane $ în 2014 la
6,169.4 milioane $ în anul 2015). Din aceea și surs ă observ ăm c ă Direct contribution of Travel &
Tourism to GDP în anul 2015 a crescut la 11.2% fa /uni0163ă de 7.3% în anul 2009, în timp ce direct
contribution of Travel & Tourism to employment a înregistrat o sc ădere de la 208.4 mii în anul 2009
la 206.2 mii în anul 2015.

Figura 4 Economic importance of tourism in Romania
Source: WTTC – Travel & Tourism Economic Impact 201 5 Romania
– Conform cu datele furmnizate de Banca Na /uni021Bional ă a României, Ministerul Finan /uni021Belor Publice și
estim ările din Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Na /uni021Bional 2007 – 2026 contribu /uni021Bia total ă din
turism la PIB al României se estimeaz ă c ă va cre ște la 6,9% pân ă în 2026.

3. Hospitality and tourism demand
Turismul în România ca sector economic distinct, in clude o gam ă variat ă de servicii, cum ar fi:
servicii de publicitate, promovare, informare, caza re, alimenta /uni0163ie public ă, tratament balnear, agrement și
divertisment variat. În acest context, turismul rom ânesc privit ca o component ă a economiei na /uni0163ionale
ac /uni0163ioneaz ă ca un element dinamizator al sistemului economic g lobal, el presupunând o cerere specific ă de
bunuri și servicii, cerere care antreneaz ă o cre ștere în sfera produc /uni0163iei acestora. Two main indicators
(including summary characteristics with their distri bution) – international arrivals and total number of
nights spent in any type of accommodation identify the main characteristics of tourism’s volume,
structure and type. Results for the number of arriv als of visitors from abroad by tourist destinations , over
the period 1993 -2015, demonstrate a major aspect o f international tourism, its substantial structural

change, starting in 2005, and encompassing all cate gories of visitors regarding their tourist destinat ions.
Most noticeable is the change in the proportion of the 2 major categories of visitors from abroad – sp a
visitors and visitors in mountain resorts. The rela tive share of visitors in mountain resorts signific antly
exceeded that of tourist seaside area arrivals duri ng the entire pre-transition period and long afterw ards
(Figura 5).

Figura 5 Sosiri str ăini pe destina /uni0163ii turistice Figura 6 Sosiri str ăini pe /uni0163ă ri de origine

International arrivals in any type of accommodation establishment by geographic region of origin are
represented in Figure 6. The major market for Roma nia tourism is that of the EU, other European
countries. The dynamics of this market shows a sign ificant downturn, from 2000 to 2006, followed by a
sharp increase in 2007-2015. A new market has emerg ed since the beginning of the transition period. It
includes the overseas countries of Israel, USA and countries from Asia. The one group /regions – other
world countries, demonstrate the same dynamics as t he previous groups. This is indicative of a major
aspect of tourism activity, its vulnerability to ec onomic and political context of tourist destination s.
A indicator for determination of international visi tors demand is total number of nights spent in any
type of accommodation (Figura 7). Results reveal a steady trend of maintaining very high levels. This
values are directly connected to the fact that the foreign market traditionally dominates in spa touri sm and
the seaside, and winter mountain resorts, which wer e renovated in the period after 1990.

Figura 7 Nights spent by foreigners in any type of accommodation
The analysis carried out shows that the internation al tourist market profile has not changed after the
year 2000. In the year 2000 some Eastern European c ountries – Bulgaria, Ukraina and Republic of
Moldova and 2 west countries Germania and Ungaria (Figure 8 and Figure 9) form the top 5 countries in
terms of number of visitors to Romania. For the ye ar 2010 there is a same top 5 international tourist
market.

Figure 8 Top 5 Figure 9 Top 5

De asemenea, cererea turistic ă determin ă o adaptare a ofertei, care se materializeaz ă în dezvoltarea
structurilor turistice și indirect în stimularea produc /uni0163iei ramurilor participante la: construirea și realizarea
de noi mijloace de transport, instala /uni0163ii de agrement pentru sporturi de iarn ă, nautice ș.a. Dezvoltarea
turismului conduce la un semnificativ spor de produ c /uni0163ie.

4. Hospitality and Tourism Supply
4.1 Main hospitality and tourism services
– Transport
Both on the Continent and in the European Union, th e location of Bulgaria is peripheral. Bulgaria
is separated from the countries of Western Europe ( France, Spain, Germany, the United Kingdom), which
generate powerful tourist flows. România este o /uni0163ar ă de grani /uni0163ă a Uniunii Europene având la nord grani /uni0163ă
cu Ucraina și la est grani /uni0163ă cu Republica Moldova. Din punct de vedere al concu ren /uni0163ei pe pia /uni0163a turistic ă,
important ă este apropierea de Bulgaria, Grecia și Turcia, /uni0163ă ri care atrag, în special prin turismul de litoral ,
un num ăr mare de reziden /uni0163i români care pot c ălători cu autoturismul spre aceste destina /uni0163ii. Principalele
probleme în România sunt transportul pe calea ferat ă și transportul rutier. Transportul pe calea ferat ă pune
probleme mari din punct de vedere a infrastructurii . Re /uni021Beaua feroviar ă TEN-T aflat ă pe teritoriul
României are o lungime de 2.515 km, din care în prezent sunt finaliza /uni021Bi 364 km (14,4%). Chiar și a șa,
viteza maxim ă permis ă este de 160 km/h. Ceea ce trebuie eviden /uni0163iat totu și, este c ă linia modernizat ă face
leg ătura între trei zone cu o important ă circula /uni0163ie turistic ă: Constan /uni0163a (litoralul românesc), Bucure ști
(Capitala) și Bra șov (zon ă montan ă). Transportul rutier are aceea și problem ă a infrastructurii. Lungimea
drumurilor autostrad ă este de 262,9 km iar cea a drumurilor na /uni0163ionale de 15.934 km, ceea ce nu permite o
vitez ă crescut ă decât pe por /uni0163iuni mici. România are 62 de puncte de trecere a fr ontierei. Din acestea 14
sunt situate pe aeroporturile interna /uni0163ionale. De fapt, dezvoltarea transportului aerian a fost un fenomen
vizibil și continuu prin: modernizarea infrastructurii aerop orturilor (piste, servicii), cre șterea num ărului de
curse interne între Capitala Bucure ști și principalele ora șe ale /uni0163ă rii, cre șterea num ărului de curse aeriene
interna /uni0163ionale din Bucure ști dar mai ales din principalele ora șe ale /uni0163ă rii (Timi șoara, Sibiu, Cluj Napoca,
Ia și, Târgu Mure ș, Bacau, Suceava, Constan /uni0163a), atragerea de noi companii aeriene inclusiv low cost,
apari /uni0163ia curselor charter. Acest lucru a permis o cre ștere de 5,66 ori a num ărului turi știlor str ăini sosi /uni0163i în
România în 2015 fa /uni0163ă de 1991 (1535000 vizitatori str ăini în 2015 fa /uni0163ă de 270885 în 1991).
– Accommodation
Romanian tourism industry has undergone substantial changes during the transition period to a
market economy.
Astfel, s-a trecut de la o structur ă a propriet ă/uni0163ii în 1990 în care Statul era aproape unic proprie tar
la o structur ă în anul 2015 în care proprietatea privat ă (integral ă) a reprezentat 91,8% (procent calculate
pe baza num ărului propriet ă/uni0163ilor). Totu și, trei erori au fost f ăcute în acest proces. Prima eroare a fost
transferul de management al structurilor de cazare prin a șa numita „loca /uni0163ie de gestiune sau închirierea
propriet ă/uni0163ii” pe perioade între 3 și 5 ani. F ără a li se oferi (din partea Statului) nicio perspect iv ă asupra
viitorului afacerii, „proprietarii temporari” nu au investit în astfel de propriet ă/uni0163i iar calitatea serviciilor nu

s-a îmbun ătă/uni0163it. A doua eroare a fost tratarea sta /uni0163iunilor (în principal balneoclimaterice), cu întreg
patrimoniul lor, ca adev ărate „uzine de produc /uni0163ie”. Valoarea patrimonial ă mare, eterogenitatea activelor,
necesitatea investi /uni0163iilor mari și riscurile afacerii nu au atras investitorii. De abia spre anul 2000 s-a
revenit asupra situa /uni0163iei și s-a recurs la divizarea marilor societ ă/uni0163i fapt ce a permis o privatizare mai
ușoar ă. A treia eroare a constat în întârzierea privatiz ării. In anul 1999 proprietatea integral ă privat ă
reprezenta 35,32%, în anul 2003 ea era 71,28% iar î n anul 2006 (înaintea intr ării României în UE) ea era
80,53% (procente calculate pe baza num ărului propriet ă/uni0163ilor). Practic, adev ărata privatizare a început
dup ă apari /uni0163ia a dou ă acte normative emise de Guvern: Ordonan /uni0163a de urgen /uni0163ă nr. 52/2001 privind
accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societ ă/uni0163ilor comerciale din turism și Strategia din 3
mai 2001 privind privatizarea societatilor comercia le din turism.
In ceea ce prive ște num ărul de locuri pat a înregistrat o evolu /uni0163ie interesant ă dup ă 1990. Pornind
de la o ofert ă adaptat ă în principal turismului social (num ăr mare de locuri la clasific ări inferioare), el a
sc ăzut apoi dup ă ce mai multe sta /uni0163iuni au pierdut fluxurile turistice iar numeroase s tructuri de cazare s-au
închis. Revigorarea industriei hoteliere dup ă privatizare și investi /uni0163iile au permis o redresare a num ărului
de locuri oferite, inclusiv la clasific ări superioare (figura 10)

Figura 10 Total beds capacity in accommodation esta blishments
O analiz ă în structur ă poate fi f ăcut ă începând cu anul 1994 de când înregistr ările statistice
men /uni0163ioneaz ă hotels, hotels four youth. hostels, apartament hot els, motels and inns. Practic, statistica
anului 1994 men /uni0163ioneaz ă doar hotels, motels and inns. Astfel, în anul 199 4 propor /uni0163ia hotelurilor (num ăr
unit ă/uni0163i de cazare) era de 85, 91%. pentru a ajunge în 201 5 la 75.45%. Analiza pe category of comfort
scoate în eviden /uni0163ă c ă primul hotel de 5 stele înregistrat apare în 1998 ajungându-se în 2015 la 33 de
hoteluri. Figura numarul 11 cuprinde o structur ă a hotelurilor pe categorii de confort în anul 2015

Figura 11 % hotels numbers by category of comfort i n 2015

Num ărul redus de structuri de cazare cu o categorie de confort superioar ă a fost o perioad ă
îndelungat ă o mare problem ă pentru dezvoltarea turismului în România. De men /uni0163ionat c ă pân ă în anul
2009 propor /uni0163ia hotelurilor cu o clasificare de dou ă stele s-a men /uni0163inut relativ constant ă între 40 și 50%.
Sistemul de clasificare pe stele a hotelurilor este instituit prin mai multe acte normative adaptate c ontinuu
la schimb ările din domeniu. Aceste acte normative impun autor izarea func /uni0163ion ării hotelurilor pentru
ob /uni0163inerea documentului Licen /uni0163ă de func /uni0163ionare; pentru fiecare categorie de stele sunt prev ăzute criterii
minime obligatorii dar și altele op /uni0163ionale care, îndeplinite, duc la ob /uni0163inerea licen /uni0163ei. Managerul hotelului
trebuie s ă de /uni0163in ă documentul Brevet de Turism, ob /uni0163inut în urma unor condi /uni0163ii de studii și altele impuse.
Ambele documente, Licen /uni0163a și Brevetul sunt eliberate de Autoritatea Na /uni0163ional ă pentru Turism. In ceea ce
prive ște distribu /uni0163ia structurilor de cazare, exist ă o pondere însemnat ă a hotelurilor în sta /uni0163iunile de pe
litoral, sta /uni0163iunile balneare și sta /uni0163iunile montane (o structur ă men /uni0163inut ă mult timp și datorit ă mo ștenirii
structurii oriéntate spre turismul social) dar Capi tala, Bucure ști, a avut și are o pondere mare; de
asemenea, a existat o politic ă (înc ă înainte de 1990) de dezvoltare a industriei caz ării și în principalele
ora șe re ședin /uni0163e de jude /uni0163e sau cu o anumit ă m ărime și importan /uni0163ă . Sta /uni0163iunile de pe litoral și sta /uni0163iunile
montane r ămân principalii “poli turistici”. Aceast ă structur ă (calculat ă pe baza num ărului de structuri de
cazare) este prezentat ă în figura num ărul 12 .

Figura 12 Share (%) of the accommodation establish ments across Tourist destinations (2015)
Particularizând la evolu /uni0163ia pe diferite destina /uni0163ii pot fi men /uni0163ionate: o sc ădere a num ărului pentru
sta /uni0163iunile balneare de la 510 în anul 1993 pân ă la 360 în anul 2004 (- 29,41%) urmat ă de o cre ștere pân ă
la 499 în anul 2013 (+ 38,6%). Prima evolu /uni0163ie este consecin /uni0163a întârzierii privatiz ării dar și a reducerii
activit ă/uni0163ii turistice (în câteva cazuri chiar pân ă dispari /uni0163ie) în multe sta /uni0163iuni turistice balneare ca urmare a
sărăcirii popula /uni0163iei, a unui mecanism greoi de sus /uni0163inere social ă din partea Statului, a modific ării
structurilor sindicale (multe dintre ele proprietar e de active în sector) și a lipsei investi /uni0163iilor majore. A
doua evolu /uni0163ie este într-o oarecare m ăsur ă consecin /uni0163a amelior ării factorilor negative men /uni0163iona /uni0163i (realizarea
privatiz ării, clarificarea statutului propriet ă/uni0163ii, o politic ă social ă coerent ă de sus /uni0163inere din partea Statului
pentru anumite categorii sociale) dar și a apari /uni0163iei unei surse suplimentare de investi /uni0163ii, proiectele derulate
prin Fondurile Structurale Europene. O cre ștere spectaculoas ă (3,3 ori 2015 fa /uni0163ă de 1993) a înregistrat
num ărul structurilor de cazare în sta /uni0163iunile montane atât ca urmare a numeroaselor progra me destinate
unor astfel de zone cât și ambi /uni0163iei locale, numeroase localit ă/uni0163i investind în dezvoltarea unor atrac /uni0163ii
turistice nevalorificate anterior. Media anual ă a ocup ării pentru hoteluri a înregistrat o sc ădere continu ă ea
pornind de la 48% în 1993 și a ajuns la 36,2% în 2015 în condi /uni0163iile în care oferta de cazare exprimat ă prin
num ărul locurilor – zi (bed nights) a crescut continuu atât pe total cât și pentru hoteluri (figura 13 și figura
14). These results demonstrate the gap between the supply side and the demand side of the industry and
testify to the capacity financial management proble m. Aceast ă diferen /uni0163ă este un argument pentru opiniile
celor care acuz ă o dezvoltare necontrolat ă și, mai ales, orientarea spre construirea de hotelur i cu
clasificare înalt ă (4 și 5 stele), justificat ă într-o anumit ă perioad ă dar care a devenit exagerat ă în zone în
care cererea este foarte mic ă.

Figura 13 Average yearly occupancy over the period Figura 14 Total bed-nights e.g. hotels over the
period 1993-2015 1993 – 2015

In concluzie, sectorul caz ării în România:
a. a stagnat o perioad ă îndelungat ă dup ă 1990 datorit ă a trei erori: aplicarea loca /uni0163iei de gestiune,
întârzierea privatiz ării și ignorarea sta /uni0163iunilor balneare;
b. intrarea în Uniunea European ă a permis apari /uni0163ia unor fonduri suplimentare de investi /uni0163ii care a
ajutat la dezvoltarea sectorului;
c. în únele cazuri investi /uni0163iile au devenit exagérate denaturând raportul cerer e – ofert ă, astfel c ă
average yearly occupancy a sc ăzut continuu dup ă 1991.
– Tourism information centres
Istoria Centrelor de informare turistic ă nu este foarte lung ă. Ele au existat și înainte de 1990 dar
doar în sta /uni0163iunile turistice recunoscute. Dup ă 1990 num ărul lor a sc ăzut continuu nemaifiind finan /uni0163ate de
Stat. Intre anii 1998 și 2000 a existat o tentativ ă de revigorare a lor, mai ales printr-un program al B ăncii
Mondiale, înfiin /uni0163ându-se în numeroase localit ă/uni0163i astfel de centre. Dup ă încheierea finan /uni0163ă rii pu /uni0163ine dintre
ele au rezistat. O dat ă cu intrarea în Uniunea European ă au ap ărut oportunit ă/uni0163i de dezvoltare a acestor
Centre prin mai multe proiecte cu componente dedica te special dezvolt ării turismului. Ele au impus
apari /uni0163ia unor acte normative care s ă reglementeze func /uni0163ionarea lor. Astfel, în anul 2008 a fost emise
Normele metodologice privind acreditarea centrelor na /uni0163ionale de informare si promovare turístic ă.
Conform acestora, Centrele nou înfiin /uni0163ate trebuie acredítate conform unor criterii bine s tabilite și primesc
pentru aceasta un Certificat. Dou ă au fost oportunit ă/uni0163ile care au permis înfiin /uni0163area acestor Centre (ambele
din cadrul Fondurilor Structurale Europene): Planul Na /uni0163ional de Dezvoltare Rural ă și Programului
Opera /uni0163ional Regional 2007-2013 (Regio), Axa prioritar ă 5, Domeniul major de interven /uni021Bie 5.3,
opera /uni021Biunea „Crearea Centrelor Na /uni021Bionale de Informare și Promovare Turistic ă (CNIPT) și dotarea
acestora”. Principala problem ă care a ap ărut a fost înfiin /uni0163area lor în localit ă/uni0163i sau zone cu foarte pu /uni0163ine
atrac /uni0163ii turistice, cu fluxuri de turi ști sc ăzute sau absente. Astfel, o parte din aceste Centre sunt
nefunc /uni0163ionale și nu î și îndeplinesc obiectivele. Centrele înfiin /uni0163ate prin aceste surse sunt în subordinea
autorit ă/uni0163ilor locale. Parteneriatul public – privat este o r aritate. De asemenea, exist ă birouri sau oficii
înfiin /uni0163ate de asocia /uni0163ii prívate din turism. Nu exist ă o statistic ă asupra num ărului de oficii de informare
turistic ă și nici a celor func /uni0163ionale.
4.2. Tourism packages
Prima reglementare a activit ă/uni0163ii agen /uni0163iilor de turism s-a f ăcut prin Ordinul Ministrului Turismului
num ărul 102 din 14/06/93 pentru aprobarea Instructiunil or privind acordarea licentelor si a brevetelor de
turism. Astfel, agen /uni0163iile de turism pentru a putea func /uni0163iona trebuie s ă de /uni0163in ă documentul “Licen /uni0163a de
turism” iar persoana care este director trebuie s ă de /uni0163in ă documentul “Brevet de turism”. Agen /uni0163iile de
turism sunt împ ăr/uni0163ite în dou ă categorii: agen /uni0163ii tur operatoare – specializate in organizarea de programe si
actiuni turistice pe care le comercializeaza direct sau prin intermediul altor agentii de turism, pe b aza de

contracte sau conventii; agen /uni0163ii cu activitate de vinzare a programelor si actiun ilor turistice organizate de
turoperatori.
Licenta de turism este documentul prin care se ates ta capacitatea agentiei de turism de a efectua, in
conformitate cu reglementarile interne si acorduril e internationale la care Romania este parte, servic ii in
conditii de calitate si siguranta pentru turisti. B revetul de turism este actul prin care se atesta ca pacitatea
profesionala si probitatea morala a persoanelor fiz ice de a conduce activitati de turism. Acest ordin a
suferit mai multe modific ări pe parcursul anilor dar cele dou ă condi /uni0163ii impuse func /uni0163ion ării agen /uni0163iilor,
licen /uni0163a și brevetul, au r ămas neschimbate. Infiin /uni0163area agen /uni0163iilor de turism a fost relativ u șoar ă, principala
problem ă fiind, cel pu /uni0163in în anii ’90, ob /uni0163inerea brevetului de turism. Astfel, înainte de 199 0 a existat un
Centru Na /uni0163ional de Perfec /uni0163ionare în Turism care a de /uni0163inut monopolul certific ării preg ătirii resurselor
umane și o lung ă perioad ă dup ă 1990. Dezvoltarea continu ă a sectorului, cerin /uni0163ele crescute ale pie /uni0163ei
muncii, apari /uni0163ia programelor de formare la nivel pre- și universitar în toat ă /uni0163ara, au creiat o presiune
asupra acestui monopol, extrem de criticat. Din ace st punct de vedere a început un proces treptat de
“liberalizare”, în sensul în care, absolven /uni0163ii institu /uni0163iilor de înv ătământ superior de la specializ ările în
turism au putut ob /uni0163ine Brevetul de turism la cerere pe baza studiilor absolvite. De asemenea, dup ă apari /uni0163ia
Fondurilor Structurale Europene pe componenta uman ă, ONG-urile au câ știgat proiecte de formare pentru
diverse calific ări în turism iar examenele finale au fost superviza te de Autoritatea Na /uni0163ional ă pentru
Calific ări. De remarcat c ă, de și înregistrate ca agen /uni0163ii de turism, activitatea unora dintre ele s-a lim itat la
transportul românilor în c ăutare de locuri de munc ă mai bine pl ătite decât în /uni0163ar ă în /uni0163ă rile din vestul
Europei. Statistic, un exist ă cifre oficiale care s ă diferen /uni0163ieze cele dou ă categorii de agen /uni0163ii. Totu și, la
sfâr șitul anului 2013 erau înregistrate 3320 agen /uni0163ii de turism. Din totalul de 9331000 vizitatori str ăini
doar 255670 (2,7%) au sosit ca urmare a activit ă/uni0163ilor agen /uni0163iilor de turism din România. O influen /uni0163ă
puternic ă asupra rezultatelor și performan /uni0163elor economice ale agen /uni0163iilor de turism clasice (sediu fizic
amplasat în zone cu vad comercial) a exercitat dezv oltarea rezerv ărilor on-line de c ătre intermediari “no
street” care s-au constituit, o parte dintre ei, în puternici angrosi ști de vânz ări. De asemenea, posibilitatea
rezerv ărilor on line de c ătre orice persoan ă, a determinat o sc ădere important ă a acestor afaceri. Peste
50% dintre români î și rezerv ă vacan /uni021Ba online, iar aproximativ 72% spun c ă au încredere în site-urile de
rezerv ări online, potrivit unui studiu realizat de o platf orma de rezerv ări hoteliere.

5. Principalele tipuri de produs și destina /uni0163ii
România prin formele de turism identificate este o destina /uni021Bie turistic ă preferat ă pentru mul /uni021Bi vizitatori
atât europeni (mai mult de 60% ] dintre turi știi str ăini provin din /uni021Bă rile membre UE), cât și din alte pâr /uni0163i ale
lumii.
Cele mai atractive zone turistice ale României sunt : Valea Arie șului , caracterizat ă printr-o zon ă care
își p ăstreaz ă acel aer de vechi și rustic; Cheile Nerei cu Parcul Na /uni0163ional Cheile Nerei – Beu șnita este situat
la limita sud-vestic ă a /uni0163ă rii, în sudul mun /uni0163ilor Anina; Delta Dun ării – turistii pot lua vaporul din portul
Tulcea (calatoria dureaza circa 4 ore), portul Mahm udia (doua ore si jumatate) sau portul Murighiol (doua
ore); Maramures (Borsa, Valea Vaserului, Sapânta, Sighet, Bârsana, Ieud) situate în partea de nord a
tarii, pentru itinerarii de vacanta un punct de ple care poate fi localitatea Borsa, cunoscuta mai ales de
catre schiori; Cheile Bicazului – Lacul Ro șu – Dur ău, cu peisaje deosebite; Cetatile Ponorului , dar si
nenumaratele pesteri, ghetari (Focul Viu, al treile a ca marime din România), canioane salbatice (Valea
Galbenei, Valea Boga), lacuri subterane si cascade; Castelul Bran , asa-zisul castel al lui Dracula,
construit pe o stânca si vizibil din departare, est e situat la mai putin de 30 de kilometri de Brasov, pe
soseaua care leaga Brasovul de Câmpulung Muscel; Manastirile reprezinta principala atractie a unei zone
deosebite a tarii noastre – Bucovina; Gura Portitei a devenit între timp ceea ce a fost odata statiune a
Vama Veche: un loc izolat, unde nu merge prea multa lume, în afara boemilor care cauta liniste si
relaxare; Valea Prahovei – Cea mai celebra regiune turistica din Muntii Car pati cuprinde o serie de
statiuni – Azuga, Breaza, Busteni, Sinaia, Predeal.
Având în vedere rezultatele statistice oferite de E urostat, putem observa c ă în anul 2014, România s-a
clasat pe pozi /uni0163ia 27 din 36 de /uni0163ă ri incluse în analiza destina /uni0163iilor turistice preferate de vizitatorii str ăini
(figura 15)

Figure 15 Tourism destinations – nights spent at to urist accommodation establishments, 2014
Sursa: Eurostat

În ceea ce prive ște analiza intensit ă/uni0163ii turistice, statistica Eurostat ne arat ă c ă la nivelul anului
2014 România ocup ă locul 28 din 36 de /uni0163ă ri incluse în analiza

Figure 16 Tourism intensity, 2014
(nights spent by residents and non-residents at tou rist accommodation establishments per
inhabitant)
Sursa: Eurostat

Așadar, datorit ă pozi /uni0163iei sale geografice, România ca destina /uni0163ie turistic ă beneficiaz ă de o
concuren /uni0163ă puternic ă din partea unor /uni021Bă ri ca Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
În România pe parcursul sezonului touristic se pot practica mai multe forme de turism.
Turismul de litoral este o form ă de turism pe care vizitatorii o pot practica de-a lungul litoralului
Mării Negre. Litoralul românesc al M ării Negre reprezint ă prin valoarea și diversitatea atrac /uni021Biilor, o

important ă destina /uni021Bie turistic ă. Oferta propus ă poate cuprinde: sejururi de 6 – 12 zile pentru odi hn ă și
pentru cur ă helio-marin ă; sejur de 12 – 21 de zile pentru tratament balnear ; tururi de litoral;
practicarea sporturilor nautice; degust ări de vinuri de la Murfatlar; echita /uni021Bie la Mangalia; itinerarii
turistice specifice litoralului românesc al M ării Negre, cum ar fi itinerariul: Bucure ști – Constan /uni021Ba –
Eforie Nord – Mangalia – Adamclisi – Mulfatlar – Co nstan /uni021Ba – Bucure ști.
De-a lungul litoralului românesc s-au amenajat mai multe sta /uni0163iuni turistice cum ar fi:
Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Român ă) sunt printre
principale atrac /uni021Bii turistice pe timp de var ă.
Turismul montan în România se poate practica tot timpul anului. Pe ntru anotimpul de iarn ă s-au
amenajat sta /uni021Biunile de schi pe Valea Prahovei și Poiana Bra șov, acestea fiind considerate cele mai
attractive destina /uni021Bii preferate de turi știi str ăini. Zona montan ă a României este atractiv ă și pentru
atmosfera medieval ă dat ă de mo ștenirea cultural a castelelor aflate acolo. A șadar ora șe transilv ănene
precum Sibiu, Bra șov, Sighi șoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mure ș au devenit ni ște importante puncte de
atrac /uni021Bie pentru turi ști. În aceast ă zon ă, s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentreaz ă asupra
promov ării folclorului și tradi /uni021Biilor române ști. Principalele puncte de atrac /uni021Bie turistic ă de care se pot
bucura vizitatorii sunt: Castelul Bran, mân ăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din
Transilvania dar și Cimitirul Vesel din S ăpân /uni021Ba. Programele turistice specific Mun /uni021Bilor Carpa /uni021Bi de pe
teritoriul României, incluse în ofertele tur-operat orilor sunt: excursii, drume /uni021Bii, trasee și itinerarii turistice
pe trasee montane, marcate, în Muntii Bucegi, F ăgăra ș, Retezat, Parâng, Ceahl ău, Candel, Piatra Craiului,
Post ăvarul, Harghita – în aceste zone se pot parcurge it inerarii precum: Bu șteni – Cabana Diham – Poiana
Izvoarelor, Diham – Predeal – Bucure ști; Bucure ști – Sinaia – Predeal – Pârâul Rece – Râ șnov – Bran –
Ruc ăr – Târgovi ște – Bucure ști; Bucure ști – Sinaia – Bu șteni – Predeal – Bra șov Victoria – Podragu –
Bâlea Lac – Cascada Bâlea – Lacul Vidraru – Curtea de Arge ș – Bucure ști; Bucure ști – Pite ști – Curtea
de Arge ș – Bâlea Lac – Cârti șoara – Avrig – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Pite ști – Bucure ști; Oradea –
Beiu ș – Stâna de Vale – Cabana Lasu – Cabana Valea Dr ăganului – Ale șd – Oradea; Cluj Napoca –
Cheile Turzii – Câmpeni Albac – Huedin – Cluj Napo ca; turul m ănăstirilor din Bucovina, „Maramure șul
– /uni021Binut de legend ă”, „pe urmele lui Dracula” etc.; alpinism în mun /uni021Bii Bucegi, Piatra Craiului, Retezat;
ac /uni021Biuni de orientare turistic ă; speoturism în Mun /uni021Bii Apuseni, Mun /uni021Bii Bucegi, Mun /uni021Bii Cernei, Mun /uni021Bii
Mehedin /uni021Bi; sejururi de 6-12 zile pentru practicarea sportur ilor de iarn ă, pentru odihn ă și tratament, sau
pentru sfâr șit de s ăpt ămân ă cu ocazia diferitelor s ărb ător; turism rural în diverse areale montane
Turism în Delta Dun ării poate genera o multitudine de programe turistice: plimb ări
cu vaporul, hidrobuzul sau barc ă pe canalele Deltei și pe lacurile interioare; programe gastronomice cu
specialit ă/uni021Bi pesc ăre ști; programe speciale de pescuit și vân ătoare; programe oferite naturali știlor. Exist ă și
itinerarii turistice care se pot practicata în Delt a Dun ării cum ar fi: Bucure ști – Tulcea – Murighiol –
Babadag – Enisal ă – Histria – Mamaia – Constan /uni021Ba – Bucure șt; Bucure ști – Tulcea – Chilia Veche –
Sulina – Cri șan – Maliuc – Bucure ști.
Turismul balnear este practicat în sta /uni0163iuni balneo-climaterice. Datorit ă faptului c ă România
dispune de un poten /uni0163ial natural ridicat pentru tratamentul balnear al d iferitelor boli, aceasta este foarte
atractiv ă pentru unii turi ști str ăini. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermal e, bicarbonatate sodice,
calcice și feruginoase din Vatra Dornei cât și cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de s ond ă cu
mare puritate și concentra /uni0163ie de dioxid de carbon, n ămolul de turb ă din Tinovul Mare, Poiana Stampei,
caracterizat ca turb ă oligotrof ă slab mineralizat ă, bine descompus ă, cu con /uni0163inut mare de coloizi organici și
acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Ia cobeni, constituie materia prim ă pentru o serie de
proceduri care se efectueaz ă în bazele de tratament. Climatul, posibilit ă/uni0163ile curative ale apei, aerului,
pădurilor, existen /uni0163a unor condi /uni0163ii bune de cazare au f ăcut ca unele sta /uni0163iuni balneoclimaterice și de
tratament s ă fie dintre cele mai renumite din România: B ăile Herculane, C ălim ăne ști, B ăile 1 Mai, Sovata,
Covasna, B ăile Govora, B ăile Felix, Borsec, Vatra Dornei, B ăile Tu șnad.
Turismul cultural – situeaz ă România pe locul 66 în lume, cu un indice de compe titivitate de
3,84. Din aceast ă perspectiv ă, România poate fi comparat ă cu Israel, care ocup ă pozi /uni021Bia 65, cu un indice
de valoare de 3,87 (World Economic Forum, 2011). Lu ând în considerare reputa /uni021Bia Israelului din punctul
de vedere ecumenic se poate admite c ă România se bucur ă de un loc privilegiat pe harta lumii.

Numeroase m ănăstiri, biserici fortificate și alte resurse religioase contribuie la cre șterea atractivit ă/uni021Bii
turistice a României mai mult decât în alte locuri ale lumii deoarece rapoartele globale ofer ă perspective
promi /uni021Bă toare legate de poten /uni021Bialul /uni021Bă rii stimulând astfel cre șterea economic ă și expoatarea patrimoniului
religios, îns ă exist ă semne c ă poten /uni021Bialul existent nu este suficient explorat pentru a dobândi o dezvoltare
regional ă cel pu /uni021Bin pentru cazul regiunii de Nord-Est a României.
Turismul religios reprezint ă aproximativ 26% din fluxul global al turismului. Î n ceea ce prive ște
România, num ărul turi știlor implica /uni021Bi în turismul religios este de aproximativ 500.000 în decursul unui an.
Speciali știi consider ă c ă cifrele nu sunt exacte deoarece pelerinii care mer g la marile s ărb ători religioase
(Sfânta Paraschiva – Ia și, Sfânt ă Maria – Nicula, Cluj, Rusalii – Suculeu) nu sunt i nclu și în statistica
turismului din România. Chiar dac ă turismul religios este una dintre cele mai vechi f orme de turism, de-a
lungul timpului, aceasta a suferit modific ări semnificative. O nou ă tendin /uni021Bă a ultimelor decenii este aceea
de petrecere a timpului liber în vecin ătatea locuri sfinte renumite și astfel, multe m ănăstiri și-au stablit
propriile reguli ce trebuie respectate în timpul șederii pentru a nu perturba ordinea activit ă/uni021Bilor monahale
în cazul în care un grup de credincio și doresc s ă fie caza /uni021Bi în cadrul l ăca șurilor sfinte. Exist ă multe centre
de pelerinaj devenite mijloace moderne pentru promo varea spiritualit ă/uni021Bii și culturii ecumenice l ăsând
oarecum în urm ă esen /uni021Ba credin /uni021Bei încercând s ă se plieze pe tendin /uni021Bele actuale de a ghida, coordona și
controla procesul de organizare a unui pelerinaj și de a oferi diferite servicii credincio șilor precum:
excursii pentru cre știnii în /uni021Bar ă și str ăin ătate, pelerinaje pentru pelerinii de alte confesiun i, expedi /uni021Bii și
tabere de studiu, etc.
Turismul rural și agroturismul – exist ă o serie de factori favorizan /uni0163i care dau o not ă de
optimism dezvolt ării acestei forme de turism, precum: densitatea spo rit ă a popula /uni0163iei și a caselor în zonele
deluroase și montane, frumuse /uni0163ea deosebit ă a acestor zone, calitatea aerului, existen /uni0163a unei faune și a unei
flore bogate, monumentele istorice cu valoare na /uni0163ional ă și interna /uni0163ional ă, precum și calitatea deosebit ă a
produselor ecologice ob /uni0163inute în aceste zone. Din ce în ce mai mul /uni0163i turi ști autohtoni și str ăini vin s ă se
cazeze în mediul rural, atra și de posibilitatea descoperirii mediului, de schimb area modului de via /uni0163ă ,
precum și de activit ă/uni0163ile sportive din natur ă;
Alte forme de turism practicate în România sunt: turismul ecvestru , în cadrul Parcului
Na /uni0163ional C ălimani a înregistrat o foarte bun ă evolu /uni0163ie, ca urmare a solicit ărilor și prizei de care s-a
bucurat acesta în rândul clien /uni0163ilor participan /uni0163i. Exist ă trasee și pachete turistice adecvate turismului
ecvestru, traseele având grade de dificultate difer ite: u șoare (cu durate cuprinse între dou ă și pân ă la patru
ore) și mai complexe (de una și pân ă la cinci zile); escalada și alpinismul , reprezint ă o atrac /uni0163ie deosebit ă
pentru sportivii amatori și alpini știi profesioni ști. Escalada începe în luna mai și se termin ă în luna
octombrie. Sezonul de escalad ă pe ghea /uni0163ă începe în decembrie și se termin ă în martie. Alpinismul se
practic ă atât vara, cât și iarna, mai ales în C ălimani, Rar ău – Giumal ău, Suhard; ecoturismul , care este în
faza de început și se pune accent pe refacerea ecosistemelor foresti ere distruse; turismul de afaceri , care
în anii trecu /uni0163i se baza exclusiv pe industria hotelier ă, în ultima vreme și turismul rural a început s ă ofere
solu /uni0163ii pentru turismul de afaceri. Turismul rural este o alternative mai interesant ă, în special pentru
programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu de p ăș esc 30 de persoane, deoarece ofer ă o plaj ă mult
mai larg ă de distrac /uni0163ii, cum ar fi focul de tab ără, gr ătarul în aer liber, aroma mânc ărurilor ca la mama
acas ă, practicarea diverselor sporturi, excursii și drume /uni0163ii.

6. Hospitality and Tourism Human Capital
Pia /uni0163a muncii din turism a fost puternic afectat ă dup ă 1990 de trei situa /uni0163ii de fapt importante:
întârzierea privatiz ării (a început în mod efectiv dup ă anul 2000); men /uni0163inerea monopolului în training și
certificare de c ătre Centrul Na /uni0163ional de Formare în Management Turistic cu sediul î n Bucure ști tot pân ă
spre anii 2000, apoi, în func /uni0163ie de decizia politic ă, cu întreruperi, a revenit și dup ă anul 2000 pân ă în anul
2007 (în România persoana care dore ște s ă fie manager în turism trebuie s ă ob /uni0163in ă documentul Brevet de
Turism ; acesta se elibereaz ă de Ministerul sau Autoritatea Na /uni0163ional ă pentru Turism – a se vedea
explica /uni0163iile de la subcapitolul 4.2 – dup ă absolvirea cursurilor de specialitate de la Centru l men /uni0163ionat);
migra /uni0163ia for /uni0163ei de munc ă cu efecte dezastruoase pentru calitatea serviciilo r (operatorii din turism au fost
nevoi /uni0163i s ă – și preg ăteasc ă în mod continuu proprii lucr ători care, tot în mod continuu, au plecat în

str ăin ătate dup ă acumularea unei oarecare experien /uni0163e). Neatractivitatea locurilor de munc ă în domeniu
este confirmat ă și de pozi /uni0163ia ocupat ă de indicatorul salariul mediu: dup ă 1990 pe penultimul sau ultimul
loc între toate sectoarele economiei (din când în c ând a f ăcut schimb de locuri cu industria confec /uni0163iilor).
Problema migra /uni0163iei for /uni0163ei de munc ă c ătre locuri de munc ă mai bine pl ătite se men /uni0163ine și în prezent. In
acela și timp, privatizarea, apari /uni0163ia marilor grupuri hoteliere, investi /uni0163iile (inclusiv cu sprijinul Uniunii
Europene dup ă 2007), cererea continu ă de pe pietele externe, au pus o presiune puternic ă pe formarea
unei for /uni0163e de munc ă calificate. Pân ă în 1990 specializarea Turism a existat doar într-o singur ă institu /uni0163ie
de înv ă/uni0163ă mânt superior – Academia de Studii Economice din Bu cure ști. Dup ă 1990 a existat o adev ărat ă
“explozie” a specializ ării în mai tóate universit ă/uni0163ile, inclusiv în cele mai nou ap ărute de Stat sau private.
Ea s-a bazat atât pe cerere (explicat ă anterior) cât și pe buna acceptare din partea tinerilor. Oricum,
Ministerul Turismului a fost nevoit s ă accepte existen /uni0163a lor și s ă recunoască studiile pe domeniu, astfel c ă,
în prezent, dup ă absolvirea studiilor de specialitate, se poate sol icita eliberarea brevetului. De asemenea,
pentru calific ări de la niveluri inferioare, exist ă formatori autoriza /uni0163i (de cele mai multe ori este vorba de
ONG-uri) care organizeaz ă astfel de cursuri iar examenele se sus /uni0163in în prezen /uni0163a unui reprezentant al
Autorit ă/uni0163ii Na /uni0163ionale pentru Calific ări. In anul 2005 prin programul de pre-aderare la U E și, mai apoi,
printr-un alt proiect derulat în cadrul fondurilor structurale, a început un amplu proces de definire a
calific ărilor din înv ă/uni0163ă mântul superior care s-a concretizat în Registrul N a /uni0163ional al Calific ărilor din
Inv ă/uni0163ă mântul Superior. Toate programele de studii, inclus iv cele pe turism, sunt înregistrate în acest
registru (www.rncis.ro). Acest registru împreun ă cu Registrul Na /uni0163ional al Calific ărilor Profesionale
alc ătuiesc Registrul Na /uni0163ional al Calific ărilor. In cadrul Clasific ării Ocupa /uni0163iilor din România exist ă 9 grupe
majore, grupa 1 fiind pentru manageri iar grupa 9 p entru necalifica /uni0163i. Ea corespunde recomand ărilor UE și
implement ării ISCO 8.
Clasificarea ocupatiilor este conceput ă pe patru niveluri de clasificare, astfel: nivelul I – Grupe
majore; nivelul II – Subgrupe majore; nivelul III – Grupe minore; nivelul IV – Grupe de baza. Grupa de baz ă
fiind ultimul nivel de clasificare, include ocupati a sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de
omogenitate, din punct de vedere al activit ătii desf ăsurate de persoanele cu astfel de ocupatii. Pentru
codificare s-a adoptat sistemul zecimal de clasific are, constituindu-se grup ări conform sistemului, astfel:10
grupe majore, fiecare grup ă major ă dezagregându-se în 9 subgrupe minore; fiecare subg rup ă major ă se
dezagreg ă în 9 grupe minore; fiecare grup ă minora se împarte în 9 grupe de baz ă.
The hospitality and tourism related professions fal l into the Area of education “Personal
Services”. They are broken into two professional fi elds: 1/ hotel, restaurant, and catering business, and 2/
travel, tourism, and leisure (Table 1). The hotel, restaurant, and catering field encompasses 8 profes sions
corresponding to 12 specialty fields. The other gro up of professions falling into the field of travel,
tourism, and leisure includes only four professions which correspond to 7 specialty fields. The LIST o f
Professions serves as a basis for Tourism Programs Curricula.
Table 1 Tourism Professional Fields and Qualificati on Levels
Professional
field Profession Specialty field Qualification
level
Hotel,
restaurant, and
catering
business, Manager în activitatea de turism Hotel management a nd organization IV
Accommodation facilities organization IV
Hotel administrator Hotel service organization II
șef de recep /uni0163ie hotel Hotels III
Chambermaid, Hotels I
recep /uni0163ioner de hotel Hotels III
lucr ător concierge Hotels IV
animator de hotel Hotels III
Restaurant-keeper/expert Restaurant management and organization IV
Production and services in catering and
entertainment establishments III
Catering III
buc ătar Culinary products production III

Waiter-bartender Catering establishments’ services II
Worker in catering and
entertainment establishments Culinary production worker in catering
and entertainment establishments I
Service worker in catering and
entertainment establishments I
Travel, tourism,
and leisure manager în activitatea de turism Organization of to urism and leisure
Organization of tourism and leisure IV
director de agen /uni0163ie de turism tour-
operatoare/detailist ă/filial ă/sucursal ă Organization of tourism and leisure IV
Agent de turism Organization of tourism and leisur e III
Mountain guide Tourism III
Tourist guide Tourist guide service III
Organization of tourist guide service IV
Organization of tourist animation IV

7. Tourism Policy, Marketing and Management
Titulatura autorit ă/uni021Bii na /uni021Bionale responsabile de dezvoltarea turismului a suf erit numeroase
modific ări dup ă 1990 /uni020Bn principal din cauza influen /uni021Bei politicului /uni020Bn stabilirea Ministerelor la schimbarea
fiec ărui Guvern. Au existat concep /uni021Bii care au /uni020Bn/uni021Beles importan /uni021Ba turismului /uni020Bn dezvoltarea /uni021Bă rii și Guvernul
a avut /uni020Bn componen /uni021Bă un Minister al Turismului ; dar, au existat și concep /uni021Bii care au promis reducerea
structurii guvernamentale, astfel c ă responsabilitate turismului a fost atribuit ă unei Autorit ă/uni021Bi Na /uni021Bionale a
Turismului (ANT) subordonat ă unui Minister. In prezent, aceasta este și forma de organizare de la nivel
guvernamental, ANT fiind /uni020Bn componen /uni021Ba Ministerului Economiei, Comertului și Rela /uni0163iilor cu mediul de
afaceri. Nu exist ă alte structuri la nivel na /uni021Bional ci federa /uni021Bii, asocia /uni021Bii pe domenii specializate : Asocia /uni021Bia
Na /uni021Bional ă a Agen /uni021Biilor de Turism (ANAT), Federa /uni021Bia Industriei Hoteliere, din România,.Asocia /uni021Bia
Na /uni021Bional ă pentru Turismul Rural și Ecologic (ANTREC), Asocia /uni0163ia Turismului Balnear.
Autoritatea Nationala pentru Turism implementeaz ă strategia national ă de dezvoltare turistic ă,
strategia de dezvoltare a produselor si destinatiil or turistice, strategia de privatizare si postpriva tizare în
domeniul turismului, propune si aplic ă planurile de dezvoltare a infrastructurii turistic e; realizeaz ă
politica de promovare si dezvoltare a turismului pe baza planurilor si programelor de marketing al
turismului; organizeaz ă si realizeaz ă activitatea de promovare turistic ă a României atât pe piata intern ă,
cât si pe pietele internationale, prin activit ăti specifice reprezentantelor de promovare turistic ă;
autorizeaz ă operatorii economici si personalul de specialitate din turism, respectiv licentiaz ă agentiile de
turism, clasific ă structurile de primire turistice, omologheaz ă pârtiile, traseele de schi si traseele turistice
montane, breveteaz ă si atest ă personalul de specialitate, avizeaz ă capacitatea institutional ă si eficacitatea
educational ă în domeniul form ării profesionale, autorizeaz ă plajele turistice si activit ătile din industria de
agrement, acrediteaz ă centrele nationale de informare si promovare turis tic ă; organizeaz ă evidenta,
atestarea si monitorizarea valorific ării si protej ării patrimoniului turistic, conform legii; eliberea z ă
certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru societ ătile comerciale din
domeniul turismului; efectueaz ă controlul calit ătii serviciilor din turism; organizeaz ă activit ăti de
promovare prin productie sau coproductie de emisiun i TV si radio. Nu exist ă un organism la nivel
na /uni0163ional responsabil de promovarea turistic ă. Aceast ă sarcin ă revine tot ANT. In anul 2012 a fost aprobat
prin hot ărâre de Guvern, Programul multianual de marketing și promovare turistic ă și Programul
multianual de dezvoltare a destina /uni0163iilor, formelor și produselor turistice care urm ăresc promovarea celor
mai importante destina /uni0163ii și forme de turism din România pe pia /uni0163a intern ă și pe principalele pie /uni0163e turistice
din str ăin ătate, definirea și promovarea brandului creat și dezvoltat, sus /uni0163inerea turismului intern în
vederea îmbun ătă/uni0163irii circula /uni0163iei turistice în paralel cu conservarea patrimoniul ui natural și cultural.
Sumele alocate din bugetul de stat pentru promovare a turismului în 2015 se ridic ă la 508.000 lei. De
asemenea, au mai fost aloca /uni0163i din fonduri europene aproximativ 4 milioane de eu ro pentru achizi /uni0163ionarea
și planificarea serviciilor de publicitate outdoor p entru implementarea planurilor opera /uni0163ionale anuale de
marketing pentru brandul turistic na /uni0163ional.

Strategii de dezvoltare a turismului la nivel na /uni0163ional au fost elaborate dup ă 1990 dar principala
problem ă a lor a fost neaplicarea m ăsurilor cuprinse în ele. Cel mai important document elaborat care a
stat la baza elabor ării ulterioare a numeroase alte planuri și strategii a fost Master Planul pentru turismul
na /uni0163ional al României pentru perioada 2007 – 2026. Guve rnul Romaniei a decis întocmirea Master
Planului de c ătre Organiza /uni0163ia Mondial ă a Turismului (UNWTO). UNWTO a constituit o echip ă format ă
din șase consultan /uni0163i interna /uni0163ionali in domeniul turismului, specializa /uni0163i in planificare, marketing, investi /uni0163ii,
statistic ă, știin /uni0163e economice, structuri institu /uni0163ionale si dezvoltarea resurselor umane. Echipa de c onsultan /uni0163i
interna /uni0163ionali a fost asistat ă de o echip ă de aproximativ 20 de speciali ști romani. Obiectivul principal al
Master Planului este transformarea Romaniei intr-o destina /uni0163ie turistic ă de calitate pe baza patrimoniului
său natural si cultural care s ă corespund ă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea p roduselor si
serviciilor si realizarea unei dezvoltari durabile din punct de vedere al mediului a sectorului turist ic intr-
un ritm de dezvoltare superior altor destina /uni0163ii turistice din Europa. Acest Master plan general a constituit
baza elabor ării unui alt Master plan pentru dezvoltarea Turismu lui Balnear. Acesta a avut trei obiective:
pozi /uni0163ionarea de marketing a României pe pia /uni0163a european ă și mondial ă a turismului balnear; definirea
strategiei care trebuie aplicat ă pentru fiecare combina /uni0163/uni021Bie pia /uni0163ă /produs; definirea mijloacelor financiare
care trebuie alocate. De asemenea, a fost elaborat ă în 2010 și o Strategia nationala de dezvoltare a
ecoturismului în Romania. Scopul strategiei este de a promova ecoturismul, ca form ă principal ă de
turism în defavoarea formelor clasice de turism și cre șterea rolului pe care ecoturismul îl joac ă în
dezvoltarea economic ă a acestor areale și în prosperitatea popula /uni0163iei locale.
In prezent activitatea de turism este reglementat ă printr-un act normativ (OG 58/1998) actualizat ă ultima
oar ă în 2014 care prive ște Organizarea și desf ăș urarea activit ă/uni0163ii de turism în România. Tot în
prezent este lansat ă în consultare public ă și depus ă la Parlament o Lege a Turismului care se sper ă
a fi aprobat ă în 2016.
La nivel regional și local, exist ă asocia /uni0163ii și funda /uni0163ii care au ca obiectiv dezvoltarea turismului
dar nu exist ă structuri subordonate unei structuri centrale care s ă se ocupe de dezvoltarea și promovarea
turismului. Prim ăriile din ora șe au birouri specializate pe direc /uni0163ii de dezvoltare care includ turismul (doar
în ora șele sta /uni0163iuni au birouri specializate numai pe turism). Mult mai active sunt Asocia /uni0163iile Regionale
(Bucovina, Maramure ș, Litoral) care desf ăș oar ă activit ă/uni0163i și ac /uni0163iuni concrete și vizibile cu rezultate
practice.

8. Tourism Impacts and Their Manifestation in the Tran sition Period
Impactul activit ă/uni0163ilor turistice asupra unor zone din România este da t de cadrul natural și varietatea
poten /uni0163ialului turistic, de existen /uni0163a unei infrastructuri generale, de prezen /uni0163a unor structuri turistice de
cazare, de alimenta /uni0163ie, agrement. Aceste elemente determin ă în turism mai multe tipuri de impact (politic,
social, economic, cultural, ș.a.), care pot îmbr ăca forme pozitive sau negative de manifestare.
Economic Impacts
Cu toate c ă are un aport semnificativ la crearea Produsului In tern Brut (PIB), turismul în România are
și o contribu /uni0163ie aparte la realizarea valorii ad ăugate. Produsul Intern Brut Direct din Turism (PIBD T) este
partea din PIB. Cu toate c ă România dispune de un valoros poten /uni021Bial pentru dezvoltarea turismului, în
2012, PIBT a inregistrat valoarea de 11018,1 mil. l ei, ponderea turismului în PIB al României,
reprezentând 1,847%. Având ca specific consumul mar e de munc ă vie, de inteligen /uni0163ă și creativitate,
turismul antreneaz ă și stimuleaz ă și produc /uni0163ia din alte domenii. Pe lânga toate acestea, turism ul reprezint ă
și o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorif icare superioar ă a tuturor categoriilor de resurse și în
special a celor naturale: frumuse /uni0163ea peisajelor, calit ă/uni0163ile curative ale apelor minerale sau termale,
condi /uni0163iile de clim ă. Exist ă /uni0163ă ri care realizeaz ă pân ă la 80% din PIB. Fa /uni0163ă de aceast ă situa /uni0163ie, în România,
turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB. Pent ru /uni0163ara noastr ă – în etapa actual ă, turismul constituie o
ramur ă care poate absorbi o parte din for /uni0163a de munc ă r ămas ă disponibil ă prin restructurarea economic ă.
Deasemenea, turismul este capabil s ă asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putâ nd fi un remediu
pentru regiunile neindustrializate, el este conside rat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interre gionale.
O alt ă form ă de manifestare a efectelor economice ale turismulu i o reprezint ă contribu /uni0163ia sa la asigurarea
unei circula /uni0163ii b ăne ști echilibrate, realizat ă deopotriv ă pe seama turismului intern și interna /uni0163ional. Studiile

de specialitate au eviden /uni0163iat faptul c ă pentru perioada viitoare contribu /uni021Bia total ă din turism la PIB al
României ar putea cre ște pân ă la 6,9% la nivelul anului 2026, în condi /uni0163iile în care veniturile totale din
turism ar înregistra o cre ștere de la 7005 miliarde euro (pentru anul 2016) la 16069 miliarde euro (pentru
anul 2026).
Social and Cultural Impacts
Turismul în România, are și o profund ă semnifica /uni0163ie socio-uman ă și cultural ă contribuind la crearea
de locuri de munc ă directe și indirecte, ceea ce presupune angajarea unui num ăr mare de persoane
calificate în meserii specifice activit ă/uni0163ilor turistice (recep /uni0163ioneri, ghizi de turism, agen /uni0163i de turism). Astfel
a crescut num ărul tinerilor care au absolvit o form ă de înv ă/uni0163ă mânt din domeniul turismului dar și a
limbilor str ăine pentru a facilita comunicarea cu turi știi str ăini. Preocup ările din domeniul turismului au
determinat autorit ă/uni0163ile împreun ă cu popula /uni0163ia local ă s ă participe la ac /uni0163iuni de conservare și revigorare a
tradi /uni021Biilor locale, a me ște șugurilor, a folclorului, etc. Turismul practicat în România ac /uni0163ioneaz ă, prin
natura sa, atât asupra turi știlor în mod direct, cât și asupra popula /uni0163iei din zonele vizitate, având rolul de
gazd ă ospitalier ă. Foarte importante în acest sens sunt schimburile culturale, care favorizeaz ă
comunicarea intern ă și extern ă, schimbul de idei, de informa /uni0163ii, stimulând l ărgirea orizontului cultural cu
efect asupra form ării intelectuale. Una dintre cele mai importante ro luri ale turismului în România const ă
în rolul s ău reconfortant, prin participarea la activit ă/uni0163i recreative și de relaxare fizic ă și psihic ă, în zona
rural ă practicându-se cu succes terapia în fân . Deasemenea, practicarea turismului contribuie la
regenerarea capacit ă/uni0163ii de munc ă a popula /uni0163iei, atât prin odihn ă, cât și prin tratamente balneo-medicale,
acestea din urm ă ducând la cre șterea num ărului de turi ști str ăini care viziteaz ă România. Turismul
reprezint ă un mijloc de educa /uni0163ie și de ridicare a nivelului de instruire, de cultur ă și civiliza /uni0163ie a oamenilor
care practic ă o asemenea activitate, în acest sens s-a dezvoltat cu succes turismul școlar. Turismul poate
contribui atât la satisfacerea nevoilor materiale, cât și la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor ,
prin vizitele organizate în l ăca șe de cult religios. Datorit ă tendin /uni0163ei de cre ștere a timpului liber, observ ăm
și unele modific ări în ofertele tour-operatorilor români prin propun erea unor sejururi scurte, tocmai
pentru a r ăspunde cererii de turism practicat la sfâr șit de s ăpt ămân ă.
Physical Impacts
Efectele turismului se r ăsfrâng și asupra calit ă/uni0163ii mediului înconjur ător, uneori cu implica /uni0163ii asupra
ecosistemului dar și prin degradarea teritoriului în acele locuri unde capacitatea de primire a teritoriului
dep ăș ește limita maxim ă acceptat ă. Supraaglomerarea poate fi o problem ă presant ă mai ales în
comunit ă/uni0163ile rurale mici, lipsite de infrastructur ă și serviciile necesare pentru satisfacerea cerin /uni0163elor
consumatorilor. Unele activit ă/uni0163i practicate în cadrul turismului din spa /uni0163iul românesc pot produce
schimb ări în compozi /uni0163ia speciilor floristice și faunistice, unele dintre ele fiind protejate prin lege. În
România exist ă rezerva /uni0163ii naturale care cuprind ariile protejate de intere s na /uni021Bional. În acest sens
speciali știi sunt de p ărere c ă unele activit ă/uni0163i turistice pot distruge habitatul speciilor, ucide rea prin ac /uni0163iuni
vân ătore ști, uciderea animalelor pentru curiozit ă/uni0163i gastronomice și pia /uni0163a suvenirurilor, influen /uni0163area
migra /uni0163iei interne și externe a animalelor, defri șarea vegeta /uni0163iei natural pentru unele facilit ă/uni0163i turistice. În
unele zone, activit ă/uni0163ile turistice pot contribui la cre șterea polu ării, a eroziunii ca urmare a expunerii
solurilor la alunec ări, înregistrând pagube asupra formelor geologice d eosebite cum ar fi pe șterile,
deteriorarea malurilor fluvilor și râurilor. Turismul poate avea implica /uni0163ii negative asupra resursele natural
prin diminuarea rezervelor de ap ă prin suprasolicitare și supraexploatare, și totodat ă exist ă un risc crescut
de cre ștere a incendiilor natural. În cele din urm ă, activit ă/uni0163ile turistice din România pot avea și un impact
vizual prin intermediul facilit ă/uni0163ilor turistice (construc /uni0163ii de agreement și servicii auxiliare) și mun /uni0163i de
gunoaie și de șeuri din structurile de cazare turistic ă ca urmare a circula /uni0163iei turistice. Deasemenea, nave
fluviale care tranziteaz ă gurile Dun ării polueaz ă masiv apele fluviului și ale Deltei, care este
Monument Unesco.
Measurement of Tourism Impacts
Indicatorii de m ăsurare a impactului turismului pot include zone de alimentare cu ap ă și utilizare a
apei, colectarea și tratarea de șeurilor solide, utilizarea energiei electrice, aeru l condi /uni021Bionat și zgomotul,
amenajarea teritoriului, biodiversitate și arii protejate, resurse turistice, etc. În Români a, INS ofer ă
informa /uni0163ii statistice relevante cu privire la m ărimea activit ă/uni0163ii turistice. În plus, un sistem de informa /uni0163ii

bine pus la punct st ă la baza unui proces de planificare eficient la niv el local și regional. Activitatea
turistic ă este dificil de m ăsurat. În ultimii ani s-au f ăcut eforturi în direc /uni0163ia stabilirii unui sistem de
colectare a unor date statistice mai complexe pentr u a indica m ărimea efectelor turismului. În România
exist ă mai multe tipuri de sisteme de m ăsurare a turismului, cu o larg ă aplicabilitate practic ă și cu scopuri
diferite. Problema de stabilire a unei metodologii de m ăsurare a turismului nu este în g ăsirea unor
indicatori m ăsurabili, îns ă evaluarea, compararea și formularea unor concluzii finale cu privire la ca uzele
și înl ăturarea efectelor nocive ale turismului asupra unor destina /uni021Bii turistice poate fi o problem ă major ă.
Astfel, ne întreb ăm dac ă putem cuantifica num ărul locurilor de munc ă create pentru atenuarea polu /uni01CErii
mediului, sau dac ă putem m ăsura gradul de deteriorare a teritoriului. Pentru a ceasta este necesar ă g ăsirea
unor solu /uni0163ii de m ăsurare și monitorizare, proces care ar trebui s ă fie un scop în sine în procesul de
planificare, valorificare și dezvoltare a turismului în Romania.
Publications on Tourism Impacts
Analiza impactului turistic în România reprezint ă o tem ă de interes știin /uni0163ific pentru comunitatea
academic ă, îns ă num ărul articolelor publicate în acest domeniu este rel ativ sc ăzut. De exemplu, autorul
Ilie Rotariu, realizeaz ă în lucrarea Globalizare și Turism: Cazul României, o analiz ă de ansamblu asupra
turismului în România, incluzân în aceast ă lucrare și aspecte referitoare la impact. Alte cercet ări
analizeaz ă teme precum impactul turismului asupra mediului în conjur ător, impactul turismului asupra
mediului în Delta Dun ării, impactul turismului rural asupra mediului sau impactul economic al turismului
în România. În prezent, o lucrare ampl ă care s ă analizeze toate formele de impact al turismului în
România, nu s-a publicat, ceea ce ne determin ă s ă apreciem necesitatea și utilitatea unei lucr ări care s ă
dezbat ă aceast ă tem ă.

9. Hospitality and Tourism Education
9.1. Situation Before the Transition Period
Dezvoltarea turismului în România a fost o op /uni0163iune strategic ă secolul trecut în anii ’60. Conducerea
comunist ă de atunci a decis lansarea unui amplu program de v alorificare a poten /uni0163ialului turistic orientat
spre litoral (în primul rând) și spre cel montan. Evident c ă aceast ă decizie a dus la o cre ștere a cererii de
for /uni0163ă de munc ă în turism la tóate nivelurile de calificare. Proce sul a fost controlat în spiritul principiului
centraliz ării specific socialismului. Pentru facilitarea acti vit ă/uni0163ii de selec /uni0163ionare, calificare și perfec /uni0163ionare
a personalului care activa în turism s-a construit și dat în func /uni0163iune în 1970 un „Centru de formare,
perfec /uni0163ionare și de studii pentru cadrele din industria hotelier ă și turism”, compus dintr-un hotel (Parc) cu
800 locuri de cazare, dotat cu toat ă baza material ă necesar ă activit ă/uni0163ii didactice de specialitate. La
realizarea acestui centru, o contribu /uni0163ie important ă a avut și Programul Na /uni0163iunilor Unite pentru Dezvoltare
(P.N.U.D.), care a finan /uni0163at o parte din dota /uni0163ii în special și a trimis speciali ști în domeniu pentru preg ătire.
Pentru cunoa șterea structurii personalului din sistemul s ău, Ministerul Turismului a efectuat la 1 ianuarie
1974 o inventariere a salaria /uni0163ilor permanen /uni0163i în unit ă/uni0163ile sale de baz ă (36800 cadre), din care a rezultat
urm ătoarele: 81,2% – muncitori (65,5% califica /uni0163i și 34,5% necalifica /uni0163i); 4,4% – cadre de specialitate cu
studii medii; 4,2% – cadre de specialitate cu studi i superioare; 10,2% – cadre care nu necesit ă o preg ătire
de specialitate; dup ă sex, 53,6% erau femei și 46,4% b ărba /uni0163i. Din total, 13,2% lucrau pe litoral, 12% în
Bucure ști, 9,2% în întreprinderi subordonate direct minist erului și restul în cadrul oficiilor jude /uni0163ene de
turism. Din total personal, 5,5% vorbeau limba fran cez ă, 5,4% germana, 2% engleza și 1,8% rusa. Cursuri
de perfec /uni0163ionare absolviser ă 7,1% din întregul personal. Pentru perfec /uni0163ionare, în perioada ‘68-72 au fost
trimi și s ă lucreze pe o perioad ă de timp – în nesezon estival – în R.F. Germania ec hipe de buc ătari și
osp ătari – peste 2000 lucr ători. S-a reu șit astfel s ă se înve /uni0163e de c ătre mai mul /uni0163i lucr ători limba german ă
necesar ă comunic ării cu turi știi germani – preponderen /uni0163i -, s ă se introduc ă în meniuri preparatele de
buc ătărie solicitate și s ă se asigure servicii la nivel competitiv cu alte /uni0163ă ri tradi /uni0163ional turistice. Pentru
cadrele de conducere, câteva serii – circa zece – f ormate din 20-25 persoane, au frecventat și absolvit
cursurile Centrului de Preg ătire a cadrelor de Conducere din economie și Administra /uni0163ia de Stat
(C.E.P.E.C.A.) – Sec /uni0163ia perfec /uni0163ionarea cadrelor din ramura turistic ă. La nivelul educa /uni0163iei de nivel superior
a fost înfiin /uni0163at ă o specializare în Turism care func /uni0163iona în cadrul Academiei de Studii Economice din
Bucure ști. De men /uni0163ionat c ă, incepând cu anii ’80 s-au aprobat locuri la admit ere doar din doi în doi ani.

9.2. Changes in the Transition Period
Dup ă 1990 specializarea Turism pe de o parte a fost con siderat ă de perspectiv ă de c ătre toate
universit ă/uni0163ile de stat sau private fie ele de tradi /uni0163ie, fie nou înfiin /uni0163ate. In prezent 17 universit ă/uni021Bi de Stat și
13 universit ă/uni021Bi particulare ofer ă programe de studii de licen /uni021Bă /uni020Bn Comer /uni021B, Turism și Servicii. De asemenea,
exist ă 10 universit ă/uni021Bi care au o ofert ă pentru specializarea Geografia Turismului (toate a ceste informa /uni021Bii
sunt pentru universit ă/uni021Bi acreditate). De asemenea, exist ă un num ăr important de programe de master /uni020Bn
turism și hotel ărie. La nivel de doctorat, nu exist ă un domeniu pentru turism dar temele specifice pot fi
/uni020Bncadrate /uni020Bn domeniile Management sau Marketing. Tinând cont d e apari /uni021Bia unor noi universit ă/uni021Bi publice
dar și „explozia” universit ă/uni021Bilor private dar și de cre șterea, uneori exponen /uni021Bial ă, a ofertei de programe de
studii, s-a impus apari /uni021Bia unui organism care s ă verifice, s ă controleze și s ă acrediteze aceste structuri și
programe. Astfel, dup ă 1990 a ap ărut Comisia Na /uni021Bional ă de Evaluare și Acreditare iar din 2005 Romanian
Agency for Quality Assurance in Higher Education (A RACIS) which is an autonomous public
institution, of national interest, whose main missi on is the external evaluation of the Romanian highe r
education’s quality, at the level of study programm es, as well as from the institutional point of view .
Formarea la nivel de /uni020Bnv ă/uni021Bă mânt superior se realizeaz ă deci, /uni020Bn principal, /uni020Bn facult ă/uni021Bi de știin /uni021Be economice
sau geografie. Curricula este /uni020Bn acest caz influen /uni021Bat ă de acest mod de organizare (formare economic ă de
baz ă + formare de specialitate). Cerin /uni021Bele de predare /uni020Bn /uni020Bnv ă/uni021Bă mântul superior impun sunt restrictive astfel
că o parte din formatorii cu experien /uni021Bă din mediul de business nu au acces la o astfel de activitate. Una din
consecin /uni021Be se r ăsfrânge asupra domeniului alimenta /uni021Bie (Food and Beverage): nu exist ă din p ăcate
programe de studiu care s ă poat ă oferi o preg ătire complet ă și de calitate /uni020Bn acest domeniu. Este
principalul punct slab al programelor de studiu /uni020Bn turism /uni020Bn România. Preg ătirea profesional ă de la diverse
niveluri (f ără /uni020Bnv ătământ superior) se realizeaz ă de c ătre Centrul Na /uni021Bional de Inv ă/uni021Bă mânt Turistic (CNIT)
dar și prin al /uni021Bi formatori (mai ales ONG-uri) autoriza /uni021Bi de Autoritatea Na /uni021Bional ă pentru Calific ări (ANC).

FH Impact on These Changes
The activities of La Foundation pour la Formation H oteliere (FH) in Romania go back to 1998 and are
being carried out in full compliance with its Statu te Article 2 “The object of La Fondation pour la
Formation Hoteliere shall be to promote and support the development of the Hotel and Restaurant
Industry in Eastern Europe, in the countries of the Community of Independent States and in the emergin g
countries.” Activitatea a /uni020Bnceput cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din I a și fiind urmat ă la doi ani
de Centrul Na /uni021Bional de Inv ă/uni021Bă mânt Turistic din Bucure ști. Pentru o scurta perioad ă (2004-2010) la
Fondation a colaborat și cu Funda /uni021Bia „Hanu Ancu /uni021Bei” din ora șul Roman. Activit ă/uni021B/uni020Ble desf ăș urate de La
Fondation /uni020Bn sprijinul acestor organiza /uni021Bii s-au concretizat /uni020Bn:
1. Seminarii de formare: primul a avut loc /uni020Bn anul 1998 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia și
fiind organizat de Gianfranco Nobis din partea La F ondation cu tema „Hotel Management”. Pe
parcursul anilor au avut loc seminarii /uni020Bn toate organiza /uni021Biile men /uni021Bionate la care au participat Gianfranco
Nobis, prof. Elizabeth Ineson, prof. Graham Stone, prof. Jonathan Edwards, prof. John Hobson, expert
Oskar Sykora. Participarea la aceste seminarii a fo st egal distribuit ă /uni020Bntre academici și mediul de
afaceri, astfel c ă, pe de o parte, s-a realizat transferul de cuno știn /uni021Be iar pe de alt ă parte, aplica /uni021Biile
practice și studiile de caz și-au dovedit utilitatea. Cateva exemple de seminar ii organizate: în anul
2002 a avut loc la CNIT Bucure ști seminarul cu tema „Promoting links between Mana gement
Education and the Hotel Sector”; în anul 2006 a av ut loc la Ia și seminarul cu tema „International
Tourism”; în anul 2008 a avut loc la Ia și seminarul cu tema „Competitive Strategies in th e
Hospitality Industry”’ ; în anul 2010 a avut loc la Roman seminarul cu tema „Performance
Management in Food and Beverage Operations”; în nul 2011 a avut loc la Ia și seminarul cu tema
„Recognising and Developing Organisational Culture” .
2. Organizarea seminarului Developing Hotel Operation s Tactics and Strategies (HOTS) care a presupus
simularea unui joc de întreprindere de tip hotel ( la care au participat echipe mixte de academici și
mediu de afaceri).

3. Participarea sponsorizat ă a 1-2 membri din organiza /uni0163ii la Conferin /uni0163a Anual ă organizat ă de La
Fondation în institu /uni0163iile partenere din centrul și estul Europei (Plovdiv, Praga, Budapesta, Bratisl ava,
Pre șov, Vilnius, Tallin, Ohrid). Dou ă din aceste conferin /uni0163e au fost organizate In Romania: în 2011 la
Ia și cu tema „Responsible Tourism education in a Dynam ic and Global Environment” și în 2013 la
Bucure ști cu tema „Hospitality Today”.
4. Dona /uni0163ii de c ăr/uni0163i pentru bibliotec ă; ea nu s-a limitat la carte de specialitate ci și la c ăr/uni0163i pentru formarea
de baz ă în domeniul economic. Universitatea „Alexandru Io an Cuza” din Ia și a fost beneficiara a dou ă
astfel de dona /uni0163ii. De asemenea, în ultimii 4 ani este asigurat acc esul via Internet la libr ăria Institute of
Hospitality din Marea Britanie.
5. Cofinan /uni0163area achizi /uni0163iei unei buc ătării; aceasta s-a realizat de c ătre Funda /uni0163ia „Hanul Ancu /uni0163ei” din
Roman în anul 2008. In anul 2012 a fost asigurat ă cofinantarea achizi /uni0163iei de echipamente electronice
pentru 5 profesori de la Universitatea „Alexandru i oan Cuza” din Ia și.
6. Sponsorizarea particip ării la conferin /uni0163ele EUROCHRIE: în anul 2009 la Helsinki pentru doi
participan /uni0163i de la Ia și și unul de la Bucure ști și în anul 2010 la Amsterdam pentru 4 participanti d e la
Ia și și doi de la Bucure ști.
7. Editarea volumelor cu apari /uni0163ie anual ă „International Case Studies for Hospitality and To urism
Management Students” avand coordonator principal pe Elizabeth Ineson. In 2016 s-a ajuns la volumul
7 al colec /uni0163iei.
8. Dona /uni0163ii multi media pentru îmbun ătă/uni0163irea calit ă/uni0163ii activit ă/uni0163ilor cu studen /uni0163ii: casete video pe teme de
hotel ărie și Food and Beverage Management, CD ROM cu studiul d e caz Dolce Vita Hotel, CD ROM
cu Hygiene in restaurant.

In concluzie, de 18 ani, La Fondation pour la Forma tion Hoteliere sprijin ă pe mai multe c ăi
îmbun ătă/uni0163irea calit ă/uni0163ii educa /uni0163ieie la nivel superior dar și o ameliorare a rela /uni0163iei cu mediul de afaceri și o
mai bun ă adaptare a înv ă/uni0163ă mantului de la toate nivelurile la cerin /uni0163ele acestuia. Pentru toate acestea suntem
recunosc ători La Fondation pour la Formation Hoteliere și mul /uni0163umim pentru sprijinul constant și
perseverent în to /uni0163i ace ști ani.
References
Anuarul Statistic al României, 2015, Institutul Na /uni0163ional de Statistic ă, 2016,
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/p ublicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_1.pdf
Accessed on 15 June.2016
Autoritatea Na /uni0163ional ă pentru Turism, Legisla /uni0163ie – http://turism.gov.ro/legislatie/ Accessed on 2 0 June.2016
Boghean, C., Economia turismului,
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&typ e=post&id=1995452 Accessed on 16 June.2016
Buhociu, F., M., Impactul turismului asupra mediulu i în spa /uni0163iul Rezerva /uni0163iei Biosferei Delta Dun ării,
http://www.romanian-ports.ro/acva2015/materiale/Pro f Accessed on 15 June.2016
Buhociu_Impactul%20turistilor%20asupra%20mediului%2 0in%20spatiul%20Rezervatiei%20Biosferei%20Delta%
20Dunarii.pdf Accessed on 20 June.2016
Butnaru, G., I., Minut., C., (2012) Some conclusion s of the perception of beneficiaries of european fu nds for tourism
– the case of Romania, North- East Region, The Jour nal of Accounting and Management, Vol 2, No 3
(2012) http://journals.univ-danubius.ro/index.php/j am/article/view/1721
Butnaru, G., I., Minut., C., (2012) Tourism And Reg ional Development–The Case Of Romania CES Working
Papers, 2012 http://www.ceswp.uaic.ro/articles/CESW P2012_IV3a_BUT.pdf
Butnaru, G., I., Timu, F., I., (2011) European Unio n And Development Of Romanian Tourism, CES Working
Papers, III, (3), 2011 http://www.ceswp.uaic.ro/articles/CESWP2011_III3_BU T.pdf
Constantin, L., D., Economie și politici regionale,
http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_c urs/III_Economie_politici_regionale.pdf Accessed on
15 June.2016
Constitu /uni0163ia României, http://www.constitutiaromaniei.ro/ Acc essed on 17 June.2016
Daily Business, Meseriile de viitor din turismul ro mânesc,
http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/meseriile- de-viitor-din-turismul-romanesc-61142/ Accessed on 15
June.2016

European Commission, Candidate and potential candid ate counties,
http://ec.europa.eu/culture/policy/international-co operation/candidate_en.htm Accessed on 19 June.2016
Economia României,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2nie i#Puterea_economic.C4.83_a_Rom.C3.A2niei
Accessed on 15 June.2016
Eurostat Statistical Books, People in the EU: who a re we and how do we live?, Luxembourg: Publications Office of
the European Union, 2015,
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2015 -12-3-20640634-0-raportul-eurostat2015.pdf
Accessed on 20 June.2016
Eurostat, Tourism destinations — nights spent at to urist accommodation establishments, 2014,
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/i ndex.php/Tourism_statistics/ro Accessed on 20 June. 2016
Eurostat, Tourism intensity, 2014,
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/i ndex.php/Tourism_statistics/ro Accessed on 18 June. 2016
Guvernul României, Palatul Victoria,
http://www.gov.ro/palatul-victoria__l1a101178.html Accessed on 15 June.2016
Ineson, E., M., Rhoden, S., Ni /uni0163ă , V., Alexieva, I., (2011) Seeking excellent recrui ts for hotel management training:
an intercultural comparative study, Journal of Hosp itality & Tourism Education 23 (2), 5-13
Marinescu, T., R., Evolu /uni0163ia serviciilor turistice în România, Revista Român ă de Statistic ă Trim III/2012- Supliment,
http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/3 /srrs3_2012a30.pdf Accessed on 16 June.2016
Master planul pentru Dezvoltarea Turismului Na /uni0163ional 2007 – 2026,
http://www.bed-and-breakfast.ro/pdf/masterplan/2.%2 0MasterPlan_27.06.2007_Concluzii_Principale.pdf
Accessed on 18 June.2016
Ministerul Afacerilor Externe, Organiza /uni021Bia Na /uni021Biunilor Unite, https://www.mae.ro/node/1588 Accesse d on 15
June.2016
Ministerul Afacerilor Externe, Council of Europe, h ttp://www.coe.int/en Accessed on 15 June.2016
Ministerul Afacerilor Externe, Organiza /uni021Bia Tratatului Atlanticului de Nord
https://www.mae.ro/taxonomy/term/416/1 Accessed on 20 June.2016
Ministerul Afacerilor Externe, Organiza /uni0163iei pentru Securitate și Cooperare în Europa
https://www.mae.ro/taxonomy/term/357/1 Accessed on 25 June.2016
Ministerul Afacerilor Externe, Organiza /uni0163ia Interna /uni0163ional ă a Francofoniei
https://www.mae.ro/taxonomy/term/901/1 Accessed on 14 June.2016
Ministerul Afacerilor Externe, Fondul Monetar Inter na /uni0163ional,
https://www.mae.ro/node/1473 Accessed on 4 June.20 16
Ministerul Afacerilor Externe, Banca European ă pentru Reconstruc /uni0163ie și Dezvoltare,
https://www.mae.ro/node/1476 Accessed on 7 June.201 6
Ministerul Afacerilor Externe, Organiza /uni0163ia pentru Cooperare și Dezvoltare Economic ă,
https://www.mae.ro/node/1481 Accessed on 15 June.20 16
Ministerul Turismului, Profesiile/ocupa /uni0163iile pentru care exist ă cerin /uni0163e speciale la organizarea preg ătirii profesionale
pentru domeniul turismului,
http://www.mdrl.ro/_documente/turism/legislatie/lis ta_profesiilor_si_ocupatiilor_reglementate_sep_2009 1.
pdf Accessed on 10 June.2016
Monitorul Oficial al României – 554 bis/ 27 iulie 2 015
Monitorul Oficial al României nr. 233 din 9 mai 20 01 Strategie din 3 mai 2001 privind privatizarea so cietatilor
comerciale din turism
Nistoreanu, P., Economia turismului, teorie și practic ă,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=472&idb= Accessed on 12 June.2016
Ni /uni0163ă , V., T ătăru șanu, M., (2012) Why do the Romanian Students Travel ?, Revista de turism-studii si cercetari in
turism, Nr.14, http://www.revistadeturism.ro/rdt/ar ticle/view/20
Ordin Nr. 1832/856 din 6 iulie 2011 privind aprobarea Clasific ării ocupa /uni0163iilor din România – nivel de ocupa /uni0163ie
Ordonan /uni0163a de urgen /uni0163ă nr. 52/2001 privind accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societ ă/uni0163ilor
comerciale din turism
Pa /uni0163ac, F., (2008) Istoria Comer /uni0163ului și turismului , Editura Eurostampa, Timi șoara
Raport al Organiza /uni021Biei Tratatului Atlanticului de Nord, Romania at a g lance,
http://www.nato.int/invitees2004/romania/glance.htm Accessed on 25 June.2016

Raport al Institutului Na /uni0163ional de Statistic ă, Sosiri ale turi știlor în structuri de primire turistic ă cu func /uni0163iuni de cazare
turistic ă, dup ă destina /uni0163ii turistice pe tipuri de turi ști pentru anul 2015, http://statistici.insse.ro/sho p/
Accessed on 29 June.2016
Rădulescu, D., C., St ănciulescu, M., S., (2012) Oferta turistic ă din România: 1948-2010, Calitatea vie /uni0163ii XXIII, nr.
4, 2012, p. 299–326, www.revistacalitateavietii.ro/ 2012/CV-4-2012/02.pdf Accessed on June.2016
Robu, L., (2011) Romanian Touristic and Cultural Ex ternal Image between 1960-1975. The Nomenklatura
Involvement and Strategies , Studia Universitas Cibiniensis Series Historica, to mul 8, p. 117-131
Strategia din 3 mai 2001 privind privatizarea socie tatilor comerciale din turism
Turismul în România, http://www.romanianmonasteries .org/ro/romania Accessed on 15 June.2016
Tudorache, D., (coordonator) (2015), INCDT – Strate gia na /uni0163ional ă de dezvoltare a ecoturismului în România
context, viziune și obiective – 2016-2020, Bucure ști, Decembrie
/uni0162iu, I., (2009) Baza material ă turistic ă din România,
http://jurnalul.ro/scinteia/special/baza-materiala- turistica-din-romania-528408.html
World Travel and Tourism Council (2015) – Travel & Tourism Economic Impact 2015 Romania
Bădulescu, A., Ban, O., (2005) Turismul religios, Amf iteatrul Economic, Nr.18,
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no1 8/articol_fulltext_pag69.pdf,