România-Activități economice în orizontul local [302542]

UNIVERSITATEA din CRAIOVA

FACULTATEA de

Rolul excursiei școlare în aprofundarea cunoștințelor de geografie umană

Coordonator științific:

Lect.univ. Popescu Liliana Sonia

Autor: [anonimizat] (căs. Dobrea)

[anonimizat]………………………………………………………………………………………………………………….

Capitolul I: Geografia umană

Considerații privind conceptul de geografie umană (definiție, ramuri)i,

Rolul studierii geografiei umane în școală

Capitolul II: Excursia școlară……………………………………………………………………………..

Considerații generale: definiție, tipuri, rol…………………………………………………………

Organizarea excursiei școlare………………………………………………………………………….

Metode și mijloace de învățământ utilizate în desfășurarea excursiei școlare…………

Proiectul excursiei școlare………………………………………………………………………………

Capitolul III: Aplicabilitatea excursiei școlare la ora de curs/ în spațiul național

Proiectul excursie școlare: ,, [anonimizat], [anonimizat] a VIII-a’’;

Proiectul excursiei școlare: ,, Antroposfera – [anonimizat] a VI-a – Comuna Bucovăț’’;

Proiectul excursiei școlare: ,,[anonimizat]-[anonimizat] ’’

Proiectul excursiei școlare: ,,[anonimizat].’’

Concluzii.

Bibliografie

Anexe

Argument

Motto: „Excursiile te învață mai mult decât zece biblioteci la un loc!” (Nicolae Iorga)

[anonimizat] ” Rolul excursiei școlare în aprofundarea cunoștințelor de geografie umană”, a [anonimizat]: „Excursiile te învață mai mult decât zece biblioteci la un loc!”

[anonimizat]? Din totdeauna o lege a firii l-a [anonimizat]-i [anonimizat], să-[anonimizat].

Principalele argumente care au stat la baza elaborării aceste lucrări științifice au fost:

[anonimizat], asigurând aprofundarea în mod direct și activ a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a inițiativei;

excursiile în orizontul local sau în orice regiune a [anonimizat]-[anonimizat], dezvoltă simțul de observație al elevilor, a capacității de înțelegere a realității înconjurătoare;

excursia școlară ne oferă un bun prilej de a ne îmbogăți cunoștințele și de a [anonimizat] o [anonimizat], în care se deschide marea carte a patriei și a naturii, [anonimizat], despre toate, despre oameni și faptele lor;

cunoasterea elementelor geografice, cu toate ramurile sale, acoperă o parte importantă a culturii generale a oricărui om din ziua de azi. Accentul practicării și înțelegerii culturii generale este trecerea geografiei de la sensul enciclopedist la cel de cultură geografică de tip operațional.Astfel, cunoștințele de geografie umană predate la clasă pot fi mai bine înțelese de către elevi prin participarea la activitățile extrașcolare precum drumețiile, vizitele, excursiile.

Lucrarea ”Rolul excursiei școlare în aprofundarea cunoștințelor de geografie umană”, este structurată în trei capitole.

Primul capitol intitulat ”Geografia umană” evidențiază faptul că învățarea geografiei formează elevilor concepții științifice unitare despre lume și viață. Este obligatorie, deoarece, societatea umană se confruntă astăzi cu probleme cum sunt suprapopularea, subdezvoltarea, dezechilibrele economice, globalizarea, teritorialitatea, etc, situații cu care se vor înfrunta pe parcursul vieții și vor trebui să știe cum să abordeze, să amelioreze sau să stopeze acele probleme. Geografia are un caracter unitar și integrat, atât când studiem orizontul local, cât și spațiul cercetat se extinde la nivel regional, continental sau planetar.

În al doilea capitol, ”Excursia școlară”, am prezentat principalele caracteristici ale unei excursii școlare (definiție, tipuri, rol), am relatat etapele de organizare a unei excursiei, precum și metodele (tradiționale și moderne) și mijloacele de învățământ utilizate în acestă activitate didactică. La finalul capitolului am expus proiectul model al excursiei școlare.

În capitolul al treilea am demonstrat ”Aplicabilitatea excursiei școlare la ora de curs”, prin proiectul a patru excursii școlare realizate în orizontul local (localitatea natală – Bucovăț, localitatea Șimnicu de Jos) și localitățile Orșova, Călimănești.

Metodele de lucru utilizate în realizarea acestei lucrării metodico-științifice, pentru acordarea gradului didactic I, sunt: documentarea, studiul de caz, problematizarea, lucrul cu calculatorul.

Scopul lucrării este de a evidenția frumusețile patriei noastre, care pot fi cunoscute prin activități didactice intructiv-educative extracurriculare, precum drumeția sau excursia școlară, ce oferă elevilor posibilitatea de a contribui la dezvoltarea personalității armonioase a acestora, la dezvoltarea și valorificarea intereselor și aptitudinilor copiilor.

Intrând în contact direct și nemijlocit cu natura, simțindu-i pulsul și observându-i frumusețile, dar și neajunsurile create uneori chiar de om, copiii devin prieteni ai naturii, iar mai târziu, adulți fiind, se transformă în protectorii ei.

Capitolul 1: Geografia umană

1.1. Considerații generale: definiție, tipuri.

Geografia este o știință care a evoluat și s-a transformat mult de-a lungul timpului. Inițial geografia a fost mai complexă decat cea de astăzi, având un caracter descriptiv, empiric și enciclopedic. Scopul principal era să descrie Pământul, cu tot ce se afla pe suprafața sa, pentru a fi cunoscut de toți locuitorii planetei.

În prezent, geografia se preocupă din ce în ce mai puțin de descrierea naturii, punând accent mai mult pe studiul organizării spațiale a lumii, și încearcă în mod special să înțeleagă logica spațiului umanizat. Amplificarea fenomenului uman și creșterea influenței sale atât asupra naturii cât și asupra societății au direcționat geografia spre studiul problemelor umane devenind mai mult o știință umanistă, care se integrează științelor economico-sociale.

Geografia umană studiază populația, răspândirea ei în teritoriu, structura acesteia, resursele, așezările omenești și activitățile desfășurate strâns legate de mediul natural.

Cuprinde următoarele ramuri:

a) Geografia populației studiază populația (grupările umane) ca element dinamic (sporul natural, sporul migratoriu, bilanțul populației, al structurii etc.) al mediului geografic, al mobilității spațiale în decursul timpului, ca factor de producție cu rol în dezvoltarea economică a teritoriului, ca elemen al repartiției geografice pe întinsul planetei (atât în latitudine, cât și în altitudine).

b).Geografia așezărilor omenești studiază așezările omenești (componentele lor teritoriale, implicațiile lor în spațiul geografic prin extindere, dezvoltarea lor economică, concentrarea populației etc.). Această ramură a geografiei umane cuprinde:

Geografia rurală care analizează așezările rurale, caracteristicile acestora, activitățile economice, etc.

Geografia urbană care studiază condițiile de formare și răspândire a orașelor, precum și evoluția fenomenului urban în diferite medii geografice

c). Geografia economică s-a impus ca ramură de știință a relațiilor dintre mediul geografic, societatea omenească și producția socială și are ca scop înregistrarea și explicarea transformărilor care au loc în structura și funcționalitatea componentelor spațiului geografic. Cuprinde:

Geografia resurselor; Domeniul de studiu îl constituie fondul de resurse naturale al Terrei. – unul din principalele componente ale mediului geografic. Geografia resurselor naturale ia în considerare tocmai relațiile de cauzalitate, analizând relația dintre cerința socială și prelevarea de resurse din mediul natural, evaluarea cantitativă și calitativă a acestor prelevări, consecințele acestora și, în cele din urmă, stabilirea normelor pentru gestionarea lor, a planetei în general.

Geografia agriculturii studiază componentele agriculturii,fiind o ramurăde bază a economiei fiecărui stat al lumii, cu scopul asigurării hranei populației Terrei

Geografia industriei studiază răspândirea industriei, rolul activităților industriale în economie, în modificarea mediului, a structurii populației și a funcțiilor așezărilor.(Ilinca Lucian Irinel, Geodex-dicționar de termeni geografici, Tiparg, Pitești, 2015)

Geografia transporturilor se ocupă cu studiul sistemelor de transport (rutiere, feroviare, fluviale etc). (Ilinca Lucian Irinel, Geodex-dicționar de termeni geografici, Tiparg, Pitești, 2015)

Geografia schimburilor economice studiază legaturile cu geografia productiei, a transporturilor, cu geografia sociala  si cea culturala, efectuate la scara locala sau regionala.

Geografia turismului si a serviciilor studiază aspecte spațiale și funcționale ale obiectivelor și activităților turistice, relațiile fenomenului turistic cu mediul natural, economic și social.

d) Geografia socială se ocupă de studiul dimensiunii spațiale a relațiilor sociale. Accentul se pune pe evidențierea disparităților social-economice, ca rezultat al nivelelor de dezvoltare și al structurii sociale pe clase și categorii sociale. Influențată de sociologie, geografia socială se bazează pe anchetele de teren și pe interviu, ca metode de culegere a datelor empirice.

Geografia comportamentală;

Geografia lingvistică;

Geografia medicală studiază condițiile de mediu ce pot influențe starea de sănătate a populației. (Ilinca Lucian Irinel, Geodex-dicționar de termeni geografici, Tiparg, Pitești, 2015)

5. Geografia culturală studiază sistemul de credințe, valori, obiceiuri care diferențiază grupurile sociale ( limbă, etnie, religie), elementele materiale care definesc un anumit standard de viață (venit pe locuitor, calorii zilnice, speranță de viață mașini, calculatoare, biblioteci publice raportate la numărul de locuitori, televizoare,etc.)

5.1 Geografia confesională sudiază apartenența populației la diferite religii, caracteristicile spațiale ale religiilor, arii de origine, de distribuiré și de modélele de filiație religioasă.

6. Geografia politică este ramura geografiei umane se ocupa cu studiul statului, condițiilor de apariție și dezvoltare, al relatiilor globale dintre state, cu morfologia si caracteristicile statului, cu frontierele si granitele sale, diviziunile politice, evalueaza interactiunea dintre procesele politice si organizarea spatiala, dintre individ, comunitatea umana si teritoriul unde aceasta traieste si isi desfasoara activitatea, relatie privita, pe de o parte, prin prisma influentelor pe care le au deciziile politice asupra teritoriului respectiv. Are în componență:

6.1 Geografia electorală ;

6.2 Etnogeografia este disciplina care studiază influența reciprocă dintre mediul geografic și comunitatea etnică

7. Geografia istorică studiază geografía trecutului unei zone geografice și schimbările aduse în timp, cautând să determine cum însușirile culturale a numeroase civilizații de pe întreaga planetă au apărut și au evoluat, interacționând continuu cu mediul înconjurător.

8. Toponimia geografică este știința care se ocupă cu cercetarea numelor de locuri

9.Geografia tehnic-matematică studiază reprezentarea matematică a suprafeței pământului și relația sa cu luna și soarele.

10.Geografia mediului înconjurător studiază interacțiunile dintre om și mediul în care trăiește.

11.Geografia regională studiază în ansamblu aspecte de geografie fizică , umană sau mediu înconjurător ale unor diferite regiuni, continente , unități de relief.

1.2. Rolul studierii geografiei umane în școală

Învățarea geografiei are un caracter unitar și integrat, atât când studiem orizontul local, cât și spațiul cercetat se extinde la nivel regional, continental sau planetar. 
Geografia, ca disciplină de învățământ, are un rol deosebit în formarea și educarea elevilor.

Geografia umană este o ramură importantă a geografiei care deține legături stânse cu alte discipline științifice, de la care obține informații și metode de cercetare utile pentru a înțelege mai bine dinamica fenomenelor umane și interrelațiile dintre acestea. Aceste discipline sunt: istoria, etnografia, științele economice, politologia, filozofia, sociologia, statistica, etc.

Împreună cu celelalte discipline socio-umane, cu întreaga activitate de educare, geografia umană contribuie la formarea elevilor, a concepției despre lume și viața acestora.

Din punct de vedere educativ, formarea unei concepții științifice unitare a elevilor, despre lume și viață, este obligatorie, deoarece, societatea umană se confruntă astăzi cu probleme cum sunt suprapopularea, subdezvoltarea, dezechilibrele economice, globalizarea, teritorialitatea, etc, situații cu care se vor înfrunta pe parcursul vieții și vor trebui să știe cum să abordeze, să amelioreze sau să stopeze acele probleme.

“Geografia omului, antropogeografia sau geografia umană ar trebui să facă parte din geografia vieții sau biogeografia. Din cauza deosebitei importanțe a omului ca locuitor și produs al mediului geografic (natural și social) și ca agent al transformării peisajului, această disciplină face însă corp aparte în geografie ca știință” – sublinia, cu bune decenii în urmă, unul dintre cei considerați părinții geografiei românești moderne, Vintilă Mihăilescu .

Geografia umană este inclusă atât în ciclul gimnazial cât și în cel liceal. Studierea acestei ramuri a geografiei profesorul poate forma elevului convingerea că lumea, în ansamblul ei, realitatea înconjurătoare este cognoscibilă. Numeroase lecții demonstrează că elementele, fenomenele și procesele se află într-o continuă mișcare și devenire, datorită dinamicii multiplelor interacțiuni și condiționări reciproce dintre natură și societatea omenească.

Prin intermediul geografiei se poate realiza educarea patriotică a elevilor, prin studierea Geografiei României la fiecare sfârșit ce ciclu de învățământ.(a VIII a și a XII a ).

Profesorul împărtășește elevilor un sistem de cunoștințe privind geografia patriei cât mai complet și la un nivel științific corespunzător, și contribuie la formarea unor priceperi și deprinderi (de exemplu formarea deprinderii de a citi și interpreta hărțile) ale elevilor care completează sistemul de cunoștințe geografice.

De asemenea, ca latură a capacității de investigare, descoperire a fenomenelor geografice, este important să stimulăm elevilor interesul și deprinderea de a cerceta independent orizontul local, adică spațiul de care sunt legați prin activitatea zilnică. Educarea elevilor în spiritul unei înalte responsabilități umane include formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător, convingerea că un mediu de calitate reprezintă o condiție fundamentală a sănătății oamenilor.

Problematica umană ar trebui legată intotdeauna de apărarea naturii, de înțelegerea raporturilor om- natură și a efectelor activităților antropice asupra componentelor mediului.

Ceea ce trebuie înțeles exact este că geografia cu toate ramurile sale acoperă o parte importantă a culturii generale a oricărui om din ziua de azi. Accentul practicării și înțelegerii culturii generale este trecerea geografiei de la sensul enciclopedist la cel de cultură geografică de tip operațional.

Astfel, cunoștințele de geografie umană predate la clasă pot fi mai bine înțelese de către elevi prin participarea la activitățile extrașcolare precum drumețiile, vizitele, excursiile.

În timpul excursiilor, elevii au prilejul de a face observații asupra obiectelor și fenomenelor în stare naturală, asupra unor evenimente istorice, de viață și activitatea unor oameni de valoare ale științei și culturii românești, asupra operelor de artă (picturi, sculpturi) din muzee, asupra relațiilor dintre locuitorii diferitelor așezări omenești și a rezultatelor muncii lor, despre așezările omenești și specificul lor în funcție de forma de relief, ocupațiile locuitorilor, resurse naturale, modificărilor antropice asupra mediului natural. Acestea au rolul de a stimula activitatea de învățare, de a fixa și consolida cunoștințele acumulate în cadrul lecțiilor.

Organizând cu elevii asemenea activități extrașcolare, avem posibilitatea de a contribui la dezvoltarea personalității armonioase a acestora, la dezvoltarea și valorificarea intereselor și aptitudinilor copiilor.

Capitolul II: Excursia școlară

2.1. Considerații generale: definiție, tipuri, rol

Activitățile didactico-geografice extrașcolare au relații multiple sub raport instructiv-educativ, realizând aprofundarea activă și directă a cunoștințelor, formarea deprinderilor și priceperilor, dezvoltarea curiozității și interesului științifice,ormarea și dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare în activitatea grupuriloe de elevi, dezvoltarea fizică, a curajului și a inițiativei.

Activitățile geografice extracurriculare au la baza competențele specifice secolului XXI:, creativitate și curiozitate intelectuală, responsabilitate social, gândirea critică, colaborare și comunicare, capacitatea de adaptare. Acestea se pot realiza atât în orizontul local sub formă de drumeții și vizite, dar și pe trasee la distanțe mari, care să cuprindă mai multe zone geografice sub forma de excursii școlare.

Excursia școlară contribuie la lărgirea orizontului geografic al elevilor, realizează legătura între teorie și practică îmbinând utilul cu plăcutul, subliniază efectul instructiv-educativ al activităților didactice, dezvoltă capacitatea de observație a elevilor și de înțelegere a realității înconjurătoare, stimulează dorința de călătorie, stimulează curiozitatea elevilor de a descoperi fenomene și elemente geografice din mai multe regiuni geografice, cu scopul cunoașterii frumuseților naturale ale țării noastre, dezvoltarea educației patriotice, estetice, ecologice, dezvoltarea simțului de prietenie, de colectiv, de inițiativă, de disciplină.

Excursia, bine pregătită și organizată, generează o atmosferă favorabilă procesului instructive-educativ, formării personalității elevului.

Elevii sunt dornici să descopere, sa cunoască multe lucruri noi direct la fața locului, se simt satisfăcuți și bucuroși să petreacă timpul în mijlocul naturii, să aplice cunoștințele primite.

Excursiile se pot clasifica după mai multe criterii:

1) După loc și durată excursiile pot fi: locale (2 – 3 ore); pe o durată mai mare și pe un traseu mai lung, depășind granițele județului.

2) În funcție de conținutul obiectivelor propuse, excursiile școlare pot fi:

excursii pentru cunoașterea componentelor naturale ale peisajului geografic;

excursii pentru cunoașterea anumitor obiective social-economice și culturale din peisajul geografic;

excursii cu obiective mixte.

3) După sezonul în care se organizează: excursia de iarnă, excursia de primăvară, excursia de vară, excursia de toamnă.

4) Din punct de vedere didactic, excursiile pot fi:

Excursii preliminare care preced unele capitole despre relief, hidrografie, vegetație și fauna sau pe teme de geografie umană (tipuri de așezări, obiective economice, amenajări în teritoriu sub formă de îndiguiri și sisteme de irigații, terasarea versanților, plantații pomicole si viticole, amenajarea nisipurilor, etc) prin care se oferă elevilor prilejul să intuiască fenomenele care vor fi învățate ulterior în lecțiile la clasă.

Excursii finale prin care se încheie și se aplică cunoștintele predate la mai multe capitole sau la sfârșitul anului școlar, din întregul conținut al disciplinei geografice, care se pot îmbina și cu noțiuni interdisciplinare de la istorie, biologie, limba si literatura română etc

5) După obiectivul general și după obiectivele concrete:

excursiile – lecție, care își propun dobândirea de cunoștințe, aprofundarea cunoștințelor, sistematizarea, recapitularea și evaluarea cunoștințelor (premergătoare unei teme, în timpul desfășurării ei sau finale);

excursiile cu caracter sportiv și recreativ;

excursii după treptele de învățământ, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor participanți:

a) în clasele primare, excursiile au un caracter intuitiv, în cadrul cărora se îmbină cunoașterea perceptivă cu cunoașterea rațională;

b) în clasele gimnaziale, când se aprofundează, se sistematizează și se îmbogățesc cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor;

c) în clasele liceale, când se recapitulează, se apreciază și se corelează cunoștințele de istorie cu cele de la alte discipline de învățământ;

6) După mijloacele de transport: pot fi grupate în drumeții sau cu trenul, cu autocarul, cu bicicletele etc.

Excursiile și drumețiile sunt deci un mijloc prin care copiii intuiesc și prețuiesc valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru, formează conduite și norme eco-civice.

Intrând în contact direct și nemijlocit cu natura, simțindu-i pulsul și observându-i frumusețile, dar și neajunsurile create uneori chiar de om, copiii devin prieteni ai naturii, iar mai târziu, adulți fiind, se transformă în protectorii ei.

Excursia este o activitate extrașcolară folosită frecvent pentru cunoașterea trecutului localităților natale și al țării noastre în ansamblu, bazată pe experiență directă, observarea și descoperirea la fața locului a alementelor fizico-geografice și socio-umane.

Activitățile extrașcolare sunt apreciate de către copii, dar și de către cadre didactice, deoarece sunt caracterizate de optimism și umor și urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ. De asemenea, toate aceste activități au un caracter colectiv, care conduce la strângerea legăturii între copii și îi învață să trăiască în grup, oferindu-ne o viitoare generație sociabilă, deschisă, comunicativă.

2.2. Organizarea excursiei școlare

Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute si utile activități de recreere și odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone geografice, peisaje, acționand direct asupra acestora. Prin aceste acțiuni copiii dobândesc informații, își formează reprezentări, trăiesc experiențe de învățare.

O excursie impune o mare responsabilitate din partea celui care o organizează. De aceea, conținutul trebuie ales cu grijă, bine corelat cu scopul și obiectivele, perioada sa fie corespunzătoare unei bunei desfășurări a activității. Pentru aceasta, excursia trebuie organizată după un plan bine stabilit, care să parcurgă mai multe etape:

etapa de organizare;

etapa de desfășurare;

etapa de evaluare.

I. Etapa de organizare constă în:

1) documentarea cadrului didactic organizator privind Regulamentul de organizare și desfășurare a unei excursii școlare emis de către Ministerul Educației Naționale (Ordin Nr. 3060 din 3 februarie 2014 privind aprobarea Condițiilor de organizare a taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber în sistemul de învățământ preuniversitar, publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 99 din 7 februarie 2014)

2) cunoașterea PROCEDURII privind condițiile de organizare a taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber în sistemul de învățământ preuniversitar, emis de către Inspectoratul Școlar Judetean Dolj, aprobată în Consilul de Administrație din 06.03.2014 și comunicat prin nota telefonică nr. 154/10.03.2014

3) PREGĂTIREA TEORETICĂ a excursiei prin care se prevede:

tematica și obiectivele pedagogice urmărite după cele reale din teren;

alegerea itinerariul care să cuprindă cele mai reprezentative obiective parcurse în lecțiile din programa desfășurată la clasă. În această etapă pregătitoare trebuie atrași (incluși) să participe și elevii, fapt pentru care fiecare „parte” implicată va propune un itinerar, iar la sfârșit, în urma unor dezbateri și argumentări, se va stabili itinerariul final, care va fi adus la cunoștința direcțiunii școlii și a părinților.

se propune scopul activităților din lecția-excursie;

se stabilesc punctele de aplicație practică prin popasuri unde se vor face orientări în teren cu ajutorul busolei, al hărții, studiu de caz al unui proces natural etc.

se realizează o bună documentare bibliografică în raport cu obiectivele urmărite, întrucât principalul coordonator ghid este profesorul.

vizitarea în prealabil a zonei unde se va face excursia pentru a inspecta cadrul natural și facilitățile existente;

4) se analizează costul excursiei, mijlocul de transport, posibilitatea de cazare și masa; se face adresa necesară către agenția de turism.

5) se ia legătura cu părinții (ședintă cu părinții) cărora li se prezintă planul excursiei; părinții și elevii dispuși să participe la excursie, completează actele necesare întocmirii dosarului excursiei, conform ORDINUL Nr. 3060 din 3 februarie 2014, emis de Ministerul Educației Naționale.

Aceste actele se referă la: acordul părintelui privind participarea la excursia școlară a copilului, declarația elevului, tabelul nominal cu elevii care participă la aceasta activitate extrașcolară.

6) întocmirea DOSARULUI excursiei de către cadrul didactic organizator, care trebuie sa cuprindă: documente referitoare la deplasare, transport, servicii de cazare și masă, precum și la costul deplasării, conform ORDINUL Nr. 3060 din 3 februarie 2014, emis de Ministerul Educației Naționale. Dosarul va fi avizat de conducerea unității de învățământ cu cel puțin o lună înaintea începerii activității. Dosarul avizat va fi aprobat de inspectoratul școlar județean anterior datei de plecare.

7) pregătirea elevilor pentru excursie:

se prezintă elevilor harta itinerariului în mod amănunțit cu toate obiectivele, locurile de popas, localitățile prin care setrece sau se staționează;

se recomandă elevilor echipamentul și alimentele necesare, mica trusă medicală, un carnețel de notite;

se prelucrează regulamentul excursei

se comunică acestora ziua, ora și locul de întălnire și de înapoiere din excursie.

Echipa de organizare în care se includ 2-3 elevi trebuie să aibă în grijă materialele ajutătoare: harta României sub formă de pliant cu traseul stabilit, hărtile și pliantele care vor fi impărțite fiecărui elev la plecare, busole, aparat de fotografiat sau videocameră.

II. Etapa de desfășurare a excursiei școlare:

elevii și profesorii organizatori se întâlnesc la școală (locul stabilit de întâlnire) potrivit datei și orei fixate și anunțate, se face prezența;

se verifică echipamentul și ustensilele necesare;

urmează deplasarea pe itinerariul stabilit, cadrul didactic de la microfonul autocarului va reaminti elevilor traseul ce trebuie parcurs și locurile de popas; se împart portofoliile elevilor care cuprind: harta cu itinerariul stabilit, pliante, jocuri didactice, harti mute);

profesorul, ca un adevărat ghid turistic, va da explicațiile necesare începând chiar de la ieșirea din localitate privind cadrul natural și antropic. În locurile de popas pot fi analizate în detaliu elementele propuse – o alunecare de teren, roci, vegetație etc. Se pot recolta eșantioane de roci, însoțite de etichete informative asupra locului de unde s-au luat, denumirea lor, care se vor depune la colecția cabinetului de geografie. Se realizează fotografii, filmări.

în locurile de cazare se realizează scurte jocuri geografice, se procură pliante, cărți, ilustrate specifice ținutului respectiv, se completează portofoliul elevului.

III. Etapa de evaluare a excursiei se realizează la școală, la întoarcere, prin mai multe forme:

se reconstituie traseul parcurs pe zile și obiective cu informații date de elevi care vor lucra cu harta fizică a României pe care s-a aplicat cu grijă o pamblică ce marchează itinerariul parcurs;

se ordonează eșantioanele de roci, de fosile, de fructe, semințe;

se realizează posterul excursiei cu ilustrații, fotografii, desene realizate în timpul excursiei. Se plasează în cabinetul de geografie sau pe coridorul din preajma cabinetului. Rolul acestui poster este de a fixa o serie de cunoștinte, să stimuleze interesul și curiozitatea elevilor, cultivându-se astfel pasiunea pentru geografie.

se vizionează CD/DVD-ul cu filmările excursiei, la care sunt invitați și părinții, cadre didactice, conducerea instituției, alti elevi ai școlii;

se realizează ”Albumul excursie” cu poze realizate în timpul aplicației practice;

se organizează concursuri pe teme precum ”Fotografia excursiei” sau ”Fii tu ghidul excursiei!”;

se aplică metode interactive- cubul, R.A.I, jocuri didactice

elaborarea de eseuri/referate cu conținut geografic prin care elevii își pot manifesta expresia creativă a impresiilor din excursia școlară;

se evaluează fișele de observație;

evaluarea portofolilor elevilor completate în timpul excursie școlare, pe baza unei fișe de notare criterială, cunoscută de elevi.

aplicarea chestionarelor și interpretarea răspunsurilor.

2.3. Metode și mijloace de învățământ utilizate în desfășurarea excursiei școlare

”Metoda provine din grecescul methodos ceea ce semnifică, drumul, calea, mijlocul care conduce la găsirea adevărului” (I. Cergit, 1976).

Metodele de învătământ constituie instrumente de lucru cu ajutorul carora elevii dobândesc cunoștinte, pricepri, deprinderi, fie sub îndrumarea directă a cadrului didactic, fie în mod independent, dezvoltându-și potențialul creator.

În zilele noastre, se pune accentul pe utilizarea metodelor centrate pe elev, metode de predare care trebuie concepute în așa fel încât să-l introducă pe elev cât mai mult în climatul activității de învățare, să fie dirijat pentru a descoperi singur adevăruri, să nu le primească de-a gata. Elevul trebuie să devină capabil să realizeze singur comparații, analize, sinteze, abstractizări, generalizări, raționamente. Profesorul trebuie să creeze situații de învățare active prin problematizare, prin observare, prin cercetare, prin demonstrare care să permită exersarea gândirii, imaginației și antrenarea memoriei.

Funcțiile metodelor de învățământ sunt:

funcția operațională / instrumentală – metoda reprezintă o tehnică de execuție pentru cel care o utilizează, facilitând atingerea obiectivelor educaționale preformulate;

funcția cognitivă – metoda constituie o excelentă modalitate de a cerceta, cunoaște, învăța, ori descoperi;

funcția formativ-educativă – metodele de învățământ permit formarea și dezvoltarea unor deprinderi, capacități, atitudini, comportamente etc;

funcția normativă – metodele didactice prezintă sugestii adresate profesorilor despre cum să perdea, iar elevilor despre cum să învețe;

funcția motivațională – metodele de învățământ stimulează interesul agenților educaționali pentru studiu.

Oricare ar fi metoda de învățământ utilizată, aceasta trebuie să activeze elevii, să îi antreneze la descoperirea și eleborarea noțiunilor, conceptelor geografice fie prin activitate intelectuală în grup, individual-independent, fie prin combinarea acesteia cu cea practică.

Metodele de învățământ utlizate în desfășurarea excursiei școlare, cel mai des utilizate, sunt:

metodele de instruire bazate pe acțiunea profesorului (metode de transmitere și însușire a cunoștintelor): descrierea geografică, explicația, conversația, comparația, problematizarea;

metode de instrire centrate pe acțiunea elevului: (metode de explorare și descoperire): observarea directă, descoperirea, demostrația, lucrări experimentale;

metode bazate pe acțiune: exercițiul, jocul didactic;

metode bazate pe utlizarea textului scris: lucrul cu harta, desenul explicativ, utilizarea lecturilor geografice;

I. Metodele de instruire bazate pe acțiunea profesorului (metode de transmitere și însușire a cunoștintelor): descrierea geografică, explicația, conversația, comparația, problematizarea;

a) Descrierea geografică este o metodă de expunere expresivă sub formă orală (în cadrul desfășurării unei excursii școlare) sau scrisă (utilizată în etapa de evaluarea a aplicației practice), pe baza căreia sunt prezentate caracteristicile exterioare ale obiectelor, fenomenelor și proceselor geografice.

Descrierea geografică îmbină noțiunile de geografie cu cele literare. O astfel de descriere trebuie să fie caracteristică, explicativă, analitică, concisă pentru a respecta riguriozitatea ștințifică a limbajului geografic.

Această metodă poate fi inclusă ca o metodă didactică activă atunci când solicităm eleviilor să facă o descriere asupra unui fenomen observat în timpul activității practice. De exemplu, în timpul evaluării excursiei școlare, profesorul solicită elaborarea de eseuri/referate cu conținut geografic prin care elevii își pot manifesta expresia creativă a impresiilor din activitatea extrașcolară (Descriera geografică a Defileului Dunării – Zona Cazanelor Dunării, Descrieți literar cel mai frumos peisaj observat în localitatea natală – Comuna Bucovăț (o pagină). Dați un titlu descrierii. Localizați pe hartă peisajul descris. Argumentați de ce preferați acest peisaj.a localității natale – Bucovăț, etc.)

b) Explicația este metoda didactică prin care se urmărește lămurirea și clarificarea unor noțiuni, principii, fenomene.

De exemplu, în timpul excursiei școlare realizate în Munții Parâng, stațiunea Rânca, cadrul didactic explică formarea reliefului glaciar și periglaciar din zona vizitată. În timpul vizitei Peșterii Polovragi, profesorul lămurește și clarifică noțiuni privind formarea reliefului carstic, explică noțiunile de endocarst și exocarst.

În timpul explicației, profesorul (care are și rol de ghid al excursiei) trebuie să stea în fața grupului, lângă fenomenul/ forma de relief (lac, peșteră, valea răului etc.)/ procesul geomorfologic (prăbușire, alunecare de teren, eroziune etc.), mănăstiri, monumente și să nu se plimbe explicând printre elevi distrăgând atenția acestora.

După raționamentul utilizat explicația poate fi: deductivă, inductivă și analogică.

În explicația deductivă, operația logică urmează calea de la general la particular, de la necunoscut spre cunoscut, de la abstract la concret. De exemplu, cunoscând legea zonalității verticale (în altitudine) se pot caracteriza etajele de vegetație, cu specii de arbori caracteristici fiecăruia, în care adaptările acestora, reflectă clima.

Explicația deductivă pornește de la cazuri particulare la general sau la esențial. De exemplu, în excursia ,, Să ne cunoaștem patria!”, explicația începe cu analiza și contribuția factorilor naturali (relief, climă, hidrografie, resurse naturale) care au dus la apariția așezărilor umane, în zona Ocnele Mari – Călimănești. Alt exemplu: explicația privind dezvoltarea economică a așezărilor umane, prin corelarea ocupațiilor străvechi ale locuitorilor cu cerințele economice actuale.

c) Conversația constituie metoda de instruire activă care oferă informații prin dialog bazat pe întrebări și răspunsuri, prin discuții sau dezbateri desfășurate între profesor și elevi sau elevi-elevi.

Metoda conversației este intens folosită în predarea geografiei având o mare valoare formativă, dezvoltă capacități intelectuale, memoria, imaginația, gândirea.

De exemplu: ,,Care este cauza strămutării vetrei orașului Orșova pe teritoriul actual?”, ,,Cum s-au dezvoltat orașele Ocnele Mari și Călimănești?”, ,,Care este cauza scăderii numărului de locuitori în zonele rurale?”, ,,Care sunt principalele activități economice din localitatea Bucovăț?”, ,,De ce este important cercetarea în agricultură ”. Răspunsurile așteptate solicită elevilor corelații cauzale între multitudinea factorilor care se interacționează și se intercondiționează generând noi elemente și fenomene geografice.

Pentru ca metoda conversației să contribuie operațional la realizarea obiectivelor propuse, întrebările trebuie să fie formulate astfel:

să fie adresate în așa mod încât să stimuleze gândirea, să provoace starea de căutare;

să nu sugereze sau să favorizeze răspunsuri monosilabice (da/nu);

să fie cât mai variate și eșalonate gradat;

să fie clare, precise, corecte din punct de vedere gramatical;

să fie adresate tuturor elevilor, pentru a pune în situație pe fiecare elev să gândească și să formuleze răspunsul;

să fie formulate ținând seama de gradul de pregătire și de particularitățile de vârstă ale elevilor.

Ținând cont de obiectivele instructiv-educative, conversația poate fi utilizată în toate etapele de desfășurare a excursiei școlare:

1) conversație introductivă prin care se urmărește reîmprospătarea cunoștintelor învățate în scopul predării noilor cunoștinte, a mobilizării atenției, a stimulării atenției pentru noile noțiuni. Apelând mereu la cunoștintele elevilor, metoda conversației ajută la continua repetare a materiei concomitent cu predarea – învățarea celo noi, determinând ca multe probleme să se poată clarifica prin discuții cu elevii și nu prin expunere.

De exemplu, în cadrul excursiei ,,Pe urmele strămoșilor”, clasa a VIII-a – Craiova-Orșova”, se pot adresa întrbări precum: ,, Care sunt perioadele istorice în care s-au format aceste orașe?, ,,Care sunt factorii apariției orașelor?”, ,,Care sunt elementele componente ale unui oraș?”, ,,Care sunt factorii care contribuie la dezvoltarea așezărilor urbane? ”

2) conversația în timpul aplicației practice se folosește în dobândirea noilor cunoștinte, se îmbină deseori cu metoda descoperirii și metoda problematizării.

De exemplu, în cadrul excursiei ,,Să ne cunoaștem patria!”, clasa a VII-a – vizitarea Muzeului satului vâlcean: ,,Care sunt materialele folosite la construcția caselor?”, ,,Care sunt ocupațiile străvechi ale locuitorilor satului vâlcean ?”, ,,Care este importanța păstrării tradițiilor românești?”, etc.

3) Conversația de fixare și consolidare se folosește la finalul excursiei. Are ca scop sintetizarea pe probleme principale a meterialului predat în cadrul comunicării, cât și să verifice dacă principalele cunoștinte expuse la lecția practică au fost clarificate și întelese de elevi.

De exemplu, în cadrul excursiei ”Localitatea natală”, clasa a VI-a – Comuna Bucovăț”: ,,Care sunt satele ce aparțin comunei Bucovăț?”, ,,Care sunt părțile componente ale satului vostru?”, ,, Care este modul de utilizare a terenurilor din comuna voastră?”, ,, Care este forma satului vostru? ”, ,,Care este cauza scăderii numărului de locuitori din comuna Bucovăț? etc.

4) Conversația în timpul recapitulării are ca scop de a repeta și aprofunda cunoștințele. Acest tip de conversație dă posibilitatea unui dialog activ, formativ și informativ. Astfel se sistematizează cunoștințele, se fac conexiuni interdisciplinare, se scot în evidență elementele esențiale, se fac generalizări, se clarifică anumite aspecte care interesează pe elevi și se asigură consolidarea cunoștințelor.

În cadrul unei excursii se pot adresa mai multe tipuri de întrebări: întrebări care urmăresc însușirea precisă a cunoștințelor, întrebări eșalonate gradat prin care se întărește descrierea și confirmarea conținutului științific al unui element, întrebări care solicită lucrul cu harta, întrebări – problemă, întrebări cognitive care fac apel la comparații etc.

d) Metoda comparației: prin această metodă se stabilesc asemănări și deosebiri care există între obiectele și fenomenele geografice evidențiindu-se trăsăturile specifice ale acestora. Metoda comparației contribuie la formarea reprezentărilor și noțiunilor geografice constituind o operație de gândire.

De exemplu: corelarea etajelor biopedogeografice cu activitățile umane de tip agricol, corelarea factorilor naturali cu diferitele criterii de clasificare a satelor, corelarea resurselor naturale cu activitățile economice .

e) Problematizarea este o metodă didactică de activizare prin care se solicită elevilor un efort intelectual susținut și complet pentru a descoperi singuri noi adevăruri, a găsi soluțiile unei probleme.

Problematizarea constă în aplicarea unor procedee prin care se urmărește crearea de situații problemă care antrenează și dirijează gândirea elevilor în activitatea de rezolvare a acestora. În situația – problemă, elevii pot să suprindă diferite relații între fenomentele geografice, între cunoștintele anterioare și cele noi.

În orice situație problematică se disting două elemente: o scurtă informare de date care constituie partea anticipativă a problemei și întrebarea care provoacă dificultatea de rezolvare pentru găsirea diferitelor soluții. Rezolvarea euristică a problemelor de geografie presupune o gândire intuitivă care se bazează pe fondul de cunoștințe geografice la care se pot apela în formularea de concluzii analitice, deductive sau inductive.

Prin problematizare se dezvoltă gândirea geografică. Elevii descoperă adevăruri sub îndrumarea profesorului, participă activ la procesul învățării și nu primesc ”de-a gata” cunoștințele.

Exemplu: la aplicația practică ”Localitatea natală, clasa a VI-a – Comuna Bucovăț” – elevii cunosc cadrul natural al localității natale (așezare la o distanță de 6 km de Craiova, pe dealurile Piemontului Bălăciței, are suprafețe întinse de păduri de foioase, deține pe suprafața sa o rezervație paleontologică) și antropic (Mănăstirea Coșuna-Bucovăț, descoperiri arheologice – pe raza satului Cârligei a fost descoperită o așezare întărită cu șanț și var care datează din adoua epocă a fierului, există constatări care pledează pentu localizarea Pelendavei geto-dacice în satul Cârligei).

Situația – problemă propusă de profesor este: ,, Explicați de ce numărul turiștilor veniți în această zonă este foarte redus deși există potențial turistic ? Pentru a afla răspunsul, elevii se vor baza pe informațiile geografice anterioare însușite în aplicația practică, vor face corelații cu informațiile învățate la disciplina biologie, istorie .

Situația-problemă este o situație contradictorie (conflictuală, paradoxală, un dezacord, o neconcordanță) între cunoștințele anterioare despre realitate și noile cunoștințe pe care le dobândește elevul.

Folosind metoda problematizării se pot constata lacune în cunoștințe, incită la căutare și declanșează pe plan afectiv nevoia de completare a lacunelor și voința de a o rezolva.

Elevii elaborează mai multe ipoteze, iar rezolvarea constituie drumul străbătut conștient pentru confirmarea sau infirmarea ipotezelor. Situațiile-problemă nu se rezolvă prin aplicarea unui algoritm sau a unor reguli învățate anterior, ci solicită descoperirea unor combinații de reguli adecvate situației, deoarece ansamblul de factori care intervine este de fiecare dată altul. Rezolvarea situației-problemă implică operații intelectuale diferite de efectuat: de identificare, de analiză, de comparare, de explicare, de anticipare etc.

Metoda problematizării dezvoltă gândirea divergentă, antrenează aptitudinile creatoare, imaginația, asigurând motivarea intrinsecă a învățării. Elevii învață să soluționeze o situație-problemă printr-un demers științific ordonat logic, formulează ipoteze, argumentează și contraargumentează, decid soluția optimă dintre mai multe posibilități de rezolvare.

II. Metode de instrire centrate pe acțiunea elevului (metode de explorare și descoperire): observarea directă, descoperirea, demostrația, lucrări experimentale.

1. Observarea sistematică și independentă a obiectelor și fenomenelor geografice este o metodă didactică de cercetare, de explorare geografică directă, nemijlocită, imediată a realității. Pe baza percepției directe, elevii participă activ la procesul cunoașterii.

Tipurile de observare aplicate în excursiile efectuate au fost:

a)După intenționalitatea observării

Observarea spontană când elevii au perceput aleatoariu, nonselectiv unele aspecte esențiale sau nesemnificative ale realității.

Observarea semidirijată atunci când profesorul cere ca sarcină de lucru elevilor, să observe și să caracterizeze diferite elemente și fenomene după desene schematice, hărți, ilustrații.; de exemplu, observați comparativ imaginea (preluată din satelit cu ajutorul aplicației Google Earth) localităților Orșova, Drobeta Turnu-Severin, Craiova si precizați tipul de oraș după formă și structură; sau de către elevul însuși (de exemplu: observarea modului de distribuire al caselor satelor din diferitele forme de relief parcurse în excursie).

b) După nivelul calitativ

Observarea empirică reprezintă simpla privire sau perceperea incompletă, uneori eronată a unor aspecte din realitate și colectarea de impresii.

Observarea științifică a implicat un proces complex de percepere atentă și sistematică a unor caracteristici ale realității, cu scopul ca elevii să sesizeze aspectele relevante ale așezărilor umane și activităților economice din zonele parcurse, reușind astfel să colecteze prin observare informații, apoi urmează prelucrarea lor prin operații de asociere, de analiză, de comparare, de ordonare cronologică și spațială, de integrare și interpretare a aspectelor observate.

c) După locul observării

Observarea staționară este efectuată timp îndelungat, într-un punct din teren (de exemplu completarea fișei de observație a localității Bucovăț cu informații fizico-geografice și socio-economice).

Observarea expediționară este efectuată de-a lungul unor trasee din excursiile efectuate.

d) După modul de observare

Observarea directă a realității se face prin contact senzorial nemijlocit cu aceasta. Cele mai valoroase lecții de geografie sunt cele organizate în mediu când sunt studiate fenomene și procese geografice autentice (de exemplu: observarea modificării peisajului natural prin construirea lacului hidroenergetic Porțile de Fier, observarea aspectului locuințelor satului vâlcean în cadrul muzeului, observarea ruinelor din Complexul arheologic Drobeta etc).

Observarea indirectă a realității s-a realizat asupra unor substitute ale acesteia: hărți, grafice, diagrame, pliante etc. În aceste substitute realitatea este contrafăcută, abstractizată, esențializată.

e) După analizatorul utilizat

Observare vizuală. Pentru observarea vizuală geografică trebuie să alegem punctul și momentul optim de observare (de exemplu: Muzeul satului vâlcean), se examinaează atent a forma, dimensiunile, materialul din care sunt construite casele, arealul de repartiție a locuințelor, identificarea ocupațiilor locuitorilor după utilajele și uneltele existente in gospodării și a uneltelor din atelierele meșteșugărești.

Observare olfactivă. Prin miros identificăm mirosuri diferite (gazele de eșapament, amoniacul, clorul, benzina, fân, ierbă, cetină) percepând sistemic spațiul în care trăim.

Observare auditivă. Prin auz obținem informații privind intensitatea și frecvența poluării sonore, identificăm specii de păsări sau de mamifere etc.

Observare tactilă. Prin pipăit obținem informații despre structura și textura solului, despre caracteristicile rocilor, mineralelor, plantelor, etc

Observare gustativă. Prin gust identificăm existența mineralelor în apă (clorura de sodiu care dă gust sărat, clorura de magneziu care dă gust amar).

Observarea polimodală se face acumulând informații prin mai multe simțuri.

b) Descoperirea se află în strânsă legătură cu metoda problematizării care pune accent pe declanșarea și crearea unor situații-problemă de învățare, iar descoperirea impune o atitudine activă de căutare și de găsire alternativă pentru descoperirea soluției. Învățarea prin descoperire se poate realiza prin mai multe forme în raport de cerințele didactice formulate: inductivă, deductivă și mixă (inductiv-deductivă).

Descoperirea deductivă se realizează în procesul de învățare când elevul pleacă de la cazuri generale (definiții, reguli, principii, legi, etc.) însușite anterior pentru a ajunge treptat, la adevăruri noi, la judecăți particulare. De exemplu: elevii clasei a VIII-a care și-au însușit cunoștințele din capitolul ,,Populația și așezările omenești. Organizarea administrativ- teritorială a României’’ la clasă, pe parcusrsul excursiei au descoperit orașele vizitate și au reușit să le clasifice după criteriile învățate la clasă.

Descoperirea de tip inductiv, în natură, a unor elemente și fenomene geografice s- realizat sub dirijarea profesorului pentru a se urmări clarificarea unor noțiuni de ansamblu; de exemplu, în excursia ,,Localitatea natală – Comuna Bucovăț’’ , elevii au analizat în detaliu elementele componenet ale satului lor, apoi au identificat modul de utilizarea terenurilor aparținătoare moșiei, descoperind astfel tipul de activitate economică ce caracterizează așezarea rurală.

Descoperirea cu ajutorul hărții, constituie o altă formă a învățării inductive sau deductive, de exemplu elevii au utilizat harta resurselor naturale din România, descoperind centrele industriale de prelucrare a acestora în cadrul așezărilor urbane vizitate.

c) Demonstrația cu ajutorul obiectelor, fenomenelor și proceselor în starea lor naturală: cea mai eficientă învățare pentru elevi, o are perceptia directă a obiectelor și a fenomenelor din mediul natural unde profesorul argumentează un adevăr sau altul dirijând observarea elevilor.

Posibilitățile de demonstrație cu ajutorul obiectelor și fenomenelor naturale sunt multiple, de exemplu în cadrul excursiei școlare ,,Localitatea natală – Comuna Bucovăț’’ prin observația în natură a Rezervației paleontologice din Bucovăț elevii pot distinge atât o bogată faună fosilă de cochilii de moluște datând din Paleolitic cât și o serie de elemente clare, concrete ale solului: orizontul de suprafață cu humus cu rădăcini ale plantelor înfipte în comparație cu orizontul de la adâncime mai mare sau orizontul reprezentat de roca mamă.

S-au realizat demonstrații și prin substitute ale realității: materiale grafice (desene schematice,); materiale cartografice (hărți, diagrame); mijloace simbolice (simboluri grafice, numerice, chimice); programe pe calculator. De exemplu în etapa preliminară a excursiei ,,Pe urmele strămoșilor’’, elevii au realizat grafice cu evoluția numerică a populației, diagrame cu structura etnică și pe grupe de vârstă din satele și orașele străbătute pe traseul Craiova-Orșova, demostrând diferențele între populația de la oraș și cea de la sat (scăderea numărului de locuitori din așezările rurale, îmbătrânirea populației în mediul rural) stabilind cauzele și consecințele acestor fenomene geografice .

Prin această metodă, elevul intră în contact direct cu lumea reală a obiectelor și fenomenelor, își formează reprezentări și noțiuni clare și de durată cu mare semnificație științifică, putând opera cu ele cu mai multă ușurință și siguranță. Se accesibilizează procesul învățării pentru elevi, iar activitatea profesorului devine eficientă.

III. Metode bazate pe acțiune: exercițiul, jocul didactic

a) Exercițiul este o metodă didactică fundamentală, o acțiune executată în mod repetat și conștient, în vederea dobândirii unei îndemânări,a unei deprinderi. Formarea acestor deprinderi, motrice sau intelectuale, este posibilă numai prin efectuarea repetată și în mod conștient a unor actiuni motrice sau mentale.

Exercițiile se pot clasifica, astfel:

1. În funcție de conținutul lor:

exerciții motrice: în cadrul excursiei școlare este vorba de exerciții de mânuirea busolei, pentru aflarea punctelor cardinale în care sunt amplasate diferite obiective turistice;

exerciții operaționale, care contribuie la formarea operațiunilor intelecuale: exerciții de aflare a latitudinii și longitudinii unei localități, cu ajutorul hărții.

2. După forma de organizare a rezolvării pot fi:

exerciții individuale;

exerciții pe echipe de elevi;

exerciții frontale;

3. După gradul de intervenție a profesorului există:

exerciții dirijate: exerciții pentru însușirea semnelor convenționele – se dirijează procesul de gândire și sinteză, generalizare și abstractizare, percepțiile și reprezentările diferitelor obiecte și fenomene ale naturii să se transforme în noțiuni concrete, iar reprezentarea lor grafică o constituie semnele convenționale cu ajutorul cărora citim și interpretăm harta;

exerciții semidirijate: se demonstrează concret modul de rezolvare a unui model în mod corect, cu precizie si claritate prin care elevii trebuie să-și fixeze în plan mintal componentele și succesiune operațiilor; de exemplu, exerciții cu scara hărții – câți km sunt de la Craiova la Râmnicu-Vâlcea?

exerciții libere sau autodirijate: exemplu – cunoscând formele de relief ale României, delimitarea lor geografică, localizați așezările urbane din regiunea Oltenia.

4. După funcțiile îndeplinite, exercițiile pot fi: introductive, de fixare și consolidare, recapitulative, de evaluare și verificare, de mânuire, de observare și analiză, de exprimare concretă (desen de orientare), de exprimare abstractă (lectură, notițe), de creație (descrieri și compuneri geografice).

Trebuie aplicate exerciții diverse pentru stimularea intelectuală, exerciții diferențiate și în funcție de capacitățile mentale ale elevilor.

b) Jocul didactic constituie o activitate desfășurată după reguli acceptate benevol care generează atractivitate, plăcere, destindere. Prin joc, elevii devin mai volubili ieșind din tiparele rigide ale unei activități impuse, sunt activi, devin curajoși învingând timiditatea, învată de placere, se înlătură monotonia și plictiseala.

Exemple de jocuri didactice desfășurate în cadrul unei excursii școlare:

în autocar: lanțul denumirilor geografice (”fazanul” geografic), jocul ”Recunoaște județul” (după indicativul mașinilor care trec pe lângă autocar);

în pauzele de popas: ”Ghici ghicitoarea mea?”, ”Cine știe răspunde?”;

la sfârșitul excursiei, în etapa de evaluare, s-a desfășurat jocul de identificare a județelor și orașelor pe calculator, cu ajutorul hărților interactive.

Exemplele de jocuri didactice cu conținut geografic sunt numeroase, în funcție de creația și imaginația cadrului didactic. Prin intermediul jocului se poate ajunge la descoperirea unor relații logice, consolidând cunoștintele și dezvoltând pasiunea elevilor de a cunoaște suplimentar informații geografice.

IV. Metode bazate pe utlizarea textului scris: lucrul cu harta, desenul explicativ, utilizarea lecturilor geografice

a) Harta reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de învățământ legat de specificul geografiei, inclusiv de predarea ei ca obiect de învățământ în școală.

Harta geografică este o reprezentare grafică, convențională, micșorată la scară și generalizată a suprafeței terestre pe un plan pe care este redată repartiția spațială a diferitelor elemente naturale și social-economice de pe un anumit teritoriu sau de pe întreaga planetă.

Harta reală micșorează suprafața terestră conform unei scări de proporție care arată de câte ori a fost micșorată unitatea de lungime (km) existentă în natură, pe hartă; de exemplu la scara 1:100.000, la 1 km din natură corespunde 1 cm pe hartă.

Harta redă elementele din natură în mod convențional și intuitiv cu ajutorul semnelor convenționale care pot fi de mai multe tipuri: culori, simboluri geometrice, hașuri, litere, simboluri chimice, cifre, izolinii, alte simboluri prin desene schematizate, care sunt explicate în legenda hărții.

Harta constituie principalul mijloc de informare, cunoaștere, cercetare, expunere și instruire geografică.

S. Mehedinți scria: “…cea dintâi pagină de geografie a fost un plan sau o hartă… care a fost și va rămâne totdeauna temelia adevărată a tuturor descrierilor geografice”.

Utilizarea hărții în activitatea didactică

Profesorul trebuie să învețe pe elev, să identifice tipul hărții, să descifreze legenda, să citească și să interpreteze harta, să localizeze pe hartă elementele din conținutul lecției.

A citi harta înseamnă a cunoaște mai întâi semnele convenționale iar cu ajutorul lor, să se identifice elementele și fenomenele geografice reprezentate pe hartă, cerute de o anumită lecție sau o activitate didactică desfășurată în clasă, ori în teren, în orizontul local sau în excursii școlare. În continuare, tot harta oferă posibilitatea de a le descrie după caracteristicile lor: altitudine, densitate, grad de fragmentare, orientarea în teren, lungime, suprafață, etc.

A interpreta harta înseamnă a înțelege relațiile dintre obiectele și fenomenele reprezentate pe hartă prin semnele convenționale și a le aplica potrivit cerințelor obiectivelor operaționale din lecția dată.

De exemplu, relația dintre formele de relief ale patriei și etajele de vegetație (etajul stejarului în câmpie și dealuri joase până la 500 m, etajul fagului până la 1200 m, etajul coniferelor până la 1600-1800 m, etajul subalpin 1800- 2000 m, etajul pajiștilor alpine la peste 2000 m altitudine); această etajare este impusă totodată și de etajele climatice care sunt influențate tot de dispunerea treptelor de relief (climat de câmpie, de deal și podiș, de munte). Citirea și interpretarea hărții sunt laturi ale aceluiași proces și numai luate împreună, conduc la o cunoaștere a conținutului hărții.

Formarea deprinderii de a citi harta se formează în timp, fapt pentru care se impune ca harta să fie utilizată intens la fiecare activitate didactică geografică începând din clasă până în teren și în excursiile școlare.

Harta și busola constituie instrumente necesare într-o excursie, drumeție sau expediție geografică. Dacă într-o excursie, atrași de frumusețea potecilor de munte ați pierdut marcajul, cum procedați să ajungeți la cabana pe care o aveți trecută în schița cu itinerariul excursiei? Care este instrumentul care vă poate ajuta în aflarea direcției spre cabană? Ce punct cardinal ne indică acest instrument? Cunoscând nordul, orientăm harta față de direcția nord. Acum, urmărind pe hartă poziția cabanei putem găsi ușor drumul dorit.

b) Desenul explicativ reprezintă imaginea grafică sau cartografică a cunoștințelor geografice și este utilizat pentru înțelegerea fenomenelor și a proceselor din conținutul lecției atât în sala de clasă, cât și în aplicația practică.

Desenul schematic este cea mai simplă formă a desenului geografic. De exemplu, în excursiile geografice desfășurate, elevii au avut ocazia sa vadă (râul Jiu) sau să se plimbe cu vaporașul pe apele râurilor Olt, Dunăre. În acel moment a fost folosit desenul schematic cu elementele unui bazin hidrografic (conform figurii nr.1) pentru a le reaminiti noțiunile învățate în capitolele ,,Hidrosfera’’(clasa a V-a), ,,Hidrografia (clasa a VIII-a) ’’, apoi au analizat harta fizică a României stabilind în ce sector se aflau în acel moment, izvorul, afluenții și zonele străbătute de ei.

Fig. nr. 1 :Desen schematic – Elementele bazinului hidrografic

Sursa: http://www.profudegeogra.eu

Cerințele desenului explicativ:

să vizeze atingerea unui obiectiv operațional;

să corespundă conținutului științific din programa școlară și explicației profesorului;

să prezinte esențialul, fără detalii care să împiedice înțelegerea;

să redea succesiunea logică a fenomenelor și a proceselor.

Pe lângă aceste desene/planșe geografice, profesor poate să utilizeze și desenul schematic, în cadrul excursiei. Nu este necesar decât coli de hârtie și creion, desenul trebuie să fie executat simultan cu explicația fenomenului sau procesului, timpul afectat să nu depășească 10 minute, denumirile elementelor componente să fie redate prin săgeți, să permită combinarea desenării cu utilizarea hărții sau atlasului.

c) Lectura geografică reprezintă un fragment selectiv cu mesaj geografic surprins de autori în diferite tipuri de lucrări cu caracter literar, de reportaj geografic, note de călătorie, legende, povestiri, ghiduri turistice etc.

În excursia școlară, lectura poate fi folosită frecvent deoarece prin stilul de redactare, expresiv, metaforic, simbolic, exprimă conținuturi științifice mai abstracte, dar, redate în imagini vii, trezesc interesul și curiozitatea elevilor. Făcând captarea atenției printr-o lectură sugestivă, se poate trece mai ușor la argumentarea științifică a elementelor și fenomenelor arătate în aplicația practică.

Lectura geografică trebuie să îndeplinească o serie de cerințe, precum:

să țină seama de obiectivele propuse;

să țină cont de particularitățile de vârstă ale elevilor și de nivelul lor de înțelegere;

să aibă un mesaj științific;

citirea fragmentului să nu dureze mai mult de 2-3 minute.

Lectura trezește curiozitatea de cunoaștere, de cercetare a fenomenelor naturii, contribuie la imaginația creatoare a elevilor. Am utilizat lectura geografică în autocar, cănd elevii au prezentat pe rând informații din mapa excursioniștilor.

IV. Metode didactice moderne utilizate în cadrul unei excursii scolare

Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățarii și dezvoltării personale, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe.

Interactivitatea presupune o învățare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.

Exemplu de metode didactice moderne ce pot fi folosite în cadrul excursilor școlare:

a) Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)

Aceată metodă stimulează creativitatea, a găndirea critică a elevilor. Presupune interpretarea de roluri de către elevi, care își aleg o pălărie din cele șase, de culori diferite, fiecare culoare având semnificația și modalitatea diferită de interpretare.

Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Participanții își aleg pălăriile și vor interpreta rolul cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanții sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.

Culoarea pălăriei este cea care definește rolul.

Pălăria albă: oferă o privire obiectivă asupra informațiilor; este neutră; este concentrată pe fapte obiective și imagini clare; stă sub semnul gândirii obiective.

Pălărie roșie: dă frâu liber imaginației și sentimentelor; oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor; roșu poate însemna și supărarea sau furia; descătușează stările afective.

Pălăria neagră: exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata; oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție; este perspectiva gândirii negative, pesimiste.

Pălăria galbenă: oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul; este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.

Pălăria verde: exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă; este verdele proaspăt al ierbii, al vegetației, al abundenței; este simbolul fertilității, al producției de idei noi, inovatoare.

Pălăria albastră: exprimă controlul procesului de gândire; albastru e rece-este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător și atotcunoscător; supraveghează și dirijează bunul mers al activității; este preocuparea de a controla și de a organiza.

Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.

Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor și se oferă cazul supus discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual și atunci elevul respectiv îi îndeplinește rolul, sau mai mulți elevi pot răspunde sub aceeași pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași culoare, fiind conștienți de faptul că:

pălăria albastră – CLARIFICĂ

pălăria albă – INFORMEAZĂ

pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI

pălăria galbenă – ADUCE BENEFICII

pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREȘELILE

pălăria roșie – SPUNE CE SIMTE DESPRE …

De exemplu, în excursia ,,Pe urmele strămoșilor’’ am aplicat această metodă în etapa preliminară a excursiei când elevii au avut de pregătit mapa excursioniștilor.au fost împărțiți pe grupe având ca sarcini de lucru:

Pălăria albă: a identificat pe Harta fizică a României, localitățile de pe traseu, apoi a au utilizat Tehnica GIS (pe Google maps, Google Earth) care afișează imagini, din satelit cu diferite rezoluții, de pe suprafața Pământului și le permite celor care îl folosesc să vadă orașe, case sau alte construcții oriunde pe glob. Astfel, elevii au obținut imagini cu harta itinerariului, cu structura fiecărui oraș, aspecte geografice (elemente fizico-geografice și socio-economice) pe care le vom discuta și explica la fața locului

Pălăria roșie: s-a ocupat de cautarea informațiilor istorice despre geneza orașelor și vecimea populării acestor zone vizitate.

Pălăria neagră: a identificat greșelile pe care le-au făcut celelalte echipe.

Pălăria galbenă: a obținut informații de la colegi, prieteni, familie despre obiectivele turistice pe care le putem vizita, aducând o perspectivă pozitivă și constructivă despre potențialul turistic al zonei.

Pălăria verde: a realizat grafice, diagrame cu evoluția numerică a populației, structura etnică.

Pălăria albastră: a supravegheat, a dirijat și organizat bunul mers al activității de completare a mapei elevilor.

b) Metoda R.A.I

Metoda R.A.I. are la bază stimularea și dezvoltarea capacităților elevilor de a comunica (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat. Denumirea acestei metode provine de la inițialele cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează.

La sfârșitul excursiei ,, Localitatea natală” am utilizat această metodă pentru evaluarea cunoștințelor dobândite.

Evaluarea excursiei realizată cu ajutorul metodei R.A.I. a presupus următoarele etape:

S-a precizat conținutul evaluării – Localitatea natală – comuna Bucovăț;

S-a acordat o minge elevului stabilit să înceapă activitatea;

S-a desfășurat printr-un joc de aruncare a unei mingi mici și ușoare de la un elev la altul;

Cel care a aruncat mingea a pus o întrebare de pe fișa de observație, pe care a trebuit sa o completeze fiecare elev, celui care o prinde;

Elevul care a prins mingea a răspuns la întrebare și apoi a aruncat mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Interogatorul trebuie neapărat să cunoască și răspunsul întrebării adresate;

Copilul care nu știe răspunsul corect iese din joc, iar informația corectă va veni din partea celui care a adresat întrebarea. Acesta are voie să mai dea încă o dată mingea, și, deci, de a adresa o întrebare;

În cazul în care, cel care interoghează este remarcat că nu cunoaște răspunsul la întrebarea sa, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea;

Eliminarea celor care nu au dat un răspuns corect, ori a celor care nu au dat niciun răspuns, conduce la rămânerea în joc a celor care au completat corect itemii din fișa de observație și au demonstrate ca dețin cunoștințe temeinice, solide în legătură cu tema evaluată.

Întrebările trebuie să fie cât mai divers formulate, devenind pe parcursul desfășurării metodei, din ce în ce mai grele, iar răspunsurile complete.

Prin această metodă se realizează atât o evaluare eficientă, cât și o învățare interactivă.

Jocul cu mingea transformă procesul evaluativ într-o activitate îndrăgită, plăcută, stimulativă pentru grupul de elevi, fiindcă aceștia nu primesc notă, ceea ce elimină starea emoțională negativă. Rolul metodei este constatativ-ameliorativ, permite realizarea unui feedback operativ, contribuie la formarea deprinderii de ascultare rapidă, a capacității reflective, a competențelor de evaluare și autoevaluare, dezvoltă competențele de relaționare, de comunicare interpersonală, capacitățile de a formula întrebări și de a găsi cel mai potrivit răspuns, de argumentare a răspunsurilor. Elevii timizi s-au simțit încurajați, au comunicat cu ușurință și au participat cu plăcere.

c) Metoda CUBULUI este o metodă bazată pe rezolvarea de probleme, folosită în cazul în care se dorește explorarea unui subiect din mai multe perspective.

Oferă elevilor posibilitatea:

– de a-și dezvolta gândirea logică și capacitatea de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare, de comunicare și cooperare;

– de a-și forma o imagine globală a problemei abordate;

– de a înțelege mai bine tema abordată, având în vedere cele șase laturi ale cubului cu cerințe diferite, deci perspective diferite de tratare a temei;

– de a participa conștient, prin implicarea maximă a acestora în rezolvarea sarcinilor;

– de a forma deprinderi de muncă intelectuală;

– de fi responsabil față de propria învățare, dar și față de grup;

– de a învăța efficient – elevii învață unii de la alții.

ETAPELE METODEI:

Se realizează un cub pe ale cărei fețe se notează cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ PRO ȘI CONTRA;

Se anunță tema/subiectul pus în discuție;

Se împarte grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerințele înscrise pe fețele cubului;

Se prezintă tema din perspective fiecărei grupe;

Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.

Lucrarea în forma finală poate fi desfășurată pe tablă sau pe pe foi albe A3;

Discuții finale în legătură cu tema abordată.

În cadrul excursiei școlare, metoda cubului se poate folosi în etapa de evaluare a excursiei. De exemplu, în cadrul excursiei- lecie ”Să ne cunoștem patria”:

d) Turul galeriei – Această metodă se bazează pe activitate pe grupe. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs (o diagramă, un afiș, o reprezentare grafică etc), pe cât posibil pretându-se la abordări variate. Produsele sunt expuse pe pereții clasei. La indicația profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina și a discuta fiecare produs. Își iau notițe și pot face comentarii pe hârtiile/afișele expuse. După turul galeriei, grupurile își reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte și pe baza comentariilor făcute de colegi la adresa produsului lor.

Această metodă se utilizează la etapa finală a excursiei școlare, la evaluarea acesteia, când profesorul poate solicita elevilor se realizează posterul excursiei cu ilustrații, fotografii, desene realizate în timpul excursiei.

Implementarea instrumentelor didactice moderne presupune un cumul de calități și disponibilități din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorință de autoperfecționare, gândire reflexivă și modernă, creativitate, inteligența de a accepta noul și o mare flexibilitate în concepții.

E bine ca profesorul să modeleze tipul de personalitate necesar societății cunoașterii, personalitate caracterizată prin noi dimensiuni: gândire critică, creativă, capacitate de comunicare și cooperare, abilități de relaționare și lucru în echipă, atitudini pozitive și adaptabilitate, responsabilitate și implicare.

Un învățământ modern, bine conceput permite inițiativa, spontaneitatea și creativitatea copiilor, dar și dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valențe, depășind optica tradițională prin care era un furnizor de informații.

În organizarea unui învățământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activitățile desfășurate. El însoțește și încadrează copilul pe drumul spre cunoaștere.

e) Tehnica GIS – Google Earth

Sistemul de informații geografice (GIS), a devenit o parte esențială a Geografie. Cu toate acestea, nu este prezent la nivelul curriculum-ului școlii românești, spre deosebire de tendința mondială. Integrarea GIS în sistemul educațional este posibilă, existând resursele hardware, software și date disponibile. GIS poate combina tipuri de hărți, date și le poate afișa în imagini realistice, tridimensionale, care prezintă informația mult mai eficient și către o mai largă audiență decât hărțile tradiționale, bidimensionale.

Produsele GIS sunt variate și oferă numeroase beneficii în activitatea didactică, unul dintre ele déjà cunoscut fiind Google Earth.

Prin specificul său geografia, ca disciplină de studiu, impune folosirea de metode didactice interactive, în care un loc important îl ocupă metoda descoperirii, a demonstrației, conversația euristică, aplicațiile practice individuale sau în grup. Tehnologia reprezintă un mediator al unei educații de calitate, jucând un rol esențial în facilitarea unui învățământ de calitate.

Google Earth este un software ce include un glob virtual, o hartă și informații geografice. Inițial s-a numit EarthViewer 3D și a fost creat de Keyhole, Inc, o companie fondată de CIA și achiziționată de Google în 2004.

Harta Pământului este generată din suprapunerea unor imagini satelitare, fotografii aeriene și date geografice pe un glob 3D.

Google Earth afișează imagini, din satelit cu diferite rezoluții, de pe suprafața Pământului și le permite celor care îl folosesc să vadă orașe, case sau alte construcții oriunde pe glob. Funcția de căutare integrată în Google Earth este foarte utilă deoarece poți căuta de la țări și orașe până la munți, lacuri, (dupa nume sau coordonatele lor geografice). De asemenea ai posibilitatea de a afișa pe glob drumuri, granițe, locații de interes cum ar fi: obiective turistice.

Activități de învățare folosind Google Earth în cadrul excursiei școlare, utilizând aplicația decărcată pe telefonul mobil conectat la Internet: elevii primesc ca sarcină de lucru să observe harta și să studieze caracteristicile fizico-geografice. De exemplu: trăsăturile formelor de relief dintr-un spațiu precizat, modul de dispunere a rețelei hidrografice, modul de utilizare al terenului, forma și structura orașelor și satelor.

Aceasta aplicație este utilă deoarece prezintă coordonatele geografice, punctele cardinale, elemente de geografie fizică: forme de relief, rețea hidrografică și elemente de geografie umană: orașe, obiective turistice, modul de utilizare al terenului, căi de comunicații.

V. Metode de anchetă

Chestionarul reprezintă un instrument pentru consultarea opiniei elevilor cu privire la rolul excursiei în aprofundarea cunoștințelor de geografie umană.

Mijloace de învățământ utilizate în cadrul excursiei școlare

Mijloacele de învățământ constituie resurse didactice în desfășurarea procesului instructiv-educatic. Conform definiției date de Dulamă Maria (1996), ”mijloacele de învățămînt sunt definite prin ansamblul aparatelor, instalațiilor, materialelor, procedeelor și cerințelor pedagogice de utilizare a lor pe care profesorul și elevii le utilizează pentru a facilita percepera, înțelegerea, fixarea și consolidarea cunoștințelor și abilităților practice.”

Principalele funcții ale mijloacelor de învățământ utilizate în lecțiile de geografie sunt:

funcția informativă sau de comunicare, întrucât facilitează transmiterea informațiilor pe calea cea mai rapidă și eficientă datorită asocierii cunoașterii senzoriale cu cea rațională și cu practica;

funcția substitutivă, mijloacele de învățământ asigurând substituirea realității;

funcția de motivare a învățării prin care mijloacele contribuie la stimularea curiozității, a interesului de cunoaștere facilitate de mijlocul respectiv;

funcția formativă prin care mijloacele de învățământ contribuie la dezvoltarea capacităților de operare a gândirii logice;

funcția estetică, mijloacele de învățământ au calitatea de a reda clar și corect realitatea estetică din natură;

funcția ergonomică prin care mijloacele de învățământ permit transmiterea unui volum mare de informații întrun timp scurt și eficient.

În cadrul excursiei geografice, cele mai utilizate mijloacele de învățământ sunt:

instrumente și aparacte: busola;

materiale grafice: hărți, atlase geografice, planșe, mape tematice, fișe de lucru;

colecția de minerale și roci;

mijloace și echipamente tehnice audio-vizuale: aparatul fotografice, telefon, tabletă.

Cadrele didactice trebuie să selecteze atât metodele, mijloacele de învățământ, cât și procedeele didactice, în raport cu tipurile de competențe urmărite (psihopedagogice, sociale, manageriale), respectiv cu nivelurile de complexitate ale activităților de învățare prevăzute de programa școlară.

Se recomandă:

utilizarea metodelor de autocunoaștere și autoexprimare în vederea îmbunătățirii la elevi a propriilor performante de învățare;

proiectarea unor strategii educaționale diferențiate în funcție de caracteristicile de personalitate ale elevilor și de nevoile de formare ale acestora;

utilizarea unor resurse cât mai variate care să îi implice și motiveze pe elevi din toate punctele de vedere;

diversificarea noilor tehnologii de comunicare și informare în activitatea didactică;

evaluarea continuă a progresului școlar obținut de fiecare elev în raport cu finalitățile educaționale prestabilite.

2.4. Proiectul excursiei școlare

Modelul proiectului de excursie școlară emis de către Inspectoratul Școlar Județean Dolj, conform ORDINUL Nr. 3060 din 3 februarie 2014, emis de Ministerul Educației Naționale.

Unitatea de învățământ Director

…………………………………………………. ……………………………………

Nr. …………………………………………… L.S.

Plan de excursie/tabără/expediție/drumeții/alte activități de timp liber

Unitatea de învățământ:

Clasa/clasele:

Destinația:

Scopul călătoriei:

Data/perioada călătoriei?

Data și ora plecării

Data și ora sosirii

Tabel cu numărul, numele și prenumele copiilor participanți, precum și datele de contact ale părinților/tutorilor legali

Numărul și datele de contact ale cadrelor didactice însoțitoare

Numărul, numele și prenumele adulților participanți (alții decât cadrele didactice)

Locul plecării, firma de transport

Locul sosirii, firma de transport

Persoana de contact din partea firmei de transport

Datele de contact ale operatorului economic responsabil pentru asigurarea serviciilor de cazare și masă

Adresa și numărul de telefon ale structurii turistice de primire, care asigură cazarea și masa

În cazul în care este posibil și permis înotul, există și un salvamar pe toată perioada cât copiii sunt în apă? Da……Nu…..

Călătorii în afara țării:

Există avertismente sau sfaturi actuale legate de călătoria în țara vizată emise de Ministerul Afacerilor Externe sau ambasada țării respective? Da…..Nu…..

Aveti asigurare medicală pentru toți participanții? Da…..Nu…..

Este necesar avizul medical? Da…..Nu….

Are fiecare participant toate documentele pentru călătorie? Da….Nu….

Coordonatorul călătoriei se va asigura că toate documentele copiilor sunt valabile și va avea copii ale pașapoartelor/cărților de identitate ale tuturor participanților

Coordonatorul călătoriei se va asigura că deține toate documentele prevăzute de legislația în vigoare referitoare la deplasarea în străinătate a minorilor (acordul părinților autentificat la notariat, cazierul coordonatorului etc)

Cel puțin unul dintre însoțitori trebuie să aibă serviciul roaming activat

Numele și prenumele însoțitorului respectiv:

Numărul de telefon:

Datele de contact ale coordonatorului călătoriei

Datele de contact de la ambasada României în statul unde are loc călătoria

Certific că toate datele de mai sus sunt conform cu realitatea

Data:

Cadrul didactic organizator (nume, prenume, semnătura):

Aprobat director (nume, prenume, semnătura):

Aprobat inspector școlar general (nume, prenume, semnătura):

Aprobat inspector educație permanentă (nume, prenume, semnătura):

CAPITOLUL III Aplicabilitatea excursiei școlare la ora de curs/ în spațiul național

Modelele de elaborare și realizare a unei lecții-excursie, au fost preluate din ”Didactica Geografiei”, Viorica Tomescu, Editura Universitaria, Craiova, 2005.

3.1. Proiectul excursiei școlare: Activități economice în orizontul local –localitatea Șimnicul de Jos, județul Dolj- clasa a VIII-a.

EXCURSIA ȘCOLARĂ: Stațiunea de cercetare agricolă-Șimnic, Dolj’’

Data: 17.04.2019

Elevii din clasele a VIII-a de la Școala Gimnazială Bucovăț

Profesor îndrumător: Prof. Dobrea Ana-Maria

Tema: România-Activități economice în orizontul local

Itinerariul propus: Bucovăț – Craiova – Șimnicul de Jos – retur

Conținutul general al obiectivelor propuse pentru observare:

Elemente de geografie fizică:

1. Forme de relief major: Piemontul Bălăciței (Piemontul Getic), Câmpia Olteniei (Câmpia Română), Platforma Oltețului (Piemontul Getic).

2. Forme de relief mediu: terasele văilor, versanți, interfluvii.

3. Forme de relief minor: procese geomorfologice (de dezagregare fizică), gravitaționale (alunecări de teren).

4. Etajele de vegetație: silvostepa, etajul stejarului și fagului.

5. Tipuri de soluri: molisolurile din câmpie, argiluvisoluri în zona de piedmont.

6. Elemente de hidrografie: râul Jiu.

Elemente de geografie umană și economică:

1. orașe: Craiova -scurt istoric al evoluției sale;

2. sate: tipuri de sate, ocupații;

3. caracterizarea economică: aspecte industriale, agroindustriale, comerciale, ale transportului și turistice;

4. protecția, conservarea și ocrotirea mediului înconjurător: Stațiunea de cercetare agricolă-Șimnic.

Scopul:

Informativ:

Sintetizarea cunostințelor anterioare, achiziționate iî activitățile desfățurate pe domenii de activitate;

Evaluarea competențelor și capacităților formate în activitățile desfășurate la școală prin raportarea la observarea directă a elementelor și fenomenelor.

Învățarea cât mai multor lucruri despre cercetarea privind ameliorarea cerealelor și plantelor tehnice, tehnologii de cultură a plantelor, de mecanizare, de creștere a animalelor-bovine, producerea de semințe din categoria – biologice superioare.

Formativ:

Stimularea proceselor intelectuale prin corelarea interdisciplinară a informațiilor și observarea directă a elementelor și fenomenelor geografice.

Educativ:

Stimularea motivației pentru protecția naturii, formarea comportamentului ecologic adecvat și derularea de acțiuni concrete care să atragă copiii spre activitățile extracurriculare

Formarea unor deprinderi de comportare corecta, civilizată, de integrare în structura unui grup turistic, de cooperare și respect;

Educarea spiritului de echipă și fair-play.

Obiective operaționale:

a) cognitive:

să valorifice intra și interdisciplinar conținutul informațional dobândit;

dezvoltarea interesului pentru a cunoaște elementele componente ale unei stațiuni de cercetare agricolă;

creșterea gradului de implicare al elevilor în activitățile practice.

b) afectiv-atitudinale:

să manifeste interes pentru cunoașterea orizontului local.

c) psihomotorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să utilizeze reprezentări grafice și cartografice, pentru interpretarea și prezentarea realității observate;

să dezvolte capacități de educație ecologică.

PREGĂTIREA EXCURSIEI:

Actiuni preliminare:

Stabilirea traseului si a obiectivelor urmarite, asigurarea mijloacelor de transport, anunțarea excursiei.

Stabilirea grupului de elevi, a cadrelor didactice, pregătirea copiilor pentru această excursie se face în cadrul cadrul unei ședințe speciale de instructaj, precizându-se scopul și traseul .

Se precizează materialele necesare pentru activitatea desfășurată precum și echipamentul adecvat acestei activități extrașcolare.Se prezintă programul și regulamentul de comportare

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

1. Instructaj preliminar al elevilor asupra conținutului itinerarului pe obiective, se face prezența, se verifică ținuta, se reamintește regulamentul, stabilirea echipei de fotografi/cameraman.

2. Orarul desfășurării activității:

ora plecării: 8.30;

ora 9.30- vizitarea Laboratoarelor Stațiunii de cercetare agricolă Șimnic;

ora 10.30 –vizitarea Fermei nr.2 Zootehnică;

ora 12.30 – sosire Școala Gimnazială Bucovăț;

3.Evaluarea excursiei:

album cu fotografii;

prezentare power-point.

Aplicabilitatea excursiei școlare ” Activități economice în orizontul local –localitatea Șimnicul de Jos, județul Dolj- clasa a VIII-a” la ora de curs:

Elevii claselor a VIII-a, la Geografia Romaniei, la capitolul ,,Activități economice’’, învață despre diferite tipuri de activități economice și ramurile acestora, despre resursele naturale existente în spațiul românesc și despre utilizarea acestora.

În cadrul acestei excursii am urmărit reactualizarea și sistematizarea cunoștințelor dobândite de către elevi în cadrul acestui capitol, dar și din capitolele Populația și Așezările omenești; analizarea elementelor, fenomenelor și proceselor din realitatea observată (direct sau indirect); identificarea soluțiilor de organizare a spațiului din perspectiva dezvoltării durabile.

Elevii au avut ca sarcini să identifice resursele naturale existente în spațiul periurban al Craiovei cu ajutorul hărții geografice , să precizeze principalele sectoare de activitate și activitățile economice corespunzătoare, să identifice principalele plante cultivate pe terenurile agricole observate în localitățile de pe traseu; să coreleze legătura dintre condițiile climatice, de relief și practicarea agriculturii,.

Citind și interpretând hărțile din mapa elevilor, aceștia au constatat următoarele:

așezarea geografică a orașului Craiova (la contactul dintre Piemontul Getic și Câmpia Română) și a regiunii vecine municipiului prezintă un înveliș de soluri variat. Au fost identificate 9 tipuri de sol, ce aparțin la 7 clase de soluri.Pe teritoriul ocupat de comunele Bucovăț și Simnicu de Jos au identificat soluri din categoria aluvisoluri, eutricambosoluri, luvosoluri, preluvosoluri, vertosoluri.

Resursele minerale ale subsolului din zona vizitată sunt: petrol și gaze (structurile petrolifere de la Simnicu de Jos , produc petrol și gaze din gresii calcaroase jurasice și gaze libere din zăcământ secundar, situat în nisipuri ponțiene); pietrișuri și nisipuri pe terasele Jiului pot fi valorificate în industria materialelor de construcție.

Specialiștii au discutat cu elevii despre legatura dintre calitatea solurilor și producția agricolă. Elevii au înțeles că solurile cu textură fină, lutoargiloasă și argiloasă, creează disfuncționalități în efectuarea lucrărilor agricole, în principal a arăturilor. Textura fină impune efectuarea lucrării solului la umiditatea optimă și la adîncimi variate și efectuarea la 3-4 ani a unei scarificări, pentru îmbunătățirea însușirilor fizice (porozitate, permeabilitate, capacitate de înmagazinare a apei) a orizonturilor subiacente stratului de arat.

Elevii au reactualizat cunoștințele despre ceilalți factori care influentează practicarea agriculturii: clima; relieful; panta terenului; eroziunea în suprafață; alunecările de teren; gradul de neuniformitate a teritoriului; excesul de umiditate de natură freatică, de suprafață, stagnant; infiltrații laterale în sol, pe versanți; inundabilitate, vegetația (comuna Bucovăț se înscrie cu cel mai extins fond forestier din zona periurbană a Craiovei-3985,7 ha, respectiv un grad de împădurire de 52,6%).

Elevii au identificat în tabelul cu ,,Strucutra populației ocupate pe sectoare de activitate,, pentru fiecare localitate traversată (Bucovăț-Craiova- Șimnicu de Jos) , sectoarele de activitate și ponderea populației ocupate, observând că în așezările rurale Bucovăț și Șimnicu de Jos predomină sectorul primar, iar în orașul Craiova, cea mai mare parte a populației este ocupată în sectorul terțiar sau de servicii.

Foto 1. Analiza materialelor din mapa elevului.

Analizând hărțile ,, Frecvența terenurilor agricole din zona periurbană a Craiovei,, și ,,Repartiția teritorială a volumului valoric al producției agricole din zona periurbană a Craiovei’’, elevii au concluzionat că ponderea terenurilor agricole din cele două așezări rurale Bucovăț și Șimnic este diferită (Bucovăț 43,9%-70%; Șimnic-80,1%-90%), iar în cadrul producției agricole , producția vegetală are o pondere mai mare în localitatea Șimnic (61,3%) ,iar în localitatea Bucovăț producția animală ocupă un procent mai mare (85,7%). Aceste valori sunt datorate reliefului ocupat de aceste așezări ( Bucovăț- Piemontul Bălăciței, Șimnic- terasa IV a Jiului) și a suprafețelor mari de păduri de cer și gârniță din comuna Bucovăț.

Foto: 2, 3 Analiza hărților

Prin intermediul acestei excursii, elevii au avut posibilitatea să învețe de la specialiști despre cercetarea privind ameliorarea cerealelor și plantelor tehnice care să reziste la schimbările climatic actuale, tehnologii de cultură a plantelor, de mecanizare, de creștere a animalelor-bovine, producerea de semințe din categoria – biologice superioare, creșterea fertilității solului prin aplicarea de îngrășăminte organice și a tuturor resturilor vegetale prin care se asigură o activitate biologică intensă în sol, stoparea poluării solului prin fertilizări chimice excesive.

Foto 4: Laborator de ameliorare a plantelor

Foto 5: Aparate utilizate în cercetarea agricolă

După vizitarea laboratoarelor elevii au văzut depozitele de semințe și Ferma nr. 2 Zootehnică unde elevii au primit informații despre creșterea bovinelor din rasa Holstein. Elevii au enumerat principalele categorii de animale crescute în România, dar și pe cele crescute în gospodăriile lor, dând mai multe detalii depre bivolițele din satul Palilula.

Foto 6,7: Ferma nr. 2 Zootehnică

Apoi au mers în laboratorul în care elevii au înțeles modalitatea de control a calității laptelui și prelucrarea acstuia pentru a fi comercializat.

Foto 8,9: Laborator pentru creșterea vacilor de lapte

La întoarcere, s-a discutat cu elevii despre profilul economic al municipiului Craiova, observând cateva dintre obiectivele economice, de exemplu:Termocentrala Craiova II amplasată în zona de N-E a municipiului Craiova – activitate industrială: producția de energie electrică și termică pe bază de cărbune, industria agrolaimentară, construcții de mașini agricole și tractoare, automobile, reparații locomotive și material rulant etc.; transport rutier, feroviar, aerian; prestări servicii și comerț; construcții civile și industriale.

Elevii au identificat principalele surse de poluare din municipiul Craiova și zona periurbană:

activități industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi) ;

activități urbane specifice datorate în principal arderii combustibililor ;

traficul auto, cu emisia de poluanți specifici arderii combustibililor;

deversarea apelor uzate în râul Jiu;

depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere și industriale;

zgomotul creat de automobile din orașul Craiova;

utilizarea necorespunzătoare a îngrășemintelor chimice pentru fertilizarea solului.

Analizând întreaga situație, elevii au considerat că trebuie să se implice în identificarea rapidă a unor măsuri eficiente privind diminuarea poluării, cum ar fi utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile și neregenerabile,promovarea și  participarea la cât mai multe activități ecologice  cu impact  asupra mediului natural.

Prin această excursie am propus să evidențiem faptul că elevii au nevoie să cunoască cât mai multe lucruri despre mediul înconjurător, despre practicarea corectă a activităților agricole și de asemenea, sa dăm un exemplu pozitiv întregii comunități și să creștem gradul de implicare a elevilor în activitățile practice; să valorifice intra și interdisciplinar conținutul informațiilor obtinute.

3.2 Proiectul excursiei școlare: ,,Antroposfera – omul și activitățile umane, clasa a VI-a – Comuna Bucovăț’’

EXCURSIA ȘCOLARĂ :,, Localitatea natală ”

Data: 15.10.2018

Elevii din clasa a VI-a de la Școala Gimnazială Bucovăț

Profesor îndrumător: Prof. Dobrea Ana-Maria

Tema: Antroposfera – omul și activitățile umane

Itinerariul propus: Comuna Bucovăț- sat Palilula, Sat Bucovăț, sat Sărbătoarea

Conținutul general al obiectivelor propuse pentru observare:

Elemente de geografie fizică:

1. Forme de relief major: Piemontul Bălăciței (Piemontul Getic).

2. Forme de relief mediu: lunca Jiului, terasele văilor, versanți, interfluvii.

3. Forme de relief minor: procese geomorfologice gravitaționale (prăbușiri, alunecări de teren).

4. Etajele de vegetație: silvostepa, păduri de cer , gărniță, fag.

5. Tipuri de soluri: aluvisoluri, eutricambosoluri, luvosoluri, preluvosoluri (de soluri brune roșcate, ocupă suprafețe întinse pe teritoriul comunei),vertosoluri.

6. Elemente de hidrografie: râul Jiu- curs permanent; râul Satului, râul Tejacul- curs temporar, râul oborului

Elemente de geografie umană și economică:

1. sate: tipuri de sate, etnografie, specificul construcțiilor, ocupații;

2. caracterizarea economică: aspecte industriale, agroindustriale, comerciale, ale transportului și turistice;

3. protecția, conservarea și ocrotirea mediului înconjurător:

– Pădurea Bucovăț, Pădurea Giangalai și Grejdana;

– Punctul fosilifer Bucovăț – se întinde pe o suprafață de 4 ha, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluște, care datează din Pleistocenul terminal, etajul Romanian, descoperit în anul 1949 și este o zona este ocrotită de lege.

Elemente de istorie locală și cultură: satele Bucovăț- primele documente despre acest sat apar in 1483 , Cârligei, Italieni, Leamna de Jos, Leamna de Sus,  Sărbătoarea, Palilula –primele documente despre acest sat apar in sec. al XVII-lea

Scopul:

a) informativ:

dobândirea cunoștințelor de geografie umană și economică în strânsă legătră cu specificul cadrului natural;

conștientizarea necesității de protecție, conservare și ocrotire a mediului înconjurător.

b) educativ:

cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri, asupra frumuseților fizice, umane, economice ale localității natale și împletirea cu elemente de istorie a trecutului și prezentului poporului român;

dezvoltarea capacităților de comportament, de integrare în grupul turiștilor, de cooperare între indivizi;

formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului și cultivarea unei educații ecologice.

Obiective operaționale:

cognitive:

să recunoască procesele și elementele geografice (relief, climă, vegetație, sol);

să cunoască elemente de geografie umană (populație, tipuri de așezări, componentele unei așezări umane, activități economice);

să coreleze resursele și obiectivele economice din regiune cu specificul cadrului natural;

Să evidențieze repartiția vegetației și a faunei în funcție de climă și relief, în strânsă corelație cu impactul produs de activitatea umană din localitatea natală;

să observe elemente de istorie locală și să sesizeze rolul cadrului natural în istoria locului și a neamului românesc;

să observe dirijat elementele mediului geografic local

să identifice și să descrie corect elemente din spațiul geografic local în complexitatea lor

b) afectiv-atitudinale:

să sensibilizeze elevii pentru aprecierea frumuseților României, a resurselor naturale, importanța ecologiei;

să adopte o atitudine civică de ocrotire față de mediul înconjurător și să propună măsuri de ameliorare

c) psihomotorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să utilizeze reprezentări grafice și cartografice, pentru interpretarea și prezentarea realității observate;

să dezvolte capacități de educație ecologică.

PREGĂTIREA EXCURSIEI:

Actiuni preliminare:

Stabilirea traseului si a obiectivelor urmarite, anunțarea excursiei.

Stabilirea grupului de elevi, a cadrelor didactice, pregătirea copiilor pentru această excursiei se face în cadrul cadrul unei ședințe speciale de instructaj, precizându-se scopul și traseul .

Se precizează materialele necesare pentru activitatea desfășurată precum și echipamentul adecvat acestei activități extrașcolare. Se prezintă programul și regulamentul de comportare

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Instructaj preliminar al elevilor asupra conținutului itinerarului pe obiective, împărțirea mapei elevului cu harti, fise de observație, stabilirea echipei de fotografi/cameraman.

Orarul desfășurării activității:

15 octombrie ora 9.00 – plecare din fața școlii

ora 12.00 – sosire în fața școlii;

Evaluarea excursiei:

album cu fotografii;

analiza fișelor de observație;

metoda R.A.I – Răspunde-Aruncă-Interoghează.

Aplicabilitatea excursiei școlare ” ,, Localitatea natală” la ora de curs:

În clasa a VI-a, elevii dobândesc cunoștințe despre: populația Terrei (evoluția numerică, răspândirea geografică, diversitatea umană, mobilitatea teritorială) ; așezările omenești (forme de locuire și diferențieri teritoriale); resursele naturale și valorificarea acestora; domeniile activităților economice pe Terra ( agricultura, industria, serviciile -caracteristici generale).

La începutul acestui capitol, dobândirea de noi cunoștințe, de exemplu, despre evoluția numerică a populației, diversitatea umană, mobilitatea teritorială ; așezările omenești (forme de locuire , componentele unei așezări); resursele naturale și valorificarea acestora; domeniile activităților economice ( agricultura, industria, serviciile -caracteristici generale) se poate realiza printr-o excursie de câteva ore, în localitatea natală, unde se pot observa și discuta cu ușurință aceste aspecte.

Elevii învață mult mai ușor la ”fața” locului, unde îmbină teoria cu practica, utilul cu plăcutul, excursia școlară fiind un mod de cunoaștere și de relaxare.

Astfel, ajunși în perimetrul localității natale – comuna Bucovăț, pe dealurile Piemontului Bălăciței, profesorul împreună cu elevii:

– prezintă un scurt istoric al acestei așezari rurale;

Foto 10: Prezentarea istoricului comunei Bucovăț

– identifică pe hartă formele de relief major, mediu si minor; apele curgătoare, vegetația, solurile;

Foto11, 12 : Identificarea pe hartă

– precizează localitățile învecinate;

Foto 13: Prezentarea localităților învecinate

– dezbat problema depopulării satelor, analizând date statistice despre evoluția numerică a populației;

Foto 14 : Analizaevoluției numerice a populației

– discută despre structura confesională, etnică, pe sectoare de activitate a populaței;

Foto 15: Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea

– explică clasificarea satelor după structură, formă, mărime;

Foto 16: Distribuția gospdăriilor

– arată elementele componente ale unei așezări rurale;

Foto 17: Identificarea elementelor componente ale unui sat

– observă materialele de construcție folosite pentru locuințe;

Foto 18: Casă din chirpici în localitatea Bucovăț

Foto 19: Casă din cărămidă BCA în localitatea Palilula

– explică modalitatea de utilizare a terenurilor, precizând activitățile economice desfășurate în comuna lor;

Foto 20, 21: Terenuri agricole – culturi agricole: grâu, porumb, floarea soarelui.

Foto 22: Creșterea bubalinelor

Sursa: https://adevarul.ro/locale/craiova/satul-palilula-desprins-povesti-loc-merita-vazut-macar-odata-viata-1_54eecf1d448e03c0fd007c30/index.html

Foto 23 , 24: Creșterea bovinelor ș i a cabalinelor

Foto 25: Apicultura

Foto 26: Industria: Tăbăcăria din comuna Bucovăț

Foto 27: Servicii Școala Gimnazială Bucovăț

– identifică activitățile umane care conduc la ridicarea gradului de poluare a zonei

Foto 28, 29: Poluarea aerului , solului și a apelor

– împărtășesc opinii despre modalitățile de combatere a poluării, despre potențialul turistic al zonei.

Foto 30: Dezbateri

Foto 31: Pădurea Grejdana – Palilula

La sfârșitul excursiei preliminare se fixează cunoștințele primite prin întrebări adresate elevilor precum și prin realizarea unei fișe de observație (anexa 1) a elementelor fizico-geografice și socio-economice identificate în localitatea natală – Bucovăț..

Evaluarea cunoștințelor acumulate în excursie se face la încheierea imediată a acesteia prin metoda R.A.I, reconstituindu-se traseul cu elementele observate cu acțiunile practic demonstrative.

Astfel se observă gradul de înțelegere și de asimilare a informațiilor. Se corectează aspectele greșit înțelese, dacă este cazul.

În felul acesta se asigură baza inițială a conținutului științific pe care se va consolida ulterior în clasă și în alte acțiuni de teren, noi elemente de conținut și de deprinderi practice. Excursia/drumeția organizată în vederea comunicării sau dobândirii de noi cunoștințe are multe puncte comune cu forma preliminară, deoarece în mod simultan se fac observări asupra obiectivelor și fenomenelor propuse pentru dobândirea de noi informații științifice sau de abilități practice.

3.3 Proiectul excursiei școlare: ,,Geografia României – aspect fizico-geografice și socio-economice ‘’

EXCURSIA ȘCOLARĂ: ,,SĂ NE CUNOAȘTEM PATRIA!’’

Data: 25.05.2019

Elevii din clasele a-VII-a de la Școala Gimnazială Bucovăț

Profesor îndrumător: Prof. Dobrea Ana-Maria

Tema: ,,Să ne cunoaștem patria!’’

Itinerariul propus: Bucovăț – Craiova – Balș – Găneasa – Drăgășani – Ocnele Mari – Râmnicu-Vâlcea – Călimănești – Mănăstirea Cozia – valea Oltului

Conținutul general al obiectivelor propuse pentru observare:

Elemente de geografie fizică:

1. Forme de relief major: Piemontul Bălăciței (Piemontul Getic), Câmpia Olteniei, Piemontul Getic (Platforma Oltețului), Subcarpații Vâlcii, Munții Căpățânii și Munții Coziei (Carpații Meridionali) .

2. Forme de relief mediu: lunca Jiului, terasele văilor, versanți, interfluvii.

3. Forme de relief minor: procese geomorfologice gravitaționale (prăbușiri, alunecări de teren).

4. Etajele de vegetație: stepă, silvostepa, etajul stejarului, etajul gorunului și fagului, etajul coniferelor și pajiștilor montane.

5. Tipuri de soluri: molisolurile din câmpie, argiluvisoluri în zona de piemont, cambisoluri și spodosoluri în zona subcarpatică și de munte.

6. Elemente de hidrografie: râul Jiu, Oltețul, Oltul; precizări asupra apelor subterane cu caracter mineralizat (sulfuros) de la Căciulata, Călimănești, Pârâul Sărat .

II. Elemente de așezări omenești:

a) orașe: scurt istoric al evoluției lor: Craiova, Balș, Drăgășani , Ocnele Mari, Râmnicu-Vâlcea, Călimănești.

b) sate: tipuri de sate, etnografie, specificul construcțiilor, ocupații.

c) caracterizarea economică: resurse naturale, aspecte industriale, agroindustriale, turistice.

d) aspecte ale poluării: surse și tipuri de poluanți în zonele:

zona Rm-Vâlcea – Govora – industria chimică a produselor clorosodice;

efecte ale poluării asupra pădurii, apelor, faunei și peisajului în general;

propuneri de protecție: instalații tehnice moderne (filtre) de reținere a elementelor poluante de la obiectivele industriale, replantări de specii vegetale mai rezistente.

e) protecția, conservarea și ocrotirea mediului înconjurător: Parcul Național Cozia

III. Elemente de istorie locală:

din perioada daco-romană: cetatea Buridava- Ocnele Mari, castrul roman Arutela – stațiunea Călimănești;

din perioada evului mediu: muzee: hanul-muzeu în aer liber de la Bujoreni – Vâlcea; muzeul mănăstirii Cozia;

Salina Ocnele Mari

IV. Elemente de cultură:

Muzeul satului vâlcean, Bujoreni

Mănăstirea Cozia

Scopul:

a) informativ:

dobândirea cunoștințelor de geografie umană și economică în strânsă legătră cu specificul cadrului natural;

dezvoltarea orizontului de cunoaștere prin îmbinarea cunoștințelor de istorie, de literatură, de religie, sculptură, pictură etc., cu specificul cadrului natural din regiunile străbătute;

conștientizarea necesității de protecție, conservare și ocrotire a mediului înconjurător.

achizitionarea unor cunostinte despre cadrul natural al zonelor din traseu, despre evenimentele din istoria poporului roman;

sintetizarea cunostintelor anterioare, achizitionate in activitatile desfasurate pe domenii de activitate

evaluarea competentelor si capacitatilor formate in activitatile desfasurate la școală prin raportarea la observarea directa a elementelor si fenomenelor.

formativ:

formarea unor reprezentari despre relief, fauna, ape, vegetatie organizare administrativa( cartiere, sate comune, orase, judete), despre activitatea ecologica si zonele culturale din traseu;

stimularea proceselor intelectuale prin corelarea interdisciplinara a informatiilor(cunoasterea mediului, educatie civica, muzica, educatie religioasa, educatie rutiera, etc.) si observarea directa a elementelor si fenomenelor geografice.

educativ:

cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri, asupra frumuseților fizice, umane, economice ale țării noastre și împletirea cu elemente de istorie a trecutului și prezentului poporului român;

formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului și cultivarea unei educații ecologice.

formarea unor deprinderi de comportare corecta, civilizata, de integrare in structura unui grup touristic, de cooperare si respect;

educarea spiritului de echipa si fair-play.

Obiective operaționale:

cognitive:

să recunoască procesele și elementele geografice (relief, climă, vegetație, sol);

să cunoască elemente de geografie umană (tipuri de așezări umane, activități economice);

să coreleze resursele și obiectivele economice din regiune cu specificul cadrului natural;

Să evidențieze repartiția vegetației și a faunei în funcție de climă și relief, în strânsă corelație cu impactul produs de activitatea umană;

să observe "la fața locului" elementele de istorie locală și să sesizeze rolul cadrului natural în istoria locului și a neamului românesc;

să sistematizeze cunoștințele interdisciplinare din domeniile: geografiei, istoriei, literaturii, picturii, sculpturii, ecologiei;

să identifice și să descrie corect elemente din spațiul geografic în complexitatea lor.

b) afectiv-atitudinale:

să adopte o atitudine civică de ocrotire față de mediul înconjurător și să propună măsuri de ameliorare

să sensibilizeze tinerii pentru aprecierea frumuseților patriei, a resurselor naturale;

să rememoreze la fața locului istoria patriei, în strânsă legătură cu specificul cadrului geografic;

c) psihomotorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să utilizeze reprezentări grafice și cartografice, pentru interpretarea și prezentarea realității observate;

să dezvolte capacități de educație ecologică.

PREGĂTIREA EXCURSIEI:

Actiuni preliminare:

Stabilirea traseului si a obiectivelor urmarite, asigurarea mijloacelor de transport, anunțarea excursiei: cu aproximativ două luni înainte de data efectuării ei, este anunțată excursia pe care o vor face copiii și însoțitorii lor;

Stabilirea grupului de excursionisti, a cadrelor didactice, pregătirea copiilor pentru această excursie se face în cadrul unei ședințe speciale de instructaj, precizându-se scopul excursiei și traseul cu punctele cele mai importante.

Se precizează materialele necesare pentru activitatea desfășurată precum și echipamentul adecvat acestei activități extrașcolare.

Se prezinta programul excursiei si regulamentul de comportare

Se stabileste programul prezentării informațiilor despre locurile vizitate ce va fi prezentat pe parcursul excursiei

Cadrele didactice și copiii, pe baza hărții fizice a României, delimitează, cu ajutorul semnelor convenționale, descrierea geogafică a zonei vizitate, precizează formele de relief, orașele și localitățile cu rezonanță istorică, dar și economico- administrativă și delimitează itinerarul excursiei.

Desfășurarea activității:

1. Instructajul preliminar al elevilor asupra: conținutului itinerarului pe obiective, împărțirea mapei elevului, stabilirea echipei de fotografi/cameraman.

2.Orarul desfășurării activității:

25 mai – ora 8.30 plecare din fața școlii cu autocarul pe itinerariul stabilit: Bucovăț – Craiova – Balș – Găneasa – Drăgășani – Ocnele Mari – Râmnicu-Vâlcea – Călimănești – Mănăstirea Cozia – valea Oltului- retur;

ora 11.00 – Salina Ocnele Mari

. ora 13.00 – prânz restaurant;

ora 14.00 – vizită Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni – Rm. Vâlcea;

ora 16.00 – sosire Stațiunea Călimănești; plimbare prin stațiune: vizită Mănăstirea Cozia, plimbare cu vaporașul pe râul Olt;

ora 18.00 – Grădina zoologică – Râmnicu Vâlcea

ora 19.00 – plecare spre Craiova;

orele 22,00 – sosire în comuna Bucovăț.

3. Evaluarea excursiei:

album cu fotografii;

videocaseta;

descrierea geografică

metoda cubului

joc interactiv cu identificarea cu orașelor din România

Aplicabilitatea excursiei școlare ”” la ora de curs:

Elevii clasei a VII-a , învață pe parcursul anului școlar informații despre populația, așezările omenești, economia diferitelor regiuni de pe Terra în cadrul Geografiei continentelor extraeuropene. Sunt familiarizati cu anumiți termeni geografici, pe care îi pot folosi în anumite contexte noi.

La finalul clasei a VII-a am organizat excursia ,, Să ne cunoștem patria,,, o excursie preliminară prin care se oferă elevilor prilejul să intuiască informațiile care vor fi învățate ulterior la clasă, dar și trezirea curiozității și interesului elevilor pentru Geografia României pe care o vor studia în clasa a VIII-a.

În etapa pregătirii excursiei, elevii clasei a VII-a au fost împărțiți pe echipe:

prima echipă s-a implicat în alegerea traseului cautând pe harta fizică a României și pe internet (pe Google maps, Google Earth) localitățile pe care urma să le vizităm. Au realizat documente cu hărți ale așezărilor urbane, în care au reușit să surprindă aspecte geografice (elemente fizico-geografice și socio-economice) pe care le vom discuta și explica la fața locului;

a doua echipă s-a ocupat de cautarea informațiilor istorice și de cercetarea numelor locurile parcurse.

Foto. Documentarea elevilor în etapa preliminară a excursiei

Studiul calității mediului și al așezărilor umane a cunoscut noi perspective prin utilizarea acestor tehnologii moderne datorită caracteristicilor acestora : fidelitatea cu care redau suprafața terestă și caracteristici ale componentelor mediului înconjurător, precum și aplicabilitatea practică a materialelor culese.

Elevii îndrumați de profesor au realizat un document word cu prezentarea fiecărei localități urbane pe care am traversat-o, punând accent pe resursele naturale și dezvoltarea economică a acestora, istorie, toponimie.

Elevii au prezentat pe rând, la microfonul autocarului, informațiile, în fiecare moment al trecerii noastre sau al opririlor realizate în spațiul geographic al acestor orașe. Astfel, fiecare participant să obțină informații noi, utile despre țara noastră.

Foto: Activitate în autocar

Analizând Harta resurselor naturale minerale exploatate în România și Harta fizică a României, elevii au identificat factorii care au influențat apariția așezărilor urbane și dezvoltarea economico-socială a acestora.

De exemplu:.poziția geografică favorabilă; existența unor resurse naturale (sare, tuf calcaros, ape termale); condițiile economice și sociale.

OCNELE MARI – Orașul este așezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaților Vâlcii, de-alungul văii Pârâului Sărat.

Sub aceste dealuri se află un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursă naturală a locului și care fost exploatată din cele mai vechi timpuri, dând dealtfel și numele localității ("ocnă" înseamnă "mină de sare").

Datorită apelelor clorosodice și iodurate, secondate de nămolul sapropelic (formate deasupra masivului) ce reprezintă o sursă de sănătate prin proprietățile lor terapeutice, pe la 1812, s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sărată . Aceste ape în combinație cu nămolul sapropelic tratează reumatismul ,afecțiuni ale sistemului osos la copii. În prezent, stațiunea continuă să funcționează în sezonul călduros.

Salina de la Ocnele Mari este cea mai mare din țară, are o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați, iar lungimea galeriilor depășește 13.000 de metri[4]. Exploatarea sării s-a făcut și se mai face prin extracție de bulgări (magle) din salină (mină de sare cunoscută și sub denumirea de ocnă de sare). De la jumǎtatea anilor 1950, datorită apariției Uzinei de Sodă Govora, s-a trecut și la exploatarea sării prin soluție saturată cu ajutorul sondelor.

Acest ultim sistem a dus în ultimii ani la prăbușirea unor caverne subterane create prin exploatare sării în soluție saturată (saramură) pe o suprafață de circa 50 ha, producând probleme de natură ecologică și mai ales socială.

O altă mare bogăție naturală a locului este și tuful calcaros ("malul" cum îl numesc localnicii), exploatat și acesta pentru diferite produse industrial.

Orașul Ocnele Mari este locuit încă din epoca de piatră purtand numele de CETATEA BURIDAVA. Între dealurile care îl înconjoară, pe Valea Bradului, au fost găsite urme a unei așezări din epoca neolitică: unelte din piatră ca topoare, vârfuri de lance, cuțite sau vase confecționate din lut ars. A fost menționat documentar ca oraș în anul 1402, redeclarat oraș în anul 1960[5], după ce în anul 1948 fusese transformat în comună.

RÂMNICU VÂLCEA se află așezat pe partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord-est a Olteniei. Este o veche așezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice găsite în cartierele Valea Răii și Stolniceni. Aici romanii au construit cetăți (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a așezării.

Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupanul Budu, cu voia lui Radu I. Prima atestare ca oraș este din 4 septembrie 1389, când Mircea cel Bătrân menționa într-un hrisov că se află în „orașul domniei…numit Râmnic”.

La origine, numele Râmnic provine din cuvântul râba din slava veche, care înseamnă „pește”; în limba română, râmnic sau râbnic desemnează un iaz sau un lac amenajat pe un râu pentru creșterea peștelui, iar Vâlcea de la forma de relief omonimă.

In perioada comunista au existat: fabricile de căramidă, un Combinat de prelucrarea lemnului , fabrica de piele și încălțăminte, o fabrică de conserve, inițial numai pentru valorificarea fructelor din zonă (marmelade și dulcețuri), apoi și pentru prelucrarea legumelor și carne, unitate care se menține.,

In prezent mai sunt : unul dintre cele mai importante combinate chimice ale României, cunoscut sub denumirea de „OLTCHIM”. Tot pe această platformă industrială se mai află o centrală termo-electică (CET, foarte importantă pentru platformă și pentru oraș aceasta fiind principala furnizoare de energie electrică si termică), o societate metalugică cu capital francez (fosta Uzină de forje, IUCFOR) și o uzină mecanică (fosta uzină de armament). Trebuie amintite și cele trei hidrocentrale de pe râul Olt.

Foto: Obiective economice- Combinatul chimic OLTCHIM

CĂLIMĂNEȘTI este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Căciulata, Călimănești (reședința), Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păușa și Seaca.

Orașul se află situat în parte de nord-est al județului Vâlcea la poalele masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieșirea acestuia din defileuL TURNU ROȘU-COZIA.

Această localitate, în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia, este cunoscută încă din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă.

Existența numeroaselor izvoare minerale în zona subcarpatică a dus la apariția și dezvoltarea unei rețele de stațiuni balneoclimaterice și la concentrarea unor valoroase obiective turistice antropice.

Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat, comună, oraș, ci a trecut direct la stadiul de stațiune.

Complexul balneoclimateric cuprinde stațiunile Călimănești, Căciulata și Cozia, actualmente reunite, dispunând de un potențial natural de excepție, valorificat în bună parte pentru activitățile turistice. Indiscutabil apele subterane, respectiv apele minerale, termale și termominerale reprezintă principala bogăție a stațiunii Călimănești – Căciulata asociate și cu un microclimat de adăpost. Ca urmare a condițiilor de topoclimat, funcției balneare i se asociază și cea climatică, ceea ce justifică încadrarea stațiunii în categoria stațiunilor balneoclimaterice. Statiunea este indicată în tratamentul unor afecțiuni ale aparatului digestiv, renale și ale căilor urinare, hepatobiliare, reumatism degenerativ, inflamatoriu și subarticular, metabolice și de nutritie (inclusiv obezitatea), neurologice, ORL, dermatologice, endocrine, profesionale.

Elevii au obținut informații turistice despre următoarele obiective turistice:

1.Salina Ocnele Mari, renumită pentru aerul salin, a fost amenajată, ca punct turistic, în anul 2009, apoi în anul 2015. Zona de vizitare, amenajată la o adâncime de aproximativ 100 de metri sub nivelul solului, are o înălțime de aproximativ 70 de metri, cu o temperatură interioară de 12-15 grade Celsius.

Foto: Salina Ocnele Mari

Noul traseu turistic, mult mai diversificat, cuprinde zona culturală, zona sportivă, zona de distracție pentru copiii, zona de tratament, precum și o biserică, un restaurant, o cramă, o sală de ședințe etc. Cea mai dezvoltată zonă rămâne însă cea sportivă, care cuprinde terenuri de tenis, fotbal, baschet și alte sporturi, la mărimea standard pentru competițiile naționale.

Foto: Loc de joacă- Salina Ocnele Mari Foto: Zona restaurant- Salina Ocnele Mari

2. Muzeul Satului Vâlcean este situat în comuna Bujoreni, județul Vâlcea.

Aici elevii au vizitat cele patru sectoare în care este împărțit muzeul.

Foto: Muzeul Satului Vâlcean

În sectorul gospodarie, elevii au analizat structura gospodăriei, in functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare, urmarind in acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe incaperi.
Elevii au fost entuziasmați in mod deosebit de casele cu foisor din zona etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate in viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), in pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori in cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi). ( http://www.valceaturistica.ro/destinatii/muzeul-satului-bujoreni/)

De asemenea, pe baza hărților geografice, elevii au localizat satele vâlcene, apoi am mers să identificăm materialele din care au fost construite casele din această regiune, anexele acestora (patule, magazii, fanare, cotete destinate depozitarii unor produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale ) făcând astfel o comparație cu locuințele din zona Județului Dolj.

Foto: Identificarea satelor vâlcene pe harta geografică

Foto: Identificarea materialelor din care sun construite casele

Foto: Casă cu foisor – zona etnografica Horezu Foto: Spațiu de depozitare a utilajelor agricole

În acest context profesorul a explicat elevilor că în regiunile deluroase ale Subcarpaților Getici, casa țărănească are caracteristici proprii, rezultate din adaptarea la condițiile mediului natural înconjurător , la forma terenului, la condițiile istorice și social- economice.

Cu mulți ani în urmă casele erau construite în întregime din lemn,iar în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea acest material de construcție se menține numai la nivelul etajului.

La casa la care ne-am oprit privirile, elevii au constatat că parterul era construit din piatră de carieră sau din amestec de piatră și cărămidă, îmbrăcând forma unui soclu. Peste soclu era așezată rama de bază a casei, formată din patru tălpi de lemn, reprezentate de trunchiuri de copac, întregi, sau lemne cioplite în forme regulate.

La parter, în soclu, casa avea una sau două încăperi spațioase folosite ca pivniță sau depozit. În județul Vâlcea, pe soclul înalt se dezvoltă o prispă numită sală, la care accesul se face pe o scară de piatră sau de lemn. Sala este închisă de balustradă. La casele mai dezvoltate, la parter, alături de încăperea destinată pivniței, este amenajată și o cameră de locuit folosită, de obicei, ca bucătărie. Atât aceasta, cât și pivnița au intrări spre fațadă. Locuința propriu-zisă se găsește la etaj.

Construcția foișorului este legată de condițiile climatice ale zonei, în perioda verilor călduroase, o parte din activitățile casnice (prelucrarea fibrelor textile, țesutul la război, masa pentru servire mesei) se desfășurau aici. Sub foișor se află pivnița, închisă, în față, printr-o ușă de șipci încrucișate în unghi drept.

Foto: Foișor – Război de țesut

La finalul discuțiilor, analizei, elevii au spus ca, în general, casa specifică regiunilor deluroase din nordul Olteniei, construită fie din necesitatea adaptării la forma terenului, fie din motive economice, prin prisma ocupațiilor din zonă, cu precădere viticole, are caracteristici proprii care o diferențiază de casele oltenești țărănești din regiunea de câmpie. Locuința are înfățișarea unei clădiri cu parter și etaj, aspect architectural care nu se regăsește în județul Dolj, unde predomină casele joase din chirpici sau cărămidă, dezvoltându-se de la una la două, trei camere.

În sectorul meșteșuguri au remarcat atelierul de olarit, atelierul de prelucrarea parului de capra, procedeele si tehnici de prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse animale si vegetale, morile de mana.

Foto: Atelier de olărit Foto: Atelier de prelucrarea parului de capră

Foto: Moară de măcinat de mână

Elevii au surprins aspecte din arta vâlceană prezente atât prin decorarea interioarelor locuințelor, icoane, mobilier cât și în cadrul atelierelor meșteșugărești ( costume populare, piese de ceramică, lemn, metal).

Foto: Costum popular vâlcean

În sectorul construcțiilor specializate am văzut troite de drum, fantani de hotar, stupine de albine, foisoare

Foto: Fântână de hotar

În cadrul sectorului social, am avut ocazia să vizităm un ,,monument de utilitate publică’’, o școală primară rurală de la inceputul secolului al XX-lea, un han de la sfarsitul secolului al XIX-lea din satul Săliște comuna Malaia și o biserică din lemn, construită la 1785 și transferată din comuna Nicolae Bălcescu.

Foto:Școala Primară

Foto: Biserica din lemn Foto: Han din satul Săliște comuna Malaia

3. Mânăstirea Cozia – ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân (zidită între anii 1387 – 1388), unde se află locul de veșnică odihnă al său, este situată la 20 km nord de Râmnicu Vâlcea. Construită într-un cadru pitoresc, la poalele sudice ale Masivului Cozia și la aproape un kilometru de locul în care apele Oltului ies din strânsoarea munților, Mânăstirea Cozia este unul dintre cele mai importante monumente de artă religioasă din țară, și probabil cel mai vizitat de către turiști, având în vedere faptul că în apropiere se află stațiunea Călimănești – Căciulata.

Foto:Mănăstirea Cozia

Plimbarea cu vaporașul pe râul Olt a reprezentat un moment frumos de relaxare și de dezbateri privind frumusețea locului, impactul modificărilor aduse de om asupra mediului natural (construcții antropice: hidrocentrala Turnu, hoteluri, restaurante; defrișarea pădurilor din Parcul Național Cozia, poluarea apelor râului Olt). Folosind ca metode conversația si problematizarea, profesorul, conduce discuțiile pe drumul cunoașterii și dezvoltării capacității lor de educație ecologică.

Foto: Plimbare cu vaporașul pe râul Olt.

4. Gradina Zoologică din Râmnicu Vâlcea

În parcul zoo pot fi admirate o mare varietate de animale care provin din zone precum America Centrală și de Sud, Europa dar și din Africa și Australia. Astfel elevii și-au fixat cunoștințele despe fauna din continentele învățate în clasele anterioare, dar au văzut și specii din fauna României, prezentă în zonele geografice străbătute în această excursie. Am discutat apoi despre importanța protejării vegetației și faunei.

Foto: Grădina zoologică –Râmnicu Vâlcea

Această excursie a fost o lecție interdisciplinară, elevii fiind implicați în explicarea importanței mediului geografic al României pentru om și societate, îmbinând cunoștințele pe care le aveau despre istorie, biologie, chimie, religie.

Instruirea copiilor făcându-se în afara mediului școlar s-a constat ca observațiile, discuțiile, dezbaterile sunt mai profunde și mai detașate, achizițiile învățării se fac mai rapid și sunt mai persistente. Impresiile, în urma acestei activități, vor motiva elevii să fie mai atenți la lumea înconjurătoare, să se implice mai mult în viața socială.

3.4 Proiectul excursiei școlare: ,,Geografia României – Populația și așezările omenești’’

EXCURSIA ȘCOLARĂ: ,,Pe urmele strămoșilor’’

Data: 08.06.2017

Elevii din clasa a VIII-a de la Școala Gimnazială Damian-Sadova

Profesor îndrumător: Prof. Dobrea Ana-Maria

Tema: ,, Pe urmele strămoșilor’’’’

Itinerariul propus: Damian-Sadova – Craiova – Filiași – Strehaia – Drobeta Turnu-Severin – Orșova – retur

Conținutul general al obiectivelor propuse pentru observare:

Elemente de geografie fizică:

1. Forme de relief major: Câmpia Olteniei (Câmpia Română), Platforma Strehaia (Piemontul Getic), Podișul Mehedinți, Munții Almăjului (Munții Banatului- Carpații Occidentali).

2. Forme de relief mediu: lunca Jiului, terasele văilor, versanți, interfluvii, defileul Dunării.

3. Forme de relief minor: procese geomorfologice gravitaționale (prăbușiri, alunecări de teren).

4. Etajele de vegetație: stepă, silvostepa, etajul stejarului, etajul gorunului și fagului, etajul coniferelor .

5. Tipuri de soluri: molisolurile din câmpie, argiluvisoluri în zona de piemont, cambisoluri și spodosoluri în zona munte.

6. Elemente de hidrografie: râul Jiu, Motru, Cerna, Dunăre.

II. Elemente de așezări omenești:

a) orașe: scurt istoric al apariției și evoluției lor: Craiova, Filiași, Strehaia, Drobeta Turnu-Severin, Orșova; clasificarea orașelor după geneză , mărime, formă și structură, activități economice.

b) sate: tipuri de sate, etnografie, specificul construcțiilor, ocupații;

c) organizarea administrativ-teritorială: Județele și reședințele de județ parcurse

d) populația: evoluție numerică, structura etnică

c) caracterizarea economică: resurse naturale, aspecte industriale, agroindustriale, turistice.

d) aspecte ale poluării: surse și tipuri de poluanți în zonele parcurse .

e) protecția, conservarea și ocrotirea mediului înconjurător: Parcul Natural Porțile de Fier

III. Elemente de istorie locală:

urme arheologice și izvoare istorice, unelte, monezi din perioada dacică

din perioada daco-romană: așezări Dierna, Drobeta;

din perioada evului mediu:orașele Filiași, Craiova, Strehaia;

Complexul arheologic- Drobeta Turnu-Severin, Statuia lui Decebal- Clisura Dunării

IV. Elemente de cultură:

Muzeul regiunii Porțile de Fier;

Mănăstirea Sfânta Ana – Orșova .

Scopul:

a) informativ:

Fixarea și sistematizarea cunoștințelor de geografie umană și economică în strânsă legătră cu specificul cadrului natural;

dezvoltarea orizontului de cunoaștere prin îmbinarea cunoștințelor de istorie, de literatură, de religie, etc., cu specificul cadrului natural din regiunile străbătute;

conștientizarea necesității de protecție, conservare și ocrotire a mediului înconjurător.

achizitionarea unor cunostinte despre cadrul natural al zonelor din traseu, despre evenimentele din istoria poporului roman;

sintetizarea cunostintelor anterioare, achizitionate in activitatile desfasurate pe domenii de activitate

evaluarea competentelor si capacitatilor formate in activitatile desfasurate la școală prin raportarea la observarea directa a elementelor si fenomenelor.

formativ:

formarea unor reprezentari despre relief, fauna, ape, vegetatie organizare administrativa( cartiere, sate comune, orase, judete), despre activitatea ecologica si zonele culturale din traseu;

Dobandirea de cunostinte despre monumente, istorie, mediul geografic al zonelor vizitate

Formarea deprinderilor de observare, de sesizare a elementelor si fenomenelor geografice, a aspectelor cultural artistice și sociale “la fata locului”.

stimularea proceselor intelectuale prin corelarea interdisciplinara a informatiilor (cunoasterea mediului, educatie civica, muzica, educatie religioasa, educatie rutiera, etc.) si observarea directa a elementelor si fenomenelor geografice.

educativ:

cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri, asupra frumuseților fizice, umane, economice ale Romăniei și împletirea cu elemente de istorie a trecutului și prezentului poporului român;

formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului și cultivarea unei educații ecologice.

formarea unor deprinderi de comportare corecta, civilizata, de integrare in structura unui grup touristic, de cooperare si respect;

educarea spiritului de echipa si fair-play.

Obiective operaționale:

cognitive:

să recunoască procesele și elementele geografice (relief, climă, vegetație, sol);

să cunoască elemente de geografie umană (scurt istoric al apariției și evoluției orașelor: Craiova, Filiași, Strehaia, Drobeta Turnu-Severin, Orșova; clasificarea orașelor după geneză , mărime, formă și structură, activități economice, tipuri de sate, etnografie, specificul construcțiilor, ocupații, județele și reședințele de județ parcurse, evoluția numerică și structura etnică a populației.

să coreleze resursele naturale și obiectivele economice din regiune cu specificul cadrului natural;

Să evidențieze repartiția vegetației și a faunei în funcție de climă și relief, în strânsă corelație cu impactul produs de activitatea umană;

să observe "la fața locului" elementele de istorie locală și să sesizeze rolul cadrului natural în istoria locului și a neamului românesc;

să sistematizeze cunoștințele interdisciplinare din domeniile: geografiei, istoriei, literaturii, religiei, ecologiei;

să identifice și să descrie corect elemente din spațiul geografic în complexitatea lor.

b) afectiv-atitudinale:

să adopte o atitudine civică de ocrotire față de mediul înconjurător și să propună măsuri de ameliorare

să sensibilizeze tinerii pentru aprecierea frumuseților patriei, a resurselor naturale;

să rememoreze la fața locului istoria patriei, în strânsă legătură cu specificul cadrului geografic;

c) psihomotorii:

să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

să utilizeze reprezentări grafice și cartografice, pentru interpretarea și prezentarea realității observate;

să dezvolte capacități de educație ecologică.

PREGĂTIREA EXCURSIEI:

Actiuni preliminare:

Stabilirea traseului si a obiectivelor urmarite, asigurarea mijloacelor de transport, anunțarea excursiei: cu aproximativ două luni înainte de data efectuării ei, este anunțată excursia pe care o vor face copiii și însoțitorii lor;

Stabilirea grupului de excursionisti, a cadrelor didactice, pregătirea copiilor pentru această excursie se face în cadrul unei ședințe speciale de instructaj, precizându-se scopul excursiei și traseul cu punctele cele mai importante.

Se precizează materialele necesare pentru activitatea desfășurată precum și echipamentul adecvat acestei activități extrașcolare.

Se prezinta programul excursiei si regulamentul de comportare

Se stabileste programul prezentării informațiilor despre locurile vizitate ce va fi prezentat pe parcursul excursiei

Cadrele didactice și copiii, pe baza hărții fizice a României, delimitează, cu ajutorul semnelor convenționale, descrierea geografică a zonei vizitate, precizează formele de relief, orașele și localitățile cu rezonanță istorică, dar și economico- administrativă și delimitează itinerarul excursiei.

Desfășurarea activității:

1. Instructajul preliminar al elevilor asupra: conținutului itinerarului pe obiective, împărțirea mapei elevului, stabilirea echipei de fotografi/cameraman.

2.Orarul desfășurării activității:

8 iunie – ora 8.30 – plecare din fața școlii cu autocarul pe itinerariul stabilit: Damian-Sadova – Craiova – Filiași – Strehaia – Drobeta Turnu-Severin – Orșova – retur

ora 12.00 – Complexul arheologic- Drobeta Turnu-Severin

ora 13.00 – prânz restaurant;

ora 14.00 – vizită Muzeul Porțile de Fier

ora 15.30 –plimbare cu vaporașul Dunăre-Clisura Dunării;

ora 17.00 – Statuia lui Decebal- Clisura Dunării;

ora 18.00 – plecare spre Craiova;

orele 21,00 – sosire în la Scoala Gimnazială Damian-Sadova.

3. Evaluarea excursiei:

album cu fotografii;

posterul excursiei cu ilustrații, fotografii

chestionar

Aplicabilitatea excursiei școlare ”” la ora de curs:

Elevii clasei a VIII-a , învață pe parcursul anului școlar informații despre populația, așezările omenești, organizarea administrativ- teritorială a României.

La finalul Capitolului ,,Populația și așezările omenești. Organizarea administrativ- teritorială’’ am organizat excursia ,, Pe urmele strămoșilor’’, o excursie finală – lecție, care își propune recapitularea și evaluarea cunoștințelor din acest capitol al Geografiei României prin care se încheie și se aplică cunoștintele predate, care se îmbină cu noțiuni interdisciplinare de la istorie, biologie, religie etc.

În etapa pregătirii excursiei, elevii clasei a VIII-a au fost împărțiți pe echipe, aplicând metoda Pălăriilor Gânditoare:

-prima echipă ,, Pălăria albă ’’ a identificat pe Harta fizică a României, localitățile de pe traseu, apoi a au utilizat Tehnica GIS (pe Google maps, Google Earth) care afișează imagini, din satelit cu diferite rezoluții, de pe suprafața Pământului și le permite celor care îl folosesc să vadă orașe, case sau alte construcții oriunde pe glob. Astfel, elevii au obținut imagini cu harta itinerariului, cu structura fiecărui oraș, aspecte geografice (elemente fizico-geografice și socio-economice) pe care le vom discuta și explica la fața locului;

a doua echipă ,, Pălăria roșie’’ s-a ocupat de cautarea informațiilor istorice despre geneza orașelor și vecimea populării acestor zone vizitate.

a treia echipă ,, Pălăria verde ’’ a realizat grafice, diagrame cu evoluția numerică a populației, structura etnică;

a patra echipă ,, Pălăria galbenă ’’ a obținut informații de la colegi, prieteni, familie despre obiectivele turistice pe care le putem vizita, aducând o perspectivă pozitivă și constructivă despre potențialul turistic al zonei.

A cincea echipă ,, Pălăria neagră ’’ a identificat greșelile pe care le-au făcut celelalte echipe.

A șasea echipă ,, Pălăria albastră ’’ a supravegheat, a dirijat și organizat bunul mers al activității de completare a mapei elevilor.

Foto. Documentarea elevilor în etapa preliminară a excursiei

Această activitate de pregătire a mapei excursioniștilor a fost desfășurată sub îndrumarea permanentă a profesorului .

Mapa, care a cuprins hărți, planuri ale orașelor, grafice, diagrame, scurt istoric, informații obiective turistice, a fost consultata, observată sistematic de către elevi pe tot parcursul excursiei. Elevii învață mult mai ușor la ”fața” locului, unde îmbină teoria cu practica, utilul cu plăcutul, excursia școlară fiind un mod de cunoaștere și de relaxare.

Foto: Localizarea traseului.

Pe parcursul excursiei , analizând Harta Fizică a României, harta Orașelor României au identificat formele de relief Câmpia Olteniei (Câmpia Română), Platforma Strehaia (Piemontul Getic), Podișul Mehedinți, Munții Almăjului (Munții Banatului- Carpații Occidentali),tipul de vegetație și faună specifice regiunilor vizitate, orașele (Craiova, Filiași, Strehaia, Drobeta Turnu-Severin, Orșova), județele parcurse (Dolj, Mehedinți).

Folosind metoda modernă, atractivă , R.A.I. –răspunde, aruncă, interoghează, elevii au recapitulat și consolidat cunoștintele accumulate, in clasă, pe parcursul capitolului :

– despre evoluția numerică a populației și despre cauzele și consecințele scăderii numărului de locuitori;

– au propus soluții cu privire la creșterea numărului de locuitori;

– au interpretat diagramele cu repartiția populației pe etnii constatând că în toate orașele predomină românii, iar ca minorități apar romii, cu o pondere mai mare în orașul Strehaia și cehii în orașul Orșova și localitățile Plavișevița și Eșelnița (văzute din vaporaș);

– au stabilit ierarhia orașelor după numărul de locuitori: orașe mari (Craiova, Drobeta Turnu-Severin ), orașe mici (Filiași, Strehaia, Orșova); după geneză: antice daco-romane (Drobeta – Drobeta Turnu-Severin, castrul Dierna-Orșova), medielvale: orașe târg (Craiova, Filiași, Strehaia); după morfostructură: radiar-concentric (Craiova), rectangular (Drobeta Turnu-Severin), liniar (Filiași, Strehaia, Orșova); după funcții: agricole (Strehaia, Filiași), complexe (Craiova, Drobeta Turnu-Severin), orașe port fluvial (Orșova, Drobeta Turnu-Severin).

– au clasificat așezările rurale: după structură-adunate (la câmpie), răsfirate (la deal și podiș); după funcții: sate agricole, sate turistice; după mărime: sate mari, mijlocii, mici;

– au citit și interpretat harta cu repartiția resurselor naturale în România;

– au expus propriile opinii despre importanța protectiei si conservării mediului natural

– au prezentat informații cu privire la obiectivele turistice vizitate, urmărind să coreleze, în același timp, resursele și obiectivele culturale din regiune cu specificul cadrului istoric românesc dar și să comunice fondul general al cunoștințelor privind semnificațiile, particularitățile și importanța principalelor monumente de cultură vizitate.

Obiectivele turistice vizitate au fost:

Muzeului Regiunii Porților de Fier expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie – documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească).

Complexul arheologic Drobeta cuprinde: ruinele castrului roman, ruinele podului lui Traian – construit de Apollodor din Damasc în perioada dintre cele două războaie purtate de Traian împotriva lui Decebal și ruinele termelor romane și ruinele cetății medievale – construită probabil în 1335, în stil romanic.

Foto: Complexul arheologic Drobeta

Rolul vizitării acestor muzee este educarea patriotică și cetățenească a copiilor, relevându-se trecutul și prezentul țării, activitatea celor care au muncit ca să progreseze societatea românească, contribuind la îmbogățirea stiinței, tehnicii și culturii. Muzeele reprezintă mediul în care elevii pot înțelege mai bine fie fenomene ale naturii, fie creația omenească, fie descoperirile vremii, reușind sa dobândească noi cunoștințe sau să consolideze informațiile primate la diferitele discipline școlare studiate pe parcursul anilor de studiu.

Plimbarea cu vaporașul pe Dunăre a pornit de la Orșova și am vizitat: Cazanele Mari, Statuia lui Decebal, placa Tabula Traiana și Mănăstirea Mraconia. Cazanele Mari și Cazanele Mici se întind pe circa 9km, între localitățile Plavișevița și Eșelnița. Acestea sunt despărțite între ele de Golful Dubova. Vizitănd aceste locuri, elevii au observat aspecte ale modificării antropice ale mediului natural prin construirea lacului de acumulare hidroenergetic de la Porțile de Fier, care a afectat orașul Orșova a cărui vatră a fost inundată în 1970, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăjului, unde s-a construit un oraș complet nou. Tot aici, sub apele Dunării se află și Insula Ada Kaleh care se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7km lungime și circa 500m lățime. Era populată de circa 600 de turci.

Foto: Plimbare cu vaporașul pe Dunăre

Mănăstirea Sfânta Ana este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial.

Foto: Mănăstirea Sfânta Ana

Aspectele practice ale excursiei au vizat realizarea itinerariului, dar și dezvoltarea unor competențe privind orientarea geografică, coeziunea de grup sau dezvoltarea simțului estetic. În același timp, excursia a oferit oportunitatea unor comparații care au stimulat spiritul critic al elevilor și dorința lor de implicare civică activă, pentru corectarea unor deficiențe sociale din mediul în care ei trăiesc.

Activitatea din această excursie a fost evaluată pe tot parcursul ei, dar și la sfârșit când elevii au primit un chestionar ( anexa 2), pentru a acumula informații obiective și rapide asupra calității și importanței excursiei în activitatea școlară prezentă și viitoare.

Acest chestionar a fost aplicat unui eșantion de 40 de elevi , din clasa a VIII-a, 24 de fete și 16 de băieți, participanți în această excursie.

Pentru chestionar s-au folosit întrebări relevante temei, cu ajutorul cărora să demonstrăm importanța realizării excursiilor școlare pentru aprofundarea cunoștințelor de geografie umană.

În urma centralizării datelor s-a observat faptul că la întrebările adresate elevii au răspuns astfel:

Ați mai participat la excursiile organizate în școală?

Tabel nr. 1

Mergeți în excursii cu părinții?

Tabel nr. 2

Cat de interesati sunteti de urmatoarele?

Implicarea în activități extracurriculare.

Tabel nr. 3

Participarea la excursii-lecție.

Tabel nr. 4

Participarea în echipa de organizare a excursiei.

Tabel nr. 5

Plimbări în natură (parcuri naturale, plimbare cu vaporașul).

Tabel nr. 6

Cunoașterea elementelor fizico-geografice (forme de relief, vegetația, fauna, soluri, hidrografie) din zona locurilor vizitate .

Tabel nr. 7

Cunoașterea unui scurt istoric al apariției și evoluției orașelor satelor.

Tabel nr. 8

Informarea despre locuitorii (număr, etnii, ocupații, confesiuni) așezărilor umane vizitate.

Tabel nr. 9

Vizitarea muzeelor.

Tabel nr. 10

Vizitarea mănăstirilor.

Tabel nr. 11

Vizitarea monumentelor.

Tabel nr. 12

Considerati că participarea la această excursie a avut ca rezultat vreuna din situațiile următoare?

V-a  ajutat să înțelegeți realitatea înconjurătoare.

Tabel nr. 13

V-a ajutat să vă consolidați cunoștințele despre populație, așezările omenești, studiate la clasă.

Tabel nr. 14

V-a ajutat să aplicați cunoștințele geografice dobândite la orele de curs.

Tabel nr. 15

Îmi place să utilizez harta geografică și reprezentări grafice pe teren, pentru interpretarea și prezentarea realității observate.

Tabel nr. 16

Am recapitulat cunoștințele geografice participând la alcătuirea mapei excursioniștilor.

Tabel nr. 17

V-a ajutat să înțelegeți legătura dintre resursele naturale și activițățile economice ale zonei.

Tabel nr. 18

V-a ajutat să va formați o imagine a consecințelor activităților umane asupra mediului natural.

Tabel nr. 19

V-a ajutat să vă dezvoltați o atitudine responsabilă față de valorile naturale în vederea conservării lor în stare naturală nealterată.

Tabel nr. 20

Îmi place să mă implic în căutarea soluțiilor unor probleme ale comunității umane.

Tabel nr. 21

V-a ajutat să vă dezvoltați orizontul de cunoaștere prin îmbinarea cunoștințelor de geografie umană, istorie, de literatură, de religie, cu specificul cadrului natural.din regiunile străbătute.

Tabel nr. 22

Mă interesează aspectele socio-economice ale zonelor vizitate.

Tabel nr. 23

V-a ajutat să colaborați cu colegii, să formați o echipă unită.

Tabel nr. 24

V-a ajutat să comunicați mai bine cu profesorul decât la orele desfășurate în clasă.

Tabel nr. 25

Ești mulțumit că ai participat la această excursie.

Tabel nr. 26

Excursiile sunt utile învățării temeinice a informațiilor geografice.

Tabel nr. 27

Excursiile sunt activități distractive, relaxante.

Tabel nr. 28

Dorești să participi la excursiile viitoare.

Tabel nr. 29

Mi-ar plăcea ca orele de geografie să fie organizate mai des în afara clasei.

Tabel nr. 30

Analiza chestionarelor a reliefat faptul că excursia școlară, este cel mai bun prilej de a învăța geografia, de a ști mai multe despre ceea ce înseamnă țara cu bogățiile și frumusețile ei naturale, mai profund decât la orice oră la clasă, indiferent de metodele folosite de profesor la clasă.

În această excursie cea mai mare parte a elevilor au considerat ca învățarea geografiei umane, beneficiază de conexiunile cu celelalte discipline de învățământ și de asemenea  cunoștințele de geografie le vor fi completate de cele de istorie, literatură, muzică, biologie, etc.

Am constatat din răspunsurile lor, la întrebările din chestionar ca activitățile extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber, făcând posibil contactul nemijlocit cu lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observații asupra obiectelor și fenomenelor așa cum se prezintă ele în stare naturală, aplicând practic tot ceea ce au învățat la clasă.

Cu ajutorul excursiei, s-au fixat și sistematizat cunoștințele dobândite la lecțiile: ,,Populația’’, ,,Așezările omenești’’, ,,Organizarea administrativ-teritorială’’, s-au realizat aplicații practice (identificarea localităților pe hartă, clasificarea orașelor după structură și formă având la dispoziție imagini ale planurilor orașelor extrase cu ajutorul aplicațiilor Google Earth și Google Maps, identificarea modificărilor peisajului natural aduse de activitățile antropice, localizarea obiectivelor turistice etc.), s-au verificat cunoștințele căpătate în școală.

Această excursie le-a cultivat dorința de a călători, de a cunoaște, de a câștiga prin propriile forțe cunoștințe noi, de a se supune unui program de lucru , de a lucra în echipă, de a-și dezvolta spiritul de prietenie, voința, disciplina și capacitățile organizatorice.

Profesorul a fost poate mai apropiat de elev decât în școală, a reușit să-i cunoască mai bine în toate manifestările lor și, ca atare, să poată realiza mai fructuos sarcinile echipelor de elevi, care au colaborat bine atât în etapa preliminară a excursiei, când au întocmit mapa excursioniștilor, cât și pe toată perioada desfășurării excursiei. Chiar elevii emotivi, care nu participau întotdeauna activ la orele de curs, și-au schimbat atitudinea, devenind mai comunicativi, mai curioși, mai operaționali.

Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate, posibilități deosebite să-și cunoască copii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al învățământului – pregătirea copilului pentru  școală și viață.

Mediul de acțiune fiind deosebit, iar tehnicile de instruire altele, contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, îmbunătățesc memoria vizuală și auditivă, formează gândirea operatorie a copilului cu calitățile ei de echilibrare, organizare și obiectivare. Acționând individual sau în cadrul grupului, copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operațional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform  aptitudinilor sale. Excursia a avut un caracter relaxant, distractiv, contribuind în mod categoric la sudarea colectivelor de elevi.

Conform răspunsurilor elevilor organizarea unor astfel de activități trebuie continuată și realizată cât mai des, constituind o latură de seamă a procesului instructiv-educativ.

CONCLUZII

Activitățile didactico-geografice extrașcolare au valențe multiple sub raport instructiv-educativ, asigurând aprofundarea în mod direct și activ a cunoștințelor, formarea de priceperi și deprinderi, dezvoltarea interesului și curiozității științifice, dezvoltarea fizică, formarea spiritului de prietenie și colaborare în activitatea de grup, sprijinirea curajului și a inițiativei.

Excursia școlară, prin imaginea de ansamblu asupra componentelor mediului înconjurător, contribuie la lărgirea orizontului geografic al elevilor, întărește efectul instructiv-educativ al activităților didactice, realizează legătura între teorie și practică, dezvoltă simțul de observație al elevilor, a capacității de înțelegere a realității înconjurătoare.

Potențialul natural, cât și antropic al țării noastre face ca acestă zonă să fie un adevărat ”atlas” geografic, botanic, zoologic, ”o carte” dechisă, accesibilă tuturor eleviilor care doresc să își însușească cunoștiinte, să își consolideze anumite noțiuni la fața locului, să dobândescă informații, să își formează reprezentări, să trăiescă experiențe de învățare.

Prin lecțiile-excursie se asigură stimularea dorinței de curiozitate de a descoperi noi fenomene și elemente pe mai multe itinerarii, stimulând dorința de călătorie în scopul cunoașterii frumuseților naturale ale patriei noastre. Pe plan afectiv, se achiziționează emoții și sentimente care dezvoltă componentele educației: patriotice, estetice, ecologice. Prin excursiile școlare se dezvoltă simțul de prietenie, de colectiv, de disciplină, de inițiativă.

O excursie impune o mare responsabilitate din partea celui care o organizează. De aceea, conținutul trebuie ales cu grijă, bine corelat cu scopul și obiectivele, perioada sa fie corespunzătoare unei bunei desfășurări a activității. Pentru aceasta, excursia trebuie organizată după un plan bine stabilit, care să parcurgă mai multe etape: etapa de organizare, etapa de desfășurare, etapa de evaluare.

Cadrele didactice trebuie să selecteze atât metodele, mijloacele de învățământ, cât și procedeele didactice, în raport cu tipurile de competențe urmărite (psihopedagogice, sociale, manageriale), respectiv cu nivelurile de complexitate ale activităților de învățare. Se recomandă: utilizarea metodelor de autocunoaștere și autoexprimare în vederea îmbunătățirii la elevi a propriilor performante de învățare; proiectarea unor strategii educaționale diferențiate în funcție de caracteristicile de personalitate ale elevilor și de nevoile de formare ale acestora; utilizarea unor resurse cât mai variate care să îi implice și motiveze pe elevi din toate punctele de vedere; diversificarea noilor tehnologii de comunicare și informare în activitatea didactică.

Excursia, temeinic organizată și pregătită, creează o atmosferă deosebit de favorabilă instrucției, educației, formării complete a personalității elevului.

Preferința pentru excursie, participarea lor masivă, sunt argumente suficiente pentru a demonstra că elevii sunt însetați de a cunoaște cât mai multe lucruri noi în mod direct, că se simt deosebit de satisfăcuți și bucuroși de a-și petrece timpul în mijlocul frumuseților naturii, că trăiesc simțiri dintre cele mai intense în contactul direct cu tezaurul de valori al înaintașilor, că, în acest cadru, prieteniile și colegialitatea cunosc noi dimensiuni.

Totodată, excursia dezvoltă încrederea în marile posibilități ale omului, formează conștiința răspunderii și demnității umane. Organizarea unor astfel de activități trebuie continuată și realizată cât mai des, constituind o latură de seamă a procesului instructiv-educativ.

BIBLIOGRAFIE

Aur, N.S. (2005), Bazele geografiei turismului. Elemente teoretice și practice, Ed. Sitech, Craiova;

Cerghit,I. (2005), Metode de învățământ, EDP, București;

Cristea, S. (1996), Pedagogie, Editura Hardiscom, Pitești;

Cucoș, C. (2000), Pedagogie, Editura Polirom, Iași;

Dulamă, Maria Eliza (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj Napoca;

Mândruț, O. (2005), Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Ed. Corint, București;

Mândruț, O. (2005), Geografie fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Ed. Corint, București;

Mândruț, O. (2006), Geografie – Probleme fundamentale ale lumii contemporane. Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, București;

Mândruț, O. (2006), Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană , Editura Corint, București;

Neguț, S., Ielenicz, M. (2004), Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană, Editura Humanitas, București;

Oprea, Crenguța – Lăcrămioara (2008), Strategii didactice interactive, ed. a III-a, EDP, București;

Tomescu, Viorica (2005), Didactica Geografiei, Ed. Universitaria, Craiova.

ORDINUL Nr. 3060 din 3 februarie 2014 privind aprobarea Condițiilor de organizare a taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber în sistemul de învățământ preuniversitar. Emitent: MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Publicat în: MONITORUL OFICIAL NR. 99 din 7 februarie 2014

http://www.isjdolj.ro/down/note/Nota%20ISJ%20154%20din%2010.03.2014.pdf

www.profudegeogra.eu

http://www.trecator.ro

http://www.speo-csm.ro

https://ro.wikipedia.org

www.traseeRomania.ro

http://www.turismland.ro/zona-turistica/oltenia/statiuni-turistice-oltenia/page/2/

http://olteniaistorica.blogspot.ro/2009/06/cadrul-geografic-al-olteniei.html

http://www.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2014/05/STUDIU-TURISM-FINAL.pdf

http://www.primariacraiova.ro/pozearticole/userfiles/files/01/7455.pdf

https://adevarul.ro/locale/craiova/satul-palilula-desprins-povesti-loc-merita-vazut-macar-odata-viata-1_54eecf1d448e03c0fd007c30/index.html

ANEXA 1

FIȘA DE OBSERVAȚIE A COMUNEI BUCOVĂȚ

Localitatea Bucovăț se învecinează:

-la nord:

-la sud:

-la est:

-la vest:

Forma de relief dominantă:

-Apele – care trec prin localitatea mea:

– care se află în apropierea localității:

– Tipul de vegetație:

– Tipul de sol:

– Animale sălbatice întâlnite în pădure:

-Total nr. locuitori – 1991:

– 2002:

– 2016:

Evoluția numerică a populației a înregistrat:

Elementele componente ale unei așezări rurale sunt:

Principalele ocupații ale locuitorilor comunei sunt:

Cum sunt utilizate terenurile?

Tipuri de plante cultivate:

Ce animale se cresc?

Identificați trei surse de poluare a mediului

Prin ce măsuri se poate preveni degradarea mediului?

Ce obiective propuneți pentru dezvoltarea potențialului touristic din această zonă?

ANEXA 7

ANEXA 2

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

Stimate elev, în dorința de a îmbunătăți calitatea activităților educative extrascolare (excursii, drumeții, vizite), și de a identifica rolul acestora în aprofundarea cunoștințelor de geografie umană, te rog să răspunzi responsabil la următorul chestionar.

Te asigurăm de confidențialitatea datelor și mulțumim de răspuns.

Sexul  (bifati doar o casuta)

Ce varsta aveti?

In ce clasa sunteti?

Ați mai participat la excursiile organizate în școală? (bifati doar o casuta)

Mergeți în excursii cu părinții? (bifati doar o casuta)

6. Cat de interesati sunteti de urmatoarele? (bifati doar o casuta pentru fiecare centru de interes)

7. Considerati că participarea la această excursie a avut ca rezultat vreuna din situațiile următoare? (bifați o căsuță pentru fiecare din afirmațiile de mai jos)

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

Subsemnata, Ciobanu Ana-Maria (căs. Dobrea), profesor titular la Școala Gimnazială Bucovăț, Școala Gimnazială Ostroveni, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate, localitatea Craiova, județul Dolj, declar pe propria răspundere:

am elaborat lucrarea metodico-științifică pentru acordarea gradului didactic I: ”Rolul excursiei școlare în aprofundarea cunoștințelor de geografie umană” personal si îmi aparține în întregime;

nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;

nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate si fără a fi precizată sursa preluării;

lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Data Semnătura