Romania 1878 1916 [609249]

Licență

Romania 1878 1916 [609249]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1CĂTĂLINMOCANU RETUȚAMOCANU
ROMÂNIA
DELARECUNOAȘTEREAINDEPENDENȚEIDESTAT,
LAINTRAREAÎN„MARELERĂZBOI”
(1878–1916)
EdituraSfântulIerarhNicolae
Brăila,2020

2CUPRINS
INTRODUCERE.ROMÂNIADELAINDEPENDENȚĂLAPRIMULRĂZBOI
MONDIAL(1878-1916)…………………………………………………………………………………………………3
CapitolulI-ASPECTEALEDEZVOLTĂRIIROMÂNIEILASFÂRȘITUL
SECOLULUIALXIX-LEAȘIÎNCEPUTULSECOLULUIALXX-LEA………………….5
1.Caracteristiciledezvoltăriieconomice…………………………………………………5
2.Situațiasocială………………………………………………………………………..20
3.Viațapolitică(1878-1916)……………………………………………………………..26
4.RomâniIdinprovinciileaflatesubdominațiestrăină……………………………………….41
CapitolulalII-lea–SITUAȚIAGEOPOLITICĂȘIGEOSTRATEGICĂA
ROMÂNIEIÎNPERIOADA1878–1916……………………………………………………..55
1.Contextulinternațional………………………………………………………………..55
2.CoordonatealepoliticiiexterneaRomâniei(1878–1916)……………………………67
3.PozițiaRomânieifațăde„crizabosniacă“(1908–1909)șirăzboaielebalcanice(1912–
1913)………………………………………………………………………………………………..76
4.PoliticaexternăaRomânieiînperioadaneutralității(1914–1916)……………………..79
CONCLUZII……………………………………………………………………………..83
BIBLIOGRAFIEGENERALĂ…………………………………………………………………..85

3INTRODUCERE.
ROMÂNIADELAINDEPENDENȚĂLAPRIMULRĂZBOIMONDIAL
(1878–1916)
AdouaetapădistinctăînIstoriaRomânilordinsecolulalXIX-lea–secoldecisivîn
modernizareașieuropenizareasocietățiiromânești–sedeschidecuanul1878,anîncare
CongresuldePacedelaBerlinrecunoștea,printr-unactinternațional,IndependențadeStata
României.ProclamareașicucerireaIndependențeideStatînlăturaudefinitivrelațiilede
suzeranitatealePorțiiOtomaneasupraRomânieișiîncheiaugaranțiacolectivăaMarilorPuteri
europene,stabilităprinCongresuldePacedelaParis,din1856.
NouarealitateîncareseaflaRomâniaindependentăapermisstatuluiromânsăseafirme
casubiectalrelațiilorinternaționale,cuunstatutradicalmodificatfațădeperioada1859-1877,
încalitateaeidecomponentăaechilibruluieuropean.Înclimatulfavorabilafirmăriiprogresului
economic,socialșiinstituțional,statularămasagentulprincipalalmodernizării,substanțial
implicatînconstruireanoilorstructurieconomice,socialeșilegislative.Progresuls-arealizat
conformuneistrategiiatentgânditeșiaplicatedepartideledeguvernământ.Înaceastăperioadă,
dezvoltareaRomânieis-aconcretizatînîntărireacomponentelorstatului,înconsolidareanațiunii
șiaspirituluinațional,îndiversificarealegăturiloreconomice,politiceșiculturalecuromânii
aflațisubstăpânirestrăină,înredimensionarearelațiilorexterneșiîncreștereaponderii
contribuțieiromâneștiînviațaeconomică,politicășispiritualăaEuropei.
Celepatrudeceniipecarele-atraversatsocietatearomâneascădelaIndependențăla
MareaUnireaureprezentat,îndevenireistorică,operioadădeimportanteacumulăripeplan
economic,social,politicșicultural.DesfășuratăîncondițiidiferiteînVechiulRegatșiîn
provinciileromâneștiaflatesubstăpânirestrăină,evoluțiaascendentădintoatedomeniilevieții
comunitareaavutdedepășitnumeroasedificultăți.Astfel,înTransilvania,Banatși,înparte,în
BucovinașiBasarabiasferarelațiiloreconomiceșisocialeacunoscutunprocesmairapidde
modernizare.Nuacelașilucrus-apetrecutșiînsistemulpolitic,carepăstraacelașicaracter
exclusivist.Majoritateapopulației,reprezentatăderomâni,eraîndepărtatăsistematic,prin
politicastatuluiaustro-ungarșițarist,delaviațapublică.Anacronismulacestorregimuri
autocraticemarginalizapoliticșiculturalcâtevamilioanederomâni.Aceastaexplicăadeziunea
lormasivălaacteleUniriicuVechiulRegat,dinanul1918.
Pedealtăparte,RomâniaModernăaveasăparcurgăunprocesmairapiddemodernizare
înceeacepriveșteinstituțiilepolitico-administrative,darmailentînprivințarelațiiloreconomice
șisociale.Modernizarealor,prinintroducereareformelorstructurale,aavutdeînfruntat

4puternicepozițiiconservatoare,caresusțineaupăstrareatradițiilorșievoluțiasocietățiiînspiritul
acestora.Dezbateriparlamentare,polemicidepresă,curenteledeideialesămănătorismuluiși
poporanismuluifăceauapologialumiirurale,considerând-obazasocietățiiromânești.
Intelectualidemarcăaiepocii,precumTituMaiorescușiMihaiEminescu,înspirit
conservator,socoteauprogresulșiinstituțiilestatuluimoderndreptfactoridestructiviaiformelor
tradiționalealecivilizațieiromânești.Einuacceptauideeacălumeamodernănuseplămădește
înmediulruralșicănațiunearomânătrebuiasăținăpasulprogresuluiînacelașisenscuceldin
apusulEuropei.
Prinurmare,înfațasocietățiiromâneștidelacumpănasecoleloralXIX-lea–alXX-lease
înfățișaudouăproblemedeacărorrezolvaredepindeaevoluțiaulterioarăastatuluiromânaflatla
porțileContemporaneității:întregireanaționalășiaccelerarearitmuluidemodernizarea
componentelorviețiistatale.
Momentul1Decembrie1918avenit,astfel,caunfaptfiresc,princareromânii,asemeni
altornațiunieuropene,și-aurealizatîntregireateritorialădeplină,luândnaștereRomâniaMare.
Seîncheiaunsecoldeistorieîncarenațiunearomânăadoveditcapacitateasadeorganizare
statalămodernă,devoințășiperseverențăînpromovareavalorilornaționaleșiîmbogățirea
patrimoniuluiculturiiuniversale.
Demersulnostru,fărăaatingeexhaustivitatea,îșipropunesăînfățișezemomentele
expresivealedeveniriinoastrenaționaledelacumpănasecoleloralXIX-lea–alXX-lea,
momenteîncareseîmpletescfactoriiinternicuceiexterni,aspectelesocialecucelenaționale.

5CAPITOLULI
ASPECTEALEDEZVOLTĂRIIROMÂNIEI
LASFÂRȘITULSECOLULUIALXIX-LEAȘIÎNCEPUTULSECOLULUI
ALXX-LEA
1.CARACTERISTICILEDEZVOLTĂRIIECONOMICE
1.1.Generalități.Istoriografie
UltimulsfertalsecoluluialXIX-leașiceicâțivaanipânălaintrareaRomânieiînPrimul
RăzboiMondialauavutunroldecisivpentrudezvoltareaeconomicăaRomâniei.Indiscutabil,
oriceanalizăconsacratăperioadei1878-1916estedominatădeproblemamodernizării,aceasta
implicând,deopotrivă,istorici,economiști,sociologietc.Deaceea,șidefinireamodernizării–în
cazulRomâniei,cuatâtmaimult–esteundemersdificil.Istoriciisuntdatorisăofereoviziune
desintezăamodernizăriiperceputecaogrilădeinterpretareatransformărilorspectaculoasedin
perioada1878-19161.
Deșis-adesfășuratîntr-unritmmailentdecâtcelelaltestructurialesocietățiiromânești,
economiaafăcutnumeroaseprogrese.Totuși,oseriedefactori,precumlipsacapitalurilorșia
forțeidemuncăspecializată,interesulscăzutallocuitorilorsatelorpentruactivitățileeconomice
neagricole,randamentulșiproductivitateamunciiminimeînsectorulagricol,posibilitățile
diminuatedeacumulareacapitalurilor,investițiilepreponderentecătreindustriaușoară
(alimentarășitextilă),concurențaproduselorindustrialestrăinesuperioarecalitativau
reprezentatobstacoleîncaleaunuiprogresmaiaccentuatșimaisubstanțialaleconomiei
românești.
PartidulNaționalLiberalșiPartidulConservatorauîncurajatinițiativaprivată,darrolul
statuluideorganizatorșireglatoralmecanismeloreconomices-adoveditindispensabilpentru
progresuleconomic.Concomitent,aucontinuatsăpersistemultedintretrăsăturileunuistat
subdezvoltat.Agriculturarămâneabazaeconomieinaționale,iarmajoritateapopulațieilocuiaîn
1GH.IACOB,Societateașieconomia.Procesuldemodernizare.Considerațiigenerale,înIstoria
Românilor,VII,tomII(1878-1918),București,2003,p.31.

6mediulrural.Înpofidacreșteriiproducțieiagricoleșialegislațieiagrare,agriculturaarămasla
nivelulmijloculuidesecolalXIX-lea,învremecelocuitoriisebucurauîntr-omicămăsurăde
avantajeleprogresuluieconomic.Industrializareaafostinegalăși,înpofidaunorcreșteri
impresionante,ramurileindustriale-cheiedezvoltaucugreutateorelațiereciprocavantajoasăcu
agricultura.
DeșilegăturileeconomicealeRomânieicustateleeuropeneaucrescutînvolumșiîn
complexitate,relațiilebilateraleeraudisproporționate,îndefavoareaRomâniei.Piețelestrăine
pentruproduseleagricoleromânești,furnizoriistrăinideprodusemanufacturate,câtșicapitalul
străinaudevenitindispensabilepentrudezvoltareaeconomicăaRomâniei,crescândastfel
dependențastatuluiromândestateleoccidentale.
Structuriloreconomiceromâneștidinperioada1878-1916leesteconsacratăobogată
istoriografie.Dintreramurileprincipalealeeconomiei,agriculturas-abucuratdeceamaimare
atenție.CJormescușiI.Popa-Burcăelaboreazăolucrareesențială,conținândstatistici,hărțiși
descrierialetuturoraspecteloragriculturii2.R.Rosettiaeditatoseriededocumente
fundamentalereferitoarelaproblemaagrară,careabordeazăprobleme,precumvânzarea
domeniilorstatuluișicreditulrural3.Unbunghidalrelațiilordeproprietatedupă1864,bazatpe
ampledatestatistice,suntlucrărileluiG.D.Creangă4,iarlucrarealuiG.Ionescu-Șișeșticonține
cercetărimultilateraleînprivințaagriculturiițărăneștidescarămică5.
LucrarealuiTh.C.Aslanoferăoimaginecompletăapoliticiiagrarepromovatedestatul
românlacumpănasecoleloralXIX-lea–alXX-lea6,învremeceC.Argetoianudescriemarea
proprietatefunciarășiargumenteazămodulîncares-arputeaefectuaexproprierea7.C.Garoflida
propussoluțiiconcretepentrucrizaagrară,princares-arfipututpăstramarilemoșii8.Celedouă
edițiialelucrăriiluiG.Maior,publicateînainte(1895)șidupă(1911)răscoaladin1907,dauo
ideeasupraefectelorrăscoaleipentruțărănimeșiagricultură9.LucrarealideruluiliberalC.I.C.
Brătianuprezintăviziuneapoliticiiliberaleasupraagriculturii10.Lucrareacolectivăalcărei
editoresteV.Liveanu,îndepărtându-ibalastulideologicspecificepociiîncareaapărut,
reprezintăunghidutilcuprivirelasituațiaagriculturiidedupă190711.
2C.JORMESCU,I.POPA-BURCĂ,HartaagronomicăaRomâniei,București,1907.
3R.ROSETTI,Acteșilegiuiriprivitoarelachestiațărănească,I-VIII,București,1907-1908.
4G.D.CREANGĂ,Proprietatearuralășichestiuneațărănească,București,1905;idem,
GrundbesitzverteilungundBauernfrageinRumänien,Leipzig,1907;idem,Considerațiunigeneraleasupra
reformeloragrareșiasupraexproprierei,București,1913.
5G.IONESCU-ȘIȘEȘTI,RumäniensbäuerlicheLandwirtschaft,București,1912.
6TH.C.ASLAN,PoliticaagrarăînRomânia,București,1909.
7C.ARGETOIANU,Mareanoastrăproprietateșiexproprierea,București,1913.
8C.GAROFLID,Problemaagrarășideslegareaei,București,1908.
9G.MAIOR,Româniaagricolă,București,ed.I–1895,ed.aII-a–1911.
10C.I.C.BRĂTIANU,AgriculturaînRomâniadeerișiînRomâniademâine,București,1919.
11RelațiiagrareșimișcărițărăneștiînRomânia(1908-1921),ed.V.Liveanu,București,1967.

7IndustrieiromâneștidelasfârșitulsecoluluialXIX-leașiînceputulsecoluluialXX-leai-
aufostconsacratelucrăricareanalizeazăcontribuțiaindustrieiladezvoltareaeconomicăa
statului.OlucraredepionieratesteacceaaluiN.Păianu12.N.P.Arcadianprezintăprincipalele
ramuriindustriale,referindu-se,deasemenea,lameșteșugariiurbanișimeșteșugurilețărănești
înaintederăzboi13.SolidamonografiealuiC.Zaneoferăobazădecercetaremaiextinsă14.
Industriapetrolierăs-abucuratdeoatențiemaimaredecâtcelelalteramuri.C.M.Boncu
urmăreșteînamănuntdezvoltareaacesteiindustriipânălafinelesecoluluialXIX-lea15.Lucrarea
luiTh.C.Aslantrebuieconsultatăînprivințacontroluluiexercitatdestatasupraserviciului
poștalșiasupraindustrieisării,tutunuluișialtorindustrii16.Oprezentarebunăaconstrucțieide
căiferatepoatefigăsităînlucrareacomunăaluiC.Botez,D.UrmașiI.Saizu17.
Sistemulbancarșipoliticaguvernamentalăîndomeniulfinanciarsuntexaminateîn
profunzimedeV.Slăvescu18.Combinândrelatareadetaliatăcuoabundentăselecțiedemărturii
documentare,C.I.Băicoianuabordeazăaceleașisubiecte19.
Însfârșit,V.Axenciuc20,N.N.Constantinescu(coord.)21șiC.Murgescu22analizeazăîn
lucrăridesintezăproblematicadezvoltăriieconomiceaRomânieiînperioada1878-1916.
1.2.Agriculturașirelațiileagrare
ÎnultimulsfertalsecoluluialXIX-leașiînaniidepânălaPrimulRăzboiMondial,
agriculturaacontinuatsărămânăbazaeconomieiromânești.Înanul1900,agriculturacontribuia
cudouătreimilaprodusulnaționalbrutșiasiguratreisferturidinexporturilețării.Înpofida
progreselorînregistrateînsectorulindustrialșidesistemulbancar,aconsolidăriiinfrastructuriiși
acreșteriiproducțieiagricole,nuauavutlocmodificărisemnificativeînorganizareaagriculturii.
12N.PĂIANU,Industriamare.1866-1906,București,1906.
13N.P.ARCADIAN,IndustrializareaRomâniei,București,1937.
14C.ZANE,IndustriadinRomâniaînadouajumătateasecoluluialXIX-lea.Desprestadiile
premergătoareindustrieimecanizate,București,1970.
15C.M.BONCU,Contribuțiilaistoriapetroluluiromânesc,București,1971.
16TH.C.ASLAN,StudiuasupramonopolurilorînRomânia,București,1906.
17C.BOTEZ,D.URMA,I.SAIZU,Epopeeaferoviarăromânească,București,1977.
18V.SLĂVESCU,IstoriculBănciiNaționaleaRomâniei(1880-1924),București,1925.
19C.I.BĂICOIANU,IstoriapoliticeinoastremonetareșiaBănciiNaționale,1880-1914,I-II,București,
1932-1939.
20V.AXENCIUC,IntroducereînistoriaeconomicăaRomâniei.Epocamodernă,București,1997;idem,
AvuțianaționalăaRomâniei.Cercetăriistoricecomparate.1860-1939,București,2000;idem,Evoluțiaeconomică
aRomâniei.Cercetăristatistico-istorice.1859-1947,1.Industria,București,1992;2.Agricultura,București,1996;
3.Monedă-Credit-comerț-Finanțepublice,București,2000.
21N.N.CONSTANTINESCU(coord.),IstoriaeconomicăaRomâniei,1.Delaînceputuripânălacelde-
aldoilearăzboimondial,București,1998.
22C.MURGESCU,Mersulideiloreconomicelaromâni,I-II,București,1987-1990.

8Responsabilitateadirectăpentruproducțierămâneapeseamațărănimii,caredețineamajoritatea
inventaruluiagricolșiaanimalelorșiurmacăiletradiționaledecultivareapământului,dinceîn
cemaipuținsatisfăcătoarepentrucerințelepieții.Nicirelațiileagrarenuaucunoscutmodificări
substanțiale,majoritateațărănimiifiindsupusăservituțiimoșierilorsauaarendașilor
intermediari23.
Conformrecensământuluidinanul1912,aproape80%dinpopulațiaRomânieilucraîn
agricultură.Înacelașian,aproape85%dinexporterareprezentatdeproduseleagricole.Deșinu
s-aupetrecuttransformărispectaculoaseînperioada1864-1916,expresia„România-țară
eminamenteagricolă“este,totuși,exagerată24.
Efectelereformeiagraredin1864aufostmultsubașteptări.Deșițăranilorlisedăduse
dreptuldeproprietateasuprapământuluipecareîllucraserăpentrumariiproprietarifunciariși
obținuserălibertateaindividuală,nus-adezvoltatoclasăsolidășiprosperădemiciproprietari,
dețăraniindependenți,aceacoloanăvertebralăaunuistatmonarhicconstituțional.Unmare
numărdețărani,înschimb,aurămasdependențidefoștiilorstăpânifunciari.Dupăreformă,
mariiproprietarișistatulaureținutcca.70%dinterenularabil,întimpcemicaproprietate
țărăneascăreprezentarestul.Înacestecondiții,ofoartemicăpartedințărănimeputeafi
independentădinpunctdevedereeconomic.Secreauastfelcondițiilereveniriilafoștiistăpâni,
interesațisă-șiarendezepământulînschimbulprestațiilorînmuncă.Dreptrezultat,aapărutun
nousistemdedependență,numit„neoiobăgie“decătrementorulmișcăriisocialiste,C.
Dobrogeanu-Gherea,înlucrareasaapărutăîn1910,Neoiobăgia(Studiueconomico-sociological
problemeinoastreagrare).
Înceledouădeceniicareauurmatreformeiagrare,majoritateațăranilorîmproprietăriția
suferitodiminuareagospodăriilorlorsaule-aupierdutînîntregime25.În1864,din445.000
clăcași,406.000primiserăsuprafețedepământ,fiedinproprietateastatului,fiedinceaa
moșierilor.Dar,celpuțin100.000clăcașinuauprimitdelocpământarabil,cidoarunlocdecasă
șigrădină,iaralți150.000auprimitloturipreamicipentruaseputeaîntrețineofamiliedecel
puținpatrupersoane.Acestegrupuriformausegmentulcelmaisăracalțărănimii.Cătrefinele
anilor1880seobservaclarcățăraniinupotsupraviețuicaproducătoriindependenți.Mulțiîși
pierduserăpământulcucarefuseserăîmproprietăriți,fiindnevoițisă-lvândămarilorproprietari
funciari,împotrivaprevederilorlegiiagrare,întrucâtnuaveausuficientpământpentruca
gospodăriilelorsăfieviabiledinpunctdevedereeconomic.Chiarceicareaveausuprafețe
satisfăcătoarenudețineaumijloacele(inventaragricol,crediteș.a.)șicunoștințelenecesare
rentabilizăriiagriculturii.Principaliibeneficiariaifragmentăriimicilorgospodăriiruraleaufost
23K.HITCHINS,România.1866-1947,ed.aII-a,București,1998,p.173.
24Dupăcumseconsiderădecurând,GH.IACOB,Reperealeevoluțieieconomice.Agricultura,înIstoria
Românilor,VII,tomII,p.104.
25AnalizasituațieilaGH.CRISTEA,ProblemealemodernizăriiagriculturiiRomâniei(1864-1877),în
„Studiișimaterialedeistoriemodernă“,VII,1983,pp.147-203.

9moșieriisauțăraniimaiînstăriți,precumșinegustoriidinmediulrural.Nuesteocoincidențăcă,
înperioada1864-1888,arendașiis-auimpuscaelementesențialallumiirurale26.
Guvernularăspunspromptnevoilormoșierilorșialearendașilorculegeaprivind
învoielileagricoledin186627.Aceastaobligațăraniiîmproprietărițisăplăteascăodareînbani,
produsesaumuncăsauocombinațieîntreacestea.Acesteobligațiinuaufostinițial
împovărătoarepentruțărănime,daraplicareacontractelors-adoveditoneroasăpentruțărani.De
altfel,sociologulșijuristulNicolaeI.Basilescu,adeptulunui„idealismsocial”,carearelabază
principiulsolidaritățiisociale,criticaaceastălege,cafiindgeneratoaredeconflictesociale.El
consideracălegeaîncalcăprevederileConstituțieidin1866,întrucât,prinaceastălege,țăranii
erausupușiuneijurisdicțiispeciale,carecontraziceadreptulcomun28.
Productivitateapământuluieraafectatăînmodnegativdemoduldeviațăalțărănimii.Un
studiuefectuatpemaimultesatedinCâmpiaMuntenieidelaînceputulsecoluluialXX-lea
consemneazăcondițiinepotrivitedelocuire,îmbrăcăminteșialimentație29.Dreptrezultat,
rezistențațăranilorlabolierascăzută,iarcapacitatealordemuncăredusă.Deasemenea,un
obstacolmajorîncaleaprogresuluieconomicînrândurilețărănimiieraanalfabetismul.
Îmbunătățirisemnificativeauapărutdoardupăceguvernulahotărâtsăacordeomaimare
atențieșisăalocemaimultefondurieducațieiînlumearurală.
Evident,statuladispusmăsurimenitesăsprijineagriculturapracticatădemicii
producători.Astfel,pentruaîmbunătățiproductivitatea,guvernulliberalaînființatîn1881
CreditulAgricol,acordându-secrediteieftinețăranilor.Capitalulproveneadelastatșidinsurse
private,prinvânzareadeacțiuni.Deasemenea,deimportanțăcrucialăpentrusporirea
posibilitățilordecreditînzoneleruraleaufost„băncilepopulare“.Aparițialorafostspontană,
iarfuncționareanereglementatădelege.Primaafostînființatăîn1891,iarîn1902numărullor
ajunsesela700,avândaproape60.000membri.Succesullors-adatoratînmareparteluiSpiru
Haret,care,încalitatedeministrualInstrucțiuniiPublice,înperioadele1897-1899și1901-1904,
le-apromovatînlumearurală.ÎnvățătorulGheorgheDumitrescu-Bumbeștiesteconsiderat
„părintele”băncilorpopulareșiacooperațieiînRomânia,înființând,cusprijinulluiSpiruHaret,
168băncipopulareînRomânia.
Răscoaladin1907aprovocatoputernicăimpresienunumaiasuprasocietățiiromânești,
câtșiasuprapartidelorpolitice.Atâtdreapta,câtșistângaauperceputevenimentulcapeo
tragedienațională.Conservatorii,hotărâțisăapereintegritateaproprietățiiprivate,erauconștienți,
totuși,căerainevitabilăoexproprierepentrumenținereapăciisocialelasate.Decealaltăparte,
26K.HITCHINS,op.cit.,p.174.
27GH.CRISTEA,ContribuțiilaistoriaproblemeiagrareînRomânia:învoielileagricole(1866-1882),
București,1977,pp.47-103.
28I.BĂDESCU,O.CUCU-OANCEAcoord.,Dicționardesociologierurală,București,2011,p.47.Ase
vedea,înacestsens,șiV.RUSSU,Observațiiprivindaplicarealegiiînvoieliloragricoledin1866,în„Analele
ȘțiințificealeUniversitățiiAl.I.Cuza”,XIX,1,1973,pp.103-110.
29DatelestudiuluilaC.CORBU,ȚărănimeadinRomâniaîntre1864și1888,București,1970,pp.64-73.

10începândcusesiuneaparlamentarădintoamnaanului1907,liberaliiautrecutprinParlamento
seriedemăsurimenităsăîndeplineascăpromisiunilecuprinseînmanifestuldin12/25martie
1907.Ceamaiimportantădintrelegilereformeipriveatreiproblemefundamentale:învoielile
agricole,crediteleșiarendarea30.Totuși,acestcorpusdelegiaavutunefectredussauchiarnul
asupramajoritățiițărănimii,pedeopartepentrucămultedinprevederileacestoranuaufost
aplicate,iarpedealtăpartepentrucăaufostconceputesăajuteînprimulrândțăranulînstărit.
Relațiileagrareaurămasînmaremăsurăașacumfuseserăînaintede1907.Unmare
numărdețărani,înjurde725.000,eraulipsițidecele5haconsiderateminimumnecesarpentru
întreținereauneifamiliidecincipersoane.Daraufostsesizabileșiuneleschimbăriîn
organizareaproducțieipemarileproprietăți.Reformeleauredusnumăruldeclăcași,careaufost
înlocuițitreptatcumuncitoriiagricoli.Între1906-1913,suprafațamoșiilorlucratăcumuncitori
agricolisalariațiacrescutdela25%la35%.Mașinileagricoleînlocuiaușieletradiționala
muncămanuală,deșifolosirealoreraneuniformă.Înajunulprimuluirăzboimondialeraupuține
moșiibineutilatecuutilajeagricole,învremecefolosireautilajelorîngospodăriiletărăneștiera
extremderară.
Unuldintrecelemaiîndrăznețesemnedeschimbarefundamentalăînorganizarea
relațiiloragrarel-aconstituitcreșterearapidăaobștilordearendaredupă190731.Carezultatal
legislațieiliberaledin1908-1909,osuprafațăsemnificativădepământatrecutdinmâinile
moșierilorîncelealețăranilor.Între1907-1914,numărulobștiloracrescutdela103la605,iar
suprafațaarendatădeacesteadela73.000hala475.000ha.
Obsedanteleproblemeruraleșiincapacitateaeconomieiagraredeaprogresa,înciuda
legislațieiadoptatedupămomentul1907,i-aconvinspemulțiliberalicăeranecesarăoreformă
agrarăamplă.Lasfârșitulanului1913,I.I.C.Brătianuapropusoexpropriereparțialăamarilor
moșii.Într-oseriedearticolepublicateîn1914,VintilăBrătianu,principalulteoreticianalP.N.L.
înproblemedeeconomie,asubliniatimportanțareformeiagrareînansamblulobiectivelor
economiceșisocialealeliberalilor32.Darliberaliiauacordatpuținăatențiețărănimiisărace.Ei
îșiexprimauconvingereacăindustriaînplinădezvoltarevaabsorbisurplusuldepopulațiedin
mediulruralcătrecelurban.Declanșareaprimuluirăzboimondialpunea,însă,capătpentruo
vremeacestorpreocupări.
30Cuprivirelalegileagrareadoptateșidezbaterileparlamentarerespective,asevedeaIstoria
ParlamentuluișiaviețiiparlamentaredinRomâniapânăîn1918,București,1983,pp.386-421.
31GH.CRISTEA,AmploareamișcăriicooperativeînRomâniadupărăscoaladin1907,în„Revistade
istorie“,XXXVIII/9,1983,pp.865-878.
32V.I.C.BRĂTIANU,Scrierișicuvântări,III,București,1940,pp.403-404,411-415.

111.3.Industriașilegislațiaindustrială
Structurasectoruluiindustrialînperioada1878-1916acunoscutmodificărisemnificative,
deșineregulateîntimpșispațiu.Prinadoptareatarifuluivamalprotecționistînanul1886și,apoi,
prinlegeadeîncurajareaindustriei,dinanul1887,s-aucreatcondițiipentruunreal„demaraj
industrial“.Celetreideceniipânălasfârșitulrăzboiuluitrebuiejudecateprinprismaefortului
statuluideaîncurajașiprotejaoindustrienațională,darșiafactorilorinternișiexternipuțin
favorabili:sărăciacapitaluluiautohton,lipsacadrelortehniceșiamuncitorilorcalificați,
concurențastrăinăetc.
Așacumerafiresc,nouaconfigurațieamariiindustriis-arealizatîndeceniilealVIII-
lea–alIX-leaalesecoluluialXIX-lea.Abolireasuzeranitățiiotomaneaînlăturatultimele
impedimentepoliticedincaleacomerțuluiexternșiadatguvernuluiromânposibilitateadea
duceopoliticăcomercialămenităsăpromovezedezvoltareaeconomică.Oconsecințăimediatăa
fostcreșterearapidăacomerțuluiexteriorcare,larândulsău,astimulatactivitateaeconomicăși
aatrasinvestițiistrăine.Înaceleașidouădeceniiaînceputsăsecreezeoinfrastructurămodernă:
aufostînființatebăncicomercialeprivateșiBancaNaționalăaRomâniei,în1880,pentrua
asiguracreditulnecesarșiaofericoordonareașistabilitateafinanciară;afostintrodussistemul
monetarnațional;aufostînființatebursecomercialeundeseputeaustabiliprețurilemărfurilorși
dobânzileîncondițiiledepiațăliberă;afostadoptatăocuprinzătoarelegislațiecomercialăși
civilăcarecreacadrullegalnecesardesfășurăriiactivitățiloreconomice;aufostîmbunătățiteși
extinsemijloaceledetransport,înmoddeosebitcăileferate.
Douăelementeaufost,deasemenea,esențialepentrurealizareatransformărilor
economice:unnouspiritînafaceri,bazatpecredit,șiinvestițiacorespunzătoaredecapital.
Capitalulstrăinaavutunrolcrucialîndezvoltareaindustrieigreleșiaeconomieiîn
ansamblu33.AcestaaînceputsăpătrundăînsumeconsiderabiledupăRăzboiuldeIndependență
și,înafaraindustriei,afostinvestitînbănci,comerțșiasigurări.Înindustrie,înaintedePrimul
RăzboiMondial,capitalulstrăindevenisepredominantîngazșielectricitate(95,5%),petrol
(94%),zahăr(94%),metalurgie(74%),industriachimică(72,3%),industrialemnului(69%).Cea
maimareconcentrareeraînproducțiademateriiprime.Capitalulanglo-olandezșicelfranco-
belgiandețineauîmpreunăcca.57%dintotalulcapitaluluiinvestitînindustrie.Capitalulstrăin
reprezenta,deasemenea,oprezențămasivăînsistemulbancardupă1880,cândadevenittotal
funcționalsistemulnaționaldeinstituțiidecredit.ÎnajunulPrimuluiRăzboiMondial,celemai
maricincibăncicontrolatedecapitalulstrăindispuneauderesurseînsumând500.000.000lei,în
comparațiecucele325.000.000leicereveneaucelormaimarimpatrubănciromânești.România
aatrascapitalstrăindatorităprofituluirelativridicat,deobiceiîntre4,25-5,6%.Astfelde
33V.AXENCIUC,PenetrațiacapitaluluistrăinînRomâniapânălaprimulrăzboimondial,în„Revistade
istorie“,XXXIV/5,1981,pp.821-851.

12investițiiaufostesențialepentrudezvoltareauneieconomiimoderne,dareleauslujitșica
mijlocprincarepersoaneșiguvernestrăineputeauinfluențapoliticaguvernuluiromân34.
Prelucrareaproduseloragricolereprezentaindustriadebază.Unadintrecelemai
profitabileramurieraaceeaarafinăriizahărului,încurajatădecătrestatîn1873.Tutunul,de
asemenea,eraunadintreculturilecaresebucuraudeatenție;în1872aufostînființatedouă
fabrici,laBucureștișiIași,careîmpreunăaveauomiedelucrători.
Începândcuanul1886,liberaliiaupusbazeleuneipoliticiindustrialefundamentatepe
tarifeleprotecționisteșipesprijinuldirectalstatuluipentruîntreprinderilemarișimijlocii.Pe
termenlung,scopulacestormăsurișialtuturorcelorcareauurmatafostcreareauneiindustrii
capitalistemoderne,dupămodelulEuropeiOccidentale.Primulactimportantalnoiipolitici
industrialeafostlegeageneralăatarifelordin1886,substanțialrevizuităîn1904și1906,pentru
ațineseamădeprogresulindustrialalțăriișidepresiuneacrescândăabunurilormanufacturate
străine.
Oameniideafacerișibancheriiauconsideratlegilecuprivirelatarifelevamaledrept
mijloacetimidedepromovareaindustriei.Eisepronunțau,înschimb,pentruextinderea
ajutoruluidirectalstatului,iarîn1887auadusocontribuțieutilălaobținereaaprobăriidin
parteaParlamentuluiaunuiprogramcuprinzătordesusținereadezvoltăriiindustriale.Noualege
deîncurajareaindustrieiprevedeascutiridetaxeșitarifevamalepentrutoateutilajeleși
materiileimportatepeoperioadăde15ani,oreducereacosturilortransportuluipecaleaferatăși
acordareacutitlugratuitdecătrestataunorterenurideconstrucțiepetimpde90deanituturor
cetățenilorromânisaustrăinicarevorînființaîntreprinderiindustrialecuuncapitaldecelpuțin
50.000leisaucarefoloseauminimum25muncitori.
Legeadin1887arămasînvigoaretimpdeunsfertdesecol.Sprijinulpecareîloferea
mariiindustriiafostextinspânăîn1912,pentruaincludeșimeșteșugariicarefoloseaucelpuțin
4muncitorisaucooperativelemeșteșugăreșticucelpuțin20demembri.Noualegeprevedeacă
mărfurilefurnizatestatuluidetoateacesteîntreprinderiputeauaveaprețuricupânăla5%mai
maridecâtproduselestrăinesimilare.Ambelelegicontribuiaulaprogresulmariiindustrii.Dacă
între1866-1886erauînființateanualînmedie8întreprinderi,acesteaauajunsla63anualîntre
1906-1911(dupăintrareaînvigoareatarifelordin1906).Dintreceleaproximativ1.150
întreprindericarefuncționauîn1915,837primeausprijindinparteastatului;capitalulinvestitîn
industriamareacrescutsemnificativdela247milioaneleiîn1901,la329milioaneleiîn191535.
ÎnpreajmaPrimuluiRăzboiMondial,industriiledominanteerauceapetrolierășiceade
prelucrarealemnului,careîmpreunăreprezentau36,2%dinproducțiaindustrială,precumșicea
alimentară–32,3%.Celelalteindustriireprezentauultimatreime,printreacesteanumărându-se
industriatextilă(8,3%)șimetalurgia(7,8%).
34K.HITCHINS,op.cit.,pp.194-195.
35Ibidem,pp.196-197.

13Dezvoltareaacceleratăaindustrieiîncepândcucelde-alX-leadeceniualsecoluluial
XIX-leaafostînsoțitădeoconcentrareacapitaluluișiaproducțieiîntr-unnumărrelativmicde
deîntreprinderi.LaînceputulsecoluluialXX-lea,4%dinmarileîntreprinderi(celecucapitalfix
depeste2milioanelei)dețineau46%dinîntregcapitalulinvestitînindustrie.În1913,6societăți
peacțiunidețineau40%dincapitalultotalalunorasemeneasocietăți36.Șibăncileaucontribuit
laacestproces.În1913,7bănci,adică4%dintotalulbăncilorcomerciale,controlau58%din
capitalulbancar.Băncileși-ausporitconstantnumăruldeacțiuniînindustrie,dobândind
controlulasuprasunorfabricișiluândinițiativaînînființareaaltora37.
Ceamaidinamicăramurăaindustrieiromâneștieraceapetrolieră,îndeosebidupă1895,
cândafostadoptatălegeaminelor(legealuiPetreP.Carp)38,careamarcatoschimbare
spectaculoasăînamploareașicaracterulindustrieipetroliereromânești.În1914,industria
petrolierăerapronunțatinternaționalizată:capitalulgermancontrola35%,urmatdecelbritanic
(25%),olandez(13%),francez(10%),american(5,5%)39.Capitalulromânescreprezentaînacest
procentajdoar5,5%.
Înciudacreșteriiimpresionanteînregistrateînrafinareapetrolului,înindustriaalimentară
șiceaaprelucrăriilemnului,careîmpreunăreprezentau74%dinvaloareaproducțieiobținutede
marileîntreprinderiînpreajmarăzboiului,câtevaramuridebazăaleuneiindustriimoderneerau
aproapeinexistente.Celmaigravseresimțeaeșeculînregistratîndezvoltareametalurgiei.De
asemenea,industriaconstructoaredemașinierainexistentă.Astfel,industriaromânească
rămâneadependentădeimporturiînacestesectoarevitale.
1.4.Sistemulbancarșidecredit
Măsurilelegislativedeorganizareasistemuluimonetar,bancarșidecredits-auelaborat
abiadupăinstaurareadinastieistrăineși,maicuseamă,dupăcucerireaIndependențeideStat.
Legeadin1867introducealeulnou,divizatîn100bani;easeîntemeiapebimetalism,respectiv
peaurșiargint.
36Ibidem,pp.197-198.
37G.M.DOBROVICI,IstoriculdezvoltăriieconomiceșifinanciareaRomânieișiîmprumuturile
contractate,1823-1933,București,1934,pp.263-271.
38CredemcănuestedeprisossăredămargumentulluiPetreP.Carp:„Exploatareabogățiilorminiere,
creareașidezvoltareadiferitelorindustriilanoi,reclamăseriosolegedemine.Numaifixând,garantândși
regulamentândraporturiledintrecapital,proprietarulsuprafețeișioameniideștiință,putemsperacăcăutărileși
exploatărileminierevorlua,încetulcuîncetul,avântulpecare-ldorimșipecare-lputemcusiguranțăaștepta…”(Cf.
P.P.CARP,Expunereademotivelaproiectuldelegeaminelor,carierelorșistabilimentelordependintedeaceste
industrii,înInstitutulGeologicalRomâniei;LegiuirileminerevechișinoialeRomâniei.Desbaterileparlamentare
lalegeaminelordin1895,XI,București,1925,p.3,apudGH.BUZATU,Oistorieapetroluluiromânesc,edițiaa
II-a,Iași,2009,p.29).
39GH.BUZATU,Româniașitrusturilepetroliereinternaționalepânăîn1929,Iași,1981,pp.34-35.

14Momentulesențialîncreareasistemuluibancarmodernl-aconstituitînființareaBăncii
NaționaleaRomânieiîn1880,fiind,înordinecronologică,ceadea16-abancăcentralădinlume.
InițiativaaaparținutluiI.C.Brătianușiliberalilor,careauconceputunplanprincare-șiputeau
asigurapropriullorcontrolasupraacesteiinstutuții-cheie40.Înconformitatecuprincipiul
controluluiinternaleconomieinaționale,proiectullordelegeprevedeacăpentruînființarea
bănciinuputeafifolositdecâtcapitalromânesc,dincaredouătreimiurmausăprovinădinsurse
private,iarotreimedelastat.B.N.Rafuncționatșicabancăcomercialăși,înaceastăcalitate,a
avutunroldecisivîncreareasistemuluibancarromânmodern.
„La27februarie1880,președinteleConsiliuluideMiniștri,I.C.Brătianu,adepusîn
ParlamentproiectulLegiiconstitutiveaBănciiNaționaleaRomâniei,oconcretizareapoliticii
economicenaționale„prinnoiînșine”.FormulasupusădezbateriiParlamentuluidecătre
guvernulliberalsebazapeîntâlnireacapitalurilorparticularecuîncredereainspiratădestat.
Expunereademotivelaaceastălegeseîncheiacuurmătoareaapreciere:„posteritateavaluacu
recunoștințăactînanaleleei,căRomâniași-adobânditastăziinstituțiuneauneiBănciNaționale,
prinpropunereaguvernuluiconservatorșiprinstăruințeleșisforțărilepartiduluișiguvernului
liberal.Aceastăîmprejurareonoreazăegalșipeceicareauluatinițiativapropuneriișipeacei
caredinpropunereaufăcutorealitate”.Deasemenea,inițiatoriiproiectuluiprecizaucăîntregul
sistemalorganizăriișiadministrăriiB.N.R.,atâtprincipiileconstitutive,câtșimecanismul
funcționăriiei,aufostluatedinlegeaorganicăaBănciiNaționaleaBelgiei,totașacum
principiileConstituțieiBelgieidin1830austatlabazaConstituțieiRomânieidin1866.
ÎnParlament,dupăserioasedezbateri,lasfârșitulluniimartie1880,afostvotatăLegea
pentruînființareauneibăncidescomptșicirculațiune,înregistrându-senumaitreivoturicontra
înSenat,douăvoturicontrași14abțineriînCameraDeputaților.Rezultatulvotuluiaexprimat
cvasiunanimitateaîmpărtășitădeelitapoliticășieconomicăromâneascăcuprivirelanecesitatea
înființăriiBănciiNaționaleaRomâniei.PromulgatădeprincipeleCarolI,la11aprilie1880,
LegeaafostpublicatăînMonitorulOficial,nr.90din17aprilie1880.
BancaNaționalăaRomânieieraosocietateanonimăcuuncapitalsocialromânescde
30.000.000delei(60.000deacțiuni)șiaveaprivilegiulexclusivdeaemitebiletedebancăla
purtător.Statuldețineaotreimedinacțiuni,iarrestuldedouătreimiaparțineauparticularilor.În
schimbulconcesionăriiprivilegiuluideemisiunedecătrestatpentruoperioadăde20deani,
Bancaîșiasumamaimulteobligații:retragereadincirculație,încelmultpatruani,abiletelor
ipotecare;înființareadesucursaleșiagențiiînprincipaleleorașeși,înspecial,înfiecare
reședințădejudeț(măsurămenităsăușurezerăspândireaînteritoriuanoilormijloacedeplatăși
efectuareaserviciuluidetrezorerie),Iași,Galați,BrăilașiCraiovafiindprimeleavuteînvedere
prinlege;plasareauneisume,egalăcujumătatedincapitalulsocialvărsat,înefectepublice
românești;efectuareafărănicioindemnizațieaserviciuluidecasieriepentrustat.Deasemenea,
Legeaprevedeapentruoperațiuniledescontalebănciiodobândămaximăde7%,ceeace
reprezentauncreditieftin.Înprimaetapă,pentruconstituireașifuncționareaB.N.R.,erau
suficientesubscriereașidepunereaefectivăa24.000deacțiuni,reprezentânduncapitalsocialde
40M.IOSA,Aspectealepoliticiieconomiceliberaledupăcucerireaindependenței,în„Revistadeistorie“,
XXXIX/1,1986,pp.34-37.

1512.000.000delei.Pentrurestulde18.000.000delei,pânălacompletareacapitaluluistabilit
inițial,urma,lamomentuloportun,săsefacăalte2emisiunidecâte9milioane.
PrinDecretulnr.1595/1880,publicatînMonitorulOficial,nr.115din23mai1880,și
republicatînMonitorulOficial,nr.117din25mai1880,principeleCarolIapromulgatStatutele
B.N.R..Încele9capitoleși105articolealeStatutelor,eraureglementatecustrictețeoperațiunile
pecareleputeaîntreprindenouabancă:emisiuneabiletelor;scontareaefectelorcomercialeșia
bonurilordetezaur;comercializareametalelorprețioase;acordareaavansurilorpemetale
prețioase,efectepubliceșialtevalorigarantatedestat;primireadesumeîncontcurentșititluri
îndepozit;încasareaefectelorîncredințatebănciidecătreparticulari.Erauinterzisebănciiacele
operațiunicareaveaucaracterdeimobilizareafondurilor:împrumuturilepeipoteci,peacțiuni
industrialesaupepropriileeiacțiuni;participareadirectăsauindirectălaîntreprinderiindustriale
saucomerciale;posesiuneaaltorproprietățiimobiliaredecâtcelestrictnecesareserviciilorei.
Bancaurmasăemităbiletede20,100și1.000delei,precumșitipuriintermediarede50
și500delei,formaacestora,modulemisiuniilorșicantitateapentrufiecarecategoriefiindde
competențaConsiliuluiGeneralalB.N.R.Statuteleprevedeaumodalitateadeîmpărțirea
beneficiuluibăncii:6%,caprimdividend,reveneaacționarilor;dinbeneficiulrămas,20%se
depuneapentrurezervabăncii;parteacarerămâneaeradistribuităastfel:20%reveneastatului,în
afarădevenitulsăucaacționar;15%membrilorConsiliuluiGeneral(defalcatîn8%Consiliului
deAdministrațieși7%Consiliuluidecenzori);65%acționarilor,caaldoileadividend.
PrimaAdunareGeneralăaacționarilorB.N.R.aavutlocîntre15-17iulie1880,prilejcu
careafostinstalatprimulguvernator,IonI.Câmpineanu,aufostaleșiprimiidirectori(Theodor
Ștefănescu,TheodorMehedințeanu,EmilCostinescușiDinuBilcescu)șiprimiicenzori(Ștefan
Ioanid,MenelasGhermani,Em.HillelManoahșiConstantinAngelescu).La24iulie1880,în
primaședințăaConsiliuluiGeneralaufostprezentațidirectorii(I.AntoniușiGoguC.
Cantacuzino)șicenzorii(EugenAlcaz,PetreStoicescușiAl.Băicoianu)numițideGuvern.În
varașitoamnaanului1880,conducereabănciiafostpreocupatădeproblemele,nupuțineșinu
ușorderezolvat,presupusedeorganizareaactivitățiisalepropriu-zise.Maiîntâi,aceeaasediului.
Laînceput,BancaafuncționatînclădireaSenatului,depeBulevardulElisabeta,lângăPrimăria
Capitalei.La24iulie1880,ConsiliulGeneraladecismutareaprovizorieînsediulCreditului
FunciarRural,dinstradaColțeinr.21,undeexistaspațiulnecesarpentruinstalareaimprimeriei
biletelor.
La28noiembrie1880,aufostpuseîncirculațieprimelebancnotealeB.N.R.Acestea
erauvechilebileteipotecare,emiseînbazalegiidiniunie1877.Eleaufosttransformateîn
bancnote,prinaplicareaunuisupratipar,înculoaregalbenăsauneagră,careconțineatitulatura
băncii(BancaNaționalăaRomâniei),data(9septembrie1880),semnăturaguvernatorului(I.I.
Câmpineanu),acasierului(D.Bilcescu)șiacenzorului(S.Ioanide).”41
41https://www.bnr.ro/Inceputurile–1053-Mobile.aspx,accesatladatade13.03.2020.

16Cursulmonedelors-amenținutrelativconstantpânălaPrimulRăzboiMondial:1leu=1
fr.francez,1lirăitaliană,1fr.belgianetc.;1marcăgermană=1,24lei;1dolar=5,18lei;1liră
sterlină=25,24lei42.
PânălaînceputulsecoluluialXX-lea,aumaifostînființate27bănci,dintrecare:Banca
GeneralăRomână(capitalgerman),BancaComerțului,dinCraiova(capitalromânesc),Bancade
Scont,dinBucurești(capitalromânesc),BancaAgricolă(capitalromânesc).Înaniiurmători,
pânălarăzboi,aumaifostînființate:BancadeCreditRomân(capitalaustriac),Banca
Marmorosch-Blanck&Co(capitalgerman,francez,maghiar,românesc),BancaComercială
Română(capitalaustriac,francez,englez),BancaRomânească(capitalromânesc).
Organizareașiactivitateasistemuluibancarșidecreditafostintenssprijinitădecătrestat,
prinparticipareadecapitalsaupringarantareaoperațiunilorfinanciare.
Înacestedecenii,s-aucreatcondițiipentruasigurareașigarantareainvestițiilorîn
principaleledomeniideactivitate.Unminussemnificativalsistemuluidecreditera,totuși,acela
cățărănimeașimicaindustrieaveauunaccesrestrânslacreditelededezvoltare.
1.5.Comerțulexterior
Comerțulexterioraavutunefectdecisivasupradezvoltăriieconomieiromânești.Acesta
s-aextinsfoartemultînjumătateadesecolpremergătoarePrimuluiRăzboiMondial.Șiîncazul
României,„pulsul“viețiieconomicepoatefiluatcelmaibinestudiindevoluțiașistructura
comerțuluiexterior.Perioadaaflatăînatențianoastrăestedelimitatădeanul1886,cânds-a
trecutdelaregimulliberuluischimblapoliticaprotecționistă.Protecțiavamalășiîncurajarea
industrieinaționale,efortulstatuluidearealizainfrastructurațăriiaufavorizatimporturilede
mașinișiutilaje,materialrulantetc.Totodată,creareaunorramuriindustrialeaumairedus
importuriledebunurideconsum,deșipiațaromâneascăeradependentă,pânălarăzboi,de
produselefinitealeindustrieioccidentale.
Înmodtradițional,Româniaexportagrâneșiimportabunurimanufacturate.Înaceastă
perioadă,atâtguverneleconservatoare,câtșiceleliberale,aumenținutlaunnivelscăzuttaxele
vamalelacereale,pentruaîncurajavânzărilepestehotareși,prinaceasta,pentruaspori
veniturilestatuluișipentruastimuladezvoltareaeconomică.ÎnafarădeAustro-Ungaria,
Româniaasemnatacorduricomercialecualtemariputeri.Stateleoccidentaleaurefuzatinițial
săîncheieconvențiitarifarecuRomânia,pentruanuofensaguvernulotoman.Dar,înnoiembrie
1876,dupămodelulconvențeicuAustro-Ungaria,aufostsemnateacorduricuFranța,Marea
BritanieșiItalia,iarîn1877,cuGermania.
42V.AXENCIUC,IntroducereînistoriaeconomicăaRomâniei…,p.154.

17Efecteleacestortratateasupradezvoltăriieconomiceromâneștiaufostdiferite.Pedeo
parte,comerțulacunoscutocreșterespectaculoasă.Între1872-1911,valoareatotalăa
exporturilorasporitdelaaproape840milioanela2.700milioanelei,iarimporturileaucrescut
dela600milioanela2.200lei.Înacelașiinterval,Româniaaavutobalanțăcomercialăpozitivă,
cuexcepțiaperioadei1977-1899șiaanilor1904și1908.Excedentulcomercialsedatoraîn
primulrânduneicreșteriaexportuluidecereale,înspecialdegrâu,iardupăanul1900,a
exportuluidepetrolșiproduselemnoase.Deficiteles-audatorat,între1876-1885,prevederilor
nefavorabilealeconvențieicomercialecuAustro-Ungaria,iardupă1887,politiciideinvestiții
substanțialeînindustrie43.
DupăIndependență,auapărutmodificărisemnificativeînorientareacomerțuluiexterior
românesc.Austro-Ungariaaocupatloculîntâipânăîn1880.Apoi,caurmarearăzboiuluivamal
declanșatîn1886șicareaduratpânăîn1892,Austro-UngariaacedatloculMariiBritanii,carea
fostcelmaibunclientalRomânieipentruproduseleagricolepânălaînceputuldeceniuluialX-
leaalsecoluluialXIX-lea.DintrefurnizoriidemărfuriaiRomâniei,Germanias-aplasatpe
loculîntâilaînceputuldeceniuluialX-lea,urmatădeAustro-Ungaria.În1912,celedouă
asigurauRomâniei60%dintotalulmărfurilorimportate44.Puterileoccidentalerămâneaumultîn
urmaacestora.MareaBritanieșiFranțalaunlocfurnizaucam20%dinimporturileRomânieiși
preluaucca.15%dinexporturileei.
ValoareacomerțuluiexterioralRomânieieradeaproape20deorimaimicădecâtceaa
Germaniei,dardepeste2orimaimaredecâtceaaBulgarieișiaSerbiei,luatelaunloc.Încădin
epocăsesubliniacăRomâniaareuncomerțexteriormaimarecavaloaredecâtcelînsumatal
Bulgariei,SerbieișiGreciei45.
PentruRomânia,anul1914încheiaoepocăîncareagriculturaeraramuradominantă,
asiguraaproape90%dinproduseledeexportși,caurmare,costurilemodernizării.
1.6.Transporturile,comunicațiileșitelecomunicațiile
Înevaluareaacestuireperaldezvoltării,surprindesaltulspectaculosrealizatîn
modernizareaRomâniei,în„legarea“țăriicuEuropa,înapropiereadenivelulcivilizației
occidentale.Rețeauadetransporturis-aextinspentruaputeafacefațăactivitățiiindustriale
crescuteșidezvoltăriicomerțuluiexterior.Problemaceamaiurgentăeratransportareacâtmai
43K.HITCHINS,op.cit.,pp.199-200.
44OanalizădetaliatăacomerțuluiexterioralRomânieidupă1900segăseștelaM.IOSA,Comerțul
exterioralRomânieiînprimuldeceniualsecoluluialXX-lea,în„Revistadeistorie“,XLI/2,1988,pp.171-190;
XLI/3,pp.299-312.
45GH.PLATON,V.CRISTIAN,GH.IACOB,V.RUSSU,I.AGRIGOROAIEI,Cums-aînfăptuit
Româniamodernă.Operspectivăasuprastrategieidezvoltării,Iași,1993,p.144.

18rapidășicâtmaiieftinăcătrepiețeaproduseloragricoleșiapetrolului.Transportulferoviar
păreasăofereceamaibunăsoluție.
În1915,Româniaaveapeste3.500kmcaleferatăsimplă,cu404stațiiși39halte,932
locomotive,1.49vagoanedecălătoriși25.736vagoanedemarfă46.Deasemenea,țaradispunea
deorețeadedrumuride46.000km,dintrecarepeste5.000kmșoseanațională,cca.5.000km
șoseajudețeană,iarrestulde36.000kmdrumuricomunale,majoritateașoseluite47.
Activitateadepoștă,telegrafșitelefonacunoscutînacestedeceniiodezvoltare
impresionantă,țarastabilindlegăturișicucelelaltecontinente.Spreexemplu,corespondența
poștalăexternăsosităacrescutdela674unitățiîn1872,la15.822în191348.
Acesterealizăriaufostposibileprinalocareaunormarifonduribugetarepentru
construcțiadecăiferate,gări,drumuri,poduri,antrepoziteș.a.În1880,statulromâna
răscumpăratdelasocietățilestrăineaparatulcăilorferate,asigurândîncontinuareconstrucția
rețeleiferoviareînregieproprie.Concomitent,transportulferoviarcontribuiașiladezvoltarea
unorramuriindustriale,aiciconsumându-se90%dinproducțiainternădecărbune49,iarmulte
uzineaufostînființatepentrurealizareașiîntreținereacăilorferate,apodurilor,materialului
rulantetc.Întreprindereacăilorferatedeveniseceamaimaredințară,folosindunpersonalde
cca.37.000persoane50.
Progresesemnificativeaînregistratnavigațiafluvialășimaritimă.În1890s-aînființat
NavigațiaFluvialăRomână,iarîn1895,ServiciulMaritimRomân.Deasemenea,lacumpăna
secoleloralXIX-lea–alXX-leas-aumodernizatporturileConstanța,Brăila,Galați,Giurgiuș.a.,
fiindconexatelarețeauadecăiferate.În1895s-ainauguratPodul„RegeleCarolI“dela
Cernavodă,celmaimarelaaceavremedinEuropacontinentală,lucrăriledeconstrucțiefiind
condusedecătreinginerulromânAnghelSaligny.
În1905,flotamaritimăaRomânieisecompuneadin„nouăvapoaremari,cu30.000CP,
dintrecarecincivapoarefaccursaBrăila-Rotterdam,iarpatrufactransporturiledepersoaneși
mărfuriîntreConstanțașiConstantinopol,cursăcares-aprelungitdecurândpânălaSmirnași
Alexandria“51.
46V.AXENCIUC,IntroducereînistoriaeconomicăaRomâniei…,p.55.
47Ibidem,p.62.
48Idem,EvoluțiaeconomicăaRomâniei…,I,p.371.
49K.HITCHINS,op.cit.,p.205.
50V.AXENCIUC,IntroducereînistoriaeconomicăaRomâniei…,p.56.
51L.COLESCU,ProgreseleeconomicealeRomânieiîndeplinitesubDomniaM.S.RegeluiCarolI(1866-
1906),București,1907,p.70.

19Pentruevoluțiatelegrafului,reținemmărireatraseelordela3.954kmînanul1877,la
9.062kmîn191352.Numărulposturilortelefoniceacrescutdela177în1894,la17.979în
191353.
Corespondențapoștalăacontribuitlaintensificareamodernizăriișiintegrăriițăriiîntre
stateledezvoltatealemapamondului.Peplanintern,număruldeunitățiexpediateacrescutdela
8.104în1877,la153.626în1915.Înexterior,creștereaafostdela1.396unitățiîn1880,la
13.632în191454.
Datelestatisticedemonstreazăritmulacceleratdedezvoltareatransporturilor,
comunicațiilorșitelecomunicațiilor.Totuși,dincauzalipseiresurselor,Românianuseputea
comparacustateledezvoltatedinOccident.Cutoateacestea,țaraafostconexată–princăiferate,
drumuri,transportulfluvialșimaritim,telegraf,telefon,poștă–lalume,factoresențialpentru
procesulmodernizării.
52V.AXENCIUC,EvoluțiaeconomicăaRomâniei…,I,p.366.
53Ibidem,p.375.
54Ibidem,pp.368-371.

202.SITUAȚIASOCIALĂ
2.1.Considerațiunigenerale.Istoriografiaproblemei
Analizastructurilorsocialedinperioada1878-1916serealizeazăînstrânsălegăturăcu
caracteristiciledezvoltăriieconomice.Existăoistoriografiesatisfăcătoareconsacratăstructurilor
socialeșidemografice,deșimairămânemultdefăcutînanalizastructuriisociale,avieții
cotidieneșiamentalitățiilocuitorilor.Încentrulatențieis-auaflat,îndeosebi,situațiaeconomică
ațărănimiișirelațiileacesteiacumariiproprietarifunciari.N.Manolescuanalizeazăîntr-o
lucraredepionieratlocuința,portulșialimentațiațărănimii55.Informațiiprețioasecuprivirela
secolulalXIX-leasegăsescînlucrărileluiH.H.Stahl56șiV.Butură57.Istoriisocialealemarilor
șimijlociilorproprietarifunciariurmeazăafiscrise.Burgheziașiroluleiînsocietateaconstituit
subiectuladouăstudiideveniteclasice,aparținândluiȘt.Zeletin58șiM.Manoilescu59.Înceea
cepriveșteproletariatul,lucrareaeditatădeN.N.Constantinescuoferăodescriereamplă,deși
unilaterală,acondițiilordemuncășideviață60.
Mișcărilesocialețărăneștis-aubucuratdeoatențieconsiderabilă,maialesîn
istoriografiacomunistă,faptușorexplicabil,dealtfel.Ocolecțiedeizvoareistoriceconține
rapoartealeautoritățilorlocaleșidocumenteoficialereferitoarelarăscoaladin188861.Altedouă
lucrări,aparținândluiC.Corbu62,respectiv,N.Adăniloaie63analizeazăcauzele,desfășurareași
consecințelerăscoalei.
Marearăscoalădela1907afosttratatăcaunmomenthotărâtorînrelațiileagrare.R.
Rosettiafăcutinvestigațiiatenteșiîncăvalabilecuprivirelacauzeleeconomiceșisocialemai
îndepărtatealerăscoalei64.Uncontemporancareasprijinitdreptulțăranilordeaposedapământa
fostV.M.Kogălniceanu,acăruilucrareesteatâtoanalizăaproblemei,câtșiunprogramde
reformă65.Ceamaicuprinzătoareprezentarearăscoaleiesteolucrarecolectivăapărutăîn196766.
55N.MANOLESCU,Igienațăranilorromâni,București,1895.
56H.H.STAHL,Contribuțiilastudiulsatelordevălmașeromânești,I,București,1959.
57V.BUTURĂ,Etnografiapoporuluiromân,Cluj-Napoca,1978.
58ȘT.ZELETIN,Burgheziaromână.Originașiroluleiistoric,București,1925.
59M.MANOILESCU,Rostulșidestinulburghezieiromânești,București,1942.
60N.N.CONSTANTINESCU(ed.),DinistoriculformăriișidezvoltăriiclaseimuncitoaredinRomânia
pânălaprimulrăzboimondial,București,1959.
61Răscoalațăranilordin1888,București,1950.
62C.CORBU,Răscoalațăranilordela1888,București,1978.
63N.ADĂNILOAIE,Răscoalațăranilordin1888,București,1988.
64R.ROSETTI,Pentruces-aurăsculatțăranii,București,1908.
65V.M.KOGĂLNICEANU,Chestiuneațărănească,București,1906.
66Marearăscoalăațăranilordin1907,București,1967.

21Oanalizăacondițiilorîncares-adesfășuratrăscoala,careinvitălareflecție,estelucrarea
istoriculuiPh.G.Eidelberg,bazatăpeocercetareexhaustivăafondurilordearhivărelevanteșia
publicațiilorcontemporane67.Istoriciiauladispozițieomasivăcolecțiededocumenteale
administrațieilocaleșicentrale,în5volume,caretrateazăcondițiilecareauprecedatrăscoalași
cursulviolențelorperegiunigeografice68.
2.2.Indicatoriistructuriidemografice
PopulațiaRomânieiasporitconstantînceadeadouajumătateasecoluluialXIX-lea.În
1861,celedouăPrincipateaveauîmpreună3.969.675locuitori.În1899,totalulpopulațieițării
crescusela5.956.690locuitori69.Creștereapopulațieiîntre1859-1914s-adatoratuneirateînalte
anatalității,combinatăcuodescreșteremodestăarateimortalității.Menținereacreșterii
populațieis-adatoratîndeosebizonelorrurale.Între1859-1889,nașterileaudepășitdeceselecu
puținpesteunmilion,darlaorașe,înaceeașiperioadă,nașterileaudepășitdeceseledoarcu
6.228.Astfel,sporulnaturalalpopulațieiînmediulruralafostdeaproape100%,iarlaorașe
numaide0,56%70.
Rataînaltăamortalitățiiacontinuatsăfieopiedicăserioasăîncreștereademografică
pânălaprimulrăzboimondial,înspecialînrândulcopiilor.Depildă,în1892,dintr-untotalde
96.062deceseînîntreagațară,întreianuarie-iunie,44.092aufostcopiisub5ani.Cauza
principalăeralipsaunorminimecondițiidealimentație,igienășiasistențămedicală71.
Dupăcumsugereazăcifreleprezentatemaisus,majoritatearomânilorlocuiauînmediul
rural.În1859,85%dinpopulațieerarurală,iarîn1912procentulrespectiverade82%.Între
1859-1899,populațiaurbanăacrescutdela552.000la1.050.000,saucu90%,șiacontinuatsă
creascăaproximativînacelșiritmpânălarăzboi.CreștereapopulațieiBucureștiloreste
edificatoare:în1859aveaopopulațiede122.000locuitori,iarîn1916–381.000locuitori.
Înprivințastructuriipesexe,recensământuldin1899consemnaurmătorulraport:50,8%
populațiemasculină,49,2%populațiefeminină72.
Științadecarteșieducațiareprezintăunreperdefinitoriupentruurmărireaprocesuluide
modernizareațăriiși,înacelașitimp,deraportarelacelelaltestateeuropene.Conform
recensământuluidin1899,structurapopulațieidupăștiințadecarte,dela7aniînsus,era
67PH.G.EIDELBERG,TheGreatRoumanianPeasantRevoltof1907,Leiden,1974.
68Documenteprivindmarearăscoalăațăranilordin1907,I-V,București,1977-1987.
69K.HITCHINS,op.cit.,pp.162-163.
70BuletinulstatisticgeneralalRomâniei,I,1892,București,1893,p.150.
71Ibidem,pp.304-310.
72L.COLESCU,AnalizarezultatelorrecensământuluigeneralalpopulațieiRomânieidela1899,
București,1944,p.55.

22următoarea:știutoridecarte–22%;analfabeți–78%.Pemedii,situațiasedeosebearadical:
urban-49,4%știutoridecarte;50,6%analfabeți;rural–15,2%știutoridecarte;84,1%
analfabeți73.
Conformaceluiașirecensământ,structuraconfesionalăapopulațieieraurmătoarea:
ortodocși–91,5%;mozaici–4,5%;catolici–2,5%;protestanți–0,4%;mahomedani–0,7%;
alții–0,4%74.
Înstrânsălegăturăcureligiaesteșicomponentaetnică.La1899,situațiaeraurmătoarea:
din100locuitori,92%eraucetățeniromâni,3,25supușistrăini,4,7%străinideprotecție
română75.AșacumscriaI.Simionescu,„înaintederăzboi,RegatulRomânieireprezentaunstat
etnicaproapeomogen“76.
2.3.Structurașitransformărilesociale
Procesuldemodernizares-areflectatputernicînstructurasocietății,avândconsecințe
pentrufiecarecategoriesocială.Mutațiilepetrecuteînaceștianireflectăîntr-omaremăsură
trăsăturilespecificealemodernizării,dar,maiales,ritmulacesteia.
Conformstatisticilordenaturăeconomicășielectorală,țărănimeareprezentapeste80%
dinpopulațiațării.Reformaagrarădin1864i-atransformatpețăraniînproprietaridepământ,
faptcuurmăripentrudezvoltareaeconomicăaRomâniei.Dar,dupătreideceniidelareformă
statisticaarătacăcca.300.000țăraniaveausub2hadepământ,iaralți300.000nuaveaupământ
deloc,fiinddependențidesistemulinvoieliloragricoleșidecămătărie.Constatăm,astfel,căo
treimedinpopulațiațării(600.000capidefamilie,lacareseadaugă3-4membridefamilie)
aveauunniveldetraifoartescăzut77.Abiamareareformăagrarădin1921vaschimbaradical
statutulțărănimiiînsocietatearomânească.
„Clasademijloc“acunoscut,înacestedeceniidelacumpănasecoleloralXIX-lea–al
XX-lea,celemaisemnificativemutații,caefectedirectealemodernizării.
Clasamijlocieurbanăs-aafirmatdinpunctdevedereeconomicșipoliticînjumătateade
secoldedinaintearăzboiului.Compusădinnegustorișimiciindustriași,funcționaripublici,
avocați,profesori,aceastaeraînprimulrândoburghezieromânească.Lasate,clasademijloc
erareprezentatădețăraniicareposedau10-50hadepământ,negustorii,preoții,învățătorii.O
73Ibidem,p.109.
74Ibidem,p.84.
75Ibidem,p.95.
76I.SIMIONESCU,Țaranoastră,București,1937,p.259.
77GH.IACOB,Societateașieconomia…,p.67.

23categorieaparteeraceaaarendașilor.Prinvenituri,majoritateaeracuprinsăînclasademijloc,
daropăturăseapropia,caputereeconomică,deceaamarilorproprietari.
Muncitoriisalariațidinindustrieșitransporturireprezentau,înpreajmadeclanșării
PrimuluiRăzboiMondial,opăturăsocialăcare,prinnumăr–peste250.000persoane-,tindea
sădevinăoclasăsocială.Majoritateaproveneaudinlumeasatelor,undesuprapopulareadevenise
oproblemăsocialăacutăîncursdecronicizare,darșidintremeseriașiiscăpătațicare-șigăseau
scăpareaînindustriamecanizată78.
Mariiproprietaripotfigrupațiîndouămaricategorii,ceifunciarișiceidinindustrie,
bănci,comerț,asigurăriș.a.
LaînceputulsecoluluialXX-lea,mariiproprietarifunciari–moșierii–reprezentauo
notabilăforțăeconomicășipoliticăațării.Eidețineaucca.60%dinterenulagrosilvic,iarîn
Parlamentuldinanul1911aproape50%dintredeputațișisenatorieraumariproprietaridemoșii.
Înacelașitimp,trebuieremarcatăoanumitădinamicăamoșierimii,însensulîncare
numeroșiproprietarifunciariaveauinvestițiiînindustrie,comerț,sectorulbancar.
Mariiproprietaridinindustrie,bănci,comerț,asigurări–denumițiînistoriografiecu
termenulde„mareaburghezie“-și-auconsolidatpozițiiledupăadoptarealegislațieieconomice
și,îngeneral,caurmareaintensificăriiritmuluidemodernizareațăriilacumpănasecoleloral
XIX-lea–alXX-lea79.
Astfel,înajunuldeclanșăriiPrimuluiRăzboiMondial,societatearomâneascăseaflaîn
plinprocesdetransformare.Acestprocesafostacceleratdemarilereformedinanii1918-1921,
ajungându-selalaconfigurațiasocialăaperioadeiinterbelice.
2.4.MișcărisocialețărăneștilacumpănasecoleloralXIX-lea–alXX-lea
ÎnpreajmaRăzboiuluideIndependență,cândconsecințelenouluisistemagrarerau
resimțiteînsocietatearomânească,frământărilețărăneștideveniserătotmaifrecvente.
Generalizareaacestoraafostpentruuntimpevitatădevenirealaguvernarealiberalilor(1876),
careauîntreținutsperanțaunormăsuriînfavoareațărănimiișideîmprejurărilerăzboiului.
Potrivitaprecierilor,înanii1887-1888auavutlocînVechiulRegatpeste300deacțiuniale
țărănimiinemulțumite80.
78Ibidem,p.68.
79Ibidem,p.69.
80C.CORBU,ȚărănimeadinRomâniaîntre1864și1888,p.194șiurm.

24Răscoaladin1888,careadeschisseriamarilorfrământărisocialețărănești,s-adesfășurat
pefondulconfuzieicreatedeaplicarealegiipentruverificareapământurilorcedatețăranilorîn
conformitatecuart.5-6dinlegeadin1864(1887).Dealtfel,problemaagrarăeraprezentăîn
peisajuleconomic,socialșipoliticalepocii,iar,în1886,C.Dobrogeanu-Ghereapublica
programulsocialistCevorsocialiștiiromâni,încarefiguraproblemaproprietățiicolective
asuprapământului,dezbătutăînpresavremii.ÎnceputălaUrziceni-Ilfov,lasfârșitulluniimartie
1888,răscoalas-aextinsrapidînîntreagațară.În28dintrecele32județealețăriiauavutloc
frământărișirăscoale,careauvariatcaintensitateșimanierădedesfășurare.Celmaimare
numărdesaterăsculatel-audatjudețeleRomanșiBotoșani,înMoldova,Ilfov,Prahova,
Ialomița,DâmbovițașiVlașca,înMuntenia.GrupuriderăsculațiaupătrunsșiînBucurești.
Represiuneaafostdură.Guvernuljunimist,instalatdupăcădereacabinetuluiliberal,a
acționatnecruțător.Încursuloperațiunilordereprimareaufostucișișirănițipeste1.000țărani,
iaralți3.000aufostarestați.Prinamploareașiconsecințelesale,răscoalaazguduitopinia
publică81.
Fărăasemaimanifestacuaceeașiintensitate,mișcărilețărăneștiaucontinuat,înscriindu-
secaunfactordepermanențăînpeisajulsocialalRomânieiModerne.Leîntâlnimînvaraanului
1889(județeleIași,Vaslui,Roman,Bacău,Buzău,Vlașca,Ilfov),întoamnaanului1893șiîn
iarnaanului1894.RăscoaleleaucontinuatșilaînceputulsecoluluialXX-lea,fiindsemnalateîn
1900și1904-1906.Eleaustabilitlegăturacumarearăscoalădin1907,careaîncheiatciclul
marilorfrământărisocialedinistoriaRomânieimoderne.
Marearăscoalădin1907s-adeclanșatpefondulcrizeloreconomicedelaînceputul
secoluluialXX-lea,lacares-auadăugatanisuccesividesecetă,forțareaexportuluidecerealeși
înrăutățireacondițiilordeexistențăațăranilor,sporireaconsiderabilăaarenzilor,ineficiența
sistemuluidecreditș.a.,toateacesteaagravândtensiunileexistenteînlumearuralăromânească
deladebutulsecoluluialXX-lea.
Începutulrăscoaleiafostmarcatdeolungămișcarepetiționarăațăranilordela
Flămânzi-Botoșani(8/21februarie1907),extinsă,apoi,înnumeroasesatedinjudețeleIașiși
Dorohoi,împotrivaînvoirilorimpusedearendașiitrusturilordinregiune,administratedeMochi
FischerșiBermanIuster.Mișcăriles-auextinsșiaucrescutînamploare.Masedețăraniau
asaltatorașeledereședință(Dorohoi,Botoșani,Iași),auocupattârgurile(Bivolari,Bucecea,
Târgu-Frumos).
Deoarece,înMoldova,țintaatacuriloraufostarendașii,cârciumariisauoameniiacestora–
evrei,înmajoritatealor-,s-aacreditatideeapotrivitcăreiamișcărilețăraniloraveauuncaracter
antisemit.Curândînsă,pemăsuracemișcăriles-auextins,auconstatcațăraniinufăceaniciun
feldediferențăîntrenaționalitateamoșierilorșiaarendașilor.
81GH.PLATON,Relațiiagrare.Mișcărisociale,înIstoriaRomânilor,VII,tomII,pp.97-98.

25RăscoaleleaucuprinsîntreagaMoldovășiMuntenie,dezvoltându-seînteritoriidinmotive
strictsociale,deși„atitudiniantisemite,caparteaconflictuluisocial,aumaifostînregistratepeo
fâșielungademoșiiadministratedearendașiievrei,dinnordulMoldoveipânălaGalați.
Dezvăluireahărțiirealeaadministrațieiagricolecondusedeevreipeosuprafațăimensăa
declanșatoreacțieînParlament,undesituațiaaluatproporțiileuneidubleamenințări:țărănești
șisemite.”82
ÎnOltenia,principalulfocarafostînjudețulDolj.LaBăilești,armataapulverizatcu
tunurilebaricadeleridicatedețărani.Deasemenea,sateleStănești,HodivoaiașiVieru,din
Muntenia,aufostbombardate.Țăraniiauarsșiaujefuitconace,aupătrunsînorașe,auocupat
gărișisediialeinstituțiiloradministrative.
Subpresiuneaevenimentelor,guvernulconservator–deșiposedamajoritateaîn
Parlament–ademisionat.Represiunea,deoneobișnuităasprime–afostrealizatăcuacordul
celordouăpartidepoliticedeguvernământ.Numărulvictimelorestedificildeprecizatcu
exactitate.IonI.C.BrătianumenționaînParlamentnumărulde419țăraniuciși.Ziarele
patronatedeConstantinMille,„Adevărul”și„Dimineața”,dădeaucifrade12.000-13.000de
victime.RegeleCarolIdeclaraministruluiAnglieilaBucureșticăeravorbade„maimultemii.”
Auluatpoziții,protestândîmpotrivaintervențieiviolenteaforțelorderepresiune,
numeroșiintelectuali,precumN.Iorga,Al.Vlahuță,I.L.Caragiale,C.Stere,C.Dobrogeanu-
Gherea,R.Rosettișialțiiausubliniat,totodată,alăturideosusținutăcompaniedepresăa
socialiștilor,prinMihailGheorghiu-Bujor,căguvernulaveaoresponsabilitatedeosebităpentru
soartațărănimiișiațăriiîngeneral,șideaceeaseimpunearezolvareagrabnicăa„chestiunii
țărănești.”
82A.M.STOENESCU,Armata,Mareșalulșievreii,București,1998,p.39.

263.VIAȚAPOLITICĂ(1878–1916)
3.1.Preliminarii.Istoriografie
ViațapoliticădinRomâniaînperioada1878-1916s-adesfășuratîncadrulconfigurat
dupăreformelelegiferatedeAlexandruIoanCuzașiadoptareaConstituțieidin1866.Formelede
manifestareaufostcelespecificeuropenealeepocii:sistemulpartidelorpolitice,guvernele
createdeacestea,ParlamentulșiactivitatealegislativăacelordouăCamerealeacestuia,
Monarhia,întrunirilepolitice,presapolitică.Fațădeperioadaanterioară,dintreanii1866-1878,
dupăIndependențătoatemanifestărileviețiipoliticeauluatunconturmaiprecis,definind
regimulpoliticalRomânieiModerne.
Într-oviațăpoliticătumultuoasă,cumafostceadinRomâniaacelorvremuri,Monarhiaa
jucatunroldeosebitdeimportantînmenținereaacesteiapecoordonateleconstituționale,în
limitareaexceselorșiapatimilorinutile.Înacestjocalinfluențelorșicapacitățilorindividuale,
instituțiamonarhicăagăsitsoluțiilepotriviteșioameniipoliticicapabilideaapărainteresele
stataleșinaționale.
Scenapoliticăafostdominatădeceledouăpartide–PartidulNaționalLiberalșiPartidul
Conservator–acărorînchegareîncepuseîncădinperioadaprecedentă.Remarcabilprin
coeziuneasașiprinperseverențacucareîșiaplicaprogrameledeguvernare,PartidulNațional
Liberals-adoveditcelmaihotărâtînfundamentareainstituțiilorRomânieiModerneșiîn
reformareastructuriloreieconomiceșisociale.
Darlargisegmentealepopulațieieraupracticexclusedinviațapoliticășiastfelexercitau
oinfluențăaproapenulăasupracursuluievenimentelor.Țărănimea,înceamaimareparte,
continuasăasistespectatoare,întrucâtcapacitateasaelectoralăeramicșoratădeprevederea
participăriilavotacelorcuvenituriînalte.Înpofidaunortentativenobile,unpartidțărănesc
viabilnuareușitsăsedezvolteînaintederăzboi.
Doaromicăparteapopulațieiparticipalaviațapolitică.Înafarădecondițiidevenituri
ridicatepentruvot,sistemulcolegiilorelectoraleșimanipulărileguvernuluiînexercițiuaulimitat
participarealaprocesulelectoral.Revizuirealegiielectoraleîn1884asporitdoarcupuțin
numărulalegătoriloradmișideConstituțiadin1866.Revizuireareducealatreinumărul
colegiilorelectoralepentruCameraDeputaților,înlocdepatru.Primeledouăîireprezentaupe
ceiînstărițidelasateșidinmarileorașeșitârguri,alegând145deputați;celde-altreileacolegiu

27îireprezentapețărani,majoritateapopulației,alegânddoar38deputați,cu8maimulțidecâtîn
vechiulsistemstructuratpepatrucolegii.
Regeledeținearolul-cheieîndeterminarearezultatuluialegerilor,învirtuteaprerogativei
saleconstituționaledeanumiviitorulprim-ministru.ÎnultimeledeceniialesecoluluialXIX-lea
proceduriledeschimbareaguvernelorfuseserăperfecționate.Procesulîncepeacudemisia
Guvernuluiînfuncție,consultăriîntreRegeșilideriipoliticișialegereaunuiadintreeipentru
formareanouluiguvern.Primaîndatorireanouluiprim-ministrudesemnat,dupăceîșialegea
cabinetul,eraorganizareaalegerilorpentrunoulParlament.Între1881-1914niciunGuvern
desemnatdecătreRegenuapierdutalegerile.„Rotația“partidelor(sau„rotativa
guvernamentală“,introdusăîn1895)adevenitopracticăînaceastăperioadă.Regelealternala
guvernareceledouăprincipalepartide,camijlocderezolvareaproblemeloreconomiceși
politiceșidemenținereaproprieisaleputeripolitice,săvârșindunechilibruacceptatcanormal
șioportundelideriiliberalișiconservatori.
Evoluțiaviețiipoliticeromâneștidinaceastăperioadăși-agăsitreflectareaînlucrări
istoriografice.ÎnlipsauneimonografiiasupraviețiipoliticeîntreIndependențășiPrimulRăzboi
Mondial,utileinstrumentedelucrusuntlucrărileluiI.Bulei83,P.Câncea84,Gh.Cliveti85,A.
Iordache86,M.IosașiT.Lungu87,D.A.Lăzărescu88,T.Lungu89,M.S.Rădulescu90,I.ScurtușiI.
Bulei91,A.StanșiM.Iosa92.
E.Focșăneanu93șiA.Banciu94facoradiografieaistorieiviețiiconstituționaledin
Româniaîndouălucrăricomplementare.I.MaminaanalizeazăstatutulMonarhieiînPerioada
Modernă95.
83I.BULEI,SistemulpoliticalRomânieimoderne.PartidulConservator,București,1987;idem,
ConservatorișiconservatorismînRomânia,București,2000.
84P.CÂNCEA,ViațapoliticăînRomâniaînprimuldeceniualindependențeidestat,București,1974.
85GH.CLIVETI,Liberalismulromânesc.Eseuistoriografic,Iași,1996.
86A.IORDACHE,ViațapoliticăînRomânia.1910-1914,București,1972;idem,Originile
conservatorismuluipoliticdinRomânia.1821-1882,București,1988.
87M.IOSA,T.LUNGU,ViațapoliticăînRomânia.1899-1910,București,1977.
88D.A.LĂZĂRESCU,IntroducereînistorialiberalismuluieuropeanșiînistoriaPartiduluiNațional
LiberaldinRomânia,București,1996.
89T.LUNGU,ViațapoliticăînRomânialasfârșitulsecoluluialXIX-lea(1888-1899),București,1967.
90M.S.RĂDULESCU,Elitaliberalăromânească(1866-1900),București,1999.
91I.SCURTU,I.BULEI,Democrațialaromâni.1866-1918,București,1990.
92A.STAN,M.IOSA,LiberalismulpoliticînRomâniadelaoriginipânăîn1918,București,1996.
93E.FOCȘĂNEANU,IstoriaconstituționalăaRomâniei(1859-1918),București,1983.
94A.BANCIU,IstoriaviețiiconstituționaledinRomânia,București,1996.
95I.MAMINA,ConsiliideCoroană,București,1997;idem,MonarhiaconstituționalăînRomânia.
Enciclopediepolitică.1866-1938,București,2000.

28ActivitateaparlamentarășiguvernamentalăsuntanalizatedecătreT.Drăganu96,M.
Nedelea97șiSt.Neagoe98.
3.2.RolulMonarhieiînviațapolitică
Alăturideactivitateapartidelorpolitice,aguvernelorșiaParlamentului,viațapolitică
aveaunimportantcomponent:Monarhul.DupăIndependență,atribuțiileacestuia,deșiaurămas
înesențăaceleași,audobânditoaltărelevanță.La9/21septembrie1878,prindeciziaConsiliului
deMiniștri,domnitorulCarolaluattitluldeAltețăRegală,titulaturăfolosităpentruprimadatăla
8/20octombrie1878.NoultitluafostrecunoscutdeAustro-Ungaria,MareaBritanie,Franța,
Germania,Italia,Rusia,fiindoficializatla13/25octombrie1878.
La14/26martie1881,CameraDeputațilorșiSenatul,înunanimitate,auproclamat
RomâniaRegat99,completândșiîncoronândastfel„operaregenerăriisale“,punândnumeleîn
acordcu„pozițiuneaceadobânditRomâniacastatindependent“,dupăcumsedeclaraîn
raportulConsiliuluideMiniștri.Solemnitateaîncoronăriiaavutlocla10/22mai1881.
ÎntrucâtregeleCarolInuaveacopii,iar,la9/21noiembrie1880șila17/29decembrie
1886,principeleLeopolddeHohenzollern,frateleluiCarol,șiWilhelm,fratelesăumaimare,au
renunțatlacalitateademoștenitoriprezumtivi,la14/26martie1889,aldoileafiualluiLeopold,
principeleFerdinand,afostdeclaratoficialmoștenitoralCoroaneiRomâniei.Înacelașitimp,
pentrualegacâtmaistrânsfamiliadomnitoarede„solulțării“,guvernanțiii-aucreatosituație
materialămaibună;la4/16iunie1884,pelângălistacivilăprevăzutăpentrufiecaredomnieși
careerafixatădeConstituțiadin1866,s-ainstituitșiDomeniulCoroanei,alcătuitdin12moșii,
cuosuprafațăde132.110ha100.Monarhuldevenea,astfel,unuldintremariiproprietaridemoșii
aițării,implicându-setreptatșiînactivitățiindustriale.
AtribuțiileMonarhuluișisubnouasatitulaturădeRegeaurămascelestabiliteanteriorde
Constituțiadin1866.Funcționarealorînpracticăadevenitmaibineevidențiatădupă1878.
96T.DRĂGANU,ÎnceputurileșidezvoltarearegimuluiparlamentarînRomâniapânăla1916,Cluj,1991.
97M.NEDELEA,Primi-miniștriaiRomâniei.Ideilepolitice,București,1991.
98ST.NEAGOE,IstoriaguvernelorRomânieidelaînceputuri–1859,pânăînzilelenoastre,București,
1999.
99Cf.„MonitorulOficial“,nr60din15martie1881.
100DotațiuneaCoroanei,București,1884.

29Atribuțiilesuveranuluieraumariînmateriedepoliticăexternă,precumîntoatestatele
monarhicealeEuropei,deșimaipuținexplicite101.
Înpoliticainternă,Regelesevaimpuneprincapacitateasademanipulareaoamenilor
politici,într-olumeîncaremoravurilepoliticeșisistemulpartidelorpoliticeerauînformare.
ExistențaunortensiuniinterneînrândulpartidelorafavorizatintervențiaRegelui.Îngeneral,
RegeleCarolIaavutpuținăîncredereînoameniipoliticiromâni102.AavutînlideriiliberaliI.C.
BrătianușiD.A.Sturdzașiîncelconservator(junimist)TituMaiorescu,carei-afăcutjocul
politicîn1912,acceptândoconcentrareguvernamentalăaconservatorilorcuTakeIonescu,
contravoințeiluiP.P.Carp103.
CarolInuaavutînRomâniaprietenisaufavorițișiseconsideraunomaldatoriei,
făcându-și„meseria“deregedinacestsentimentaldatorieifațădețaradeadopțiune.Pentru
România,RegeleCarolIafostuncâștigdestabilitatepolitică,cunoscutefiind,șiatunci,
moravurilepoliticiiromânești,încăinsuficientmaturizată.
3.3.Sistemulpartidelorpolitice
După1878,partidelepoliticesuntstructuriînadevăratulsensaltermenului.Înjurul
partidelorgravitaactivitateapolitică,iardinamicalorcuprindeamplesemnificații.Așacumbine
remarcaistoriculK.Hitchins,„înviațapoliticăaRegatuluiRomâniei,partideleaufostmotoarele
careaufăcutsăfuncționezemașinăriacomplexăaguvernării,daracesteanuaurespectat
întotdeaunaspiritullegilorpecareeleînseleleformulaseră“104.
PotrivitregimuluiconstituționalinstauratdeConstituțiadin1866,partideleerau
responsabilecuformareaGuvernuluicare,prindeținereaputerii,îșisubordonaParlamentul,
administrațiacentralășicealocală.PrerogativeleRegeluieraumari,favorizatedeconjuncturile
politice.Înlocdeafinumaiarbitrualsceneipolitice,Regeleafostunfactoractivaleșichierului
politic,determinândschimbărineconcordante,uneori,custăriledefapt.
PartidulNaționalLiberals-aformatla24mai/5iunie1875.PreședințiisăiînEpoca
Modernăaufost:IonC.Brătianu(pânăîn1882-1883împreunăcuC.A.Rosettișisingurpânăîn
1891),DumitruC.Brătianu(1891-1892),DimitrieA.Sturdza(1892-1909)șiIonI.C.Brătianu
101I.BULEI,EvoluțiaviețiipoliticelasfârșitulsecoluluialXIX-leașilaînceputulsecoluluialXX-lea
(1878-1914).Monarhiașirolulsăuînviațapolitică,înIstoriaRomânilor,VII,tomII,p.225.
102Ospunerăspicatuncunoscătoralepocii,istoriculI.BULEI,înibidem,p.227.
103Idem,SistemulpoliticalRomânieimoderne…,pp.345-351.
104K.HITCHINS,op.cit.,p.102.

30(1909-1927).PânălaPrimulRăzboiMondial,membriisăimarcanțiaufost:An.Stolojan,M.
Pherekyde,Eug.Stătescu,NicolaeFleva,V.Lascăr,P.S.Aurelian,SpiruHaret,C.C.Dissescu,
V.G.Morțun,C.Stereș.a.Caorganecentraledepresăaavut:„Românul“(1866-1884),„Voința
Națională“(1884-1914),„Viitorul“(1914-1938).Afostpartidulburghezieiindustriale,
financiareșicomerciale,nouaclasăgeneratădeprocesulmodernizăriiRomânieișicareacondus
acestproces.Înafaraburgheziei,înariasocialăapartiduluiauintratoparteamoșierimii,
funcționari,avocați,ingineri,medici,profesori,categoriiurbanediverse.După1900,îndeosebi,
partidulaatrasintelectualitateasatelor,prinmișcareacooperatistăinițiatădeSpiruHaret.
DintrepartideleRomâniei,PartidulNaționalLiberalaavutactivitateapoliticăși
legislativăceamaibogată,aflându-seșicelmaimulttimplaguvernare.Nucleulsăul-a
constituitgruparearadicală,careaînceputsăseorganizezeîncădin1861înjurulluiC.A.
RosettișiI.C.Brătianu,cuunrolmajorîntoateevenimenteleimportantecareaumarcatviața
politicăpânălaIndependență.
Dupăcădereaconservatorilor,liberaliiaudatțăriiceamailungăguvernare,între1876-
1888.La20martie/2aprilie1888,măcinatdecontradicțiiinterne,partiduls-aretrasdela
guvernare,înmijloculunormarifrământăripolitice.Înopoziție,PartidulNaționalLiberalși-a
reunificatrândurile,dar,dupămoartealuiI.C.Brătianu,în1891,șefialuiD.A.Sturdzanus-a
doveditsuficientdeenergică.Guvernarealiberalădintreanii1895-1899afostmarcatăde
disensiuniinterne.Gruparea„drapelistă“,condusădecătreeconomistulP.S.Aurelian,aformat
chiarunguvern,întrenoiembrie1896-martie1897.Dinnouînopoziție,după1899,Partidul
NaționalLiberalaspeculatneputințaconservatorilordeascoatețaradincrizafinanciarăși,în
februarie1901,arevenitlaguvernare,introducândunaspruregimdeeconomiișiimpozite,
avândcafinalitaterefacereafinanțelorțării.Acums-apracticatpolitica„prinnoiînșine“,chiar
dacăaplicareaeiafostîmpiedicatădepondereapreamareacapitaluluistrăin.
În1907,preluânddinnouputerea,PartidulNaționalLiberalareprimatrăscoalașia
căutatsoluțiicaresălinișteascănemulțumirilețărănești.Maimultdecâtconservatorii,liberaliiau
promovatîncurajareamunciișiacapitaluluiromânesc.
Îndecembrie1909,șefiapartiduluiestepreluatădecătreIonI.C.Brătianu,punândcapăt
confruntăriidinconducereapartidului,undeafostamestecatșiregeleCarolI,susținătorulluiE.
Costinescu,unuldintrecompetitori.Dinnouînopoziție,între1910-1913,PartidulNațional
Liberalși-apregătitunnouprogramdeguvernare,radicalșireformist.În1914,elatrecutla
revizuireaConstituției,operăîntreruptădeizbucnirearăzboiului.ÎnconsenscuPartidul
Conservator,PartidulConservator-Democratșiceilalțilideripoliticiaițării,guvernulliberala
impusneutralitateațării.
DinPartidulNaționalLiberals-adesprins,la8/20noiembrie1885,PartidulLiberal-
Democrat,condusdeDumitruC.Brătianu,frateleluiI.I.C.Brătianu,careapărăsitPartidul
NaționalLiberalînsoțitdepersonalitățiliberale,precum:M.Kogălniceanu,P.Grădișteanu,G.

31Mârzescuș.a.Aveacaorgandepresăziarul„Națiunea“(17iunie1882-26septembrie1891).A
fostunpartidalnemulțumițilordeguvernareaI.C.Brătianu,avândînsăobazăsocialărestrânsă.
Înperioada1885-1888,PartidulLiberal-Democratafostforțapoliticăceamaiactivăaopoziției,
contribuindlacăderealiberalilor,în1888.Înanii1888-1890partiduls-adestrămatîn
perspectivarefaceriiunitățiiliberale,unindu-secuPartidulNaționalLiberalla24martie/5aprilie
1890105.
NemulțumitdestiluldeconducerealluiI.C.BrătianuafostșiGeorgeVernescu,carela
10ianuarie1880acreatșielunpartid,PartidulLiberalilor-Sinceri.AlăturideVernescus-au
aflatV.Boerescu,N.Ionescu,D.Gianni,iarorganuldepresăalpartiduluiera„Binele
Public“(29noiembrie1878-17martie1884).Afostunpartidcares-aremarcatprinluărilede
pozițiedinParlamentsauînîntrunirilepublicealeluiG.Vernescușialecelorlalțifruntași,prin
articoleledin„BinelePublic“șiaclubuluipoliticcuacelașinume,înființatlaBucurești,în
ianuarie1881.ÎnacțiuneasapoliticăîmpotrivaluiI.C.Brătianu,partiduls-aapropiattreptatde
PartidulConservatorșidegrupuldinjurulluiM.Kogălniceanu.Împreunăaucrea,înmartie
1883,„OpozițiaUnită“.La7/19martie1884s-aunitcuPartidulConservator,formândPartidul
Liberal-Conservator106.
TotdinPartidulNaționalLiberals-adesprinsPartidulLiberalilor-Moderați,fondatîn
ianuarie1878deungrupdeintelectuali,avândcaorgandepresă„SteauaRomâniei“șiliderpeP.
S.Papadopulo.
Partidelordeorientareliberalălis-aopus,așacumerașifiresc,celedinsferadeidei
conservatoare.PartidulConservator,deșinuadoveditaceeașiomogenitateprecumcelliberal,a
constituitoalternativărealălaguvernareșis-aangajathotărâtînconsolidareasistemului
constituțional.AfostcreatlaBucurești,la3februarie1880,deunnumărde88oamenipolitici,
conservatorișijunimiști,careausemnatprogramulșistatutulprincareluanașterecelde-al
doileapartidpoliticalRomânieiModerne.Caliderii-aavutpeManolacheCostacheEpureanu
(1880),LascărCatargiu(1880-1899),Gh.Gr.Cantacuzino(1899-1907),PetreP.Carp(1907-
1913),TituMaiorescu(1913-1914),AlexandruMarghiloman(1914-1925).Întremembrii
marcanți,amintimpe:Al.Lahovari,gen.IoanEm.Florescu,gen.G.Manu,T.Ionescu,N.
Filipescu,C.Garoflidș.a.Organeledepresăcentraleaufost:„Timpul“(15martie1876–17
martie1884;13noiembrie1889–14decembrie1900;1martie1923–iunie1924),„Epoca“(16
noiembrie1885–14iunie1889;2noiembrie1895–13februarie1901),„Conservatorul“(15
decembrie1900–15noiembrie1914),„Steagul“(14noiembrie1914–iulie1922)107.
105„Lupta“,7,sr.4,nr.1083/24martie1890,apudI.BULEI,Evoluțiaviețiipoliticelasfârșitulsecoluluial
XIX-leașilaînceputulsecoluluialXX-lea(1878-1914).Partidelepolitice,înIstoriaRomânilor,VII,tomII,p.155.
106A.STAN,M.IOSA,op.cit.,pp.249-251.
107I.BULEI,Evoluțiaviețiipolitice…,p.156.

32BazasocialăaPartiduluiConservatorsecompuneadinmariiproprietarifunciari,
burgheziacomercialăoridefuncțiiadministrative,obunăparteaintelectualității,obazăsolidăși
mobilăîncondițiilepolaritățiiviețiipoliticeaRomânieiModerneîndouăpartidede
guvernământ.Doctrinapoliticăapartiduluiseîntemeiapetradiționalismșievoluționism108.În
loculimitațieineadaptateaformelorcapitalisteoccidentale,concepțiadoctrinarăconservatoare
propuneaoevoluție„naturală“,„organică“asocietățiiromâneștiprintr-un„progresmăsurat“.
După1888,partidulaadoptatprogramul„EraNouă“,elaboratdejunimiști,pecareva
căutasă-lapliceînguvernarea1888-1895.Îndirecțiadezvoltăriieconomiceațării,conservatorii
auîncurajatindustriamicășimijlocie,legiferândtarifevamaleprotecționistesaualtemăsuri
(legeaîncurajăriiindustrieidin1912,ceamaicompletălegedeacestfeldinRomâniaModernă).
Însădomeniulîncareconservatoriiaufostdeficitariafostcelfinanciar,lăsataproapeexclusivîn
mâinileliberalilor.Îndomeniulsocial,deși,inițial,PartidulConservatorapornitdelaideeacăîn
societatearomâneascănusuntdecâtdouăclase–moșierimeașițărănimea-,restulfiinddoar
claseintermediare,treptat,aceastăviziunes-amodificat.
În1917,subpresiuneaevenimentelor,conservatoriiși-audatacordulpentrumodificarea
Constituțieiînceeacepriveșteexpropriereașiacordareavotuluiuniversal.Dar,peunfondde
profundăcrizăintrapartinicășidelipsăauneiminimelegitimărielectorale,precipitarea
procesuluireformatornuamaiîngăduitPartiduluiConservatorsă-șigăseascăunrostsocial-
politicdupă1918șiînprimiianiinterbeliciadispărutdepescenapolitică.
PartidulConservator-Democrat,altreileapartiddeguvernământ,înordinecronologică,
s-aînființatlaBucurești,la3/16februarie1908,dinambițialuiTakeIonescucare,delaînceput
șipânălasfârșitulvieții(21iunie/4iulie1922),arămasînfuncțiadepreședinte.Partidul,apărut
dinneînțelegerileconservatorilor,areprezentatmaimultodizidențăaPartiduluiConservator.
Întremembriisăimarcanțis-auaflat:Al.A.Bădărău,C.G.Dissescu,N.Xenopol.Caorgane
centraledepresăaavut:„Ordinea“(27ianuarie1908–30ianuarie1913),„Acțiunea“(31ianuarie
1913–14noiembrie1916),„Evenimentul“(14noiembrie1916–1decembrie1918),
„Românimea“(2decembrie1918–22iunie1922).Afostunpartidelitist,întremembriisăi
găsindu-șilocavocați,profesori,medici,funcționari,comercianți,proprietarimicișimijlocii,
mariproprietarifunciari.
În1910,TakeIonescuaprezentatunprogrammaiconcret109,propunândreducereacelor
treicolegiielectoraleladouășitransformareaceluide-aldoileacolegiuîntr-unorganpoliticmai
reprezentativpentruintereselețărănimii,prinextindereasufragiuluișigarantareaindependenței
saleîmpotrivapresiunilormoșiereștișiguvernamentale.
Succeseleelectoraleinițialealepartiduluiaufostspectaculoase,câștigând,între1908-
1910,aproapetoatealegerileparlamentareparțiale.DupăceregeleCarolaaduslaputere
108Oanalizămagistrală,laI.BULEI,SistemulpoliticalRomânieimoderne…,pp.461-527.
109M.IOSA,T.LUNGU,op.cit.,pp.243-245.

33PartidulConservator,conservatorii-democrațis-aualiatculiberaliișisilindu-ipeconservatori
să-iasociezelaguvernareîn1912.
Întimpulneutralității(1914-1916),PartidulConservator-Democratafostalăturide
grupareaconservatoarealuiN.Filipescu,inițiatorulcampanieideintrareațăriiînrăzboialături
deAntanta(„politicainstinctuluinațional“).Întimpulbeligeranței,partidulaintratînguvernul
războiuluiprezidatdeI.I.C.BrătianușiTakeIonescu.
DupăUnire,partidulîșischimbădemaimulteoridenumirea(Conservator-Democrat,
Democrat,Conservator-Naționalist,Conservator-Unionist),darnuapututevitacriza.
Înariaconservatoares-aînscrisșiPartidulConstituțional,creatla1/13mai1891,
avându-lpeP.P.CarppreședinteșipeT.Maiorescu,Th.Rosetti,Al.Marghiloman,I.Negruzzi
membrimarcanți110.Organedepresăi-aufost:„Constituționalul“(15iunie1889–25iunie1900),
„EraNouă“(8octombrie1889–25iunie1900),„Epoca“(13februarie1901–17aprilie1907).
AcestpartidacontinuatactivitateapoliticăagrupăriijunimisteînchegatălaIașiînjurulrevistei
„Convorbiriliterare“,inițialcaosocietateliterară,iardinnoiembrie1871șicagruparepolitică,
încadrulconservatorilor,cureprezentanțiînguvernșiParlament,aleșipelisteleconservatorilor.
Din1881,grupareajunimistăaacționatseparatdevechiiconservatori,înurmătoriianifiindun
elementdizolvantalPartiduluiConservator.În1883și1884,junimiștiiaufostaleșiînParlament
sprijinițideguvernulliberal.În1888,junimiștiiaufostadușilaguverndecătreregeleCarol.
Pânăîn1907,deșiaucolaboratcuconservatoriișis-auremarcatprintr-obogată
activitatelegislativă,junimiștiiaurămasseparațideconservatori,dinambițialuiP.P.Carp.În
1907,acestadevineșefultuturorconservatorilor,iarPartidulConstituționalarămastottimpul
circumscrisarieiconservatoare,acționândcaunclubseparatînmijloculconservatorilor.
Încâmpuldemanifestareconservatoraugravitatșialteformațiunipolitice.Depildă,
PartidulLiberal-Conservator,creatdeLascărCatargiușiGeorgeVernescu,la17/29martie
1884,laBucurești,ceidoifiindconcomitentpreședințiipartidului.Alăturideeisegăseau
personalitățipoliticealeepocii,precum:gen.I.Em.Florescu,gen.G.Manu,Al.Lahovari,P.
Grădișteanu,Em.Protopopescu-Pake,N.Blaremberg.Organulcentraldepresăafost
„România“(18martie1884–29martie1892).Acestpartidaparținea,deopotrivă,conservatorilor
șiliberalilor,neavândocoeziuneinternă.Eraoorganizațiepoliticăad-hoc,creatăînlupta
opozițieicontraguvernuluiI.C.Brătianu.PartidulLiberal-Conservatoradevenitformațiunea
politicăînjurulcăreiaagravitat„OpozițiaUnită“.
LaretragerealuiI.C.Brătianu,PartidulLiberal-Conservatoraformatdouăguverne,în
martie1889șifebruarie1891șiaparticipatlaaltele,totdenuanțăconservatoare.Formațiune
politicăanumecreatăpentruluptadeopoziție,odatăscopulpentrucarefusesecreatădispărând,
110I.BULEI,SistemulpoliticalRomânieimoderne…,pp.118-119.

34s-adivizat,liberalii„sinceri“apropiindu-sedeliberali,iarconservatoriiîntorcându-seînPartidul
Conservator111.
MaiapropiatdeconservatoriafostPartidulNaționalist-DemocratalluiN.Iorga,
înființatla23aprile/6mai1910,laBucurești.Pânăîn1920,alăturideIorga,s-aaflatAl.C.Cuza.
Lideriaiacestuipartidaufost:V.M.Kogălniceanu,IonZeleaCodreanușiD.Munteanu-Râmnic.
DominatdeuriașapersonalitatealuiIorga,acestpartidafostunulalfuncționarilor,
intelectualilorrurali,negustorilor,auneimicipărțiaproprietarilorșiauneipărțiastudențimii
atrasedefascinantapersonalitatealuiIorgașideintensitateacredințeiacestuiaîntr-unstat
naționalistintegral.Întreagaacțiunepoliticăapartiduluiafostaxatăpepromovareaspiritului
naționalînsocietatearomânească:protejareainvestitorilorromâniînfațaconcurențeistrăine,
sprijinirelupteiromânilordinafarastatuluinațional,opoliticăexternăcâtmaiindependentăde
MarilePuterișiapropiereadestatelebalcanice.Al.C.Cuzaacăutatsăimprimeacestuipartidși
olaturăantisemită,neîmpărtășitădeIorga.
Celmaimaresucceselectoralalacestuipartids-aînregistratîn1919,laprimelealegeri
subvotuniversal(27demandateînCameraDeputaților),Iorgadevenindșipreședinteleprimului
ParlamentalRomânieiMari.
Ladreaptaarieiconservatoares-aaflatPartidulDemocrației-Naționale,constituitla25
decembrie1879/6ianuarie1880,laIași,decătreGr.Sturdza,fiulluiMihailSturdza,fostul
domnmoldoveandinperioadaregulamentară.Aveacaorgandepresă„DemocrațiaNațională“.
Partidulpromovaideiconservatoarededreapta,considerândConstituțiadin1866nepotrivită
pentruRomâniadincauzaprevederilorsalemultprealiberale.Peplanextern,erasingura
gruparepoliticăcaremilitapentruoînțelegerecuRusia,faptcareoindividualizaînpeisajul
politicalepocii.
Nefiindunpartidpoliticînadevăratulsensaltermenului,aceastăgruparepoliticăa
dispărutdepescenapoliticăînianuarie1881.
Partidelormenționatemaisuslis-auadăugataltele,situatemailastângaeșichierului
politic.AșaafostPartidulDemocrat-Radical,creatla16/28aprilie1888decătreGeorge(Guță)
Panu.Alăturideelsemaiaflau:Al.Bădărău,C.Bacalbașaș.a.Organulcentraldepresăera
„Lupta“(19iulie1884–30noiembrie1895).Înanii1888-1889,partidulainițiatdezbateriînviața
publicăromâneascăpentruchestiunilaordineazilei.Cuajutorjunimist,G.Panuafostalesîn
Parlament,înfebruarie1892.Elarămasîncercurileconservatoare,undeaînglobatșipartidul
său,înmartie1897.
Înperioada1878-1916auexistatșidouăpartidețărănești.OPartidăȚărăneascăafost
fondatăînnoiembrie1895,laBucurești,avându-icalideripeC.Dobrescu-ArgeșșiAlVălescu.
111Idem,Evoluțiaviețiipolitice…,pp.160-161.

35Organulsăudepresăera„Gazetațăranilor“(8noiembrie1892–1899).Deasemenea,unPartid
Țărănesc,creatla5/18septembrie1906,decătreV.KogălniceanușiAl.Vălescu,aveacaorgan
depresă„GazetaȚăranului“.Nuaveauînsăostructurădepartid,iarprogramuleraunulde
susținereacauzeițărănimii.
PartidaȚărăneascăadispărutdepescenapoliticăînurmaunuiprocesdeplastografie
intentatluiC.Dobrescu-Argeș,iarPartidulȚărănesc,înconfuziadintimpulrăscoaleidin1907,
lideriisăifiindînvinuițideinstigare.
LasfârșitulsecoluluialXIX-lea,proletariatulurbanaintratînviațapoliticăorganizată,
prinînființareaPartiduluiSocial-DemocratalMuncitorilordinRomânia,fondatla31
martie/12aprilie1893.Aparițiasaafostrezultatulatâtaldezvoltăriiindustrieișialschimbărilor
economiceșisocialeceoînsoțeau,câtșialmaturizăriigândiriisocialiste,înspeciala
marxismului,șialaplicăriiacesteiviziunilacondițiiledinRomâniadecătreunmicnumărde
intelectualiangajați.Darsocialismulcadirecțiededezvoltareșisocial-democrațiacaforță
politicăauexercitatdoaroinfluențăredusăasupraviețiipublicedelaaceavreme112.
Întreconducătoriimișcăriisocialistes-auimpus:I.Nădejde,V.G.Morțun,C.
Dobrogeanu-Gherea,I.C.Frimu,M.Gh.Bujor,Cr.Rakovski,Gh.Cristescu.Organelecentrale
depresăaufost:„Munca“(1890-1894),„Lumeanouă“(1894-1900),„România
muncitoare“(1902;1905-1914),„Luptazilnică“(1914-1916).Partidulaparticipatlaalegeri
localeșiparlamentare,reușind,în1892,cusprijinliberal,săaleagădoideputați.
Prinarticoleînpresadepartid,socialiștiiromâniaumilitatcuconsecvențăpentru
introducereavotuluiuniversalînRomânia.În1899,maimulțilideriaipartidului,așa-numiții
„generoși“,autrecutîntabăraliberală113.Ceirămașicredincioșicrezuluisocialistauîncercatsă
refacăpartidulși,trecândprinformaintermediară,aUniuniiSocialistedinRomânia,din1907,
în1910aupusbazelePartiduluiSocial-DemocratdinRomânia,carevacontinuaactivitatea,dar
launniveldoctrinarmairedus.
Așadar,sistemulpoliticalRomânieiModernes-aprezentatcafiindcomplexșidinamic.
Partidelepoliticeaufostdecelemaidiverseorientări,manifestateprinfrecventelegrupăriși
regrupărideforțe.Schimbărileauavutlocinițialîninteriorulcelordouăpartide–Liberalși
Conservator-șiapoi,prinaparițiadenoipartide,acopereauîntreagagamăideologicăa
curentelorpoliticealeepocii.
112K.HITCHINS,op.cit.,p.135.
113C.ATANASIU,Mișcareasocialistă.1881-1900,I,București,f.a.,p.366.

36Programelepartidelorpoliticeauavutînvederemodernizareamairapidăasocietății,dar
imobilismulsocialreprezentatdelumearuralăaîmpiedicatacestlucru.Cutoateacestea,s-au
făcutpașiimportanțiîncreareadeinstituțiimoderneșiînpriogresuleconomicșisocial.Darcel
maiimportantfaptesteacelaalînțelegeriidecătreforțelepoliticeanecesitățiiangrenării
mediuluirurallaviațapublicăprinadoptareacelordouăreforme:agrarășielectorală.
3.4.Activitateaguvernamentalășiparlamentară
Activitateaguvernelorșiaparlamentelorareprezentat,înfapt,formademanifestarecea
maiconcretăaviețiipolitice.MajoritateaproiectelordelegieraupropusedeGuvernșisusținute
deelînParlament.Deregulă,majoritățileparlamentareeraualepartiduluiaflatlaguvernareși
proiecteledelegisematerializauînlegiașacumledoreaExecutivul.
Înperioada27aprilie1876–24octombrie/6noiembrie1918s-ausuccedatlaconducerea
RegatuluiRomâniei29deguverne,dintrecare15guverneliberale,13guverneconservatoareși
junimisteșiunguvernformatdegeneralulAlexandruAverescu(denumai5săptămâni,între29
ianuarie/11februarie–5/18martie1918).Liberaliiauguvernatîntotal26deani,iarconservatorii
șijunimiștii,16ani.
Celemailungiguvernăriaufostceleleliberalilor,întrecaresedetașeazăceade12ani,
dintreaprilie1876–martie1888.Ceamailungăguvernareconservatoareafostceade7aniși
jumătate,dintremartie1888șioctombrie1895.
Activitateaexecutivășideelaborareaproiectelordelegiaguvernelordinaceastă
perioadăafostfoarteintensă,avândînvederemultitudineaproblemelorcareseridicauatâtpe
planintern,câtșipeplanextern.
Primiianiaimariiguvernăriliberaledintre1876–1888s-audesfășuratsubimperativul
evenimentelorprivindproclamareașicucerireaIndependențeideStat.Caurmareaprevederilor
TratatuluidelaBerlin(1878),GuvernulaadusîndiscuțiaCorpurilorlegiuitoaremodificareaart.
7dinConstituție(oct.1879).Înnoiembrie1878,autoritățileromânepreluauadministrția
Dobrogei,dupăpatrusecoleșijumătatedestăpânireotomană.Înmartie1880esteadoptatălegea
deorganizareaDobrogei,iarlocuitoriieiprimeaucetățeniaromână.Peplaneconomic,aufost
adoptatelegiledeîncurajareaindustriei(1881,1884,1887),legeatocmeliloragricole(1884),
legeapentruorganizareaMonetărieiStatului(1885),Codulcomercial(1887)șiserăscumpără
liniiledecaleferatădecătrestatulromân.În1885,BisericaOrtodoxăRomânădevineautocefală
fațădePatriarhiadelaConnstantinopol.
Începutădecătrejunimiști(douăcabinetecondusedeTh.Rosetti:martie–noiembrie
1888șinoiembrie1888–martie1889),mareaguvernareconservatoaredin1888–1895este

37continuatăde4cabinetesuccesive,dintrecareultimulestecelmaiimportant.Elesteformatla
27noiembrie1891,fiindcondusdeLascărCatargiu,caredețineașiportofoliulInternelor.
ProgramulGuvernuluiafostpublicatîn1892,iardintrelegilepropusespreadoptareCamerelor
legiuitoare,douăaufostmaiimportante:legeatocmeliloragricole,dinmai1893,șilegea
minelor,dinaprilie1895,careproclamadreptulstatuluiasupraresurselorsubsolului.
Conform„rotativeiguvernamentale“,laguvernareauurmatliberalii,înperioada
octombrie1895–martie1899formându-setreicabinete,douăcondu-sedeD.A.Sturdza(1895-
1896;1897–1899)șiunulcondusdeP.S.Aurelian(1896–1897).Activitatealegislativăafost
destuldeprecară,celemaiimportantelegifiindadoptateîndomeniulînvățământului.Astfel,în
1896esteadoptatălegeaînvățământuluiprimar(„legeaPoni“),în1898legeaînvățământului
secundarșisuperior(„legeaHaret“),iarînmartie1899sereglementeazășiînvățământul
profesional.ÎntimpulGuvernuluicondusdeP.S.Aurelianesteadoptatălegearepausului
duminicalșiînzileledesărbătoare(martie1897).
Înintervaluldeaproapedoianis-auformatdouăguverneconservatoare(1899–1901):
primulcondusdeGh.Gr.Cantacuzino(1899–1900),iarcelde-aldoileacondusdejunimistulP.
P.Carp.PrimulGuvern,compusnumaidinconservatori,s-aconfruntatcuogravăcriză
financiară,determinându-lsăcontractezeîmprumuturimasivedinGermaniașiFranțașisă
adopteopoliticăexcesivădeimpozitare.AldoileaGuvernafostformatînmajoritatede
junimiști,axându-sepeîncercareaderezolvareaproblemelorfinanciare.
Guvernarealiberalădin1901–1904afostrealizatădeunsingurGuverncondusdeD.
A.Sturdza,avânddouăremanieri,în1902și1903.PrimagrijăaGuvernuluiafostredresarea
situațieifinanciareațării,prinacțiuneadeechilibrareabugetului.Îndomeniullegislației,
liberaliiauadusînfațaCorpurilorlegiuitoareproiectedelegiimportante,precum:legea
meseriilor(1902),legeabăncilorpopularesătești(1903),iarîn1904onouălegevamalăși
legeadeorganizareacomunelorrurale.
Guvernareaconservatoare(1904–1907)aavutunsingurGuvern,condusdeGh.Gr.
Cantacuzino.Dintrelegileadoptate,menționămlegeacontenciosuluiadministrativ(1905),prin
carecetățeniiseputeauapăraîmpotrivaabuzurilororganelordestat,șilegeaprivindmunca
minorilorșiafemeilor.Izbucnirearăscoaleiînmartie1907adeterminatGuvernulconservator
să-șiprezintedemisia.
Guvernarealiberală(1907–1910)afostexercitatădetreiguverne:primul,condusdeD.
A.Sturdza(1907–1908),iarcelelaltedouădecătreI.I.C.Brătianu(1908-1909;1909–1910).
Liberaliiși-auînceputguvernareaîncondițiiledificilealeceleimaiputernicerăscoaledin
RomâniaModernă.Lasfârșitulanului1907șiînceputulanuluiurmătorafostadoptatăoseriede
legiprivindînvoielileagricole,judecătoriiledeocoaleșiînființareaCaseiRurale,curolde
vânzareaterenuriloragricolecătrețărani.Înaprilie1908esteadoptatălegeaîmpotriva
trusturilorarendășești,carelimitadreptuldealuaînarendăsuprafețemaimaride4.000ha.În

381909–1910aufostelaborateșialtelegicarereglementauarendareasuprafețeloragricoledecătre
comunelerurale,asociereașicontractulcolectivdemuncăalfuncționarilorstatului,înființarea
debănciînconsrtucțiișicomerț.
Guvernareaconservatoaredin1910–1913afostrealizatăprintreicabinete,formate
succesivdecătreP.P.Carp(1910–1912)șiT.Maiorescu(1912;1912–1913).Programulde
guvernareexpusdeP.P.Carpla30decembrie1910cuprindeamăsuridereglementarea
asigurărilorpentrumuncitorișimeseriași,organizareabreslelor,vânzareadeterenuriagricole
cătrețăranișiscoatereaadministrațieidesubinfluențapartidelorpolitice.Pebazaacestui
programafostadoptată,în1912,legeapentruorganizareameseriilor,credituluișiasigurărilor
muncitorești.Ceamaiimportantălegeafostaceeaprivindîncurajareaindustrieinaționale
(1912).
ActivitateapeplanlegislativacelordouăguverneMaiorescuafostmaisăracă,fiindde
menționat,totuși,douălegi:ceaprincaresedeschideauncreditde50milioaneleipentru
înființareadeșcolisăteștișilegeadeorganizareaaviațieicivileșianavigațieimaritime
românești.Merităamintitșifaptulcăaceastăguvernareadesfășuratopoliticăfinanciară
prudentă,excedentulbugetarridicându-sela89,4milioanelei.
PreocupareadebazăaGuvernuluiafostproblemarăzboaielorbalcanice,careinteresaîn
moddirectșistatulromân.
Guvernarealiberalădinperioada1914–1918afostultimaguvernareliberalădin
perioadamodernăaRomâniei,exercitându-seprindouăcabinetesuccesive,ambelecondusede
cătreI.I.C.Brătianu.ÎnprimulGuvern(1914–1916),Brătianudețineașiportofoliul
MinisteruluideRăzboi.Înprimajumătateaanului1914,liberaliiși-auorientatactivitatea
guvernamentalăcătreadoptareacelordouăreforme,electoralășiagrară.Începutulrăzboiuluia
întreruptactivitateadelegiferareacelordouăreforme,iarGuvernulatrebuitsăseconcentrezepe
douădirecțiifundamentale:primaeraaceeaaprecizăriipozițieiRomânieifațădebeligeranți,
luândînconsideraretratatuldealianțăpecareRomâniaîlaveacuPuterileCentrale;ceadea
douaaveaînvederereorientareapoliticiiexterneromânești,încondițiileîncareRomâniași-a
stabilitoatitudinedeexpectativăfațădeconflictșiconsideracăasositmomentulîncareîși
puteaexprimadeschisdorințadeîntregirenațională.
Înaugust1916,Guvernulromân,prinreprezentantulsău,I.I.C.Brătianu,semnează
TratatuldeAlianțășiConvențiaMilitarăcuAntanta,pebazacăroraRomâniaîncepeoperațiunile
militareîmpotrivaAustro-Ungariei114.
114Ampleinformațiidespreactivitateaguvernamentalădinperioada1878–1916,laI.BULEI,Evoluția
viețiipolitice…Guverne.Activitateaparlamentară,pp.164-223,carevalorificăcolecțiidedocumente.

39ActivitatealegislativăaParlamentuluiacuprins,practic,toatedomeniileviețiisociale,
economice,politiceșiculturalealesocietățiiromânești.ActivitateaParlamentuluiîncepeaîndata
de15noiembrieafiecăruianșisedesfășurade-alungulatreiluni(sesiuneparlamentară).Până
în1918,deschidereasesiuniiparlamentaresefăceaprintr-unMesajalTronului,cititdeRegesau
deșefulGuvernului,șiseînchideaprintr-undiscursalprim-ministrului.Totsuveranulavea
dreptulconstituționaldeadecideamânareasauconvocareamaidevremealucrărilorcelordouă
Camere.
Parlamentariisebucuraudeceamaimarelibertatedeexprimare,putândfaceinterpelări
sauaduceacuzațiilaadresaoricăruicetățean.Eraundreptrecunoscutalacestoradeaface
observațiiasupratuturorproblemelorceinteresauputerealegislativă.Pentruacestfapt,
parlamentariinuputeaufitrașilarăspunderenicidupăcenumaiîndeplineauaceastăfuncție.
CapreședințișivicepreședințiaiAdunăriiDeputațilorșiSenatuluiaufostaleșioameni
politicirecunoscuți,precum:L.Catargiu,Gh.Costa-Foru,D.Ghica,Al.Orăscu,V.Boerescu,C.
A.Rosetti,I.Ghica,D.A.Sturdza,P.S.Aurelian,M.Pherekydeș.a.Număruldeputațilorșial
senatorilornuafostconstant,elcrescânddela157,respectiv,68,înprimiianidedomnieailui
Carol,ajungândla191,respectiv,125,înanul1914.Membiiadunăriloreraudincelemaidiverse
mediisocio-profesionale.Spreexemplu,potrivituneistatisticifăcutăpentruanul1911,deputații
delaaceavremeaveauurmătoareleprofesiunideclarate:proprietarișimariagricultori–82,
avocați–52,profesori–17,medici–9,rentieri,pensionari–7,comercianțișiindustriași–7,
ingineri–1,alteprofesii–8.
Discuțiileasupraproiectelorlegislativeconstituiaumomentedeaprigeconfruntăride
opiniiîntresusținătoriișiadversariiacestora.DelatribunaParlamentuluis-aurostitdiscursuri
remarcabileprinargumentațielogică,erudițieșistiloratoric.Excelau,înacestsens,B.Catargiu,
M.Kogălniceanu,I.C.Brătianu,P.P.Carp,T.Ionescu,A.Marghiloman,I.I.C.Brătianu,N.
Iorga,C.A.Rosetti,V.Boerescu,T.Maiorescu,C.Stere,Al.Lahovariș.a.
Deșialegerileparlamentare(deci,șicomponențaCorpurilorlegiuitoare)erauinfluențate
deputereaexecutivă,ParlamentulVechiuluiRegatnuafostoinstutuțiedocilăacesteia,
aprobândtoatelegilepropusedeGuvern.Aufostnumeroasecazurileîncareproiectele
normativeaufostrespinsechiardecătremajoritateaparlamentară,caresusțineapolitica
guvernului.
La29decembrie1918,prindecretregal,sedizolvauCamerelelegiuitoareșieraanulată
întreagaactivitatedelegiferareaacestora.Seîncheia,prinurmare,operioadădinistoriavieții
parlamentareromânești,încareReprezentanțaNaționalăîșiadusesecontribuțialacrearea
sistemuluiconstituțional,bazatpeseparațiaputerilorînstat.Seformaserăregulișiprincipiide
desfășurareaviețiiparlamentare,acumulându-seobogatăexperiențăînactivitatealegislativă.
Totceeaces-aîntreprinsafostpentruintroducereaspirituluisupremațieilegiiîntoatesferele
societățiiromânești.Dinpăcate,unanumitconservatorismaloamenilorpoliticișiunaccentuat

40imobilismsocialaudiminuatmultdinceeacetrebuiasăseînfăptuiascăprincadrullegislativnou
creat.
ParlamentulVechiuluiRegatafostcelcareadatformăjuridicăprogramelor
guvernamentalealecelordouăpartideprincipale.Legislațiaadoptatăs-adoveditînbunămăsură
afidurabilășis-aaplicat,sauafostnumaiîmbunătățită,șiînperioadaurmătoare.Chiar
Constituțiadin1923avealabazăpeceaadoptatăînanul1866.Deasemenea,nutrebuieignorat
rolulpecarel-auavutCorpurilelegiuitoareînformareaspirituluicivicșiînmaturizareamassei
dealegători.
Încheind,putemarătacăParlamentulVechiuluiRegatafostunadintreinstituțiiledebază
alesocietățiiromânești,careși-aîndeplinitrolulîncreareaunuiregimpoliticmodernșiîn
desfășurareauneiactivitățilegislativerodnice.

414.ROMÂNIIDINPROVINCIILEAFLATESUBDOMINAȚIESTRĂINĂ
4.1.Trăsăturigenerale.Istoriografiaproblemei
ÎnceadeadouajumătateasecoluluialXIX-lea,mulțiromânicontinuausătrăiascăîn
afaraRegatuluiRomâniei.În1900,aproximativ2.800.000seaflausubstăpânireaustro-ungară
(înprincipatulistoricalTransilvanieișiregiunilelimitrofe:Banat,CrișanașiMaramureș),
230.000înBucovinași1.092.000înBasarabia.Dinanumitepunctedevedere,existențalorsub
administrațiaaustro-ungarăși,respectiv,rusă,eraasemănătoare.Nuputeauparticipalaviața
politică,încalitatedecomunitățietnicedistincte,iarviațalorculturalăseaflasubpresiunea
constantăauneiadministrațiiostile.
Dintreceletreicomunități,româniitransilvăneniși-auapăratcelmaiputernicființa
națională.Erauconștiențidedrepturileloristoriceșiaveauînurmăolungăperioadădeluptă
carei-aținutstrânsuniți.Eiaubeneficiat,deasemenea,dedouăinstituțiispiritualeviguroase–
BisericaOrtodoxășiBisericaUnită,cucentrepoliticeșiculturaleputernicelaSibiu,respectiv,
Blaj-șiderelațiistrânsecuoameniipoliticidinVechiulRegat,începândcuultimeledeceniiale
secoluluialXIX-lea.
RomâniidinBucovinașiBasarabiaaufostmaipuținnorocoși.Despărțițibruscdematca
lormoldavă,în1775și,respectiv,1812,șisupușiimediattendințelorcentralizatoarealecelor
douăimperiiabsolutiste,aceștiaausuferitdepeurmalipseiunorputerniceinstituțiiautohtoneși
auneiidentitățipoliticeșisocialedistincteîncadrulimperiilormultinaționaledincarefăceau
parte.
Otemădominantăînistoriografieafostproblemanaționalităților.AcademicianulȘt.
PascuanalizeazăluptaromânilorcătrerealizareațeluluilordeunirecuRegatulRomâniei115.S.
PolverejanșiN.CordoșprezintăsuccintperioadaMemorandumului116.L.Maiordescriepolitica
activismuluidusădePartidulNaționalRomân117.Istoriografiamairecentăaacordatatenție
BisericiiOrtodoxecaapărătoareanațiuniiromâneîmpotrivapoliticiideasimilaredusădecătre
guvernulmaghiar.DeovaloaredeosebităsuntstudiiledocumentatealeluiM.Păcurariu118,care
prezintămăsurileluateîmpotrivaBisericiișișcoliișiîncercăriledemaghiarizareprinBiserica
115ȘT.PASCU,Făurireastatuluinaționalunitarromân,I,București,1983.
116Ș.POLVEREJAN,N.CORDOȘ,Mișcareamemorandistăîndocumente(1885-1897),Cluj-Napoca,
1973.
117L.MAIOR,MișcareanaționalăromâneascădinTransilvania,1900-1914,Cluj-Napoca,1986.
118M.PĂCURARIU,PoliticastatuluiungarfațădeBisericaromâneascădinTransilvaniaînperioada
dualismului,1867-1919,Sibiu,1986.

42Unită,șiA.Plămădeală119,careseconcentreazăasupraanilorcriticiaiMitropolituluiMiron
Romanul(1874-1898).
Esteindispensabilăocolecțiededocumente,alcăreiautoresteT.V.Păcățian120,care
conțineobogatăreproduceredematerialeaxatepeactivitateaPartiduluiNaționalRomân.
AspecteleeconomicealemișcăriinaționalesuntprezentatesumardecătreT.Ionescu121.
N.N.Petra122șiM.D.Drecin123prezintămultipleleactivitățialebăncilorromânești.Pentru
legăturadintrerelațiileinternaționaleșichestiunearomâneascăînUngaria,ointroducere
valoroasăoconstituielucrarealuiT.Pavel124.
LiteraturaprivitoarelaromâniidinBucovinaeste,dinpăcate,depășitășiprecară.În
legăturăcustructurasocială,existătreilucrăriindispensabilealeluiI.E.Torouțiu125,care
reflectăobiectivelenaționalealeintelectualilorromâniînaintedePrimulRăzboiMondial.Viața
culturalășiintelectualăafostneglijată,singuramonografiecucaractergeneralaBisericii
OrtodoxeîiaparțineluiI.Nistor126șiestededicatăînspecialroluluiacesteiacainstituție
naționalăromâneascășilupteiîmpotrivarutenilor.
Nus-ascrisîncăoistoriesatisfăcătoareamișcăriinaționaleromâneștidinBucovina,însă
lucrarealuiE.Prokopowitschconstituieunghidutilînprivințaaspecteloreiprincipale127.
Literaturaștiințificăreferitoarelasituațiasocială,culturalășipoliticăînBasarabiaeste
rarășidepășită.Dintrestudiilemaivechirealizatedecătreromâni,seimpuncelealeluiI.
Nistor128,careoferăinformațiiesențiale,întimpceP.Cazacu129seconcentreazăasupraclaselor
socialeșiainstituțiilor.Odescrierevecheaprovinciei,încăutilă,esterealizatădecătreZ.C.
Arbure130.
119A.PLĂMĂDEALĂ,LuptaîmpotrivadeznaționalizăriiromânilordinTransilvaniaîntimpul
dualismuluiaustro-ungar,Sibiu,1986.
120T.V.PĂCĂȚIAN,Carteadeaursauluptelepolitice-naționalealeromânilordesubcoroanaungară,
I–VIII,Sibiu,1904-1915.
121T.IONESCU,Ideișiorientăriînpublicisticaeconomicăromânească(1890-1918),Cluj-Napoca,1985.
122N.N.PETRA,BăncileromâneștidinArdealșiBanat,Sibiu,1936.
123M.D.DRECIN,BancaAlbinadinSibiu,Cluj-Napoca,1982.
124T.PAVEL,MișcarearomânilorpentruunitatenaționalășidiplomațiaPuterilorCentrale,I-II,
Timișoara,1979-1982.
125I.E.TOROUȚIU,RomâniișiclasaintelectualădinBucovina,Cernăuți,1911;idem,Româniișiclasa
demijlocdinBucovina,Cernăuți,1912;idem,PoporațiașiclaselesocialedinBucovina,București,1916.
126I.NISTOR,IstoriaBisericiidinBucovina,București,1916.
127E.PROKOPOWITSCH,DierümanischeNationalbewegunginderBukowinaundderDako-
Romanismus,Graz,1965.
128I.NISTOR,IstoriaBasarabiei,Cernăuți,1923.
129P.CAZACU,MoldovadintrePrutșiNistru,1812-1918,Iași,f.a.
130Z.C.ARBURE,BasarabiaînsecolulXIX,București,1899.

43Înlegăturăcuidentitateanaționalăromânească,Șt.Ciobanu131descrieadevăratele
dimensiunialerusificării,întimpceN.Popovschi132descrieluptadintreclerulrusșicel
moldovenescpentrudominareaBisericiiOrtodoxedinBasarabia.
LucrăridesintezădedicateBasarabieiauelaboratI.Scurtu133șiI.Țurcanu134,bazatepe
valorificareaizvoarelorșiaistoriografieiproblemei.
Despreromâniibalcaniciexistăoistoriografiesatisfăcătoare.Istoriculareladispoziție
douăcolecțiideizvoare,coordonatedeC.ConstanteșiA.Golopenția135,respectiv,St.Brezeanu
șiGh.Zbuchea136.A.Hâciu137,Th.Capidan138,N.A.Constantinescu139,G.Popi140,H.
Cândroveanu141,V.Diamandi-Aminceanu142,G.Vâlsan143,T.Bujduveanu144suntautoriiunor
lucrăricareoferăoimaginecompletăasupraistorieiromânilorsud-dunăreniînperioada1878-
1916.
4.2.Transilvania
ÎnperioadaimediaturmătoarecuceririișirecunoașteriiIndependențeideStataRomâniei,
mișcareanaționalăaromânilordinTransilvaniașiBanatacăpătatformemaivariateșia
angrenatcategoriisocialemailargi.Amplificareaactivitățiipoliticeșiculturalearomânilor
pentrupăstrareaidentitățiinaționaleaveacascopdiminuareaefectelorpoliticiidemaghiarizare
susținutădeguvernanțiidelaBudapesta.
PopulațiaTransilvanieiacunoscut–înperioada1850-1910–ocreșteresemnificativă,în
pofidafaptuluicăevoluțiiledemograficeaufostmarcatedeepidemiiledeholerădinanii1866,
1872-1873șidefenomenulemigrațieiînS.U.A.șiRomânia,care,înintervalul1899-1914,a
cuprinsunnumărde382.045persoane.În1910,populațiaTransilvanieierade5.225.618
131ȘT.CIOBANU,CulturaromâneascăînBasarabiasubstăpânirearusă,Chișinău,1923.
132N.POPOVSCHI,IstoriaBisericiidinBasarabiaînveaculalXIX-leasubtRuși,Chișinău,1931.
133I.SCURTU,IstoriaBasarabiei.Delaînceputuripânăîn1994,București,1994.
134I.ȚURCANU,UnireaBasarabieicuRomânia:preludii,premise,realizări,Chișinău,1998.
135RomâniidinTimoc.Culegeredeizvoare,îngrijitădeC.ConstanteșiA.Golopenția,I-III,București,f.a.
136RomâniidelasuddeDunăre.Documente,coord.St.BrezeanușiGh.Zbuchea,București,1997.
137A.HÂCIU,Aromânii.Comerț.Industrie.Artă.Expansiune.Civilizație,Focșani,1936.
138TH.CAPIDAN,Macedoromânii.Etnografie,istorie,limbă,București,1942.
139N.A.CONSTANTINESCU,Origineașiexpansiuneaaromânilor,București,1943.
140G.POPI,RomâniidinBanatulsârbescînsecoleleXVIII-XX.Paginideistorieșicultură,București,
1993.
141H.CÂNDROVEANU,Aromâniiierișiazi,Craiova,1995.
142V.DIAMANDI-AMINCEANU,RomâniidinPeninsulaBalcanică,București,1938.
143G.VÂLSAN,RomâniidinBulgariașiSerbia,Craiova,1996.
144T.BUJDUVEANU,Romanitateabalcanicășicivilizațiaaromânilor,București,1997.

44locuitori.Înacelașian,româniireprezentau53,7%,maghiarii–31%,germanii–10,7%145.
Evident,scădereaînregistratăînrândulpopulațieiromâneștiafostcauzatădepoliticilede
deznaționalizarepracticateconstantdupă1875,colonizărilor,darșimoduluideîntocmirea
recensămintelordinperioadapostdualistă,încareevreii,țiganiișiarmeniinuaumaifostincluși
larubrica„limbămaternă“.
Lipsițideorganizarepoliticășislăbițideconflictuldintreașa-numiții„pasiviști“,care
refuzauparticiparealanouaordinepolitică,și„activiști“,caremilitaupentruapărarea,prinorice
mijloace,aintereselornaționale,româniiaudemaratoacțiuneprotestatară.Înaceastădirecțiese
înscriePronunciamentul,osuccintădeclarațiedeprincipiiredactatăîn1868.Înacestact,
intelectualiiromâniîșireafirmaucredințafațădecauzaautonomieitransilvaniei,solicitând,de
asemenea,aplicarealegiloradoptatedeDietaTransilvanieiîn1863și1864,învirtuteacărora
româniieraurecunoscuțicanațiuneconstitutivăaTransilvanieișieragarantatăegalitatealimbii
șiabisericilorlor,contestândînacelașitimpParlamentuluimaghiarputereadeaadoptalegi
pentruTransilvania.
Așa-numita„legeanaționalităților“,adoptatădeParlamentulmaghiarla5decembrie
1868,deșispecificaunnumărdedrepturidecaresevorbucuranaționalitățilene-maghiare,nu
conțineanicioprevederereferitoarelaorganizarealorpoliticăseparată.La6decembrie1868,
împăratulFranzJosephconsfințealegileXLIVșiXLIII,carestabileacondițiiledereglementare
auniriiTransilvanieicuUngaria.
Astfel,împotrivavoințeilor,româniiși-auluatloculînsistemuldualist.Eicredeau,
totuși,căacestsistempoliticestevremelnic.Înceledouădeceniicareauurmatunirii
TransilvanieicuUngaria,„pasiviștii“româniaufăcutdinrestaurareaautonomieiTransilvaniei
obiectivullorprincipal.Aceastaafostproblemaprincipalălatoateadunărilepoliticeromânești
dintreanii1869-1890.„Legăturapecareofăceauîntreautonomieșidrepturilenaționale
reprezentaunpunctdevedereesențialmenteistoricistasupraproblemei,careaconsolidat
atitudinileromâneștitradiționalefațădeunguri“146.
Legislațiașiacteleadministrativealeguvernelormaghiarecares-ausuccedataudistrus
treptatsperanțelechiarșialecelormaioptimiștifruntașipoliticiromâni,carecredeaucăeste
posibilăocolaborareîntreromânișiunguri.Anul1879amarcatunmomentderăscruceîn
cadrulacestorraporturi.Înacelan,Parlamentulmaghiaraadoptatlegeapotrivitcăreiapredarea
limbiimaghiaredeveneaobligatorieînșcolileelementarecofesionaleortodoxeșiunite(Trefort),
completatăculegeaînvățământuluisecundardin1883,legeagrădinițelor(1891)șiapoilegile
școlareAppónyi(1907).Aceastălegislațieurmăreasăintroducăcontrolulstatuluiasuprașcolilor
confesionaleîntreținutefinanciardecătrecomunitățileromânești.
145L.MAIOR,Transilvania,Bucovina,BasarabiașiromâniidindreaptaDunării(Transilvania),înIstoria
Românilor,VII,tomII,p.294.
146K.HITCHINS,op.cit.p.209.

45Constituireacelordouăpartidealeromânilor,dinanul1869,reprezentaseuneveniment
deseamăalmișcăriinaționale.Problemaunificăriicelordouăpartideintrăînatențiafruntașilor
politicromâniîncădin1875,cândIlieMăcelariuîlinformapeGeorgeBarițiudespreintențiasa
deaconvocaoconferințălacaresăiapartedelegațidinTransilvaniașiBanat.Dupăceînaugust
1880ideeaunificăriicelordouăpartideafostreluatălaoadunareaSocietățiiASTRAdela
Turda,conferințadelaSibiu,din17/29–18/30octombrie1880adecisconvocareaunei
ConferințeNaționalecuparticipareaardelenilorșibănățenilor.Înmartie1881aufostlansate
douăapelurideconvocareaconferințeigenerale,pentrulunamai,laSibiu.
ConferințadeconstituireaPartiduluiNaționalRomândinArdeal,BanatșiUngarias-a
desfășuratlaSibiuîn30aprilie–2mai1881.Transilvaniaerareprezentatăde113delegați,iar
dinBanataufostprezenți34delegați.Programulnouluipartidunificataveanouăpuncteși
prevedea,printrealtele,recâștigareaautonomieiTransilvaniei,introducerealimbiiromâneîn
administrațieșijustiție,numireadefuncționaripubliciromâniînținuturilelocuitedeaceștia,
onouălegeelectoralăpebazavotuluiuniversal.Înart.7alprogramuluisestabileacaobiectivde
acțiune„luptaîmpotrivatuturortendințelordemaghiarizare“susținutedecătreguvernuldela
Budapesta.Deosebităeraformulareaultimuluipunct:„Chestiuneadualismuluinefiindlaordinea
zilei,partidanaționalăîșirezervădreptuldeasepronunțaasupraeilatimpulsău“.S-aajunsla
aceastăformulăambiguăpentruanusecreacontradicțiiîntrepunctele4și9,referitoarelalegea
naționalităților.
ÎnprimaședințăaComitetuluiElectoralpermanent,la2/14mai1881,EpiscopulNicolae
Popeaafostalespreședintealpartidului,iarPartenieCosmavicepreședinte.S-aîncheiat,astfel,
unmomentpoliticcrucialpentrumișcareanațională.Potrivitmărturieiunuimembrualsău,
ComitetulCentralElectoralalPartiduluiNaționalRomânaînsemnatpentruromâniiardeleni„un
feldeguvernnațional,carearechemareadeavindecatoatereleleșipretindeastfeldelucruri“147.
ConferințaamaistabilitcaGeorgeBarițiusăredactezeunmemoriuîncaresăanalizeze,
subtoateaspectele,situațiaromânilordinmonarhiahabsburgică.Documentul,numit
„Memorialulexplicativ“șipublicatîn1882,supuneauneivehementecriticilegilenedrepte
adoptatedecătreguvernanți,caredefavorizaupopulațiaceamainumeroasădinTransilvaniași
Banat.Concluziamemoriuluieraaceeacă„niciodatășiînnicioîmprejurare,națiunearomânănu
sevaputeaîmpăcacusistemuldualist“.
Înluptapentruemanciparenațională,unrolimportantl-aavutșipresaromânească,în
careeraususținuteșiargumentatedrepturileistoricealenațiuniiromâne.Înacestsens,un
evenimentimportantîlreprezentaaparițialaSibiu,înaprilie1884,agazetei„Tribuna“,primul
cotidianalromânilordinTransivania.Ziarulgrupaoseriedeintelectuali,membriaiPartidului
NaționalRomân,înfruntecuIoanSlavici,aceștiadevenindcunoscuțisubnumeledetribuniști.
Deviza,formulatădeSlavici,„Soarele,delaBucureștirăsarepentrutoțiromânii!“șiprezentă
147L.MAIOR,Memorandul.„Filosofia“politico-istoricăapetiționarismuluiromânesc,București,1992,p.
120.

46pefrontispiciulpublicației,dădeaoexprimareclarămișcăriinaționalearomânilordin
Transilvania.ActivitateapreseiromâneștidinTransilvaniaaavutdeînfruntatostilitatea
autoritățilormaghiare,mulțiredactorifiindadușiînfațatribunalelorsubacuzațiade„delictede
presă“.Astfel,înperioada1884-1894aufostcondamnați,subaceastăacuzație,107ziariști
românicupedepsecetotalizau59anideînchisoareșiamenziceseridicaulapeste15.000florini.
Înacestecondiții,multedintreziareleromâneștiși-auîncetataparițiadupăoscurtăexistență
(„Federațiunea“,„Albina“,„Observatorul“,„GazetaTransilvaniei“).
OcaracteristicăamișcăriinaționaleromâneștidinadouajumătateasecoluluialXIX-lea
oreprezintăsprijinulmaterialșimoralpecarel-aprimitdinparteaunorsocietățișipublicații
înființatelaBucurești.Dintresocietățileînființateînacestscops-auimpus„Carpații“și„Liga
pentruunitateaculturalăatuturorromânilor“.
Momentulculminantallupteideemanciparenaționalădinultimaparteasecoluluial
XIX-leaîlreprezintă,desigur,mișcareamemorandistă.LaConferințaNaționalădelaSibiu,din
mai1887,afostluatăhotărâreadeaseînaintaunnoumemoriuîmpăratuluiFranzJoseph,încare
săsearatesituațiaîncaresegăseapopulațiaromâneascădinTransilvania,supusăuneiintense
politicidedeznaționalizare.Pregătirilepentruredactareatextuluiacestuiaauconstatșiîntr-o
prealabilăconsultarecuoamenipoliticidelaBucurești,printrecareI.C.Brătianu,D.A.Sturdza,
T.Ionescu,N.Filipescu,Gr.Brătianu.Dinpartearomânilortransilvăneniauparticipatladiscuții
dr.I.Rațiu,IuliuCoroianu,VasileLucaciu,GheorghePopdeBăsești.
MemorandumulafostredactatdecătrejuristulIuliuCoroianușiafostînaintat
împăratuluila28mai1892decătreodelegațiede300persoaneînfruntecudr.IoanRațiu,
VasileLucaciu,GheorghePopdeBăsești.LaintervențiaguvernuluidelaBudapesta,delegația
românănuafostprimitădecătreîmpărat.TextulMemorandumuluiafosttrimisautorităților
maghiare,acestearestituindu-lpreședinteluiP.N.R.,dr.IoanRațiu.Ideileprincipalecarese
desprinddinconținutuldocumentuluisunturmătoarele:națiunearomânădinTransilvanianua
renunțatniciodatălarecunoaștereadrepturiloreinaționale;uniuneaTransilvanieicuUngarias-a
făcutfărăconsultarearomânilor;unireanedreaptăaduslaînlăturareatotalăaromânilordinviața
politică;româniisăfietratațilafelcacelelaltepopoaredinimperiu,eiformând60-65%din
populațiaTransilvaniei,Banatuluișiapărțilorungureștișicontribuieînproporție
corespunzătoarelasusținereașiapărareastatuluiaustro-ungar.
GuvernulmaghiarnunumaicăarespinsMemorandumul,daraintentatșiunnedrept
procesautoritățilordocumentului,subridicolaacuzațiede„trădaredepatrie“,careconsta,în
viziuneaautoritățilordelaBudapesta,înfaptulcăromâniis-auadresatîmpăratuluidelaViena,și
nuautoritățilormaghiare.Înperioadapremergătoareprocesului,stabilitdecătreautoritățipentru
mai1894,aulocamplemanifestațiidesolidaritatecumemorandiștii.
Procesulmemorandiștiloraînceputla25aprilie/7mai1894șiaveasădureze19zile.Pe
durataprcesului,auavutlocmanifestațiiimpresionante,dominatedeideeasolidaritățiinaționale.

47În13/25mai1894,cei25deinculpațiaufostcondamnațilaînchisoarepediferitetermene,
PartidulNaționalRomânfiindinterzis.Măsurileantidemocraticealeguvernuluidinperioada
iunie-august1894auculminatcurespingerearecursuluiînaintatdecondamnați;la13/25iulie,
aceștiaaufostîntemnițațilaSeghedinșiVác.
Înfinal,decisivăafostintervențiaregeluiCarolI,care,întimpulviziteidelaVienadin
august1895aceruteliberareacondamnaților,faptcares-arealizatla3/15septembrie1895,nu
fărăreacțiazgomotoaseipresemaghiareșovine.
AtâtMemorandumul,câtșicelelalteactepolitice–Memoriulstudenților,Replicaș.a.–
aumarcatorientareadefinitivăspreEuropa,exprimândunatașamentușordeconstatatlaideile
democraticealevremii148.Mișcareamemorandistăavalidat,înplanpoliticgeneralromânesc,
existențauneigenerațiinoi,denumităsemnificativa„MariiUniri“.Înmijloculconfruntărilorau
apărutșis-auimpusnumelecelorcareaveausăînfăptuiascăunireaTransilvanieicuRomânia:
IuliuManiu,Al.Vaida-Voevod,VasileGoldiș,TeodorMihali,Șt.CicioPop,IoanSuciușimulți
alții.Aceștiaaufostreprezentanțiigenerațieicare,prindinamismulei,adeterminatrupereacu
tradiția,șischimbarea,în1905,atacticiișiaprogramuluiPartiduluiNaționalRomân.
LaînceputulsecoluluialXX-lea,VasileGoldișafirmapublicnecesitateaabandonării
vechilortezealeautonomieișiadoptareacelormoderne,bazatepeapartenențaetnicăa
populației.Intrarearomânilor,asârbilor,sașilorșislovacilorînviațapoliticăastatului,după
1900,aduslacreștereapresiuniiexercitateasupraBudapesteișiVieneipentruintroducereaunor
reformeaptesădemocratizezeinstituțiilestatuluidinperspectivaprincipiuluiautodeterminării.
DiscuțiileînjurulorganizăriipebazefederaleaAustro-Ungariei,dezvoltareaunei
veritabileconstrucțiistatalenoi,l-auadusîncentrulatențieipeAurelC.Popovici,creatorulunui
nousistempolitic,chematsăanulezedualismulșisădemocratizezerelațiiledintrenaționalitățile
dinimperiu.Popoviciareușitsă-șifacăcunoscutimpresionantulsăuproiectpolitic,cunoscut
subnumeledeStateleUnitealeAustrieiMari,datoritălegăturilorsalevieneze.Carteas-a
bucuratdeunsuccesrăsunătorînrândulcercurilorpoliticedinAustria,grupateînjurul
arhiduceluiFranzFerdinand149.Proiectulsău,primitcusimpatiedeAustriașiGermania,afost
asprucriticatînParlamentulmaghiarșiprimitdiferitdecătreelitaromâneascădinTransilvania.
După1895,PartidulNaționalRomânnuamaireușitsăinițiezesausăcontrolezeun
demerspoliticcoerent.MoartealuiI.Rațiușidispariția„Tribunei“dinSibiuauagravatstareade
disoluțiedinsânulpartidului.Colaborareaîntreceledouăgrupări-„activistă“și„pasivistă“–s-a
realizatîn1903,cândambeleausprijinitcandidaturaluiAurelVladîncerculelectoralDobra,
pentruParlamentulUngariei,asigurându-isuccesul.Dupădeceniideabsență,eraprimul
148Idem,Transilvania…,p.335.
149Asevedea,înacestsens,K.HITCHINS,TheNationalityProbleminAustria-Hungary,Leiden,1974;L.
MAIOR,AlexandruVaida-VoevodîntreBelvedereșiVersailles,Cluj-Napoca,1994.

48parlamentarromânalespebazaprogramuluineoactivist,înfapt,olimpedevictorieanoului
curent.
Activareagrupărilorneoactiviste,stareadespiritfavorabilăparticipăriișiimplicării
politice,auacceleratprocesuldereorganizareaPartiduluiNaționalRomânpebazenoi.
Pregătirilepentruonouăconferințănaționalăauînceputîncădin1904,lasfârșitulanuluifiind
lansatăconvocareaprincareerafixatăcadatădedesfășurareaacesteiaziuade10/23ianuarie
1905,laSibiu.Înaceaziaufostprezenți97dedelegațiaicercurilorelectoraleromânești,
proveniți,înmarealormajoritate,dinrânduladepțilornouluiactivism.Printreparticipanțis-au
număratGheorghePopdeBăseștișiVasileLucaciu,alecărordeclarațiis-audetașatclarde
vechiulpasivism.Catacticădeacțiuneafoststabilitactivismul,adicăparticiparealaviața
politică,prilejcucaresăfiesusținuterevendicărilenaționalealeromânilor.
Încadrulconferințeiafostadoptatșiprogramulpartidului,încareerauînscrise
principaleleobiectivedeacțiune,întrecare:recunoaștereapoporuluiromâncaindividualitate
politică;folosirealimbiiromâneînadministrație,justiție,armată,școli;onouălegeelectoralăpe
bazavotuluiuniversal;garantareadreptuluilaîntrunireșiasociere.Acestprogramșinouatactică
adoptatăeraumaiaproapederealitățileconcretedinprovincieșiconțineașirevendicărideordin
social.
Activitateaparlamentarilorromânis-aaxatperespectareariguroasăaprogramului
adoptatîn1905.Nuaufostînregistrateabaterisaudefecțiunidelaprincipiiledemocratice.În
ParlamentulUngariei,eiaureprezentatopozițiacuadevăratdemocratică.PentruIuliuManiu,Al.
Vaida-Voevod,VasileGoldiș,ȘtefanCicio-Pop,AurelVlad,TeodorMihaliș.a.,supușiunor
presiuniconstantedinparteadversarilorpolitici,păstrareauneiasemeneaatitudininuafostun
lucrusimplu.
AcțiunileorganizatedePartidulNaționalRomânșiactivitateaparlamentarilorromâniau
atrasintervențiaautoritățilormaghiareînalegeriledin1910.Obstrucționareapermanentăa
candidațilorpropușidepartidaavutcarezultatalegereaadoarșasedeputațiromâni.Lareacțiile
deprotestfațădefraudeleelectorale,autoritățilemaghiareauconsimțitsăpoartetratativecu
fruntașiiromâni.DiscuțiilepurtatepetemarevendicărilornaționaleîntreIstvanTiszașiIoan
Mihu(decembrie1910–ianuarie1911)s-auîncheiatfărăniciunrezultat.
Războaielebalcanicedin1912-1913șiintensificareamișcăriinaționaleapopoarelordin
ImperiulAustro-UngaraudeterminatCurteadelaVienasăinsistelaBudapestapentruopolitică
maiconcesivăfațădecererileromânilordinTransilvania.Lasfârșitulanului1912,subpresiunea
diplomațieiaustro-ungareșilacerereaîmpărațilorWilhelmalII-leașiFranzJoseph,guvernul
maghiarreiatratativelecufruntașiipoliticiromâni.Acestea,purtatelaînceputulanului1913,
s-auîncheiatfărăvreunrezultatconcret,reprezentanțiiguvernuluimaghiarrespingândcererile
formulatedeceitreireprezentanțiaiP.N.R.

49Luptapoliticănaționalăaromânilortransilvăneniareprezentatunfactoresențial
premergătoruniriiTransilvanieicuVechiulRegat.Luptanaționalăafostrezultantaeforturilor
conjugatealeromânilordepeambiiversanțiaiCarpaților.Cercurileconducătoaredela
București,deșinuaupututîntotdeaunasăsprijineaceastăluptă,dinrațiunidepoliticăexternă,
audirijat-oșiauorientat-o,înacordcuobiectivelefinale,comune.
4.3.Bucovina
MișcareanaționalăaromânilordinBucovinas-aremarcat,înperioadapecareoavemîn
vedere,princâtevamomentesemnificative.
Românii,careformaupopulațiastabilășimajoritară,aufostceimaidefavorizațide
politicacentralăaimperiului.Imigrărilemasiveaudiminuatsensibilponderealorînansamblul
populației,cașiînactivitățilecomercialeșifinanciare.Înacelașitimp,pârghiiledeconducereîn
treburilepolitice,juridice,administrativeșiculturaleaurămasunprivilegiualminoritățiiaustro-
germane.
Între1880șiPrimulRăzboiMondial,populațiaromâneascăacrescutcuoratămediede
10%pedeceniu.În1880,eanumăra190.005persoanesau33%dintotalulprovinciei,în1910
fiindde273.254persoane(34%)150.Întreanii1775-1900,proporțiaromânilorascăzutmereu.În
timpcenumărulromâniloracrescutde4,3ori,celalrutenilorșievreilor–pecaleaimigrărilor
dinGalițiașidinaltezonealeimperiului–aucrecutde36și,respectiv,de198ori151.
ProclamareașicucerireaIndependențeideStataRomânieiaustimulatmișcareade
emanciparearomânilorbucovineni.Sprijinulmaterialșimoralpecareaceștial-auoferita
demonstratcaracterulnaționalallupteipentruIndependență,susținutăîntr-oformăsaualtade
toțiromânii.
Elitapoliticășiculturalăaromânilor,înmajoritateaei,și-amanifestatprezențaînviața
provinciei,păstrându-isentimentuldeidentitateșiapărândvalorileculturaleproprii.Exemplară
afostactivitateanumeroaselorsocietăținațional-culturale,dinrândulcăroraamintim:
„SocietateapentruCulturășiLiteraturăRomânăînBucovina“(1862),„SocietateaAcademică
«Junimea»“(1878),„SocietateaAcademică«Dacia»“(1905),„ȘcoalaRomână“(1888)ș.a.
Totuși,activitateapoliticăprintreromâniidinBucovinanuadobânditniciodatăaceeașicoeziune
șiintensitatecaînTransilvania152.
150K.HITCHINS,România…,p.234.
151VL.TREBICI,Bucovina.Populațiașiproceseledemografice(1775-1993),Cluj-Napoca,1994,pp.12-
16.
152T.BĂLAN,ProcesulArboroasei,1875-1878,Cernăuți,1937.

50SfârșitulsecoluluialXIX-leaamarcatointensificareaviețiipoliticeromânești.
Generațiapașoptistăpredaștafetaunuinouval,altinerilor.Antrenareaînviațapoliticăaunor
noipăturisocialeacontribuitlademocratizareaviețiipolitice.Drepturmare,înprimeleluniale
anului1892s-aconstituitPartidulNaționalRomân,caresepronunțapentrumenținerea
autonomieiBucovineiși„individualitateaistoricășipolitică“șiacerutconsolidareaelementului
românescprinextindereașcolilorromâneștișiprinintroducerealimbiiromâneînadministrația
civilășiîninstanțelejudecătorești.„GazetaBucovinei“,pecaresocietateapolitică„Concordia“o
înființaselaCernăuțiîn1891,adevenitorganuldepresăalnouluipartid.Tinerinaționaliști,în
fruntecuIancuFlondor,aupreluatconducereapartidului,imprimându-ișiolaturăsocială.În
1910,partidulși-aîncetatactivitatea,înurmaseparăriireprezentanțilorcelortreicurente:
național,conservatorșidemocrat.
În1906s-aconstituitșiPartidulSocial-Democrat,cuoficiosul„Lupta“,avându-llider
peGeorgeGrigorovici153.
BisericaOrtodoxăaavutunrolimportantînapărareaidentitățiiromânilorșiîncultivarea
valorilornaționale.Laînceputulanului1873afostobținutăseparareadeMitropoliadela
Karlowitz,constituindu-seMitropoliaBucovineișiaDalmației.
Învățământulînlimbaromânăaluatamploaremaialesdupăanul1900.Astfel,în1908
funcționauînBucovina169școliromâneștiși24școlicupredarebilingvă(româno-germană,
româno-ucrainiană).În1907aluatființăunliceuromânesclaCâmpulung,iarîn1910clasecu
predareînlimbaromânălaliceuldinRădăuți.Înînvățământulbucovineanîșidesfășurau
activitateaeminențioamenidecultură,cafilologulSextilPușcariușiistoriculIonNistor154.
Aniversareaunorevenimentedinistorianeamuluiareprezentatunaltprilejdeafirmarea
individualitățiinaționaleșideamplificareacontactelordintreromâniidepretutindeni.
DisputatăîntreAustria,carevoias-opăstreze,șiRusia,caredoreasăoanexeze,
BucovinaasuferitînaniiPrimuluiRăzboiMondialcalvarultransformăriisaleînteatruderăzboi.
Eaafostinvadată,ocupatăvremelnicdecătreruși,întreirânduri:septembrie-octombrie1914,
noiembrie1914–ianuarie1915șiîniunie1916.
Râvnităîntimpulrăzboiuluișiatratativelordin1918deaustrieci,ruși,poloneziși
ucraineni,înprimăvaraanului1918Bucovinaseaflaîntr-ostareincertă,pecareaveas-o
înlăturedorințașivoințaromânilorbucovineniîntoamnaaceluiașian,după144anidestăpânire
habsburgică.
153Asevedea,înacestsens,P.RUSȘINDILAR,GeorgeGrigorovicișisocial-democrațiaînBucovina,
București,1998.
154K.HITCHINS,România…,p.239.

514.4.Basarabia
IntegrareaBasarabieiînstructurileImperiuluiȚarists-adefinitivatînjurulanilor1870-
1871.IstoriculK.Hitchinsafirmăcategoriccă„rezistențaromânilorfațădedominațiarusăafost
sporadicășiineficientă“155.
AnexareaBasarabieiaafectatprofundcompozițiapopulației.Ceamaiizbitoarede-a
lungulveaculuidestăpânirerusăafostdescreștereaconstantăaprocentajuluiromânilor.În1918,
populațiaBasarabieiseestimala2.725.000locuitori.Statisticadin1897,depildă,înregistra
1.092.000moldoveni(56%),373.000malo-șivelico-ruși(18,9%),229.000evrei(11,7%),
103.492bulgari(5,3%),57.045găgăuzi(2,9%),restulnaționalităților–polonezi,germani,
armeni,bieloruși,greci,țiganietc.–reprezentândunprocentde15%156.
ÎnurmaCongresuluidelaBerlin(1878),județeledinsudulBasarabiei–Cahul,Bolgrad
șiIsmail–aufosttrecutedinnousubadministrațierusă,astfelcăîntregulteritoriudintrePrutși
NistruseaflaîncomponențaRusieiȚariste.Înacestecondiții,relațiileromâno-ruses-au
tensionat,iaropresiuneanaționalăînBasarabias-aaccentuat.
BisericaOrtodoxăarămassingurainstituțieautohtonăaromânilordinBasarabiadupă
anexareaacesteiadecătreruși.Dar,întrucâtadministrațiapoliticărusăseconsolidașiîntrucât
integrareanoiiprovinciiîncanavauageneralăaimperiuluideveneauțelulei,Bisericanuputea
devenicentrulsentimentuluinaționalromânesc.AnexareaaîntreruptlegăturileBisericiicu
MitropoliaMoldovei.EaafostpusăsubjuridicțiaSfântuluiSinoddelaSanktPetersburg,care,
în1813,ainclusceamaimareparteaBasarabieiînEparhiaChișinăului.DeșiBisericadin
BasarabianuaîndeplinitacelașirolnaționalcaBisericadinTransilvania,eaafostuncentrude
focalizareaacțiunilorreligioaseșiculturalemoldoveneștilanivelparohialde-alungulsecolului
alXIX-lea,pregătinddrumulpentrumișcărisocialemaiamplelaînceputulsecoluluialXX-lea.
Timpdeaproapeunsecol,BisericadinBasarabiaafostsupusăuneineîncetate
centralizărișirusificări.După1821,toțiarhiepiscopiis-austrăduitsăpunăadministrarea
EparhieiînconcordanțăcuregulamenteleșipracticileBisericiiRuse.Caracteristiceînacestsens
aufostacțiunilearhiepiscopuluiIrinarhPopov(1844-1858),careaduslaîndeplinirecufidelitate
programulțaruluiNicolaeIdepromovareaconservatorismuluiortodox,aloialitățiifațăde
monarhșianaționalismuluirus.ArhiepiscopulPavelLebedev(1871-1882)acontinuatpolitica
predecesorilorsăi.Aintrodusnumeroșimembriaicleruluișiaiadministrațieidinafara
Basarabiei,adeclaratcunoașterealimbiirusecondițiepentrucandidaturalapreoțieșiainstruit
preoțiisăținăregistrelebisericești,inclusivstatisticiledemografice,înlimbarusă.
155Ibidem,p.242.
156I.NISTOR,IstoriaBasarabiei,Chișinău,1991,pp.211-213;ȘT.CIOBANU,Basarabia.Populația.
Istoria.Cultura,București–Chișinău,1992,pp.40-43.

52Centralizareașirusificarea,atâtdeevidenteînpracticileadministrativealeBisericii,au
guvernatdeopotrivășipoliticaeiîndomeniulînvățământului.Începândcuanul1840,la
SeminarulTeologicdelaChișinăutoatecursurileeraupredateînlimbarusă.
Înprovincie,culturaromâneascănus-apututmanifestalafelcaînTransilvaniasau
Bucovina.Intelectualitatearomânească,formatălașcolileruse,nuafostsuficientdeputernică
pentruacreaoculturănațională.Eas-amanifestatsporadic,prinintermediulunorpersonalități,
caren-aupututsădefineascăliniileunuicurentnațional157.Încondițiilespecificedeaici,viața
spiritualăromâneascăafostmaiputernicăpânăla1871,cândlimbaromânășișcoalaaupututsă
transmitășivalorileetniceșinaționale.ÎnultimulsfertalsecoluluialXIX-lea,limbaromânăa
fostsuprimată.Efortulnaționalafostreluatînatmosferadeavântliberalșirevoluționardin
primeledeceniialesecoluluialXX-lea.
ÎnurmaînfrângeriiRusieiînrăzboiulcuJaponiașiarevoluțieidin1905-1907,la
Chișinău,în1905,afostînființatăSocietateaMoldoveneascăpentruRăspândireaCulturii
Naționaleșis-aeditatziarulromânesc„Basarabia“.Darexistențalorafostdescurtădurată,
autoritățileadoptândmăsurirepresivecareauconstatînarestări,suprimareapublicațieiși
distrugereatipografieișiaredacțieiacesteia.Dinnefericire,grupărilepoliticedenuanță
naționalănuauadoptatolinieunică,încampaniapoliticădinvaraanului1906,pentrualegerea
Dumei.Drepturmare,laprimelealegeri(1906),româniinuauobținutniciunmandat.
Dupăoîntreruperedecâțivaani,peliniaanterioară,inițiatădeN.Gavriliță,cusprijinul
luiVasileStroescu,laChișinăuafosteditatărevista„CuvântMoldovenesc“(1913),alcărei
directorafostPantelimonHalippa.Avândcaracterștiințificșiliterar,publicațiaerasingurul
mijlocprinintermediulcăruiaromâniidinBasarabiaaudialogatculturalcuceidinRomânia.O
altăpublicație,„GlasulBasarabiei“,apărutăînacelașian,aavutoexistențăefemeră.Publicația,
condusădePantelimonHalippa,afostsinguracareacirculatîntimpulrăzboiului,bucurându-se
deunlargprestigiu,câștigatprinnumeleaceloracarecolaboraușiprinvaloareaconținutului158.
Confruntațicurepresiuneațaristă,fruntașiiromâniloraucontinuatsăsusținăapărarea
drepturilornaționale,politiceșiculturale,încondițiileîncareImperiulȚaristerafrământatde
graveproblemeinterne–amplificateșidedesfășurareaPrimuluiRăzboiMondial–carevorduce
lacădereațarismului,în1917.
157GH.PLATON,Basarabia,înIstoriaRomânilor,VII,tomII,p.374.
158P.CAZACU,MoldovadintrePrutșiNistru.1812-1918,Iași,1924,pp.271-273.

534.5.RomâniidindreaptaDunării
Sfârșitul„crizeiorientale”dinanii1875-1878acreatdiverselorramurialeromânilor
răspândițiînspațiulbalcanicosituațiecontradictorie.Noilerealitățipoliticeaudeterminat
acțiuniorientateîndirecțiaafirmăriinaționale.Îndeceniilecareauurmat,efortulprincipalîn
acestsensafostîndreptatîndomeniulșcolii.Aufostcontinuateșiamplificateacțiuniare
începuserăîncădintimpuldomnieiluiAlexandruIoanCuza.Afostcontinuatătipărireade
manualepentrucopiiiromânilordinBalcani.Ocaracteristicăaacestortipărituriafostalcătuirea
textelorînformeledialectaleșiînlimbaliterarăstandard,decunoaștereacăreiadepindeaaccesul
lastudiilesuperioaredinRomânia.
Înanul1878aînceputonouăetapă,marcatădeordinulvizirialalluiSavfetPașa,prin
careautoritățileotomanerecunoșteaușigarantauexistențaînvățământuluiromânesc159.Rețeaua
școlarăafostextinsășidiversificată,adăugându-i-seasociațiișibiblioteci.
ÎnultimeledeceniialesecoluluialXIX-lea,personalitățidinrândularomânilor,precum
A.Bagav,D.Athanasescu,T.Iliescu,S.Cionescu,aualcătuitoseriedelucrăriîndialect,maicu
seamămanualesaucărțididactice.Înacestecărți,erauincluseșicreațiiînaromână,dinbogata
literaturăpopularăsauspecialalcătuitepentruconaționali(în1885,depildă,C.Belimaceascris
Dimândareapărintească,devenităulteriorunadevăratimnnaționalalaromânilor).
„Crizaorientală”dinanii1875-1878aavutdreptconsecințeinstituireauneinoirealități
politiceșinaționale.Înnoulcontext,tinerelestatebalcanice,acumindependente,audesfășurato
acțiunecontradictorie.Etniilemajoritaredinspațiulbalcanicurmăreausă-șirealizezepropriile
idealurinaționale,încadrulunorstatecaresăcuprindăpetoțiceicareaparțineauaceluiași
neam160.Pedealtăparte,cercurileconducătoarealeunorstatedinzonă,animatedenaționalism
șișovinism,urmăreauexpansiuneateritorialădincolodehotareleetnice,precumșieliminarea–
prinnegaresauasimilare–aaltorelementeetnicealogene.Pentruatingereaunuiasemenea
obiectiv,aufostutilizatemijloacedintrecelemaidiverse:delapropagandamistificatoareși
pânălaacțiuniviolentealeunorbandeînarmate,sprijinitedirectdecapitalelelstatelorbalcanice.
Unadintrețintelepredilecteaufostaromânii,căroralis-auprigonit,sistematic,școala,Biserica,
elitele,fiindnevoițisăplăteascăcuzecișizecidevictime.
LaînceputulsecoluluialXX-leas-aconstituitonouăconjuncturăpentruaceștiautohtoni
româniaistatelorbalcanice.Aromânii–dupăoprimăepocădeafirmareaidentitățiilor–se
aflauacumînepocaceleide-adouarenașterinaționale.Situațialoradevenitopreocupare
importantănunumaipentrustatulromân,cișipentruceilalțifactoridinzonășipentrualțiidin
afaraacesteia.
159RomâniidelasuddeDunăre…,p.159.
160GH.ZBUCHEA,VarietiesofNationalismandNationalIdeasinNineteenthandTwentiehCentury
SoutheasternEurope,înPoliticsandCultureinSoutheasternEurope,București,2002,pp.235-264.

54Îngeneral,esteincontestabilfaptulcă,înPerioadaModernă,autoritățilestatuluiromân
auacordatoatențiesporităproblematiciicomplexearomânismuluisud-dunărean.Aceasta,însă,
nuafostînraportdirectproporționalcunevoilepopulațieiromâneșticaretrăiaînspațiul
balcanic.Înefortulnaționalromânesc,aromâniiaufostsituațipepozițiauneiveritabile
„cenușărese“161.Lipsitădesprijinpoliticșiculturaleficient,sacrificatăintereselorobiectiveale
conviețuiriipașniceînBalcani,românitateasud-dunăreanăestesupusăunuiimplacabilprocesde
pierdereaidentitățiinaționale.
161Idem,RomâniidindreaptaDunării,înIstoriaRomânilor,VII,tomII,p.385.

55CAPITOLULALII-LEA
SITUAȚIAGEOPOLITICĂȘIGEOSTRATEGICĂAROMÂNIEI
ÎNPERIOADA1878-1916
1.CONTEXTULINTERNAȚIONAL
Perioadacuprinsăîntre1871șideclanșareaPrimuluiRăzboiMondial(1914)afost
marcatădeototmaiaccentuatăagravareacontradicțiilordintreMarilePutericolonialiste,
interesatedeextindereaimperiilorlorcoloniale,deconstituireasferelordeinfluențășiapiețelor
dedesfacere,deconstituireaunuinousistemdealianțe.Acestedirecțiidemanifestareaupermis
caEuropadelafineleprimuluideceniualsecoluluialXX-leasăfiedivizatăîndouăblocuri
politico-militare:TriplaAlianță/PuterileCentrale(Germania,Austro-Ungaria,Italia)șiTripla
Înțelegere/Antanta(Franța,Anglia,Rusia),deținătoarealeunuienormpotențialmaterialși
uman,înjurullorgravitândmajoritateastatelormicișimijlociialecontinentului162.
Europacontinuasădominelumeadatorităputeriieconomice,asupremațieimilitareșia
oamenilorsăicare,încalitatedeemigranți,aventuriei,soldați,exploratori,misionari,s-austabilit
încelelaltecontinente.Estedrept,S.U.A.înfrângeSpaniaîn1898șiodeposedeazădeultimele
coloniiprinPaceadelaParis(insulelePuertoRico,Guam,ArhipelagulFilipinelor,Cuba–
evacuatăîn1902),iarJaponiaînfrângeRusia,în1905,daracesteasuntmaidegrabăniște
excepții.
ImperiulGerman,creatpeunsistemfederalpebazaConstituțieidin1871,joacăunrol
totmaiimportantînEuropașiînlume.DupăretragereacancelaruluivonBismarckdinviața
162Asevedea,înacestsens,D.BUȘĂ,Modificăripolitico-teritorialeînsud-estulEuropeiîntreCongresul
delaBerlinșiprimulrăzboimondial(1878-1914),București,2003;P.CALVOCORESSI,EuropadelaBismarck
laGorbaciov,Iași,2003;S.CRISTESCU,Relațiilepolitico-diplomaticeșimilitareeuropene,București,2007;AL.
DUȚU,Modificărialestatu-quo-uluiteritorialeuropean.Preliminarii,conținutșiconsecințe,București,2005;idem,
RomâniaînistoriasecoluluiXX,București,2007;idem,EvoluțiidiplomaticeșiteritorialeînEuropaînsecolele
XIX-XX,București,2008;J.-M.GAILLARD,A.ROWLEY,Istoriacontinentuluieuropean.Dela1850pânăla
sfârșitulsecoluluiXX,București,2001;H.KISSINGER,Diplomația,București,2003;I.GEISS,Istorialumii.Din
preistoriepânăînanul2000,București,2003;N.CIACHIR,GH.BERCAN,Diplomațiaeuropeanăînepoca
modernă(1566-1919),București,1984;N.CIACHIR,Istoriauniversalămodernă,II,București,1998;idem,Istoria
popoarelordinsud-estulEuropeiînepocamodernă(1789-1923),Târgoviște,2011.Bogatainformațieprezentatăîn
acestelucrăriesteînsoțitădeoamplăbibliografie.

56politică(1890),împăratulWilhelmalII-lea(urcatpetronîn1888),trecedelaopolitică
europeanălaunadetaliemondială(„Weltpolitik“),perfecționândcontinuuarmatașiflota
militară.Dezvoltareaindustrieiduceimplicitlacreștereaexportuluișinecesitateadenoipiețede
desfacere(chineză,sud-americană,înspecialînOrientulApropiatșiMijlociu,undemărfurile
urmausăajungăpecaleaferatăBerlin-Belgrad-Basra-Bagdad).
DezastrulmilitaralFranțeiînrăzboiuldin1870-1871șicele5miliardefranci-aur
despăgubiri,audatmultînapoiFranța,dinpunctdevedereeconomic,militarșipolitic.Dar
republicamoderaților(1879-1099),cașiceaaradicalilor(1899-1914),refactreptatFranța,iar
construcțiaTurnuluiEiffelșiexpozițiileuniversaledin1889și1900suntmărturiileacestui
procesderecuperareaterenuluipierdut.Bogățianaționalăacrescutînperioada1870-1914cu
15%,capitalulfrancezreprezentândpeste20%dininvestițiileinternaționale,iarParisuldevinea
duoapiațăfinanciarădinlume,dupăLondra.
Italia,săracădinpunctuldevederealresurselorșiinegalăcadezvoltareeconomică,nu-și
puteahrănicei32.000.000locuitoriînregistrațila1900,mulțiplecândsălucrezeînFranța,
ElvețiasauemigrândînS.U.A.oriînaltestatealeAmericiiLatine.DisparițialuiCavour(1861),
eminentomdestat,acreatunvidînviațapolitică,iarinterdicțiaPapei(dupăocupareaRomeide
cătretrupeleitaliene,în1870),deacolaborașicatoliciilarezolvareaproblemelormajoreale
Italiei,lipseațaradeoseriedeoamenicapabili.După1900,Italiaîșicautăpiețededesfacereîn
AfricadeNord(înurmapăciidelaLausanne,1912,urmarearăzboiuluicuImperiulOtomandin
1911-1912–primeșteTripolitania,CirenaicașiDodecanezul)șiînpărțilevesticealePeninsulei
Balcanice.
ÎnfrângereaFranțeiîn1870îipermiteRusiei,prinConvențiadelaLondra(1871),să
anulezeclauzeleTratatuluidelaParis(1856),înprivințarestricțiilorfloteimilitareînMarea
Neagră.ImperiulȚaristsepregăteasă-șiactivezepoliticaînsud-estulEuropeișiStrâmtori,mai
alescăceledouăstatecarei-aupricinuitneplăceriîntimpul„RăzboiuluiCrimeii“(1853-1856),
AustriașiFranța,înfrântedecătreGermania,segândeaumaimultlatămăduireapropriilorrăni,
decâtlaacțiunideanvergură.DarRusiaeranevoităsăținăcontdefaptulcă,înurmaunificării
GermanieișiaItaliei,înEuropaafostmodificatsemnificativechilibrulșiraportuldeforțe.
IntrândmaitârziupecaleadezvoltăriicapitalistedecâtcelelaltestatedinEuropacentrală
șiapuseană,înpofidaimensitățiiteritoriului,Rusiafăceaeforturinotabile,lacumpănasecolelor
alXIX-lea–alXX-lea,deafiomareputerepeplanmondial.Depășiteconomicnunumaide
Anglia,Franța,Austro-Ungaria,cichiarșideS.U.A.,Germania,Italia,Japonia–statecarese
afirmămaialesdinadouajumătateasecoluluialXIX-lea–,imperialismulrusesc-șiaceastaera
particularitateasa–eraprinsîntr-orețeaderămășițefeudale,careși-auexercitatinfluențaasupra
întregiiorganizăristataleșisociale,pânăîn1917.
ImperiulOtoman,completzdruncinatînurma„crizeiorientale“,reizbucnităîn1875,al
căreiapogeul-auconstituitRăzboiulRuso-Româno-Turcdin1877-1878,adeposedatdeteritorii,

57darșiînfeudateconomic.În1881,prinDecretuldinMuharem,creditoriiapuseniauîncheiatcu
statulotomanunadevăratConcordat,reprezentânddefaptotutelăfinanciară.Peplanpolitic,
falniculimperiudeodinioarăestenevoitsăsereorientezeșisăspeculezedivergențeledintre
MarilePuteri,deși„aliații“erautotatâtdepericuloșicașiadversariifățiși.Austro-Ungariași
Angliareușescsăobțină,peseamadiminuăriiinfluențeițarismului,oseriedepozițiiimportante.
Austro-UngariaamplaseazătrupeînsangeaculNoviPazarșiocupăBosniașiHerțegovina,iar
AngliaocupăCipru(1881)șiEgiptul(1882),ajutăGreciasăîncorporezeThessalia(1881)șinu
protesteazăcândFranțaseinstaleazăînTunis(1881).Înajunulrevoluțieiturcedin1908,în
componențaImperiuluiOtomanmairămâneauurmătoareleteritorii:Adrianopol,Salonic,
Kosovo,Ianina,Skodra,CretașirestulinsulelordinMareaMediterană(fărăCipru),Siria,Alep,
Tripoli(libia),Bagdad,Yemen,Hedjaz,Mosul,Beirut,Cebelilüban.
Încei43deani(1871-1914),ImperiulOtomanatrebuitsăfacăfațălacincirăzboaie:cu
SerbiașiMuntenegru(1876),cuRusia,România,SerbiașiMuntenegru(1877-1878),cuGrecia
(1897),cuItalia(1911-1912),custatelebalcanice(1912-1913),uneirăscoaleînMacedonia
(1903)șiauneirevoluții(1908);ImperiulȚarist–unuirăzboicuImperiulOtoman(1877-1878),
altuiacuJaponia(1904-1905)șiauneirevoluțiiprelungitede3ani(1905-1907);Italia–unui
războicuImperiulOtoman(1911-1912),cares-arezumatlaciocniriminore.Germania,Austro-
Ungaria,FranțașiAnglia(exceptândrăzboiulcuburii)nuaufostangrenateînconflictemilitare.
Austro-Ungaria,deșistatmultinațional,careîn1867afăcutmariconcesiiungurilorșiera
încursdedezagregare,nuapierdutteritorii.IaînadministrareBosniașiHerțegovina(pecarele
vaanexaîn1908),joacăunrolactivînsud-estulEuropei,maialesîntimpul„crizei
bosniace“(1908)șinupermiteRusieisăseinfiltrezeînBalcani.Balcaniiconstituiezona
fierbinte,„butoiulcupulbere“alEuropei.Îndecursde30deani(1885-1915),douăstatevecine,
amândouăstateslaveșiortodoxe,SerbiașiBulgaria,îșiîncrucișeazăarmeledetreiori(1885;
1913;1915):odatăafostBelgradulagresor(1885),dedouăoriSofia(1913și1915).Dealtfel,
Balcaniivoroferișipretextulprimuluirăzboimondial:asasinareaprincipeluimoștenitoral
Austro-Ungariei,FranzFerdinand,laSarajevo,înBosnia.
Secuvinesăreamintim,înacestcontext,cădouăstatedinafaraEuropei,S.U.A.și
Japonia,învingătoare,aducmariprejudiciiSpaniei(1898),respectiv,Rusiei(1904-1905),iar
atuncicândMarilePuterieuropenesevorsfâșiareciproc(1914-1918),forțaeconomicănr.1a
lumiidevine,incontestabil,S.U.A.
Revenindla„crizaorientală“(1875-1878),istoriculI.Geisssintetizeazămagistral
evenimenteleulterioaregeneratedecătreaceasta,care„aarătatlaînceputmodulîncare
conflictelelocaledinBalcani(revoltaîmpotrivafiscalitățiiînBosnia-Herțegovina)arputeafi
escaladateîntr-unrăzboilocal(Serbia/Muntenegru–Turcia,1876)șideaiciîntr-unrăzboide
taliemaimare(aloptulearăzboiruso-turc,1877-1878).AngliașiAustro-Ungariaseplasau
împotrivaRusiei,iarGermanianuputeasărămânăneutră.RoluldeintermediaralGermanieiîn
cadrulCongresuluidelaBerlin(1878)îlvaforțapeBismarcksăiaopozițieclară,pecareRusia

58ovaresimțicadușmănoasă.Astfelîșivafaceapariția,încontextultensiunilorgermano-ruse
generatedeproblemeeconomice(tarifulvamalprotecționistpracticattdecătreGermania,1879),
alianțadintreGermaniașiAustro-Ungaria,alianțălacarevaaderaulteriorșiItalia(1882).Eava
provoca,dupădublacrizădin1885-1887dinvest(Boulanger,revanșardismulfrancez)șidinest
(Bulgaria,interdicțialombardă),alianțadintreFranțașiRusia(1892-1894),apărutădejaînfaza
uneirelativedetensionăriprinîmpingereacătreperiferiearivalitățiloreuropene,prinintermediul
imperialismului“163.
IndependențaRomâniei,proclamatăla9/21mai1877șicâștigatăpecâmpuriledeluptă
dinBalcani,apusMarilePuteriînfațaunuifaptîmplinit,încâtAreopaguleuropean,întrunitîn
varaanului1878laBerlin,nuafăcutdecâtsărecunoască–curezervelepecarelecunoaștem–
ceeacedejaserealizase.Congresulmărealapatrunumărulstatelorindependentedinsud-estul
Europei.Astfel,România,SerbiașiMuntenegrucăpătauegalitatejuridicăcutoatestatele
suveraneși,teoretic,nicioputerenuaveadreptulsăintervinăînafacerileinterneorisă-șiimpună
controlulînrelațiileexterne.AlăturideGrecia,intratăînconcertulstatelorindependente
europene,pășeautimid,darcuoîncrederetotmaisporităînforțeleșiîncauzalor.IstoriculM.
Lhértiermenționacă,dupăBerlin,România,castatindependent,puteatratadelaegallaegalcu
Grecia,cuatâtmaimultcucâtaceastăcolaborareerabineprivită,deoareceGrecia,chiardupă
anexareaThessalieișiaEpiruluideSud(1881),eracasuprafațădedouăorimaimicădecât
România,iarcanumărdelocuitori–pejumătate164.Înoricecaz,politicapromovatădeRomânia
fațădestatelebalcanicedupă1878s-acaracterizatprinînțelegereșirealism,maialescă
balcaniciinutreauovechesimpatiefațăderomâni,unde,înEvulMediușiînsecolulalXIX-lea
augăsitcondițiiprielnicelupteilorpentruemancipare.
BlocareatendințelorexpansionistealețaruluiîntimpulCongresuluidelaBerlin,în
specialdatoritămanevrelordiplomaticealeluiBismarck,aduslaoanumităizolareaRusiei,
precumșiladeteriorarearaporturilorruso-germane,Petersburgulconsiderândcăserviciilefăcute
Prusieiînmomentulacțiuniisaleunificatoarenuaufostrăsplătiteînaceeașimăsură,Bismarck
favorizându-lpeAndrassyîndetrimentulluiGorceakov,ceeaceapermisAustro-Ungarieisă
încorporezeBosniașiHerțegovinașisăintroducătrupeînsangeaculNoviPazar,separândastfel
SerbiadeMuntenegru.CarăspunslacampaniadeclanșatăînRusiaînanii1878-1879împotriva
atitudiniiBerlinului,BismarckarestrânsimportulvitelordinRusiașiainstituittaxevamale
suplimentarelacereale,lovindputernicîneconomiaRusiei,încondițiileîncareGermania
absorbea30%dinexporturileImperiuluiȚarist.Întimpceacestemăsuriaudeclanșatreacții
violenteînRusia,BismarckpregăteaîncheiereatratatuluisecretdealianțăcuAustro-Ungaria,
semnatlaViena,la7octombrie1879165.
163I.GEISS,op.cit.,p.470.Oexcelentăsintezăaevenimentelorreferitoarelaredeschiderea„crizei
orientale“,laAL.DUȚU,Evoluțiidiplomatice…,pp.64-65.
164M.LHÉRTIER,L’évolutiondesrapportsgreco-roumainsdepuisunsiècle(1821-1931),înMelangesN.
Iorga,Paris,1931,p.581,apudN.CIACHIR,Istoriapopoarelordinsud-estulEuropei…,p.220.
165N.CIACHIR,Istoriauniversalămodernă,II,pp.205-206.

59Tratatul,aparentdefensiv,eraîndreptatîmpotrivaRusiei,GermaniașiAustro-Ungaria
urmândsăseajutereciproccutotalitateaforțelorîncazulîncareunadintreeledeveneavictima
uneiagresiunidinparteaRusiei,iarînipotezaagresiuniiunuialtstat,înafaraRusiei,ambele
părțifăgăduiaunumaineutralitatebinevoitoare,dacăagresorulnueraînțelescuRusia.Inițial,
Bismarckintenționasesăincludă,alăturideRusia,șiFranța,darAndrassys-aopuscategoric,
nedorindcomplicațiisuplimentarepentruAustro-Ungaria.PentruaadormivigilențaRusiei,
Petersburguluiis-acomunicatdespreîncheiereauneiînțelegerigermano-austro-ungarelacare
erainvitatsăparticipeșiImperiulȚarist.Caurmare,la18iunie1881,Rusiaareînnoit„Alianța
celorTreiÎmpărați“,constituităîn1873.Cuaceastăocazie,Bismarckaavutgrijăsăînscrieîn
tratatuldealianțăoclauzăcareprevedeaneutralitateaRusieiîneventualitateaunuiconflict
franco-german,încazcăagresorulnuvafiGermania.
PunctulculminantalsistemuluiimaginatdeBismarkl-areprezentatTratatuldeAlianță
dintreAustro-Ungaria,GermaniașiItalia,semnatla20mai1882laViena,careduceala
constituireaTripleiAlianțe(PuterileCentrale).Tratatulprevedeacolaborareaeconomicăși
militară,încazulîncareItaliasauGermaniaarfifostatacatedeFranța(art.2)precumșiîn
situațiaîncareunuldintresemnataris-araflaînrăzboicualtedouămariputerinesemnatare(art.
3).Deasemenea,sestabileaadoptareauneineutralitățibinevoitoaresau,dupădorință,acordarea
ajutoruluimilitar,dacăunadintreputerilesemnatareardeclararăzboialtuistat(art.5).Tratatul,
cucaractersecret,aveaovalabilitatedecinciani.La30octombrie1883,Româniaaîncheiatși
eauntratatsecretcuAustro-Ungaria,lacareaaderatșiGermania(laaceeașidată)șiItalia(15
mai1888).PentruaseasigurașimaimultîncazulunuieventualconflictcuFranța,Germaniaa
maiîncheiat(1887)untratatcuRusia,princareceledouăputeriseangajausăaibăunafațăde
altaoatitudinebinevoitoareîncazulîncareunadintreelearfifostangajatăînrăzboicuunalt
stat.Cuacestprilej,GermaniaarecunoscutRusiei„drepturileistorice“înBalcani(inclusivîn
Bulgaria)166.DeșitratatulTripleiAlianțenufuseseîncădatpublicității,Franțaintuiacăse
ajunseselaoînțelegereîntreGermania,ItaliașiAustro-Ungariași,într-oasemeneaconjunctură,
consideranecesarsă-șipăstrezeforțeleînEuropașisănu-șiagravezerelațiilecuAnglia.
DupăCongresuldelaBerlin,MarilePuteriîșiintensificătotmaimultexpansiunea
colonială.Încădin1876,regeleBelgiei,LeopoldalII-lea(1865-1909),înființaselaBruxelles
„AsociațiainternaționalăpentruexplorareașicivilizareaAfriciiCentrale“,începândconstituirea
defactoriibelgienepemalullaculuiTanganykașipunându-seastfelbazeleimperiuluicolonial
belgian.În1881,FranțaaocupatTunisul,iarîn1884,părțiledenordșidecentruale
Vietnamuluidevinprotectoratfrancez.În1882,MareaBritanieseinstaleazăînEgiptșiîși
intensificăpătrundereaînBirmania,Angliadisputându-șiAfganistanulcuImperiulȚarist.În
1884,BelgiaocupăCongo,iarînacelașian,GermaniaîșiinstituieprotectoratulînTogo,
urmărindocupareadenoiteritoriiînAfrica.
166AL.DUȚU,Evoluțiidiplomatice…,pp.71-72.

60ÎntrucâtdisputacolonialăaccentuadivergențeleexistenteîntreMarilePuteri,iar
GermaniaerainteresatăsăpătrundăînAfricaEcuatorială,la25noiembrie1884,laBerlin,și-a
deschislucrărileConferințainternaționalămenităsădiscuteproblemeleAfricii,laeaparticipând
unnumărde14state.Speculândcontradicțiiledintrediverselestate,alimentândcumultă
abilitateneînțelegeriledintreParisșiLondrașisusținândînmoddeschisFranța,Bismarkareușit
săimpunăpunctuldevederealGermaniei.Dupămaibinedetreilunidedezbateri,la26
februarie1885estesemnatactulfinal,înpreambululcăruiaseprecizacăinițiatoriiconferinței,
guvernelegermanșifrancez,aucăutat,înprimulrând,căilepentru„îmbunătățireasituației
materialeșimoraleapopulațieiautohtonedinAfrica“167.Cele38dearticolealeactuluifinal,
grupateîn7capitole,stabileaulibertateanavigațieipefluviileCongoșiNiger(art.23-33și33-
35),libertateacomerțuluiînbazinulfluviuluiCongo(art.13-25),abolireasclavieișiacomerțului
cusclavi(art.9).
Aparent,ConferințadelaBerlinrezolvasecontradicțiiledintreputerileimperialiste
privindîmpărțireacoloniilor.Înfapt,elevorcontinuasăsemanifeste,uneorilent,alteori
izbucnindcuviolență–așacums-aîntâmplatcuprilejulincidentuluidelaFashoda(aziKodok,
Sudan),dinseptembrie1898,dintreFranțașiMareaBritanie,oriîntimpulcelordouă„crize
marocane“dinanii1905și1911–dovedindcăputerileimperialisteurmăreausă-șiextindătot
maimultposesiunilecolonialeșisfereledeinfluență.
Înanul1885seredeschide,parțial,„problemaorientală“,nerezolvatălaCongresuldela
Berlin,așacumcereauintereselepoporuluibulgar.La18septembrie1885,înorașulFilipopoli–
Plovdiv,capitalaRumelieiOrientale,sedeclanșeazăorăscoalăsoldatăcuînlocuirea
guvernatoruluiotomanșiproclamareauniriiprovincieicuPrincipatulBulgar,actprimitcumultă
ostilitatedeRusiaȚaristă,țarulAlexandrualIII-leacerându-iluiN.C.Giers,ministrulde
ExternealRusiei,săprotestezeoficialîmpotrivaîncălcăriidecătreBulgariaahotărârilor
CongresuluidelaBerlin.Concomitent,regelesârbMilanI(1868-1889),sprijinitdeAustro-
Ungaria,solicităcompensațiiteritorialedinparteaBulgariei.Pentrusoluționareacrizei,Marile
PuteridecidconvocarealaIstanbulauneiConferințeaambasadorilorstatelorparticipantela
CongresuldelaBerlin,conferințădeschisăla5noiembrie1885.
Fărăaașteptarezultatulnegocierilor,la14noiembrie1885,Serbiadeclarărăzboi
Bulgarieiși,deoareceBulgariaseaflasubsuzeranitateotomană,respectivaacțiuneafecta
ImperiulOtoman.DupăvictoriabulgarilordelaPirot,numaiintervențiaAustro-Ungarieia
salvatSerbiadelaoînfrângeretotală.La18/30noiembrie1885,ostilitățiledintresârbișibulgari
aufostsuspendatepetoatăliniafrontului.TratatuldePaceafostiscălitlaBucurești,la19
februarie/3martie1886,statuândunireRumelieiOrientalecuPrincipatulBulgar,Imperiul
Otomanfiindnevoitsăacceptestareadefapt168.
167N.CIACHIR,Istoriauniversalămodernă,II,p.218.
168Idem,Istoriapopoarelordinsud-estulEuropei…,pp.233-241.

61Pentruaieșidinizolareainternaționalăimpusăîn1881,FranțaaîncheiatcuRusia(care
nudoreadistrugereaFranțeidecătreGermania)unacordpolitic(1891)șioconvențiemilitară
(27decembrie1893,ratificatăîn1894),princareRusiapromiteaajutorFranțeidacăaceastaarfi
fostatacatădeGermaniasaudeItalia(sprijinitădeGermania),iarFranța,Rusieiîncazde
agresiunedinparteaGermanieisauAustro-Ungariei(sprijinitădeGermania).
Trebuieremarcatcă„sistemulbismarckian”,clăditcumigalădemareleomdestat,s-a
doveditafifragildupăretragereasadinviațapolitică,încâtlatreianidupăacesteveniment,în
EuropaaluatnaștereunaldoileablocmiltarcuprinzândRusiașiFranța.
Larândulsău,amenințatădinceîncemaimultdeGermania(caredoreasădevinăo
mareputeremaritimă)șiaflatăîncontradicțiecuRusia(în1902aîncheiatoalianțăantirusăcu
Japonia),MareaBritanieadecissăiasădin„splendidaizolare“șisă-șicorelezepoliticaexternă,
inițialcuceaaFranței,careșieapercepeafaptulcănupoaterezistafărăsprijinenglez.Ca
urmare,înurmaunorconcesiireciproceprivinddelimitareasferelordeinfluență(Marocula
intratînposesiaFranței,iarEgiptulînceaaMariiBritanii),la8aprilie1904,laLondra,afost
încheiată„Antantacordială“,caalianțăpolitico-militarăcarenumenționainamiculcomun,deși
eraevidentcăacestaeraGermania.
ÎnfrântăînrăzboiulcuJaponia(1905),slăbităînurmarevoluțieidin1905șiamenințată
dinceîncemaimultdeGermania,Rusiaafostobligatășieasărecurgălacompromisși
concesiiînrelațiilecuMareaBritanie,cucareaîncheiat,la18/31august1907oconvenție
privindPersia,AfganistanulșiTibetul,finalizândastfelîncheiereaTripleiÎnțelegeri/Antanta,
opusăTripleiAlianțe169.
RăzboiuldintreS.U.A.șiSpania,din1898,afostunrăzboiderăscruceîncomplexa
ecuațieaproblematiciicoloniale,fiindonouăformăaraporturilordintremarilestate.Pentru
S.U.A.,Filipinele,unșiragde11insulemarișicca.7.000mici,întinzându-sepeodistanțăde
1.800km,eraugreudestăpânit.Pentruaseinstalaînacestteritoriudespărțideimensitatea
Pacificului,aveaunevoiedebazeșipeteritoriileChineișiJaponiei.Accesullatoateporturile
ChineiSudiceșicucerireaInsulelorHawaii,completafericitpentruS.U.A.axaimperialistădin
Pacific,careurmăreasăpreîntâmpineșioeventualăexpansiunejaponeză.Astfel,S.U.A.se
angajaufoarteseriosîncompetițiainternaționalădeîmpărțirealumii.
LaînceputulsecoluluialXX-lea,dinamicarelațiilorinternaționale,diplomaticeși
politico-militareaînregistratmodificărisemnificativeprindevansareadinpunctdevedere
tehnologicșiindustrialaMariiBritaniișiaFranțeidecătreGermania,S.U.A.șiJaponia–cu
consecințenotabileînraportuldeforțe–,prinreînceperealupteipentrudelimitareasferelorde
169AL.DUȚU,Evoluțiidiplomatice…,pp.71-73.

62influență,piețededesfacere,materiiprimeșicolonii.Situațias-aagravatșiprinacutizarea
contradicțiilordintreceledouăblocuripolitico-militare,careaudeclanșatosusținutăcursăa
înarmărilorșideatrageredepartealorastatelormicidinsud-estulEuropei,îngeneral,șidin
Balcani,înspecial,undeaveausăaparăsausăfieprovocate,numeroasecrizepolitice,militareși
teritoriale.Răscoalamacedoneană,„crizamarocană“,„crizabosniacă“,șiceledouărăzboaie
balcaniceauîncordatlamaximumrelațiiledintreMarilePuteri,Europaaflându-seînpragulunui
războigeneralizat,situațiecenuamaipututfievitatăîn1914.
Oprezentarearaportuluideforțeeste,credem,necesară.
Germania,devenităceamaimareputereeuropeanăsubkaiserulWilhelmalII-lea(1888-
1918)șicancelarulBernhardvonBülow,apromovatopoliticăexternăexpansionistă,lovindu-se
deintereseleMariiBritanii.LaînceputulsecoluluialXX-lea,diplomațiagermanăaveaca
obiective:slăbireaalianțeifranco-ruse,stimulareacontradicțiiloranglo-ruseșideclanșarea
războiuluiruso-japonezînExtremulOrient,sporireapreponderențeicapitaluluigermanîn
ImperiulOtoman(inclusivdominareaStrâmtorilor)170.
Austro-Ungarianudispuneadeunimperiucolonialșiîșipropuneasăobținănoipiețede
desfacereînBalcanișiOrientulApropiat,lovindu-sedeintereseleînzonăaleRusieișichiarale
Italieialiate,careîncepusecorelareapoliticiiexternecuceaFranței,motivcareastatlabaza
tratatuluisecretfranco-italiandin1902171.
Italia,careaveaintereseînBalcani,aintratînconflictcuAustro-Ungaria.Interese
reciproce,inclusivînceeacepriveșteBalcanii,aufăcutcaItaliasărămânăînTriplaAlianță,în
pofidafaptuluicăAustro-UngariastăpâneaTriesteșiTrientino,iarItaliacochetacuFranța,
AngliașiRusia,înaintedeaintra,în1915,înTriplaÎnțelegere172.
RusiaafostînfrâtădeJaponiaînrăzboiuldin1904-1905,iarprinTratatuldela
Portsmouth(5septembrie1905),RusiarecunoșteaCoreeacasferădeinfluențăjaponeză,ceda
JaponieidrepturiledearendăasupraPeninsuleiLiaotungcuPort-ArthurșiDalnîi,caleaferată
dinManciuriadeSudșiparteadesudainsuleiSahalin.Înacestecondiții,ImperiulȚaristși-a
reorientatpoliticaexpansionistăspreStrâmtori,beneficiind,înanumitemomente,deînțelegerea
Austro-Ungarieicare,inițial,datorităcrizeiinternedinImperiulOtomanșialupteideeliberare
naționalăapopoarelorsupuse,s-apronunțatpentrumenținereastatu-quo-uluiteritorialîn
Balcani.
MareaBritanieaîncheiatcuJaponiaoalianțăîn1902șiîșiconsolidapozițiileîn
ExtremulOrient,iardupăîncheierearăzboiuluicuburiidin1902seinstalasolidînAfricade
Sud,considerândinutilăoînțelegerecuGermania.
170M.N.POPA,Primulrăzboimondial,1914-1918,București,1979,p.78.
171Ibidem,p.81.
172AL.DUȚU,op.cit.,p.74.

63AlianțacuRusiaapermisFranțeisăpătrundămaiadâncînAfrica,iarîn1901să-și
asigurelegăturadintreAfricaCentralășiceaEcuatorială.Astfel,„mareleblocafrican,dela
AlgerlaCongo”,dupăexpresiaistoriculuiJ.Madaule,cheiadeboltăaimperiuluicolonial
francez,afostsudat.
Anul1903aducepetapet„problemamacedoneană“,prinizbucnireauneiputernice
răscoale,sprijinitădeschisdecătreBulgaria,SerbiașiGrecia,șiînăbușităînmodsălbaticde
cătretrupeleotomane.LarăscoalăauparticipatșimulțiaromânistabilițiînMacedonia,iar
republicaproclamatălaKrușevoeralocuităînmaremajoritatedearomâni173.DeșiRomânia
făcuseoseriedeserviciiImperiuluiOtomanînanii1903-1904,sultanulamânamereu
recunoaștereadoleanțeloraromânilor.Abiala9mai1905,sultanulapromulgatiradeauaprin
careserecunoașteșisepermiteconstituireacomunitățiloraromânedincadrulImperiului
Otoman174.
„Crizamarocană“(1905-1906).Primacrizămarocană,numităși„CrizaTangier“,afost
ocrizăinternaționalăasuprastatutuluicolonialalMarocului,întremartie1905șimai1906.
Prima„crizămarocană”s-abazatperivalitațileimperialealeMarilorPuteri,înacestcaz:
Germania,pedeoparte,șiFranța,cusuportbritanic,pedealtăparte.Franțaerainteresatăîna
preluaMaroculîncalitatedecoloniesauprotectorat,obținându-l,virtual,prinsemnarea
acordurilorcuMareaBritanieșiSpania,înaprilieșioctombrie1904.Germania,fiindîngrijorată
deAntantaCordialărecentsemnatădeFranțasideMareaBritanie,adecissăîncercesă
demonstrezecăprintr-osimplăcrizăceledouăstatenusevorsusținereciproc.Dupămaimulte
încercări,Germaniaafăcutapellaconvocareauneiconferințeeuropene,pledândînfavoarea
independențeiMarocului.Pânălaurmă,Germaniaatrebuitsăaccepteuncompromisminor,dat
fiindcămajoritateastateloraufostdeparteaFranței.
„Crizabosniacă“(1908-1909).În1908,situațiadinBalcaniaexplodatdinnou,prin
declanșarea„crizeibosniace“,înurmaanexării(6octombrie1908)decătreAustro-Ungariaa
BosnieișiHerțegovinei,provinciiaflatesubsuzeranitateanominalăasultanului,darcare,prin
art.25alTratatuluidelaBerlindin1878,fuseserăpusesubadministrațiaguvernuluidelaViena.
Curteavieneză,înafarădeanexareacelordouăprovincii,mizasăcompromităpoliticațaristăîn
ochiistatelorbalcanice,înspecialaSerbieișiMuntenegrului,șisăcompromităalianțaruso-
engleză,MareaBritanienefiinddispusăsăpermitănaelormilitareruseștitrecereaprinBosforși
Dardanele.Înreplicălaanexiuneaaustro-ungară,Serbiaaconsideratactuldrepto„catastrofă
națională“,cuconsecințefatalepentrupaceaînBalcani,șiasolicitat,lasfatulRusiei,
compensațiiteritorialepentruaserealizaogranițăcomunăcuMuntenegru,aseparasangeacul
NoviPazardeAustro-UngariașiacăpătaieșirelaMareaAdriatică.
173N.CIACHIR,Contribuțiilaistoriculrelațiilorromâno-turce(1878-1914),în„Buletindestudiiși
referate“,5/23,1970,pp.17-18.
174Idem,Istoriapopoarelordinsud-estulEuropei…,pp.246-249.

64PentrualiniștiSerbiașiacalmaRusia,Germaniaintervineînmodbrutal,trimițândun
ultimatumlaPetersburg,caRusiasăadmităfărărezerveabrogareaart.25alTratatuluidela
BerlinșisărecunoascăanexareaBosnieișiHerțegovinei.Concomitent,Austro-Ungaria
proclamăstaredealarmăpentrucorpuriledearmată7și13,încâtcolosulrusesc,nefiind
suficientdepregătitșineexistândosudurăîncadrulAntantei,afostnevoitsăcedeze.
Dacădiplomațiagermanășiaustro-ungarăautriumfatpemoment,„crizabosniacă“a
aprofundatșimaimultdisensiunileîntreceledouăblocuri,punândînluminăpoliticadurăa
PuterilorCentralede„DrangnachOsten“șiairitatlaculmeceledouăstate,RusiașiSerbia,care
aufostnevoitesăcedeze.
Adouacrizămarocană(1911).Încădin1908aavutloconouăagravarearelațiilor
franco-germane,deoareceParisulaordonattrupelorsalesăocupeCasablancacuteritoriul
înconjurător.Subpresiuneadiplomațieiaustro-ungare,Berlinulafostnevoitsăcedeze.
Înprimăvaraanului1911,izbucnindorăscoalăînMaroc,guvernulfrancezaordonat
trupelorsalesăocupecapitala(4mai1911),trecândastfelMaroculsubstăpânireaFranței.Prin
aceastăacțiune,autoritățilefrancezeîșidepășeauatribuțiilestabiliteprindocumenteledela
AlgesirasșieradeașteptatoreacțiedinparteaBerlinului.Inițial,Germaniaapăstrattăcerea,dar
îniulie1911asositlaAgadîrcanonieragermană„Panther“,urmatădecrucișătorul„Berlin“.În
fațapozițieicategoriceaMariiBritanii,carenuputeatoleracanavelegermanesăseinstalezeși
săcontrolezesfereledeinfluențăaleAntantei,diplomațiagermanăestenevoităsăcedezeși,în
loculuneipărțidinCongo,afostdeacordcuimstalareaprotecoratuluifrancezînMaroc.
„RăzboaieleBalcanice“(1912-1913)reprezintă,așacums-asusținutînistoriografie,
deznodământulfirescalevoluțieianterioareasituațieidinsud-estulEuropei,veritabilul„butoi
cupulbere“,folosindoexpresieadeseauzitată.Eleaufostgeneratedeprocesul,încănefinalizat,
deeliberareapopoarelorcreștinedesubdominațiaotomană.Problemaceamaicomplexă
rămâneaeliberareaMacedoniei,acăreipopulațieconstituiseobiectulanumeroasemasacre
organizate,într-ocrudătradiție,decătreturci.Eliminareadominațieiotomaneconstituiaun
obiectivesențialînpoliticaexternăastatelorbalcaniceșianunțauniminentconflictîntreacestea
șiPoartaotomană.Pedreptcuvânt,N.IorgaexplicasugestivcreareaAntanteiBalcanice:„Casă
înțelegempedeplin«Cruciadabalcanică»,trebuiesănedămseamadeogreșealăfundamentală
comisădejuniiturci.Crezuserăcăpotîntemeiaunstatdurabilpeideideimport.Credeaucădin
popoaredeosebiteputeaufaceosingurănațiune.Dupăjuniiturci,reformanuînsemnanumai
câștigarealibertății,cișirăscumpărareaprovinciilorpierdute“.175
FărăaintraînamănuntelePrimuluiRăzboiBalcanic(1912),trebuieremarcatcă
tratativeledepacecarei-auurmats-audesfășuratgreu.Întrealiațiauapărutneînțelegeri,iar
175N.IORGA,Istoriarăzboiuluibalcanic,București,1915,pp.22-23.

65guvernulotomannusearătadispussărenunțelatoateteritoriilerevendicate,maialessă
părăseascăAdrianopolul.Războiulareizbucnitla21decembrie1912/3februarie1913.Prin
posibilelesalecomplicații,noulconflictadeterminattemerialeMarilorPuteri.Acțiunea
acestoraafăcutca,la13/26aprilie1913,ostilitățilesăfiesuspendate,iarla17/30mai1913să
fiesemnatepreliminariiledepacedelaLondra.ImperiulOtomancedaaliațilorteritoriilesituate
lavestdeliniaEnos–MidiașiCreta.SituațiaAlbanieișiainsulelordinMareaEgeeurmasăfie
rezolvatădeMarilePuteri.PrimulRăzboiBalcanicluasfârșit,darellăsanerezolvatechestiuni
esențiale,carevordeterminadeclanșareaunuialdoilearăzboi.
Așacumerașifiresc,Româniaaurmăritcuatențiedesfășurareaevenimentelor.Partizan
alpăstrăriistatu-quo-uluiînBalcani,guvernuldelaBucureștis-amanifestatîmpotriva
conflictelorcareputeausă-lmodifice,situându-sepeopozițiedeneutralitate.
La17/30iunie1913,fărădeclarațiederăzboi,Bulgaria,susținutădeAustro-Ungaria,și-a
atacataliații.Înacestecondiții,guvernulromânadeclaratmobilizarea.Eaafostunprilejpentru
asubliniaimpopularitateaalianțeicuPuterileCentrale.Diferitemanifestăriarătausatisfacțiacă
guvernulromânaveaopoliticăindependentăfațădeViena,acțiuneaBulgarieireținândmaipuțin
atenția.
IntrareaarmatelorromâneînBulgaria,marșullorfărăluptespreSofia,capitulareaunui
corpdearmatăbulgaraufostprivitecuostilitatelaViena.Alegerealoculuiconferințeipentru
pacetrebuiafixatundevaînsud-estulEuropei.Stateleînvingătoarebalcanicevoiausăevite
amesteculMarilorPutericare,dacătratativeles-arfiținutîntr-unadincapitalelelor,cusiguranță
căși-arfiimpusopiniile.PetersburgulșiVienaerauexcluse,iarLondrafusesedejaloculprimei
conferințe,carenuduseselarezultatedurabile.ParisulnueraagreatdeGermaniacareapropus
Bucureștiul(la5/18iulie1913).176FranțașiRusiaaufostdeacordcapaceasăseîncheiela
București.
FaptulsubliniarolulRomânieiînaplanareaconflictului.Latratativeledepaceau
participatnumaireprezentanțiaițărilorbeligerante.PrinPaceaîncheiatăla28iulie/10august
1913,BulgariacedaSerbieiomareparteaMacedoniei,Grecieiîicedasudulacesteiașioparte
dinTraciaApuseană,oparteaTracieiRăsăritenecuAdrianopolulfiindretrocedatăImperiului
Otoman.Astfel,BulgarieiiseinterziceaaccesullaMareaEgee.Înfine,Româniaprimea
DobrogeadeSud,pânălaliniaTurtucaia-Ecrene.
PaceadelaBucureștiareprezentatunmomentimportantalrelațiilorinternaționale.Ea
esteprimaîncaredeciziiînsemnateaufostluatedestatelemicidinsud-estulEuropei,fără
amesteculMarilorPuteri.Totodată,participareaRomânieilacelde-alDoileaRăzboiBalcanicși
176N.CIACHIR,Istoriapopoarelordinsud-estulEuropei…,p.284.

66rolulactivjucatînaceastăperioadădediplomațiaromâneascăaupusunseriossemndeîntrebare
PuterilorCentraleînlegăturăcupozițiaBucureștiuluiîntr-uneventualconflictmondial177.
Paceaîncheindu-selaBucurești,cuRomâniaînroldearbitruîntimpultratativelor,a
contribuitlaangrenareasapearenapoliticăinternaționalășiladepărtareadePuterileCentrale178.
N.Iorga,înlucrareaapărutăchiarînanulîncheieriipăciidelaBucurești(1913),
evidențiazăfaptulcăaceastăpaceconsacrahegemoniaromâneascăînBalcani,darautorul
conchide:„Totuși,chestiamacedonenășialbanezăsuntprimejdiaviitorului“.Însensulcăcele
treistatebalcanice,Serbia,GreciașiBulgariacontinuausă-șidisputeMacedonia,iarteritoriile
albaneze–dupăpărereamareluiistoric–rămâneausăfiedisputatemaialesîntreAustriași
Italia179.
ÎnajunulizbucniriiPrimuluiRăzboiMondial,Românianu-șidefiniseîncăînmodprecis
politicasaexternă.SemnatarăaunuitratatdealianțăcuPuterileCentrale,eaeradispusă,totuși,
maimultlaoapropieredeAntanta.AtitudineaRomânieiîn1914ovademonstra.
177E.NASTOVICI,RomâniașiPuterileCentraleînanii1914-1916,București,1979,pp.17-18.
178C.NUȚU,Româniaînaniineutralității,1914-1916,București,1972,p.67.
179N.IORGA,Istoriastatelorbalcaniceînepocamodernă,VăleniideMunte,1913,p.377.

672.COORDONATEALEPOLITICIIEXTERNEAROMÂNIEI(1878-1916)
2.1.România–subiectalrelațiilorinternaționale
CucerireaIndependențeideStat,cuprofundeconsecințedeordinintern,aconferit
posibilitățiampledeafirmareaRomânieiînpoliticaexternă,urmareanouluistatutjuridic
internaționalalstatuluiromân.Aceastaafostpusăînslujbarealizăriiprincipalelorobiectivede
după1878–consolidareaIndependenței,asigurareaclimatuluiinternaționalfavorabildezvoltării
interne,luptapentrudesăvârșireastatuluinaționalunitar.Porninddelaacesteobiective,
diplomațiaromânăatrebuitsăaibăînvedereîntregulcontextalrelațiilorinternaționale,dominat
deformareacelordouăblocuripolitico-militare,TriplaAlianțășiTriplaÎnțelegere,întrecarea
existatorivalitatediplomaticămaiîntâi,apoiunamilitară,câtșidedeclanșareaanumeroase
crizemilitareșiconflicteregionale.
ExperiențeledintimpulRăzboiuluideIndependențășidelaCongresuldelaBerlinl-au
determinatpeRegeleCarolI,precumșipepoliticieniiromâni,săînțeleagăpericoleleurmăririi
unorobiectivedepoliticăexternăcenusebucuraudesprijinuluneiasaumaimultoradintre
MarilePuteri.Eierauconvinșicădoaraderarealaunsistemdealianțeputeasăpromoveze
intereseledepoliticăexternăalețăriișisăprotejezețaradepericuloaselepresiunidinexterior.
Prinpozițiasageografică,Româniaprezentaodeosebităimportanțădinpunctdevedere
strategic.DiplomațiaMarilorPuterinuputeaneglijafaptulcăintrareaeiînrăzboidepartea
uneiadintreceledouătaberesauchiarsimplaneutralitateeraudenaturăsămodificeîntr-o
semnificativămăsurăsituațiamilitarădinRăsărit,încondițiileunuifrontcontinuu.Dar
importanțastrategicăaRomânieinusereducealaatât.Cucerindu-șiIndependențaîn1877-1878,
eaputeadevenibarierăsaupuntedelegăturăpentruexpansiuneaRusieiînBalcani.Deosebitde
importantpentruRusia,faptulprezentaînsemnătateșipentruGermania,dar,maiales,pentru
Austro-Ungaria.
Pedealtăparte,Româniaeracelmaiputernicstatînacestfrământatsud-esteuropean,
dispunânddeimportanteresursenaturalecare,așacumavea,dealtfel,sădemonstrezePrimul
RăzboiMondial,puteafidemareimportanțăîncazuluneiconflagrații;eaposeda,deasemenea,
unbunsistemdecomunicațiișitelecomunicații.Însfârșit,nuseputeafaceabstracțiedearmata

68română,deșiefectiveleeieraumultmairedusedecâtaceleaalePuterilorCentralesauale
Rusiei180.
AcestinteresalMarilorPuteriasiguradiplomațieiromâneuncâmpmailargdeacțiune.
Înacelașitimp,însă,elridicașidificultățisuplimentare,încomparațiecustateleplasateîn
regiunilemaiperifericealecontinentului.Deaceea,pentruaasiguraposibilitățideacțiune
diplomaticăînfuncțiedenoulstatutinternaționalalțării,instituțiiledepoliticăexternăaufost
reorganizate,începândcuMinisterulAfacerilorStrăineșicontinuândcuagențiilediplomatice
dinstrăinătate,careaufostridicatelaranguldelegații.S-aurmărit,totodată,întrebuințareaunui
personaldiplomaticdecalitate.Merităsubliniatcăînfuncțiileexterneaexistatomaimare
stabilitatedecâtînceleinterne,unguvernutilizândîndiplomațieșimembriaipartideloradverse.
Delaînceput,însă,diplomațiaromânăs-alovitdenumeroaseșinotabiledificultăți,mai
alesdinparteMarilorPuteri.Încontinuareauneiîndelungișinocivetradiții,MarilePuteri
rezolvaudoarprinînțelegeriledintreeletoateproblemele,inclusivpeaceleacarepriveaudirect
altestate.ChiarîntimpulCongresuluidelaBerlin,MarilePuteriarătaserăexplicitcănu
intenționeazăsătratezeRomâniapepiciordeegalitate.Ulterior,recunoaștereaIndependenței,
problemădenaturăexternă,afostcondiționatăstrictderezolvareauneiproblemeinterne.O
atitudinesimilarăoîntâlnimfațădeproclamareaRegatului,în1881.
Atitudinileamintite,cașialtele,dezvăluiauviziuneaMarilorPuteri.Cuatâtmaimult
acțiuneaindependentăaRomânieitrebuiasădetermineoatitudineostilăcânderavorbade
problemedeuninteresmailarg,cumeracazulcuproblemaDunării181.Începânddin1856,
diplomațiaeuropeanăacordaseuninteresdeosebitDunării.CumRăzboiuldin1877-1878
determinaseimportantemodificăriînbazinulinferioralfluviului,CongresuldelaBerlinaavut
învedereșistabilireanouluisăustatutinternațional.ÎnconformitatecudispozițiileTratatuluide
laBerlin,fluviulafostîmpărțitîndouăsectoare:DunăreadeJos,pânălaGalați,situatăsub
protecțiaComisieiEuropene,șiDunăreadeSus,subașa-zisulcontrolalriveranilor,acăror
comisienufuseseconstituităîncă.Austro-Ungarieiis-aconferitdreptuldeaefectualucrărilede
amenajaredelaPorțiledeFierșideapercepetaxelecorespunzătoare.Deasemenea,prin
interpretareaunilateralășiarbitrarăaprevederilortratatului,ComisiaEuropeanăahotărâtcrearea
uneiComisiiMixteaDunăriideJos,compusădinriveraneleRomânia,BulgariașiSerbiași
neriveranaAustro-Ungaria,căreiais-aatribuitchiarpreședinția,cuatribuțiadeasupravegheași
executaregulamenteledenavigație.Prinintermediulacestuiorganism,Austro-Ungariaîși
instituiacontrolulasupraDunăriideJos.
180V.CRISTIAN,PoliticaexternăaRomânieiindependente(1878-1914),înIstoriaRomânilor,VII,tom
II(1878-1918),București,2003,p.233-235.
181V.CRISTIAN,GH.IACOB,ConsiderațiiprivindloculRomânieiîncontextuleuropeandupăcucerirea
independenței,înRomâniiînistoriauniversală,I,Iași,1986,pp.324-333;I.CÂRȚÂNĂ,ProblemaDunăriiîn
relațiileromâno-francezepânălaprimulrăzboimondial,înTimpulistoriei.2.ProfesoruluiDinuC.Giurescu,
București,1998,pp.284-298.

69ControlulAustro-UngarieiaupranavigațieipeDunăreadeJosaadusRomâniașiAustro-
Ungariaînstareconflictuală182.SubpresiuneaMarilorPuteri,afostimpusă„propunerea
Barrère“(reprezentantulFranțeiînComisiaEuropeană),conformcăreiaComisiaMixtătrebuia
săfiealcătuitădinreprezentanțiiRomâniei,Serbiei,BulgarieișiAustro-Ungariei(capreședinte
permanent)șiunreprezentantalComisieiEuropene,numitlafiecare6luni.Lipsitădevotul
preponderent,Austro-UngariaîșiputeaimpunepunctuldevedereîncadrulComisieicusprijinul
Serbiei,cucareîncheiasealianțadinanul1881,șialreprezentantuluiComisieiEuropene.
Românias-aopusadoptăriipropuneriiluiBarrère.Relațiileaudevenitșimaiîncordateca
urmarearestricțiilorcomercialeimpusedeMonarhiaDualistăproduselorromânești.S-aajuns
chiarlaînchidereagraniței.Maimult,MesajulTronuluidin15/27noiembrie1881,subliniind
tendințelededominarealeAustro-Ungarieiasuprauneiporțiunifluvialepecarenuerariverană,
afostconsideratjignitordecătrecercurilepoliticedelaViena,devenindcauzaunuiconflict
diplomatic.
ConferințaasupraDunăriidelaLondra,din8/20februarie–10/20martie1883,nuafăcut
nimicpentruadomolitemerileromâneșticuprivirelaintențiileagresivealeAustro-Ungariei.
TratatuldelaLondra,din10martie1883,aconfirmatproiectulaustro-ungaranterior,careîiva
permiteComisieiMixtesăiadeciziicuprivirelanavigațiașicomerțulînapeleteritorialeale
României,fărăconsimțământulacesteia.Acesteprevederinuaufostniciodatăaplicate,întrucât,
la15septembrie1883,Austro-Ungariaarenunțatlapretențiileeicuscopuldeanetezicalea
încheieriiunuitratatdealianțăcuRomânia.Oficialitățileaustro-ungareeraudispusesărenunțe
laproiectulofensator,deoareceerausigurecăaceastăalianțăvagarantamenținereapoziției
MonarhieilaDunăreadeJos.SemnareaTratatului,în1883,apusefectivcapătchestiunii,iar
încercărileulterioarealeAustro-UngarieidearevitalizaComisiaMixtăaufostsortiteeșecului183.
RespingereahotărârilorConferințeidelaLondraareprezentat,înfond,opozițiadeschisă
împotrivahotărâriiMarilorPuterișieanuputearămânefărăconsecințe.Încondițiileîncare
diplomațiafrancezăfăceademersuricaRomâniasăaderelaTratatuldelaLondra,izolarea
diplomaticăațăriipeplanexterndevenisetotală184.Înacestcontext,încareauexistatși
avertismente185,pentruaseprevenioînțelegereruso-austro-ungară186-previzibilăîncontextul
reînvierii„AlianțeicelorTreiÎmpărați“-,opțiuneapoliticăaRomânieispreTriplaAlianțăapare
pedeplinjustificată.
182GH.N.CĂZAN,LaquestionduDanubeetlesrelationsroumano-austro-hongroisesdanslesannées
1878-1883,în„RevueRoumained’Histoire“,18/1,1979,pp.43-61;GH.PLATON,IstoriamodernăaRomâniei,
București,1985,pp.435-437.
183K.HITCHINS,România…,pp.147-148.
184Ș.RĂDULESCU-ZONER,PozițiainternaționalăaRomânieidupăCongresuldelaBerlin.Premiseale
uneiopțiuni,în„Studiișimaterialedeistoriemodernă“,IV,1979,p.57.
185T.PAVEL,MișcarearomânilorpentruunitateșidiplomațiaPuterilorCentrale:1878-1895,Timișoara,
1979,p.63.
186Cf.GH.N.CĂZAN,Ș.RĂDULESCU-ZONER,RomâniașiTriplaAlianță.1878-1914,București,1979.

702.2.RomâniaînparteneriatcuTriplaAlianță–acțiunișisemnificații
Așacumamarătat,primiicincianideindependențăaureprezentat,subraportul
activitățiiinternaționale,oexperiențădurăpentruRomânia.Concluziacareseimpuneaclasei
politiceeraaceeaanecesitățiiuneialianțesuficientdeputernicepentruarezistapresiunilor
externe,defelulceleimenționate187.
Înmodtradițional,orientarearomânilors-aîndreptatspreFranța.Dar,înfrântăîn1871,
aceastaslăbisepentruuntimpși,pedealtăparte,fuseseizolatăprinabilaacțiunediplomaticăa
luiBismarck.
CuRusia,guvernulromânajunseseîntr-ostaredeîncordare,caurmareaatitudinii
acesteiaîn1878.OapropieredeRusianuputeafifavorizatăniciderelațiileeconomice.
Dimpotrivă,similitudinileîntreceledouăeconomiideterminauoconcurențăpepiațaoccidentală
pentrudesfacereaproduseloragricole.
Importantedificultățiauintervenitșiînraporturilecucelălaltmarevecin,Austro-Ungaria.
AustrieciinuputeausăsebucuredepreamultăsimpatieînRomânia,dincauzatendințelorlor
expansioniste.ProblemaesențialăaraporturilorcuAustro-Ungariaoconstituiaînsăsituația
românilordinTransilvania.Realizareadualismuluiaustro-ungarîn1867i-apusînfațagravei
amenințăriadeznaționalizăriiforțate.OalianțăaRomânieicuguvernulunuistatcareoprima
câtevamilioanederomâniputeapăreaastfelopinieipublicecaoabdicaredelasprijinireaunor
interesevitalealepropriuluipopor.
RelațiilecuGermania,maiîndepărtată,nuprezentauatâteadificultăți.Nuseputeavorbi
deosimpatieaopinieipubliceromâneștifațădeGermania,faptlacareaucontribuit
antimonarhismulunorsegmentealesocietățiiromânești,concesiuneaStrousberg,atitudinea
GermanieiîntimpulCongresuluidelaBerlin,uneleaprecierialeluiBismarcklaadresa
românilor.Daracesteelementenucreau,totuși,situațiifundamentaledetensiune.
Înacestecondiții,soluțiacareseputeaimpuneeratocmaiaceeaauneialianțecu
Germania,unavantajfiindșiacelacăGermaniaeraprincipalaputeremilitarăaEuropei.
Dezavantajulconstaînalianțaaustro-germanădin1879,apropiereadeGermaniafiindpercepută
caoapropieredeAustro-Ungaria.„Pentruromâni,cucerireaindependențeiconstituiaunnoupas
spredrumuldesăvârșiriiunitățiilor.Încondițiilededupă1878,eralimpedecăacestscopnu
puteafirealizatcurând.Eranecesardecicamaiîntâisăseconsolidezeceeaceserealizasepână
atunci,statulromânașacumeraella1878.Aceastapresupuneaoperioadădeliniște.Privităsub
acestraport,oapropieretemporarădePuterileCentraleapăreafavorabilă.În1879și1882,ele
realizaserăoputernicăgrupare,denaturăsădomineuntimpviațainternațională.Apropiereade
187Ș.RĂDULESCU-ZONER,Dunărea,MareaNeagrășiPuterileCentrale.1878-1898,Cluj-Napoca,
1982,p.88șiurm.

71TriplaAlianțăofereadeciogaranțiemaiputernicădecâtoalianțăcuosingurămareputere.Apoi,
dinceletreimembrealeacestuiprimblocpolitico-militar,cuGermaniașiItalianuexistau
divergențefundamentale.Însfârșit,apropiereaerafavorizatădeimportanțifactorieconomiciși
politici“188.
AderareaRomânieilaTriplaAlianțăs-adatoratînmaremăsurăinițiativeiluiBismarck.
Deșirelațiileromâno-germaneînurmaCongresuluidelaBerlinnuerautocmaicordiale,
BismarckarecunoscutcăoRomânieindependentăarputeadevenioforțăfolositoareîn
problemelesud-esteuropene.Bismarki-acomunicatministruluiromândeFinanțe,D.A.Sturdza,
îniulie1879,cădoreacaRomâniasăfieunfactoractivînpoliticaexternăgermanășicăeaavea
toatemotivelesăstabileascălegăturistrânsecuGermania,pentruaevitaoexpansiuneaRusiei
înregiune.
AderareaRomânieilaDublaAlianțăafostdiscutatădeBismarckșiBrătianulaBerlin,în
martie1880.Prim-ministrulromânși-aexprimatinteresulpentruuntratatcuGermania,dar
Bismarckapreferatsănuintreînamănunte.Acestaasugerat,înschimb,cădacăRomâniaar
puteaajunge,maiîntâi,launacordcuAustro-Ungaria,eaarputeaapoisărealizezeșilegătura
dorităcuGermania.
BismarckaluatinițiativareluăriinegocierilorcuRomâniaînaugust1883,când,
profitânddeovizitălaViena,aformulatîntrebăriînlegăturăcuutilitateașiposibilitatea
extinderii„ligiipăcii“cuItalialaEuropadeEst,pentrua„îndruma“politicaRomânieiși,încele
dinurmă,aSerbiei,într-o„direcțiedezirabilă“189.Bismarckaalesacestmomentdinpricina
îngrijorăriigeneratedeaccentuareatensiuniidintreRusiașiAustro-UngariaînBalcaniîn
privințaBulgariei.Kálnokyeradispuslanegocierișiafostdeacordcupropunereacancelarului
germancaacestasăpregăteascăternulpoliticgeneralcuromânii,întimpceelînsușiîșiasuma
responsabilitateapentrurezolvareachestiuniidunăreneșipentruelaborareaunuitratatdealianță.
Întoamnaanului1883s-aajunslaunacordfinal.La7septembrie1883,Bismarckși
Brătianus-auîntâlnitlaGastein.DeșiBismarcknu-șiputeaînfrângeneîncredereaînBrătianu,cu
aceastăocazieelasprijinitcăldurosalianțaRomânieicuPuterileCentrale.Laurmătoarele
negocieridelaVienadin23-27septembrie1883,KálnokyșiBrătianuauprezentatproiectul
unuitratat.Brătianu,carecunoșteadorințaluiBismarckdeaajungelaoînțelegerecuRusia,era
nerăbdătorsărezolveproblemeleînaintecaPuterileCentralesăaibătimpuldeaîncheiaonouă
înțelegerecuțarul.Pentrulideriipoliticiromâni,obiectivulmajoraltratatuluieraapărarea
împotrivaRusiei,darBismarckseexprimaseclarcăalianțavafipurdefensivășinuputeafi
folosităcaacoperirepentruoacțiuneagresivăîmpotrivaRusiei190.
188V.CRISTIAN,op.cit.,p.242.
189K.HITCHINS,România…,pp.148-149.
190Ibidem,p.149.

72AderareaRomânieilaTriplaAlianțăaluatformaunuitratatbilateralcuAustro-Ungaria,
semnatla18/30octombrie1883,laaceeașidatăaderândșiGermania.Elcuprindeaunpreambul
șișaptearticole.Dupăcespecificaucaracterulesențialmentedefensivalalianței,celedouăpărți
contractanteîșipromiteaupaceșiprietenie,căsevorabținedelaîncheiereaunoralianțesau
angajamenteîndreptateîmpotrivauneidintreele,șicăîșivoracordaunsprijinreciproc,„în
limitaintereselorlor“.Art.2prevedeaobligațiaAustro-UngarieideaacordaajutorRomânieiîn
cazulîncareaceastaarfiatacată;DublaMonarhieobțineașieasprijinîncazulîncarearfifost
atacatădeunuldinttrestatelelimitrofeRomâniei.Încondițiilepericoluluiuneiagresiuni,cele
douăpărțitrebuiausăsepunădacordasupramăsurilor,problemelemilitareurmândsăfie
reglementatedeoconvențiespecială.Încazderăzboi,părțilecontractanteseangajausănu
negociezeșisănuîncheiepaceseparată.Duratatratatuluierastabilitălacinciani,începânddin
momentulratificării;dacănueradenunțatsauunadintrepărținucerearevizuireasacuunan
înainte,elseprelungeaautomatcuîncătreiani.Părțileîșipromiteausecretasupratratatului191,
înfelulaceastaneputându-șiatingescopulsăuprincipal,șianumesădescurajezeunatacrusesc
împotrivaPuterilorCentraleșiaRomâniei.
Încheiereaacorduluidin1883aconstituitunnoușiimportantpasînstabilirea
configurațieidiplomaticeaperioadeicareaprecedatPrimulRăzboiMondial.Așacumapreciază
K.Hitchins,„alianțacuPuterileCentraleaformatcutoateacestea,piatradehotarapoliticii
externeaRomânieitimpdetreizecideanideoareceregeleșiomânădepoliticieniliberaliși
conservatoripercepeauPuterileCentraledreptforțamilitarășieconomicăceamaiputernicădin
Europa.DareiurmăreauîndeapropeschimbăriledinatmosferapoliticăaEuropeișidin
echilibrulîntresistemeledealianțeaflateîncompetițieșieraudeosebitdesensibililaorice
schimbărisurveniteînrelațiiledintreGermaniașiAustro-Ungaria.CuGermaniasimțeaucă
aveauostrânsăcomunitatedeintereseșieraupermanentîngrijorațideperspectivacanucumva
Austro-Ungariasă-ismulgăGermanieiconducereaTripleiAlianțe.Româniiurmăreau
îndeaproape,deasemenea,evoluțiaalianțeifranco-rusedupă1891șiapropiereadintreMarea
BritanieșiFranțaanunțatădeAntantaCordialădin1904“192.
RelațiiledintreRomâniașiAustro-Ungariaîntre1883-1914daumăsuraexactăa
perceperiiTripleiAlianțeînEuropasud-estică.Îndecursulcelordoianiscurșidelasemnarea
tratatului,auînceputnegocierilepentrureînnoireaconvențieicomercialedin1875.S-adovedit
imposibilitateaîmpăcăriiaspirațiilorRomânieidearealizaooarecareindependențăeconomicăși
dea-șiapăratânăraindustrieîmpotrivaconcurențeiexterne,pedeoparte,cudorințaAustro-
Ungarieidea-șimenținepozițiilecâștigateșidea-șiapăraproducătoriiagricolideconcurența
grânelorșivitelorromânești,pedealtăparte.Rezultatulafostunrăzboivamalcrâncen,
declanșatla1iunie1886,ziuaîncareexpiraconvențiacomercialăpezeceani193.Agricultura
româneascăagăsitnoipiețe(MareaBritanieaînlocuitAustro-Ungariacaprincipalimportator
191V.CRISTIAN,op.cit.,pp.248-249.
192K.HITCHINS,România…,pp.150-151.
193GH.CRISTEA,AntecedenteșiconsecințealerăzboiuluivamalcuAustro-Ungaria,în„Studiiși
materialedeistoriemodernă“,VI,1979,pp.91-137.

73degrâneromânești),iarindustriaromânescă,sprijinitădeonouălegedeîncurajarea
întreprinderilor,acunoscutodezvoltareaccelerată.În1891,războiulvamalafostîntrerupt,
întrucâtapropetoatetratatelecomercialealeRomânieicuțăristrăineexpirauînacelanșieas-a
văzutobligatăsăintroducătaxevamalemaiscăzutelatoatebunurileimportate,inclusivlacele
provenitedinAustro-Ungaria.Însfârșit,îndecembrie1893,celedouăstateausemnatunnou
acordcomercial,carei-apermisAustro-Ungarieisă-șiredobândeascămajoritateavechilorpiețe
șii-aîngăduitRomânieisăreiaexporturiledegrâneșivite,darîncondițiimaipuținfavorabile
decâtînaintede1886.Probabil,rezultatulcelmaidurabilalrăzboiuluivamalafostdenatură
politică:aîntăritostilitatearesimțitădemajoritatearomânilordinAustro-Ungariașiînfelul
acestaaredusperspectiveleviitoaredecooperareînproblemeleexterne194.
Nufărădificultăți,la13/25iulie1892,laSinaia,afostîncheiatcelde-aldoileatratat
întreRomâniașiAustro-Ungaria.Elaparesubformaunuitratatnou,deșiesteaproapeidenticcu
celdin1883,acăruivalabilitateexpiraseînsă.La11/23noiembrieși16/28noiembrie1883au
fostsemnateacteledeaderarealeGermaniei,respectiv,Italiei,ultimulnefiindsemnatniciacum
deunreprezentantalRomâniei,deșifuseseîncheiatlaBucurești195.Înperioadaimediat
următoarereînnoiriitratatului,divergențelecuAustro-Ungarias-auintensificat.Problema
naționalăadeterminatoputernicăefervescență.AtitudineaCurțiidelaVienafațăde
Memorandum,procesulintentatdeguvernulmaghiarfruntașilormemorandiști,judecareași
condamnarealoraudeterminatșiolargămișcareînVechiulRegat,dupăcumauavutun
puternicecoușipestehotare.
LegăturileRomânieicuTriplaAlianțăvorfiîntăriteînmodneașteptatdeevenimentele
surveniteînBalcanicâțivaanimaitârziu.În1895aexpirattratatuldintreAustro-Ungariași
Serbia,aceastadinurmăorientându-secătreRusia,spresupărarealiderilorromâni.Ambițiile
BulgarieiînMacedoniadearealizavisulveșnicviualSofieiînlegăturăcuoBulgarieMareși
încălzirearelațiilorcuRusiaconstituiauopermanentăsursădeneliniștelaBucurești.Înaceste
împrejurări,regeleCarolIșipoliticieniiromânicareaveaucunoștințădetratateraumulțumițide
alianțacuPuterileCentrale.AlianțacuRomâniaacăpătatoimportanțăînpluspentruAustro-
Ungaria,odatăcupărăsireaeidecătreSerbia.Ambelepărțieraudispusesă-șiîntărească
angajamentelereciproceși,în1896,audecissăprelungeascătratatulpânăîn1903.
Odatăcuapropiereatermenuluidereînnoireatratatului,prim-ministrulliberalD.A.
Sturdzaapropusînaprilie1901săfieschimbatămetodadeaderareaRomânieilaTriplaAlianță.
Acestadoreaîncheiereaunortratatedirectecufiecaredintresemnatari,transformând,defapt,
TriplaAlianțăîntr-unacvadruplă.Daroficialitățilegermaneaurespinspropunerearomânească
pentruaevitasăofensezeRusiașisăseimpliceîninițiativeleromâneștisauaustro-ungareîn
Balcani.Maialesdatorităfermitățiilor,tratatulafostreînnoit,la4/17aprilie1902,peodurată
decinciani,cuînceperedela25iulie1903,fărămodificărisemnificative.Seprevedeacă,dacă
194K.HITCHINS,România…,pp.152.
195V.CRISTIAN,op.cit.,pp.265.

74unadintrepărținuvacererevizuireasaudenunțareatratatuluicuunanînaintedetermen,else
vaprelungiautomatdintreiîntreiani196.
2.3.ReorientareapoliticiiexterneaRomâniei
ÎnprimiianisecoluluialXX-lea,problemafundamentalăpentruRomâniaeraaceeaa
raporturilorcuceidoimarivecini,Austro-UngariașiRusia.Încercurimailargi,începeasăse
impunăconvingereacăslăbireaAustro-Ungarieireduceavaloareaalianțeicuea.Păstrând-o,
totuși,capeunelementnecesar,conducătoriiromâniaucontinuatpoliticadebunăvecinătatecu
Rusia.Dealtfel,șidiplomațiarusăîncepeasăacționezemaienergic,pentruaatenua
consecințeleaderăriiRomânieilaPuterileCentrale.
SituațiaRomânieiînsud-estuleuropeans-acomplicatdincauzaunorimportante
modificăricareausurvenitcuînceperedin1908,urmare,înbunămăsură,auneianumite
reorientăriapoliticiiexterneaustro-ungare.Din1906,MonarhiaDualistăadevenitmultmai
agresivă,faptexplicabilprinpreluareaconduceriidiplomațieiaustro-ungaredecătrecontele
AloisvonAerenthalșiaArmateidecătreConradvonHötzendorf.Profitânddesituațiacreatăîn
ImperiulOtoman,caurmarearevoluției„junilorturci“(1908)șiexploatândimpreciziaunei
înțelegeriprealabilecuRusia,Austro-UngariaaanexatBosniașiHerțegovina.Aproape
concomitent,Bulgaria,unităcuRumelia,s-aproclamatregat197.
ModificândstatutulprevăzutdeTratatuldelaBerlin,ambeleevenimenteconstituiauun
avertismentpentrudiplomațiadelaBucurești.Înaceste,condiții,diplomațiaPuterilorCentralea
făcutvizibileeforturipentrupăstrareaRomânieiînalianță.Asfel,încursulanului1909,auavut
locdouăvizitealekronprințuluigerman,urmatădeaceeaamoștenitoruluitronuluiaustro-ungar,
FranzFerdinand.
Simultan,seintensificăacțiunileAntanteidereducereainfluențeigermanelaBucurești.
AcțiuneadeatragereaRomânieiadevenitmaievidentădupăceconducereadiplomațieirusea
fostpreluatădecătreS.D.Sazonov.
Creștereainfluențeifranco-ruseafostînsăcontracaratădeaparițiaunuievenimentintern.
Înianuarie1911,guvenareaafostpreluatădeconservatori,cuP.P.Carpcaprim-ministrușiTitu
MaiorescuînfrunteaMinisteruluiAfacerilorStrăine.Ambiierauadepțiiuneipoliticidealianță
cuPuterileCentrale.Deaceea,relațiileromâno-ruseaucunoscutoperioadăde„lâncezeală“,
196Ibidem,p.273.
197Ibidem,p.276.

75dupăexpresialuiGiers,careopinacăeasevaprelungiatâtavremecâtvorficeidoila
conducere198.
Pânăînpreajmarăzboaielorbalcanice,RomâniaarămasaliatarelativfidelăaPuterilor
Centrale,manifestândofidelitatecareeradefaptaceeaacâtorvacercuripolitice,avantajatede
pozițiapecareoaveauînconducereațării,dardinceîncemaipuținnumeroase.Conflicteledin
1912-1913voraduceșiînprivințalormutațiisemnificative.
198I.GHEORGHIU,RelațiiledintreRomâniașiAustro-Ungariaînanii1908-1914,în„Analele
UniversitățiiBucurești“,istorie,XI,1968,p.141.

763.POZIȚIAROMÂNIEIFAȚĂDE„CRIZABOSNIACĂ“(1908-1909)
ȘIRĂZBOAIELEBALCANICE(1912-1913)
La5octombrie1908,împăratulFranzJosephemiterescriptulprivindanexareaBosnieiși
Herțegovinei,aduazidecretându-semobilizarea.ÎnscopulagravăriisituațieidinEuropa,
diplomațiavienezăimpulsioneazăpebulgari,încât,înaceeașizi,FerdinandsoseștelaTîrnovo,
undeproclamăînmodsolemnindependențaregatuluibulgar,elluându-șititulaturade„țaral
bulgarilor“.
DeșiRomâniaeralegatăprinTratatulcuAustro-UngariadeTriplaAlianță,easearăta
nonconformistălapunctuldevederealdiplomațieidelaBallplatz,pronunțându-sepentru
respectareastatu-quo-uluiteritorial.Totuși,IonI.C.Brătianu,îndecembrie1908,încadrul
discuțiilordinParlament,estenevoitsăfacăodeclarațieambiguădepoliticăexternă,pentruanu
faceoimpresienegativălaViena,întimpceopiniapublicăsepronunțahotărâtdepartea
Serbiei199.
AșacumarătaistoriculAl.Duțu,„convinsăcăRusianuvainterveniînsprijinulSerbiei,
Româniaaprivitevenimentelecucalmșiluciditate,îndemnândguvernuldelaBelgradla
moderațieșiainformatguvernulruscănuvasprijiniSerbiaîncazdeconflictarmat.Fațăde
proclamareaindependențeiBulgariei,I.I.C.Brătianu,șefulad-interimalguvernuluiromân,a
salutatactulînParlamentșiaprecizatîncăodatăpozițiaRomânieifațădenouacrizăbalcanică:
neangajareaînconflictarmat,susținereastatu-quo-uluiteritorialșiapăciiînBalcani“200.
Așacums-asusținutînistoriografie,războaielebalcaniceauconstituitdeznodământul
firescaluneiîntregievoluțiianterioareasituațieicomplexedinsud-estulEuropei201.Cumerași
firesc,Româniaaurmăritcuatențiedesfășurareaevenimentelor.Mutareacentruluideinteresal
diplomațieieuropeneînsud-estulEuropeiadeterminatșidinparteaMarilorPuteriocreșterea
interesuluipentruRomânia.
CeledouărăzboaiebalcaniceaupuscelmaigreulaîncercarealianțaRomânieicu
Austro-UngariașiauoferitoposibilitateFranțeideaatrageRomâniamaiaproapedeAntanta202.
Apărătoralpăstrăriistatu-quo-uluiînBalcani,guvernulromâns-amanifestatîmpotriva
conflictelorcareputeausă-lmodifice,adoptândînacestsensopozițiedeneutralitate.Ela
199N.CIACHIR,Istoriapopoarelordinsud-estulEuropei…,p.270.
200AL.DUȚU,op.cit.,pp.78-79.
201Istoriamilitarăapoporuluiromân,V,București,1988,pp.261-292.
202V.VESA,RomâniașiFranțalaînceputulsecoluluialXX-lea,1900-1916,Cluj-Napoca,1975,pp.27-
60.

77respinsopropuneredealianțăcuImperiulOtoman,alcăruiguverncereașimaitârziusprijinul
diplomațieiromâneodatăcuacelaalMarilorPuteri,pentruprevenireaintrăriibulgarilorîn
Constantinopol.
FactoriidedeciziedelaBucureștiaupreferat,așadar,sănuseimpliceînPrimulRăzboi
Balcanic.La16octombrie1912,întimpcealiațiibalcanici(Bulgaria,Serbia,Greciași
Muntenegru)seîndreptaucătreunrăzboicuTurcia,regeleCarolIșinoulGuvernconservatorde
coalițieinstalat,condusdecătreTituMaiorescușiTakeIonescu,auhotărâtsănuordone
mobilizarea,darsănegociezedirectcuBulgariaoreglementareafrontiereiînDobrogeași,dacă
acestdemerseșua,săcauteajutorlaAustro-UngariașiRusia.Victoriilerapidealebulgarilorși
sârbilordinoctombrie-noiembrie1912auconstituitosurprizăneplăcutăpentrudiplomațiadela
București.Inițial,RegeleCarolIaintenționatsăocupeoliniestrategicăînDobrogeabulgară,ca
ogaranțiepentrucompensații,darafosttemperatdepromisiunileGermanieișiAustro-Ungariei.
NiciRusianuși-aasumatniciunfeldeangajamenteconcrete.
Întoamnaanului1912șiînprimăvaralui1913,politicabulgarăaVieneiîngrijora
România.MinistruldeExterneLeopoldvonBerchtolderadornicsăcâștigeBulgariadepartea
TripleiAlianțe,caocontraponderefațădeSerbia.Maimult,negocieriledelaLondradin
decembrie1912-ianuarie1913întrereprezentanțiibulgarișiromâni,desfășurateînparalelcu
negocieriledepacedintrealiațiibalcanicișiTurcia,aueșuat.Cererearomânilorcuprivirelao
granițăînDobrogea,peliniaSilistra-Balcic,caformulăminimală,șipeliniaTurtucaia-Balcic,
caformulămaximală,eraconsideratătotalinacceptabilădecătrebulgari.Întrucâtdevenea
evidentcăbulgariitergiversaunegocierile,RegeleCarolaamenințatcoacțiunemilitară,punând
Austro-Ungarialamijloc203.
Înaceastăconjuncturăcritică,RomâniașiAustro-Ungariaaureînnoit,la5februarie1913,
alianțalorpeoperioadăde7ani.RegeleCarolIștiacătratatulnusebucuradesprijinulopiniei
publiceși,maimult,seaflasubpresiuneapoliticienilordelaBucureșticaresolicitauimediato
intervențieîmpotrivaBulgariei.
Impasulintervenitînrelațiileromâno-bulgare,careamenințasăsetransformeînconflict
armatșisăimpliceMarilePuteridepepozițiidiferite,aconduslaîntrunireaConferinței
ambasadorilordelaSankt-Petersburg(18/31martie-2/15aprilie1913).Înlunamai1913,aceștia
auaprobatuncompromis,acordândRomânieiSilistrașiozonăde3kmînjurulorașului,dar
carenuaduceaaltemodificăriînprivințafrontierei.Celedouăguverneaucedat,darniciunulnu
arenunțatlapretențiilesaleinițiale.Înacestfel,probabilitateaimplicăriiRomânieiînconflictul
dinBalcanicrescuse.
Înacelașitimp,relațiileromâno-austro-ungareseagravau,oficialiidelaBucurești
acuzândreprezentanțiiaustro-ungarilaconferințadelaSankt-Petersburgpentruafimanifestat
preamultăsolicitudinefațădeBulgaria.
203K.HITCHINS,România…,pp.159.

78EvoluțiaevenimentelordupăConferințadelaSankt-Petersburgacontribuitla
desprindereaRomânieidePuterileCentrale.CumîntrealiațiidinPrimulRăzboiBalcanicau
apărutneînțelegeriputernice,atâtSerbia,câtșiBulgariaaucăutatsprijinulRomâniei.Încheierea
acorduluigreco-sârbdin19mai/1iunie1913șiprofilareaunuinouconflictbalcanicauduslao
situațieîncareeraevidentcăopțiunileRomânieinucoincideaucucelealeAustro-Ungariei.
AdversitateaacesteiafațădeSerbiaadeterminatVienasăjoacecarteabulgară.
Deaceastăsituațieaprofitatdiplomațiafranco-rusă.Înconsecință,diplomațiarusăși-a
intensificateforturilelaBucurești,căutândsădetermineointervențieîmpotrivaBulgariei,ceea
cearficonstituitodublăloviturăpentruAustro-Ungaria204.
La17/30iunie1913,fărădeclarațiederăzboi,Bulgariași-aatacataliații.Înaceste
condiții,guvernulromânadecismobilizarea.AvândacordulFranțeișiRusiei,Guvernulromâna
decisintrareaarmateiromâneînBulgaria.Faptulconstituiapracticodezavuareaalianțeicu
Austro-Ungaria.IntrareaarmateiromâneînBulgariaafostprimităcuostilitatelaViena.
IntervențiaRomânieiafostdecisivăpentruîncetareaostilităților,la17/30iulie1913,și
începereatratativelordepace.
TratativeleauavutloclaBucurești,faptcaresubliniarolulRomânieiînaplanarea
conflictului.Laeleauparticipant,faptnotabil,numaireprezentanțiaistatelorbeligerante.Prin
Paceaîncheiatăla28iulie/10august1913,RomâniaprimeaDobrogeadesud,pânălalinia
Turtucaia-Ecrene.
„Crizabalcanică”din1912-1913adesăvârșitînstrăinareaRomânieideTriplaAlianță.
VenirealuiI.I.C.Brătianușialiberalilorlaguvernare,înianuarie1914,aanunțatreorientarea
politiciiexterneromânești.DeșiRegeleCarolI,carefuseseprofunddezamăgitdepolitica
austro-ungarăînBalcani,nus-aopusnouluicurs,elacontinuatsăcreadăcăopolitică
germanofilăeraceamaipotrivităpentruRomânia,petermenlung.
204Ibidem,pp.283-284.

794.POLITICAEXTERNĂAROMÂNIEIÎNPERIOADANEUTRALITĂȚII(1914-1916)
DeceniilepremergătoaredeclanșăriiPrimuluiRăzboiMondialauevidențiatacuitatea
crizelorpoliticeșipericulozitateaconflictelormilitareregionalepentrupaceagenerală.
Evenimentelecareaupremersizbucniriiprimeicrizedeproporțiimondialeauscoslaiveală
contradicțiiledeinteresedintreMarilePuteri.Repercusiunigraveasuprasituațieiinternaționalea
avut„crizabalcanică”din1912-1913,careadeterminatimixtiuneaMarilorPuteri.Începutăprin
declanșarealupteicomuneapopoarelordinBalcanipentruemanciparedesubdominația
ImperiuluiOtoman,„crizabalcanică”adegeneratprinamesteculAustro-Ungariei,Monarhia
DualistăurmărindscopuriexpansionisteînBalcani.
Încontextulintensificăriitensiunilorpeplanregionalșimondial,Românianumaiputea
rămânealiataPuterilorCentraleînoricecondiții.Reorientareapoliticiiexterneromâneștia
evoluatpemăsurăceintereselenaționaleintrautotmaiaccentuatîncontradicțiecuceleale
MonarhieibicefaleînBalcani.
Imediatdupădeclararearăzboiului,Austro-Ungariaatrecutlapresiunidiplomatice
asupraGuvernuluiromân,pentruadeterminaRomâniasăintreînrăzboialăturidePuterile
Centrale.TratatuldeAlianțădin1883,reînnoitultimadatăîn1913,avea,însă,uncaracter
defensiv.Art.2alTratatuluiprevedeacăceledouăpărțiseobligausăsesprijinemilitarîncazul
încareunadintreelearfiatacată,constituindobiectuluneiagresiuni205.Or,înaceastăsituație,
agresoruleratocmaiAustro-Ungaria.DarGuvernulromânaveașiunaltmotivpentruanuintra
înrăzboialăturidePuterileCentrale.Acestaeradeterminatdeintensificareapoliticiide
maghiarizareasupraromânilordinTransilvania.Caatare,oparticipareaRomânieilarăzboi
alăturideImperiulAustro-Ungar,încuprinsulcăruiaromâniierausupușiuneiaspreasupriri
naționale,reprezentaoimposibilitatesubraportmoral.
DorințeiRegeluiCarolIșiademersurilorministruluiAustro-UngarieilaBucurești,
OttokarCzernin,pentruintrareaRomânieiînrăzboi,is-aopuscuhotărâreprim-ministruL
român,IonI.C.Brătianu.Depesteundeceniu,acestainițiasereorientareapoliticiiexterne
româneștiînsensulintereselorfundamentalealeîmpliniriiidealuluinaționalalunitățiistatale.
InteresulnaționalintraîncontradicțieflagrntăcualianțaîncheiatădeRomâniacuPuterile
Centrale.
Înaceeașinotă,apropiereadeAntantaeraînplinădesfășurareînprimăvaraanului1914.
Relațiileoficialefranco-româneeraudeocordialitateevidentă,maialescădiplomațiifrancezi
acordaserăsprijindeplinRomânieiîntimpulceluide-alDoileaRăzboiBalcanicșiaprobaseră
205A.IORDACHE,RomâniaînaniiPrimuluiRăzboiMondial,înIstoriaRomânilor,VII,tomII(1878-
1918),București,2003,p.396.

80prevederileTratatuluidelaBucurești.AceștiaaucoordonatpoliticalorcuacțiuneaRusiei,de
curtareasiduăaRomânieisubconducerealuiSazonov.VizitațaruluiNicolaealII-leala
Constanța,la14iunie1914,amarcatînceputuluneinoiereînrelațiiledintreceledouățări.La
fineleluniiiulie1914,Guvernulromânseaflaîntratativesecretecuguvernulrus,învederea
încheieriiuneiconvențiisauaunuiacord.UnproiectdeconvențiefuseseprezentatGuvernului
românîncădela23iulie/5august1914.Deocamdată,însă,încheiereauneiconvențiipentru
cooperaremilitarășipoliticănueraposibilă206.
ÎnaintecaRomâniasă-șideclareneutralitatea,evenimenteles-ausuccedatcurapiditate.
LanumaidouăziledeladeclarațiaderăzboiaAustro-Ungariei,diplomațiiAntanteiauavansat
propunerideparticiparelarăzboi,înschimbulrecunoașteriidreptuluiuniriiTransilvanieicu
România.La18/31iulie1914,kaiserulGermanieiatrimisunmesajRegeluiCarolI,princareîi
solicitasă-șifacădatoriadealiat.
NeutralitateadeclaratădeConsiliuldeCoroanădelaSinaia,la3/16august1914,nu
puteafimenținutănumaidinrațiunilecaredecurgeaudinnecesitateaînfăptuiriidezideratului
național–statulunitarromân.Cândafostdeclaratăneutralitatea,Româniaeraîncojuratăde
fronturideluptă.Înasemeneacondiții,neutralitateadefinitivănuputeafimenținută.Dealtfel,
guvernulromânnicinuurmăreaneutralitateadefinitivă.TratativelecuRusiaaufostcontinuate
cuperseverențășiprudențăînvedereaîncheieriiunuiacordsauauneiînțelegeri,princaresăse
recunoascădreptulstatuluiromândea-șialipiteritoriiledinImperiulAustro-Ungarlocuitede
români.Inițial,diplomațiirușiauinsistatpentruocooperaremilitarăaRomânieicuarmatarusă.
Apreciindînsăcăoreorientareradicalăapoliticiiexterneromâneștinueraposibilă,încă,au
renunțat,solicitânddinparteastatuluiromândoaroatitudinede„neutralitatebinevoitoare“207.
Înurmaunorîndelungitratative,acceptândpozițiadeneutralitateproclamatădeRomânia,
diplomațiarusăarecunoscutdreptullegitimalacesteiadea-șialipiteritoriileromâneștidin
ImperiulAustro-Ungar.Deîndatăces-aajunslaoasemeneaînțelegere,la18septembrie/1
octombrie1914s-aîncheiatAcordulRomâno-Rus208.Elareprezentatînceputul.Dupălungiși
greletratative,sevaajungelaîncheiereaTratatuluideAlianțădinaugust1916șilaintrarea
RomânieiînrăzboialăturideputerileAntantei.
RomânianuputeaintraînrăzboifărăsemnareaunuitratatcuputerileAntantei,caresă-i
garantezecă,laîncheiereapăcii,îivorficedateteritoriilelocuitederomâniidinAustro-Ungaria.
Or,Rusianuvoiasăseconstituie,lagranițelesale,unregatromânescmaiputernic,care,în
perspectivă,vaaveaderevendicatpământuldintrePrutșiNistru,răpitîn1812.Rusiaurmărea
atingereavechiuluisăuobiectivstrategic,expansiuneaspreStrâmtorișicucerirea
Constantinopolului.Toatedemersurilesalediplomaticeșitoateoperațiunileurmăreauatingerea
206Ibidem,p.398.
207Ibidem,p.407.
208Idem,Încheiereaacorduluiromâno-rusdin18septembrie/1octombrie1914:însemnătateași
consecințelesale,în„Revistadeistorie“,XXIX/1,1976,pp.49-62.

81acestorobiective.IntrareaînrăzboiînsprijinulSerbieinuconstituiadecâtpretextulplauzibil.
Scopularămasascuns,elrăzbătândtotușiîncursultratativelorsecretecuPuterileCentrale,
purtateîntottimpulrăzboiului.
Înloculunortratativediplomatice,Rusiaofereapaliativeșiaadoptatopozițiedeforță
fațădeGuvernulromân,pentrua-ldeterminasăintreînrăzboifărăsemnareaunuidocument.
ExplicațiaacesteiatitudinieralegatădeintențiaRusieideaanexajumătatedinBucovina,
incluzândorașulCernăuți.SeadăugavecheaproblemăaBasarabieișigurilorDunării,care
împiedicaRusiasăadopteopozițiepozitivăfațădeRomânia.MinistruldeExternealRusieise
arătatotmainemulțumitdedeatitudineaGuvernuluiromân,carenuacceptaintrareaînrăzboi
numaipebazaacorduluiîncheiatcuRusiaîn1914.Acestacord,însă,exprimadoardeziderate
generale,condiționatederămânereaRomânieiînneutralitate.Or,ieșireadinneutralitateși
intrareaînrăzboiimplicasemnareaunuitratatnunumaidecătreRusia,cares-adoveditcăle
încălcasepetoateîntrecut,cișidecătreMareaBritanieșiFranța,caMariPuterigaranteale
buneifuncționăriaAntantei209.
Diplomațiarusănudoreasăseangajezeînscris,printratat,fațădeRomânia,
respingându-ipropunerileconcretereferitoarelaviitorulconturalfrontierelorstatuluiromân
dupăîncheiereapăcii.Sesusțineacuobstinațiecă,înrelațiilecuRomânia,erausuficiente
prevederileAcorduluiRomâno-Rus,încheiatîn1914.Caurmareapresiunilorexercitatede
evenimenteleîncursdedesfășurareșiainsistențelorMariiBritaniișiFranței,caredoreausă
beneficiezegrabnicdeconcursulmilitaralRomâniei,dupăîndelungișianevoioasetratative,s-a
pututajungelaîncheiereaTratatuluipoliticșiaConvențieiMilitaredinaugust1916.Intrarea
ItalieiînrăzboideparteaAntanteiaveasăfacilitezeluareadecizieifinale.
Dupălungișidificiletratative,s-aajunslaîncheiereacelordouăconvențiicuAntanta.
AceastaaacceptatcondițiilepusedeIonI.C.Brătianu,înacordcucarepaceasănufieîncheiată
înaintecateritoriilecedateRomânieisăfifostocupate.Deasemenea,paceatrebuiaîncheiată
concomitentdeputerileparticipante.MareaBritanieșiFranțafiinddispusesăaccepteceledouă
condiții,Rusiaafostconstrânsăsărenunțelarezervelesale.Semnareadocumentelordealianță
cuAntantas-adesfășuratîncelmaistrictsecret.Nuaufostînștiințaținicimăcarmembrii
Guvernului.La4/17august1916,înlocuințaluiVintilăBrătianu,aufostsemnatecinci
exemplareoriginale,pentruRusia,Franța,MareaBritanie,ItaliașiRomânia.
Celedouăconvenții,politicășimilitară,prevedeaurecunoaștereadreptuluiRomânieide
a-șialipiteritoriilelocuitederomâniidinImperiulAustro-Ungar,garantauintegritateaRomâniei
dinaceltimp.Înschimb,RomâniaseangajasădeclarerăzboiAustro-Ungarieipânăla15/28
august1916,celmaitârziu,iarRusiasăîntreprindăoputernicăofensivă,pentruafacilita
intrareaarmateiromâneînrăzboișisăasigureapărareaportuluiConstanța.Îndomeniul
209Idem,România…,p.412.

82cooperăriimilitare,sepreconizafrontdistinctdeoperațiunipebazădeegalitateșinude
subordonareaarmateiromânefațădecearusă210.
Dar,așacumovordovedifaptele,aplicareaTratatuluis-adovedittotatâtdedificilă,pe
câtdedificilefuseserătratativelepentrufinalizarealui.
210Ibidem,pp.419-421.

83CONCLUZII
Iată-neajunșilafinaluldemersuluinostrudeaînfățișaevoluțiaRomânieiînperioada
1878-1916.Dezvoltareainternă–axatăpedezvăluireacaracteristicilordezvoltăriieconomice,
situațieisociale,viețiipoliticeșiamișcăriideemanciparearomânilor-șicoordonatele
geopoliticeșigeostrategiceîntrecareagravitatRomâniaconstituieproblemefundamentaleale
IstorieiRomânilorînEpocaModernă.Caatare,acesteaspecteaufostreflectateîntr-unnumăr
impresionantdelucrăriistoriografice–culegeridedocumente,studii,lucrăridesinteză,articole
etc.–careauconstituitmijloacededocumentareîndemersulnostru.
Prinurmare,înprimulcapitolallucrăriinoastre,consacratdezvolăriiinterneastatului
românînperioada1878-1916,amanalizatviațaeconomică,arătândcăeconomia,deșis-a
dezvoltatmailentdecâtcelelaltesectoarealesocietății,afăcutînsemnateprogrese.Strânslegată
dedezvoltareaeconomicăafostevoluțiaviețiisociale,undes-amenținutpreponderențaclasei
rurale.
Evident,osecțiuneaparteafostdedicatăviețiipolitice,cutoțifactoriipoliticiimplicați:
Monarhia,sistemulpartidelorpolitice,ParlamentulșiGuvernul.Structurileeconomice,socialeși
cultural-ideologiceaumanifestatunsemnificativimpactasupraspectruluipoliticșiasupra
tendințelordereformareaviețiisocial-politicelansatedindirecțiapartidelorpolitice.Pedeo
parte,partidelepoliticedevinprincipaliiactoriaiviețiipoltice.Pedealtăparte,sistemulde
partidecaansamblustructureazăclasapoliticăși,înparticular,elitelepolitice.Deasemenea,
sistemulpartidelorpoliticeantreneazăconsensulelitelormaidegrabăasupramijloaceloracțiunii
politice,lăsândunlocîngustînțelegerilorlegatedescopurileguvernării.
Ceadeapatrasecțiuneaprimuluicapitolafostconsacratăsituațieiromânilordinafara
statuluinațional,având,caobiectivefundamentale,recunoaștereadrepturilorlornaționaleși
unireacuVechiulRegat.
Celdealdoileacapitolallucrăriinoastreaînfățișataspectesemnificativedinpolitica
externăastatuluiromânlacumpănasecoleloralXIX-lea–alXX-lea,avândcalimitetemporale
cucerireașirecunoaștereaIndependențeideStatșiintrareaînPrimulRăzboiMondial.Pentru
primadatăînultimelesecole,grațieacțiuniihotărâteafactorilorpolitici,spațiulromânesca
depășitstatutulingratdeobiectalconferințelorPuterilorEuropene,devenindunfactoractival
relațiilordiplomaticedepecontinentșiunelementdeechilibrușistabilitateînsud-estul
european.

84Desfășuratăînstrânsălegăturăcuevoluțiaviețiieconomiceșipoliticeinterne,politica
externăaRomânieiafostadaptatădupămodificărilecareseproduceauînraportuldeforțedin
Europa.
Așacumamarătatpeparcursulacesteilucrări,perioada1878-1916,cuplusurileși
minusurilesale,aconstituitoetapănecesarăîndezvoltareaRomânieiModerne,caocondiție
sinequanondeafirmarearomânismuluișiaideiiunitățiinaționale,înperspectivaînfăptuirii
actuluiMariiUniridin1918.

85BIBLIOGRAFIEGENERALĂ
I.Sintezeșilucrărigenerale
1.Istoriamilitarăapoporuluiromân,V,București,1988;
2.IstoriaRomânilor,VII,tomII(1878-1918),București,2003;
3.Z.C.ARBURE,BasarabiaînsecolulXIX,București,1899;
4.P.CALVOCORESSI,EuropadelaBismarcklaGorbaciov,Iași,2003;
5.P.CAZACU,MoldovadintrePrutșiNistru,1812-1918,Iași,1924;
6.N.CIACHIR,Istoriauniversalămodernă,II,București,1998;
7.Idem,Istoriapopoarelordinsud-estulEuropeiînepocamodernă(1789-1923),
Târgoviște,2011;
8.N.CIACHIR,GH.BERCAN,Diplomațiaeuropeanăînepocamodernă(1566-1919),
București,1984;
9.S.CRISTESCU,Relațiilepolitico-diplomaticeșimilitareeuropene,București,2007;
10.AL.DUȚU,Modificărialestatu-quo-uluiteritorialeuropean.Preliminarii,conținut
șiconsecințe,București,2005;
11.Idem,RomâniaînistoriasecoluluiXX,București,2007;
12.Idem,EvoluțiidiplomaticeșiteritorialeînEuropaînsecoleleXIX-XX,București,
2008;
13.J.-M.GAILLARD,A.ROWLEY,Istoriacontinentuluieuropean.Dela1850până
lasfârșitulsecoluluiXX,București,2001;
14.I.GEISS,Istorialumii.Dinpreistoriepânăînanul2000,București,2003;
15.K.HITCHINS,România.1866-1947,ed.aII-a,București,1998;
16.N.IORGA,Istoriastatelorbalcaniceînepocamodernă,VăleniideMunte,1913;
17.H.KISSINGER,Diplomația,București,2003;
18.I.NISTOR,IstoriaBasarabiei,Cernăuți,1923;
19.GH.PLATON,IstoriamodernăaRomâniei,București,1985;
20.I.SCURTU,IstoriaBasarabiei.Delaînceputuripânăîn1994,București,1994;
21.I.SIMIONESCU,Țaranoastră,București,1937.

86II.Lucrărispeciale
1.N.ADĂNILOAIE,Răscoalațăranilordin1888,București,1988;
2.N.P.ARCADIAN,IndustrializareaRomâniei,București,1937;
3.C.ARGETOIANU,Mareanoastrăproprietateșiexproprierea,București,1913;
4.TH.C.ASLAN,PoliticaagrarăînRomânia,București,1909;
5.Idem,StudiuasupramonopolurilorînRomânia,București,1906;
6.C.ATANASIU,Mișcareasocialistă.1881-1900,I,București,f.a.;
7.V.AXENCIUC,IntroducereînistoriaeconomicăaRomâniei.Epocamodernă,
București,1997;
8.Idem,AvuțianaționalăaRomâniei.Cercetăriistoricecomparate.1860-1939,
București,2000;
9.Idem,EvoluțiaeconomicăaRomâniei.Cercetăristatistico-istorice.1859-1947,1.
Industria,București,1992;2.Agricultura,București,1996;3.Monedă-Credit-comerț-Finanțe
publice,București,2000;
10.A.BANCIU,IstoriaviețiiconstituționaledinRomânia,București,1996;
11.I.BĂDESCU,O.CUCU-OANCEAcoord.,Dicționardesociologierurală,București,
2011;
12.T.BĂLAN,ProcesulArboroasei,1875-1878,Cernăuți,1937;
13.C.I.BĂICOIANU,IstoriapoliticeinoastremonetareșiaBănciiNaționale,1880-
1914,I-II,București,1932-1939;
14.C.M.BONCU,Contribuțiilaistoriapetroluluiromânesc,București,1971;
15.C.BOTEZ,D.URMA,I.SAIZU,Epopeeaferoviarăromânească,București,1977;
16.C.I.C.BRĂTIANU,AgriculturaînRomâniadeerișiînRomâniademâine,
București,1919;
17.V.I.C.BRĂTIANU,Scrierișicuvântări,III,București,1940;
18.T.BUJDUVEANU,Romanitateabalcanicășicivilizațiaaromânilor,București,1997;
19.I.BULEI,SistemulpoliticalRomânieimoderne.PartidulConservator,București,
1987;
20.Idem,ConservatorișiconservatorismînRomânia,București,2000;
21.V.BUTURĂ,Etnografiapoporuluiromân,Cluj-Napoca,1978;
22.D.BUȘĂ,Modificăripolitico-teritorialeînsud-estulEuropeiîntreCongresuldela
Berlinșiprimulrăzboimondial(1878-1914),București,2003;
23.GH.BUZATU,Româniașitrusturilepetroliereinternaționalepânăîn1929,Iași,
1981;
24.Idem,Oistorieapetroluluiromânesc,edițiaaII-a,Iași,2009;
25.TH.CAPIDAN,Macedoromânii.Etnografie,istorie,limbă,București,1942;

8726.GH.N.CĂZAN,Ș.RĂDULESCU-ZONER,RomâniașiTriplaAlianță.1878-1914,
București,1979;
27.P.CÂNCEA,ViațapoliticăînRomâniaînprimuldeceniualindependențeidestat,
București,1974;
28.H.CÂNDROVEANU,Aromâniiierișiazi,Craiova,1995;
29.ȘT.CIOBANU,CulturaromâneascăînBasarabiasubstăpânirearusă,Chișinău,
1923;
30.Idem,Basarabia.Populația.Istoria.Cultura,București–Chișinău,1992;
31.GH.CLIVETI,Liberalismulromânesc.Eseuistoriografic,Iași,1996;
32.L.COLESCU,ProgreseleeconomicealeRomânieiîndeplinitesubDomniaM.S.
RegeluiCarolI(1866-1906),București,1907;
33.Idem,AnalizarezultatelorrecensământuluigeneralalpopulațieiRomânieidela
1899,București,1944;
34.N.A.CONSTANTINESCU,Origineașiexpansiuneaaromânilor,București,1943;
35.N.N.CONSTANTINESCU(ed.),Dinistoriculformăriișidezvoltăriiclasei
muncitoaredinRomâniapânălaprimulrăzboimondial,București,1959;
36.Idem(coord.),IstoriaeconomicăaRomâniei,1.Delaînceputuripânălacelde-al
doilearăzboimondial,București,1998;
37.C.CORBU,ȚărănimeadinRomâniaîntre1864și1888,București,1970;
38.Idem,Răscoalațăranilordela1888,București,1978;
39.G.D.CREANGĂ,Proprietatearuralășichestiuneațărănească,București,1905;
40.Idem,GrundbesitzverteilungundBauernfrageinRumänien,Leipzig,1907;
41.Idem,Considerațiunigeneraleasuprareformeloragrareșiasupraexproprierei,
București,1913;
42.V.DIAMANDI-AMINCEANU,RomâniidinPeninsulaBalcanică,București,1938;
43.G.M.DOBROVICI,IstoriculdezvoltăriieconomiceșifinanciareaRomânieiși
împrumuturilecontractate,1823-1933,București,1934;
44.Documenteprivindmarearăscoalăațăranilordin1907,I-V,București,1977-1987;
45.T.DRĂGANU,ÎnceputurileșidezvoltarearegimuluiparlamentarînRomâniapână
la1916,Cluj,1991;
46.M.D.DRECIN,BancaAlbinadinSibiu,Cluj-Napoca,1982;
47.PH.G.EIDELBERG,TheGreatRoumanianPeasantRevoltof1907,Leiden,1974;
48.E.FOCȘĂNEANU,IstoriaconstituționalăaRomâniei(1859-1918),București,1983;
49.C.GAROFLID,Problemaagrarășideslegareaei,București,1908;
50.A.HÂCIU,Aromânii.Comerț.Industrie.Artă.Expansiune.Civilizație,Focșani,1936;
51.K.HITCHINS,TheNationalityProbleminAustria-Hungary,Leiden,1974;
52.G.IONESCU-ȘIȘEȘTI,RumäniensbäuerlicheLandwirtschaft,București,1912;
53.T.IONESCU,Ideișiorientăriînpublicisticaeconomicăromânească(1890-1918),
Cluj-Napoca,1985;
54.A.IORDACHE,ViațapoliticăînRomânia.1910-1914,București,1972;

8855.Idem,OriginileconservatorismuluipoliticdinRomânia.1821-1882,București,1988;
56.N.IORGA,Istoriarăzboiuluibalcanic,București,1915;
57.M.IOSA,T.LUNGU,ViațapoliticăînRomânia.1899-1910,București,1977;
58.IstoriaParlamentuluișiaviețiiparlamentaredinRomâniapânăîn1918,București,
1983;
59.C.JORMESCU,I.POPA-BURCĂ,HartaagronomicăaRomâniei,București,1907;
60.V.M.KOGĂLNICEANU,Chestiuneațărănească,București,1906;
61.D.A.LĂZĂRESCU,Introducereînistorialiberalismuluieuropeanșiînistoria
PartiduluiNaționalLiberaldinRomânia,București,1996;
62.T.LUNGU,ViațapoliticăînRomânialasfârșitulsecoluluialXIX-lea(1888-1899),
București,1967;
63.I.MAMINA,ConsiliideCoroană,București,1997;
64.Idem,MonarhiaconstituționalăînRomânia.Enciclopediepolitică.1866-1938,
București,2000;
65.G.MAIOR,Româniaagricolă,București,ed.I–1895,ed.aII-a–1911;
66.L.MAIOR,MișcareanaționalăromâneascădinTransilvania,1900-1914,Cluj-
Napoca,1986;
67.Idem,Memorandul.„Filosofia“politico-istoricăapetiționarismuluiromânesc,
București,1992;
68.Idem,AlexandruVaida-VoevodîntreBelvedereșiVersailles,Cluj-Napoca,1994;
69.M.MANOILESCU,Rostulșidestinulburghezieiromânești,București,1942;
70.N.MANOLESCU,Igienațăranilorromâni,București,1895;
71.Marearăscoalăațăranilordin1907,București,1967;
72.C.MURGESCU,Mersulideiloreconomicelaromâni,I-II,București,1987-1990;
73.E.NASTOVICI,RomâniașiPuterileCentraleînanii1914-1916,București,1979;
74.ST.NEAGOE,IstoriaguvernelorRomânieidelaînceputuri–1859,pânăînzilele
noastre,București,1999;
75.M.NEDELEA,Primi-miniștriaiRomâniei.Ideilepolitice,București,1991;
76.I.NISTOR,IstoriaBisericiidinBucovina,București,1916;
77.C.NUȚU,Româniaînaniineutralității,1914-1916,București,1972;
78.ȘT.PASCU,Făurireastatuluinaționalunitarromân,I,București,1983;
79.T.PAVEL,MișcarearomânilorpentruunitatenaționalășidiplomațiaPuterilor
Centrale,I-II,Timișoara,1979-1982;
80.T.V.PĂCĂȚIAN,Carteadeaursauluptelepolitice-naționalealeromânilordesub
coroanaungară,I–VIII,Sibiu,1904-1915;
81.N.PĂIANU,Industriamare.1866-1906,București,1906;
82.M.PĂCURARIU,PoliticastatuluiungarfațădeBisericaromâneascădin
Transilvaniaînperioadadualismului,1867-1919,Sibiu,1986;
83.N.N.PETRA,BăncileromâneștidinArdealșiBanat,Sibiu,1936;

8984.GH.PLATON,V.CRISTIAN,GH.IACOB,V.RUSSU,I.AGRIGOROAIEI,Cum
s-aînfăptuitRomâniamodernă.Operspectivăasuprastrategieidezvoltării,Iași,1993,p.144;
85.A.PLĂMĂDEALĂ,LuptaîmpotrivadeznaționalizăriiromânilordinTransilvaniaîn
timpuldualismuluiaustro-ungar,Sibiu,1986;
86.Ș.POLVEREJAN,N.CORDOȘ,Mișcareamemorandistăîndocumente(1885-1897),
Cluj-Napoca,1973;
87.M.N.POPA,Primulrăzboimondial,1914-1918,București,1979;
88.G.POPI,RomâniidinBanatulsârbescînsecoleleXVIII-XX.Paginideistorieși
cultură,București,1993;
89.N.POPOVSCHI,IstoriaBisericiidinBasarabiaînveaculalXIX-leasubtRuși,
Chișinău,1931;
90.E.PROKOPOWITSCH,DierümanischeNationalbewegunginderBukowinaundder
Dako-Romanismus,Graz,1965;
91.M.S.RĂDULESCU,Elitaliberalăromânească(1866-1900),București,1999;
92.Ș.RĂDULESCU-ZONER,Dunărea,MareaNeagrășiPuterileCentrale.1878-1898,
Cluj-Napoca,1982;
93.Răscoalațăranilordin1888,București,1950;
94.RelațiiagrareșimișcărițărăneștiînRomânia(1908-1921),ed.V.Liveanu,
București,1967;
95.RomâniidinTimoc.Culegeredeizvoare,îngrijitădeC.ConstanteșiA.Golopenția,I-
III,București,f.a.;
96.RomâniidelasuddeDunăre.Documente,coord.St.BrezeanușiGh.Zbuchea,
București,1997;
97.R.ROSETTI,Acteșilegiuiriprivitoarelachestiațărănească,I-VIII,București,
1907-1908;
98.Idem,Pentruces-aurăsculatțăranii,București,1908;
99.I.SCURTU,I.BULEI,Democrațialaromâni.1866-1918,București,1990;
100.V.SLĂVESCU,IstoriculBănciiNaționaleaRomâniei(1880-1924),București,
1925;
101.H.H.STAHL,Contribuțiilastudiulsatelordevălmașeromânești,I,București,
1959;
102.A.STAN,M.IOSA,LiberalismulpoliticînRomâniadelaoriginipânăîn1918,
București,1996;
103.A.M.STOENESCU,Armata,Mareșalulșievreii,București,1998;
104.I.E.TOROUȚIU,RomâniișiclasaintelectualădinBucovina,Cernăuți,1911;
105.Idem,RomâniișiclasademijlocdinBucovina,Cernăuți,1912;
106.Idem,PoporațiașiclaselesocialedinBucovina,București,1916;
107.VL.TREBICI,Bucovina.Populațiașiproceseledemografice(1775-1993),Cluj-
Napoca,1994;

90108.I.ȚURCANU,UnireaBasarabieicuRomânia:preludii,premise,realizări,
Chișinău,1998;
109.V.VESA,RomâniașiFranțalaînceputulsecoluluialXX-lea,1900-1916,Cluj-
Napoca,1975;
110.C.ZANE,IndustriadinRomâniaînadouajumătateasecoluluialXIX-lea.Despre
stadiilepremergătoareindustrieimecanizate,București,1970.
III.Studiișiarticole
1.V.AXENCIUC,PenetrațiacapitaluluistrăinînRomâniapânălaprimulrăzboi
mondial,în„Revistadeistorie“,XXXIV/5,1981,pp.821-851;
2.GH.N.CĂZAN,LaquestionduDanubeetlesrelationsroumano-austro-hongroises
danslesannées1878-1883,în„RevueRoumained’Histoire“,18/1,1979,pp.43-61;
3.I.CÂRȚÂNĂ,ProblemaDunăriiînrelațiileromâno-francezepânălaprimulrăzboi
mondial,înTimpulistoriei.2.ProfesoruluiDinuC.Giurescu,București,1998,pp.284-298;
4.N.CIACHIR,Contribuțiilaistoriculrelațiilorromâno-turce(1878-1914),în„Buletin
destudiișireferate“,5/23,1970;
5.GH.CRISTEA,ContribuțiilaistoriaproblemeiagrareînRomânia:învoielileagricole
(1866-1882),București,1977,pp.47-103;
6.Idem,AntecedenteșiconsecințealerăzboiuluivamalcuAustro-Ungaria,în„Studiiși
materialedeistoriemodernă“,VI,1979,pp.91-137;
7.Idem,AmploareamișcăriicooperativeînRomâniadupărăscoaladin1907,în
„Revistadeistorie“,XXXVIII/9,1983,pp.865-878;
8.V.CRISTIAN,GH.IACOB,ConsiderațiiprivindloculRomânieiîncontextul
europeandupăcucerireaindependenței,înRomâniiînistoriauniversală,I,Iași,1986,pp.324-
333;
9.I.GHEORGHIU,RelațiiledintreRomâniașiAustro-Ungariaînanii1908-1914,în
„AnaleleUniversitățiiBucurești“,istorie,XI,1968,p.141;
10.A.IORDACHE,Încheiereaacorduluiromâno-rusdin18septembrie/1octombrie
1914:însemnătateașiconsecințelesale,în„Revistadeistorie“,XXIX/1,1976,pp.49-62;
11.M.IOSA,Aspectealepoliticiieconomiceliberaledupăcucerireaindependenței,în
„Revistadeistorie“,XXXIX/1,1986,pp.34-37;
12.Idem,ComerțulexterioralRomânieiînprimuldeceniualsecoluluialXX-lea,în
„Revistadeistorie“,XLI/2,1988,pp.171-190;XLI/3,pp.299-312;
13.Ș.RĂDULESCU-ZONER,PozițiainternaționalăaRomânieidupăCongresuldela
Berlin.Premisealeuneiopțiuni,în„Studiișimaterialedeistoriemodernă“,IV,1979;

9114.V.RUSSU,Observațiiprivindaplicarealegiiînvoieliloragricoledin1866,în
„AnaleleȘțiințificealeUniversitățiiAl.I.Cuza”,XIX,1,1973,pp.103-110;
15.GH.ZBUCHEA,VarietiesofNationalismandNationalIdeasinNineteenthand
TwentiehCenturySoutheasternEurope,înPoliticsandCultureinSoutheasternEurope,
București,2002,pp.235-264.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Romania 1878 1916 [609249] (ID: 609249)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Romania 1878 1916 [609249]

Copyright Notice

Impactul operațiunilor de leasing versus creditarea bancară, asupra [602173]

CАPITОLUL 2. CОRЕLАȚII АLЕ INFL АȚIЕI ÎN ЕCОNОMIЕ [608039]

SPECIALIZAREA: INGINERIA MEDIULUI PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator științific: Lect.univ.dr. Monica Cristina VALECA Absolvent: Nate Alexandru Mihai… [622424]

EFICIENȚA METODELOR INTERACTIVE ÎN CADRUL DOMENIULUI EXPERIENȚIAL ȘTIINȚE LA GRĂDINIȚĂ [311547]

PROGRAMUL DE STUDIU: AUTOMATICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATA FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC PROF.UNIV.DR.ING. SILAGHI… [607481]

Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ține seama de legile ei. [307330]

Copyright Notice

Similar Posts