Rom ânia între Orient si Occident [605134]

Tufeanu Suzana
Rom ânia între Orient si Occident
Romania reprezintă statul aflat in sud -estul Europei Centrale, pe parcursul
inferior al Dunării , la nord de peninsula Balcanica și la țărmul nord-vestic al Marii
Negre.
Prima impresie provocata de către expunerea României este una săracă ,
reprezentând o simpla descriere geografica, care prezinta locul in care acest stat este
situat pe harta. Având in vedere încadrarea parțială a României in Orient, pot sa afirm
faptul ca aceasta prezentare este una “necondimentata” ,la prima vedere, dar daca stăm
sa analizam datele care ne oferă o poziție geografica, vom găsi istoria bogata ascunsa de
simple forme de relief.
Romania este statul aflat “intre”: intre ciocan si nicovala , intre pace si război ,
intre bine si rău, intre Orient si Occident. Romania reprezintă cercul alb din Yin, dar si
cel negru din Yang.
Yin si Yang reprezintă doua concepte religioase, având originea in filozofia si
in metafizica chineza. Yin reprezintă partea întunecată , elementul sobru, femini n,
corespunzător nopții , apei si pământului . Yang este elementul luminos, masculin,
corespunzător zilei. In basmele care aparțin Occidentului, binele învinge răul
întotdeauna , însă in Orient, binele si răul sunt puse in balanță , astfel încât daca unul
dintre cele doua elemente se extinde si încearcă să-l distrugă pe celălalt , in fiecare parte
va apărea cercul, reprezentând opusul fiecărui element. Niciodată una dintre cele doua
forte nu va fi câștigătoare , considerând u-se ca in alcătuirea binelui exista răul si
viceversa.
Principalul motiv pentru care Rom ânia este o țară cu caracter dublu , este
reprezentat de poziția geografică. Țara noastră nu este nici in vest, nu este nici in est.
Suntem situați exact in mijloc. In mijlocul a doua culturi aflate in ant iteza, a doua
politici diferite, a dou ă moduri de viată care se desfășoară într-un mod total diferit. Din
cauza acestui caracter dublu am avut de suferit, am avut de ales intre alb si negru. In loc
sa devenim un gri uniform, ca rezultat al amestecului dintre alb si negru, am devenit un
amestec neuniform, un fel de dalmațian , si to ata alegerea noastră putea sa fie una
benefica, e normal sa -ti dorești sa faci parte din cultura occidentala, așa cum e normal sa
nu , sa vrei sa fii parte cu trup si suflet din ceea ce Orientul reprezintă . Nu am vrut sa
devenim ceva uniform, anost, ne -am dorit sa devenim o mandala, dar am omis faptul ca
orice mandala urmează o regula, chiar daca pare a fi un dezastru si un amestec de forme
necontrolat, ea reprezintă o diagrama ce păstrează cu rigoare o anumita simetrie, care se
concentrează cu toata forța asupra unui centru; se ghidează după o regula, care prinde
forme si culori diferite, din care ia naștere diversitatea, dar care aparține unei singure
culturi, care, da, concentrează mai multe culturi, dar este una singura si noua.
Având in vedere amplasa rea noastră centrala, Romania ar trebui sa fie un stat
dezvoltat din punct de vedere cultural; cultura exista, dar nu este pusa in valoare si nici
reamintita generațiilor care urmează . Ar fi trebuit sa culegem doar partea buna din cele
doua mari culturi ca re ne înconjoară , dar toate acestea reprezintă doar teorie. Nu este
posibil sa faci doar alegeri corecte, care vor da un rezultat bun in viitor.

Tufeanu Suzana
Drep consecinț ă a alegerilor făcute de fiecare roman de -a lungul timpului, in
prezent, Romania este un stat “d efect”. Am dus o lupta continua cu transformarea
noastră într-un stat occidental, unde totul este mai bun, si toate merg unse, ne -am
învârtit in cerc ca un cățel care încearcă sa-și prindă coada, o coadă care deja îi aparține ,
dar de care nu este conștient .
Una dintre principalele caracteristici ale unei tari este economia. Cu cat
economia este mai dezvoltata, cu atât locuitorii sunt mai fericiți . Noi, romanii, am pornit
cu stângul de la bun început , si ne -am obișnuit așa de repede, încât nu ne -am gândit să
ne folosim si piciorul drept. Nu am avut o dovada care sa ne spună clar din ce popor am
răsărit , știm doar ca aveam puțin din daci, slavi si alte culturi, si mult din romani, un
popor dezvoltat si puternic, așa cum se cuvine. Dar nici acest lucru nu este sigur, așadar
suntem un popor fără fond, fără o temelie bine construita, pregătită pentru zidirea
pereților , montarea unui acoperiș , iar la sfârșit decorarea interiorului si exteriorului in
funcție de valorile c ele mai puternice ale poporului. Prin urmare, si economia noastră
este fragila “Industria rom ână este admirabilă, e sublim ă, putem zice, dar lipsește cu
desăvârșire .”
Un dezavantaj pe care poziția noastră intre Orient si Occident ni l -a adus este
oportuni tatea de a alege. Romanul a avut mereu un dar specific, moftul! Romanul aflat
in situație de a alege nu a știut ce sa aleagă , chiar daca știe ce își dorește cel mai mult, el
tot nu știe ce sa aleagă , pe urma toata vina este aruncata asupra opțiunilor diverse, cum
sa alegi doar una dintr -o mie? Situație interpretat ă greșit ; cine spune ca trebuie sa alegi
doar una? Iar daca ne gândim la libertatea alegerilor făcute de noi in “mod liber”, o sa
dam vina pe popoarele mai puternice care ne -au condus de la bun început si care nu ne –
au vrut binele, dar ele de ce sunt atât de dezvoltate si reprezintă idealuri imposibile
pentru noi? Romania este un corp uman dotat cu toate funcțiile , însă una este defecta, ci
anume cea nervoasa, avem nervi receptori, dar cei ef ectori lipsesc, sau sunt adormiți si
încă nu am aflat cum se pun in funcțiune .
Sa nu ne lăsăm duși de val, pana la urma niciun stat nu este perfect, toate
popoarele au probleme si malformații . Singura diferență este ca nu ne confruntam zilnic
cu problemel e acestora, “noi le știm p-alea noastre , ei p -ale lor”. Defectele si
problemele cu care ne luptam sunt consecințe ale impotentei omenești de a face totul
perfect, după un model ale cărui baze nu le avem .
Daca pornim cu idea: “ Zi -le oameni si da -le pace” , cu siguranț ă nu o sa
realizam nimic, cel puțin nimic important. Suntem obișnuiți sa trecem cu vederea peste
toate situațiile care ne pun in dificultate si sa găsim mereu o scuza acceptabila.
Toleranta are o limita, si nu este corect fata de cei care se “zbat ca un peste pe uscat”.
Aceasta ignoranta este specifica poporului roman, in timp ce o parte din acesta își da
silința sa devina mai bun si demn de Occident, cealaltă parte își ocupa timpul cu găsirea
scuzelor perfecte cu care își pot justifica dezinteresul total.

Tufeanu Suzana
Poziția României intre Orient si Occident a creat una dintre cele mai importante
sinteze dintre spiritele a doua culturi diferite, diferențiate prin trăsături antitetice.
Perechea de trăsături antitetice care mi -a captat cel mai mult atenția este imobilismul, in
Orient, si dinamismul, in Occident. Cei care trăiesc in Orient tind sa fie popoare
staționare , care nu sunt cuprinse de dorința cunoașterii teritoriilor îndepărtate , in timp ce
Occidentul a fost captivat de descoperirea si ocuparea teritoriilor necunoscute, cat si de
descoperirea culturilor întregii lumi. Pe baza propriei experiențe pot sa spun ca
imobilismul din Orient nu tine doar de mobilitatea la nivel teritorial, ci si de mentalitate
si stil de viață . Persoanele occidentale sunt deschise încercărilor noi, chiar si adoptării
unei noi religii sau stil de viața doar pentru a învață ceva nou. In schimb, popoarele
estice prefera sa rămână sacre si sa se ghideze după vechile legi, fără a îndrăzni sa le
schimbe.
Trăind in fiecare dintre cele doua extreme, am putut sa realizez ce diferențe
exista intre tarile vestice si cele estice. Este adevărat ca exista diferențe majore, însă
toate sunt ju stificate prin existenta a diferitelor condiții de viața . De exemplu, una dintre
diferențele pe care nu le consideram importante poate fi si temperatura. In funcție de
condițiile climatice fiecare zona a planetei își creează un stil de viață, care este alcătuit
din tradiții , obiceiuri, chiar si din aspectul fizic divers. Așa cum temperatura poate
provoca apariția unei mulțimi de diferențe , orice alt element o poate face.
Educația , unul dintre factorii cei mai importanți in dezvoltarea unei culturi, este
la fel de diversa precum totalitatea nuanțelor de culori existente. Orientul si Occidentul
oferă doua educații lipsite de asemănare . In timp ce vestul Europei avansa in știință
prin înțelegere logica si prin demonstrați i științifice , estul se baza pe știința sacră.
Romania nu a avansat odată cu vestul, a rămas in mare parte sub influenta Europei de
Răsărit . Toate aceste întâmplări conduc la o modernizare tardiva si incompleta.
Lipsa educației moderne complete a condus la deteriorarea potențialului
romanilor. Fiind sub influenta majoritara a Răsăritului , orice mișcare orientata către
Apus a fost încetinit ă până când nu mai avea niciun folos. Situata la mijloc, Romania a
devenit un amalgam, astfel ca nu am avut parte de o modernizare completa, ci de una
“dusa la capăt ” prin sărirea celor mai importanți pași. Un exemplu potrivit, din punctul
meu de vedere, este o ora d e biologie in care profesorul începe sa explice o lecție care
are drept țintă înțelegerea celulelor. Totul este nou si foarte interesant, desenele
profesorului împreuna cu explicațiile prind viată in mintea elevilor, însă in momentul in
care se ajunge la vizionarea acestor celule elevii sunt informați ca nu se poate din cauza
lipsei materialelor necesare si se trece la o lecție noua. In acest mod se desfășoară toate
orele de biologie, in urma cărora realizam ca tot ce știm este doar teorie, si nimic
pract ic.
Exemplul anterior reprezintă formarea României intre Orient si Occident, de cate
ori ne apropiem de Occident, apare un obstacol din Orient. Iar ca rezultat final am
obținut un zgârie nori fără parter si câteva etaje mijlocii. Cel mai rău este ca zgârie norul
avansează in înălțime , iar la un moment dat se va prăbuși cauzând pierderi colosale.
Sintetizând informațiile anterioare, Romania intre Orient si Occident este un
spațiu de trecere, in care caracteristicile principale ale unui popor aflat sub influenta

Tufeanu Suzana
altor popoare antitetice sunt definite, in care se duce o lupta intre tradiționalism si
modernism.

BIBLIOGRAFIE
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Yin_%C8%99i_Yang
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mandala
• George Huzum, MOMENTE ȘI SC HIȚE, NUVELE ȘI TEATRU , ed ASTRO,
Ion Luca Caragiale , „O scrisoare pierdută" , capitolul al III -lea, pag 22.
• I.L. Caragiale: Despre români , textul suport.