Rolurile Proiectelor

Proiecte, Definitii, Clasificari

Definitie: Un proiect reprezinta un demers prin care resursle financiare, materiale si umane sunt organizate pentru a desfasura o serie de activitati intr-un domeniu de activitate pentru a genera o schimbare sau a organiza o problema specifica in organizatiile existentei unor restrictii de timp, financiare si legale.

Trasaturi specifice proiectelor:

Proiectele au un scop unic care defineste schimbarea majora;

Se desfasoara intr-un anumit context inter si extern;

Se implementeaza prin intermediul unei echipe de proiect cu responsabilitati definite pentru managerul de proiect si pentru fiecare membru, competentele fiind complementare;

Au un caracter complex, presupunand o succesiune de activitati corelate intre ele;

Se deruleaza in conditiile unor restrictii de timp si cost;

Genereaza valoare adaugata pentru organizatia care-l implementeaza, pentru grupul tinta dar si pentru finantatori;

Rolurile proiectelor

Rolul fundamental este de a genera o schimbare in cadrul organizatiei care-l implementeaza, la nivelul grupului tinta respectiv.

Roluri specifice care definesc in fapt scopul:

Dezvoltarea resurselor umane;

Cresterea calitatii vietii intr-o comunitate;

Constientizarea unui public tinta, privitoare la anumite situatii posibile ( campanii de informare);

Rezolvarea problemelor specifice a unor grupuri vulnerabile;

Cresterea competitivitatii unei organizatii;

Echilibrarea dezvoltarii economice si sociale a regiunilor;

Clasificarea proiectelor:

Din punct de vedere al finantarii:

Finantare publica;

Finantare privata;

Finantare mixta;

In functie de natura proiectului sau de scop:

Proiecte investitionale;

Proiecte de dezvoltare organizationala;

Proiecte culturale;

Proiecte de mediu;

Proiecte de consultanta in afaceri;

Proiecte de restructurare;

In functie de caracterul sectorului in care se implementeaza:

Proiecte de afaceri;

Proiecte sociale;

Proiecte publice;

Proiecte educationale;

Proiecte culturale;

Proiecte de cercetare;

Analiza mediului proiectelor

Analiza mediului proiectelor reprezinta o analiza a contextului in care se va desfasura proiectul, pe baza acestei analiza urmand a se identifica grupurile tinta dar si riscurile proiectului.

Analiza poate fi facuta din doua perspective:

Pe tipuri de mediu

Directia sau sensual de influenta

Dupa tipurile de mediu al proiectelor avem urmatoarele categorii:

Mediul fizic (natural si antropic): formele de relief, clima, caracteristicile solului, patrimoniul istoric, exemple de proiecte (proiecte de mediu, agricultura, energie, eoliene);

Mediul economico – financiar: PIB/locuitor, rata somajului, cursul de schimb, deficitul bugetar, gradul de indatorare, exemple de proiecte (proiecte de dezvoltare a resurselor umane)

Mediul politico – institutional este important pentru proiectele finantate din fonduri structurale din mai multe perspective. Institutiile politice construiesc cadrul legal pentru implementarea proiectelor.

Mediul socio – cultural: valorile, traditiile, patrimoniul specifice unei anumite societati, exemplu de proiecte: (proiecte pentru conservarea patrimoniului, proiecte cu parteneriate culturale)

Dupa directia sau sensul de analiza al proiectelor avem:

Mediul intern care reprezinta diagnosticarea punctelor tari si punctelor slabe a organizatiei care implementeaza proiectul (nevoile de formare a angajatilor, nivelul tehnologic, capacitatea de cofinantare, echipa de proiect, relatiile din interiorul organizatiei, logistica disponibila, relatiile cu partenerii);

Mediul extern reprezinta analiza vizand impactul pe care il genereaza proiectull asupra principalelor grupuri tinta, comunitatii, asupra finantatoruluii, asupra cadrului natural.

Ciclul de viata al proiectelor

Acesta reprezinta etape ale desfasurarii unui proiect de la generarea ideii de proiect pana la livrarea rezultatelor sale catre beneficiari. Pentru proiectele finantate din fonduri structurale, modelul de analiza al ciclului de viata contine patru etape:

Definirea proiectului reprezinta generarea ideii de proiect (nevoia) si materializarea ei intr-o anumita forma documentara si scrisa;

Planificarea reprezinta etapa de concretizare efectiva a planului de activitati, constituirea echipei, identificarea si planificarea raspunsului la risc si a evolutiei viitoare post – proiect. In construirea unui proiect etapele de definire si planificare se suprapun de cele mai multe ori. Documentele de la finalul acestor faze: cererea de finantare, bugetul, planul de afaceri, avize, acorduri, act de proprietate, studio de fezabilitate.

Implementarea reprezinta executarea efectiva a proiectului in functie de planul stabilit pentru atingerea rezultatelor asteptate. Modificarile de planificare se realizeaza prin notificari si acte aditionale la contractul de finantare. Nu se poate modifica valoarea bugetului in sensual cresterii!

Finalizarea proiectului reprezinta livrarea rezultatelor proiectului catre beneficiari.

Definirea proiectului

Definirea proiectului reprezinta faza initiala a proiectului prin care ideea de proiect se transforma, materializeaza in documente care vor fi transmise finantatorului. Definirea proiectului presupune:

Stabilirea scopului proiectului (este unic)

Stabilirea obiectivelor proiectului pot fi de mai multe feluri:

Obiective specifice (ce se face concret in proiect, cat se face, la ce nivel de calitate se face, ce problema specifica abordeaza). Obiectivele se exprima concret, reflectand o valoare cantitativa si calitativa.

Obiective de cost adica incadrarea intr-un anumit buget si avand anumite surse de finantare.

Obiective de timp adica obtinerea rezultatelor in anumite intervale.

Exprimate concret, intr-o cerere de finantare apar obiectivele specifice, cele de cost reflectandu-se in buget, iar cele de timp in planul de activitati.

Corelatii intre tipurile de obiective:

Obiective specifice “pretentioase”: determina costuri mai ridicate si perioada mai lunga de realizare;

Obiective de timp stricte: termenele scurte pot determina cresteri de costuri si afectarea obiectivelor de calitate specifice;

Obiective de cost stricte: pot determina afectarea obiectivelor specifice de calitate si eventual de timp.

Planificarea proiectelor

Planificarea proiectelor reprezinta faza simultana cu cea de definire care concretizeaza scopul si obiectivele proiectului pentru a facilita etapa de implementare. Instrumentele create sunt diferite tipuri de planuri:

Planul financiar reprezinta bugetul proiectului, sursele de finantare si cheltuielile descrise pe capitole.

Observatie: cheltuielile neeligibile pot aparea si in faza de implementare, ca urmare a nerespectarii cadrului legislativ sau conditiilor de proiect, acestea nu sunt planificate.

Planul de activitati prezinta secventa de derulare a unor activitati. Ordinea activitatilor este determinata de interdependenta acestora dar si de caracterul limitat al resurselor.

Planificarea resurselor umane reprezinta necesarul privind echipa de proiect si echipa de implementare.

Planurile privind resursele materiale si logistive care vor fi puse la dispozitia proiectului (Sali de curs si tehnica de calcul pentru cursul de formare, diverse resurse materiale, mijloace auto etc)

Planurile anuale necesare pentru proiectele care se deruleaza multiannual. Reprezinta defalcari ale planului general al proiectului sub aspect financiar al activitatilor si al diverselor resurse.

Un instrument aparte in planificare il reprezinta studiul de fezabilitate. In general structura unui studio de fezabilitate este stabiliita prin cadrul legislativ (cu precadere pentru finantarile din fonduri publice) si are doua parti mari:

Partile scrise;

Partile desenate.

Partile scrise au mai multe componente pe care le vom enumera:

Datele generale privind proiectul (denumirea obiectivului, amplasamentul, beneficiarul si elaboratorul studiului)

Date tehnice privind investitia (descrierea functionala, constructiva si tehnoloogica); situatia amplasamentului, a terenului din punct de vedere juridic si urbanistic (acte de proprietate sau de concesiune) studii geotehnice (importante pentru proiectele de constructii) studii constructive (gradul de ocupare al terenului, solutiile constructive alese, accesul la utilitati si o analiza de consum al acestora)

Analiza cost – beneficiu reprezinta analiza financiara de determinare a indicatorilor care valideaza fezabilitatea finnanciara a investitiei (rata interna de rentabilitate, indicele de profitabilitate, valoarea actualizata neta, termenul de recuperare, fluxul de numerar)

Analiza economica determina costurile si beneficiile non-financiare pe care proiectul le genereaza asupra unui ansamblu de factori interesati.

Analiza de senzitivitate si de risc

Sursele de finantare a proiectului investitional sunt urmatoarele: fonduri proprii, publice (subventii sau fonduri europene), credite bancare etc.

Partile desenate contin planse tehnice, planse de arhitectura, planuri de amplasare in zona, planul de rezistenta, de instalatii, organizare de santier.

Matricea cadrul logic

Aceasta este un instrument important in constructia proiectului definind structura sa logica atat pt faza de planificare cat si pentru faza de implementare si finalizare a proiectului.

In logica planificarii contructia matricei cadrul logic presupune procese de analiza si proiectare prin care se definesc:

Scopul sau obiectivul general al proiectului care subliniaza importanta si beneficiile pe termen lung atat pentru organizatie cat si pentru grupul tinta, dar si pentru parteneri. El trebuie corelat cu strategia organizatiei si cu obiectivele programului operational axei prioritare si dimeniului de interventie in care se incadreaza (pentru proiectele finantate din fonduri structurale). Esential este studiul ghidului soliicitantului.

Obiectivele specifice deriva din obiectivul general si reflecta substanta schimbarii produse si se stabilesc distinct pe tipuri de beneficiary sau pe ansamblul acestora. Recomandabil intre 3-5 obiective.

Rezultatele reprezinta efectele concrete ale proiectului, livrabilele acestuia. Prin intermediul lor se realizeaza, se determina in mod efectiv beneficiile. Obtinerea rezultatelor presupune derularea de activitati sub anumite secvente.

Matricea cadul logic cuprinde doua componente principale: logica implementarii si logica bugetara.

Logica implementarii cuprinde:

Indicatorii de masurare sunt marimile verificabile in mod obiectiv care probeaza nivelul de realizare a obiectivului general, a obiectivelor specifice si de atingere a rezultatelor.

Sursele de verificare reprezinta documentele, bazele de date, rapoartele, statisticile prin care se pot cuantifica cu preciizie indicatorii.

Observatie: sursele de verificare trebuie sa contina si informatii privitoare la furnizorul lor precum si periodicitatea la care pot fi facute disponibile.

Definirea ipotezelor si riscurilor

Ipotezele reprezinta prezumtii sau situatii initiale de la care se porneste in constructia proiectului (punctul 0 al fazei de implementare). Riscurile sunt determinate de factori externi sau interni care pot determina modificari asupra obiectivelor si rezultatelor.

Logica bugetara a proiectului (poate fi inclusa in logica planificarii) presupune: stabilirea activitatilor care sa conduca la atingerea rezultatelor. Nu exista activitati fara minim un rezultat.

Pe baza matricii cadrul logic se construieste intreaga structura logica a proiectului si documentatia aferenta (cererea de finantare).

Riscul reprezinta un eveniment exogen cu o anumita probabilitate de manifestare a carei aparitie influenteaza activitatile proiectului si rezultatele proiectului. Pentru proiectele finantate din fondurile europene, clasificarea riscurilor se face in doua categorii mari:

Riscuri externe

Riscuri interne

Riscurile externe

Provenite din mediul economic: indicatorii macroeconomici relevanti pentru implementare (rata dobanzii, cursul valutar, rata somajului)

Incapacitatea de cofinantare a unui program operational de catre guvern (resurse bugetare publice reduse)

Dificultatea realizarii parteneriatelor intre diversi posibili beneficiari ai proiectelor

Dificultati in rambursarea cheltuielilor effectuate atat la nivel de guvern cat si la nivel de beneficiar

Mediul socio – cultural. Riscurile pot veni din calitatea comunicarii dintre diversi indivizi implicate in implementarea proiectului. Exemple de astfel de riscuri:

Limbajul dificil de inteles al reglementarilor si procedurilor comisiei europene

Accesul dificil si intarziat la informatiile de interes public

Birocratia

Cadrul legislativ. Inconsecventa cadrului legislativ national si nearmonizarea integrala cu cel european prezinta urmatoarele riscuri:

Prevederi contradictorii intre legislatia aferenta anumitor domenii si legislatia care guverneaza proiectele europene

Mecanismele de lupta anti – frauda cu fondurile europene

Ambiguitati in legislatia privind achizitiile publice

Mediul politic afectat de instabilitatea politica si de relatiile de slaba calitate dintre Guvern si Comisie prezinta urmatorul risc:

Politizarea personalului din autoritatile de management al programelor operationale

Factorii de mediu reprezinta urmatorul risc:

Utilizarea inadecvata a unor resurse cu impact negative asupra mediului

Riscurile interne

De natura structural organizatorica:

Structuri inadecvate utilizarii metodei managementului prin proiect (risc de conflict intre managementul functional si managementul de proiect)

Procedure interne greoaie dificil de adaptat la flexibilitatea impusa de proiect

Infrastructura inadecvata (spatii insuficiente pentru arhivarea documentelor)

Factori de natura resurselor umane:

Personal insuficient;

Personal neadecvat de cerintele proiectului;

Fluctuatii de personal;

Comunicare defectuasa intre membrii echipei de proiect;

Slaba motivatie pentru implementarea proiectului, materiala sau non – materiala;

Riscuri privind fluxul de numerar:

Incapacitatea de asigurare a cofinantarii;

Dificultati in rambursarea creditelor bancare si transfer inadecvat de fonduri pentru proiect;

Riscul de natura operationala:

Repartizarea inadecvata a resurselor pe activitati;

Monitorizarea periodica superficiala;

Derularea dificila a activitatilor de achizitii;

Dificultati in operationalizarea parteneriatelor;

Sistem informational greoi (circuitul documentelor si operationalizarea platformelor de documente);

Auditul intern al proiectului inexistent.

Implementarea proiectului

Implementarea proiectului reprezinta faza de punere in practica a proiectului conform structurii sale pentru atingerea scopului si obiectivelor. Este determinate de:

Aprobarea proiectului de catre finantare;

Mentinerea intentiei de implementare de catre beneficiari.

Faza de implementare contine proceduri, metode, tehnici specifice pentru diverse domenii functionale dupa cum urmeaza:

a) Resursele umane: presupune constituirea echipei de proiect; legalizarea calitatii de membru de echipa de proiect si operationalizare. In general se constituie doua tipuri de echipe:

O echipa de management (manager de proiect, responsabil financiar, juridic, marketing etc.)

O echipa de implementare (specialisti in diferite activitati)

Financiar contabil se ocupa de:

Managementul bugetar (asigurarea surselor de finantare si a eligibilitatii cheltuielilor);

Managementul fluxului de numerar care asigura acoperirea nevoilor financiare cu surse de financiare;

Inregistrarea distincta a operatiunilor derulate (inclusiv deschiderea unui cont distinct)

Trezorerie pentru universitati, institutii publice si bancile comerciale pentru beneficiarii private.

Achizitii – investitii. Aceasta categorie are trei categorii:

Achizitii de produse

Achizitii de servicii

Achizitii de lucrari

Achizitiile in cazul finantarilor europene trebuie sa urmeze legislatia Europei si a statului respective. O parte importanta a procesului de planificare este activitatea de planificare a activitatilor in cadrul proiectului care sa tina cont de:

Legaturile logice intre activitati, respective interdependentele posibile;

Conditiile de desfasurare a respectivelor activitati

Complexitatea activitatilor respective

Existenta resurselor pentru desfasurarea in paralel a unor activitati independente

Odata determinate durata si ordinea activitatilor ele se reprezinta grafic sub forma diagramelor Gantt.

Avantajele reprezentarii prin diagrama Gantt:

Privim in ansamblu durata de implementare a proiectului

Reprezinta logica activitatilor

Se intocmeste un caiet de sarcini pe baza caruia posibilii furnizori isi construiesc oferta. Incredintarea directa se poate face pana la suma de 30.000 euro, iar daca suma proiectului este mai mare de aceasta suma se va face o selectie intre mai multe oferte depuse.

Publicitatea proiectului si identitatea vizuala (identitatea vizibila a proiectului, finantatorului, comunicarea catre publicul interesat a rezultatului proiectului, a derularii unor activitati, intentia de obtinere a autorizatiei de mediu)

Managementul operational presupune derularea activitatilor in sine si elaborarea rapoartelor catre finantator. Eligibilitatea cheltuielilor este determinate de legalitatea lor (sa faca obiectul contractului, sa se incadreze in intervalul de timp pe activitati si pe ansamblul incadrarea in bugetul fiecarei activitati si pe capitole bugetare).

Instrumentul de baza caruia se implementeaza proiectul, inclusiv sub aspect financiar este contractul de finantare semnat de autoritatea de management a programului operational si reprezentantul legal al beneficiarului. El contine prevederi legale de obiectivele proiectului, periodicitatea cererilor de rambursare, valoarea si tipul cheltuielilor, structura finantarii.

Cheltuiala eligibila este cheltuiala permisa si ramburasabila, existand doua criterii de evaluare a eligibilitatii cheltuielilor:

Un criteriu legal;

Un criteriu operational

Din punct de vedere legal o cheltuiala eligibila este eligibila daca:

Respecta legislatia in vigoare privitoare la activitatea careia ii corespunde; legislatia achizitiilor publice, reglementarea transelor de salarizare, reglementarile privind deplasarile interne si externe.

Sa fie incluse in ghidul solicitantului aferent apelului de priecte respective

Sa fie incluse in contractul de finantare al proiectului. Modificarea capitolelor bugetare se poate face prin act aditional.

Sa existe documente probatorii pentru efectuarea ei (facturi, stat de salariu, bon de combustibil)

Trebuie sa se desfasoare pe perioada proiectului si in corelatie cu planul de activitati

Din punct de vedere operational o cheltuiala eligibila este eligibila daca:

Este in concordanta si necesara activitatii proiectului

Este inregistrata in contabiliitate in mod distinct de catre beneficiary

Nu este afectata de dubla finantare (finantarea de doua ori a aceleiasi activitati pe aceeasi linie de finantare)

Sunt efectiv platite (in principiu nu se deconteaza cheltuieli viitoare).

Este prevazuta in bugetul proiectului sau in actele aditionale

Tipuri de cheltuieli neeligibile:

Dobanzile sau comisioanele bancare

T.V.A-ul

Penalitatile sau amenzile

Achizitiile din spatiul extra-comunitar

Cheltuielile operationale pentru implementarea proiectelor de investitii

Achizitiile de echipamente second hand

Contributiile in natura

Amortizarea

Un aspect important in managementul financiar al proiectelor il reprezinta prefinantarea (o suma pusa la dispozitie de finantator pentru a facilita demararea si derularea activitatii din prima parte a proiectului) ea se acorda pe baza de cerere si doar categoriilor de beneficiari finantati prin proiect, ea se deduce din cererea de rambursare viitoare.

Resursele umane reprezinta elementele esentiale si critice iin implementarea proiectelor putand determina succesul sau esecul proiectului.

Aspecte critice:

Concordanta intre sarcinile postului si competentele si aptitudinile detinute;

Stabilirea personalului implicat in implementarea proiectelor

Definirea clara a obiectivelor proiectului si a celor individuale, precum si a sarcinilor atribuite

Definirea clara a fisei postului.

Managementul de proiect

Persoana responsabila integral cu realizarea proiectului putand fi sau nu membru in structurile de management al organizatiei care implementeaza proiectul.

Proiectele de anvergura strategica trevuie conduse de membrii organizatiei. Procesele de o mai mica anvergura pot fi conduse de membrii departamentului de management sau chiar de persoane fara functii de conducere in organizatie.

Pentru a exercita corect si deplin rolul de manager de proiect sunt necesare mai multe tipuri de abilitati:

Abilitatile de leadership reprezinta capacitatea de a crea o viziune pentru echipa de proiect si de a-i determina pe membrii echipei de proiect sa adere la acea viziune

Abilitatile de comunicare reprezinta capacitatea de a prezenta obiectivele, de a descrie viziunea, de a asculta, de a fi coerent. Comunicarea in cadrul proiectelor poate fi atat scrisa cat si orala.

Abilitatile de negociere si mediere a conflictelor

Tipuri de negocieri :

Manager de proiect – membrii echipei

Manager de proiect – furnizori

Manager de proiect – benerifiari

Manager de proiect – managementul organizatiei

Manager de proiect – finantator

Conflictele sunt iscate adesea de lipsa de comunicare. Conflictele reprezinta situatii in care diverse parti (manager de proiect, echipa de proiect, clientii) se afla pe pozitii contrare fiind rolul managerului de proiect de a incheia conflictul.

Abilitati de exercitare a controlului reprezinta capacitatea de a identifica problemele si cauzele acestora si de a stabili madalitati de corectare.

Finalizarea proiectului

Finalizarea proiectului trebuie realizata pana la data limita precizata in contractul de finantare si presupune incheierea tutor activitatilor proiectului. In cazul finalizarii proiectului la termenul respectiv, managerul de proiect are urmatoarele atributii:

Realizarea unui raport tehnico – financiar final prin care se solicita si rambursarea ultimei transe de finantare

Sa prezinte rezultatele proiectului in mod public sau in interiorul organizatiei

Sa se asigure de sustenabilitatea proiectelor, respectiv de mentinerea efectelor pe termen lung

Mentinerea locurilor de munca generate de proiect

Mentinerea structurilor create in cadrul organizatiei

Colectarea informatiilor de feed – back

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, a adus o serie de facilitati pentru aceasta noi ne vom opri insa la una singura si aceea a fondurilor structurale.

Fondurile structurale sunt instrumente financiare ale Uniunii Europene, destinate statelor member pentru a asigura obiectivele de coeziune economica si sociala.

Politica de coeziune actioneaza prin intermediul Instrumentelor Structurale:

Fondurile Structurale care se formeaza cu ajutorul contributiei statelor membre avand valori cuprinse intre 0,9 si 1,1% din PIB-ul national si are doua componente:

Fondul Social European este cel care finanteaza aspecte ale coeziunii sociale si incearca sa dezvolte pietele muncii;

Fondul European de Dezvoltare Economica Regionala doreste ca unele zone sarace sa ajunga la un nivel cat mai inalt;

Fondul de Coeziune are si el de asemenea doua componente:

Fondul Economic de Agricultura si Dezvoltare Regionala

Fondul European pentru Pescuit

In fiecare stat membru fondurile structurale ajung la beneficiari prin programe operationale. In Romania in perioada 2007 – 2013 au existat sapte programe operationale (insumand 19 miliarde de euro):

Programul Operational Asistenta Tehnica (POAT)

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA)

Programul Operational Sectorial Transport (POST)

Programul Operational Sectorial Mediu (POSM)

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE)

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

Programul Operational Regional (POR)

In perioada 2014 – 2020 vor fi sase programe operationale (insumand 21 de miliarde de euro) dupa cum urmeaza:

Programul Operational Capital Uman (POCU)

Programul Operational Competitivitate (POC)

Programul Operational Asistenta Tehnica (POAT)

Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAPD)

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM)

Programul Operational Regional (POR)

Descrierea Programelor Operationale

Programul Operational Asistenta Tehnica

(POAT)

Programul Operational Asistenta Tehnica (POAT) are ca scop global asigurarea sprijinului necesar de coordonare si contributie la implementarea si absorbtia eficace, eficienta si transparenta a instrumentelor structurale in Romania.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Asistenta Tehnica sunt urmatoarele:

De a asigura sprijinul si instrumentele adecvate pentru realizarea unei implementari si coordonari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007 – 2013 si pentru a se pregati pentru viitoarea perioada de programare a innstrumentelor structurale.

De a se asigura o constientizare a publicului general cu privire la rolul sprijinului comunitar, precum si a intelegerii de catre potentialii aplicanti si a interventiilor instrumentelor structurale.

Intre anii 2007 si 2013 Programului Operational Asistenta Tehnica i s-a repartizat suma de 4,565 miliarde de euro, in timp ce pentru perioada 2014 – 2020 se vor aloca 300 milioane euro.

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative

(PODCA)

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA) are ca obiectiv principal dezvoltarea capacitatii administrative si sprijinirea eforturilor de modernizare a administratiei publice romanesti.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative sunt urmatoarele:

Solutionare problemelor manageriale de la toate nivelurile administratiei publice, focusandu-se pe aspectele primordiale care intaresc credibilitatea administratiei, in special, procesul de luare a deciziilor, o reglementare mai buna a legislatiei, responsabilizarea administratiei publice dar si eficacitatea organizationala;

Orientarea catre procesul de descentralizarea a furnizarii de servicii din anumite sectoare prioritare, dar si imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii de servicii.

Intre anii 2007 si 2013 Programului Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative i s-a repartizat suma de 208 milioane euro.

Programul Operational Sectorial Transport

(POST)

Principalul obiectiv al Programului Operational Sectorial Transport (POST) este de a promova in Romania un sistem de transport durabil care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si a bunurilor, iar serviciile de la nivel national sa fie corespunzatoare standardelor europene atat in cadrul regiunilor din Romania cat si in cadrul Europei.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Sectorial Transport sunt urmatoarele:

Modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile;

Promovarea transporilor navale, feroviare si intermodale;

Sprijinirea transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.

Intre anii 2007 si 2013 Programului Operational Sectorial Transport i s-a repartizat suma de 4,565 miliarde euro, avand insa cel mai mic grad de absorbtie.

Programul Operational Sectorial Mediu

(POSM)

Principalul obiectiv al Programului Operational Sectorial Mediu este de a proteja si de a imbunatati calitatea mediului si a standardelor de viata, urmarindu-se conformarea cu prevederile aquisului de mediu.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Sectorial Mediu sunt urmatoarele:

Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea, pana in 2015, a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane si prin stabilirea unor structuri regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata;

Dezvoltarea de sisteme durabile de management al deseurilor, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015;

Reducerea impactului negative asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati, pana in 2015;

Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului prin sustinerea managementului ariilor protejate, inclusiv implementarea retelei Natura 2000;

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea, pana in 2015, a masurilor preventive, in cele mai vulnerabile zone.

Intre anii 2007 si 2013 Programului Operational Sectorial Mediu i s-a repartizat suma de 4,512 miliarde euro.

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

(POSCCE)

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) are doua obiective principale, primul ar fi cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea disparitatilor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii, iar cel de-al doilea acela ca masurile intreprinse vor avea ca rezultat pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de circa 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene.

Pe langa aceste doua obiective principale ale Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, mai avem inca sase obiective specifice ale acestuia:

Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente si crearea unora noi in special IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Cresterea in valoare si in calitate a echipamentelor de productie bazata pe extinderea si modernizarea acestora, inovarea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale vor sprijini dezvoltarea gamei de produse. De asemenea, cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata.

Construirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii spiritului intreprinzator prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei – acces la finantare, instrumente financiare inovative, accesul la infrastructura si serviciile de afaceri – pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.

Cresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare si stimularea cooperarii intre institutiile de cercetare, dezvoltare si inovare si cele din sectorul productive. Elementele cheie ale acestui obiectiv specific constau in finantarea proiectelor de cercetare – dezvoltare, care vor genera rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii cercetarii, dezoltarii si inovarii, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din partea sectorului economic. Realizarea acestui obiectiv va contribui la cresterea valorii cheltuielilor totale de cercetare dezoltare (GERD) pana la 3% din PIB in 2015.

Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si a comunicarii si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi). Elementele cheie sunt exploatarea resurselor umane calificate si de know how si imbunatatirea infrastructurii in special in zonele de esec al pietei. Scopul este acela de promovare a introducerii inovarii prin tehnologia informatiilor in sectorul economic, in procesele administrative, in viata cotidiana si de dezvoltare a pietei pentru o noua generatie de produse si servicii. Tinta este de crestere a numarului de utilizatori de internet (accesul intreprinderilor la accesul on-line) de la 52% in 2003 la 70% in 2015.

Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie. Elementele cheie sunt: reducerea intensității energetice prin implementarea în sectorul energetic a unor tehnologii noi în scopul creșterii productivității, creșterea eficientei energetice pe tot ciclul, de la producție la consumator și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. Se va acorda de asemenea un sprijin important și implementării de tehnologii noi pentru reducerea emisiilor produse de marile instalații energetice.
Scopul urmărit este de a contribui la obiectivele naționale: reducerea intensității energetice primare cu 40 % până în anul 2015, comparativ cu 2001, creșterea ponderii energiei obținute din resurse regenerabile până la 33% din consumul național brut de energie până în 2010 și reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului Național de reducere a bioxidului de sulf (SO2), oxidului de azot (NOX) și prafului în instalațiile mari de ardere.

Promovarea potentialului turismului romanesc. Elementele cheie ale acestui obiectiv specific sunt îmbunătățirea imaginii țării pentru promovarea României și creșterea atractivității ca destinație turistică și de afaceri, precum și crearea unui sistem integrat al ofertei turistice românești.

Intre anii 2007 si 2013 Programului Operational Cresterea Competitivitatii Economice i s-a repartizat suma de 2,554 miliarde euro.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

(POSDRU)

Obiectivul general al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) este de a dezvolta capitalul uman si de a creste competitivitatea acestuia, prin legatura educatiei si a invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru viitoarea participare a 850.000 de persoane pe o piata a fortei de munca moderne, flexibile si inclusive.

Pe langa obiectivul general Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane mai are si sapte obiective specifice dupa cum urmeaza:

Facilitarea accesului persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile la educatie si pe piata fortei de munca;

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusive in zonele rurale;

Dezvoltarea unei piete a muncii flexibile, moderne si inclusive;

Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;

Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii la locul de munca;

Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv invatamantul superior si cercetarea.

Intre anii 2007 si 2013 Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane i s-a repartizat suma de 3,476 miliarde euro.

Programul Operational Regional

(POR)

Programul Operational Regional (POR) 2007 – 2013 a fost lansat oficial in Romania in data de 13 iulie 2007, la Sibiu. Programul Operational Regional 2007 – 2013 este unul din cele sapte programe operationale elaborate de Romania si adoptate de Comisia Europeana fiind finantat de unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene si anume Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR).

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional este de a sprijini dezvoltarea economica, sociala, intr-un mod echilibrat si durabil a Regiunilor Romaniei, care sa corespunda nevoilor si resurselor lor specifice, prin focusarea asupra polilor urbani de crestere, imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile slab dezvoltate ale Romaniei un loc mai atractiv de a munci, locui, investi si vizita.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Regional sunt in numar de cinci, iar acestea ajuta pentru a atinge obiectivul general acela al dezvoltarii regionale, dupa cum urmeaza:

Pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a Regiunilor, trebuie urmarita cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica;

Îmbunătățirea accesibilității în regiuni și în special a acesibilității centrelor urbane și a legăturilor lor cu arealele înconjurătoare;

Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor;

Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri;

Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Pentru finantarea Programului Operational Regional (POR) 2007 – 2013 au fost alocate 3,726 miliarde euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, iar intre anii 2014 – 2020 Programului Operational Regional i s-a alocat suma de 6,47 milarde euro.

Programul Operational Capital Uman

(POCU)

Obiectivul general al Programului Operational Capital Uman (POCU) este acela de a reduce disparitatile de dezvoltare economica sociala dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene. Romania cu ajutorul strategiei Programului Operational Capital Uman doreste integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane in programele si politicile publice ale sale si are in vedere valorizarea capitalului uman ca o resursa sustenabila de dezvoltare in viitor.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Capital Uman se desprind din obiectivele tematice ale Ministerului Fondurilor Europene si sunt urmatoarele:

Promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca.

Pentru a se putea realiza acest obiectiv trebuie avute in vedere urmatoarele prioritari:

Asigurarea unei integrari durabile pe piata fortei de munca a tinerilor, in special a celor care nu au un loc de munca si care nu urmeaza studii sau cursuri de formare, acestia sunt cunoscuti sub numele de NEETs (not in education, employment or training)

Incurajarea antreprenoriatului si a finantarii de noi firme;

Cresterea mobilitatii si adaptabilitatii muncii;

Imbunatatirea participarii pe piata muncii a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, in special a celor inactive, cu dizabilitati sau alte grupuri defavorizate, a celor de etnie roma, a celor din mediul rural, lucratorii in varsta (55-64 ani) sau a somerilor de lunga durata;

Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei. Pentru realizarea obiectivului se au in vedere urmatoareale prioritati:

Dezvoltarea unei culture pro-active, a responsabilitatii si a participarii si prin combaterea discriminarii si a stereotipurilor;

Dezvoltarea economiei sociale si a antreprenoriatului social;

Îmbunătățirea accesului la servicii de asistență medicală și sociale, precum și la servicii sociale de interes general, prin promovarea tranziției către servicii integrate la nivelul comunității.

Investitii in educatie, competente si invatare pe tot parcursul vietii. Pentru atingerea scopului propus se au in vedere urmatoarele prioritati:

Îmbunătățirea calității  și eficienței învățământului terțiar, precum  și a accesului și a ratelor de participare la studiile de nivel terțiar;

Îmbunătățirea relevanței sistemului de educație  și formare profesională  în raport cu nevoile piaței muncii;

Îmbunătățirea calității, accesului și participării la îngrijire și educație timpurie, în special în zonele rurale  și pentru categoriile de populație marginalizată;

Creșterea atractivității educației primare  și secundare, inclusiv învățământ profesional și tehnic inițial;

Intervenții menite să adreseze nevoile de educație ale grupurilor aflate cu risc de excluziune (copii proveniți din medii dezavantajate economic  și social, romi etc.)

Pentru indeplinirea obiectivelor ce trebuie indeplinite Programului Operational Capital Uman i s-a alocat suma de 3,44 miliarde euro.

Programul Operational Competitivitate

(POC)

Obiectivul general al Programului Operational Competitivitate (POC) este de a contribui la realizarea obiectivului global al Acordului de Parteneriat prin sustinerea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii si a tehnologiei informatiei si comunicatiilor pentru competitivitate si dezoltare.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Competitivitate sunt urmatoarele:

Cresterea capacitatii de cercetare, dezvoltare si inovare in domeniile de specializare inteligenta si in sanatate;

Cresterea participarii romanesti in cercetare la nivelul Uniunii Europene;

Cresterea investitiilor private in cercetare, dezvoltare si inovare;

Cresterea transferului de cunostiinte, tehnologie si personal cu competente de cercetare, dezvoltare si inovare intre mediul public de cercetare si cel privat;

Extinderea si dezvoltarea infrastructurii de comunicatii in banda larga de mare viteza;

Cresterea contributiei sectorului tehnologiei informatiei si comunicatiilor pentru competitivitatea economica;

Cresterea gradului de utilizarea a internetului;

Cresterea utilizarii sistemelor de e-guvernare.

Pentru realizarea obiectivelor mai sus enumerate Programul Operational Competitivitate i s-a alocat suma de 1,257 miliarde euro.

Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate

(POAPD)

Principalul scop al Programului Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate este de a rupe cercul vicios al saraciei si precaritatii, prin oferirea de asistenta nefinanciara cetatenilor cei mai vulnerabili. Sumele sunt alocate statelor in scopul oferirii de produse alimentare persoanelor care au cea mai mare nevoie de acestea, precum si rechizite scolare pentru copii aflati in dificultate.

Obiectivele specifice ale Programului Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizare sunt urmatoarele:

Reducerea numarului persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala, prin implementarea de masuri integrate, cu accent pe comunitatile marginalizate;

Cresterea numarului de persoane apartinand grupurilor vulnerabile care au depasit situatia de vulnerabilitate;

Suma alocata Programului Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate este de 441 milioane euro.

Programul Operational Infrastructura Mare

(POIM)

Obiectivul global al Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) este dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie si prevenirea riscurilor la standarde europene, in vederea crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile, in conditii de protectie si utilizare eficienta a resurselor naturale.

Pe langa acest obiectiv principal avem si numeroase obiective specifice ale Programului Operational Infrastructura Mare pe care le vom enumera in continuare:

Dezvoltarea infrastructurii rutiere pe reteaua trans-europeana de transport (TEN-T);

Dezvoltarea infrastructurii feroviare pe reteaua trans-europeana de transport (TEN-T), in special pentru finalizarea coridoarelor pe reteaua trans-europeana centrala;

Cresterea accesibilitatii regionale prin conectarea la reteaua trans-europeana de transport, prin modernizarea si dezvoltarea retelei de drumuri nationale;

Cresterea acesibilitatii regionale prin conectarea la reteauua trans-europeana de transport, prin modernizarea infrastructurii de transport feroviar;

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport maritim si fluvial;

Modernizarea si dezvoltarea transportului intermodal;

Cresterea mobilitatii urbane si a serviciilor pentru calatori prin dezvoltarea transportului urban cu metroul in Regiunea Bucuresti – Ilfov;

Imbunatatirea sigurantei traficului si securitatii transportului.