Rolurile Mcdonalizarii Si Globalizarii

Făcând o simplă analiză de suprafață a unor acțiuni și fenomene ce se întâmplă în societatea contemporană, nu putem decât să realizăm că există o interconexiune între ele și că unele fenomene sua procese ne afectează viață mai mult decât am putea crede. Lumea este într-o continuă schimbare și doar cei care doresc să închidă ochii nu pot să realizeze acest lucru. Acum, totul are legătură cu altceva, nimic nu mai este singular și de sine stătător, iar dacă este ori acel ceva declanșează alte procese. Lumea, și mai bine spus, societatea este una singură iar legăturile se fac resimțite; adică ceea ce se întâmplă la un anumit nivel nu este un eveniment sigular și izolat, ci îl încadrăm într-o varietate de incidente sau acțiuni asemanatoar, ori pe de altă parte găsim anumite conexiuni cu alte evenimente. Aceste evenimente fie au loc la nivel micro fie la nivel macro, și astfel izolan două fenomene distincte care au un impact major în viață cotidiană, și anume mcdonalizarea și globalizarea.

Dintr-o multitudinea de teme avute la dispoziție, am ezitat între acesta tema și abordarea lui Foucault despre nașterea închisorii și procele ce țin în sine de instituții, precum și metodele care intervin. La final, am ajuns să susțin această lucrarea deoarece am observat că stârnește un interes major în rândul colegilor iar eu consider de asemenea că este o tema de actualitate și de interes, iar natură mea de sociolog mă îndeamnă spre o încercare de a sudia puțin mai aprofundat fenomenele întâlnite. Prima interacțiune cu această tema a fost în cadrul semninarului de Teorii Sociologice contemporane, unde am avut că și materie obligatorie de studiat în cadrul acestuia o parte din cartea Mcdonalizarea societății și încă de pe atunci am înțeleg impactul major adus de

procesul mcdonalizarii.Astfel conturez și dau o formă concretă cele două procese despre care o să vorbesc în cadrul acestei lucrări, și anume Mcdonalizarea și Globalizarea care se întâmplă asupra societății.

Ca și suport științific de baza în cadrul aceste analize o să utilizez textele lui George Ritzer, trei cărți de referință alea acestuia: Globalization: The Essentials, Mcdonalizarea Societății, Mcdonalization: The Reader. Suport o să fie și fragmente din cartea lui Jean Baudrillard – Societatea de consum, precum și referiri la atricole științifice unde se abordează sau se face referire la această tema aleasă pentru utilizarea lor in ajutorul oferirii unor exemple; de asemenea o să mă axez tot pe lucrările lui Ritzer si o să aleg capitole pentru suport.

Aceste două fenomene aleg să le tratez împreună, deoarece există o legătură clară între ele. Pentru că fenomenul mcdonalizarii să ajungă la acest impact la nivel mondial, a fost nevoie de intervenția procesului de globalizarea. Dacă nu ar fi existat globalizarea, fenomenul ar fi fost unu stagnant iar astfel a fost nevoie de un alt ,,curent” care să îl împrăștie și să îl aducă în puctul în care poate fi numit un fenomen global. Se poate vedea și la nivelul simțului comun, fără a abordare aprofundată a temei. Însă ceea ce îmi propun este de a aduce în prim plan legătură dintre cele două, precum și efectele pe care existența lor le aduce care sunt atât pozitive cât și negative.

Atenția acordată restaurantului McDonalds se explică prin faptul că acesta în sine servește că paradigmă și de fapt este un proces denumit mcdonalizare că însemna procesul prin care principiile restaurantului fast-food ajung să domine tot mai multe sectoare în societatea americană, precum și în restul lumii. (Ritzer, 1993)

Impactul mcdonalizarii nu se face resimțit doar la nivelul francizelor sale sau la tipurile de restaurant fast-food, ci aici apare adevărată intrigă. Cum se face că acest fenomen a ajuns să fie resimțit în aproape fiecare domeniu al societății cotidiene? Cum putem decide care au fost factorii ce au adus mcdonalizarea la nivel global? Este răspândirea mcdonalizarii o consecință a globalizării?Putem răspunde acestor întrebări doar prin clarificarea termenilor și ancorarea în realitate a fiecărui concept sau termen expus.

Utilizarea termenului de mcdonalizarea o întâlnim în cadrul operelor lui George Ritzer și face referire în sine la restaurantul McDonalds, dar ceea ce este mai important de fapt este că se implică modul în care o societate, o cultură, un proces adopta caracteristicile unui restaurant de tip fast-food. Trebuie precizat faptul că apariția acestui tip de restaurant nu includea acest boom de care a avut parte, adică nu prezicea faptul că avea să se extindă atât de mult sau că va face parte din istoria Americii și va contribui la dezvoltarea acesteia. Anul 1940 avea să schimbe cursul istoriei prin apariția primul restaurant McDonalds în America. Ceea ce implică modelul și tipul de funcționare a acestui restaurant de fapt se bazează pe patru piloni principali: eficientă, calculabilitate, previzibilitate și control.

În ceea ce privește eficienta modelului, putem afirmă că această se referă la satisfacerea nevoilor clienților prin alegerea unei metode care să fie eficientă atât pentru producător cât și pentru consummator. Adică ambele părți trec prin cadrul acestui proces, clientul ajunge de la starea de foame la una de saturație, ia angajatul își execută comenzile în mod eficient fiind instuit să presteze aceeași sarcina până când ajunge să fie o rutină executată perfect.

Prin prisma calculabilitătii înțelegem ceea ce ține de aspectele cantitative ale produselor precum mărimea, costurile, timpul. Făcând o analiză a acestor variabile, se preferă o porție mai mare în schimbul unui cost mai mic și un timp relative scurt pentru realizarea comenzii sau produsului. Clientul se vede mulțumit în raportul cantitate – preț, achitând un preț bun în ceea ce îl privește pentru satisfacerea nevoii de foame. Problema majoră este că aici intervine înlocuirea calității în favoarea cantității.

Când vorbim despre previzibilitate trebuie precizat faptul că sistemul în sine asigura clienților mereu aceleași produse, făcând abstractive de timp și de loc în momentul servirii. Clientul avea certitudinea că același produs McDonalds va fi la fel în America cât și în Bulgaria, gustul nu va fi nici mai bun și nici mai rău. Prezibilitatea face referire la gama de produse, la gustruile pe care le implică dar și la modul de operarea al restaurantului, timpul de servire va fi același precum și condițiile oferite de către restaurant.

Dacă ne referim la cea de-a patra dimensiune, ne referim la control. Acest control este exercitat asupra clientului, prin mecanisme bine dezvoltate. Din momentul în care ai pășit în restaurant există un proces bine dezvoltat care să te facă să îți desfășori activitatea în timpul alocat de către ei. De la oferta de produse pe care o primești din partea restaurantului (produse standard) până la amenajarea spațiului în care să le consume (scaune inconformtabile ).Totul este un design bine elaborate încât să te facă să consume produsele lor cât mai repede și să pleci că să poate veni un nou stoc de consumatori.

Toate aceste elemente și dimensiuni sunt calculate că fiind parte a unui sistem rațional perfect, însă că orice sistem rațional se nasc și iraționalități. Paradoxal, iraționalitatea raționalizării poate fi considerată o a cincea dimenisune. Se nasc controverse și lucruri care se încadrează în această dimensiune astfel că la restaurante găsești cozi, ai nevoie de rezervare, aștepți după chelneri, deci mulți preferă metodă fast-food. Este un fenomen atât stimulator cât și constrângător. Toate aceste elemente le resimțim atâta în radul consumatorilor cât și în rândul celor care sunt angajați. Astfel, categorisim acest restaurant că un prototip bine dezvoltat pentru creeare unui profit pentru dezvoltatorului acestuia. De la planurile manageriale în ceea ce privește angajații, până la construirea spațiului ideal pentru dezvoltarea acestui proiect care să dea randamentul perfect în momentul în care apare consumatorul pentru a-l face și pe acesta să se încadreze că o piulita ce pune mecanismul în mișcare, din perspective proprie decid că asta este de fapt consumatorul – acea părticică fără de care întregul mechanism nu poate porni, iar în momentul în care este asamblată în cadrul instrumentului totul merge precum o mașinărie fără de cusur.

Doresc să specific faptul că din această categorie fac parte toate lanțurile de magazine de tip fast-food care se bazează pe această structura, deci restaurantul McDonalds nu este un caz singular. Desigur că referirea la acesta o facem că pentru ne servește că și paradigmă în cadrul analizei. În mod concret însă, restaurantul McDonalds este cel mai răspândit din aria restaurantelor de tip fast-food deținând cel mai mare număr de francize, face cele mai mare investiții în ceea ce privește dezvoltarea pe plan global și îmbunătățirea brandului, creează comunități online atât pentru consumatori cât și pentru anagajati. Acestea sunt doar câteva din motivele pentru care Ritzer decide să aleagă anume acest restaurant că și punct de referire în lucrările create și adoptarea termenelui de mcdonalizare. Când ne referim la McDonalds susținem idea monopolului la nivel global asupra servirii micului-dejun în rândul restaurantelor de acest tip.

Pentru a putea continuă analiză și a observa ulterior creearea legăturilor între fenomene, o să prezint acuma fenomenul globalizării. În ceea ce privește globalizarea, ne referim la orice acțiune, fenomen care are loc la nivel micro la început dar se dezvoltă și are repercursiuni la nivel macro. Mai specific, în momentul în care o acțiune sau un fenom are loc într-o anumite parte a a lumii dar consecințele se vor imregna în altă parte. De-a lungul timpului s-au creat micro-conexiuni care se fac resimțite la nivelul acelor comunități care au creat ,,alinate”, dar în momentul în care vorbim despre globalizare vorbim despre faptul că din celălalt capăt al lumii se pot resimțit efectele unei acțiuni: fie că vorbim pe plan economic, social, politic etc. În ceea ce privește un exemplu al globalizării direct resimțit în țară noastră este cel al perioadei comunismului în care datorită regimului de guvernare România fie își creează aliați care au același regim de guvernare (U.R.S.S) fie adversari politici (S.U.A). Din punct de vedere economic, putem aborda opțiunile de import – export, precum și prețul oferit pentru anumite produse. Datorită arealului geografic și zonelor climatice, țară noastră nu este nevoită să importe anumite produse. (aici excludem varianta în care din punct de vedere economic este mai profitabil să importăm anumite produse). În momentul în care un produs importat suferă anumite modificări (precum un număr semnificativ mai mic al recoltei, conflicte zonale) prețul va fi prima variabilă modificată, iar asta va însemna că acesta crește. Deci chiar dacă se întâmplă în China un război, efectele vor fi resimțite și în România. Asta înseamnă pe scurt globalizarea, efectele care pot fi resimțite de la o țară vecină la altă sau de la o țară cu cel mai îndepărtat punct geographic al acesteia.

Când vorbim de globalizare, spunem că acesta este formată din două component principale: grobalizare și glocalizare. Grobalizarea ne prezintă situația în care o companie de exeplu vrea să dețină monopol local asupra domeniul în care își exercită acțiunile. Astfel, când vorbim de competiție la nivel modial, o firma locală din central unui stat nu va face niciodată față monopolului deja impus la nivel mondial de către o altă companie, deși va încerca tehnici precum prețuri mai mici, oferte mai bune. Aici intervine latura umană exprimată prin cadrul comportamentului condus de către ambiție, anume deținerea monopolului într-o anumită indrustie în cel mai mare areal geographic disponibil.Glocalizarea reprezintă caracteristică unui produs sau servici de a putea fi modificat și adaptat la o anumită zona geografică. Deși acesta este un produs creat și distrubuit la nivel mondial, va putea fi modelat pentru o anumită țară sau regiune. Recearea produsului după gusturile și tradițiile unui popor, asta fac companiile multinaționale pentru a putea menține control asupra țărilor. Fie că ne referim la mașini, la mâncare sau prestare de servicii este același lucru. O companie producătoare de mașini care dorește să se mențină în top va produce o gama mai largă și vastă de modele, fie va creea mașină care să se modele după fiecare zona și condiție climaterică. Asta înseamnă că oamenii vor găsi produsul dorit fie că ceea ce caută este o masin a folosită doar pentru a merge la service, fie la transport de marfă etc.

Revenind la aspectul mcdonalizarii, trebuie precizat că impactul este unul la ce uimește. Când ne referim la McDonalds, putem spune că facem referire la istoria unui popor și a unei țări întregi. Ritzer prezintă acest fapt că și un simbol al culturii americane, iar acest lucru este mult de spus. Deschiderea unui restaurant de acest tip era un adevărat eveniment social, iar în cartea Mcdonalizarea societății este prezentat exemplu deschiderii unui restaurant MsDonalds și unul KFC în Rusia și impactul acestora sau mai bine spus, perspectivele create asupra cetățenilor. în ceea ce privește restaurantul McDonalds, acesta este încadrat că și simbol reprezentativ al culturii americane, iar cel de-al doilea doar că făcând parte din cultură lor că o parte mică.

Una din cele mai interesante filosofii dezvoltate pe baza procesului de mcdonalizarea pe care am întâlnit-o în urmă lecturării suporturilor științifice a fost aceea a stabilirii păcii mondiale prin intermediul mcdonalizarii întregii lumi. Odată cu deschiderea restaurantului McDonalds se specifică că în acea parte va există pace și nicidecum conflicte. Comparând existența restaurantului cu un simbol al păcii între națiuni, și anume cei care vor acceptă restaurantul în cadrul regiunii lor geografice vor face parte toți dintr-o alianța. Totuși, acesta teorie a fost infirmată în momentul în care au început bombardamentele asupra Serbiei, însă alte noi terorii vor apărea.

Aici intervine ceva mai de mare amploare, ceva asupra căruia facem referire că și religia consumatorului. Studiile prezentate de către Ritzer arată că Ronald McDonald apară în top pe locul doi că și notorietate în rândul copiilor, fiind detronat doar de către Moș Crăciun.

În urmă analizelor prezentate în lucrările lui Ritzer, găsim succesul răsunător al McDonaldsului în străinătate. Acest lucru este prezentat sub formă economică iar bilanțul câștigurilor arată că mai bine de jumătate din profiturile încasate sunt de fapt din străinătate și nu din locul ,, natal” al restaurantului în sine. Marea Britanie rămână în fruntea clasamentului că și capitală fast-foodului European, însă la un nivel asemănător găsim și Parisul, oraș desemnat că fiind centru artei culinare. Aici o să introduce și conceptele de ceva și nimic pe care Ritzer le utilizează. Că să descriu procesul mcdonalizarii, o să spun simplu că este lipsit de esență și în sine este un process rece care urmărește simplu scop de produce capital. ( lucrările lui Marx sunt de mare ajutor dacă este să facem o analiză a părții economice a procesului de mcdonalizare, dar bineînțeles asta deja ar trebui tratat separate deoarece consider că implicațiile sunt precum o pânză de păianjen și odată intrat trebuie să tăi de jur împrejur să ieși – așa și aici, ar trebui abordată fiecare părticică în parte, însă am ținut să menționez și această parte în cadrul lucrării). Indivizii în sine sunt doar parte din system, nu fac nimic altceva decât să ajute la desfășurarea lui, iar dacă ar fi că un individ să trebuiască să fie înlocuit acest lucru nu ar reprezenta o foarte mare problema și cu siguranță înlocuirea lui ar începe în secundă în care acesta devine nefolositor sistemului. Astfel se detrimeaza valoarea umană, aici găsim non-valori pe care le atribuim unor lucruri care în sinea lor nu au substanță. Cultură nimicului a acaparat întregul sistem și astfel nu se mai produce nimic semnificativ, nimic de valoare; totul trebuia să iasă bine pentru corporatiști și asta înseamnă un volum cât mai mare al capitalui, acel capital stric economic și nici decum un capital cu valoare cultural sau nimic de genul. Odată intrat în dansul companiilor, tot ceea ce faci este să duci mai departe jocul, fie că o faci în mod conștient sau inconștient. Este lamentabil că într-o manieră, unii indivizi nici nu realizează că în sine acestea nu sunt dorințele lor și nu depinde nici decum de ei întregul proces; da, ei sunt o parte fără de care procesul nu ar există, dar cum am precizat, ei pot fi înlocuiți mereu de către un alt individ. Nu se întâmplă asta mereu pentru că înlocuirea necesită puțin efort atât din partea noului venit cât și din partea celor care sunt deja acolo, efort care constă în acomodarea cu mediu, cu restul anagajaților, familiarizarea cu modul standardizat în care se efectuează operațiunile și de cealaltă parte un efort din partea celorlalți să îl facă să se simtă bine-venit, timp alocat instruirii acestuia și mulți alți factori de acest fel pe care nu sunt dispuși să îi încadreze în mod frecvent în ecuația perfectă de producere a capitalui. Totul trebuie să fie făcut cu principiul de cât mai puțin efort, material sau aport adus în procesul de producere și la final cât mai mare capitalui, acel principu de investiție mică – câștig mare.

Cel mai substanțial exemplu oferit de către George Ritzer din perspectiva mea este cazul magazinului IKEA – o companie privată care are că și principala activitate economică producerea de mobilier casnic, a fost fondată în Suedia și momentan este deținută de o companie olandeză. Că și descriere, Ritzer utilizează un fragment pentru a putea să deschidă ochii cititorului și acesta să realizeze care este de fapt implicația acestei firme și cum am putea să o categorisim: IKEA a publicat catalogul firmei în 199 de milioane de exemplare, 56 de ediții și 27 de limbi diferite, fiind pe locul 2 că și tipărire pe plan modial după Biblie. Se prezintă impactul firmei, răspândirea la nivel global și creează filialelor firmei, iar de aici încolo este prezentat impactul mcdonalizarii asupra sistemului pe care această firma îl utilizează. Diferența între IKEA și McDonalds o consider relativ substanțială, deoarece în cazul primei companii clientul face toată treaba, pe când în cea de-a două companie încă există o mică porțiune acoperită de resurse umane – angajați. Pentru a putea fi numit client sau consumator de bunuri și servicii trebuie să intrii în primul rând în contact cu aceste lucruri, iar în cazul firmei IKEA pentru a intră în contact cu bunurile lor că și client trebuie să fii dispus să conduci timp de câteva ore bune pentru a ajunge la un punct de vânzare, deoarece spațial este unul mare iar filiala este amplasat în mod strategic pentru companie. După ajungerea într-un final la destinație, clientul primește o harta la intrare pe baza căreia se orientează, își notează bunurile pe care dorește să le achiziționeze iar la final primește marfă neasamblata iar asamblarea se face acasă la el. Nu numai că individual este dispus să treacă prin întreg procesul prezentat anterior, dar este și mulțumit de situația în care el trebuie să plătească pentru un produs, după care să depunda și timp și efort în punerea cap-la-cap al acestuia. Totul este însă un sistem excelent organizat, deoarece în interiorul firmei găsim spații amenajate pentru copii unde poți să îi lași la joacă în timp ce faci raidurile printre rafturile immense ale depozitului, există spații destinate pentru mâncare sit imp de recreere de asemenea pentru a face clientul să se simtă cât mai confortabil și bineînțeles să îl facă să rămână în cadrul magazinului pentru a achiziționa cât mai multe produse. Produsele sunt aranjate pe rafturi stategic, astfel încât individul să aibă impresia că are nevoie și de acel produs pe lângă care tocmai a trecut dar nici măcar nu este pe lista lui de cumpărături. Aici găsim un caz perfect conturat al mcdonalizarii, aș tinde să spun că un caz dus către extrem de care populația nu este în mod activ conștientă, unde găsim toate cele patru dimensiuni ale existenței procesului de mcdonalizare prezentate în prima parte a lucrării. ( Eficientă, Calculabilitatea, Previzibilitate, Control )

Cu cât acumulezi mai multă informație, cu atât totul are mai mult sens și logică iar în acest sens trebuie să precizez exemplul auzit la seminar în legătură cu Holocaustul – eradicarea evreilor în perioada Germaniei naziste. Asemănarea este una șocant de puternică, modul în care se face selectarea rasei pure și separarea celor care ar putea în vreun fel contamina lumea perfecte a lui Hitler. Procesul mcdonalizarii se impregnează în modul de operare și standardizare a procedurilor executate, felul în care că și pe bandă rulantă evreii erau duși în lagăre, supuși torturii iar mai apoi moartea acestora, care era scopul principal al încarcerării. Un demers cât mai eficient, previzil că și rezultat, bine calculat și în care Fuhrerul deține control total asupra situației – caz nu tipic, ci mai degrabă șablonat după procesul mcdonalizarii.

În cadrul cărții Mcdonalization: The reader este prezentat felul în care nu mai vorbim doar de aspectul economic, ci de o impregnare mai degrabă în fiecare nivel al vieții individului a restaurantului McDonalds și a tutoror implicațiilor ce le aduce acesta. Dacă ne referim la existența fizică a localului, prezența lui aduce a modelare a minții individului în funcție de brandul suprem, astfel încât aici intervine ceva mai mult decât economie sau cultură. Se precizează cum impactul deschiderii unui nou restaurant este ceva nemaipomenit, iar reacția este în genul ,, Niciodată nu s-a întâmplat ceva atât de interesant în Dale City”. Că și un alt fapt ce întărește mai mult, dacă se poate spune așa, este momentul prezentat în care un restaurant trebuie să fie închis și în sediul principal al McDonaldsului intră mii de scrisori în care se specifică importantă menținerii restaurantului și cum firma lor nu este importantă numai pentru americani ci pentru întreagă lume. Apoi, decizia finală a fost de a transformă acel restaurant într-un muzeu. Aici putem utiliza iarăși prin îmbinare conceptul de ceva și nimic, transformarea unui loc precum un muzeu – care semnifică cultură, istorie și implicații ale istoriei unei civilizații precum și învățare despre toate acestea într-un muzeu McDonalds doar pentru că restaurantul să nu dispară.

Din punct de vedere al vieții private, acesta nu este un sector care să fi fost ocolit de mcdonalizare, ci găsim și aici resimțite componente. Se ajunge în analizele lui Ritzer să fie prezentată familia, considerată un pilon al societății încă din începuturi, că și o celulă infestată de mcdonalizare. Totul trebuie să fie perfect și să se încadreze în stadardele impuse, iar în caz în care individual nu poate din anumite cause să ajute la perpetuarea rasei umane, există tot felul de metode prin care trebuie să facă asta din moment ce există o forță de coercitare asupra lui. Clinici de fertilizare, adopții sau orice altă metodă prin care să contribuie la formarea societății că să poată fi inclus că și individ productiv al binelui comun.Nu aș putea spune că mcdonalizarea nu aduce și un plus societății, adică vine la pachet cu o serie considerabilă și de avantaje și cred că de aceea nu se realizează toate celelalte implicații, deoarece de când sunt aceste avataje consider că omul nu s-ar putea obișnui fără de ele. Accesibilitatea la o gama variată de produse la un număr mai mare al populației, comoditatea faptului că se pot accesa fonduri de exemplu la orice ora în momentul deținerii unui cont cu bani și a unui card, faptul că același bun poate fi substituit cu un altul că rezultatul să fie tot același pe care l-ai dorit, clienții pot să primească pe același bun sau serviciu dorit dferite oferte sis a aleagă care este mai convenabilă pentru ei, datorită standardizării atât de puternice se ameliorează și discriminările pe baza de sex, gen sau rasă, există un schimb intercultural fantastic pentru cei care sunt capabili să profite de oportunitate, deoarece totul este atâta de la îndemână și oricine poate intră în contact cu bunuri, tradiții sau obiceiuri ale altui popor. Pentru pomovarea și extindere, s-au creat case de copii sau spitale pentru tratarea celor mai neajutorați din fondurile companiei McDonalds, și acesta a fost un avantaj incredibil pentru cei ajutați, a fost creearea de spații în care se practică ajutorul social, iar această cauza a mișcat oamenii mai mult înspre restaurantele McDonalds.

Globalizarea o putem integra perfect în perioade istorice odată cu unele din cele mai importante evenimente ce au avut loc, conform analizei lui Ritzer din cartea Globalization The Essentials. Prima perioada cum este prezentată are loc în perioada secolelor IV – VII când are loc răspândirea diferitelor religii; a două perioada cuprinde ultima parte a secolului XV când în Europa are loc perioada de colonizare; secolele XVIII și XIX când în toată Europa au loc mici războaie teritoriale; secolul XIX în care se manifestă imperialismul European și sfârșirea Primului Război Modial; a cincea perioada este cea după al Doilea Război Mondial iar ultima în urmă încheierii Războiului Rece. Aici înțelegem că putem ancora globalizarea în timp și spațiu, că nu este un eveniment care azi există și mâine nu, ci are perioade în care prezența I se face rasimtita doar mai puternic, dar procesul este unul continuu.

Mass-media joacă un rol esențial în transmiterea de acestui ,,curent”, nu există o relație de coexistența între ele (de exemplu dacă nu ar există ramură mass-media nu ar există nici mcdonalizarea), ci mai degrabă una de eficacitate a mcdonalizarii datorită mass-media, deoarece transmite curentul la nivel mondial și astfel radacinele cresc de fiecare dată tot mai mult. Mass-media vinde orice, de aceea se apelează la acesta cale pentru a manipula mase, deoarece este disponibilă la nivel mondial și foarte ușor poți obține ce vrei în momentul în care știi care puncte ale naturii umane trebuie atinse pentru a-ți atinge scopul. În acesta branșă vedem perfecțiunea, se vinde cum ar trebui să fie societatea perfecte create cu scopuri capitaliste, iar oamenii tind să accepte ce li se vinde. În momentul în care unu care, vor mai cădea 10 în urmă lui iar cei care rămân trebuie să știe foarte bines a își păstreze poziția care le poate fi luată chiar de simplu fenomen al ,,efectului de turmă”.

În urmă globalizării, un efect direct îl putem observă asupra consumului. Rată consumului a crescut în mod considerabil de când au intrat în scenă efectele globalizării, și toate cele discutate anterior sunt fragmente care puse unu lângă altul au făcut acest lucru posibil. Rădăcinile reflecției moderne asupra birocractiei se găsesc în opera sociologiului Max Weber, iar mcdonalizarea este o amplificare a teoriei weberiene a realității, cu precădere în zona consumului. Weber a considerat birocrația modelul raționalizării iar pentru Ritzer restaurantul fast-food McDonalds servește că paradigm. Raționalitatea formală se prezintă că o formă ce le da oamenilor anumite reguli și astfel ei decid calea pe care o urmează, deci pune control asupra oamenilor. Ceea ce se caută acum este doar că individual să găsească bradul potrivit și dacă ceva nou apare s ail dețină în timpul cel mai scurt, indiferent pentru unii care este utilitatea acelui lucru în sine, deci nu din nevoie și pentru a-și satisface nevoia. Însă nu privim întregul process care stă de fapt în spatele acestor fenomene sociale, conexiunile create și legăturile până că acel produs să între în posesia unui individ. Diversitatea materialelor (materie prima luată dintr-o anumită parte a lumii), diversitatea producerii obiectului în sine (diferite metode de prelucrare, diferiți oameni, tehnici, utilaje), transportarea dintr-o parte în altă a lumii, costurile implicate pentru producerea obiectului, toate aceste variabile intră în ecuație însă noi uită să mai obsesrvam altceva în momentul în care zicem că ne-am atins scopul. Atunci, scopurile sunt menținute la un nivel scăzut sau chiar aș indrani să zic mediocru, nu mai căutăm, nu mai întrebăm sis a reflectăm nici nu intră în discuție, ci tot ce facem este să fim parte din acesta masă corposatista și să jucăm după regulile lor când nici măcar nu avem niciun beneficiu mai apoi. Anumite evenimente istorice vin cu implicații ce schimbă și natură poveștii, precum construirea automobilului, a zonelor imobiliare au făcut mai ușoară răspândirea fast-foodului, ikar globalizarea a dus că aceste evenimente să ajungă în toată colțurile lumii. Odată cu apariția mallurilor găsim o relație de reprocitate, acolo sunt toate brandurile promovate că un “must-have” și astfel mallul are nevoie să închirieze spațiul iar magazinele au nevoie de acest spațiu pentru a putea să își atingă scopurile.

Turismul însă este o ramură că beneficiază de pe urmă globalizării, deoarece acest fenomen a ajutat la exttinderea lui, iar odată cu acest lucru apare și dezvoltarea granițelor cultural ale individului. Traversarea spațiilor geografice într-un mod mai fluid a făcut acest lucru posibil, apariția mijloacelor de transport tot mai inventive, dispariția unor reguli de trecere dintr-o țară în altă (înlocuirea vizei), mișcarea maselor de oameni dintr-o parte în altă (popoare nomade de exemplu). Acest lucru facilitează toleranță între popoare și o mai bună comunicare cât și înțelegere, deoarece prin aceste lucruri ar putea fi evitate conflictele între națiuni, nefiind vorba de o dispută între doi indivizi asupra unui lucru, ci o mulțime de oameni cu o altă mulțime de oameni (dar bineînțeles că aici există și alte interese precum cele economice, politice etc). Aceste lucruri vin odată și cu apariția de noi tehnologii, iar domeniul științei și al cercetării este cel fără de care multe nu ar fi posibile. Un exemplu elocvent este faptul că de la comunicarea față-n față și cu ajutorul scrisorilor din perioadele istorice anterioare acuma se rezumă totul la o simplă deținere a unui telefon mobil care să aibă credit sau deținerea unui calculator cu acces la internet și totul este posibil, așteptarea unor săptămâni sau luni întregi pentru transmiterea unei informații s-a schimbat în câteva secunde allocate pentru accesarea internetului sau formarea numărului de telefon dorit. Din perspectiva mea, divesitatea găsită sub orice formă este cel mai mare privilegiu de care putem beficia în urmă globalizării. Și aici intervin elemente chiar din viață cotidiană, precum găsirea jobului perfect pentru ține pentru că există o gama mai diversificată acuma, plecarea în vacant în orice parte a lumii dacă dispui de mijloacele necesare, diversitatea curentelor adoptate – dacă în Anglia apare o modă acuma peste puțină vreme se va ști în toată lumea, deschiderea orizonturilor către acceptarea diferitelor identități sexual etc.

Făcând o sumarizarea a celor prezentate în cadrul lucrării, afirm faptul că mcdonalizarea și globalizarea sunt, din perspectiva proprie, două ramuri ale aceleași flori, iar globalizarea este fenomenul care face posibilă răspândirea mcdonalizarii. Consider că legătură dintre cele două este de netăgăduit, precum am subliniat prin exemple concludente pe parcursul lucrării. Trebuie în natură noastră de sociologi să fim conștienți de implicațiile lor, care sunt atât negative cât și positive. În spatele acestora însă, găsesc în urmă analizelor implicații ale capitalismului și faptul că supraviețuirea unor fenomene de acest gen este posibilă doar prin caracteristică de adaptabilitate, deoarece deși vremurile se schimbă, variabilele rămân aceleași. În societatea postmodernă caracteristicile definitorii sunt superficialitatea, diluarea sentimentelor sau a emoțiilor individului, duritate, pierderea fragmentului istoric, tehnologii rigide, iar astfel nimeni nu poate spune că există o barieră în calea mcdonalizari împânzită în toată colțurile lumii de către globalizare.

Bibliografie

Baudrillard,Jean, ,,Societatea de consum.Mituri si structuri”, Editura Comunicare.ro, 2008

Ritzer,George, „Mcdonaldizarea societății”, Editura Pîne Forge Press, 2000

Ritzer,George, „Mcdonaldization: The Reader”, Editura Pîne Forge Press, 2001

Ritzer,George, „Globalization: The Essential”, Editura Wiley-Blackwell, 2011

Ritzer,George ,,The Blackwell Companion to Globalization” Editura Blackwell Publishing Ltd, 2007 – chapter 6 Theories of Globalization (pag. 125 – 141)

Ritzer,George ,,Globalization: A Basic Text” editura John Wiley & Sons, 2010