ROLUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA INTEGRATĂ A COMUNEI BRAN [304860]

[anonimizat]-

ROLUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA INTEGRATĂ A COMUNEI BRAN

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :

LECT. UNIV. DR. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

CUPRINS

CAPITOLUL I

Introducere……………………………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL II

Contextul științific………………………………………………………………………………………………………………….

[anonimizat].1 Localizare………………………………………………………………………………………………………………………

IV.2 Relief…………………………………………………………………………………………………………………………….

IV.3 Aspecte climatice……………………………………………………………………………………………………………

IV.4 Precipitații………………………………………………………………………………………………………………………

IV.5 Hidrografie……………………………………………………………………………………………………………………..

IV.6 Vegetație ………………………………………………………………………………………………………………………..

IV.7 Fauna …………………………………………………………………………………………………………………………….

IV.8 Scurt istoric……………………………………………………………………………………………………………………..

IV.9 Evoluția economiei în comuna Bran în perioada 2000-2012

IV.9.1 Firme…………………………………………………………………………………………………………………………

Evoluția numărului total de firme în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 200-2012

[anonimizat] 2000-2012

Ponderea numărului de firme înregistrate în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012

Ponderea numărului de firme înregistrate în turism din totalul de firme în perioada 2000-2012

IV.9.2 Cifra de afaceri……………………………………………………………………………………………………………

Evoluția cifrei de afaceri în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 2000-2012

[anonimizat] 2000-2012

Ponderea cifrei de afaceri înregistrată în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012

Ponderea cifrei de afaceri înregistrate în turism din totalul cifrei de afaceri din principalele sectoare economice în perioada 2000-2012

IV.9.3 Profit………………………………………………………………………………………………………………

Evoluția profitului înregistrat în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 2000-2012

Evoluția profitului înregistrat în fiecare sector economic în parte în perioada 2000-2012

Ponderea profitului înregistrat în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012

Ponderea profitului înregistrat în turism din totalul profitului din principalele sectoare economice în perioada 2000-2012

IV.9.4 Salariați……………………………………………………………………………………………………………………..

Evoluția numărului de salariați înregistrați în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 2000-2012

Evoluția numărului de salariați înregistrați în fiecare sector economic în parte în perioada 2000-2012

Ponderea numărului de salariați înregistrați în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012

Ponderea numărului de salariați înregistrați în turism din totalul salariaților din principalele sectoare economice în perioada 2000-2012

IV.9.5 Turismul în comuna Bran………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL V – CONCLUZII

V.1 Analiza SWOT………………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL VI – BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

În lucrarea de față cu titlul “Rolul turismului în dezvoltarea integrată a comunei Bran”, am cuprins pe parcursul unei perioade de ani, evoluția activităților turistice ce intră în componență ariei de servicii aparținătoare sectorului terțiar, în raport cu celelalte sectoare economice. Astfel, am putut determina dacă turismul a avut sau nu, un rol în dezvoltarea economică a comunei Bran.

Motivul pentru care am ales comuna Bran este unul sentimental, deoarece îndrăgesc foarte mult această zonă atât de pitorească dar și cu o încărcătură istorică deosebită. De altfel, am fost ambiționată și de faptul că, încă, nu s-au realizat studii atât de complexe privind rolul turismului doar în comuna Bran, majoritatea lucrărilor fiind axate mai mult pe întregul culoar Rucăr-Bran.

Privind scopul acestei lucrări, după cum reiese și din titlul acesteia, am încercat să ofer o imagine în ansamblu asupra activităților turistice dar și a ramurei economice care guvernează și care se menține dinaintea, în timpul și după declanșarea crizei economice. Totodată, îmi voi menține ideea că oricât de mult ai încerca să dezvolți turismul în cadrul unui oraș sau comună, cum este în exemplul de față, dacă nu există un plan de marketing elaborat inteligent și ospitalitatea nu reprezintă punctul de interes al oamenilor ce lucrează în acest domeniu, mari șanse de succes nu vor apărea.

Întreaga lucrare, va fi împărțită în șase capitole, care vor reliefa importanța turismului privind dezvoltarea comunei Bran.

Primul capitol este reprezentat de introducerea și motivul alegerii lucrării de față.

Obiectivul Capitolului doi este de a încerca definirea cât mai corectă și complexă a conceptelor de “turism” și “dezvoltare integrată” pe baza scrierilor a mai multor autori de specialitate.

Capitolul trei include partea de metodologie, în care sunt enumerați și detaliați pașii, metodele și etapele parcurse în vederea finalizării lucrării. Făcand un scurt istoric al acestui capitol, menționez că documentația și recuzita au fost culese prin deplasarea la fața locului, dar și pe baza unor cărți de specialitate, lucrări, articole și publicații cu privire la dezvoltarea și încadrarea geografică prielnică practicării turismului în comuna Bran.

Capitolul patru reprezintă partea de rezultate, care înglobează o serie de analize a datelor CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) privind firmele, cifra de afaceri, profitul și numărul de salariați din turism și celelalte sectoare economice. Acestea urmăresc evoluția și schimbările ce au avut loc între anii 2000-2012 în principalele sectoare de activitate economică. Totodată, în acest capitol se regăsesc informații privitoare la aspectele fizico-geografice, cum ar fi: localizarea, caracterele climatice, hidrografia, vegetația, fauna cât și potențialul turistic (atât natural cât și antropic).

Capitolul cinci prezintă partea de concluzii obținute în urma analizării datelor culese si a interpretarii lor.

Capitolul șase este reprezentat de bibliografie.

Pe această cale, doresc să-i adresez sincere mulțumiri domnului Lector. Univ. Dr. Pintilii Radu Daniel, care m-a îndrumat și susținut de la început până la sfarșitul acestei lucrări. Totodată, mulțumesc domnilor si doamnelor profesori universitari din cadrul Facultății de Geografie, Universitatea București, cu specializarea Geografia Turismului, pentru interesul acordat și munca depusă în cursul acestor ani.

CAPITOLUL II – CONTEXTUL ȘTIINȚIFIC

Expansiunea centrelor industriale la periferia orașelor, mai mult sau mai puțin dezvoltate, a rezultat migrarea unui număr destul de mare a oamenilor proveniți din mediul rural către mediul urban. Astfel, numărul blocurilor de locuințe s-a mărit, insituțiile școlare au trebuit să-și mărească numărul elevilor înscriși, la fel ca și în cadrul grădinițelor, căile și mijloacele de transport s-au extins, ulterior oferind noi locuri de muncă, etc.

Potrivit acestor factori, oamenii au benefeciat de anumite avantaje, cum ar fi: creșterea nivelului de educație, posibilitatea dezvoltării pe plan profesional la locul de muncă, salarii mai mari, vacanțe mai lungi, pe scurt un trai mai bun. În același timp, centrele industriale au adus și efecte negative asupra locuitorilor din orașe, aici referindu-mă la poluare, lipsa de mișcare, stresul psihic, nemulțumirile pe plan social și profesional, etc. Aceste motive au dus la dorința oamenilor „de a-și petrece timpul liber călătorind, căutând sau visând la colțuri liniștite din natură, vizitând orașe și sate din țara de baștină sau din alte țări pentru a cunoaște oameni și locuri, sau pentru a-și îngriji sănătatea.” (Florina Bran et. al, 1998)

Conceptul de turism este definit ca fiind totalitatea relațiilor și fenomenelor rezultate în urma deplasării persoanelor din afara locului lor de reședință cu rolul de a se recreea, odihnii, de a participa la anumite manifestări, etc. (Dicționarul explicativ al limbii române)

Privit la o scară mai mare, la nivel național și internațional, turismul reprezintă o multitudine de activități adresate civilizației moderne, ce se pot întinde pe perioade de lungă sau de scurtă durată, acestea influențând la rândul lor cererea și oferta turistică.

În același timp, odată cu dezvoltarea turismului într-o localitate apar noi locuri de muncă „prin creare unor activități sau ramuri proprii acestuia (industria agrementului, agențiile de voiaj), sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente.” (Melinda Cândea, et. al. 2000)

Pentru a înțelege mai bine termenul de “dezvoltare integrată”, trebuie să se cunoască în primul rând, definiția acestor două cuvinte.

Conform dicționarului explicativ al limbii române, termenul de dezvoltare reprezintă “acțiunea de a se dezvolta și rezultatul ei”. Totodată, mai poate fi înțeles și sub alte forme ce sunt atribuite unor teorii încadrate la nivel mondial, de exemplu: “conceptul de dezvoltare aparținând teoriei modernizării (“dezvoltare întru recuperare”), un concept clasic care se pare că este deja depășit în condițiile actuale unde dezvoltare este privită din perspectivă mai ales economică. […] Pe de altă parte există celălalt concept de factură mai nouă („dezvoltare întru durabilitate”) unde dezvoltarea este privită din perspectivă economică, socială și ecologică.” (Drăghici, 2012)

Conform aceluiași dicționar menționat anterior, cuvântul “integrare”, reprezintă „acțiunea de a (se) integra și rezultatul ei” (Dicționarul explicativ al limbii române). În lucrarea de față, termenul de “integrat” constituie definirea particularităților turismului ca parte componentă a sectorului terțiar, în raport cu alte sectoare de activitate, sau mai pe scurt, cu economia în general a Branului.

Așadar, conform lui Cristian C. Drăghici (2012), termenul de “dezvoltare integrată”, reprezintă “o dezvoltare care să mențină permanent echilibrul între creșterea economică, dezvoltarea socială și capacitatea ecologică de suport a mediului, prin valorificarea complementarităților la nivel multiscalar.”

Pentru a scoate în evidență rolul sau semnificația turismului în dezvoltarea integrată a comunei Bran, am realizat grafice pe baza datelor CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională), atât la nivelul activităților turistice ca parte integrate în sectorul terțiar, cât și la nivelul general a celor trei sectoare economice: sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură și industria extractivă), sectorul secundar (industria prelucrătoare și construcții), sectorul terțiar (servicii).

CAPITOLUL III – METODOLOGIE

Pentru aducerea la bun sfârșit a acestei lucrări, au fost folosite metoda de documentare în bibliotecă, etapa deplasării pe teren, etapa construirii și prelucrării bazei de date, metoda grafică, metoda comparației, metoda deductivă, metoda interpretării de date statistice.

Privind metoda prin care am început să lucrez la această temă, am studiat un număr de lucrări (teze de doctorat, teze de licență, Planul de Dezvoltare al comunei) și cărți de specialitate clasificate pe mai multe domenii (geografie, turism, economie).

Metoda deplasării și cercetării pe teren mi-a fost de mare ajutor, lucrarea neputând fi finalizată fără parcurgerea acestei etape. În acest sens, am reușit să cuprind părțile cele mai importante ale comunei prin fotografii și să culeg informații utile primite de la localnici privind această temă.

Etapa construirii și prelucrării bazei de date am parcurs-o prin utilizarea unui volum ridicat de date statistice privind partea economică a comunei, aceste date urmând sa le prelucrez în programul Microsoft Excel 2016. Ulterior, pentru a înțelege mai bine ce importanță are turismul în comuna Bran spre deosebire de cele trei sectoare economice am relizat o serie de grafice cu ajutorul datelor pe care le-am prelucrat, din anul 2000 pană în 2012 din patru în patru ani, urmând să compar rezultatele și să le interpretez.

Partea cartografică a fost realizată în programul QGIS cu ajutorul colegului meu Dogaru Alexandru-Ionuț (Geografia Turismului, anul III), căruia doresc să-i mulțumesc pentru sprijinul și ajutorul acordat.

CAPITOLUL IV – REZULTATE

IV.1 Localizare

Localizare – Bran este o comună ce aparține de Județul Brașov, situată în nord-estul culoarului depresionar Rucăr-Bran ce face trecerea din Munții Bucegi și Masivului Piatra Craiului, învecinându-se la nord și nord-est cu Țara Bârsei, la sud și sud-est cu Dâmbovița și Valea Prahovei.

Este o comună tipic montană, cu așezări și gospodării risipite, străbatută de râul Turcu, având coordonatele de identificare 45 de grade 30’ latitudine nordică și 25 grade 22‘ longitudine estică.

(Fig. 1 – Harta Localizării comunei Bran)

Distanța dintre Bran și Brașov este de aproximativ 30 km. (cca. 35 de minute de mers cu mașina) ruta de legătură directă dintre cele două fiind DN73.

Accesul în zona Branului din București, se face pe drumul European E60, distanța dintre localități fiind de aproximativ 180 km. Teritoriul comunei nu este deservit de cale ferată, transportul mărfurilor de orice fel dar și de persoane realizându-se numai pe drumul national DN73. Cât privește transportul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zilnic din 30 în 30 de minute, sâmbăta și duminica fiind din oră în oră.

Comuna este împărțită în patru sate: Bran (fiind satul de reședință), Predeluț, Șimon și Sohodol.

Populația la 1 iulie 2010 și suprafața totală din comuna Bran

(Sursa: INS)

Pentru o identificare geografică generală a zonei, pe partea nord-estică a platformei brănene, pe aliniamentul Predeluț-Poarta, se termină brusc spre Depresiunea Brașov, iar spre sud-est cu o deschidere mai mică între Dâmbovicioara și Cheia, domină Depresiunea Podu Dâmboviței. Platforma brăneană, situată la o altitudine cuprinsă între 800-1300 m, prezintă o dublă înclinare atât pe direcția nord-vest-nord-est, dar și dinspre rama munților limitrofi, spre axul central constituit din interfluviul Drumul Carului.

Prezintă complexe carstice: Șirnea, Peștera,Măgura și Fundata, ce sunt situate parțial pe masivele calcaroase, întâmpinând turiștii cu lumea misterioasă a peșterilor, avenelor, cheilor și dolinelor.

Platforma brăneană este puternic fragmentată de văi: Râul Turcu cu afluenții săi principali, Moeciu, Șimon, Poarta de Sbârcioara (în partea de nord), și râul Cheia cu afluenții Urdărița și Rudărița (în partea de sud). (Simion Teodor, 1990)

IV.2 Relief:

(Fig. 2 – Harta utilizării terenului în comuna Bran)

Văile în lungul cărora s-a dezvoltat comuna Bran, sunt rezultatul unei îndelungate evoluții, fapt ce a dus la înfățișarea actuală a reliefului.

Comuna Bran, alături de celelalte sate care intră în componența sa, este amplasată în unitatea geografică numită “Platforma Bran”, zonă care face legătură între Depresiunea țara Bârsei și Depresiunea Rucăr-Câmpulung Muscel. Platforma Brăneană se întinde între cele două mari depresiuni din județul Brașov: Depresiunea Brașovului și Depresiunea Făgărașului; aceasta se desfășoara pe direcția principala de la nord-est la sud-vest.

Fiind considerată și ca o arie de discontinuitate geografică relativă, Platforma Bran aparține grupei montane Bucegi (incluși în lanțul muntos al Carpaților Meridionali), ce asigură legătura între Țara Românească (Muntenia) și Transilvania, prin pasul Rucăr-Bran situat la o înălțime de 1.290 m (între Munții Piatra Craiului la nord-vest, Munții Bucegi la est, și Munții Leota la sud-vest).

În interiorul acestei platforme, comuna Bran este situată la o altitudine cuprinsă între 800 și 1300 m, relieful acesteia fiind caracterizat prin culmile ce parcă se desprind din ramurile muntoase și coboară pe o distanța de 2-7 km.

Platforma Bran s-a format în timpul erei mezozoice (la sfărșitul cretacicului), în urma mișcărilor de cutare, prin care s-au înălțat sinclinalele Bucegi, Piatra Craiului și anticlinalul Leaota. În mod cert peisajul actual al acestei regiuni se datorează frământărilor din munții vecini, care oferă un relief asemănator unui “culoar depresionar”.

Din punct de vedere geologic, Branul este așezat pe un fundament alcătuit din formațiuni petrografice dure, cristaline, asemănătoare celor din munții Făgăraș și Leota. Încă de la mijlocul erei mezozoice, teritoriul actual al platformei Brănene a funcționat ca un bazin de sedimentare, unde s-au acumulat, din jurasic până în cretacic, în mai multe cicluri, formațiuni predominant calcaroase (calcare compacte sau stratificate, calcare recifale, marnocalcare cu intercalații de gresii și marne), apoi formațiuni detritice, alcătuite în special de conglomerate și gresii.

După sedimentarea completă din cretacic platforma devine uscată, intrând astfel sub acțiunea factorilor erozionali. (Simion Teodor, 1990)

Datorită numeroaselor variații de relief prin care Platforma Bran se contrastă cu bazinetele depresionare Peștera, Dâmbovicioara, Podu Dâmboviței, Rucăr și Dragoslavele, indică complexitatea reliefului carstic deosebit de evoluat din zona centrală care arată consecința unei intense activități de modelare în roci cu durități diferite, prin care apa a avut rolul decisiv. Ulterior, prin această modelarea a masivelor calcaroase, unicitatea acestei zone este dată de relieful carstic pitoresc, de la chei până la numeroasele peșteri, de la doline până la poliile ocupate de gospodăriile risipite.

Datorită poziționării geografice a comunei Bran, a varietății formelor de relief, a apei naturale cât și a pădurilor de mari întinderi, a făcut ca prin existența resurselor naturale să aiba o dezvoltare economică importantă.

Astfel, prin existența resurselor de apă din râurile Poarta, Turcu, precum și a izvoarelor Ciubotea și Predeluț, a dus la crearea a trei microhidrocentrale dar și la dezvoltarea intensă a pisciculturii. O altă potențială sursă de energie poate deveni cea eoliană datorită curenților ciclonali din vest.

Pădurile dese ce se întind în jurul comunei, cresc posibilitățile de exploatare ale masei lemnoase până la cca. 10.240 mc/an. Nici lipsa fructelor de pădure nu reprezintă un impediment, anual ele fiind recoltate până la cca. 120-140 de tone; ciuperci cca. 40-45 de tone; plante medicinale cca. 10 tone.

Prin existența unor însemnate suprafețe de pășuni și fânețe naturale, localnicii au putut să-și mărească numărul de ferme prin dezvoltarea efectivelor de animale și crearea industriei prelucrătoare de lapte, carne și piei.

Totodată, existența uneor cantități importante de resure naturale, cum ar fi: piatră de carieră, de râu și piatră de var, dar și pădurilor de tot felul, fac ca majoritatea contrucțiilor din comuna Bran să fie deosebit de accesibile.

Structura agricolă din comuna Bran

(Sursa datelor este preluată de la Primăria Branului, 2010)

Ca o concluzie a datelor de mai sus, profilul de bază al activităților economice este, în mod tradițional unul agricol și în mod special zootehnic. Datorită condițiilor de relief și a structurii fragmentate a terenurilor arabile, colectivizarea agriculturii în timpul perioadei comuniste nu a fost posibilă, aceasta realizându-se în cadrul gospodăriilor particulare. După revoluția din Decembrie 1989, activitățile agricole se desfășoară sub aceeași formă , terenurile arabile (cu excepția pășunilor comunale) aparținând țăranilor cu gospodării individuale.

IV. 3 Aspecte climatice

Clima este unul din factorii de bază care joacă un rol foarte important în menținerea valențelor turistice. Factorul ce conferă o puternică deosebire a regimului climatic al zonei cu cel al întregii țări, este cel geografic, prin formele de relief, altitudine și poziția comunei în culoarul depresional.

Comuna Bran se află în plină zonă temperată cu trăsături montane, verile fiind relativ călduroase (în luna iulie fiind cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge în medie la 25-270 C), iernile mai moderate față de culmile montane (în luna ianuarie, temperatura scade în medie până la -10 și -150C) și toamne lungi, calde și uscate.

Temperaturile medii anuale variază între 4,50C și 00C, iar în partea nordică a comunei (zona în care se face tranziția spre Depresiunea Brașovului) mediile ajung la 5-60 C.

Datorită așezării geografice într-o zonă montană și umedă, în comuna Bran s-a înregsitrat frecvența mare a fenomenelor de îngheț, primele înghețuri iși fac apariția prin luna noiembrie și se mențin uneori aproape până la jumătatea lunii martie.

Referindu-mă la culoarul Rucăr-Bran, topoclimatul pantelor nordice este cuprins între 650-1100m, fiind specific platformei brănene. Comuna Bran se caracterizează prin amplitudini termice anuale de 18-200C, prin precipitații puține, cu 30-50 de zile de iarnă și 20-40 zile de vară. Diferențele datelor de apariție a ninsorii și a stratului de zăpadă între jumătatea sudică și cea nordică a culoarului, sunt mai mari la altitudini mai reduse (10-15 zile la 700 m) și mai mici cu cât altitudinea crește (7-10 zile la 1.000 m și 2-3 zile la 1.300 m). (Elena Teodoreanu, 1980)

În această zonă, sunt frecvente inversiunile termice, fapt ce influențează desfășurarea celorlalte elemente climatice. Acest topoclimant permite creșterea animalelor, pomicultura, cultura pe agroterase a cartofului, orzului și chiar a porumbului furajer.

IV. 4 Precipitații

Cantitatea anuală de precipitații variază între 750-800 l/m2 până la 900-1000 l/m2 fiind direct proporțională cu altitudinea, în zonele montane înalte cantitatea de apă putând ajunge și la 1300 l/m2.

Conform unor date calculate de cercetători (Șt. M. Stoenescu, 1951) se observă o creștere a precipitațiilor odată cu altitudinea, până la un nivel aflat la 1700-2000 m, urmând ca precipitațiile să scadă mai sus de această înălțime. Acest fenomen, își are explicația în procesul de formare al precipitațiilor prin ascensiunea maselor de aer umed la întâlnirea obstacolelor muntoase din calea lor. Masele sunt obligate să urce deasupra pantelor unde întâlnesc o temperatură mai scăzută, vaporii de apă se condensează și precipită, urmând ca la un moment dat, masele să sărăcească în vapori de apă. Prin nivelul maxim de condensare, temperaturile scăzute creează noi condiții de formare a precipitațiilor, iar aerul mai puțin umed, eliberează cantități mai puține de precipitații.

Având în vedere zona specifică montană în care se întinde satul Bran, stratul de zăpadă pe timpul iernii este discontinuu și neuniform, durata medie anuală a acestuia crescând odată cu înălțimea – aproximativ 115 zile în sat până la cca. 215 zile în zonele înalte. Așadar, clima favorizează practicarea sporturilor de iarnă pe o perioadă destul de lungă.

IV. 5 Hidrografie

Platforma brăneană este drenată de bazinul hidrografic al Turcului, care are o lungime de 25 de km și o suprafață de 200 km2 , aparținând sistemului hidrografic al Oltului. Direcția de curgere a râului este pe direcția sud-vest nord-est, asemeni înclinării generale a platformei.

În localitate se află numeroase izvoare cu debite mari și relativ constante, fapt ce a dus la folosirea lor ca surse de apă potabilă și la amenajarea de hidrocentrale de capacitate mică. În prezent, se dorește transformarea fostei stații de captare în punct de atracție turistică și să fie integrat în patrimoniul tehnic al comunei Bran. Generatoarele sunt protejate de o clădire din lemn, construită de pe vremea Reginei Maria, având ca principal scop alimentarea cu energie a spațiului central din Bran. Prin urmare, punctul principal de atracție îl constituie cele două generatoare de curent care după atâția ani sunt încă în stare de funcționare, dar în prezent nefiind folosite.

IV.6 Vegetația

Vegetația platformei Bran, este cea care dă farmecul peisajului zonei, împreună cu pantele munților vecini ce dețin pădurile de amestec (se răspândesc până la înălțimi de 1400-1500 m), printre care cele mai răspândite specii de conifere sunt: molidul, bradul și laricea, de o mare valoare economică.

La peste 1700 m altitudine, în muntii Bucegi și Piatra Craiului se găsesc zone acoperite de vegetație alpină și subalpină, alcătuite din pajiști în care predomină rogozul, părușca, toposica; tufișuri pitice de arbuști: smârdanul, afinul, jnepenul și coacăzul; precum și vegeția specifică reliefului stâncos cu elemente floristice rare protejate prin lege: floarea de colț, gențiana sau ghintura, garofița Pietrii Craiului. Toate aceste exemplare se află în parcurile naționale Piatra Craiului ( care ocupă în prezent aproximativ 1.400 ha ) și Bucegi. (Sursa: Parcul Național Piatra Craiului)

Datorită păstoritului intens, pajiștile secundare ocupă mari suprafețe în platforma Bran, acestea în timp determinând extinderea pășunilor și fânețelor, înlocuind în cele din urmă unele suprafețe de pădure.

IV. 7 Fauna

Fauna este una bogată și variată, cadrul natural fiind deosebit de favorabil animalelor ce trăiesc pe meleagurile platformei Bran, acestea având trăsături specifice reliefului muntos. În pădurile de conifere își găsesc adăpost numeroase specii: lupul, râsul, jderul de pădure, vulpea, vulturul pleșuv, acvila de piatră, iernuca,veverița precum și pârșul de alun. Totodată își face apariția și ursul, mistrețul, căprioara și cerbul.

Pe culmile mai înalte ale munților, în parcul național Piatra Craiului, îsi face apariția capra neagră, specie ocrotită prin lege. Tot în acest parc, fauna de nevertebrate prezintă un interes științific deosebit, făcându-se remarcate 36 de specii endemice și 91 de specii descrise ca fiind noi pentru știință. Piatra Craiului adăpostește numeroase specii, dintre care cele identificate: fluturi (peste 216 specii, “Erebia Pronoe”, fiind o specie cunoscută numai din Piatra Craiului și Bucegi), 111 specii de păsări, aproximativ 40 de specii de mamifere, 21 de specii de lilieci. (Sursa: Parcul Național Piatra Craiului)

IV. 8 Scurt istoric

Primele atestări documentare ce au contribuit la conturarea satului Bran au fost în 1377, când acesta era considerat punct vamal. Funcția vamală care îi era atribuită satului, a determinat apariția altor sate, denumite pe atunci “ sate de hotar”, și anume: Podu Dâmboviței, Fundata, partial Valea Urdii și Fundățica. Aceste sate se bucurau de un statul special datorită faptului că asigurau paza și întreținerea drumului Transcarpatic al Branului, ulterior aceste sate să fie scutite de anumite taxe și impuneri.

Totodată, vameșilor de la Rucăr și Dragoslavele le erau uneori încredințate sarcini diplomatice (de cele mai multe ori confidențiale) și erau ascultați în “Sfatul Țării”, aceste lucruri având o însemnătate enormă pentru ei. Mai mult, veniturile realizate de vamă reprezenta o sursă sigură în visteria domnească, o parte din aceastea fiind alocate anumitor mănăstiri, în special din Câmpulung.

Așezarea geografică, cadrul natural, clima și varietatea de resurse naturale, au favorizat ocuparea acestor meleaguri din spațiul carpatic.

Conform unor descoperiri arheologice, așezările au apărut aici încă de la începutul paleoliticului mijlociu, cu faze succesive și cu intensități diferite. Potrivit acestor descoperiri făcute în raza localităților Peștera și Măgura, se pare că s-au găsit răzuitoare, lame și vârfuri de silex ceea ce aparțineau oamenilor paleoliticului mijlociu (60.000-40.000 î.e.n). (T. Hașdeu, 1979)

Rută istorică

Când vine vorba de vizitarea comunei Bran, marea majoritatea populației din lume se gândește la castelul Bran. Defapt, cred eu, repartizând turiștii străini de noi, românii, care am crescut pe aceste meleaguri și cunoaștem istoria țării noastre, majoritatea află de satul Bran datorită denumirii castelului.

Construcția castelului Bran datează din 1377, când la data de 19 noiembrie, regele Ludovic de Anjou avea în plan ca această fortăreață avea să aiba un rol important de apărare al provinciilor de o parte și de alta a Carpaților Meridionali, asigurând indeosebi securitatea drumului comercial de la Bran spre Rucăr. În timp, au fost aduse modificări cetății, fapt ce a dus la accentuarea rolului de vamă oferindu-i o importanță și mai mare în cadrul așezărilor din culoarul depresionar Rucăr-Bran.

Potrivit tratatului de alianță antiotomană semnat la Brașov, în anul 1395, între Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg, Branul intră sub stăpânirea domnitorilor munteni, care îi vor amplifica rolul comercial. Amintind privilegiul acordat brașovenilor de către Mircea cel Bătrân, prin care întărea „așezămintele ce le-au avut de la strămoși pentru vamă, prin târgurile din Țara Românească și pe drumul de la Brașov, prin trecătoarea Branului până la Brăila”. (T. Hașdeu, 1979)

IV.9 Evoluția economiei în comuna Bran în perioada 2000-2012

IV.9.1. FIRME

Evoluția numărului total de firme în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 200-2012.

Privind figura 1, în ceea ce privește evoluția numărului de firme din comuna Bran în anul 2000, firmele ce aparțin sectorului terțiar predomină (cu valoare procentuală de 82%), urmând cele din sectorul secundar (cu valoare procentuală de 14%), iar apoi cele din sectorul primar (cu valoare procentuală de 4%).

În figura 2, reprezentată de evoluția numărului de firme din anul 2004, sectorul predominant este cel terțiar (cu valoare procentuală de 78%), urmând sectorul secundar (cu valoare procentuală de 21,16%), și, în cele din urmă, sectorul primar (cu valoare procentuală de 7,6%). Se remarcă o diferență între anii 2000 si 2004 prin faptul că în anul 2004 sectorul terțiar a scăzut cu 4%, sectorul secundar a crescut cu 7,16%, sectorul primar compensând față de anul 2000 cu 3,6%.

În figura 3, se remarcă o scădere procentuală în toate cele 3 sectoare, înregistrând următoarele valori: sectorul terțiar care în continuare acaparează celelalte 2 sectoare din punct de vedere procentual, înregistrează o valoare de 77%, urmat de sectorul secundar cu o valoare de 18%, iar apoi sectorul primar cu o valoare de 5%. În continuare, se observă o diferență între anii 2008, 2004 si 2000 prin faptul că valorile procentuale ale sectorului terțiar înregistrat în 2008 este în continuă scădere din anul 2000, celelalte 2 sectoare înregistrând o creștere în anul 2004, ca mai apoi să scadă în anul 2008.

Figura 4, este reprezentată de evoluția numărului de firme din comuna Bran, ce înregistrează următoarele valori: cel mai predominant sector, ca și în ceilalți ani studiați, este sectorul terțiar cu o valoare procentuală de 75%, urmat de sectorul secundar cu o valoare procentuală de 18% și de sectorul primar cu o pondere de 7%.

O concluzie ar fi că principalele activități economice din comuna Bran, raportându-ne la graficele de mai sus, ar predomina cele din sectorul terțiar, unde, aceste activități conform Clasificării Activităților din Economia Națională (CAEN) corespund comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (Braniomex Serv SRL, Gedra Com SRL, Nansy SRL); alte servicii de cazare decât hoteluri, cum ar fi: pensiuni, cabane, moteluri, vile, precum și transporturi rutiere de mărfuri.

Dintre celelalte două sectoare, cel predominant este sectorul secundar, unde activitățiile economice cele mai întâlnite țin de lucrările de demolare a construcțiilor, tăierea și șlefuirea lemnului (Aly și Mih SRL), precum și fabricare elementelor de tâmplărie și dulgherie pentru construcții (Dumitrache Trans SRL, MLR IT Grup SRL).

În ceea ce privește sectorul primar, care nu a avut o pondere la fel de ridicată ca celelalte două sectoare, include o serie de activități dintre care cele mai importante sunt: silvicultura și activități forestiere, exploatarea forestieră, precum și creșterea animalelor în special a ovinelor și păsărilor.

Efectivul de animale din comuna Bran:

(Sursa datelor: Recensământul agricol 2010)

Evoluția numărului firmelor înregistrate în fiecare sector economic în parte, în perioada 2000-2012

Pentru a înțelege și a vedea cât mai bine cursul firmelor și al dezvoltării acestora, am calculat toate firmele din fiecare sector separat, reprezentându-le prin următoarele grafice:

În figura 1 se observă o evoluție per total pozitivă a firmelor din sectorul primar de-alungul anilor studiați. Se remarcă înca din anul 2000, că, firmele s-au înmulțit și s-au dezvoltat destul de bine până în anul 2007 când a avut loc o scădere cauzată de nașterea crizei economice. În anul 2008-2009, însă, în plina criză economică mondială, sectorul primar a făcut față cu brio, observându-se o creștere semnificativă spre deosebire de anul 2007.

În ceea ce privește sectorul secundar, se remarcă în figura 2 o evoluție similară cu cea din sectorul primar. Se observă în principal cam aceleași fluctuații pozitive cât si negative, cele pozitive fiind prezente în anul 2004, ca mai apoi să fie o evoluție constantă încă din cursul anului 2005-2006 până în 2009 când criza deja nu mai era o noutate. Deși evoluția firmelor scade după anul 2009, o mică creștere apare în anul 2011, fiind constantă până în anul 2012.

Figura 3 este reprezentată de evoluția firmelor din sectorul terțiar, unde se remarcă o evoluție lină, înregistreând o creștere înceată dar sigură în intervalul anilor 2001-2008. Datorită crizei economice care a început încă din anul 2008, firmele din sectorul terțiar au scăzut ca număr, reprezentarea grafică înregistrând o scădere destul de simțită, ca mai apoi, din anul 2011 să înceapă o evoluție ascendentă în rândul firmelor.

Nu în ultimul rând, am reprezentat prin cel de al 4-lea grafic, totalul firmelor din comuna Bran din toate cele trei sectoare economice: primar, secundar și terțiar. Evoluția generală a celor trei sectoare este asemănătoare cu cea din sectorul terțiar. În toate cele trei sectoare s-a simțit efectul crizei economice care a început din anul 2008, dar totuși s-a înregistrat o scădere destul de mică.

Ponderea numărului de firme înregistrate în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012

În ceea ce privește ponderea numărului de firme din turism înregistrate în sectorul terțiar, în anul 2000 (fig. 1) situația se prezintă astfel: turismul, ca parte integrantă în sectorul terțiar, deține o pondere de 18% (14 firme) , în timp ce restul de 82% (63 de firme) sunt reprezentate de celelalte domenii de activitate ce aparțin sectorului terțiar, cele mai numeroase corespunzând comerțului cu amănuntul de profuse alimentare, băuturi și tutun, precum și transportului rutier de mărufuri.

Anul 2004 (fig.2) are să fie diferit față de cel analizat precedent, firmele cu profil turistic crescând ca număr, automat și ca pondere. Așardar, conform graficului, se constată o creștere deosebită a numărului de firme atribuite turismului, comparativ cu anul 2000 când existau doar 14 de firme, în anul 2004 s-au înregistrat 35, cele mai multe firme aparținând serviciilor de cazare.

Graficul ce reprezintă anul 2008 corespunde cu cel ce arată anul 2012, valorile procentuale fiind asemănătoare, astfel: 72% din firme sunt reprezentate de celelalte activități din sectorului terțiar și 28% sunt înregistrate în turism. Comparativ cu anii precedenți, în anul 2008 numărul firmelor din turism a crescut cu 2%, înregistrându-se un număr de 65 de firme din totalul de 164 ce aparțineau sectorului terțiar. Ulterior, în anul 2012 ponderea celor două grupe de activitate a rămas la fel, numărul firmelor cu profil turistic fiind de 64, în timp ce firmele din celelalte categorii de activitate ce aparțin sectorului terțiar a scăzut la 162 la număr.

Așadar, din analiza datelor reiese faptul că, numărul celorlalte firme din sectorul terțiar, deși au suferit o oarecare instabilitate, este de aproximativ 3 ori mai mare decât numărul firmelor din turism.

Majoritatea firmelor cu profil turistic ce își desfășoară activitatea în comuna Bran, aparțin următoarelor categorii: – Alte servicii de cazare (Alisa-Turism SRL, Pensiunea Ana SRL), – restaurante (La Poarta Branului SRL, La Cristi SRL), – hoteluri și facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată (Casa din Bran – Inn Cuisine SRL, Casa Enescu SRL, Hotel Hillden Lodge&Restaurant SRL, etc.)

Ponderea numărului de firme înregistrate în turism din totalul de firme în perioada 2000-2012

Pentru evidențierea cât mai clară a rolului turismului în dezvoltarea comunei Bran, am separat totalul de firme ce aparțin de turism și le-am comparat cu totalul de firme din celelalte trei sectoare, rezultând următoarele:

Anul 2000 (fig.1) se prezintă astfel: Totalul firmelor înregistrate în turism prezintă o valoare procentuală de 15%, restul valorii de 85% fiind reprezentată de totalul firmelor din comuna Bran, aparținând celor trei sectoare economice. Mai precis, în anul 2000, din cele 77 de firme ce își desfășurau activitatea în comună, doar 14 reprezentau turismul, majoritatea fiind hoteluri, restaurante și baruri.

Anul 2004 (fig.2): Se observă o evoluție ascendentă în rândul firmelor turistice, în anul 2004 înregistrându-se o creștere a valorii procentuale de 21% (mai precis existau 35 de firme acum, în anul 2000 fiind doar 14), iar în rândul celorlalte firme ce aparțin celor trei sectoare, se observă o scădere față de anul 2000 cu 6%.

Anul 2008 și 2012 înregistrează aceleasi valori procentuale, după cum urmează: 23% le revine firmelor din turism, în timp ce valoarea procentuală de 77% le revine firmelor din cele trei sectoare economice. Conform datelor analizate, în anul 2008 și 2012, existau 65, respectiv 64 de firme în turism, iar totalul celorlalte firme fiind de 212 în 2008, și 215 în 2012.

Încheind cu o concluzie privind ponderea numărului de firme înregistrate în turism din totalul de firme existente în comuna Bran, din anul 2000 până în 20012, numărul firmelor ce aparțin de turism au înregistrat o creștere totală cu o valore procentuală de 8%, mai exact, dacă în anul 2000 existau doar 14 firme, iar în anul 2012 – 64 de firme, asta înseamnă un plus de 50 de firme față de anul 2000. Dezvoltarea și creșterea numerică a firmelor, cum ar fi a hotelurilor, pensiunilor, restaurantelor precum și a barurilor, s-a datorat dezvoltării și promovării turistice de care comuna Bran a beneficiat.

IV.9.2. CIFRA DE AFACERI

Evoluția cifrei de afaceri în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 2000-2012

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor provenite din operațiunile comerciale efectuate de o firmă, respectiv a vânzărilor de mărfuri și produse, serviciilor prestate, lucrărilor executate, precum și a altor venituri provenite din exploatare, toate acestea realizându-se pe o perioadă de timp determinată.

În cazul comunei Bran, în anul 2000 (fig 1) cea mai ridicată valoare a cifrei de afaceri se înregistrează în sectorul terțiar cu o pondere de 64% (mai exact 2.639.929 de lei), urmat de sectorul secundar cu o pondere de 34% (mai exact 1.380.545 de lei) și de sectorul primar cu doar 2% (mai exact 74.324.3 de lei).

Ponderea cea mai mare se înregistrează la nivelul comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun; transportului rutier de mărfuri cât și a altor transporturi terestre de călători. La nivelul sectorului secundar, cifra de afaceri cea mai mare (mai precis 118.355.8 de lei) s-a înregistrat în cadrul lucrărilor de construcții a altor proiecte inginerești, în timp ce sectorul primar este reprezentat de sivicultură și alte activități forestiere, cifra de afaceri indicând valoarea de 74.324.3 de lei.

În anul 2004 (vezi fig 2) valoarea cifrei de afaceri se prezintă într-o ordine descendetă în fiecare sector de activitate, astfel: sectorul terțiar care in continuare înregistrează cele mai mari valori, are o pondere de 68% (mai mare cu 4% față de anul 2000), sectorul secundar cu o pondere de 27% (mai mică cu 7% față de anul 2000) și sectorul primar cu 5% (a crescut ca valoare procentuală cu 3% față de anul 2000).

Anul 2008 (fig 3.) cifra de afaceri a favorizat mai mult sectorul secundar acesta înregistrând o creștere a valorii procentuale cu 10% (cu o pondere de 37%) față de anul 2004. Totuși, sectorul predominant este în continuare cel terțiar cu o valoare proncetuală de 60% (mai mică cu 8% față de valoare din 2004) urmat de sectorul secundar și de sectorul primar cu o pondere de 3% (mai mică cu 2% față de cea din anul 2004).

În anul 2012, cea mai ridicată valoare a cifrei de afaceri se înregistrează în sectorul terțiar care a dominat în adevăratul sens al cuvântului, având o pondere de 80% (mai mare cu 20% față de cea din anul 2008 când a înregistrat cea mai mica valoare procentuală). De altfel, și sectorul primar a beneficiat de o creștere a ponderii cu 11% față de anul 2008, și cu 12% față de anul 2000 când avea o pondere de 2%. Pe ultimul loc s-a clasat de data aceasta sectorul secundar, fiind cel mai afectat de criza mondială, cu o pondere de 6% fiind cea mai mică valoare din toți anii (mai mică cu 31% față de cea din anul 2008). Având în vedere faptul că cele mai afectate de criză au fost ramurile sectorului secundar (mai precis industria prelucrătoare și construcțiile), activitatea din sectorul terțiar a crescut considerabil.

Evoluția cifrei de afaceri în fiecare sector economic în parte în perioada 2000-2012

Privind rezultatele de mai jos, am clastificat ponderea cifrei de afaceri pe fiecare sector economic în parte, în cursul anilor 2000-2012, pentru o privire mult mai amplă a ce s-a întâmplat pe în perioada anilor acestora.

Așadar, observând figura 1, unde este reprezentată ponderea cifrei de afaceri în sectorul primar, se observă o creștere semnificativă de la începutul anului 2010 până în 2012, în restul anilor linia valorică oscilând. Ramura de activitate care a înregistrat cele mai mari valori ale cifrei de afaceri din sectorul primar (respectiv 2.217.099 lei în anul 2010, 4.719.615 lei în 2011 și 9.019.266 de lei în anul 2012), este cea de creștere a păsărilor, principala ocupație a locuitorilor fiind zootehnia unde Branul are cea mai mare densitate de animale din județul Brașov.

Privind cifra de afaceri din sectorul secundar (fig 2.) se observă o creștere a ponderii acesteia în intervalul anilor 2003-2008, cea mai mare valoare fiind de 16.702.600 de lei în 2008, bani făcuți din fabricarea de articole din metal ( în principal de uz casnic). În sectorul secundar s-a simțit cel mai mult criza economică mondială, aceasta determinând reducerea activității unor companii. Astfel că, după anul 2008, firmele din sectorul secundar au înregistrat o scădere drastică în ceea ce privește ponderea cifrei de afaceri. Cele mai afectate activități au fost cele de fabricare a elementelor de dulgherie și tâmplărie pentru construcții ( înregistrând o crifră de afaceri în valoare de 4380 de lei), urmată de fabricare articolelor din metal (care înregistrase în 2008 cea mai mare valoare a cifrei de afacere, în anul 2011 și 2012 fiind pe 0) și fabricarea de mobilă. Per total, industria prelucrătoare a fost cea mai afectată dintre toate celelalte activități din sectoarele economice.

În sectorul terțiar (fig. 3), privind ponderea cifrei de afaceri, lucrurile se prezintă astfel: în perioada anilor 2003-2008, linia valorică prezenta o creștere lină, cifra de afaceri fiind în valoare de 45.776.065 de lei în anul 2008. Un rol important au jucat întreprinderile de domeniu hotelier și alte servicii de cazare înregistrând o cifră în valoare de 8.058.306 de lei, urmate de comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de alimente, băuturi și tutun ( cu o valoare de 5.000.985 de lei), și de comerțul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate (cu o valoare de 4.932.969 de lei). Între anii 2008-2011 firmele din sectorul terțiar au înregistrat o scădere ușoară a cifrei de afaceri, dar, treptat, situația economică se îmbunătățește, Astfel că în anul 2012, firmele care dominau în sectorul terțiar, cifra de afaceri a crescut la ordinal zecilor de milioane. Spre exemplu transporturile rutiere de mărfuri au înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 11.756.948 de lei, la fel și în cadrul serviciilor de cazare s-au înregistrat valori de 11.684.062 de lei, valoarea cifrei crescând cu 3.625.756 de lei mai mult ca în 2008.

Reprezentând ponderea cifrei de afaceri în principalele sectoare de activitate economică în perioada 2000-2012 (fig. 4), în anul 2000 cea mai ridicată valoare a cifrei de afaceri se înregistrează în sectorul terțiar cu o pondere de 2.639.929 de lei, urmat de sectorul secundar cu o pondere de 1.380.545 de lei și sectorul primar cu 74.324.3 de lei. Primele poziții aparțin de serviciile hoteliere, transportului rutier de mărfuri și de comerțul cu amănuntul pe toți anii analizați. Excepție face în anul 2001 când locul este luat de sivicultură și alte activități forestiere, urmând ca în anul 2003 să predomine industria prelucrătoare.

După ce în anul 2008 cifra arăta o valoare de 76.618.936 de lei, în anul 2009 scade la 57.116.358 de lei. Cele mai mici valori s-au înregistrat în sectorul secundar care a suferi o scădere semnificativă de la 28.188.127 de lei (2008) la 6.653.950 de lei. Cea mai afectată a fost industria de fabricare a articolelor din metal când în anul 2008 cifra era de 16.702.600 lei iar în 2009 de 519.974 lei, însemnând o scădere de 16.182.626 de lei.

Treptat, situația economică pare să se îmbunătățească începând cu anul 2010 când cifra arăta o valoare totală de 60.823.040 față de anul precedent când era de 57.116.358 de lei. Anul 2012 a înregistrat cele mai mari valori, totalul cifrei fiind de 80.086.000, cu o diferență de 22.969.642 lei față de anul 2009. În continuare, sectorul terțiar a predominat celelate sectoare, cifra fiind de 64.298.841 (servicii de cazare fiind principalele activități), urmat de sectorul primar cu 10.912.405, reprezentat de creșterea păsărilor, și de sectorul secundar cu 4.874.754 de lei, reprezentat de lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.

Ponderea cifrei de afaceri înregistrată în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012

În anul 2000 (fig. 1), ponderea cifrei de afaceri din turism înregistrată în sectorul terțiar este de 11% (321,941.2 de lei) din care restul de 89% (2,639,929 de lei) este reprezentat de celelalte activități specifice sectorului terțiar. Cifra de afaceri în anul 2004 (fig. 2), se prezintă astfel: 23,186,343.6 de lei reprezintă valoarea totală a cifrei de afaceri, din care ponderea sectorului terțiar din valoarea totală este de 86% (mai precis 19,868,998.4 de lei) iar turismul înregistrează o pondere de 14% (3,317,345.2 de lei).

Printre celelalte domenii de activitate reprezentate de sectorul terțiar, în anul 2008 (fi. 3), cifra de afaceri din turism cunoaște o creștere de 10% față de anul 2004. Totuși, cea mai ridicată valoare a cifrei de afaceri se înregistrează în continuare în activitățile generale ale sectorul terțiar cu un procent dominant de 76% (45,776,065 de lei) urmate de cele din turism cu o pondere de 24% (14,621,383 de lei).

În ultimul an analizat, și anume 2012 (fig. 4), lucrurile s-au mai schimbat puțin. Se vede că turismul este într-o continuă dezvoltare, încasându-se sume aproape duble față de 2008, în timp ce celelalte firme din sectorul terțiar pierd cu 5%. Cu toate astea, acestea predomină în continuare, înregistrând o pondere de 71% cu o cifra de afaceri în valoare de 64,298,841 lei, iar turismul cu o pondere de 29% înregistrează o cifra de afaceri în valoare de 26,759,601 de lei.

Pe tot parcursul analizei acestor ani, firmele specifice sectorului terțiar înregistrează mari valori în ceea ce privește trasporturile rutiere de mărfuri – cu o cifră de afaceri de peste 59 de milioane de lei; comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, bauturi și tutun – cu o cifră de peste 41 de milioane de lei; cât și în cadrul comerțului cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate – peste 30 de milioane de lei. În ceea ce privește turismul, cele mai mari valori s-au înregistrat în cadrul altor servicii de cazare – cu o cifră de afaceri de peste 57 de milioane de lei, cât și în cadrul gestionării monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic – peste 30 de milioane de lei.

Ponderea cifrei de afaceri înregistrată în turism din principalele sectoare economice în perioada 2000-2012.

Având în vedere principalul scop de analiză al acestei lucrări, am calculat și comparat datele ce corespund cifrei de afaceri din totalul firmelor și întreprinderilor turistice cu cele din principalele sectoare economice, tocmai pentru a concluziona rolul turismului în dezvoltarea integrată a comunei Bran.

Așadar, în anul 2000 (fig. 1) cea mai ridicată valoare a cifrei de afaceri se înregistrează în principalele sectoare economice cu o pondere de 93% (4,094,798.6 de lei), fapt ce a clasat turismul pe ultimul loc cu o pondere de 7% (321,941.2 de lei).

Anul 2004 (fig. 2) nu aduce mari schimbări, ponderea cifrei înregistrate în turism a crescut cu doar 3% față de 2000 – total de 10% (557,079 de lei), automat rezultând mici scăderi a ponderii din sectorul terțiar – 90% (6,639,850.6 de lei).

Treptat, în anii analizați ce urmează, mai precis 2008 și 2012, lucrurile încep sa se îmbunătățească privind activitatea în turism. Astfel că, în 2008 valoarea totală a cifrei de afaceri este de 91,240,319 de lei din care, în turism, s-au înregistrat valori de 14,621,383 de lei (cu o pondere de 16%), sărind deja la oridinul milioanelor spre deosebire de cea din anii analizați precedent, această cifră aproape dublându-se în anul 2012 la 26,759,601 de lei (turismul reprezentând o pondere de 25%). Totuși, valoarea cea mai ridicată a cifrei de afaceri se înregistrează în totalul celor trei sectoare economice cu o pondere de 84% (76,618,936 de lei) în anul 2008 și de 75% (80,086,000 de lei) în anul 2012.

Făcând totuși o analiză mai complexă și luând rând pe rând fiecare sector în parte excluzând sectorul terțiar, vedem că în sectorul primar valoarea cifrei de afaceri era undeva la 2 milioane de lei în 2008 și aproape 11 milioane de lei în 2012, iar în sectorul secundar peste 28 de milioane de lei în 2008 ca în 2012 valoarea cifrei să scadă drastic la aproape 4 milioane de lei.

Ca o concluzie, per ansamblu turismul pierde în fața valorii cifrei de afaceri totale a celor trei sectoare principale, dar întrece sectorul primar și cel secundar cel puțin în ultimii doi ani analizați când turismul începuse să se dezvolte. Spre exemplu, în perioada anilor 2000-2012, firmele din sectorul primar a căror cifră de afaceri depășesc 1 milion de lei sunt cele din domeniile: – creșterea păsărilor (peste 28 milioane de lei), – cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și a tuberculilor (peste 2,6 milioane de lei), – exploatarea forestieră (peste 2,2 milioane de lei), – silvicultura și alte activități forestiere (peste 2,1 milioane de lei). În ceea ce privește sectorul secundar, am să mă raportez la firmele a căror cifră de afaceri depășește 20 de milioane de lei, domeniile fiind următoarele: – fabricarea altor articole din metal, majoritatea de uz caznic (peste 44,2 milioane de lei), – turnarea metalelor neferoase ușoare (cca. 31,7 milioane de lei). Până la urmă, cea mai mare valoare a cifrei de afaceri dintre cele două sectoare și turism pe perioada anilor 2000-2012, s-a obținut în domeniul hotelier și a altor servicii de cazare care aparține de turism (peste 57,3 milioane de lei).

IV.9.3. PROFIT

Evoluția profitului înregistrat în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 2000-2012.

Profitul înseamnă câștigul ce îi revine proprietarului de capital ce a fost investit într-o întreprindere, reprezentând diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor aferente. Pe scurt, beneficiul obținut de o întreprindere. (Dicționarul explicativ al limbii române)

Evoluția profitului înregistrat în principalele sectoare economice la nivelul anului 2000 (fig, 1), este reprezentată astfel: sectorul terțiar înregistrează o pondere de 81%, cca. 2/3 din totalul profitului obținut la nivelul acestui an, cu o valoare de 141,098.8 LEI. Restul de 1/3 este reprezentat în cea mai mare parte de sectorul secundar cu o pondere de 18% și de sectorul primar cu doar 1%. Cele mai mari valori ale profitului s-au înregistrat în domeniile din următoarele sectoare: sectorul terțiar, care este dominant – transporturi rutiere de mărfuri (32226,7 de lei); sectorul secundar – fabricarea altor produse din lemn; fabricarea din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite (13217,7 de lei); sectorul primar, singurul domeniu în care s-a făcut profit este cel al siviculturii și a altor activități forestiere (1629,8 de lei).

În anul 2004 și 2008 (fig. 2 și 3) se observă o creștere impunătoare a profitului din sectorul secundar, cu o pondere de 31% în 2004 și 43% în 2008, profitul din sectorul terțiar scăzând la 66% în 2004 și 54% în 2008. Sectorul primar s-a menținut în ambii ani cu o pondere de 3%. Totuși, lucrurile se schimbă în anul 2012 (fig. 4), ponderea din sectorul secundar scăzând drastic la 1%, unde profit au mai făcut firmele din rumătoarele domenii: – lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (43,945 de lei), – tăierea și rindeluirea lemnului (15,108 de lei), – repararea mașinilor (561 de lei), – fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă (261 de lei). În sectorul terțiar cel mai însemnat profit provine din gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic unde s-au încasat 5,389,141 de lei profit.

Evoluția profitului în fiecare sector economic în parte în perioada 2000-2012.

În cazul sectorului primar (fig. 1), care în comparație cu celelalte sectoare economice nu a avut un profit semnificativ, linia valorică a profitului în perioada 2000-2012 oscilează. Se observă că în anii 2003 și 2008, profitul a atins cote destul de mari față de anii precedenți lor, respectiv: 136,634 de lei în 2003 și 105,790 de lei în 2008. După cum urmează, din anul 2009 până în 2012 linia valorică a început să screască încetul cu încetul, atingând în 2012 cea mai mare sumă a profitului total în valoare de 335,758 LEI.

În ceea ce privește sectorul secundar (fig. 2), acesta a avut cațiva ani de glorie, respectiv din 2003 până în 2007, moment după care începe să scadă rapid. Principala cauză a scăderii o reprezintă criza economică, când efectele acesteia încep să se resimt. Dacă în perioada 2005-2007 când s-au atins cele mai mari valori ale profitului, se înregistrau sume de peste 2 milioane de lei, în 2008 profitul a scăzut dublu față de anii precedenți. Cea mai mică valoare a profitului s-a înregistrat în 2012, respectiv 59,875 de lei.

Dacă e să evaluăm profitul din toate cele trei sectoare după începutul crizei economice, aș spune că sectorul terțiar a făcut față cu brio. Dacă în perioada anului 2006, când nu se aștepta nimeni la o criză econimică, s-a înregistrat un profit total în valoare de 6,643,974 LEI, în 2011 respectiv 2012 s-au înregistrat profituri de peste 7 milioane de lei.

De altfel, dacă e să comparăm graficele ce reprezintă totalul profitului din toate cele trei sectoare economice (fig. 4) cu totalul profitului din sectorul terțiar, aș spune că sunt asemănătoare. Sectoarele care au avut un rol important în perioada 2000-2006 în creșterea profitului au fost cel terțiar și cel secundar care au atins sume de ordinul milioanelor. După anul această perioadă, profitul începe să scadă ajungând de la valoare de 9,225,196 LEI în 2006 fiind anul de glorie al profitului total, la 3,991,659 de lei în 2009. Ulterior, urmează o perioadă de revenire a economiei ajungând din nou în 2010 la valori de peste 6 milioane de lei.

Ponderea profitului înregistrat în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012.

În anii 2000 (fig. 1) și 2004 (fig. 2), valorile procentuale ale profitului sunt asemănătoare între cele două activități economice. Dacă în anul 2000 ponderea profitului înregistrat în turism era de 16%, în anul 2004 a scăzut cu 1%, în timp ce profitul celorlalte firme din sectorul terțiar înregistrau un procent de 85%.

Ulterior lucrurile se schimbă în anul 2008, profitul firmelor ce țin de sectorul terțiar pierd câteva cifre de până la 10% în fața turismului, ca mai apoi, în anul 2012, profitul să fie împărțit aproape la jumătate. Ponderea profitului înregistrat în turism a crescut la 45% față de anii analizați precedenți când înregistra valori de sub 30%. Suma profitului cel mai semnificativ provenit din turism, ține de domeniul gestionării monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic (total de 16,462,072 LEI). Alte domenii care au un rol important și au înregistrat sume mari de profit, sunt: – alte servicii de cazare (ACVILA TOUR COMPANY SRL – total de peste 3 milioane de lei), – hoteluri și alte facilități de cazare similare ( peste 2 milioane de lei), precum și bâlciuri și parcuri de distracții (Mississippi International SRL – 534,779.7 de lei).

Ponderea profitului înregistrat în turism din principalele sectoare economice în perioada 2000-2012

Reprezentând grafic valorile profitului la o scară mai mare, se observă că în anii 2000, 2004 și 2008, ponderea valorii profitului înregistrate în turism a oscilat, turismul reprezentând un sfert din totalul profitului din cele trei sectoare economice. În ceea ce privește anul 2012, lucrurile se schimbă. Dacă de exemplu în anul 2008, când turismul reprezenta o pondere de 15% (680,667 de lei) și restul de 85% era înregistrat în totalul celor trei sectoare (2,039,985 de lei), în 2012 profitul obținut în firmele ce aparțin de turism se afirmă cu o pondere de 43% ajungând la o sumă de ordinul milioanelor (aproximativ 6 milioane de lei), subclasând astfel sectorul primar și cel secundar care au înregistrat sume mici în acel an.

IV.9.4. SALARIAȚI

Evoluția numărului de salariați înregistrați în cele trei sectoare economice din comuna Bran în perioada 2000-2012

Salariatul reprezintă persoana fizică care încheie un contract de muncă individual cu o altă persoană fizică sau juridică și se obligă să presteze munca în schimbul unui salariu. (Dicționarul explicativ al limbii române)

Privind cele patru grafice, se observă încă de la început că volumul cel mai ridicat de salariați este înregistrat în sectorul terțiar. Se remarcă creșteri și scăderi în cadrul ramurilor economice, sectorul primar și secundar înregistrând în anul 2004 o creștere a ponderii salariaților de 6% respectiv 9% față de anul 2000, în timp ce sectorul terțiar scade de la un procent de 92% la 77%. Dintr-un total de 614 salariați câți erau în anul 2012, majoritatea lucrau în cadrul transportului rutier de mărfuri (expl firme: Dumitrache Trans SRL și MLR IT Grup SRL) și în comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de alimente, bauturi și tutun (Braniomex Serv SRL, Lacrisel SRL, Nansy SRL), domenii ce țin de sectorul terțiar care pe atunci deținea un total de 515 angajați.

Evoluția numărului de salariați înregistrați în fiecare sector economic în parte în perioada 2000-2012

Numărul de salariați din cadrul sectorului primar (fig.1) din comuna Bran, înregistrează o evoluție sinuasă, remarcându-se o serie de creșteri și scăderi, ajungând de la 3 angajați câți erau în anul 2000, la 31 de angajați în anul 2012. Valorile maxime se înregistrează în anii 2004 și 2006 cu un total de 35 de angajați, iar cele minime se înregistrează în anii 2000 și 2001 cu un total de 3, respectiv 2 salariați. În perioada 2000-2012, firmele care dețineau cel mai mare număr de angajați, se ocupau cu creșterea păsărilor (un total de 203 angajați) și cu exploatarea forestieră (55 de angajați).

Numărul de salariați din sectorul secundar (fig. 2), nu a avut nici el o evoluție prea lină. Se remarcă o evoluție ascendentă între anii 2001-2004, 2005-2008, 2010-2011, și o evoluție descendentă în perioada anilor 2004-2005, 2008-2010 și 2011-2012. Sectorul secundar a fost cel mai afectat de criza economică, principala cauză a acestor descendențe o reprezintă restructurările de salariați din cadrul comunei. Dacă de exemplu în anul 2008 când sectorul secundar deținea un număr maxim de 112 salariați în 2008, în anul 2012 numărul acestora a scăzut la 68 de salariați.

Sectorul terțiar (fig. 3), este sectorul care a avut cea mai ridicată pondere privind firmele, cifra de afaceri, profitul și acum și salariații. S-au înregistrat evoluții descendente nesimnificative doar în perioada anilor 2001-2002, 2005-2006, 2008-2009 și 2010-2011, în restul anilor evoluția fiind una ascendentă. Valorile maxime se înregistrează în anii 2010 și 2012 cu 507, respectiv 515 salariați.

Numărul de salariați din cadrul celor trei sectoare econimice din comuna Bran (fig. 4), înregistrează o evoluție ascendentă încă din anul 2000 până în 2008 când economia deja începuse să scârțâie. Toate sectoarele de activitate au fost afectate de criza econmică, în special ramura primară și secundară, cele mai afectate activități fiind agricultura și industria prelucrătoare. Deși, la scurt timp după, economia începe să-și mai revină, remarcând o tendință crescătoare în ceea ce privește numărul salariaților dar nu la aceleași valori ca în 2007-2008. Activitățile cele mai semnificative ale ramurilor economice cu un număr mai ridicat de salariați, sunt axate în general pe unități de cazare, activități de comerț, construcții, prelucrarea lemnului și transporturi, printre care:

Hoteluri și alte facilități de cazare similare: Alisa-Turism SRL, Pensiunea Ana SRL

Tăierea și rindeluirea lemnului: Aly și Mih SRL

Lucrări de construcții a clădirilor rezindețiale și nerezidențiale: Alybran SRL, RAI Construct SRL

Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate: Bracoma SRL, Pharma Regal SRL

Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun: Braniomex Serv SRL, Lacrișel SRL, Nansy SRL

Comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase , în magazine specializate: Complast SRL

Transporturi rutiere de mărfuri: Dumitrache Trans SRL, MLR IT Grup SRL

Baruri și alte activități de servire a băuturilor: East Village SRL, La Vâltoare SRL

Restaurante: La poarta Branului SRL, La Cristi SRL

Bâlciuri și parcuri de sitracții: Mississippi International SRL

Ponderea numărului de salariați înregistrați în turism din sectorul terțiar în perioada 2000-2012.

După cum se observă în graficul ce reprezintă anul 2000 (fig.1), activitățile ce țin de sectorul terțiar predomină cu un procent de 89% incluzând un număr de 170 de salariați, în timp ce restul de 11% îi este atribuit turismului ce înregistra un număr total de 22 de salariați.

În următorii ani pe care i-am analizat, putem înțelege ca turismul a ajuns o componentă importantă a sectorului terțiar, mai ales în ultimii doi ani analizați.

Se observă o creștere a ponderii salariaților înregistrați în turism, mai precis: spre deosebire de anul 2000, în anul 2004 ponderea a crescut cu 13% (105 de salariați), în 2008 cu 20% (220 de salariați) și în 2012 cu 16% (193 de salariați).

Majoritatea salariaților lucrau în cadrul categoriile următoare: – alte servicii de cazare, cum ar fi pensiunile (52 de salariați), – gestionarea monumentelor, clădirilor istorice si a altor obiective de interes turistic (31 de salariați) – bâlciuri și parcuri de distracții (31 de salariați).

Ponderea numărului de salariați înregistrați în turism din principalele sectoare economice în perioada 2000-2012.

Principalul scop al acestor grafice de mai sus, este de a observa cum s-a integrat turismul printre celelalte sectoare și ce beneficiu a adus pentru populația Branului prin dezvoltarea acestuia.

Așadar, în anul 2000 (fig. 1) turismul nu înregistrase o pondere destul de ridicată, rerezentând doar un sfert din ponderea totală a salariaților. Cei mai mulți salariați în turism lucrau în domeniul restaurantelor unde s-a înregistrat cel mai mare număr de angajați, mai precis 7. Spre deosebire de celelalte sectoare care au înregistrat o pondere de 89% (184 de salariați), turismul a reprezentat minoritatea cu o pondere de doar 11% (22 de salariați).

În anul reprezentat ulterior (fig 2.), lucrurile nu se schimbă prea mult, ponderea salariaților în turism crescând cu doar 8%. O diferență mai semnificativă față de anul 2000 o reprezintă anii 2008 și 2012, când numărul de salariați a crescut cu 15% respectiv 13%. Spre exemplu, dacă în anul 2000 existau doar 22 de salariați, în 2008 numărul acestora s-a mărit de 10 ori. Raportându-ne la numărul total de salariați înregistrați în turism și comparând cu numărul total din cele două sectoare, primar și secundar pe perioada anilor 2000-2012, turismul este pe primul loc cu 1860 de salariați, urmat de sectorul secundar cu 829 și cel primar cu 319. Drept dovadă a numărului ridicat de angajați în cadrul serviciilor turistice, se atestă faptul că turismul reprezintă o ramură importantă în economia comunei Bran, dispunând de locuri de muncă mai numeroase și care oferă posibilități de angajare diversificate.

IV.9.5 TURISMUL ÎN COMUNA BRAN

Potențial turistic natural și antropic.

Comuna Bran se poate spune că dispune de un potențial turistic atât natural cât și antropic. Potențialul natural este alcătuit dintr-o serie de peisaje montane, cu o faună și o floră bogată ce atrag anual un număr mare de turiști. În ceea ce privește potențialul antropic, satul Bran dispune de numeroase clădiri și monumente istorice ce au adăpostit numeroase personalități celebre, precum și unica și măreața legendă a contelui Dracula care a produs vâlvă la nivel mondial.

(Fig. 3 – Harta Turistică a comunei Bran)

Printre muzeele ce se pot vizita în comuna Bran se numără:

Muzeul Castelul Bran – La data de 1 decembrie 1920, castelul a fost donat Reginei Maria în semn de prețuire de către Consiliul orășenesc al Brașovului, ulterior acesta fiind restaurat între anii 1920-1927 și transformat într-o reședință de vară a reginei tot de atunci fiind construită și casa de ceai din curtea castelului. După instaurarea regimului comunist, s-a hotărât transformarea castelului în muzeu. Acesta a fost deschis în 1956 urmând ca între anii 1987-1993 să fie închis pentru o nouă restaurare. Castelul reprezintă punctul de interes a majorității turiștilor, acesta făcând într-un fel cunoscut satul Bran prin legenda contelui Dracula ce se spune că a trăit în castel.

Muzeul Satului sau Muzeul Etnografic – este plasat în vecinătatea Castelului Bran. Aici au fost aduse câteva dintre cele mai vechi construcții specifice zonei, care între timp acestea au fost reconstituite.

(sursa foto: proprie)

Muzeul Vămii Medievale – pe timpuri, acesta reprezenta poarta ce făcea legătura între Transilvania și Muntenia. Astăzi este muzeul ce găzduiește prea puțini turiși având în vedere obiectele de patrimoniu ce se află înăuntrul acestuia, dintre care cele mai importante ar fi: „Dormitorul Regelui Ferdinand”, „Salonul Galben al Reginei Maria”, „Salonul Neo-Rococo”, „Mobilierul – Stil Bran”, precum și cărți și picturi donate de Nicolae Baciu. Înaintea anului 2008, aceste obiecte se aflau în interiorul castelului, dar în urma retrocedării acestuia, o parte din colecția Castelului Bran a fost mutată în muzeu unde doar un sfert este exponată, restul obiectelor din colecție fiind păstrate în depozit.

(sursa foto proprie)

Inima Reginei Maria – la baza unei stânci din apropierea Muzeului Vămii Medievale, a fost depusa inima Reginei Maria după ce aceasta a ordonat ca după moartea sa, trupul să îi fie înmormântat lângă dragul ei soț la Mănăstirea Curtea de Argeș iar inima să ii fie depusă în capela Stella Maris, la Balcic, Bulgaria. Ulterior, după ce Romănia a pierdut teritoriile sud-dunărene în urma Dictatului de la Viena, caseta în care se afla inima Reginei a fost luată de la Balcic și așezată în stânca de la baza muntelui Măgura Branului pentru o perioadă de timp. Astăzi, inima Reginei Maria este depusă la Castelul Pelișor din Sinaia.

(sursa foto proprie)

Una dintre marile atracții turistice este și Capela Reginei Maria, aceasta fiind o copie după celebra capelă Stella Maris de care am pomenit mai devreme.

(sursa foto proprie)

Printre casele memoriale ce se află în satul Bran se găsesc următoarele:

Casa memorială a lui Sextil Pușcariu (1877-1948) – a fost membru al Academiei Române, filolog, lingvist și istoric literar.

(sursa foto proprie)

Casa memorială a Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – a fost Președintele Consiliului Național Românesc din Bran și cel care a semnat actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Totodată, de meserie a fost medic și primar al comunei Bran.

Casa memorială a Dr. Iosif Pușcariu (1889-1965) – a fost fondatorul Spitalului de Ochi din Brașov.

(sursa foto proprie)

Casa memorială a Profesorului Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – născut în satul Bran, a fost membru al Academiei Române privit ca un om de știintă și neurolog de renume mondial.

Casa memorială a Profesorului Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) – de origine din satul Bran, a fost un medic și istoric al medicinii de renume. Este fondatorul Școlii de Istoria Medicinii din Cluj și membru a 23 de societăți și academii de știință.

Casa memorială a Profesorului Universitar Doctor Aron Petric (1915-1981) – născut la Bran, a fost decan al Facultății de Istorie din București, mare cercetător și dascăl de excepție.

În vederea dezvoltării și susținerii turismului, satul Bran organizează anual evenimente și manifestări culturale, tocmai pentru a atrage câți mai mulți turiști încercând să le formeze acestora un obicei de a reveni. Prin ogranizarea acestor evenimente, brănenii au ocazia de a-și promova tradițiile și obiceiurile specifice zonei, dar și de a oferii turiștilor prilejul practicării sporturilor de iarnă. Câteva evenimente cunoscute:

„Serbările Zăpezii” – au loc în perioada 28.01-05.02 pe pârtia Zănoaga, unde se organizează o competiție numită “Cupa Salvamont” sau “Cupa Bran”.

„Balul îndrăgostiților” – se organizează cu ocazia Dragobetelor pe 24-25 februarie.

„Festivalul de gastronomie Tradițională” – mai este denumit și „Un’ te duci tu mielule?”, are loc între 01-04 iunie.

„Zilele Branului”, unde se organizează o serie de evenimente, cum ar fi: „Întâlnire cu prietenii și fii Branului (06 august)”, „Târgul Pantelimonului / Târgul meșterilor populari (9 august)”, „Festivalul de artă tradițională și modernă Poarta Branului (15-30 august)”.

„Festivalul Brânzei și Pastramei” sau cum se mai zice „Răvășitul oilor” (28-30 septembrie)

„Halloween la Bran” (29 octombrie)

„Tâgul Branului” (21 noiembrie)

„Magia Sărbătorilor de Iarnă la Bran” (6 decembrie -7 ianuarie)

CAPITOLUL V – CONCLUZII

V.1 Analiza SWOT

În urma studiului realizat la fața locului și implicit a rezultatelor datelor calculate, am realizat o analiză SWOT pentru comuna Bran, care se regăsește mai jos:

CAPITOLUL VI – BIBLIOGRAFIE

Cristian Constantin Drăghici (2012) – „Activitățile Turistice și Dezvoltarea Integrată în Zona de Influență a Orașului Râmnicu Vâlcea”, Editura Universitară, București; p. 13-14

Elena Teodoreanu (1980) – „Culoarul Rucăr-Bran Studiu climatic și topoclimatic, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Eugeniu Nicolescu (1975) – „Marketingul în Turism”, Editura Sport-Turism, București

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Șimon (1997)– „Turismul Rural Modelul European”, Editura Economică, București

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Șimon (1998) – „Economia Turismului și Mediul Înconjurător”, Editura Economică, București

Hașdeu T. (1979) – „Bran-poartă în Carpați”, Editura Albatros, București

Ionescu Dunăreanu Ion (1986) – “Munții Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucuresti

Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simon (2000) – „România Potențial Turistic și Turism”, Editura Universității din București, București;

Simion Teodor (1990) – „Culoarul Rucăr-Bran o poartă în Carpați” , Editura Sport Turism, București

Stoicescu Nicolae (1976) – „Vlad Țepeș”, Ed. Acad., Bucuresti;

Stoenescu Șt. M. (1951), Clima Bucegilor, Editura tehnică, București

*** Listă date coduri CAEN Bran în perioada 2000-2010

*** Buletine informative ANTREC, Bran (1998-2008), http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/PROIECT-TURISM-COMUNA-BRAN22.php, accesat la data de 2.05.2017

*** “Castelul Bran” – Broșura, Colecția Tezaurului României, 1997, http://www.referateok.ro/referate/3279_1272362002.pdf accesat la data de 5.05.2017

*** Plan de dezvoltare locală pentru zona Ban-Moieciu-Fundata GAL “TRANSCARPATICA”, http://www.galtranscarpatica.ro/wp-content/uploads/2013/07/Plan-Dezvoltare-Locala-TRANSCARPATICA.pdf

*** Lista firmelor din comuna Bran, Brașov, http://www.firme.info/brasov/bran.html

*** Open Street Map

*** Institutul Național de Statistică http://www.insse.ro/cms/

*** Pimăria Bran http://www.primariabran.ro/index.php/ro/

*** Dicționarul explicativ al limbii române https://dexonline.ro/