Rolul Trezoreriei In Sistemul Electronic de Plati
Rolul Trezoreriei in sistemul electronic de plăți
Rezumat. In cadrul acestei lucrări este prezentat rolul Trezoreriei in sistemul electronic de plăti. Inovațiile din domeniu informatic au condus la crearea unui sitem electronic de plăți care facilitează operațiunile de debitare și creditare a contului general al Trezoreriei Statului. Operatorul acestui sistem este Societatea de Fonduri și Decontări, TRANSFOND SA., care îndeplinește rolul de: administrator și operator al sistemului SENT (Casa de Compensare Automată), operator tehnic și funcțional al sistemului ReGIS, operator tehnic al sistemului SaFIR.
Cuvinte – cheie: TRANSFOND SA., SENT, ReGIS, SaFIR
Clasificare JEL: H50, H63.
Clasificare REL: 8K, 10B, 13Z.
Introducere
Importanța studierii rolului Trezoreriei Statului in SEP este dată de una dintre cele mai importante funcții ale Trezoreriei, si anume: funcția de casier public. Mișcările de fonduri rezultă din operațiunile permanente ,vizând, pe de o parte, resursele permanente ale statului, în cadrul cărora impozitele ocupă un rol essential, iar pe de altă parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile. Apariția și dezvoltarea SEP a fost o consecință a apariției sistemelor informatice bancare. Prin inermediul Sistemului Electronic de Plăți se derulează o multitudine de operațiuni, având ca finalitate stingerea unei obligații de plată, sau doar un transfer de fonduri.
Trezoreria statului
Trezoreria statului este definită ca un “sistem unitar și integrat prin care statul asigura efectuarea operațiunilor de încasări și plăti privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publică, și a altor operațiuni ale statului, în condițiile de siguranță și în conformitate cu dispozițiile în vigoare”.(Ordonanță de urgență nr. 146 (r1) din 31/10/2002, Capitolul1, Art. 1) Ea funcționează prin respectarea următoarelor reguli: realitatea informației, realizarea actului de control, universalitatea, unicitatea operativitatea informației, corelația totală a veniturilor și cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte, echilibrarea fluxurilor Trezoreriei.
Trezoreria finanțelor publice din țara noastră a fost înființată în anul 1992(in baza legii HG nr 78/1992 privind organizarea și funcționarea Trezoreriei finanțelor publice și Legii Contabilitatii nr 82/1991).
Este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuției finanțelor publice și are un important rol în soluționarea anumitor probleme financiare, precum: gestionarea creditelor esterne primate de către Guvern pentru sprijinirea programelor de reformă, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru serviciul datoriei publice, finanțarea obligațiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter și cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor cu exporturile.
Trezoreria finanțelor publice susține utilizarea instrumentelor de analiză fundamentală și de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar și valutar și a datoriei publice pe ansamblul economiei.
Funcționarea si organizarea trezoreriilor, atât la nivel central cat si teritorial, asigură execuția de casă a bugetului public cu costuri mai reduse, spre deosebire de cea efectuată prin sistemul bancar.
Sistemul electronic de plăți
Sistemul Electronic de Plăți a fost implementat în România în anul 2005 si este o inovație în practica pieței financiar-bancare a țărilor Uniunii Europene. Este implementat prin intermediul Socității de Fonduri și Decontări TRANSFOND.SA. Aceasta este o societate comercială privată a cărei acționari sunt Banca Națională a României ( 33,3% din acțiuni) și 23 de bănci comerciale ce dețin între 2,38% și 8,03% din capitalul social. Printre participantii la SEP se regasesc si: Bursa de Valori București, VISA International, MasterCard International si Societatea Naționala de Compensare, Decontare și Depozitare pentru Valori Mobiliare SA (SNCDD).
Obiectivele companiei TRANSFOND sunt:
• îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor furnizate
• reducerea costurilor și creșterea siguranței în operarea SEP.
• diversificarea activității companiei
• întărirea capacității de competiție la nivel european.
Eforturile financiare semnificative depuse la nivelul Trezoreriei Statului au contribuit la obținerea calității de participant in cadrul acestui sistem. Trezoreria Statului iși dorește dezvoltarea industriei plăților din regiune si dezvoltarea unor servicii competitive de acces la serviciile de transfer de fonduri pentru contribuabilii individuali din Statele Membre ale Uniunii Europene.
3.1 Componentele principale ale Sistemului electronic de plăți
Componentele principale ale Sistemului electronic de plăți sunt: SENT (casa automată de compensare), ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută in timp real), SaFIR (sistemul de depozitare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat).
În anul 2005, volumul mediu zilnic al instrucțiunilor de plată procesate de SENT a fost de
197 127 instrucțiuni/zi, în timp ce valoarea medie zilnică a acestora s-a ridicat la peste 500
milioane RON/zi, iar valoarea medie a instrucțiunilor de decontare pe bază netă (IDN) a fost
de 172 milioane RON/zi. Valoarea medie a unei instrucțiuni de plată procesată prin casa de
compensare automată este de aproximativ 2545 RON. O evoluție a volumului și valorii lunare
procesate în SENT precum și a valorii IDN decontate de SENT în sistemul ReGIS în anul 2005 este prezentată în imaginea alăturată.
Compensarea instrucțiunilor de plată de mică valoare (sub 50 000 lei) între instituțiile de credit și între acestea și Trezoreria Statului este realizată prin intermediul SENT. Particularitățile acestuia sunt reprezentate de numărul mare instrucțiuni procesate zilnic și de valoarea individuală redusă a acestora.
Sistemul ReGIS asigură decontarea finală și irevocabilă, în timp real, a plăților de mare valoare si urgente. Accesul unui participant la sistem se realizează cu ajutorul unui unic punct de acces, aflat la sediul central al participantului, ReGIS fiind un sistem centralizat. Fiecare participant are obligația de a-și dezvolta propria rețea internă pentru a putea transmite instruțiunile de plată ordonate de clienți la punctul unic de acces. Trezoreria Statului participă la ReGIS după ce a dezvoltat o rețea internă între trezorerii și un sistem STP (Straight Through Processing) care permite procesarea automată a plaților acesteia la nivel central.
În anul 2005 volumul mediu zilnic al tranzacțiilor procesate prin ReGIS a fost de 4 773 bucăți pe zi. O evoluție a volumului și valorii lunare procesate în ReGIS se prezintă astfel:
În administrarea Băncii Naționale a României se află SaFIR-sistem de înregistrare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat. În cadrul acestui sistem, pentru transmiterea mesajelor de decontare și înregistrare se utilizează platforma SWIFT.
Avantajele Sistemului electronic de plăți
Reducerea perioadei de procesare și decontare a ordinelor de plată de mică valoare
Odată cu implementarea Sistemului Electronic de Plăți, viteza cu care plățile interbancare sunt procesate crește semnificativ. Față de momentul recepționării în SEP, decontarea finală poate avea loc într-un interval de timp de ordinul secundelor (ReGIS și SaFIR) sau orelor (SENT).
Disponibilitate ridicată
Intervalul de timp în care aplicațiile SEP sunt disponibile participanților a fost mărit considerabil față de perioada anterioară. În plus, prin cele trei ședinte de compensare zilnice și extinderea semnificativă a programului de funcționare al SENT, posibilitatea de a efectua plăți pe parcursul zilei a fost extinsă. Aplicațiile SEP pot fi configurate astfel încât să asigure o și mai mare disponibilitate zilnică, dacă piața va solicita acest lucru. Securitatea datelor.
Este asigurat un nivel ridicat de securitate a datelor prin utilizarea unei infrastructuri cu chei publice (PKI); pentru asigurarea și verificarea autenticității inițiatorului sunt folosite certificate digitale emise de o autoritate de certificare autorizată.
Reducerea ponderii proceselor manuale în procesarea plăților Prin introducerea SEP a fost redus riscul apariției erorilor de natură umană, toate procesele (cu excepția operațiunilor de administrare a aplicațiilor și a celor în cazuri de urgență) fiind automatizate. Numărul de persoane implicate în manipularea instrumentelor pe suport hârtie a scăzut semnificativ.
Reducerea costurilor și comisioanelor de procesare
Transmiterea și procesarea electronică a instrucțiunilor de plată determină o reducere a numărului angajaților implicați în procesarea instrucțiunilor și o scădere a costurilor cu personalul la nivelul băncilor și al TRANSFOND. De la intrarea în funcțiune a Sistemului Electronic de Plăți, TRANSFOND a redus comisioanele percepute băncilor și celorlalți participanți la SEP, în mai multe etape, astfel încât, în prezent, acestea au ajuns la 23% din nivelul practicat în cazul sistemului pe hârtie.
Facilitarea apariției unor noi produse și servicii bancare
Un exemplu relevant în acest sens îl constituie debitul direct interbancar, care este utilizat pe scară largă în țările dezvoltate pentru o serie întreagă de operațiuni, cum ar fi cele de plăți ale facturilor la utilități sau ale ratelor la credite.
Trezoreria Statului a elaborat o serie de soluții cu privire la modalitatea de funcționare a Sistemul Electronic de Plăți, printre cele mai importante putând fi menționate următoarele :
• Procesarea automată a plăților la nivel central între Trezoreria Statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice și operatorii economici, în timp real.
• Accesul la Sistemul Electronic de Plati interbancar operat de TransFonD de către instituțiile bancare.
• Sistem de control al resurselor financiare, al proceselor, operațiunilor (prin reconciliere contabilă continua)
• Sistem de monitorizare în timp real al tranzacțiilor financiare.
Trezoreria Statului pune accentul pe însemnătatea implementarii SEPA, Consiliul European de Plăți (EPC) propunând o serie de reglementări in vederea relizării acesteia și anume:
• Asigurarea vizibilității unui model de trezorerie performant.
• Consolidarea unui model de trezorerie performant.
• Asigurarea vizibilității unui model de datorie publică performant.
• Consolidarea unui model de datorie publică performant.
• Alinierea la noile standard.
• Dezvoltarea permanentă a funcționalităților infrastructurii proprii.
Efortul depus de Trezoreria Statului românesc privind modernizarea sistemului de plăți a fost recunoscut la nivel international în cadrul:
• Proiectului RoSTEPS(Romanian State Treasury ElecronicPayment System), eGovernment Awards 2009;
• Conferinței «Inovație și calitate în sectorul public» – Premiul 1
• Galei premiilor FinMedia: Premiul "e-Support" ,e-Finance 2008;
• Galei premiilor FinMedia: Premiul "e-Success", e-Finance 2007.
Operațiunile de decontare ale Trezoreriei Statului în SISTEMUL ELECTRONIC DE PLĂȚI (S.E.P.)
4. Tipuri de decontari ale Trezoreriei Statului in S.E.P :
• Decontări interne ale Trezoreriei statului: decontări locale, decontări intratrezorerii și decontări intertrezorerii.
• Decontări locale: operațiuni de decontare între conturi deschise la aceeași unitate a Trezoreriei statului
• Decontări intratrezorerii: operațiuni de decontare între unitați operative ale Trezoreriei statului din cadrul aceluiași județ.
• Decontări intertrezorerii: operațiuni de decontare între unitați operative ale Trezoreriei Statului din județe diferite, unitați operative ale Trezoreriei Statului din cadrul unui județ și trezoreriile sectoarelor municipiului București, trezorerii ale sectoarelor municipiului București sau între acestea și unitați ale Trezoreriei statului din județe.
• Decontări interbancare: decontări între unitați ale Trezoreriei statului și unitați bancare.
• Instrumente de plată de credit in relația cu Trezoreria statului: ordinele de plată pentru Trezoreria statului.
• Instrumente de plată de debit in relația cu Trezoreria statului: biletul la ordin.
• Unitate a Trezoreriei statului inițiatoare: unitațile operative ale Trezoreriei statului; trezoreriile sectoarelor municipiului București;
• Unitate a Trezoreriei Statului destinatară: unitațile operative ale Trezoreriei statului; trezoreriile sectoarelor municipiului București.
Informațiile privind decontarea finală a plăților de mică valoare erau comunicate participanților
prin eliberarea, de către TRANSFOND, a extraselor de cont pe suport de hârtie.
O situație a volumului și valorii instrucțiunilor de plată procesate prin sistemul plăți bazat pe suport hârtie (alături de cifrele aferente sistemului electronic de plăți):
Operatiuni de plati efectuate prin virament in cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene.
Activitatea de trezorerie și contabilitate publică are atribuția de a primi fișierele ce conțin instrumente de plată de la unitațile teritoriale ale trezoreriei statului din subordine si totodată de a crea fișierele pe care urmează să le transmită Ministerului Finanțelor Publice.
Fișierele primite(plăți derulate) prin unitațile Trezoreriei Statului de către Serviciul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei se împart in 5 categorii:
• Plați intratrezorerii ințiate (mica și mare valoare): sunt operate direct in momentul prezentării la plată si sunt cele mai numeroase.
• Plăti locale(intrajudețene): au ca destinatar o trezorerie din același județ.
• Plăți interjudețene: au ca destinatar o trezorerie din alt județ, o trezorerie de sector al municipiului București sau Trezoreria municipiului București.
• Plăți interbancare de mare valoare( limita minimă/inferioară este egală cu 50.000 lei): au ca destinatar o unitate bancară.
• Plați interbancare de mică valoare(limita maximă/superioară este egala cu 50.000 lei ): au ca destinatar o unitate bancară.
Serviciul decontări intertrezorerii și relații cu sistemul interbancar de plăți sau unitatea trezoreriei statului destinatară, din cadrul județului sunt abilitate să transmită fișierele către Direcția generală a contabilității publice și a sistemului de decontări în sectorul public.
Fișierul cu operațiuni primit la Serviciului administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei va avea atribuit un număr unic de identificare.
Pe parcursul unei zile se pot transmite unul sau mai multe fișiere ce conțin mesaje, pentru fiecare categorie de plați inițiate.
Concluzii
Aderarea la sistemul de plăți operat de TRANSFOND, prin introducerea de catre Ministerul Finanțelor Publice(prin Trezoreria Statului) a sistemului SEP a condus la alinierea la standardele europene si anume asigurarea serviciilor de plăți sigure, eficiente, necesare creșterii permanente a activității derulate prin sistemele de plăți și fluidizării plăților în moneda de cont.
Apariția noilor tehnologii privind informația și transferul de informații, a declanșat și la noi în țară necesitatea implementării și dezvoltării Sistemului Electronic de Plăți.
Prin studiul aprofundat pe intregul sistem si pe cele trei elemente constitutive aferente acestuia, am ilustrat faptul ca toate obiectivele propuse de administratorii sistemului au fost duse la îndeplinire.
Bibliografie
Iulian Văcărel (2007): Finanțe Publice. Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București
Tatiana Moșteanu (2000): Buget și Trezorerie Publică, Editura DU Style, București
http://www.bnr.ro/Sisteme-de-plati-304.aspx
http://www.bnr.ro/Publicatii-4.aspx
http://www.mbuget.gov.ro – site-ul MFP pentru Buget, Trezorerie și Datorie Publică
www.mfinante.ro – Site-ul Ministerului de Finanțe Publice
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Trezoreriei In Sistemul Electronic de Plati (ID: 146385)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
