Rolul, tipologia și componentele principale ale fondurilor europene 41 [625064]

Rolul, tipologia și componentele principale ale fondurilor europene 41

ROLUL, TIPOLOGIA ȘI COMPONENTELE PRINCIPALE
ALE FONDURILOR EUROPENE

G. Mazilu,
Universitatea Tehnic ă a Moldovei

Fondurile europene , sunt acele instrumente
financiare elaborate de Uniunea European ă, aplicate
în segmentul public și privat ale statelor, fie
membre, fie ale celor ce sunt în proces de aderare, cu intenția de a dezvolta anumite domenii și zone
pentru atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economic ă, dar și socială sau cultural ă [9].
Fondurile europene nu sunt o form ă de finan țare
singulara din Bugetul Uniunii. Fiecare fond european în parte este destinat unei anumite regiuni și are un domeniu anume pe care îl vizeaz ă.
Pentru a facilita procesele complexe ale
dezvoltării economice în țările membre și în scopul
sprijinirii proceselor de aderare și integrare în
Uniunea European ă au fost create anumite fonduri
europene, între care [1, p. 142]: Fondul European de
Orientare și Garanție Agricol ă; Fondul European de
Dezvoltare Regional ă; Fondul Social European;
Instrumentul Financiar de Orientare în Domeniul
Pescuitului; Fondul European de Investi ții; Fondul
de coeziune; Fondurile de pre-aderare.
I. Fondul European de Orientare și
Garanție Agricol ă – FEOGA – Acest Fond este
definit a fi „Instrumentul de finan țare a Politicii
Agricole Comune (PAC) și a fost creat în 1962 și
vizează susținerea pie ței produselor agricole și
restructurarea agriculturii comunitare [1, p. 142-
143]. Susținerea pie ței produselor agricole a
constituit și constituie o orientare constant ă a
comunității Europene și a Uniunii Europene.
Politicile în acest domeniu au fost înscrise pe toate agendele dezbaterilor europene, ca urmare a situ ării
lor între „priorit ățile majore ale Uniunii”. Politica
Agricolă Comună reprezint ă pentru mai multe țări
din Uniuni European ă un domeniu deosebit de
sensibil. Pe parcursul anilor, adoptarea unor m ăsuri
adecvate în acest domeniu a generat numeroase controverse, ca urmare a existen ței unor „interese
divergente”, dincolo de interesele generale comune. Fondul European de Orientare și Garanție Agricol ă
(FEOGA) are dou ă componente principale:
a) prima component ă – urm ărește
raționalizarea, modernizarea și ameliorarea
structurilor din sectorul agricol, prin acordarea unor subvenții corespunz ătoare și ea reprezint ă
componenta „Orientare” din FEOGA. Componenta
„Orientare” face parte din Fondurile structurale ale Uniunii Europene [1, p. 143]. Sec țiunea Orientare
este o component ă a celei de a doua reforme a PAC.
Trebuie de men ționat că, pentru perioada 2000-
2006, ponderea FEOGA-O în total finan țare
FEOGA este de circa 10%, pentru viitorul exerci țiu
financiar 2007-2013 este de remarcat tendin ț
a de
creștere treptat ă a rolului și susținerii financiare
acordate acestui domeniu [4, p. 106];
b) a doua component ă – urm ărește
„susținerea pre țurilor printr-o finan țare adecvat ă” și
„restituții la export” prin care se asigur ă stabilitatea
prețurilor [1, p. 143], ajutoare care compenseaz ă
prețurile; cheltuieli de stocaj (produse lactate, carne
vită, cereale, vin) . Aceasta este componenta
„Garanție” a FEOGA, care are ponderea cea mai
mare în cadrul Fondului și reprezint ă esențialul
activității Financiare a FEOGA și principala pozi ție
în bugetul general al UE [4, p. 104].
În bugetul comunitar , sumele alocate
agriculturii sunt substan țiale, reprezentând 45 la
sută, adică peste 40 de miliarde de EURO pe an.
Aceasta demonstreaz ă că „subven ționarea
agriculturii comunitare” reprezint ă o opțiune ferm ă a
Uniunii Europene. Spre exemplu propunem evolu ția
valorii FEOGA – creșterea valorii FEOGA a fost
impresionant ă, fapt demonstrat de urm ătoarele date:
de la 28,7 milioane UC (unit ăți de cont, echivalente
atunci cu dolarul) în 1962 /3, la 238,6 milioane în
1965/6, 1 miliard în 1968/9, 2,5 miliarde în 1972, 20
miliarde ECU în 1985, 32 miliarde în 1992 și 40,43
miliarde euro în 2000 [4, p. 105].
II. Fondul European de Dezvoltare
Regional ă – FEDER – Acest Fond a fost creat în
anul 1975 [1, p. 143], în scopul finan țării zonelor
defavorizate și reducerii dezechilibrelor existente în
prezent între diferite regiuni ale Uniunii Europene, așa încât să se ajung ă la apropierea nivelurilor de
dezvoltare. Analizele de specialitate subliniaz ă că
FEDER, sprijinind financiar zonele defavorizate,
contribuie la reducerea decalajelor, în condi țiile în
care „regiunile avansate continu ă să se depărteze,
prin nivelele atinse în dezvoltarea industrial ă, de
zonele defavorizate”. În ansamblul fondurilor
comunitare , Fondul European de Dezvoltare
Regională este cel mai important, vizând corec ția,
prin mijloace financiare, a dezechilibrelor regionale.
Fondul FEDER a fost definit, tocmai pentru c ă are

42 Rolul, tipologia și componentele principale ale fondurilor europene

acest rol, este un „instrument necesar și eficient de
corecție”. FEDER î și concentreaz ă finanțarea pe
obiective și regiuni, printr-un parteneriat între
Comisia European ă, statele membre și autoritățile
locale. Acest parteneriat, ce urm ărește maximizarea
efectelor, se concretizeaz ă în: planificarea
modalităților de interven ție structural ă; programarea
contribuției comunitare, care se adaug ă contribuției
financiare na ționale.
III. Fondul Social European – FSE –
Fondul Social European (FSE) a fost creat în anul
1958 , în scopul sus ținerii financiare a ac țiunilor de
reconversie profesional ă și de creare a noi locuri de
muncă, care implic ă costuri destul de ridicate [1, p.
144]. Fondul Social European – principal
instrument al politicii sociale comunitare, este
orientat pe îmbun ătățirea modului în care
funcționează piața muncii în diferite țări și pe re-
integrarea șomerilor pe pia ța muncii [4, p. 227].
Fondul Social European – considerat embrionul
actualei politici de coeziune, care a avut ca obiectiv
promovarea utiliz ării forței de munc ă și încurajarea
mobilității lucrătorilor în interiorul Comunit ății [5,
p. 201]. Fondul Social European , s-a dovedit a fi un
instrument necesar pentru reducerea șomajului în
rândul tineretului. Absen ța locurilor de munc ă
pentru tineri a devenit o problem ă preocupant ă
pentru toți oficialii Uniunii. Sumele alocate în acest
scop se ridic ă la 75 la sut ă, ceea ce subliniaz ă
importanța acestei probleme în cadrul Uniunii
Europene. Se încearc ă și pe aceast ă cale reinser ția
socială a șomerilor și promovarea „egalit ății de
șanse”. FSE a devenit cel mai însemnat instrument
de politic ă socială a UE [5, p. 201].
IV. Instrumentul Financiar de Orientare în
Domeniul Pescuitului – IFOP – Acest fond a fost
creat în 1993. Instrumentul Financiar de orientare în
Domeniul Pescuitului a fost format prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind pescuitul. Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) particip ă la finan țarea investi țiilor și a
acțiunilor de modernizare și de restructurare a
acestui sector. Obiectivul fondului este: s ă ajute la
realizarea unui echilibru su stenabil între resursele
mării și utilizarea lor; modernizarea structurii
pescăriilor; să ajute la sus
ținerea unei industrii a
pescuitului competitiv ă și dinamic ă și la dezvoltarea
acelor regiuni, care depind de pescuit, din punct de
vedere economic; îmbun ătățirea aprovizion ării și a
utilizării produselor din pe ște. IFOP a trecut printr-
un proces de reform ă în 1999, îns ă noul regulament
adoptat atunci pentru pe rioada de programare 2000-
2006 a suferit modific ări și noi măsuri, care au intrat
în vigoare la 1 ianuarie 2003 [4, p. 237]. V. Fondul de Coeziune – FC – Acest Fond a
fost creat în anul 1993 [1, p. 145] și are ca scop
finanțarea anumitor proiecte în domeniul protec ției
mediului și în domeniul extinderii re țelelor de
transporturi în țările mai pu țin dezvoltate ale Uniunii
Europene, ca Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania [4, p. 228]. Fondul de coeziune oferă finanțare în
domeniul infrastructurii de transport, energiei și
mediului. Înființarea acestui Fond vizeaz ă
reducerea diferen țelor de nivel economic dintre
țările membre. Pentru a contribui la realizarea
acestui obiectiv, Fondul de coeziune a alocat pentru finanțarea unor proiecte în perioada 1993-2000, 17,7
miliarde EURO . Fondurile sunt împ ărțite pe țările
respective, în baza unor criterii echitabile.
Fondul de
Coeziune furnizeaz ă finanțare directa pentru
proiecte europene individuale, care sunt clar identificate de la bun început. Decizia de a finan ța
un proiect european este luat ă de Comisie, în acord
cu Statul Membru beneficiar, în timp ce proiectele
europene sunt administrate de autorit ăți naționale și
supervizate de un Comitet de Monitorizare. Fondul
de coeziune apare ca un instrument special al
politicii de solidaritate și, prin circumstan țele în țâre
a fost înfiin țat, trimite în mod direct la principiile
acestei politici și la unul din scopurile principale ale
Uniunii Europene: de a promova progresul
economic și social și de a elimina diferen țele care
există între standardele de via ță la nivelul diferitelor
regiuni și state membre [4, p. 232]. Rata maxima de
finanțare prin pentru aceste fonduri europene este de
85% din cheltuiala publica pe proiect.
VI. Fondul European de Investi ții – FEI –
Fondul a fost înfiin țat în anul 1994. Fondul
European de Investi ții fiind gestionat de Comisia
European ă, urmărește reducerea șomajului și
relansarea cre șterii economice. Decizia de înfiin țare
a fost adoptat ă în decembrie 1992 de c ătre Consiliul
European. În prezent, Fondul are un capital de 2 miliarde EURO, finan țând dezvoltarea
întreprinderilor mici și mijlocii, c ărora le garanteaz
ă
împrumuturi pe care acestea le contracteaz ă. Fondul
European de Investi ții are o structur ă a
acționariatului format ă din Banca European ă de
Investiții – BEI (60%), Comisia European ă (30%) și
membrii din sectorul bancar comunitar. Scopul acestuia îl reprezint ă dezvoltarea leg ăturilor dintre
organismele comunitare și mediul financiar, în
dorința de a contribui, al ături de BEI, la crearea de
locuri de munc ă în spațiul comunitar și în țările
aflate în curs de aderare [4, p. 150].
VII. Fonduri de Pre-Aderare – FPA – În
ceea ce prive ște țările în curs de aderare, există trei
fonduri de pre-aderare care prefigureaz ă
instrumentele structurale și exprim ă principiul

Rolul, tipologia și componentele principale ale fondurilor europene 43

solidarității: PHARE, ISPA și SAPARD [1, p. 145-
146; 2. p.203-207; 4, p. 231]. Aceste fonduri au fost
create pentru sprijinirea țărilor din Europa Central ă
și de Est – candidate la aderarea în Uniunea
European ă – să atingă exigențele de aderare
convenite la Reuniunile de la Copenhaga și Madrid.
PHARE complementat cu ISPA și SAPARD
promoveaz ă dezvoltarea economic ă și socială a
țărilor candidate din Europa Central ă și de Est [4, p.
228]. La aceste fonduri au acces țările în curs de
aderare și prin care este sprijinit ă tranziția acestora
la standardele și structurile de organizare ale UE.
ƒ PHARE înseamn ă „Polonia și Ungaria –
Ajutor pentru restructurare Economic ă” și a fost
lansat în 1990 s ă sprijine Ungaria și Polonia (abia
ieșite din spa țiul blocului comunist). Ulterior,
programul s-a extins și pentru alte țări, inclusiv
pentru România. Este de concluzionat, că în luna
decembrie 1994, Consiliul european de la Essen (Germania) a stabilit o strategie de preaderare care a
avut ca obiectiv semnarea de c ătre statele candidate
a unor
acorduri de asociere cu Uniunea European ă.
Această strategie se bazeaz ă pe diferite acorduri și
instrumente de finan țare și Programul PHARE , este
definit ca principalul instrument financiar de susținere a strategiilor de preaderare [2, p. 192].
PHARE este primit ca fond de sprijin pentru
reconstruc ția economic ă [4, p. 225]. După
reuniunea Consiliului european de la Amsterdam
din iunie 1997, la 16 iulie 1997, Comisia european ă
a publicat „Agenda 2000” , un document extrem de
important pentru extinderea Uniunii Europene ,
document redactat în 3 p ărți: viitorul politicilor
comunitare; perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006 ; lărgirea
Uniunii Europene [2, p. 193]. „ Agenda 2000 ” a
prevăzut totalul aloca ției PHARE pân ă în anul 2006
estimat la 1,5 miliarde EURO pentru toate cele 10 țări: Republica Ceh ă, Estonia, Letonia, Lituania,
Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Bulgaria ,
inclusiv România.
ƒ ISPA înseamn ă „Instrument Structural de
Preaderare ” [1, p. 146]. Consiliul european de la
Berlin din martie 1999, a stabilit un acord global pentru „ Agenda 2000 ” și în ceea ce prive ște
extinderea Uniunii Europene acest acord a stabilit crearea acestui instrument specific de preaderare –
instrumentul structural de preaderare (ISPA) [2, p.
195]. Acest Fond are ca obiectiv finan țarea unor
proiecte de protec ție a mediului, precum și a celor
vizând infrastructura de transporturi. ISPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) a fost stabilit
la valoarea de 1 miliard de euro pe an, în perioada
2000-2006. A fost lansat în anul 2000 pentru
sprijinirea a 10 țâri candidate la aderare, inclusiv România, fiind conceput în viziunea Fondului de
coeziune. În cadrul acestui program, fondurile nerambursabile acordate României au fost prev ăzute
pentru ridicare în sum ă de 200-260 milioane EURO.
Trebuie de men ționat că, fondurile nerambursabile
sunt acele subven ții financiare care se acorda f ără a
mai fi restituite înapoi integral sau par țial. Nu sunt
credite, deci nu se percep dobânzi pentru acordarea lor, nu trebuie sa restituie nici m ăcar un leu.
ƒ SAPARD înseamn ă „Instrument agricol de
Preaderare ” [2, p. 195]. SAPARD este cel de al
doilea instrument specific de preaderare ce a fost creat prin acordul global pentru „ Agenda 2000 ” de
Consiliul european de la Berlin din martie 1999 și în
ceea ce prive ște extinderea Uniunii Europene acest
acord a stabilit crearea acestui instrument specific de
preaderare – Programul Special pentru Agricultur ă
și Dezvoltare Rural ă. Și este conceput în aceea și
viziune ca FEOGA [1, p. 146]. din Uniunea European ă, urmărind sprijinirea agriculturii și a
proceselor dezvolt ării rurale din țările Europei
Centrale și de Est, candidate la aderarea în Uniunea
European ă. Fondurile nerambursabile alocate celor
10 țări din Europa Central ă și de Est, candidate la
aderare, inclusiv România, pentru perioada 2000-2006 se ridica la 500 milioane EURO .
Este de men ționat, că pe lâng ă
fondurile
europene urm ărite, mai trebuie de reamintit și alte
fonduri sau instrumente financiare fie c ă în prezent
nu mai exist ă, fie că sunt destinate finan țării
acțiunilor de dezvoltare economico-social ă cu
statele din APC – Africa, Caraibe și Pacific , fie că
sunt prevăzute pentru dezvolt ările regionale.
VIII. Fondul European de Dezvoltare –
FED – Fondul european de dezvoltare a fost creat
încă din 1957, prin Tratatul Comunit ății Economice
Europene [1, p. 142]. Trebuie precizat c ă, FED este
principalul instrument financiar al politicii comunitare care ofer ă ajutor, asisten ță financiar ă
comunitar ă pentru dezvoltare, în vederea promov ării
dezvoltării sociale și economice [9, p. 150]. Fondul
European de Dezvoltare a fost înfiin țat pentru
finanțarea măsurilor privind dezvoltarea economico-
socială a țărilor din Grupul Lomé, care au rela ții cu
Uniunea European ă încă din epoca colonial ă [3, p.
539]. FED finan țează orice proiect sau program care
contribuie la dezvoltarea economic ă, socială
sau
culturală a acestor țări: promovarea comercial ă,
dezvoltarea social ă și cultural ă, dezvoltarea
infrastructurii, diversificarea și creșterea produc ției,
acțiuni tematice (de șertificare, secet ă, epidemii,
igiena de baz ă…), ajutoare umanitare de urgen ță [9,
p. 150].
IX. Fondul European de Cooperare
Monetară – FECOM – Un alt fond european este

44 Rolul, tipologia și componentele principale ale fondurilor europene

fondul – FECOM, care la prezent nu exist ă. A fost
creat în aprilie 1973, reprezint ă un fond comun
format din depunerile în aur și dolari (fiecare în
proporție de 20%) din rezervele țărilor ale c ăror
monede erau cuprinse în unitatea de cont european ă
– ECU , chiar dac ă nu făceau parte din mecanismul
ratei de schimb. Fondul func ționa pe principiul
acordării de credite pe termen foarte scurt pe care și
le acordau b ăncile centrale între ele, credite pe
termen scurt și mediu pentru echilibrarea balan ței de
plăți și mecanismul mobiliz ării de ECU. Pentru
gestionarea facilit ăților acordate prin FECOM, a
fost abilitat ă Banca Reglementelor Interna ționale.
În conformitate cu prevederile legate de etapa a
doua a Uniunii Economice și Monetare, Fondul
European de Cooperare Monetar ă s-a dizolvat și
atribuțiile acestuia au fost preluate de c ătre Institutul
Monetar European. Institutul Monetar European a
fost înfiin țat în 1994 având sediul la Frankfurt, în
Germania. Prin instrumente și proceduri financiare
specifice, Institutul Moneta r European avea rolul de
a întări cooperarea între B ăncile Centrale Na ționale
ale țărilor comunitare, de a superviza func ționarea
Sistemului Monetar European și de a înt ări
coordonarea politicilor monetare ale statelor membre în scopul asigur ării stabilit ății prețurilor.
Resursele s-au constituit din contribu ția băncilor
centrale, calculate 50% în func ție de popula ție și
50% în func ție de PIB.
X. Fondul de Solidaritate al Uniunii
Europene – Este cel mai nou fond al Uniunii
Europene, privind politica regional ă [4, p. 231-232].
A fost înfiin țat în noiembrie 2002, în urma
inundațiilor ce au afectat Fran ța, Germania, Austria
și Republica Ceh ă. Obiectivul acestui fond este de a
facilitata exprimarea solidarit ății UE fa ță de
populația unui Stat Membru sau în curs de aderare,
care a fost afectat ă de un dezastru natural major.
Acest fond permite reac ția imediat ă, eficient ă și
flexibilă, în func ție de natura și de amploarea
situației. Modalitatea de asisten ță a acestui fond
constă în acordarea unei singure tran șe de finan țare
pentru țara/regiunea solicitant ă, care este
complementar ă eforturilor na ț
ionale și care nu
necesită cofinan țare din partea statului afectat.
Fondul finan țează în general ac țiuni reparatorii
pentru daune care nu pot fi asigurate.
Este de men ționat că, pentru perioada 2007-
2013 , Fondurile Europene ce revin României se
constituie din: Fondul European de Dezvoltare Regională; Fondul Social European; Fondul de
Coeziune; Fondul European pentru Agricultura și
Dezvoltare Rural ă; Fondul European pentru Pescuit:
⇒ Fondul European de Dezvoltare Regional ă
– FEDR este compus din: fondurile europene pentru Convergen ță; fondurile europene pentru
Competitivitate regional ă și ocuparea for ței de
munca; fondurile europe ne pentru Cooperare
teritorială european ă. Aceste fonduri europene pun
accent pe: Strategia Lisabona; Infrastructur ă;
Investiții; Cercetare și Dezvoltare; IMM-uri
(industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc.). Cota maxima de finan țare pentru aceste fonduri
europene este de 85%.
⇒ Fondul Social European – FSE este
compus din: fondurile europene pentru Convergent ă; fondurile europene pentru
Competitivitate regional ă și ocuparea for ței de
muncă. Aceste fonduri europene pun accent pe:
Accent pe Strategia Lisabona; Trening; Ocupare; Capacitate institu țională și eficientă administrativ ă.
Strategia Lisabona î și propune s ă
facă din economia
europeană, cea mai competitiv ă și cea mai dinamic ă
economie din lume, bazat ă pe cunoa ștere și inovație,
capabilă de o creștere economic ă durabilă însoțită de
o îmbunătățire cantitativ ă și calitativ ă a ocupării
forței de munc ă și de o mai mare coeziune social ă
[4, p. 26-27]. Strategia Lisabona define ște, de fapt,
economia european ă [4, p. 37]. Din perspectiv ă
strict economic ă, Strategia Lisabona este un
angajament pentru reforma economic ă, socială și de
mediu în cadrul Uniunii Europene [4, p. 63]. Cota
maxima de finan țare pentru aceste fonduri europene
este de 85%.
⇒ Fondul de Coeziune – FC este compus din:
fondurile europene pentru Convergent ă. Aceste
fonduri europene au ca priorit ăți: Infrastructura de
mediu și transport (TEN); Transport în afara TEN;
Transport Urban; Energie.
⇒ Fondul European pentru Agricultura și
dezvoltare Rural ă – FEADR este acțiunea
complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. Astfel, FEADR , este destinat, a șa
cum sugereaz ă și numele, ac țiunilor vizând
agricultura și dezvoltarea rural ă. Este destinat
îmbunătățirii eficien ței structurilor de produc ție,
procesare și marketing al produselor agricole și
forestiere și dezvoltării potențialului local în zonele
rurale. Este corespondentul Fondului SAPARD,
accesibil însa statelor membre ale UE are ca
obiective sus ținerea pie ței produselor agricole și
promovarea restructur ării agriculturii comunitare.
⇒ Fondul European pentru pescuit – FEP este
a doua ac țiune financiara complementara, pe lâng ă
fondurile structurale și este destinat ă politicii
comunitare din domeniul pescuitului, care sprijin ă
măsuri pentru cre șterea competitivit ății sectorului
piscicol, în condi țiile asigur ării unui echilibru
durabil între resurse și capacitatea de exploatare.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) a înlocuit

Rolul, tipologia și componentele principale ale fondurilor europene 45

instrumentul structural destinat restructur ării
sectorului piscicol din Europa – IFOP (Instrumentul Financiar de Orientare Piscicol ă) și a fost înglobat
în politica europeana pentru pescuit și afaceri
maritime.
Deci, pentru perioada 2007-2013, România
este eligibil ă pentru trei fonduri structurale, de care
dispune Uniunea Europeana pentru implementarea politicii de coeziune și anume: FEDR, FC și FSE . Și
după cum vedem, în afara de aceste fonduri,
România mai beneficiaz ă și de două instrumentele
financiare destinate agriculturii și dezvoltării rurale
și pescuitului și anume: FEADR și FEP. Acestea se
consideră Fonduri europene complementare
Fondurilor structurale si de Coeziune. Aceste
fonduri nu mai sunt incluse în politica de coeziune
(ca până în 2007), ci au fost înglobate în politica
agricola și în politica privind pescuitul. Aceste
fonduri, de și nu sunt instrumente structurale, îns ă în
mare măsură, funcționează după aceleași principii
ca și fondurile structurale. Este de admis c ă, pentru
absorbția Fondului European Agricol pentru
Dezvoltare Rurala (FEADR) si a Fondului European pentru Pescuit (FEP), vor fi disponibile aceleași facilități de creditare, care au fost folosite
pentru proiectele SAPARD, prin Programul
Fermierul.
Bugetul total pentru România va fi peste 28
(30) miliarde de Euro: Agricultura și dezvoltare
rurala – peste 11 miliarde Euro și Instrumente
Structurale – peste 17 miliarde Euro (Cofinan țare
minima 85% pentru FERD pentru cheltuieli
eligibile și 80% pentru FC – cofinan țare cheltuieli
neeligibile).
Tot ca parte a politicii agricole, România va
primi fonduri și prin Fondul European pentru
Garantarea Agricola, destinat pl ăților directe și
masurilor de pia ță.
În final am vrea s ă menționăm, că considerăm
fondurile europene, sunt instrumente financiare optime, elaborate de Uniunea European ă, privind
finanțarea unei vie ți decente și prospere. Inten ția
fondurilor europene este de a contribui la
dezvoltarea anumitor domenii și zone pentru
atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economic ă, dar și socială sau cultural ă, prin
finanțările respective și concret direc ționate spre
obiectivele stabilite spre solu ționare. Deci, fiecare
fond european în parte î și are destina ția sa, fie
asupra unei regiuni defavorizate, fie fa ță de anumit
domeniu necesar în dezvoltare, fie de amplificare a rezultatelor atinse de statele membre prin extinderea Uniuni Europene.
Considerăm, deci, c ă pentru a facilita
procesele complexe ale dezvolt ării economice în țările membre și în scopul extinderii UE, sprijinirii
proceselor de aderare și integrare, Uniunea
European ă trebuie s ă acorde, s ă creeze, s ă
reînnoiasc ă fondurile europene, conform tendin ț
elor
vieții contemporane, care o lanseaz ă și o va lansa
noile genera ții.

Bibliografie

1. Mazilu D. Integrarea European ă. Drept
comunitar și Instituții Europene. B: 2006. 614 p.
2. Scăunaș S. Uniunea European ă. Construc ție –
Instituții – Drept. B: 2005. 230 p.
3. Bache I., Stephen G.. Politica în Uniunea
European ă. Ch: Editura Epigra f, 2009. 664 p.
4. Roșu Hamzescu I., Duduial ă Popescu L.
Economie European ă. Craiova: Editura
Universitaria, 2006. 458 p. 5. Popescu Gh.H. Economie european ă.
București: Editura Economic ă, 2007. 311 p.
6. Bărbulescu I. Gh., R ăpan D. Dicționar
explicativ trilingv al Uniunii Europene. Bucure ști:
Editura Polirom, 2009. 793 p. 7. Mazilu G. Fondurile structurale – însemn ătatea
și necesitatea lor în contextul integr ării europene.
În: Meridian Ingineresc, nr.1, 2010.

8. Mazilu G. Integrarea economic ă – cale de
asigurare a cre șterii productivit ății muncii și
prosperării sociale. În: Revista Economie și
Sociologie, nr.2, 2010. p. 137-143. 9. Hen Cr., Leonard J. Uniunea European ă. B:
Editura C.N.I. „Core și”, 2002. 167 p.
10. http://sapard-romania.info/2,0,fonduri-
europene.html 11. http://europa.eu/scadplus/glossary/structural_c
ohesion_fund_en.htm
12. http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/prord/
sf_en.htm .
13. http://www.consultanta-fonduri.ro/fonduri-
europene .
14. www.europa.eu.int .
15. http://fonduristructural eeuropene.blogspot.com/
2009/09/fondurile-europene.html
16. http://fonduristructural eeuropene.blogspot.com/

Recomandat spre publicare:24.06.2010.