Rolul Tarilor Brics In Comertul Mondial Actual

1.INTRODUCERE

Acronimul BRIC, format din inițialele țărilor membre (Brazilia, Rusia, India, China), a fost stabilit de către Jim O’Neill, expert în cadrul diviziei de cercetare a grupului Goldman Sachs, încă din anul 2001 pentru a atrage atenția asupra oportunităților de câștig pe care le oferă ceea ce compania numea piețele emergente. În opinia lui, grupul BRIC putea rivaliza cu grupul G7 (SUA, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Canada), prin ritmul de creștere economică, mărimea populației și potențialul economic.

Ascensiunea Chinei a fost comparată în literatura economică cu cea a Statelor Unite sau a Germaniei, din prima jumătate a secolului XX, sau cu cea a Japoniei din a doua parte a aceluiași secol. Modelul chinez de dezvoltare este unul cu totul deosebit de ceea ce a mai experimentat omenirea anterior, prin faptul că mecanismele economiei de piață se nasc aici în interiorul economiei planificate, se construiesc pas cu pas de către instituțiile unui stat puternic intervenționist, care planifică și controlează atent fiecare schimbare, dirijând pas cu pas mersul acestei economii într-o formulă inedită, ce împletește două sisteme considerate anterior ireconciliabile. Iar rezultatele acestei formule sunt incontestabil remarcabile.

Conform unui document publicat în 2005, Mexic și Coreea de Sud erau singurele țări care puteau intra în BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), dar economiile lor au fost excluse inițial deoarece au fost considerate mai dezvoltate, motivul fiind că erau deja membre a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Tabel nr.1 Parteneriatul țarilor membre pentru stabilitate, securitate si prosperitate globală

Sursa: Tabel realizat de autor dupa date furnizate de: http://www.brics5.co.za/

Dialogul politic între statele BRIC, a început în 2006, la New York, prin întâlnirea miniștrilor de externe și a continuat prin summiturile organizate, începând cu anul 2009, la Yekaterinburg, Rusia, la care au participat liderii celor patru state.

În perioada 2009 – 2011, BRIC, alianța celor mai puternice economii emergente de pe planetă a fost privită cu circumspecție, deoarece interesele acestor țări pe scena internațională sunt adesea diferite, iar uneori chiar contradictorii. Un exemplu în acest sens poate fi politica monetară a Chinei, de subevaluare a cursului de schimb al monedei naționale (yuan), fapt ce generează costuri pentru economiile altor țări, inclusiv pentru Brazlia, India și Rusia.

În anul 2011, președintele chinez l-a invitat oficial pe Președintele Africii de Sud să participe la cel de-al treilea summit al BRIC, organizat în cel mai sudic oraș chinez, Sanya, provincia Hainan, moment în care s-a constituit grupul BRICS. Deși nu este o organizație politică sau economică și nici un grup recunoscut ca G7 sau G20, BRICS s-a transformat într-un simbol al decăderii lente, dar sigure, a lumii guvernate de SUA, devenind o garanție a multipolarității mondiale. În prezent, țările BRICS au obiective îndrăznețe, care vizează creșterea economică și consolidarea poziției lor în ierarhia mondială. Acestea doresc să creeze propriul sistem de plată și creditare în valutele naționale. Se pare că guvernele acestor țări au făcut primul pas spre reducerea dependenței de cele două valute de rezervă la nivel mondial – dolarul american și euro.

De asemenea, la summitul din 2012, țările BRICS, au decis să creeze o bancă de dezvoltare nouă, ca alternativă a Băncii Mondiale, care să se numească – SouthSouthBank sau Brics Bank. În cele din urmă pe data de 18 iulie 2014 au anunțat planul pentru demararea acestei alternative.
Al saselea summit urmeaza sa aiba loc in Ufa, Rusia pe data de 8 sau 9 iulie 2015.

2. IMPORTANȚA COMERȚULUI PENTRU ȚĂRILE MEMBRE BRICS

În cadrul reuniunilor BRICS au fost reluate subiecte precum imporțanta comerțului intra-BRICS și a investițiilor pentru a facilita dezvoltarea țărilor membre și economia mondială. Istoria cooperarii comerciale între aceste state este relativ slabă si ținand cont de natura relațiilor bilaterale dintre ele, ameliorarea va necesita o schimbare majoră. In ciuda ratei rapide de creștere a comerțului intra-BRICS, acesta s-a concretizat în mare parte în furnizarea de produse de bază de către Rusia, Brazilia si Africa de Sud Chinei si Indiei, în mare parte Chinei, acesta fiind exportatorul major de produse fabricate către țările BRICS.

Cele cinci state au strategii de creștere economică diferite, care influențeaza politicile lor economice. Economia Chinei este condusă de exporturi, iar consumul intern este încă foarte limitat ceea ce crează un excendent de cont curent pentru China. Manipularea monedei în China reflectă faptul că raportarea yuan-ului renminbi la dolarul american oferă Chinei un avantaj comercial inechitabil facând exporturile mai ieftine. Această practică a fost criticată în mod oficial de către Brazilia. Problema monedei este și va continua să fie o sursă de tensiune în cadrul grupului, exceptând cazul în care va fi rezolvată in mod efectiv. Toți acești factori au ajutat China sa devină creditor net pe piata internațională. Cu toate acestea, o provocare tot mai mare este reprezentată de rolul si poziția Chinei in ecuația comercială a grupului si relația economică a acesteia cu restul lumii. Costul de producție în China este în creștere datorită măririi costului factorilor de producție cum ar fi energia și terenurile, creșterii lipsei forței de muncă calificate, a costurilor salariale în creștere, lipsei infrastructurii adecvate pentru a lega producția de consum. Având în vedere această dinamică, China depune eforturi pentru a-și modifica modelul economic într-unul bazat pe consum, ceea ce ar avea un impact enorm asupra partenerilor din cadrul BRICS.

Economia Rusiei este de asemenea orientată către export, bazat pe resursele sale energetice. Rusia recunoaște că această traiectorie economică nu este durabilă pe termen lung și caută să își diversifice pachetul de exporturi și să se aventureze în producție. Recenta aderare a Rusiei la OMC este așteptată să stimuleze comerțul și investițiile interne, dar ținând cont de capitalismul de stat existent aici, traiectoria politicii comerciale viitoare nu este în întregime clară.

Economia Indiei, pe de altă parte, este condusă de importuri de capital puternice și datorită politicii flexibile a cursului de schimb, aceasta este afectată de deficite de cont curent.

Brazilia și Africa de Sud se confruntă de asemenea cu deficite ale contului curent. Cele mai mari exporturi ale Braziliei sunt din agricultură și deși țara este dornică de a vedea deschiderea pieței pentru exporturile de produse agricole procesate, în special în cadrul Rundei de la Doha, Brazilia dorește încă industrializarea pentru a promova producția. Piața internă uriașă a Braziliei și o creștere economică constantă transformă țara într-o destinație atractivă pentru investiții. În ciuda acestor factori, aprecierea monedei rămâne un obstacol pentru dezvoltare țării și prin urmare, aceasta este deschisă problemelor de manipulare a cursului, așa cum s-a discutat și în cazul Chinei. Africa de Sud este înzestrată cu bogate resurse naturale, dar dorește de asemenea să își extindă producția de bază și să exporte cât mai multe produse cu valoare adăugată. Cea mai mare provocare a țării este dezvoltarea generală și ocuparea forței de muncă. Ca atare, sunt implementate măsuri menite să promoveze dezvoltarea competențelor, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și dezvoltarea industrială. În prezent, la nivel comercial, Africa de Sud este concentrată pe inițiativele de integrare regională, considerând că un continent african subdezvoltat nu este propice pentru dezvoltarea economică a țării. Aceste inițiative ajută de asemenea la promovarea produselor cu valoare adăugată din Africa de Sud.

3. RELAȚIILE COMERCIALE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI BRICS

Uniunea Europeană a încheiat parteneriate strategice cu toate țările BRIC, și deși nu recunoaște acest grup, UE negociază cu fiecare prin discuții bilaterale. În ciuda faptului că statele BRIC au câteva aspecte în comun precum populații numeroase, suprafețe mari de teren și creștere economică rapidă, iar comerțul între ele este puternic, există diferențe la fel de mari din punct de vedere economic, social și politic între aceste state și UE. Primul summit UE-Brazilia a fost ținut în iulie 2007 la Lisabona. Temele principale ale noului parteneriat includ multilateralismul eficient, schimbările climatice, energia durabilă, lupta împotrivă sărăciei, procesul de integrare a Mercosur și stabilitatea și prosperitatea Americii latine. Comerțul este un alt subiect dezbătut important, Brazilia fiind cea mai importantă piață pentru UE din America Latină.

Interdependențele economice la nivel global au crescut în mod considerabil în ultimele decenii. Toate statele beneficiază de pe urma acestui proces, care aduce prosperitate economică. Pentru administrarea acestui proces de creștere economică și financiară, UE menține relații economice cu multe țări și instituții mondiale. Economia mondială a crescut foarte mult în ultimii 10 ani, o importantă contribuție având-o dezvoltarea înregistrată în țările BRICS. Acestea continuă să crească, iar cererea internă a atins un nivel fără precedent. Criza financiară din 2008 a dus la o încetinire temporară. Noțiunea de BRICS desemnează trecerea puterii economice de la țările mature, dezvoltate precum cele din Europa de Vest și Japonia către țările emergente. Această trecere a fost accelerată de criza financiară. Deși toate țările BRICS sunt membre ale grupului G-20 înființat în 2003, doar Rusia s-a alăturat forumului guvernelor celor mai mari economii mondiale în 1997, respectiv grupul G8. Comerțul creează legături economice și generează mai multă bunăstare contribuind astfel la pacea și securitatea mondială. Țările care au legături comerciale una cu cealaltă vor încerca să prevină conflictele care ar putea dăuna securității, prosperității și bunăstării populației lor. Cel mai bun exemplu ar putea fi Uniunea Europeană. Țările BRIC au jucat un rol important în regiunea lor, dar influența acestora a devenit treptat mondială.

Fig.1 Rata importurilor si exporturilor BRICS (miliarde $)

Sursa: tabel realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de Departamentul de Comert si Industrie al Africii de Sud; anul 2014; http://tradestats.thedti.gov.za/ReportFolders/reportFolders.aspx

UE-Brazilia; UE este principalul partener comercial al Braziliei, în timp ce Brazilia reprezintă principalul partener comercial al UE din America Latină. Țara sud-americană este un producător agricol eficient și cel mai mare exportator agricol în UE. Importurile UE din Brazilia sunt dominate de produse primare, în special produse agricole, combustibili și produse miniere. Exporturile Uniunii către Brazilia constau în principal în produse fabricate precum mașini, echipamente de transport și produse chimice.

UE-Rusia; UE este de departe principalul partener comercial al Rusiei, dar și cel mai important investitor în această țară. Comerțul între cele două se concentrează pe sectorul energiei și mineralelor. Exporturile UE către Rusia sunt dominate de mașini și echipamente de transport, produse chimice, medicamente și produse agricole. Importurile în federație sunt preponderent reprezentate de materii prime, mai ales petrol și gaze. Se estimează că până la 75% din stocurile de investiții străine directe în Rusia provin din state membre UE. În perioadă 2010-2012, atât importurile, cât și exporturile de bunuri din Uniune către Rusia au fost în continuă creștere ajungând de la 161 la 212 mld.

UE-India; India a trecut printr-o reformă economică și integrare progresivă în economia mondială. Se previzionează o creștere a comerțului și investițiilor între India și UE prin intermediul negocierilor. . Atât importuri de servicii din India, cât și exporturile către această ating valoarea maximă în anul 2012, respectiv 11 și 11,5 mld euro.

UE-China; Importurile UE din China sunt dominate de produse industriale și de larg-consum: mașini și echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte,monilier, jucării. Exporturile către China sunt formate din mașini,echipamente, autovehicule, avioane și substanțe chimice. Totuși, schimburile bilaterale de servicii reprezintă doar 1/10 din totalul schimburilor comerciale de bunuri, iar exporturile UE de servicii se ridică la doar 20% din exporturile acesteia. Prin urmare, UE prezintă un deficit comercial important față de China. Fluxurile de investiții par a fi o zonă cu un potențial neexploatat, doar 2-3% din investițiile Uniunii mergând către China, în timp ce investițiile chineze în Europa sunt în creștere.

UE-Africa de Sud;Africa de Sud este cel mai mare partener de comerț al UE din Africa. Exporturile sale către uniune sunt în creștere și se diversifică din ce în ce mai mult. Africa de Sud se reprofilează ușor de la produse bazate pe materii prime la produse fabricate. Exporturile sunt formate primul rând din combustibil și produse miniere, mașini și echipamente de transport și alte produse semi-fabricate.UE trimite către Africa de Sud mașini și echipament de transport, chimicale.

Fig.2 Comerțul UE cu grupul BRICS (2004-2013)

Sursa: Comisia Europeana, European Union, “Trade in goods with BRIC”, 27 august 2014, Eurostat Comext

Deși se poate spune că relațiile comerciale sunt complementare, producătorii de marfă doresc să promoveze adăugarea unei valori mai mari la produsele lor. Trebuie să se țină cont de faptul că țările BRICS concurează între ele pe piață internațională. În cadrul OMC, cel mai mare număr de plângeri împotrivă chinezilor au fost inițiate de Brazilia, iar India este văzută că o amenitare pentru producătorii brazilieni de oțel și software. Valoarea exporturilor unei țări este reprezentată și prin valoarea adăugată produselor, nu doar prin volumul lor, așa cum reflectă dinamica relațiilor comerciale din interiorul grupului. Acest lucru înseamnă că atingerea angajamentului dorit în vederea creșterea și integrarea relațiilor comerciale intra BRICS va fi realizată doar în urmă unui proces de confruntare, negociere și cooperare.

4. BRICS’ DEVELOPMENT BANK

New Develompent Bank BRICS (NDB BRICS), denumită anterior ca Development Bank BRICS, este o bancă de dezvoltare multilaterală operată de statele membre, ca o alternativă la existența SUA-dominată de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Împreună, cele patru țări BRIC originale includ, în 2014 mai mult de 3 miliarde de oameni sau 41,4% din populația lumii, acoperă mai mult de un sfert din suprafața terestră a lumii peste trei continente, și reprezintă mai mult de 25% din PIB-ul mondial. Banca va avea sediul în Shanghai, China. Spre deosebire de Banca Mondială, care atribuie voturi bazate pe cota de capital, în Noua Banca de Dezvoltare fiecare tara participanta ii va fi atribuit un vot, iar nici una dintre țări nu vor avea drept de veto.

Pe data de 15 iulie 2014, liderii BRICS au semnat actul acord pentru NDB, și un tratat pentru stabilirea unui acord rezervă pentru situații neprevăzute (CRA) în primul lor efort de a echilibra ordinea financiară mondială. În timp ce agenția de rating este destinata pentru a calma presiunile de lichiditate în vremuri de criză, banca va fi utilizata pentru a facilita investițiile în infrastructură și promovarea dezvoltării durabile în țările care se confruntă cu constrângeri financiare. Agenția de rating este o intreprindere de 100 miliarde dolari cu aporturi de capital inițiale ce reflectă fiecare pachet de țări în PIB-ul global. Banca va începe cu un vărsat capital de 50 miliarde de dolari, fiecare țară BRICS inițială contribuind 10 miliarde dolari.

Fig.1 Rezerva monetară NDB BRICS

Sursa: Carrera R.,Government of Brazil, 16 iulie 2014,www.reuters.com

Aceste acțiuni ale stocului de capital din NDB nu reprezintă doar capitaluri proprii, ci semnifică reprezentarea directă a unei țări în procesul decizional. Cu toate acestea, trebuie remarcat ca inițiativa balanței de putere nu este prezentă în guvernare, în fiecare instrument financiar. Deoarece în cele din urmă toate Națiunile Unite vor fi eligibile pentru calitatea de membru și împrumut, acordurile subliniaza în mod special condițiile de câștig salarial viitor din stoc. Articolele explică această majorare a unei țări în capitalul social trebuie să fie aprobată de către toate țările fondatoare, capitalul social BRICS nu trebuie să scadă sub 55 la sută, iar un membru non-fondator nu poate crește peste 7 la sută.În plus, vărsate în capital, sau rezervele, sunt planificate a fi exprimate în moneda fiecărei țări.  În anii care urmeaza, pozițiile administrative ale NDB și CRA se vor roti între membrii fondatori.

Fig.2 Puterea de vot a fondatorilor Băncii Mondiale vs. Numarul minim permanent de voturi ale membrilor fondatori BRICS

Sursa: Benn Steil and Dinah Walker,”Is the BRICS Bank more “democratic” than de world bank?”,Geo-graphics,23 iulie 2014

5.POTENȚIALUL STATELOR BRICS

Economia mondială cunoaște un proces de schimbare și transformare continuă. Fiecare etapă parcursă de omenire, în dezvoltarea economică mondială, a avut învingători dar și perdanți. Omenirea a fost supusă în permanență schimbărilor, pe traseul parcurs de la bipolarism la multipolarism. În prezent, o altă etapă de schimbări își scrie istoria, care generează consecințe în spațiul configurației statelor lumii. Criza financiară declanșată în 2007 a deschis culoarul statelor emergente, care, după 2008, au contribuit pregnant la redresarea economiei mondiale. Deși în trecut au avut de suferit din cauza politicilor coloniale practicate de puterile occidentale, în prezent realizările economice și sociale ale țărilor emergente din grupul BRICS sunt evidente, mai ales datorită potențialului demografic și ratei anuale de creștere a PIB.

Următorul tabel prezintă creșterea PIB din 2006 până în 2050 a grupurilor BRICS și G7.Creșterea este evidentă și semnificativă în cazul grupului BRICS care se prevede că va deveni pana în anul 2050 cel mai mare contribuitor la economia mondială.

Tabel nr.2, Previziunile cresterii PIB pentru grupurile BRICS si G7 (miliarde $)

Sursa: tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de Goldman Sachs,”BRICS and beyond”,23 noiembrie 2007

Grupa țărilor emergente cuprinde, pe lângă țările BRICS, și alte state, cu potențial demografic și creștere economică mare (între 4% și 7%). Acestea se pare că își conturează poziția, formând grupuri, cum este și cazul țărilor MIST (Mexic, Indonezia, Coreea de Sud și Tunisia), care au făcut față consecințelor crizei mondiale. Dacă se ia în considerare aportul țărilor emergente împreună cu cel al țărilor în dezvoltare, la creșterea economiei 75 mondiale, începând cu anul 2009, când a avut loc cea mai mare contracție postbelică, se constată că redresarea de după acest an a fost posibilă datorită aportului adus de această grupă. Conform Băncii Mondiale această evoluție este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.3 Ritmul de creștere economică

Sursa: World Bank,” Global Development Horizons. Multipolarity: The New Global Economy”, anul 2011

Preponderența țărilor emergente în balanța demografică a lumii, contribuția lor semnificativă la creșterea economică globală, prefigurează o nouă ordine mondială, în care puterile emergente, printr-un anumit grad de coordonare politică, să influențeze guvernanța lumii. Economia mondială va crește de trei ori în următorii 40 de ani, iar țările emergente vor depăși multe state dezvoltate în topul celor mai importante economii din lume. Banca britanică HSBC prin Global Research, în urma studiului – The World în 2050, realizat în ianuarie 2012 pe 100 de țări, a identificat noua configurație mondială:

China va surclasa SUA și va fi cea mai mare economie a lumii;

India va ocupa locul trei;

Marea Britanie se va lupta cu Germania pentru prima poziție în UE;

Marea Britanie va avea cea mai mare populație din Europa (72 mil.) și va fi urmată de Germania (71 mil);

Japonia va fi pe locul patru și va avea o populație cu 40% mai mică;

Brazilia și Mexic vor depăși țări dezvoltate precum Franța sau Canada;

Țările emergente au trecut relativ ușor prin criza financiară și economică declanșată în 2007, iar acum pot face față crizei datoriilor suverane ale statelor occidentale, pentru că dispun de resurse importante pentru creditarea investițiilor interne și pe plan internațional. China, a doua putere economică și comercială a lumii, a devenit și o putere financiară de talie mondială, datorită imensei rezerve valutare, ceea ce modifică substanțial balanța capacității de creditare la nivel global. Rezerva valutară a Japoniei, cea mai mare din lume, până de curând, se ridică la 40,3% din cea a Chinei, iar rezerva valutară a țărilor G7 înseamnă 68% din rezerva Chinei și 49,6% din cea a grupului BRICS.

6.CONCLUZII

BRICS se află pe calea realizării predicțiilor din 2001, ținând cont de dinamica dezvoltării din ultimii 10 ani care stabilizeaza aceste predicții. Dacă în anii 1990 deținea o cotă de puțin peste 10% din PIB-ul mondial și puțin sub 4% din comerțul mondial, BRICS reprezintă acum 25% din PIB și 15% din comerț.

În ciuda evoluțiilor pozitive din diferite domenii, rămân multe probleme atât la nivel individual, cât și la nivel de grup. O astfel de problemă este clasarea joasă a țărilor BRICS, cu excepția Africii de Sud, în raportul anual al Băncii Mondiale, Doing Business 2012. Alte aspecte care reprezintă obstacole pentru țările BRICS includ infrastructura inadecvată, lipsa instituționalizării, caracterul eterogen al grupului și lipsa de identitate coesiva, natura fragilă a legăturilor comerciale și de investiții între țările BRICS, diferențele în cadrul grupului cu privire la valori, economie, structuri politice și interese geopolitice.

Oportunitățile viitoare și provocările cu care se confruntă cele 5 țări duc la schimbarea modului în care țările individuale văd BRICS ca și grup. Este necesară o abordare mai cooperativă a problemelor globale și de interes comun care poate ajuta la actualizarea colaborării.

Dacă ele pot depăși unele diferențe dintre ele, există multe șanse ca țările BRICS să se organizeze într-ul bloc mare de putere.

BIBLIOGRAFIE:

Benn Steil and Dinah Walker,”Is the BRICS Bank more “democratic” than de world bank?”,Geo-graphics,23 iulie 2014

BRICS, “Fifth BRICS summit declaration and plan”, 27 martie 2013; http://www.brics5.co.za/fifth-brics-summit-declaration-and-action-plan/

Carrera C., Reuters, Government of Brazil, 16 iulie 2014

Chernyshova, Daria (14 iulie 2014) , “Russian Delegation in Brazil learns BRICS Summit Organizational Ins and Outs”, 15 iulie 2014

Comisia Europeana, European Union, “Trade in goods with BRIC”, 27 august 2014, Eurostat Comext

Cornel Albu, Virginia Câmpeanu, Emilia Bălan,”Conjunctura Economiei Mondiale”, 2011

Directia Generala Comerț a Uniunii Europene, European Union, 2014,http://ec.europa.eu/

Dindire L.M., 2012, “Elemente de influență a comportamentului organizațional în noua paradigmă economică”, Revista Teorie Economică și Aplicată, Vol XIX (2012), Nr. 4(569), pag. 16-32

Forbs, “BRICS New Develompent Bank threatens hegemony of US dollar”, 22 decembrie 2014; http://www.forbes.com/sites/realspin/2014/12/22/brics-new-development-bank-threatens-hegemony-of-u-s-dollar/

Goldman Sachs,”BRICS and beyond”, 23 noiembrie 2007

Sarmiza Pencea, “China un nou pol de putere economică mondială”, pag.42

Tradestats,Departamentul de Comert si Industrie al Africii de Sud; anul 2014; http://tradestats.thedti.gov.za/ReportFolders/reportFolders.aspx

World Bank,” Global Development Horizons. Multipolarity: The New Global Economy”, anul 2011

World Bank, “Word Bank and Agreement on the New Development Bank”, anul 2014

Ziarul Financiar, “Noua ordine mondială prin ochii țărilor emergente”, 18 aprilie 2011; http://www.financiarul.ro/2011/04/18/noua-ordinemondiala-prin-ochii-tarilor-emergente/