. Rolul Standardizarii Nationale In Perspectiva Integrarii Europene a Republicii Moldova

INTRODUCERE

Standardizarea este uniformizarea planificată a unor obiecte materiale sau imateriale, efectuată în comun de factorii interesați în folosul general.

Standardizarea promovează raționalizarea și asigurarea calității în economie,tehnică, știință, administrație și servește la creșterea securității oamenilor și a obiectelor. De asemenea ea contribuie la creșterea calității în toate sectoarele vieții, iar conținutul standardelor trebuie să țină seama de necesitățile generale.

Standardizare națională- standardizarea desfăcută la nivelul unei țări;

1. Standard național standard adoptat de către un organism național de standardizare și pus la dispoziția publicului;

2. Standard internațional standard adoptat de către o organizație internațională care desfășoară activitate de standardezare și pus la dispoziția publicului;

Standardele trebuie să promoveze dezvoltarea și umanizarea tehnicii. Datorită faptului că progresul tehnic poate avea și efecte negative, standardele au devenit sursa de incredere pentru utilizarea tehnicii. Prescripțiile cuprinse în ele oferă o garanție a evitării eventualelor consecințe nocive ale tehnicii. În același timp,standardele au o importanță deosebită pentru protecția consumatorilor, pentru protecția muncii în scopul evitării accidentelor, pentru păstrarea datelor și pentru protecția mediului înconjurător.

Importanța standardizării în enconomia și societatea contemporană este unanim recunoscută. Analiza experienții internaționale arată că nici un stat suveran independent nu poate crea o economie națională și relații civilizate comercial-economice reciproc avantajoase cu alte țări fără crearea

Sistemului Național de Standardizare armonizat cu prevederile Sistemului Internațional de Standardizare.

Baza legislativă și normativă a activității de standardizare, inclusiv formarea și realizarea unei politici tehnico-științifice unice în domeniul menționat, o constituie Legile Republicii Moldova ’’. Cu privire la standardizare’’, ’’Cu privire la protecția consumatorilor’’. Convenția privind promovarea unei politici de comun acord în domeniul standardizării, metrologiei, certifiicării, standardele fundamentale intertatale

(GOST 1.0-92,GOST 1,2-97, GOST 1,5-93).

Eficacitatea standardizării ca un instrument de ajustare a proceselor și rezultatelor activității în toate domeniile economiei naționale este confirmată la nivel internațional, precum și extinderea activității de standardizare în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare.

Practica mondială și națională a descoperit un spectru larg de probleme care pot fi soluționate prin intermediul sau in exclusivitate numai prin mijloacele standardizării și a stabilit diversitatea formelor și metodelor de efectuare a acestora activități în dependență de starea și dezvoltarea economiei naționale.

La momentul actual termenii ’’standardizare’’, ’’standard’’, ’’reglementare tehnică’’, aplicați în Republica Moldova și stipulați prin standardul național SM 1-16:1999’’. Principiile și metodologia standardizării. Termeni generali și definițiile lor privind standardizărea’’ nu contrazic terminologiei internaționale, inclusiv celei adoptate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului(OMC), și reflectă tendința Republicii Mondiale de a realiza prevederile și condițiile acordurilor OMC.

Premise ale organizarii activității de standardizare în Republica Moldova sunt urmă-toarele condiții reale:

– reform a economiei naționale pe baza relațiilor de piață;

– recunoașterea oportunității integrării economiei naționale cu economiile europene și internațională;

– necesitatea promovării politicii de comun acord în domeniul standardizării cu comunitatea statelor independente.

Sistemul Național de Standardizare al Republicii Moldova trebuie să contribuie la reforme în economie, asigurînd bilanțul intereselor Republicii Moldova ca stat independent precum și membru cu drepturi egale în procese de integrare la nivel interstatal, european și internațional.

SCOPURILE, ACTIVITĂȚILE ȘI PRINCIPIILE PRIMORDIALE ÎN DOMENIUL STANDARDIZĂRII NAȚIONALE

Scopurile principale ale standardizării sunt stipulate prin Legea Republicii Moldova’’Cu privire la standardizare’’(art.3):

asigurarea tehnico-normativă a conformității produselor, proceselor și serviciilor cu destinația lor;

protecția intereselor consumatorilor și ale statului prin asigurarea calității produselor, proceselor și serviciilor, caracterului inofensiv al acestora pentru viața și sănătatea oamenilor, bunurilor lor, pentru mediul încunjurător;

înlăturarea barierelor tehnice în calea comerțului, asigurarea competitivității produselor pe piața mondială;

asigurarea compatibilității tehnice și informaționale, a interschimbabilității, unificării produselor;

asigurarea uniformității măsurărilor;

economia tuturor resurselor.

Pentru realizarea scopurilor standardizării naționale e necesar că la momentul actul, luînd în considerare aderarea Republicii Moldova la OMC și necesitatea trecerii la practică adoptată în cadrul OMC privind elaborarea, adoptarea și aplicarea standardelor s-au actualizat următoarele probleme:

la asigurarea securității produselor, proceselor și serviciilor pentru mediul înconjurător, viață, sănătatea și bunurile populației – aplicarea în paralel cu standarde a formelor legislative de reglementare a condițiilor de securitate;

la asigurarea compatibilității tehnice și informaționale și interschimbabilității pro-duselor – compatibilitatea și interschimbabilitatea nu numai cu produsele ingridiente ci și cu cele peste hotare (integrarea în economia mondială);

la asigurarea calității produselor, proceselor și serviciilor în conformitate cu dezvoltarea științei, tehnicii și tehnologiei – trecerea la aplicarea voluntară a standardelor;

la asigurarea uniformității măsurărilor – trecerea la metodele și procedurile de măsurare recunoscute pe plan internațional, concomitent cu aplicarea realizărilor metrologiei fundamentale naționale.

Pentru relizarea scopurilor menționate sunt stabilite următoarele obiective generale:

asigurarea complexității standardizării în baza stabilizării cerințelor coordonate la toate fazele(stadiile) ciclului de viață a produselor de la elaborare pînă la lansare în fabricație pentru toate tipurile de produse, începînd cu materia primă și terminînd cu complexe finite;

perfecționarea sistemului de asigurare informațională bazată pe fondul național de documente normative de standardizare, inclusiv informația și documentele prevăzute de Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului a Organizației Mondiale a Comerțului (Acordul WTO/TBT);

crearea și gestionarea Centrului Informațional al Organismului Național de Standardizare pe baza Fondului Național de documente normative de standardizare care include documentele normative de standardizare naționale, clasificatoarele informației tehnico-sociale, standardele internaționale și regionale, regulile, normele și recomandările în domeniul standardizării, precum și standardele naționale ale altor țări.

Pentru crerea și funționarea Sistemului Național de Standardizare al Republicii Moldova(SNS RM) a fost necesar:

de elaborat seria standardelor fundamentale ’’Principiile și metrologia standardizării’’. La momentul actual seria SM 1 cuprinde 20 standarde;

de revizuit și actualizat standardele naționale elaborate, în vederea corespunderii lor cu prevederilor standardelor internaționale;

Fondul Național cuprinde (la 01.01.2000):

166 standarde moldovene elaborate în candrul comitetelor tehnice de standardizare națională;

150 standarde române aplicate în calitate de naționale (din care 46 identice cu cele internaționale, 22 identice cu cele europene);

72 standarde GOST R a Federației Ruse, aplicate în calitate de naționale;

1 standard național al Republicii Belarusi STB;

4 standarde naționale ale Ucrainei DSTU;

și circa 20000 standarde interstatale GOST aprobate de fostul Gosstandard al URSS, care sunt în curs de revizuire pentru determinarea posibilității aplicării lor în relațiile agenților economici ai Republicii Moldova, precum și în relațiile interstatale.

Cerențele principale pentru membrii OMC în domeniul standardizării sunt stipulate prin Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului(WTO/TBT).

Principiile generale, realizarea cărora este necesară pentru aderarea Republicii Moldova la acordul menționat sunt următoarele:

reglementările tehnice și standardele, inclusiv prevederile în materie de amblaj, de marcare și etichetare și procedurile de evaluare a conformității cu reglementările tehnice și standardele să nu creze obstacole inutile în celea comerțului;

nici o țară nu va fi împiedicată să ia măsurele necesare protecției intereselor esențiale ale securității sale;

țările vor asigura că produselor importante provenind din teritoriul orcărei țări (membru OMC), să le fie acordad un tratament nu mai puțin favorabil decît acela acordat produselor similare de origine națională și produselor similare originale din oricare alte țări;

nici o țară nu va fi împiedicată să ia măsurile necesare pentru a asigura calitatea exporturilor sale sau măsuri necesare pentru protecția vieții, sănătății populației și animalelor, protejarea plantelor, protecția mediului sau prevenirea practicilor de natură să inducă în eroare, la nivelurile pe care țara le consideră cores-puzătoare sub rezervă că aceste măsuri să nu fie aplicate într-o manieră care să constituie fie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificabilă între țări unde predomină aceleași condiții, fie o restricție deghizată în calea comerțului internațional.

Toate măsurările menționate trebuie să fie transparente, pentru aceasta țările vor asigura existența unui punc de informare care să fie în măsură să răspundă tuturor cererilor rezonabile de informații parvenite de la alți Membri și de la părțile inte-resate ale altor membri.

Pentru îndeplinirea condițiilor de aderare la OMC în vederea respectării prevederilor Acordului WTO/TBT este necesar de soluționat următoarele probleme:

asigurarea armonizării standardelor naționale cu standardele internaționale;

interațiunea informațională cu țările – membri OMC.

Prima problemă necesită:

examinarea standardelor naționale (și altor documente normative de standardizare) în vederea corespunderii lor cu standardele internaționale (conținutul tehnic și forma de prezentare);

elaborarea și realizarea eșalonată a Programului de armonizare (examinare și modificare) a standardelor naționale și altor documente normative de standardizare pentru înlăturarea divergențelor depistate.

Armonizarea standardelor naționale cu cele internaționale este nu numai a înlăturării barierelor tehnice în calea comerțului internațional ci și a asigurării competitivității produselor pe piața mondială.

Este necesar și oportun de-a lua în considerare următoarele obiective:

prevederile standardelor internaționale (regionale) în practica internațională se folosesc de țările dezvoltate ca un nivel de bază; de regulă standardele naționale a țărilor avansate conțin prevederi cu mult mai dure;

în practica internațională au o implementare destul de extinsă standardele asociațiilor tehnicoștiințifice și profesionale. Aceste standarde de regulă conțin prevederi și mai dure.

Luînd în considerare cele expuse mai sus, este eviden că concomitent cu soluționarea problemei privind armonizarea standardelor naționale cu cele internaționale este necesar de a realiza armonizarea standardele naționale ale țărilor avansate și standardele asociațiilor tehnico – științifice și profesionale.

Pentru asigurarea aplicării în Republica Moldova a versiunilor actualizate a acestora standarde este necesară încheierea unor acorduri speciale între Organismul Național de Standardizare al Republicii Moldova cu organismele respective.

Aceste acorduri trebuie să prevadă drepturile a standardelor și garanțiilor privind difuzarea oportună a informației referitor la modificările i difuzarea oportună a informației referitor la modificările introduse(actualizarea documentelor normative).

Cea mai esențială difernță a standardizării naționale cu cea internațională și a altor state este caracterul de obligativitate a standardelor.

Peste hotare, în Comunitatea Europeană, standardele au caracter voluntar, în Republica Moldova confor Legii ’’Cu privire la standardizare’’ standardele pot include cerințe obligatorii. Pînă la adoptarea Legii Republicii Moldova ’’Cu privire la standardizare’’ prin inerție, datorită inscripției de pe prima pagină toate standardele aplicate în RM aveau caracter obligatoriu. După adoptarea Legii(în 1996) numai standar-dele care se referă la protecția sănătății, vieții, muncii și mediului au caracter obliga-toriu.

Analizînd atent lucrările, se constată, că în țările avansate din de vedere industrial, standardele voluntare nu au împiedicat în nici un fel progresul tehnic și tehnologic, în timp ce pînă la 1990, în țările cu economie planificată standardele obligatorii nu au condus automat la ridicarea calității și competitivității produselor. Rezultă de aici că nu forțarea agenților economici pe diverse căi, inclusiv prin standarde, con-duce la stoparea producției de calitate slabă, ci numai accesul liber pe piața concurențială este în măsură evidențieze nivelurile calitative diferite.

Luînd în considerare cerințele OMC și prevederile acordului WTO/TBT în cadrul ONS a fost elaborat proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii ’’Cu privire la standardizare’’ unde au fost stipulate normele indroducerii standardizării voluntare în Republica Moldova și proiectul Legii ’’Privind barierele tehnice în calea comerțului’’, prin care se atabilesc regulile, a căror respectare în procesul de elaborare, adoptare și aplicare a reglementărilor tehnice, standardelor și procedurilor de evaluare a conformității produselor cu prevederile documentelor normative indicate nu ar crea dificultăți circulării libere a produselor pe piețele mondiale și naționale asigurînd concomitent protejarea pieției naționale de produsele periculoase, falsificate și necalitative, inclusiv de cele importante în Republica Moldova.

Introducerea standardizării voluntare în Republica Moldova se va realiza pe etape, eșalonat.

Pînă la 01 ianuarie 2002 autoritățile sunt obligate și să facă publice reglementările tehnice pentru domeniul său de activitate care să cuprindă prevederi din standardele respective privind protecția vieții, sănătății și securității populației, a mediului înconjurător și a intereselor consumatorilor, dacă consideră necesară menținerea caracteru-lui obligatoriu al aplicării prevederilor din standardele voluntare.

Trecerea la standardizarea voluntară necesită stabilirea unor procedure clare și univoce privind determinarea caracterului de obligtivitate a standardelor.

Actele legislative și normative care ar determina caracterul de obligativitate a cerințelor din standardele naționale sunt:

legile Republicii Moldova;

decretele Președindelui Republicii Moldova;

hotărîrile Guvernului Republicii Moldova;

hotărîrile ONS;

hotărîrile, ordinile autorităților Republicii Moldova (actele normative departamentale).

Trebuie de menționat că vorbind de standardizarea voluntară – vorbim despre aplicarea (utilizarea) voluntară a standardelor. Respectarea prevederelor din standarde și alte documente normative de standardizare a fost, este și va fi obligatorie, din momentul cînd agentul economic decide fabricarea oricărui produs conform unui sau altui document normativ de standardizare.

Etapele premergătoare finalizării trecerii la standardizare voluntară:

extinderea reglementării a securității și calității produselor,

utilizarea cît mai largă în contractele încheiate de agenții economici a referințelor la standarde, precum și utilizarea standardelor în calitate de documente de arbitraj în cazurile cînd apar diferite litigii.

La momentul actual standarde naționale, exclusiv voluntare pot fi considerate următoarele:

standardele cu cerințe de perspectivă, care depășesc tehnologii tradiționale;

standardele internaționale(regionale) cu nivel superioare celor naționale, implementarea cărora cere surse financiare considerabile;

standardele naționale ale altor țări avansate.

Cerința(condiția) generală a îndeplenirii prevederilor Acordului WTO/TBT pentru toate documentele menționate este notificarea Secretariatului OMC referitor la elaborarea actelor respective, prevăzute la p.2.9 a Acordului WTO/TBT.

În prezent unica variantă de determinare a caracterului de obligativitate a standardelor este Hotărîrea ONS referitor la adoptarea standardului și aplicarea lui începînd cu o dată determinată.

Pentru o legimitate deplină este necesar în Hotărîrea ONS, privind adoptarea standardelor.

OBIECTIVELE REPUBLICII MOLDOVA ÎN ACTIVITATEA DE STANDARDIZARE ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Standardizarea națională în contextul economic din Republica Moldova

Standardele sunt specificații tehnice care se aplică în mod voluntar, sunt elaborate de organisme recunoscute care desfășoară activități de standardizare și sunt puse la dispoziția factorilor socio-economici ele sintitizează practica din domeniul industriei și al tehnologii. Standardizarea constituie o activitate de interes general care implică mize considerabile pentru economie și, în general, pentru societatea noastră.

Standardizarea este recunoscută de către stat prin legislația în viguare prin care se definește în mod special rolul Istitutului de Metrologie și Standardizare. Fie că este vorba experți din industrie sau de persoane care activează în organisme, rolul participanților la lucrări este fundamental. În cadrul IMS, aceștea din urmă, conpetenți din punc de vedere tenhic și profesional, au capacitatea de-a aborda probleme socio-economice viriate, fiind preocupați de riguare și păstrînd inparțialitatea. La acestea se adaugă experiență aprofundată dobîndită în candrul mecanismelor existente pe plan european și internațional.

Mîine, se vor confrunta cu noi probleme, într-un mediu aflat în continuie transformare și în care concurența își va spune cuvîntul. Pe de altă parte, noile tehnologii informaționale presează metodele de lucru și organizarea.

Pentru a sprijini experții IMS în această evoluție inportantă pentru întreaga societate trebuie consolidată capacitatea lor de-a cunoaște permanent preocupările factorilor economici, de-a fi instruiți în vederea unei abordări mai riguroase ’’a clientului’’ și de-a folosi mijloacele moderne de comunicare.

Realitățile economice curente reafirmă inportanța standardizării într-un context mondial nesigur și contrastant și subliniază necesitatea existebției unei stucturi naționale de standardizare pentru a face față obiectivelor tehnice, economice sau cu caracter reglementar ale standardizării, atît pe plan național, cît și european și internațional. Din cauza existenței acestor obiective, Statul trebuie să se asigure că organismul plasat în centrul sistemului de standardizare este în măsura să răspundă sfidărilor epocii noastre.

Dezvoltarea considerabilă a schimburilor internaționale.

Această dezvoltare conferă standardizării o inportanță tot mai mare pentru definirea referințelor tehnice comune. În 2003, în catalogul ISO și CEI figurează peste 18700 de standarde și, aproximativ 15400, în total, în cataloagele celor 3 organisme europene de standardizare. De mai mulți ani, numărul standardelor de origine exclusiv națională din producția de standarde scade continuu, reprezentînd astăzi mai puțin 40%, față de mai 70%-80% cît era înregistrată 1990.

Într-un context mondial încă instabil, standardele constituie un factor de precizie, ordine și înțelegere. Astfel, acordul referitor la barierele existente în cadrul schinburilor, negociat în cadrul OMC, acordă standadizării un rol primordial în procesul de eliminare a barierelor tehnice existente în calea schinburilor și prevede, mai ales, un cod de bună practică pentru elaborarea, adoptarea și aplicarea standardelor. Pe de altă parte, această mondializare, asociată unor sectoare în evoluția rapidă, cum ar fi tehnologiile informaționale, pune probleme specifice care trebuie luate în considerare.

Utilizarea standardelor în reglementările tehnice.

’’ Noua abordare’’ a făcut din standizare instrumentul privililegiat pentru respectarea reglementărilor tehnice comunitare, și, în cosecință, pentru accesul la piața europeană unică. Reușita sa depinde în mare măsură de succesele înregistrate de standardizarea europeană. Numărul de standarde armonizate necesare este actual de cca. 2600, publicate în Monitorul Oficial al Comunității Europene.

De asemanea, pe plan național, standardele sunt utilizate în reglementări, ca instrument al politicii autorităților statului. Trebuie sa se acorde o inportanță deosebită a satndardelor care se presupune că sunt conforme unei reglementare sau a căror aplicare devine obligatorie, prin reglementare.

Abordarea de noi teme legate de evoluția societății și în economie.

Standardizarea este mai solicitată în domenii noi, ca de exemplu: mediul înconjurător, sectorul agro-alimentar, activitățile de service, managmentul organizațiilor, schinburile de date din domeniul informaticii, magistralele informaționale.

Solicitările provin de la diverși factori socio-economici care vor să dispună de sisteme de referință validate, care să le să se remarce ca activitate, pe plan național apoi european. Ei așteaptă o reacție rapidă din partea standardizării; moduri noi de stabilire a consensului și de validarea standardelor.

Totuși, anumite probleme persistă. Caracterul greoi și lent al procedurilor de elaborare a standardelor, costurile, insuficiența audienții la factorii economici, în mod deosebit la întreprinderele mici și mijlocii, la colectivitățile locale și la asociațile de consumatori, deficultatea definirii priorităților, constituie printre altele, inputări făcute adesea sistemelor de standardizare european și internațional.

Semnificația standardelor europene pentru economiile țărilor candidate

Standardele sunt acorduri documentate, voluntare care stabilesc criterii inportante pentru produse, servicii și procese, prin urmare, standardele oferă garanția că produsele și serviciile sunt potrivite cu scopurile pentru care au fost create, și sunt comparabile și compatibele.

Standardizarea nu poate fi inpusă: numai dacă piața vede un interes în crearea și folosirea standardelor, acesta va apărea.

Adoptarea și inplementarea standardelor europene în țările candidate este una din condițiile unei participări totale în Piața Unică. De aceea aste inportant pentru conpaniile candidate să fie conștiente de standardizare europeană și să folosească efectiv standardele. Standardele joacă un rol inportant în a ajuta la crearea unei Pieței Unice printr-o serie de acte normative comasate în directivele Noii Abordări. Această legislație europeană stabilește cerințe esențiale pe care peodusele trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi vîndute în întreaga Uniune Europeană. Directivele Noii Abordări sunt deosebite că nu conțin detalii tehnice; ele conțin cerințele de siguranță generală. De aceea, producatorii trebuie să traducă aceste exigențe generale esențiale trasformîndu-le în soluții tehnice. Una dintre cele mai bune căi prin care producatorii pot face acest lucru este să folosească standarde europene create în acest scop. Aceste standarde sunt numite standarde armonizate și se presupune că oferă o prezumție de conformitate cu directiva pentru care au fost scrisă. Standardele europene reprezintă o modalitate puternică de-a crește competivitatea companiilor Uniunea Europeană. Ele ajută la protejarea sănătății, siguranței și mediului pentru cetățeni europeni. Standardele oferă soluții tehnice la rezolvarea problemelor și facilitează comerțul și cooperarea din Comunitatea Europeană. Ele ajută la transferarea și distribuirea tehnologiei în beneficiul tuturor. Mai concret, standardele pot înbunătăți eficiența unor inportante politici Comunitare în cea ce privește bunăstare, protecția mediului, comerțul sau Piața Unică.

Standardizarea Europeană ajută industria Europeană să atingă un anumit grad de inportanță pe piața mondială și, în același timp contribuie la completarea pieție interne unde standardele sunt folosite pentru ajuta lagislația. Standardizarea a ajuns să fie privită ca un instrument strategic esențial prin modul care ajută firmele în a obține acces pe piețe și a obține economii de scală.

Sistemul european de standardizare. Standardele europene

Standardele reprezintă acorduri voluntare documentate care stabilesc criterii inportante pentru produse servicii și procese. Standardele, de atfel, fac sigur că produsele și serviciile corespund scopurilor și sunt comparabile și conpatibile.

Acest lucru este valabil și pentru standardele europene. De altfel, pentru ca un standard să fie european, el trebuie să fie adoptat de unul din Organismele Europene de standardizare și să fie făcut disponibil publicului.

Organismele care dezvoltă standardele europene.

Standardele europene sunt realizate in unul din cele trei organisme de standardizare europene:

CEN (Comitetul European de Standardizare) care are responsabilitatea tutror sectoarelor de activitate cu axceotia sectoarelor electrotehnica si telecomunicatii.

CENELEC (Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnica) ce se ocupa cu standardizsrea din sectorul electrotehnic.

ETSI (Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicatii) care acopera domeniul telecomunicatii.

Cine ia parte la dezvoltarea standardelor europene?

Ca principiu, orcine are interes în, sau este afectat de, un standard poate contribui într-un anumit fel la realizarea acestuia.

Depinzînd de organizația, persoanele implicate pot lucra la nivel național pentru a transmite poziția țării către nivel european de standardizare sau pot reprezenta punctul național direct la nivel european.

Experții provin dintr-o mare diversitate de domenii incluzînd industria, zona gurnaventală, mediul academic sau grupe speciale de interes. Unul din elementele cheie ce se urmărește la nivel european este ca experții ce participă la activitate să fie reprezentativi și să acopere o arie cît mai largă de domenii. Acest lucru asigură că la momentul publicării standardelor vor fi acceptate și utilizate.

– De ce se dezvoltă standele europene?

Standardele europene se dezvoltă dacă există o necesitate semnificativă dintre industria, piața sau public:

De exemplu, industria poate nevoie de un standard care să asigure interoperabilitatea unui produs sau serviciu.

Piața poate utiliza un standrd ca să se asigure că competiția este corectă.

Publicul poate beneficia dintr-un standard care îmbunătățește calitatea și siguranța unui produs sau serviciu.

De asemenea standardele europene sunt suport pentru populatie în respectarea legislației europene în politici precum ar fi Piața Unică.

De fapt, cele mai multe standarde sunt realizate pentru o combinație de motive și aduc beneficii diverse pentru o paletă largă de benificiari.

De ce standardele europene sunt importante pentru Comisia Europeană!

Standardele europene reprezintă instrumente puternice în creșterea competivității întreprinderilor din Uniunea Europeană.

Ele pot ajuta protejarea sănătății, securității și mediul cetățenilor europeni.

Standardele oferă soluții tehnice unor probleme și facilitează comerțul și cooperarea în cadrul comunității europene.

Ele ajută la transferul și diseminarea tehnologiei în beneficiul orișicui.

În mod mai specific, standardele pot crește eficiența politicilor comunitare pentru protecția consumatorilor, protecția mediului, comerțul și Piața Unică.

Cum susține Comisia Europeană standardizarea euorpeană?

Comisia promoviază utilizarea voluntară a standardelor cînd consideră că aceștea pot juca un rol important și util. Industria și mediul de afaceri este încurajat să le utilizeze cînd acestea susțin competiția și cresc calitatea sau siguranța. Autoritățile sunt încurajate să le utilizeze sau inplementeze în legislație la nivel european sau național.

Comisia cooperează cu organismele de standardizare recunoscute pentru promovarea principiilor de deschidere, transparență și eficiență. Ea ajută de asemenea organismele europene de standardizare să interpreteze politicile comunitare și internaționale, așa cum acestea guvernează comerțul, acolo unde acestea sunt relevante pentru activitatea lor.

Comisia acordă suportul său financiar pentru secretariatele organizațiile europene de standardizare și poate de asemenea finanța grupuri speciale care să ia parte în procesul de standardizare și să reprezinte punctul de vedere al consumatorilor, organizațiilor de protecție a mediului. Cînd consideră necesar comisia susține de asemanea costurilor necesare realizării unor standarde specifice prin susținerea unor de cercetare necesare.

Adoptarea standardelor europene, preluarea Directivelor Europene și armonizarea legislației naționale cu cea a țărilor membre ale Uniunii Europene constituie defapt preluarea acquis-ului comunitar.

Calitate de membru asociat la Uniunea Europeană, pe care Romînia o deține în prezent conferă asociației noastre un loc important în cadrul instituțiilor ce ajută agenții economici să se alinieze la cerințele Pieții Unice Europene pentru a putea deveni partea integrantă a acesteia și pentru că produse Romînești să devină competive și să circule liber în spațiul european.

Una din cerițele esențiale pentru aderarea ca membru cu drepturi depline la Uniunea Europeană, obiectiv de importanța majoră pentru țara noastră, este armonizarea legislației tehnice cu cea care guvernează piața internă unică a UE.

Pentru a putea accede în structurile europene, țara noastră trebuie să îndeplenească condiția de-a prelua minimum 80% din standardele europene existente la data la care se va face admiterea.

Pentru realizarea armonizării, de exemplu în Romînia a avut loc o reformă fundamentală în domeniu infrastructurilor calității și standardizărilor. Conform aprecierelor Comisiei Europene referitoare la progresele înregistrate, acesta este primul domeniu în care Romînia este total aliniată la cerințele europene. Mai mult, România este prima țară asociată în care a avut loc o modificare atît de profundă.

Abordarea Europeană.

Standardele, sunt chemate să joace un rol complementar legislației. Ca atare, în afara adoptării unui număr din ce în ce mai mare de standarde europene, este prevăzut prin planul său strategic să se implice în această activitate și participînd la elaborarea de acte normative.

UE se constituie într-o piață internă, fără frontiere acționînd ca o piață unică, lipsită de barierele comerciale și fără restricții ale liberii circulației a mărfurilor și serviciilor. De a aceea nu trebuie să existe în interiorul său nici un fel de bariere tehnice. În scopul eliminării acestora, UE a creat anumite mecanisme. Unul dintre acestea este organizarea tehnică.

Noua abordare reprezintă o tehnică de reglementare a UE care limitează armonizarea legislativă la cerințele esențiale cu care trebuie să fie conforme produsele.

Principiile care stau la baza Noii Abordări sunt:

– Armonizarea legislativă se va limita numai la cerințele esențiale;

– Duar produsele ce satisfac cerințele esențiale pot fi puse pe piață sau în funcțiune.

– Numai standardele europene armonizate, publicate în Jurnalul Oficial al Comunității Europene și care au fost adoptate ca standarde naționale pot conferi prezuncția de conformitate în cerințele esențiale;

– Aplicarea standardelor europene armonizate este voluntară.

– Avantajele utilizării standardelor.

– Se reduce posibilitatea ca în reglementările naționale, pentru care standardele reprezintă referențiale, să se prevedă condiții inexsistente în reglementările altor țări. Astfel dispar barierele tehnice din calea comerțului liber.

– Prin impuctul global asupra comerțului, acesta se liberalizează atît pe plan național, cît internațional.

– Apariția unui efect pozitiv asupra importurilor și exporturilor, prin creșterea volumului schimbului fapt care conduce la imbunătățirea balanției de plăți.

– Scăderea prețurilor, prin eliminarea unor cheltuieri.

– Modernizarea industriei și a produselor.

– Favorizarea competiției reale și eliminarea concurenției neloiale.

– Creșterea securității la locul de muncă prin elimenarea condițiilor periculoase, cu efectul reducerii cheltuielilor medicale datorate accidentelor.

– Promovarea unor sisteme globale de comunicații.

– Unifomizarea metodelor de încercarea utilizate în laboratoare.

– Scăderea gradului de poluare .

– Reducerea birocrației prin eliminarea arbitrariului, a bunului plac.

– Creșterea gradului de încredere a utilizatorilor.

STANDARDIZAREA NAȚIONALĂ-SUPORT PENTRU INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Planul de acțiuni UE – Moldova

Standardele, reglementările tehnice și procedurile de evaluare a conformității (domenii armonizate).

Apropierea de practicile administrative și legislative ale UE și internaționale privind standardele, reglementările tehnice și evaluarea conformității.

– identificarea în comun a sectoarelor industriale prioritare în vederea aproximării legislației (și o eventuală includere într-un Acord de Evaluare a Conformității și Acceptarea a Produselor Industriale, ACAA, cu mențiunea că toate condițiile să fie acceptate și îndeplinite), inclusiv prin consultări cu producătorii și exportatorii. Continuarea revizuirii standardelor moldovenești existente, cu înlăturarea elementelor obligatorii și armonizarea lor cu standardele internaționale și europene.

– Consolidarea capacităților instituționale în domeniul standardizării, acreditării, evaluării conformității, metrologiei și supravegerii pieței, integrînd institușiile din Moldova, în limitele posibile, în structurile internaționale relevante și anume: Cooperarea Europeană pentru Acreditare(EA), Comisia Europeană pentru Standardizare(CEN), Comisia Europeană pentru Standardizare Electrotehnică(CENELEC) și Institutul European privind Standarde în Telecomunicații(ETSI). Calitatea de membru cu drepturi depline al Organizației Internaționale pentru Standarde(ISO), Comisiei Internaționale Electrotehnice(IEC) și Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor(ITU). Revizuirea competențelor instituționale în acest domeniu în vederea evitării concentrării funcțiilor în cadrul unei singure instituții.

– Aproximarea legislației privind responsabilitatea pentru produse defectuoase și inofensivitatea generală a produselor.

– Simplificarea procedurilor de evaluare a conformității în scopul evitării cercetării obligatorii a produselor considerate inofensive și testării multiple a produselor.

– Dezvoltarea capacităților de supraveghere a pieții în baza celor mai bune practici ale Statelor Membre ale UE.

Standardizarea națională în procesul de integrare europeană

Piața globală necesită mai multe reguli și, în general, mai multe servicii pentru atingerea unei eficiențe sporite în satisfacerea cerințelor și intereselor producătorilor și consumatorilor.

Asociația de Standardizare reprezintă Republica Moldova în procesul de Standardizare internațională și regională prin:

coordonarea activităților la nivel național,

organizarea schinbului de informații referitoare la Standardizare astfel încît Asociația să joacă un rol în dezvoltarea economică și socială a societății, în general, precum și în optimizarea performanței companiilor pe piața națională și europeană, în mod deosebit.

În cadrul asociașiei de Standardizare din Republica Moldova a fost definită ” Srategia de adoptare a Standardelor europene în perioada 2001-2003” precum și posibilitățile de finanțare a acestei activități.

adoptarea tuturor standardelor europene armonizate pînă în decembrie 2003, corelat cu implementarea directivelor europene din Noua Abordare în legislația națională de către ministerele responsabile.

adoptarea, pînă în decembrie 2003 a cel puțin 80% din Standardele europene ale CEN și CENELEC.

Metodologii și proceduri folosite

Adoptarea standardelor europene CEN și CENELEC se face în conformitate cu standardul romîn SR 10000-9:2000 Principiile și metodologia standardizării.

Adoptarea și publicarea standardelor europene ca standarde romîne.

Acest standard, parte a seriei de standarde SR 10000, conține reguli stabilite prin Anexa ZC din Regulamentul Intern CEN și CENELEC. Partea 3: Reguli privind structura și modul redactare al standardelor europene – 1999, referitoare la adoptarea standardelor europene ca standarde naționale și de publicare a acestora standarde.

Standardele europene sunt puse în aplicarea numai prin adoptarea lor ca standarde romîne. Adoptarea se poate face prin una din metodele următoare:

. publicarea versiunii romîne;

. publicarea prin reproducerea a unei versiuni oficiale(engleză, franceză sau gemană).

. metoda confirmării adoptării.

Propunerea privind metoda de adoptare și publicare se face de comitetul tehnic național după corelarea aspectelor privind:

. importanța și relevanța standardului pentru economia romînească

. posibilitățile de finanțare a activităților de adopare

. prioritatea în implementare solicitată de agenții economici sau de organismele gurnamentale responsabile.

Relația Asociației de Standardizare din Republica Moldova cu Standardizarea Europeană și Internațională

Membru al:

ISO Organismul Internațional de Standardizare-1950

IEC Organismul Internațional de Standardizare în Electrotehnică-1920

ETSI Institutul European de Standardizare în Telecomunicații-1991.

Membru afiliat în:

CEN Comitetul European de Standardizare-1991

CENELEC Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică-1991.

Modalități de finanțarea a activităților de adoptare a standardelor europene

Date statistice privind finanțarea adoptării standardelor europene:

finanțe directe din resurse bugetare:

2001 – 343.500 EUR.

2002 – 550.800 EUR.

2003 – 728.400 EUR.

contracte directe cu agenții economici interesanți circa 30.000 EUR între 2001- 2003.

BENEFICIILE ECONOMICE ALE STANDARDIZĂRII

Materialul prezintă rezultatele unui studiu efectuate asupra a 4 mii de companii din Germania, Austria și Elveția.

În strînsă colaborare cu organismele de naționale de standardizare, au fost selectate 10 sectoare industriale, din care în 8 activitatea de standardizare este deosebit de intensă.

Interviurile cu experții s-au ținut cu reprezentați ai grupurilor de interes public, ai companiilor private și ai statului.

Raportul este structurat în 3 părți:

– Efectele standardizării într-o companie

– Efectele standardizare asupra companiei și a mediului său de afaceri

– Relație dintre companie și organismul său național de standardizare.

Acest studiu se concentrează asupra efectelor standardelor asupra unei companii, precum și asupra interacțiunii acelei companii cu mediul său de afaceri imediat. Aceste efecte au o influență directă asupra strategiei companiei. În particular, studiul se concentrează asupra efectelor standadelor asupra costurilor în general, asupra cercetării și dezvoltării și a sicurității.

Efectele asupra propriului sector de afaceri al companiei includ avantajele concurențiale potențiale asupra altor companii precum și formarea de alianțe strategice.

În general companiile nu sunt conștiente de semnificația strategică a standardizării.

Informația necorespunzătoare privind rolul standardizării înseamnă că potențialul strategic al standardelor nu este complet apreciat, iar decizia de-a participa la procesul de standardizare este luată numai pe baza analizei costului și consumului de timp.

Analiza la nivelul firmelor a evedențiat faptul că, chiar dacă unele companii nu sunt suficient de bine informate, ele sunt cel puțin parțial conștiente de potențialul strategic al standardizării și pot profita de ea.

Implicarea pe plan național în standardizare cu scopul de a influența.

-54% din agenții economici analizați au declarat că standardele europene și internaționale au scăzut barierele în calea comerțului din sectorul lor.

– Standardele naționale pot fi utilizate ca bariere netarifare în calea comerțului împotriva regiunilor economice cu standardele diferite. Prin globalizarea pieței, sunt în creștere cererile pentru sistemul mondial de standarde. La nivel european această cerință este îndeplinită de standardele europene.

Costuri și economii datorate aplicării standardelor europene și internaționale

La nivel european această cerință este îndeplinită de standardele europene.

61% din agenții economici analizați au declarat că sunt costuri implicate de conformarea cu standardele europene și internaționale.

În 37% din companii aceste costuri sunt determinate de participarea angajaților la lucrările de standardezare, care o încărcare a muncii, călătorii, folosirea limbilor străine.

37% din agenții economici analizați resimt o presiune crescută din partea competitorilor din cauza existenței standardelor europene și internaționale.

46% din ei au fost capabili de a economisi bani deoarece nu au trebuit să-și adapteze produsele la piețele de export.

39% din agenții economici analizați au văzut posibilități îmbunătățite de cooperare.

36% au beneficiat dintr-o mai mare alegere a furnizorilor.

Standardele internaționale încurajează comerțul intraindustrial mai mult decît standardele naționale

Pe lîngă verificarea ipotezelor derivate din teoria avantajelor competivității comerciale, s-a realizat o examinare separată a ipotezei că standardele privind compatibilitatea și calitatea generează comerțul, în vreme ce standardele care reduc varietatea limitează comerțul. Această din urmă ipoteză a fost derivată din principiile comerțului intraindustrial dintr-un grup de produse. Studiul nostru pe baza unor grupări după ICS a confirmat ipoteza că standerdele internaționale promovează comerțul intraindustrial mai mult decît o fac standardele naționale.

Standardele internaționale îmbunătățesc sansele competiționale ale producătorilor interni

De exemplu Germania importă mai mult din grupa de produse în care țara are un avantaj tehnologic, aducînd produse intermediare pentru procesare ulterioară. Nici colecția de standarde, nici subcolecția de standade naționale nu oferă o explicație semnificativă pentru fluxul total de import în Germania. Doar elaborarea de numeroase standarde internaționale are un efect negativ semnificativ acestui flux. Aceasta înseamnă că standardele naționale germania nu reprezintă bariere netarifare în calea comerțului și ca urmare nu conduc la destorsiuni comerciale. Totuși, rezultatul analizei evedențiază faptul că, colecția germană de standarde internaționale dă producătorilor interni au avantaj asupra concurenților lor străini. Surplusul de export, defenit ca diferență între importuri și exporturi, nu este semnificativ afectat de numărul relativ mare al patentelor germane. Totuși, standardele naționale nu au nici un efect negativ, iar standardele internaționale au o influiență pozitivă asupra cifrelor comerțului net. Aceasta pare să spriji ipoteza dezavantajului concurențial prin standarde naționale. Pe de altă parte, surplusul german la export reprezintă un beneficiu al utilizării standardelor internaționale. Aceasta confirmă prezumția că producătorii interni cîștigă un avantaj concurențial prin adoptarea standardelor internaționale.

Rezultatele analizei pe mai multe secțiuni confirmă imperic rolul pozitiv la standardelor internaționale.

Exporturile sunt determinate de fapt de portofonul tehnologic al unei națiuni, iar standardele internaționale în particular pot acționa ca un catalizator în difuzarea rapidă a cunoștințelor tehnologice noi și astfel asigură avantaje în cursa tehnologică internațională, întărind sistemul inovativ național.

Majoritatea companiilor folosesc standarde europene și internaționale datorită efectelor pozitive avute de acestea asupra exporturilor

Colecție germană de standarde care are la bază standarde europene și internaționale are un efect pozitiv asupra exporturilor și exporturilor. Majoritatea firmelor studiate folosesc standarde europene internaționale datorită efectelor pozitive avute de acestea asupra exporturilor.

În consecință, o creștere a numărului acestor standarde duce la o creștere a volumului exporturilor și importurilor. Aceasta corespunde legăturii favorabile existente între comerț și regulile tehnice care sunt identice în standardele europene și internaționale.

Din analiza macro economică și din studiul asupra companiilor putem concluziona că standardele europene și internaționale au o influiență pozitivă mai pronunțată asupra exporturilor decît standardele naționale. Prin urmare, companiile ar trebui încurajate să aibă un rol mai mare în activitatea de elaborare a standerdelor la nivel european și internațional. O condiție prealabilă a implicării internațională este participarea activă în activitatea de elaborare a standardelor la nivel național, iar firmele trebuie lămurite de beneficiile acesteia, ca fiind o strategie eficientă pentru exporturi.

Atît standardele naționale încît și cele intrenaționale pot oferi suport pentru transferul tehnologic de la liderii tehnologici înspre țările în curs de dezvoltare. Cu toate că acest lucru este favorabil politicii de dezvoltare, aceste țări pot prezenta o menințare la propria noastră competivitate, pentru că standardele le oferă posibilitatea să copieze produsele și procesele de producție. Transferul tehnologic dezvăluie deasemanea preferințele consumatorilor interni, făcîndu-le opțiunile transparente concurenții din întrega lume. Mai mult decît atît, părțile interesante ar trebuie să decidă dacă o propunere de standard ar trebuie prezentătă la nivel internațional pentru a îmbunătăți șansele de stabilire a unui avantaj pentru propria lor tehnologie.

Rezultatele analizei noastre macroeconomice confirmă analizele anterioare, făcute prin alte matode. Studiile noastre arată că beneficiile economice ale standardizării sunt de aproximativ 1% din produsul național brut. Efectul macroeconomic pozitiv, care depășește cu mult beneficiilor individuale la nivel economic, ușurarea activității statului datorită standardelor tehnice, justifică sprijinul financiar public pentru activitatea de standardizare, și oferă standardizării o poziție solidă în politica economică, la fel ca și cea de certare și inovare. În particular, ultima ar trebui să aibă o abordare mai integrantă, luînd în considerare legătura dintre inovație și difuzarea ei prin intermediul standardelor.

CONCLUZII

Moldova are tot dreptul sa fie membră a Uniunii Europene, și integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeană nu pare să fie ceva din domeniu fantasticului.

Însă în afară de eforturile Moldovei, așa cum arată toată evoluția relațiilor noastre cu Uniunea Europeană de pînă acum este extrem de important ca UE să fie interesată în aderarea noastră. Ce-i putem oferi UE noi, o țară mică, fără petrol și alte surse strategice, care produce mult vin si textile ieftine( ceea ce nu e vazut cu ochi buni de producatorii din UE).

Cu abordarea sa duală, studiul prezentat aduce numeroase detalii noi despre efectele economice ale standardizării, oferind rezultate unice în context internațional. Totuși, în ciuda faptului că dispunem acum de o mai mare înțelegere a importanții standardizării, o serie de întrebări rămîn. Pentru a rezuma, acest studiu am facut un progres remarcabil în analizarea fundamentală a importanței economice a standardizării, în timp ce tot odată au oferit premisele pentru cercetari viitoare.

Rezultatele studiului pot fi folosite ca bază pentru o discuție strategică privind viitorul elaborarii standardelor. Tot cei care sunt afectați direct sau indirect de standarde acum au acces la informație care îi pot ajuta sa-și definească strategiile de standardizare viitoare. Întîi, organismele de standardizare pot folosi aceste rezultate pentru a identifica domenii care pot fi imbunătățite pentru a răspunde la schimbările ce apar, ca și acele domenii în care clienții sunt mulțumiți. Mai mult decît atît, părțile interesate au acum o vedere largă asupra diferitelor efecte ale standardizarii, și pot folosi aceste cunoștințe pentru a-și formula strategiile.

În ansamblu, studiul poate figura ca un motiv stabil pentru o discuție strategică despre viitorul standardizării.

Deci, experiența anilor precedenți arată că UE poate influența puternic situația din țara sa, și nici unul din obiectivele enumerate mai sus nu este imposibil de atins, dar condiția cea mai importantă este că UE să ia decizia politică și să deschidă perspectiva aderării pentru Republica Moldova. Ușa care nu este închisă înseamnă pur și simplu că este deschisă, și trebuie recunoscut official acest lucru.

Bibliografie:

Legea Republicii Moldova Cu privire la standardizare

Concepția Sistemului Național de Standardizare(SNSRM).

Rolul standardizării internaționale în relațiile economice și sociale dintre țări.

Organizațiile europene de standardizare.

Standardizarea în țările înalt dezvoltate.

Planul național de activitate în Republica Moldova-UE.

SM 110:2000. Principiile și metodologia standardizării. Organizarea activității de Standardizare interstatală în Republica Moldova.

SM 1 21: 2000. Principiile și metodologia standardizării. Adoptarea Standardelor Europene și Standarde Moldovene.

SM 1 2002. Principiile și metodologia standardizării. Adoptarea standardelor internaționale în standarde moldovene.

Surse web:

Comisia Europeană – Enterprise and Industry: http: \\ europa. eu. int\ comm.\ enter.

Noua abordare: http// www. Newapproach.org/

SM1-20:2002. Principiile și metodologia standardizării. Modul de aplicare în Republica Moldova a documentelor normative de standardizare ale altor țări.