Rolul Standardelor de Contabilitate In Desfasurarea Profesiei Contabile

CUPRINS

INTRODUCERE

Societatea acordă un rol deosebit profesiei contabile, conduita și comportamentul profesioniștilor în oferirea informațiilor financiare, având o influență hotărâtoare asupra situației economice a companiilor în care aceștia își desfășoară activitatea.

Scopul raportului de cercetare este acela de a analiza măsura în care este redată imaginea profesionistului contabil în societatea zilelor noastre, pentru a obține un punct de vedere în determinarea strategiilor de piață și de perfecționare în acest domeniu.

În acest studiu empiric sunt prezentate o serie de abordări personale ce imprimă cercetării un caracter profesional și autentic.

Pe parcursul acestui raport de cercetare, am inclus pe lângă aspectele calitative, numeroase elemente cantitative, în vederea acordării unei mai mari obiectivități, concluziilor obținute și a înlăturării unor elemente ce pot implica subiectivitate.

Analiza sub aspect cantitativ, este prezentată ca rezultat al studiului unui material bibliografic vast, cuprinzând pagini de internet, cărți, articole, standarde, teze de doctorat din domeniul aplicării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, analiză efectuată în cadrul fiecărui capitol avizat, atingerea scopurilor stabilite, cu ajutorul celor mai eficiente metode de cercetare științifică.

Rezultatele obținute la finalul studiului reflectă implicarea noastră în cadrul acestei cercetări și oferă premise pentru viitoarele studii empirice.

Elaborarea unei cercetări de o asemenea anvergură implică o puternică motivație care constituie fundamentul alegerii prezentei teme de cercetare.

În vederea obținerii celor mai relevante concluzii, vom utiliza tehnici și metode din cele mai eficiente.

În realizarea prezentei lucrări am ținut cont de importanța cunoștințelor din domeniul studiat, urmând în același timp o serie de etape structurării indispensabile a acestui raport de cercetare, precum:

Ce este profesia contabilă și care este rolul acesteia în dezvoltarea economiei românești?

Cât de important este rolul profesiei contabile și de audit financiar în evoluția economiei românești?

Ce presupune profesia contabilă, cum este structurată și care sunt standardele implicate?

Care este rolul organismelor profesionale la nivel național și internațional?

Care este motivul pentru care organismele profsionale sunt importante?

Ce ne pot oferi organismele profesionale?

Care sunt principiile etice și morale în profesia contabilă?

Profesia contabilă prezintă o responsabilitate deosebită pentru interesul public și relevă importanța organismelor profesionale. Semnificația organismelor profesionale necesită stabilirea unor criterii de apreciere a metodelor și a rezultatelor atât de către cei care propun diverse soluții, dar și de cei influențați de respectivele decizii.

În același timp, compania ce beneficiază de serviciile profesionale, cât și publicul, necesită protecție în fața unei posibile ineficiențe a profesioniștilor contabili.

În vederea unei protecții sigure, organismul profesional adoptă anumite modalități de educație a contabililor, dar și de asigurare a calității serviciilor oferite de aceștia.

Organismele profesionale au un rol important în evoluția profesiei contabile prin:

Furnizarea de date referitoare la standardele de contabilitate ce stabilesc comportamentul profesioniștilor contabili;

Participarea la realizarea unei politici publice și direcții în domeniul contabilității, constituind bază de informare.

Organismele profesionale ne pot oferi informații privitoare la orientările în evoluția profesiei contabile pe plan global, aspectele regionale și internaționale implicate în pregătirea profesiniștilor contabili, oferirea de suport contabililor în dezvoltarea lor profesională, echilibrarea activităților de invățare și a celor importante din perspectiva îndeplinirii scopurilor vizate.

Studiul de față presupune cinci etape corelate, după cum urmează:

Etapa I: Stabilirea temei de cercetare științifică – a permis elaborarea temei de interes denumită ”Rolul standardelor de contabilitate în profesia contabilă”;

Etapa a II-a: Stabilirea scopului general urmărit – presupune aprecierea modalității de aplicare a standardelor de contabilitate în cadrul profesiei contabile;

Etapa a III-a: Stabilirea metodelor implicate în elaborarea studiului empiric – presupune fixarea celor mai adecvate metode de analiză, acestea fiind selectate diferit în funcție de tema abordată;

Etapa a IV-a: Realizarea modalităților de colectare și prezentare a informațiilor – reprezintă etapa prin care am consolidat procedeele de colectare a datelor referitoare la rolul standardelor de contabilitate în profesia contabilă;

Etapa a V-a: Aprecierea rezultatelor – reprezintă etapa în care am subliniat importanța interpretării informațiilor ce vizează rolul standardelor de contabilitate în profesia contabilă.

Structura studiului empiric este realizată pe două capitole, după cum urmează: Capitolul I ”Impactul standardelor de contabilitate asupra profesiei contabile la nivel național și internațional”, Capitolul II ”Studiu de caz privind factorii determinanti ai cooperării mediului universitar în concordantă cu mediul de afaceri – necesitatea unei relatii fundamentale între educația contabilă si profesie în contextul aplicării standardelor de contabilitate”, urmate de prezentarea unei serii de concluzii și propuneri referitoare la importanța implementării standardelor de contabilitate în cadrul profesiei contabile.

În cadrul introducerii, a fost necesară argumentarea tematicii științifice, justificând de asemenea, importanța obiectivului de cercetare, dar și a actualității științifice.

Finalul studiului constă în redarea unei scurte prezentări a principalelor ”Concluzii, propuneri și dezvoltări ulterioare”, ce ne ajută la formarea unor opinii referitoare la imaginea viitorului profesiei contabile și a educației contabile în contextul aplicării standardelor de contabilitate.

CAPITOLUL I IMPACTUL STANDARDELOR DE CONTABILITATE ASUPRA PROFESIEI CONTABILE LA NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

1.1 Fundamentele evoluției profesiei contabile

Raportul de față prezintă o serie de factori ce au influențat evoluția profesiei contabile românești pentru a oferi o prognoză în avans.

În cazul României, ca și context pentru cercetare, este esential a aborda modalitatea în care o profesie naționalăpoate fi aliniată principalelor cerințe internaționale, dar rămânând în același timp în strânsă legătură cu solicitările naționale.

Folosind numeroase surse pentru strângerea informațiilor, am dezbătut principalele etape ale evoluției profesiei, formare, răspândire și stabilizare, conflictele inter și intra-profesionale și implicațiile schimbării.

Domeniul contabil este determinat de instituțiile locale, în ciuda eforturilor de internaționalizare și aliniere la practicile internaționale.

Organizații internaționale precum IFAC, ACCA, sau ICAEW oferă sprijin și orientare pe baza unui model global al profesiei care în multe cazuri este influențat de evoluția din statele dezvoltate.

Pe de altă parte, în economiile mai puțin dezvoltate, profesia ia naștere sub influența presiunilor locale și globale. Factori precum globalizarea, procesul convergenței contabilității și activității organismelor profesionale sau dezvoltarea tehnologiilor pot genera uniformitate în cadrul profesiei și un rol sau imagine echilibrată a contabilului.

Evans si Fraser (2012) consideră faptul că ”globalizarea aduce o serie de provocări profesiei contabile prin asigurarea standardelor contabile globale, a certificării și eticii în profesia contabilă.”

În plus, factorul cultural, lipsa cunoștințelor cu privire la munca depusă de către profesioniștii contabili și diferențele ce țin de munca depusă în funcție de tipul companiei sunt factori ce provoacă o serie de discrepanțe.

Toate aceste aspecte dau naștere interesului pentru analizarea elementelor globale și locale ce țin de profesia contabilă.

La nivel național și internațional, întâlnim un număr de studii referitoare la imaginea contabilului și a profesiei contabile și implicările organismelor profesionale și academice.

Profesia contabilă se află în competiție cu alte profesii și de aceea este esențial să studiem imaginea percepută în societate, provocările cu care se confruntă, dar și viitoarele tendințe și previziuni. Profesia contabilă se confruntă cu noi dileme referitoare la numărul tot mai mare al diverselor companii, al tranzacțiilor financiare, cu creșterea activităților la Bursa de Valori București și cu nenumăratele cazuri de faliment.

Imaginea profesiei este foarte importantă, având influențe asupra poziției sociale, atractivitatea profesiei și rolul pe care membrii acesteia îl au în societate. Este important să analizăm imaginea contabilului în societatea zilelor noastre, pentru a obține un punct de vedere în determinarea strategiilor de piață și de perfecționare în acest domeniu.

Albu (2013) identifică și studiază ”principalii factori ai dezvoltării recente a profesiei contabile pentru a analiza tendințele viitoare. Un rol important în cadrul cercetări este oferit organismelor profesionale ce contribuie la modificarea imaginii și la dezvoltarea profesiei contabile”.

Tiron (2014) consideră că ”dezvoltarea profesiei în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, solicită răspunsuri la o serie de provocări dificile, cum ar fi efectul globalizării, evoluția rețelei profesionale, internaționalizarea profesiei și bineînțeles, problema referitoare la soluțiile cele mai bune pentru depășirea acestora, implicarea organismelor profesionale naționale și internaționale în sprijinirea activității profesioniștilor contabili”.

Albu (2013) susține că ”organismele profesionale naționale ar trebui să ia în considerare competeția cu cele internaționale pentru a genera un echilibru normativ ce ar putea aduce beneficii profesiei”.

Albu și altii (2015) consideră că ”imaginea profesionistului contabil va suferi modificări în viitor, datorită unui procent semnificativ al respondenților invervievați cu privire la profesia contabilă din România”.

Modificările la nivel global ce au afectat mediul de afaceri și stilul de viață al oamenilor, au accentuat o dezvoltare durabilă a profesiei contabile, respectând normele și noile criterii contabile.

În timp ce în mod general, dezvoltarea durabilă se axează pe generațiile viitoare, dezvoltarea durabilă a profesiei contabile are la bază satisfacerea nevoilor viitoare, neavând ca obiectiv doar nevoile prezente.

Profesia contabilă, în prezent este reglementată de Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la recunoașterea calificării profesionale de modificare a Directivei 2005/36/CEE, fiind recunoscută la nivel european.

Aceasta urmărește nu numai nevoile clienților, salariaților, băncilor, investitorilor, ci și pe cele ale publicului larg și este caracterizată printr-o independență a deciziilor luate de către auditori, aceștia fiind cei care restabilesc echilibrul economic și sprijină încrederea publicului în hotărârile ce vizează surmontarea crizei economice.

Specialiștii în domeniu se pot ridica la nivelul așteptărilor interesului public referitor la corectitudinea situațiilor financiare prin manifestarea unei conduite profesionale, transparente și corecte în activitatea de audit, conformându-se standardelor internaționale aferente și a reglementărilor de etică.

Profesionistul contabil este specialistul care s-a pregătit și s-a format conform standardelor cerute de statul în care urmează să activeze. Acesta are menirea de a menține un anumit grad de conformitate al activității financiar-contabile cu normele din domeniu, asigurând în acest fel posibilitatea dezvoltării durabile a companiei și nu doar a profesiei.

Dezvoltarea științifică influențează evoluția piețelor și a economiilor naționale, profesionistul contabil deținând un loc deosebit în progresul afacerilor.

Imaginea oricărei companii este reflectată prin situațiile financiare realizate de contabili.

Profesia contabilă este monitorizată de Federația Internațională a Contabililor (IFAC), organizație ale cărei baze au fost puse în anul 1977 cu rolul de a stabiliza profesia contabilă la nivel internațional.

IFAC are un rol deosebit în evoluția economiei globale, principalul său obiectiv fiind acela ca organizațiile să respecte standardele și normele impuse și scopul dezvoltării durabile a profesiei contabile pe plan național și internațional.

Profesioniștii contabili trebuie să urmeze cursuri de pregătire și formare continuă în vederea stabilizării dezvoltării durabile a profesiei contabile. Contabilii își pot desfășura activitatea cu ajutorul Standardelor Internaționale pentru Profesioniștii Contabili (IES). Astfel, profesia contabilă reușește să facă față modificărilor tot mai frecvente ale societății, dar și să îndeplinească nevoile actuale și cele viitoare ale utilizatorilor.

Există trei tipuri de documente oferite de către IFAC profesioniștilor contabili în vederea asigurării unor sevicii de înaltă calitate, documente evidențiate în cadrul Figurii nr. 1.1:

Sursa: Proiecție proprie după Toma, M., Potdevin, J., Elemente de doctrină și deontologie a profesiei contabile, Editura CECCAR, București, 2008, pag. 89

Figura nr. 1.1 Principalele categorii de documente emise de IFAC

Creșterea numărului companiilor, ameliorarea standardelor și normelor din sfera contabilă sprijină profesia contabilă și dezvoltarea sa durabilă, având influență asupra reușitelor acestor profesii.

Profesia contabilă nu implică doar cifre și calcule așa cum se întâmpla în trecut, aceasta acordă o mai mare importanță analizei rezultatelor, activității contabilului ce are la bază normele interne, dar și standardele internaționale. Profesionistul contabil are obligația să cunoască elemente din diferite domenii, precum: etică, analiză financiară, management, fiscalitate, astfel încât, prin activitatea sa să se poată valorifica informația oferită (Neag, 2008).

Albu (2012) prezintă ”un studiu privitor la imaginea și rolul contabilului, modelul general atașat contabilului român fiind acela al unui om care lucrează cu cifre într-un domeniu rigid. Susține totuși că, sfera contabilă nu ține doar de cifre, și mai presupune pe lângă aceasta, interacțiune, lucrul în echipă și creativitate”.

Această imagine este privită diferit de către grupurile sociale: pentru studenți, profesia este mai prestigioasă și etică, pentru profesioniști solicită flexbibilitate, creativitate, orientare către profit și spriijin în luarea deciziilor. Contabilitatea este birocratică, dar în marile orașe contabilul deține de aceea rolul de analist și consultant.

Un rol esențial în formarea imaginii profesioniștilor contabili este deținut de către abilitățile și competențele necesare desfășurării acestor activități.

Albu și Albu (2010) consideră că ”imaginea profesionistului contabil va suferi modificări în viitor, datorită unui procent semnificativ al respondenților invervievați cu privire la profesia contabilă din România”.

Albu și Albu (2012) prezintă și faptul că ”există anumiți factori ce cauzează această modificare: mediul organizației și cel economic, progresul tehnic, adoptarea IFRS și accentul pus pe raționamentul profesional și etică”.

Albu și altii (2014) oferă ”o reprezentare a percepției studenților cu privire la imaginea profesiei contabile în România, studiul analizând opiniile studenților cu privire la rolul și abilitățile profesionistului contabil și o serie de aspecte de poziția profesiei în societate și pe piața muncii”.

Pentru o mai bună comunicare financiar-contabilă, dar și pentru creșterea încrederii și asigurarea unui mediu de afaceri productiv, a fost nevoie de realizarea conformității normelor contabile din țările Uniunii Europene cu IFRS.

Dezvoltarea durabilă a profesiei contabile prezintă un rol deosebit și din punct de vedere al armonizării legislației la nivel național.

Așadar, procesul de dezvoltare al profesiei contabile, cât și organismele profesionale contabile sunt de obicei discutate în relație cu statul ca sistem al puterii.

Profesia contabilă este esențială, deoarece contribuie la îndeplinirea obiectivelor principale ale dezvoltării socio-economice ale unei țări, la creșterea economică și procesul de dezvoltare continuă.

Organismele profesionale dețin o funcție deosebită contribuind permanent la îmbunătățirea imaginii profesiei contabile astfel încât, contabilul să nu dețină un rol marginal în cadrul societății.

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) monitorizează profesia contabilă din țara noastră, având filiale în toate județele.

La nivel național, CECCAR dispune de o serie de caracteristici esențiale privind activitatea sa, acestea fiind redate în cadrul Figurii nr. 1.2:

Sursa: Proiecție proprie după Albu, N., Imaginea și rolul contabilului în Romania – rezultate empirice și implicații pentru profesie, Contabilitatea, Expertiza și Auditul Afacerilor, no. 1, 2012, pag. 8

Figura nr. 1.2 Principalele caracteristici ale activității CECCAR

Contabilul este deosebit de important pentru reușita unei afaceri, având ca și criterii, trei fundamente:

Etica;

Calitatea serviciilor;

Dezvoltare profesională continuă.

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) este organismul ce autorizează activitatea auditorilor financiari, aceasta fiind aprobată de organismul de monitorizare a activităților aferente, organism ce sintetizează rapoartele financiare ale companiilor și în cele din urmă elaborează un raport prin intermediul căruia asigură publicul de autenticitatea și exactitatea sa.

Acesta este și motivul pentru care profesionistul contabil are responsabilitatea de a dovedi o pregătire profesională de calitate în sfera sa de activitate.

Utilizatorii situațiilor financiare au anumite așteptări în ceea ce privește practica de specialitate, așteptări ce vizează calitatea, transparența și relevanța datelor furnizate. În acest fel, se poate emite o judecată de valoare privitor la starea companiilor auditate.

Profesioniștii contabili se ghidează după două tipuri de norme: Codul Etic și Standardele Internaționale de Audit emise de Federația Internațională a Contabililor, norme aplicate în totalitate de către toți auditorii financiari.

Există un interes tot mai pregnant pentru reformare în sfera contabilă atât la nivel european, cât și mondial.

CAFR a adus în discuție și a analizat reglementările privind auditul conturilor anuale și auditul statutar, oferind sprijin reformelor profesiei de audit.

Criza financiară și controversele economice au adus în discuție modalitatea în care unele companii activează la nivel național și internațional.

S-a adus în discuție punerea în funcțiune a unui organism adiacent de monitorizare a profesioniștilor contabili, și anume Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (CSPAAS).

Sursa: Proiecție proprie după Berinde, S.R., Groșanu, A. and Răchișan, P.R., Study on substantiation of managerial decisions in order to improve the shareholders' investment in the audited entities, Audit Financiar, no. XII(111), 2014, pag. 35.

Figura nr. 1.3 Evidențierea caracteristicilor CSPAAS

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) este de asemenea monitorizat public.

În România, Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) supraveghează aceste activități, sub monitorizarea CSPAAS.

Reforma constituie soluția pentru depășirea dificultăților administrative, politice, sociale și economice. Trebuie să ținem cont și de unele măsuri care ar putea dăuna adoptării unor decizii atunci când nu sunt corect aplicate.

Sfera auditului nu rămâne străină în fața reformelor, Comisia Europeană constituind sprijin în această direcție.

Există unele propuneri de schimbare a normelor de audit ce au caracter restrictiv, fiind recomandată evitarea și eliminarea lor, deoarece nu pot susține îndeplinirea scopului prestabilit și vor rezulta într-o serie de controverse în domeniu.

Considerăm că anumite recomandări CE ar putea avea influențe negative asupra profesiei de audit și a asigurării serviciilor și ne manifestăm scepticismul cu privire la aplicarea acestor recomandări ce implică devalorizarea profesiei.

1.2 Etică și moralitate în profesia contabilă

1.2.1 Profesionistul contabil și etica

Studiul de față vizează totodată și unele aspecte referitoare la etica și moralitatea în profesia contabilă, obiectivul acestui studiu reprezentându-l încercarea de a demonstra că un comportament neetic nu apare doar în cazul unor erori în raportarea financiară, ci și în cazul în care profesioniștii contabili fac uz de informațiile deținute în scopul realizării unor delapidări.

Bunea și alții (2008) abordează ”tema comportamentului etic în profesia contabilă și consideră că etica solicită profesionistului contabil onestitate și integritate în exercitarea propriei misiuni, ceea ce ni se pare destul de important”.

De aceea, bazându-se pe abilitățile profesionale și independența profesionistului contabil, entitatea ar trebui să se bucure de valori morale deosebite, iar profesioniștii să asigure companiei nu numai un serviciu profesionist, ci și implicare personală pe baza unor principii morale înalte.

De Villiers și alții (2014) sunt de părere că ”activitatea contabililor și auditorilor presupune un grad ridicat de etică. Utilizatorii situațiilor financiare se bazează pe raportările financiare anuale ale unei companii, întrucât datele oferite de acestea sunt utile luării unor decizii în vederea investițiilor viitoare”.

Profesionistul contabil trebuie să cunoască etica și modalitățile de depășire a obstacolelor, astfel încât să ia deciziile cele mai eficiente, chiar dacă publicul va fi beneficiarul acestor alegeri și nu compania.

Profesionistul contabil are datoria să respecte cele mai stricte cerințe de etică și moralitate referitoare la informațiile pe care le furnizează. Nerespectarea acestor criterii etice poate duce la erori, influențând investiții neproductive, sau prezentări eronate ale situațiilor financiare ale companiilor.

În diverse studii empirice naționale, subiectul profesiei contabile a constituit un aspect major, dovadă fiind articolele apărute în ultima perioadă.

Ristea si Dumitru (2012) abordează ”Codul Etic al Contabililor din punct de vedere al confidențialității, conduitei și competențelor profesioniștilor în domeniu”.

Mihăilescu (2007) tratează ”exactitatea și criteriile etice ale auditorilor în activitatea pe care o prestează”.

Mutiu și Tiron Tudor (2012) prezintă ”legătura dintre etică și profesionalism”, iar Ristea și Dumitru (2012) prezintă într-un mod structurat ”problemele de etică ce țin de audit și profesia contabilă”.

De Villiers și alții (2014) dezbat ”un subiect referitor la reputația profesioniștilor contabili, aceasta fiind privită ca o calitate majoră a acestora”.

Pe baza articolelor studiate, companiile și indivizii consiliați de către profesioniștii contabili sunt datori să cunoască propriile responsabilități etice.

Managerii companiilor au o responsabilitate tot mai mare în demonstrarea conformității modalităților abordate și a strategiilor cu interesul public și criteriile stabilite de către acționari.

Există numeroase asociații profesionale ce reglementează profesia contabilă, prin diverse strategii de aplicare a unor rganism etice.

Federația Internațională a Contabililor Autorizați (IFAC) reprezintă organismul ce s-a preocupat cel mai mult de respectarea standardelor de etică în contabilitate.

Principiile existente în codul etic al IFAC sunt integritatea, expertiza și transparența, manifestate de către profesioniștii contabili.

Bunea și altii (2013) susține că ”principiile etice reprezintă forma cea mai exactă prin care profesiile admit responsabilitățile pe care le au față de societate”.

În Figura nr. 1.4 sunt evidențiate o serie de roluri importante ale codurilor de etică, după cum urmează:

Sursa: Proiecție proprie după Toma M., Drumuri prin memoria profesiei contabile, Ed. CECCAR, București, 2011, pag. 32

Figura nr. 1.4 Factori determinant ai codurilor de etică

Camera Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) este organismul care stabilește criteriile de conduită profesională pentru profesioniștii contabili, norme ce pot fi structurate conform Codului Etic Național al Profesioniștilor Contabili (2006) în Figura nr. 1.5, astfel:

Sursa: Proiecție proprie după Toma M., Drumuri prin memoria profesiei contabile, Ed. CECCAR, București, 2011, pag. 35

Figura nr. 1.5 Principiile CECCAR

Profesionistul contabil are responsabilitate față de utilizatorii serviciilor contabile, clienți, investitori, angajați, angajatori, astfel încât, să poată avea loc o dezvoltare și funcționare economică eficientă.

Activitatea contabililor și comportamentul acestora, sunt factori determinanți în dezvoltarea economică a statului în care își desfășoară activitatea.

1.2.2 Rolul moralității în profesia contabilă

Profesia contabilă deține un rol deosebit de important în emiterea și analiza datelor contabile, indispensabile utilizatorilor în luarea unor hotărâri.

Tingey-Holyoak și Burritt (2012) abordează ”dezvoltarea morală ca o succesiune de șase faze”, model utilizat în diverse studii de etică contabilă ce au relevat faptul că profesioniștii contabili și studenții au obținut rezultate scăzute față de studenții și absolvenții obișnuiți.

Cel mai adesea, apar contradicții referitoare la rolul moralității în sfera administrației, afacerilor și a dreptului.

Solomon și alții (2013) prezintă ”rolul moralității ca o permisiune naturală de a face rău altora, în contextul în care acest rol nu ar fi afectat”.

În menținerea unui standard înalt de prestigiu și integritate al profesiei contabile, moralitate reprezintă factorul determinant.

Societatea acordă un rol deosebit profesiei contabile, conduita și comportamentul profesioniștilor în oferirea informațiilor financiare, având o influență hotărâtoare asupra situației economice a companiilor în care aceștia își desfășoară activitatea.

Contabilul nu doar raportează, ci și influențează deciziile managementului, ceea ce ne demonstrează faptul că modul în care profesionistul activează este extrem de relevant.

În ultimii ani, a avut loc o creștere a interesului acordat eticii contabile. Totuși, există unele neajunsuri în ceea ce privește unele principii și reguli.

Etica are o semnificație deosebită pentru profesioniștii contabili și pentru cei ce utilizează serviciile acestora, beneficiarii având încredere că situațiile financiare sunt obiective și transparente.

Contabilul zilelor noastre are menirea de a se dezvolta în același timp cu evoluția legislației, a contextului afacerilor și a strategiilor de conducere. Dat fiind faptul că publicul manifestă o încredere deosebită deciziilor luate de profesioniștii contabili, este indispensabil menținerii unui grad eficient de obiectivitate în sfera contabilă.

Profesioniștii trebuie să depășească regulile cu care au fost obișnuiți la începutul carierei, necesitând metode și tehnici de actualitate în vederea îndeplinirii responsabilităților asumate în fața publicului.

1.2.3 Reglementările în materie de etică în profesia contabilă: o abordare internațională, europeană și americană

Literatura națională de specialitate s-a orientat destul de mult spre aspectele etice ale profesiei contabile, ținând cont de normele etice internaționale, acestea fiind prevăzute și de Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).

Criteriile etice internaționale ocupă un loc important în condițiile prezentei internaționalizări a profesiei contabile.

Tabelul nr. 1.1 prezintă o evidențiere a criteriilor etice ale profesioniștilor contabili fiind reflectate norme internaționale, în al doilea rând este prezentată legislația europeană în domeniu și nu în ultimul rând, sunt abordate normele americane ce țin de această analiză.

Tabelul nr. 1.1 Criteriile etice ale profesionistilor contabili

Sursa: Prelucrare proprie după Ristea, M., Dumitru, C.G., Libertate și conformitate în standardele și reglementările contabile, București, Editura CECCAR, 2012, pag. 62

Datorită numeroaselor norme etice impuse profesioniștilor contabili, în cadrul Tabelului nr. 1.1 am încercat să punem în lumină atât utilitatea, cât și obligativitatea criteriilor etice ce țin de tematica abordată.

1.3 Raționamentul profesional și relevanța informațiilor contabile. Dileme și dezbateri

Normalizarea, armonizarea și convergența reprezintă puncte de interes la nivel internațional deși, în realitate, normele contabile nu au capacitatea de a acoperi întreaga sferă economică.

În vederea obținerii unei imagini transparente și pentru a ajuta factorii de decizie, contabilii folosesc un anumit tip de raționament, fiind vorba de raționamentul profesional.

Furnizarea informațiilor de către situațiile financiare anuale în vederea luării deciziilor solicită raționament profesional în contabilitate, de care profesionistul contabil trebuie să se folosească în analiza, clasificarea și intepretarea evenimentulor economice și financiare sau a tranzacțiilor de acest tip.

În situațiile în care profesioniștii contabili nu au la dispoziție reglementări și ghiduri specifice care să prevadă abordarea unor probleme particulare, aceștia pot face uz de judecata profesională și de un anumit grad de libertate în luarea deciziilor.

Ristea și Dumitru (2012) consideră că ”raționamentul profesional este un concept ce poate fi regăsit mai mult sau mai puțin în implementarea angajamentelor contabile și în evaluarea activității în curs de desfășurare, așa încât în contextul actual, profesionistul contabil este persoana de care depinde fundamental aplicarea corectă a reglementărilor contabile în vederea unei reprezentări fidele a realității economice. Exercitarea raționamentului profesional ar trebui realizată în spiritul unei imagini transparente”.

Este un lucru bine știut faptul că fiecare profesionist are propriul său raționament, format în urma unei experiențe proprii. Acest lucru poate face ca relevanța deciziilor adoptate să poată fi uneori contestată, mai ales din cauza nerespectării anumitor reglementări în trecut, ceea ce a dus la o serie de scandaluri financiare.

Ținând cont de toate aceste aspecte, conformitatea și libertatea pot fi privite ca elementele unei dileme ce trebuie soluționată, concluziile reprezentând relevanța și credibilitatea datelor din situațiile financiare.

În contextul actual, sistemul contabil din România, implică conformitatea cu Noua Directivă Europeană 2013/34/EU a Parlamentului European și Consiliului și armonizarea la regulile IFRS, continuitatea activității și raționamentul profesional rămânând principalele concepte ce caracterizează actualul sistem contabil românesc.

În cercetarea sa, Bunea (2013) subliniază ”principalele elemente ale acestei directive ce vor avea cu siguranță efect asupra dezvoltării și modernizării actualului sistem contabil național. Noua Directivă Europeană se referă, așadar la raționament professional”.

Reglementatorii români s-au preocupat tot mai mult pentru modernizarea sistemului contabil și alinierea lui la Directivele Europene și IFRS. Anul 2015 aduce schimbări în sfera contabilă datorită adoptării Directivei 2013/34/EU a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 referitor la situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoarte aferente ale anumitor tipuri de companii.

Datorită acestui proces de armonizare determinat de fenomenul globalizării, al internaționalizării afacerilor și al dezvoltării sistemelor informaționale, conceptul de raționament profesional a fost inclus în standardele contabile din România.

Raționamentul profesional este un concept ce implică subiectivism. Este important ca acesta să fie introdus în normele IFRS pentru a ajuta profesioniștii contabili să dezvolte politici contabile ce oferă terțelor părți o reprezentare clară a realității economice a companiei.

Referitor la IFRS, Albu (2013) afirmă că ”acestea țin în mod special de structurarea și prezentarea informațiilor financiare în situațiile financiare anuale și nu neapărat de modalitatea în care acestea pot fi obținute”, ceea ce reprezintă domeniul raționamentului profesional.

Practica contabilă trebuie să se ghideze ținând cont de o imagine obiectivă a situației economice, iar acest lucru poate fi realizat prin conformarea la normele și standardele domeniului și cele profesionale.

Trebuie ținut cont de asemenea, de faptul că nu numai respectarea normelor duce la îndeplinirea obiectivului contabil, ci și capacitățile profesioniștilor care se implică activ în munca depusă.

Aici intervine raționamentul, etica și originalitatea pe lângă cifrele și calculele contabile utilizate în reprezentarea realității economice.

Soluția propusă de Lehman (2014) este ca ”profesioniștii contabili să acționeze cu înțelepciune, fără a uita însă, ambiguitățile ce țin de etică în contabilitate și rolul critic al programei contabile, educației și pedagogiei”.

Calotă (2013) aduc în discuție ”implicațiile privitoare la conformitatea sau neconformitatea principiilor etice în profesia contabilă”.

Albu (2013) consideră că ”ar fi ideal ca raționamentul profesional să fie folosit în vederea asigurării unei imagini clare a realității economice, a operațiilor și tranzacțiilor, cu toate că de cele mai multe ori, creativitatea contabilă este utilizată astfel încât unii dintre utilizatorii informației contabile să beneficieze de acestea în detrimentul altora”.

Cernușca (2014) se referă la ”percepția pe care o au profesioniștii contabili cu privire la manifestarea raționamentului profesional în sfera contabilității, confirmând faptul că majoritatea profesioniștilor consideră reglementările contabile actuale din țara noastră ca fiind furnizoare a unor oportunități pentru exprimarea raționamentului profesional în domeniu”.

Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014 oferă libertate de decizie profesioniștilor contabili în cazul în care normele prestabilite nu oferă un model clar al situațiilor financiare ale companiei.

În acest caz, compania are responsabilitatea de a preciza datele referitoare la abaterile de la reglementări, motivele și influența asupra situațiilor financiare.

Raționamentul profesional este indispensabil activităților de audit așa cum sunt obligatorii reglementările și standardele fixe în cazul evidenței contabile. Importanța raționamentului profesional în adoptarea deciziilor este susținută de ISA 2009. Aceste hotărâri privesc:

Semnificația și riscul auditului;

Tipul, momentul și durata activității de audit;

Analiza modalității de obținere a unor probe de audit;

Luarea în calcul a acțiunilor ce pot duce la îndeplinirea scopului standardelor internaționale de audit și implicit, al profesioniștilor contabili;

Analizarea raționamentului de management în adoptarea cadrului general de raportare financiară;

Formularea unor răspunsuri în urma auditului.

Controversa cifrelor contabile este recunoscută de către orice profesionist în domeniu, fiind chiar acceptată de către Directivele Europene.

Adoptarea unor raționamente distincte rezultă în concluzii diferite cu efecte asupra analizei informațiilor, a aprecierii cifrelor economico-financiare și a deformării realității.

Auditorii sunt obligați să identifice exactitatea situațiilor financiare, fraudele, conformitatea cu normele legislative, dar și conduita față de mediul extern.

Omogenitatea apare în situația în care doi auditori obțin aceleași rezultate în urma adoptării reglementării de audit.

Cu toate că există norme prestabilite, auditorii acționează distinct, raționând în mod propriu, dar făcând uz de metode adecvate în vederea obținerii rezultatelor scontate.

Uneori, profesioniștii tind să nu ia în calcul reglementările, ghidându-se pe propria experiență și pe drepturile de care se bucură. În această situație apar suspiciunile legate de relevanța informațiilor financiare prezentate.

Raționamentul contabil deține un rol major în activitatea auditorilor, vizând reprezentarea clară și transparentă a situației companiei. Acesta este motivul pentru care tindem să credem că activitatea de audit nu poate fi privită independent de raționamentul auditorului și de experiența sa.

Literatura de specialitate națională prezintă o serie de probleme legate de manifestarea raționamentului profesional în contabilitate și conexiunea lui cu etica în domeniu, spre deosebire de literatura de specialitate străină ce acordă un deosebit credit cercetărilor din domeniul raționamentului profesional.

Tema a dus la o serie de controverse de-a lungul timpului. Organismele normative nu au manifestat interes în lămurirea acestor tipuri de neclarități, ceea ce ne determină să încercăm o clarificare a problemelor legislative atât din punct de vedere teoretic, cât și practic.

De obicei, standardele naționale oferă profesioniștilor contabili o direcție generală, un reper, fără a putea preconiza dificultățile apărute în practică din cauza diverselor condiții apărute în cadrul companiei, fie ea de dimensiuni mici sau mari.

Raționamentul profesional reflectă capacitatea și profesionalismul auditorilor, implicând abilitatea de a lua hotărâri adecvate bazate pe fundamente esențiale.

Trăsătura de generalitate a normelor contabile este cea care generează utilitatea raționamentului profesional.

Factorii determinanți ai raționamentului profesional sunt redați în cadrul Figurii nr.1.6:

Sursa: Proiecție proprie după Cernușca,L., Percepția profesioniștilor contabili privind manifestarea raționamentului profesional în perimetrul contabilității, Editura CECCAR, 2014. Expertul contabil și tehnologia informațională între necesitate și raționament profesional.Cluj:Editura Casa Cărții de Știință, 2014, pag. 93;

Figura nr. 1.6 Factori determinant ai rationamentului profesional

Un dezavantaj ce ar putea fi implicat în utilizarea raționamentului profesional îl reprezintă lipsa de capacități, experiențe și deprinderi.

Un profesionist contabil care nu face uz de propria rațiune, nu ar fi capabil să-și exercite profesia într-un mod adecvat.

Formarea continuă ce implică cursuri specializate, documentare pe cont propriu constituie factorul unei permanente dezvoltări și îmbunătățiri a raționamentului profesional.

Capacitatea de folosire a raționamentului contabil se formează încă din prima perioadă de pregătire a contabililor.

Adoptarea și implementarea IFRS, dar și aprobarea normelor naționale contabile generează o creștere tot mai mare a exigențelor privitoare la activitatea tot mai complexă a profesioniștilor contabili.

Aplicarea conformă reglementărilor contabile armonizate cu Directivele EU, în vederea unei reprezentări corecte a realității economice a companiei depinde în mare măsură de comportamentul etic al profesionistului contabil. Contabilul nu ar trebui să facă uz de raționamentul profesional pentru realizarea unor situații financiare care să răspundă scopurilor ascunse ale managerilor cu privire la poziția financiară și performanța companiei.

Există situații în care contabilii sunt tentați să apeleze la practici și tehnici contabile creative dând naștere la dificultăți în găsirea metodelor de maximizare sau minizare a rezultatelor.

1.4 Evoluția organismelor profesionale în sfera profesiei contabile – pe exemplul CECCAR si CAFR

1.4.1 Imaginea actuală a organismelor profesionale

În timpul comunismului, era folosită contabilitatea în partidă simplă. Acesta este fundamentul profesiei contabile românești și punctul de pornire în adaptarea nevoilor economiei de piață. Modalitatea în care profesia este organizată și impactul strategiei organismelor asupra profesiei contabile suferă numeroase modificări. Imediat după căderea comunismului, profesia (CECCAR) a fost revizuită în anul 1992.

În anul 1999, la cererea Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, au fost puse bazele CAFR. Ambele organisme profesionale sunt astăzi membrii IFAC și întrețin de asemenea o relație bună cu organismele contabile internaționale. De exemplu, ACCA se bucură de o poziție bună în România, la fel ca și în alte țări dezvoltate (Nobes, 2011). Există și unele organisme noi precum, ICAEW și CIMA care încearcă să pătrundă pe piața din România și să stabilească parteneriate atât cu CECCAR, cât și cu CAFR.

Organismele profesionale românești promovează pe web-site-urile și în publicațiile proprii, parteneriate și activități de importanță internațională. De asemenea, reprezentanții cei mai de seamă ai organismelor internaționale la congresele organismelor profesionale (de exemplu, președintele IFAC), își afirmă conexiunea cu mediul internațional.

Interviurile cu reprezentanții CECCAR demonstrează implicarea acestora în activitatea internațională, apartenența la diferite grupuri și o bună reputație internațională. Cu toate acestea, în ceea ce privește membrii, există un dezechilibru între imaginea internațională și problemele cotidiene.

CECCAR este un organism profesional dezvoltat, cu aproximativ 60.000 de membrii și studenți. Se pare că strategia adoptată a fost atragerea și acceptatea cât mai multor membrii în cadrul profesiei pentru a asigura stabilitatea și forța acesteia. Pe de altă parte, în domeniu își desfășoară activitatea contabili instruiți în perioada comunistă. Există studii ce demonstrează că datorită importanței și diverselor interese ale celor implicați în management apar o serie de dificultăți în adoptarea unui standard și a unor programe de educație continuă înalt calitative.

Presiunile sociale ce își au originile în trecut, normele și valorile acționează împotriva evoluției semnificative a profesiei. În consecință, aceste probleme și interese au generat incapacitatea de a asigura profesiei, contextul instituțional optim pentru o corespondență normativă.

Legitimitatea strategiei CAFR a presupus în primii ani un acces dificil la profesie, justificându-și legitimitatea cu ajutorul unei poziții superioare. Există totuși, unele breșe, iar exigențele au fost considerate ca fiind eliminate din practică, această politică suferind schimbări de-a lungul timpului.

Există puține studii care tratează rolul și imaginea contabililor în contextul românesc actual. Albu și Albu (2010) sugerează ”că profesioniștii contabili sunt priviți ca niște oameni ai cifrelor, dar în mediul românesc aceștia îmbracă și rol de furnizori de informații, rol în sprijinirea luării deciziilor, funcție în analiză și rol de consultant”. Albu și alții (2011) consideră că ”profesioniștii contabili din România sunt mai preocupați de către aspectele nucleu ale profesiei, precum: raportarea, conformitatea legală și aprecierea performanței, fiind mai puțin interesați de rolurile ce implică sustenabilitate și guvernanță”.

Reprezentanții organismelor profesionale tind să sprijine o trecere de la imaginea tradițională a contabilului utilizator de cifre, cu o conduită conservatoare și monotonă. (Albu și Albu, 2010)

Este sprijinită ideea că organismele profesionale au contribuit la modificările suferite de către profesia contabilă.

Unul dintre obiectivele principale ale unui set de standarde contabile globale acceptate precum IFRS, este acela de a îmbunătăți comparațiile transnaționale între performanțele companiei.

Totuși, cercetările au demonstrat că influența mediului cultural este un factor cheie al influenței asupra practicilor contabile. Cultura este evident un susținător al dezvoltării contabile, dar și al educației în domeniu.

Globalizarea mediului de afaceri modern și acceptarea la scară largă a IFRS dovedesc că practicile contabile nu mai sunt restricționate de frontierele naționale. Hail și alții (2010) sunt de părere că ”IFRS-urile emise de IASB și US-GAAP emise de către FASB vor fi incluse la un moment dat într-un singur set global de standarde contabile”. Cu toate acestea, valabilitatea acestei opinii rămâne în continuă dezbatere, din cauza numeroaselor obstacole ivite în calea eforturilor globalizării. Astfel de obstacole se referă la diferențele naționale și regionale în interpretarea și adoptarea principiilor și standardelor contabile și la nivelurile oscilante ale transparenței în procesul de adoptare al IFRS (Bebbington si altii, 2014).

În cazul CECCAR, conformarea cu standardele și reglementările internaționale este un indicator al faptului că s-a ținut ascunsă competența specialiștilor, iar organismul profesional a adus-o la suprafață și a deschis noi orizonturi (Albu si altii, 2013).

Suntem de părere că a exista un nivel redus de presiune coercitivă, un nivel moderat de concordanță și de asemenea, o oarecare orientare către concordanța normativă din partea CECCAR-ului. Profesioniștilor contabili li se cere să urmeze anumite stagii profesionale pentru a accede și a se menține în cadrul profesiei (Heffes, 2008).

O parte a acestui stagiu de pregătire este realizat conform standardelor internaționale, cel puțin în ceea ce privește IFRS, auditul și standardele de etică. Nu există însă mecanisme coercitive puternice care să asigure alinierea deplină la aceste cerințe. De asemenea, cei care acced la profesie, se așteaptă să fie pregătiți pentru practica imediată și nu pentru dezvoltarea viitoare a propriei cariere (Bunea și alții, 2013).

Date fiind așteptările din partea mediului de afaceri, este dificilă pentru profesia contabilă, furnizarea unei pregătiri adecvate tuturor situațiilor. De exemplu, mulți contabili ce activează în cadrul Întreprinderilor Mici și Mijlocii nu înțeleg necesitatea studierii IFRS, de vreme ce problemele lor sunt legate de taxe și legislație. Pe de altă parte, pentru contabilii ce activează în multinaționale, există o nevoie mare de pregătire pentru asimilarea cunoștințelor referitoare la IFRS, ca rezultat al interviurilor aplicate.

Per ansamblu, cursanții ce vizează funcția de expert contabil sau contabil autorizat, consideră că dețin un nivel adecvat de competențe în contabilitate, audit și taxe, și un nivel mai scăzut în cunoașterea contabilității internaționale guvernanței corporative, pieței financiare și managementului (Bunea și alții, 2013).

În ciuda acestei varietăți generatoare de obstacole în crearea unei concordanțe normative, CECCAR s-a dedicat în ultimii ani elaborării unor instrucțiuni utile diverselor domenii și sprijin în înțelegerea reglementărilor contabile. Profesia pare a fi omogenă din perspectiva analizei oferite de CAFR. Luând în considerare informațiile publicate pe web-site observăm că CAFR organizează activități (lucru în grup, pregătire) în parteneriat cu Big-4 și alte firme de audit. Se poate observa o diferență între Big-4 și alți auditori, contabilii ce lucrează în acest parteneriat sunt văzuți ca fiind mult mai competenți (Albu și alții, 2011a). Aceste activități oferă condiții pentru corespondența normativă.

Pe lângă organismele naționale, cele internaționale, în special ACCA, activează ca și factori de presiune pentru schimbările în cadrul profesiei, certificarea ACCA fiind indicativ al unei pregătiri excelente.

În concluzie, pe baza studiul de fată am descris evoluția organismelor profesionale naționale și lupta lor pentru legitimitate. Prin acțiunile lor, organismele profesionale au conturat fundamentul pe care profesia evoluează și se dezvoltă. Sugerăm că organismele profesionale s-au conformat exigențelor organizațiilor internaționale cu scopul de a fi recunoscute și de a fi considerate legitime. Acestea folosesc legitimitatea pentru a-și consolida poziția pe piața locală.

Cu toate acestea nu au preluat în totalitate modele internaționale astfel, cadrul normativ al profesiei rămâne limitat în special la exigențele legale pentru conformitate.

Acest studiu aduce o anumită contribuție literaturii de specialitate, dar și organismelor profesionale și academice ce ar trebui să înțeleagă și să sprijine schimbările în cadrul profesiei și să joace un rol important în evoluția sa viitoare. Este nevoie de cercetări ulterioare pentru a înțelege motivul variației factorilor ce influențează profesia, reacțiile apărute în cadrul profesiei și implicațiile în ceea ce privește educația.

De asemenea, de vreme ce conceptul de concordanță prezintă unele limite ar putea fi luate în considerare și alte cadre folositoare pentru dezvăluirea altor perspective ale evoluției profesiei contabile.

1.4.2 Colaborarea educației cu organismele profesionale și domeniul afacerilor

Anii 2014-2015 au constituit o etapă semnificativă și caracterizată de numeroase acțiuni și evenimente pentru CECCAR și CAFR.

Această perioadă pozitivă și evoluția CECCAR se datorează în mare parte membrilor săi, a experienței pe care aceștia au dobândit-o de-a lungul activității și a orientărilor spre aplicarea continuă a standardelor profesionale și ale Codului Etic al Profesiei Contabile. Cea mai mare contribuție a avut-o comunicarea eficientă cu membrii organismului, interesul și importanța acordată schimbării opiniilor nefavorabile ale unora dintre membrii și recunoașterea avantajelor oferite de organismul profesional din care fac parte.

Specialiștii au dat dovadă de profesionalism, fidelitate și capacitate de a acționa în mod matur, stabil și continuu, aplicând cele trei principii fundamentale și anume: calitatea, etica și educația.

În cadrul ședințelor organizate în perioada 2014-2015, CECCAR a evaluat gradul de conformitate și modul de respectare a reglementărilor ce vizează educația și etica profesională, măsurile referindu-se la cooperare continuă și comunicare cu profesioniștii contabili, evaluarea sesizărilor primite și a rapoartelor elaborate de către profesioniști.

Scopul nostru este de a evidenția rolul atât al CECCAR, cât și a CAFR, prin prisma colaborării acestora cu sfera afacerilor, sfera educațională, dar și cu cea universitară, analizând separat cele două organisme profesionale analizate.

Rolul CECCAR cu sfera afacerilor, sfera educațională și sfera universitară

1. Atribuțiile CECCAR cu sfera afacerilor

CECCAR menține o cooperare benefică cu reprezentanții din domeniul afacerilor, identificând astfel dilemele și obstacolele pe care aceștia le întâlnesc în practică.

Creșterea economică, comunicarea socială și asigurarea de noi locuri de muncă sunt rezultate ale unui mediu de afaceri favorabil, susținut de un grad ridicat al profesionalismului și utilizarea unor metode și tehnici de actualitate în managerierea companiilor.

Profesioniștii contabili intervin ca și consultanți pentru companii în contextul unui mediu de afaceri aflat în continuă schimbare.

CECCAR se preocupă constant de oferirea unui suport consistent IMM-urilor, la fel cum se întâmplă și pe plan internațional.

CECCAR identifică necesitățile IMM și oferă căi și modalități de concretizare a consultanței în afaceri. Consultanța tinde să se dezvolte astfel încât să sprijine luarea unor decizii potrivite, date fiind problemele economice cu care se confruntă companiile.

Membrii CECCAR reprezintă furnizori de servicii, componente esențiale ale domeniului de afaceri, deținnd cunoștințe solide cu privire la realitățile economiei naționale.

2. Rolul CECCAR în sfera educațională

Codul Etic prevede ca profesioniștii contabili să-și formeze și să-și îmbunătățească în mod continuu competențele profesionale în vederea furnizării unor servicii calitative și conforme reglementărilor legislative.

CECCAR continuă să acorde o deosebită atenție educației și practicilor oferite auditorilor în vederea asigurării unei calități optime a serviciilor furnizate. În ceea ce privește stagiul de pregătire organizat de CECCAR, acesta poate fi efectuat în urma promovării unui examen de admitere ce evaluează aptitudinile și comptențele persoanelor care doresc dobândirea calității de expert contabil.

Stagiul este organizat conform regulamentului aferent care prevede activități și modalități de pregătire și evaluare a cursanților și norme pentru o bună derulare a stagiului.

CECCAR recunoaște și echivalează examenul de admitere conform Protocolului CECCAR-CAFR ce conține prevederi referitoare la colaborarea în ceea ce privește organizarea și monitorizarea cursurilor practice. Examenele la care trebuie să participe absolvenții cursurilor de masterat se desfășoară conform regulilor emise în cadrul Aparatului Central.

Educația este privită sub două aspecte: formare inițială și formare continuă.

Conform Standardului Internațional de Educație IES 1, formarea inițială este structurată în patru faze evidențiate în cadrul Figurii nr. 1.7:

Sursa: Proiecție proprie după Toma, M., Potdevin, J., Elemente de doctrină și deontologie a profesiei contabile, Editura CECCAR, București, 2008, pag. 94

Figura nr. 1.7 Evidentierea principalelor faze ce conduc la formarea inițială în cadrul CECCAR

Membrii CECCAR atât persoane fizice autorizat, cât și persoane juridice, au obligativitatea de a achita o anumită cotizație în vederea obținerii vizei de practicare a profesiei.

Formarea continuă:

Profesia contabilă evoluează rapid și profesioniștii necesită tot mai multe cunoștințe noi și actualizate pentru a activa eficient. Perfecționarea și dezvoltarea profesională sunt elemente principale ale dezvoltării capacităților profesionale în vederea asigurării unei înalte calități a serviciilor oferite.

Instabilitatea mediului contabil generează necesitatea verificării permanente a modalităților de perfecționare și învățare permanentă. CECCAR susține dezvoltarea și menținerea capacităților profesionale a cunoștințelor în domeniu și valorilor dobândite anterior calificării obținute. De asemenea, Corpul oferă profesioniștilor în domeniu ocazia îmbunătățirii permanente a abilităților prin facilitarea accesului la diverse cursuri de învățare continuă, cursuri ce au loc o dată la 5 ani.

3. Colaborarea CECCAR cu domeniul universitar

CECCAR aprobă Calendarul anual pe baza căruia se derulează stagiul de pregătire practică și se organizează cursuri de perfecționare continuă. Corpul oferă de asemenea, cursuri pentru pregătirea examenelor, pentru pregătirea stagiarilor, organizează periodic mese rotunde, seminarii și colocvii, întâlnirile organizate strângând un număr mare de participanți și beneficiind de o atenție și un interes deosebit.

Referitor la situația serviciilor prestate, prezintă serviciile contabile pe primul loc, urmate de audit statutar și consultanță financiară și fiscală.

Colaborarea organismelor de specialitate cu sfera universitară cuprinde trei etape:

Sursa: Proiecție proprie după Toma, M., Potdevin, J., Elemente de doctrină și deontologie a profesiei contabile, Editura CECCAR, București, 2008, pag. 96

Figura nr. 1.8 Etapele colaborării organismelor de specialitate cu sfera universitară

Sfera contabilă se dezvoltă neîntrerupt, necesitând acoperirea unor domenii tot mai vaste. Profesioniștii contabili pornesc de la o bază de cunoștințe în viitoarea lor perfecționare, ceea ce le permite dobândirea unor abilități indispensabile în activitatea contabilă desfășurată.

Comunicarea continuă între sfera universitară și organismele contabile este astfel de actualitate, având ca principal obiectiv identificarea unor criterii comune ce țin de pregătirea inițială a contabililor.

În această direcție, CECCAR a susținut acțiuni precum:

Sursa: Proiecție proprie după www.ceccar.ro , vizitat la 12.07.2015

Figura nr. 1.9 Desfăsurarea actiunilor sustinute de către CECCAR

Un eveniment deosebit la nivel național îl constituie aplicarea programului de activitate validat în cadrul Conferinței Naționale de dare de seamă și alegeri a experților contabili și contabililor autorizați din România din data de 14 martie 2014, ce viza:

Sursa: Proiecție proprie după www.ceccar.ro , vizitat la 16.07.2015

Figura nr. 1. 10 Actiuni la nivelul programului de activitate validat în cadrul Conferinței Naționale de dare de seamă și alegeri a experților contabili și contabililor autorizați din România din data de 14 martie 2014

Reperele urmate de către Conferința Națională din 14 martie au fost adoptate și analizate periodic, în conformitate cu prevederile programului de activitate.

Printre cele mai semnificative activități organizate la nivelul filialei menționăm:

Sursa: Proiecție proprie după www.ceccar.ro, vizitat la 21.07.2015

Figura nr. 1. 11 Activităâi desfășurate la nivelul CECCAR

Un eveniment internațional important la care au luat parte și membrii CECCAR în anul 2015 a fost Forumul Strategic cu privire la Profesia Contabilă, Atena, 23 aprilie, 2015.

Pe 23 aprilie 2015, Institutul Contabililor Publici Autorizați din Grecia (The Institute of Certified Public Accountants of Greece SOEL) a fost gazda Forumului Strategic cu privire la Profesia Contabilă (APSF – Accountancy Profession Strategic Forum, eveniment ce reprezintă deja o tradiție. Anul acesta, sesiunile forumului s-au orientat spre identificarea unor modalități prin care organismele profesionale ar putea coopera pentru a-și asigura propria dezvoltare și o relevanță semnificativă pentru economiile naționale. Reprezentanții profesiei contabile din România (membrii CECCAR) au participat de asemenea, la acest forum.

Sesiunile forumului au urmat anumite direcții, discuțiile având ca punct de plecare un discurs introductiv ținut de participanții cheie ai profesiei contabile: Federația Experților Contabili Europeni (The Federation of European Accountants), Centrul Băncii Mondiale pentru Reforma Raportării Financiare (The World Bank Centre for Financial Reporting Reform), IFAC și Comisia Europeană.

În cadrul forumului au fost abordate o serie de teme de mare interes pentru profesia contabilă și anume: evoluția pe termen lung a organismelor profesionale contabile după reformele europene în domeniul auditului și al asigurării calității și relațiile cu consiliile de supraveghere privind interesul public.

Măsura în care cooperarea națională poate fi utilă, redefinirea relevanței organismelor profesionale conform administrațiilor și altor părți interesate, strategia generală a organismelor profesionale și rolul lor în educație, perfecționare și dezvoltare profesională continuă. A doua parte a acetui forum a fost dedicat relației dintre organismele profesionale și sectorul public, percepția consiliile de supraveghere privind interesul public a fost prezentată audienței, dar și mijloacele prin care organismele profesionale pot învăța, propune și împărtăși experiență în vederea adaptării la modificările ce au loc în cadrul profesiei contabile.

Forumul a încheiat cu încercarea de a identifica cu ajutorul celor prezenți, ariile specifice în care Forumul Strategic cu privire la Profesia Contabilă își poate dezvolta activitatea, metodele practice prin care să poată susține organismele profesionale pe termen scurt și lung.

Debutul profesiei contabile și evoluția sa a condus la formarea unor organisme ce aveau să îi aducă împreună pe specialiștii contabili.

În cadrul ședințelor organizate în perioada 2014-2015, CECCAR a evaluat gradul de conformitate și modul de respectare a reglementărilor ce vizează educația și etica profesională, măsurile referindu-se la cooperare continuă și comunicare cu profesioniștii contabili, evaluarea sesizărilor primite și a rapoartelor elaborate de către profesioniști.

Rolul CAFR cu sfera afacerilor, sfera educațională și sfera universitară

1. Atribuțiile CAFR cu sfera afacerilor

CAFR a fost înființată în anul 1999 și are scopul de a reglementa, organiza și verifica auditorii financiari din România. Din datele actualizate în luna august a anului 2015, CAFR deține un număr de 4251 de practicanți, 975 de persoane juridice și 1640 de stagiari.

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) controlează auditul financiar, având ca obiectiv organizarea, coordonarea și autorizarea desfășurării activității de audit financiar.

Această organizație este persoană juridică autonomă, neavând scop lucrativ, cu posibilitatea de a deține filiale în țară și peste hotare. Autoritatea de stat, mai precis Ministerul Finanțelor Publice, este cel care monitorizează activitatea Camerei și ia decizii legale în cazul încălcării legislației impuse.

Activitatea de audit financiar din România controlată de către CAFR se află de asemenea, sub jurisdicția Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.

Printre obiectivele Camerei se numără evoluția profesiei de audit, sprijinită de respectarea unor standarde înalte de etică profesională de către auditorii financiari, dar și protejarea intereselor profesioniștilor și îmbunătățirea imaginii instituției, în avantajul auditorilor și al sferei contabile din România.

Membrii CAFR se bucură de un anumit grad de independență în exercitarea profesiei, orientându-se spre formarea unei percepții pozitive a publicului cu privire la instituția pe care o reprezintă.

Profesioniștii în domeniu oferă servicii înalt calitative cu respectarea Standardelor Internaționale de Audit și a Codului Etic emise de IFAC, contribuind astfel la dezvoltarea mediului de afaceri și a sferei contabile românești.

2. Rolul CAFR în sfera educațională

CAFR impune anumite condiții în vederea obținerii funcției de auditor financiar și membru al Camerei. Aceste condiții prevăd absolvirea unei facultăți în domeniul economic, o vechime de cel puțin 4 ani în domeniul financiar-contabil, promovarea examenului de acces la stagiu, participarea la cursurile de pregătire și nu în ultimul rând promovarea examenelor de la sfârșitul stagiului de pregătire profesională.

Protocoalele de colaborare încheiate oferă posibilitatea echivalării examenului de admitere cu programele de masterat.

CAFR oferă excepții în cazul persoanelor cu titlul științific de doctor în domeniul contabil. Există de asemenea un protocol de colaborare încheiat cu CECCAR, protocol ce prevede posibilitatea înscrierii direct în anul 2 de pregătire la CAFR pentru persoanele ce au promovat testul de acces la stagiul organizat de CECCAR.

CAFR a încheiat un protocol și cu ACCA, prin care membrii ACCA care au susținut și au promovat o serie din testele organizate de asociație, pot obține o echivalare a examenului de acces de pregătire profesională din cadrul CAFR.

CAFR oferă si posibilitatea susținerii unui examen de competențe pentru profesioniștii autorizați de către alte organisme profesionale aparținând Uniunii Europene.

3. Colaborarea CAFR cu domeniul universitar

Pentru a deveni membru CAFR este necesară obținerea unui examen de admitere ce evaluează aptitudinile persoanelor interesate. După acceptarea în cadrul CAFR, persoana în cauză urmează să fie luată în evidență în Registru Auditorilor Financiari, oferind o serie de documente solicitate pentru înregistrare.

În perioada 2014-2015, CAFR a adoptat o serie de reforme al căror scop principal îl constituie oferirea unui grad ridicat de încredere în raportările financiare ale instituțiilor de interes public.

A fost de asemenea ales un nou consiliu, la 27 septembrie 2014 în cadrul Conferinței Anuale a CAFR. Noul consiliu prezintă un mandat de 3 ani și desfășoară activități corecte, transparente și dinamice.

În această perioadă, CAFR a recunoscut un număr considerabil de calificări profesionale acordate de către organisme a altor state europene, continuând astfel întărirea parteneriatelor internaționale. CAFR se orientează în mod deosebit asupra pregătirii specialiștilor în domeniu, oferind stagii de pregătire și organizând examene de admitere exigente.

Camera deține un loc de seamă alături de alte organisme naționale și internaționale datorită numeroaselor colaborări și acorduri încheiate.

Un eveniment important național îl constituie adoptarea Directive 2014/56/UE la data de 16 aprilie 2014, ce abrogă Directiva 2006/43/CE cu privire la auditul legal și auditul situațiilor financiare anuale, cât și al situațiilor financiare anuale consolidate. La aceeași dată s-a adoptat Regulamentul UE nr. 537/2014 ce face referire la reglementările privind auditul statul al instituțiilor de interes public.

Pe lângă organizarea stagiului de pregătire obișnuit, CAFR oferă în prezent posibilitatea de a urma programul în sistem e-learning.

Pe data de 27 septembrie 2014 a avut loc Conferința Anuală Ordinară a Auditorilor Financiari în cadrul căreia a fost stabilit Consiliul CAFR și ulterior a fost numit președintele Camerei, cât si membrii Biroului permanent.

Printre activitățile și evenimentele organizate se numără:

Sursa: Proiecție proprie după www.cafr.ro, vizitat la 27.07.2015

Figura nr. 1. 11 Principalele activități și evenimente desfășurate la nivelul CAFR

La nivel internațional a avut loc pe data de 19 septembrie 2014, SOEL a găzduit Conferința Internațională cu privire la rolul viitor al auditului și a unei profesii de audit mai dezvoltate pentru o lume mai complexă.

Pe lângă membrii ai institutului profesional contabil, Conferința a reunit și oficiali ai guvernului grec, reprezentanți ai FEE și IFAC care au luat de asemenea cuvântul și au abordat viitorul rol au auditului și noile tendințe în domeniu. Atât CECCAR, cât și CAFR au fost reprezentate în cadrul evenimentului.

La aceeași dată, a avut loc în Belgia o sesiune organizată de Institutul auditorilor statutari din Belgia, sesiune dedicată auditului bugetelor de stat. Reprezentanți ai sectorului public și ai instituțiilor publice din Belgia, Olanda și Franța au fost invitați să ia cuvântul cu această ocazie.

Reprezentantul IPSAS din România a fost de asemenea invitat la seminar, în vederea trecerii în revistă a celor mai recente cercetări în domeniul Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru sectorul public și a împărtășirii experienței profesionale obținute în România.

Un alt eveniment important la nivel international, a fost Seminarul pe tema politicii de audit organizat de FEE.

Pe data de 20 mai 2015, la Bruxelles a avut loc o sesiune de lucru organizată de către FEE și de către membrii CAFR, la care au luat parte profesioniști în domeniul auditului din România.

Agenda evenimentului a inclus diferite teme de mare interes pentru profesie. În prima parte a zilei discuțiile s-au concentrat pe politica de audit a FEE (proiecte în desfășurare, studii referitoare la implementarea ISA, viziuni privind reforma de audit la nivel european, dar și supravegherea sectorului public european). Un alt aspect abordat a fost acela al unui potențial proiect privind calitatea activității de audit și criterii de calitate în domeniul auditului.

Alte idei abordate în cadrul grupului de lucru îl reprezintă viitorul auditului (proiecte în desfășurare și organizarea conferinței pe tema auditului pe data de 22-23 iunie 2015 și conformitatea în sfera publică).

Seminarul s-a încheiat cu o serie de raportări din partea membrilor privind dezvoltarea la nivel național a politicilor de audit și confirmarea datelor pentru următoarele întâlniri și dezbateri.

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND FACTORII DETERMINANTI AI COOPERĂRII MEDIULUI UNIVERSITAR ÎN CONCORDANTĂ CU MEDIUL DE AFACERI – NECESITATEA UNEI RELAȚII FUNDAMENTALE ÎNTRE EDUCAȚIA CONTABILĂ ȘI PROFESIE ÎN CONTEXTUL APLICĂRII STANDARDELOR DE CONTABILITATE

2.1 Cooperarea mediului universitar în concordanță cu mediul de afaceri

Mediul universitar deține un rol important în contextul economic al zilelor noastre, în care domină nesiguranța economică ce afectează companiile, cererea tot mai mare de informații financiare, cerințele domeniului contabil și de audit, dar și motivația absolvenților de a se integra în profesia contabilă.

Pentru ca toate aceste aspecte să poată fi atinse, este nevoie de o cooperare a mediului universitar cu domeniul contabil și de audit, cât și cu organismele profesionale.

Cooperarea mediului universitar cu cel profesional este abordată sub mai multe forme în literatura de specilalitate.

Yu și altii (2013) tratează avantajele aduse în domeniul contabil și de audit de către mediul universitar, fiind de părere, în același timp, că ”acestea au generat o ameliorare a reglementărilor în domeniu”.

Zhang (2013) este de părere că ”practicile contabile ale companiilor pot fi influențate de educația contabilă, mediul universitar având un dublu efect asupra celui profesional: în primul rând sunt determinate standardele contabile, iar în al doilea rând, acestea devin mai coerente în contextul unei educații de calitate”.

Xiling, D. (2010) consideră că ”educația în sfera contabilă poate fi ameliorată cu ajutorul feedback-ului oferit de către specialiștii contabili cu privire la nivelul de calitate și utilitatea studiilor la nivelul domeniului de afaceri”.

Yu și altii (2013) subliniază ”importanța adaptării și actualizării manualelor și materialelor de specialitate la noile trenduri de raportare a situațiilor financiare”.

Autorii menționați anterior abordează funcția mediului universitar în concordanță cu mediul de afaceri, în contextul necesității unei relații fundamentale între educația contabilă și profesie, a integrării specialiștilor și a cercetătorilor și a implicării în activitatea de derulare a reglementărilor contabile.

Balaciu și alții (2012) pune în lumină ”diversitatea mediului universitar, a domeniilor aferente legate de actualitatea disciplinei”.

Satisfacția domeniului de afaceri în ceea ce privește capacitățile dobândite de studenți și masteranzi în urma absolvirii cursurilor universitare depinde de concordanța sferei universitare cu reglementările organismelor profesionale.

CECCAR și CAFR sunt cele două mari organisme implicate în domeniul universitar, prin echivalarea studiilor cu examenul de admitere la stagiu în profesia contabilă.

Specialiștii din domeniul universitar trebuie să țină cont atât de cunoștințele oferite de către acesta, cât și de experiențele dobândite în practică și să contribuie la cercetări științifice în domeniu.

Profesia contabilă a suferit o criză de imagine și reputație în ultimele 3 decenii. În general, viziunea studenților face parte din convingerea acestora care la rândul ei, poate influența alegerea carierei.

Percepția studenților cu privire la viitoarea lor carieră în contabilitate și audit le poate afecta imaginea de sine, atitudinea vis-a-vis de carieră și chiar încrederea în aceasta. Deoarece unele viziuni eronate pot duce la false reprezentări, devine extrem de important pentru studenți să aibă o viziune realistă a ceea ce profesia contabilă implică. În această privință, Holt (1994) consideră că ”modul în care contabilitatea este percepută de către societate influențează sau nu atracția celor mai buni studenți către profesie.”

Catalogarea contabililor și alte percepții negative pe unii studenți le dețin despre cu privire la profesia contabilă, ar putea explica declinul la nivel mondial al numărului de studenți ce aleg să devină contabili în ultima perioadă (Mariot P., Mariot N, 2003).

DiGabriele (2008) oferă ”5 motive ale oscilatiei interesului studenților în profesia contabilă: nivel salarial scăzut pentru debutanți, alte posibilități mai atractive de carieră, o tendință către riscuri, o imagine deformată a contabililor și profesiei contabile și timpul acordat studiului individual. Trei din cele 5 motive țin de percepția profesiei contabile de către studenți”.

În ciuda rolului pe care îl joacă percepția critică a studenților în alegerea stagiilor de pregătire înainte de admiterea la universități și alegerea ulterioară a carierei, există studii empirice tot mai limitate care să analizeze fenomenul în țara noastră.

2.2 Factori determinanti privind colaborarea mediului universitar cu mediul de afaceri

2.2.1 Motivația, importanța și metodologia cercetării

Motivația cercetării:

Motivația cercetării de față este de a analiza măsurile în care sunt redate contribuțiile specialiștilor în domeniu asupra viitorului profesiei contabile, manifestarea raționamentului contabil, cât și a eticii în contabilitate în contextul actual al armonizării sistemului contabil românesc cu IFRS și reglementările europene.

Importanța cercetării:

Importanța cercetării constă în studierea viziunii absolvenților cu privire la legătura dintre cunoștințele dobândite în perioada cursurilor universitare și așteptările mediului de afaceri. În acest sens, suntem de părere că viziunea absolvenților referitoare la cooperarea mediului universitar și domeniului contabil și de audit, vor constitui un factor important pentru îmbunătățirea poziției sferei academice și a celei profesionale, ceea ce ar constitui o bază pentru dezvoltarea raționamentului profesional al viitorilor contabili și auditori.

Metodologia de cercetare:

Cercetarea de față are ca punct de pornire studierea percepției studenților și absolvenților referitoare la rolul standardelor de contabilitate și a organismelor profesionale în profesia contabilă, raționamentul profesional și etica în sfera contabilă, cât si identificarea diferențelor de percepție a participanților la chestionar în funcție de statut (student-masterand/absolvent), metoda de cercetare fiind studiul, iar instrumentul de cercetare fiind chestionarul.

Cercetarea este abordată din două puncte de vedere:

Ia în considerare, pe de o parte, o sinteză a concluziilor publicate pe acest subiect în literatura de specialitate;

Un studiu empiric bazat pe un chestionar și răspunsurile aferente oferite de studenții-masteranzi și absolvenții studiilor de masterat ale Centrului Universitar Drobeta Turnu-Severin – Universitatea din Craiova, Specializarea: Management Contabil, Expertiză și Audit, pentru perioada 2013-2015.

Studiul este limitat dacă ne referim la generalitatea rezultatelor. Eșantionul folosit cuprinde respondenți dintr-o singură universitate din România, iar concluziile ar trebui interpretate cu precauție.

Concluzia finală a acestui studiu empiric reflectă importanta studierii rezultatelor numeroaselor studii efectuate de-a lungul timpului, diferențe ce țin de cultură, situație economică, așteptări ale societății și nivelul educației din instituțiile de învățământ superior.

2.2.2 Instrumentul de cercetare și metode de

prelucrare a datelor colectate

Descrierea instrumentului de cercetare:

Cercetarea de față reprezintă un proces de alegere din cadrul unei populații vaste a unui grup ale cărui opinii am dorit să le cunoaștem. Astfel, fiecare parte a studiului deține o probabilitate egală de a fi selectată.

Pentru realizarea acestui studiu a fost elaborat un chestionar structurat. Itemii cercetării s-au bazat pe studii anterioare și au fost modificați astfel încât, să se potrivească contextului cercetării de față.

Inițial, chestionarul a fost realizat pentru un studiu mai amplu, incluzând astfel 3 tipuri de întrebări relevante studiului nostru empiric, după cum urmează:

a) Întrebări generale, cu rol de a oferi o imagine clară a profilului personal

al respondenților din eșantion;

b) Întrebări privind opinia și percepția cu privire la profesia contabilă;

c) Întrebări ce reflectă percepția respondenților cu privire la rolul standardelor contabile, a raționamentului contabil, cât și a eticii în profesia contabilă.

Am utilizat diferite abordări, scopul combinării datelor cantitative și calitative, fiind reprezentat de o mai bună înțelegere a problemei de cercetare prin alăturarea atât a valorilor numerice din cercetarea cantitativă, cât și a detaliilor cercetării calitative.

Răspunsurile la itemii chestionarului s-au încadrat pe scara Likert de 5 puncte, pornind de la: 1 – Acord Total; 2 – Acord; 3 – Neutru; 4 – Dezacord; 5 – Dezacord Total.

Instrumentul de cercetare cuprinde si o parte introductivă, ce reflectă și cunoasterea calităților și caracteristicilor unui bun contabil, precum responsabilitatea, onestitatea și comportamentul profesional, confidențialitatea, integritatea, atenția la detalii și determinare.

În cadrul acesteia, participantii la chestionar au fost informați în legătură cu scopul cercetării și au fost asigurați de confidențialitatea răspunsurilor.

Metodologia de prelucrare a informațiilor:

În studiul de fată am utilizat un model de eșantionare de conveniență, de tipul bulgărelui de zăpadă, ceea ce a condus la o identificare mult mai usoară a participanților la chestionar (studenți-masteranzi – promoția 2015 și absolvenți – promoțiile 2011, 2012, 2013 ai Centrului Universitar Drobeta Turnu-Severin – Universitatea din Craiova, Specializarea: Management Contabil, Expertiză și Audit).

Ținând cont de toate aceste aspecte, am estimat un număr de aproximativ de 55-60 de persoane care să alcătuiască populatia statistică.

Chestionarul a fost aplicat în perioada martie-august 2015, astfel:

Prin intermediul adreselor de e-mail și telefonic, în vederea contactării absolvenților specializării de masterat analizată;

Față în față, în vederea contactării studenților-masteranzi înscriși la specializarea: Management Contabil, Expertiză și Audit din cadrul Centrului Universitar Drobeta Turnu-Severin – Universitatea din Craiova (contactați în cadrul cursurilor și pauzelor).

Pe întreaga perioadă de colectare a datelor s-a observat o rată de răspuns mai redusă în cazul chestionarului aplicat electronic, spre deosebire de chestionarea față în față.

Eșantionul final include răspunsurile a 40 de respondenți, dintre care 22 provin din partea studenților-masteranzi și 18 din partea absolvenților specializării de masterat analizată.

Datele colectate de la cei 40 de participanți la chestionar au fost incluse într-o bază de date creată în cadrul programului Microsoft Excel.

Pentru evidențierea informațiilor prelucrate, am utilizat funcționalitățile de analiză statistică a datelor, prin abordarea mai multor tipuri de analize, după cum urmează:

Analize univariate: frecvențe, distribuții;

Analize bivariate: Corelația Pearson, ANOVA;

Teste de semnificatie: Testul T pentru eșantioane independente.

Rezultatele informațiilor socio-demografice sunt prezentate în cadrul Tabelului nr. 2.1, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.1 Date socio-demografice

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculor efectuate în Programul Microsoft Excel

În urma analizei socio-demografice a participanților la studiu, din cei 40 de respondenți, 30 (75%) sunt de gen feminin și 10 (25%) sunt de gen masculin. Vârsta medie a studenților-masteranzi ce au răspuns chestionarului este de putin peste 24 de ani, iar cea a absolvenților aproape de 27 de ani. În cazul studenților-masteranzi, (13 respondenți – 32.5%) au fost repartizați la buget și (9 respondenți – 22.5%) la taxă, spre deosebire de numărul de absolvenți participanți la chestionar, unde s-a evidențiat un procent mult mai mare a acestora în cadrul formei de învățământ la buget (7 respondenți – 17.5%), decât cei ce au fost înscriși la taxă (11 respondenți – 27.5%).

2.3 Studiu privind necesitatea reglementării profesiei contabile în contextul aplicării standardelor de contabilitate

2.3.1 Perceptii asupra dezbaterilor referitoare la viitorul profesiei contabile si efectele asupra educatiei contabile

Conceptul studiului de față are la bază 5 teme ale percepției (comportamentul negativ perceput al profesioniștilor contabili, reputația pozitivă percepută a profesioniștilor contabili, veniturile din profesia contabilă, cerințele profesiei contabile și păreri generale despre profesia contabilă în contextul aplicării standardelor de contabilitate) ce ar putea face parte din viziunea studenților-mastranzi sau absolvenților (participanți la chestionar) privind dezbaterile referitoare la viitorul profesiei, cât și la efectele asupra educației contabile.

Aceste aspecte au fost alese, deoarece studiul dorește analizarea personalității și a factorilor legați de carieră ce influențează alegerea profesiei în rândul studenților-masteranzilor și absolvenților, aspecte ce s-au bucurat de o atenție relativ scăzută în literatura de specialitate, mai ales în țara noastră.

În acest studiu am utilizat o variabilă dependentă, ce este reprezentată de profesia contabilă în contextul aplicării standardelor de contabilitate și 4 variabile independente reflectate prin prisma temelor de percepție dezbătute, țara abordată fiind România.

Profesia contabilă (PC) este măsurată cu ajutorul a cinci criterii de evaluare:

1 – Total contradictoriu;

2 – Contradictoriu;

3 – Neutru;

4 – De acord;

5 – Total de acord.

Modelul integral de regresie pentru investigațiile empirice în estimarea factorilor ce ar putea explica imaginea profesiei contabile este prezentat ca:

PCi = β0+ β1CPi+ β2Ri+ β3Vi+ β4Ci

Unde: PCi = Profesia contabilă

CPi = Comportamentul și conduita profesiei contabile

Ri = Reputația profesiei contabile

Vi = Veniturile din profesia contabilă

Ci = Cerințele profesiei contabile

Modelul de regresie evidențiază relația între o dependentă variabilă (profesia contabilă – PC) și patru variabile independente:

Comportamentul si conduita profesiei contabile;

Reputatia profesiei contabile;

Veniturile din profesia contabilă;

Cerințele profesiei contabile;

Au fost abordate 4 teme în ceea ce privește imaginea viitoare a profesiei contabile și efectele asupra educatiei contabile, ce au avut ca răspuns mediu o valoare mai mică de 3.

Abaterile standard a trei din temele abordate au fost mai mari ca 1, și anume: percepția într-un mod negativ a comportamentului și conduitei profesiei contabile, percepția într-un mod pozitiv a reputației profesiei contabile și perceptia cerințelor profesiei contabile ca fiind tot mai exigente. Rezultă percepții diferite referitoare la aceste aspecte. Una dintre temele dezbătute a prezentat o abatere standard cu o valoare mai mică decât 1. Abaterea standard mai mică ca 1, subliniază pe de altă parte, similaritatea opiniilor.

Rezultatul din tabelul de mai jos dezvăluie că percepțiile privind calitatea și viitorul profesiei contabile sunt în medie aceleași.

Calculul indicatorilor tendințelor centrale, mediei și abaterii standard a variabilelor implicate în model este prezentat în Tabelul nr. 2.2, care conține statisticile generale ale ecuației de regresie.

Tabelul nr. 2.2 Statistici descriptive ale percepțiilor cu privire la viitorul profesiei contabile și efectele asupra educației contabile

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Factorii ce ar putea avea impact asupra viitorului profesiei contabile și efectelor asupra educației contabile sunt examinați prin estimarea modelului de regresie liniară și prin folosirea analizei de corelație Pearson.

Analiza de corelație Pearson

În statistici, analiza de corelație Pearson reprezintă o măsură de corelație (dependență liniară) între două variabile, oferind o valoarea între +1 și -1 inclusiv. Este folosită la scară largă în domeniul științific ca măsură de forță a dependenței liniare între două variabile.

Valoarea p în analiza de corelație Pearson tinde să ofere o măsurare a forței rezultatelor unui test în contrast cu o decizie respinsă sau cu o decizie acceptată.

În analiza de corelație Pearson, valoarea forței relațiilor joacă un rol important în determinarea nivelului acestora privind variabilele.

Nivelul semnificației, p<0.05 este, de asemenea, folosit în scopul stabilirii relației.

Acest nivel al semnificației arată că există doar 5% șanse ca relația să nu existe și 95% ca relația privind variabilele să prezinte o corelație semnificativă.

Tabelul nr. 2.3 expune rezultatele analizei de corelație Pearson privind variabilele, prin testarea ipotezelor și interpretării rezultatelor de corelație Pearson ce vor fi prezentate într-o secțiune separată a analizei de regresie.

Tabelul nr. 2.3 Corelația Pearson

Sursa: Proiecție proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Pe baza rezultatelor din tabel remarcăm relații negative între percepțiile privind viitorul profesiei contabile și efectele asupra educatiei contabile și majoritatea variabilelor independente, acest lucru subliniind faptul că majoritatea ipotezelor nu sunt susținute.

În analizarea factorilor ce ar putea influența viitorul profesiei contabile am utilizat o analiză de regresie pentru a testa efectul celor 4 variabile independente (explicative) asupra variabilelor dependente (explicate), de exemplu, profesia contabilă.

Pentru a sublinia cât de bine, modelul conținând cele 4 variabile explicative, este evidențiază de fapt variabila dependentă, de exemplu, profesia contabilă, este necesar a fi testată cu ajutorul unor statistici conforme.

Tabelul nr. 2.4 Statistici descriptive – ANOVA

a) Elemente: (Variabilă constantă), CP, R, V, C

b) Variabile dependente: PC

Sursa: Proiecție proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Tabelul nr. 2.4 prezintă rezultatele analizei varianței variabilei “profesia contabilă” sub influența factorului de regresie și a factorului reziduu, prezentând informații asupra sumei pătratelor abaterilor variabilei dependente (PC), datorate modelului de regresie, gradele de libertate, estimațiile varianțelor datorate celor 2 surse de variație (regresie și reziduu).

Se observă că variabilele independente au un efect scăzut asupra variabilei dependente, unde valoarea F este de 0.873 cu o valoarea p<0.05, indicând faptul că per ansamblu modelul folosit pentru studiu este destul de slab pentru a explica oscilația variabilei dependente.

Cu scopul de a asigura adecvarea statistică a modelului, conformitatea poate fi măsurată de către suma coeficienților de corelație numită R2.

Tabelul nr. 2.5 Conformitate prin intermediul R2

a) Elemente: (Variabilă constantă), CP, R, V, C

Sursa: Proiecție proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Așa cum este prezentat în Tabelul nr. 2.5, atât R2, cât și R2 ajustat, măsoară conformitatea modelului, de exemplu, proporția oscilației variabilei dependente explicată de acest model.

Pe baza valorii lui R (R = 0.301) se evidentiază faptul că între variabila dependentă si celelalte variabile independente mentionate, nu există o legătură liniară, directă si strânsă.

Raportul de determinație R2 (R Square) ia valori între 0 și 1 și este util pentru a stabili dacă modelul de regresie este cel mai bun. Pentru variabilele considerate, R Square = 0.090, ceea ce semnifică faptul că 90,% din variația variabilei dependente analizată, este explicată de variația comportamentului si conduitei, de reputatie, venituri, cât si cerintele impuse de aceasta.

Tabelul nr. 2.6 descrie rezultatele modelului de regresie.

Tabelul nr. 2.6 Analiza de regresie a modalității de percepție privind viitorul profesiei contabile și efectele asupra educației contabile

Sursa: Proiecție proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

După cum este subliniat în tabelul de mai sus, din totalul de 4 variabile explicative testate în acest studiu, comportamentul și conduita profesiei contabile (valoarea p este egală cu 0.129), reputația profesiei contabile (valoare p egală cu 0.398), veniturile din profesia contabilă (valoarea p este egală cu 0.503) și cerințele profesiei contabile (valoare p egală cu 0.628), se confirmă faptul că există o relație nesemnificativă între acestea și variabila dependentă (profesia contabilă).

Ținând cont de valorile evidențiate, linia de regresie multiplă este descrisă de următoarea ecuație de regresie:

PC = 1.749 – 0.234*CP + 0.205*R + 0.098*V + 0.073*C

În acest studiu, rezultatele constatărilor sunt explicate și discutate pe baza analizei efectuate în funcție de datele colectate. Rezultatele sunt discutate prin relaționarea diferitelor surse.

Datele acumulate au fost analizate cu ajutorul statisticilor descriptive, distribuția frecvențelor, analiza corelației și regresiei liniare multiple.

Abordarea încearcă să atingă obiectivele studiului, să răspundă la întrebările cercetării și să testeze ipotezele.

2.3.2 Identificarea diferențelor de percepție privind viitorul profesiei contabile și efectele educației contabile în funcție de statut (student-masterand/absolvent)

Studiul de față demonstrează că statutul (student-masterand/absolvent) influențează percepția participanților la chestionar, existând o serie de diferențe semnificative privind viziunea acestora referitoare la profesia contabilă, diferențe evidențiate în cadrul Tabelului nr. 2.7, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.7 Diferentele de perceptie privind viitorul profesiei contabile și efectele educatiei contabile în funcție de statut

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Primul set de întrebări din cadrul instrumentului de colectare a datelor analizează percepția atât a studenților-masteranzi, cât și a absolvenților referitoare la viziunea acestora asupra viitorului profesiei contabile și a efectelor acesteia asupra educației contabile, avându-se în vedere aspectele pozitive și negative (răspunsurile sunt redate în Tabelul nr. 2.7).

Din cele 40 de răspunsuri valide referitoare la întrebarea ”Percepeți în mod negativ comportamentul și conduita profesioniștilor contabili?”, studenții-masteranzi și absolvenții au manifestat o percepție negativă cu privire la profesioniștii contabili în general.

Unele dintre aceste percepții negative includ faptul că profesioniștii contabili sunt nesinceri, manipulând adesea cifrele în rapoartele financiare și neraportând situația reală a afacerii prin nedezvăluirea unor elemente esențiale în rapoartele financiare.

Contabilii sunt de asemenea, percepuți ca fiind rigizi, persoane prea riguroase ce se ghidează după cerințe reglementative normative. Studiul ar putea oferi o direcție în utilizarea unor standarde ridicate de etică în vederea câștigării încrederii publice în profesia contabilă.

Pe lângă percepția negativă, studenții-masteranzi și absolvenții pot deține păreri pozitive despre profesioniștii contabili ce țin de respect, recunoaștere și reputația acestora. Studiul dezvăluie, prin răspunsurile la întrebarea ”Percepeți în mod pozitiv reputația profesioniștilor contabili?” faptul că unii studenți-masteranzi îi percep pe contabili ca fiind persoane respectate și cu reputație, datorită exigențelor profesiei.

Mare parte parte a respondenților sunt de părere că domeniul contabil și de audit, ca și profesie, ar trebui să facă mai mult pentru a-și îmbunătăți imaginea în general.

Pe lângă percepțiile negative și pozitive vis-a-vis de profesioniștii contabili, studenții-masteranzi și absolvenții pot avea o imagine pozitivă sau negativă a profesiei contabile.

De obicei, alegerea profesiei este determinată de veniturile obținute. Beneficiile sau câștigurile reprezintă factori motivaționali puternici: venituri substanțiale precum salariile, alocații, bonusuri și alte stimulente financiare. Pe de altă parte, avantajele carierei ar putea fi reprezintate de oportunitățile de avansare în carieră, împlinire profesională, recunoaștere și prestigiu, printre altele.

Percepțiile pozitive sau negative referitoare la venituri evidentiate în urma răspunsurile la întrebarea ”Considerați că veniturile din profesia contabilă reprezintă un factor motivațional puternic al alegerii carierei?” pot afecta intențiile studențiilor-masteranzi, iar dedicarea la rigorile și cerințele educației și perfecționării pot duce la certificare.

Fiecare profesie are propriile norme, principii de practică și exigențe profesionale. Profesia contabilă este guvernată de numeroase cerințe precum: reglementările contabile, standardele de raportare, precum și exigențele specifice profesiei.

Studenții-masteranzi pot avea viziuni negative asupra acestor cerințe ce pot a nu reflecta realitatea. Unele dintre percepțiile referitoare la întrebarea ”Sunteți de acord că cerințele profesiei contabile sunt tot mai exigente?” se referă la faptul că profesia contabilă este destul de solicitantă, necesită multă energie mentală, inteligență, educație și perfecționare și este o activitate continuă ce poate fi monotonă în practică și caracterizată de rutină.

Opiniile generale ale studenților-masteranzi cu privire la întrebarea ”Considerați că imaginea formată încă de la o vârstă fragedă reprezintă un factor determinant al alegerii profesiei?” își pot avea rădăcinile în experiențele copilăriei, educația în școală și perfecționarea, dar și în experiențele trăite la locurile de muncă anterioare.

De la o vârstă fragedă, copiilor li se prezintă imagini ideale ale profesiilor. Părerea despre o anumită profesie se referă la faptul că aceasta este interesantă, îți oferă împlinire, bună stare și stabilitate emoțională și financiară.

Semnificativitatea diferențelor obținute a fost reliefată prin utilizarea testul t Student pentru eșantioane independente, rezultatele prelucrărilor fiind redate în cadrul Tabelului nr. 2.6.

În concluzie, în ceea ce privește diferența în funcție de statut, studenții-masteranzi, spre deosebire de absolventi, percep profesia contabilă ca fiind mai interesantă, implicând un grad mai mare de interacțiune.

Alte studii anterioare indică faptul că absolventii, de regulă, dețin o percepție neutră asupra profesiei contabile, pe când studentii-masteranzi o consideră monotonă. În același timp, cercetarea ne arată că studenții-mastranzi acordă o mult mai mare importanță câștigurilor materiale decât absolventii.

Este de așteptat, ca de vreme ce absolventii din cadrul sferei contabile și celei de audit au un nivel educațional înalt, să fi dobândit experiențe educaționale utile ce se presupune că le-ar oferi o viziune mai clară asupra profesiei contabile, spre deosebire de studenții actuali.

2.3.3 Perceptii privind raționamentul profesional și etica în desfășurarea profesiei contabile

Studiul de față dorește să prezinte percepția studenților-masteranzi, cât și a absolvenților privind manifestarea raționamentului contabil și a eticii în contabilitate în contextul actual al armonizării sistemului contabil românesc cu IFRS și reglementările europene.

Majoritatea celor intervievați nu sunt de acord cu cerința conducerii companiilor de a se baza pe raționament profesional pentru obținerea rezultatelor dorite în contabilitate și prin comportamentul etic al managerului și profesionistului contabil, acest comportament reprezentând un element important în obținerea unei imagini clare a situației financiare și a performanței companiei.

În acest studiu am utilizat o variabilă dependentă, ce este reprezentată de manifestarea raționamentului contabil și a eticii în profesia contabilă si 6 variabile independente reflectate prin prisma temelor de perceptie dezbătute, țara abordată fiind România.

Manifestarea raționamentului contabil și a eticii în desfăsurarea profesiei contabile (MRE) este măsurată cu ajutorul a cinci criterii de evaluare:

1 – Total contradictoriu;

2 – Contradictoriu;

3 – Neutru;

4 – De acord;

5 – Total de acord.

Modelul integral de regresie pentru investigațiile empirice în estimarea factorilor ce ar putea explica manifestarea raționamentului contabil și a eticii în desfășurarea profesiei contabile, este prezentat astfel:

MREi = β0+ β1ASi + β2MPi + β3AMCi + β4SCEi+ β3CECi + β4CCCi

Unde: MREi = Manifestarea raționamentului profesional și a eticii

ASi = Aplicarea standardelor

MPi = Monitorizarea performanțelor companiilor

AMCi = Aspecte morale de comportament

SCEi = Soluționarea conflictelor de etică

CECi = Comportament etic al companiilor

CCCi = Controversa cifrelor contabile

Modelul de regresie evidențiază relația între o dependentă variabilă (manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile – MRE) și șase variabile independente:

Aplicarea standardelor;

Monitorizarea performanțelor companiilor;

Aspecte morale de comportament;

Soluționarea conflictelor de etică;

Comportament etic al companiilor;

Controversa cifrelor contabile.

Abaterile standard a trei din temele abordate au fost mai mici ca 3, și anume: percepția privind aplicarea standardelor, perceptia privind monitorizarea performanțelor companiilor și percepția privind comportamentul etic al companiilor. Rezultă percepții diferite referitoare la aceste aspecte.

Rezultatul din tabelul de mai jos dezvăluie că perceptiile privind manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile nu sunt în medie asemănătoare.

Calculul indicatorilor tendințelor centrale, mediei și abaterii standard a variabilelor implicate în model este prezentat în Tabelul nr. 2.8, care conține statisticile generale ale ecuației de regresie.

Tabelul nr. 2.8 Statistici descriptive ale manifestării raționamentului profesional și a eticii în desfăsurarea profesiei contabile

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Tabelul nr. 2.9 expune rezultatele analizei de corelație Pearson privind variabilele, prin testarea ipotezelor și interpretării rezultatelor de corelație Pearson ce vor fi prezentate într-o secțiune separată a analizei de regresie.

Tabelul nr. 2.9 Corelația Pearson

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Așa cum este prezentat în Tabelul nr. 2.9, din totalul de 6 variabile explicative testate în acest studiu, există o corelație semnificativă între 4 variabile independente (Aplicarea standardelor, Aspecte morale de comportament, Soluționarea conflictelor de etică și Comportamentul etic al companiilor) și variabila dependentă de exemplu, Manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile.

Corelația între Monitorizarea performantelor companiilor și Controversa cifrelor contabile și Manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile (MRE) prezintă o valoare foarte slabă.

Pe baza rezultatelor din tabel remarcăm relații pozitive între variabila dependentă (MRE) și majoritatea variabilelor independente, acest lucru subliniind faptul că majoritatea ipotezelor sunt susținute.

În analizarea factorilor ce ar putea influența manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile, am utilizat o analiză de regresie pentru a testa efectul celor 6 variabile independente (explicative) asupra variabilei dependente (explicate).

Tabelul nr. 2.10 Statistici descriptive – ANOVA

a) Elemente: (Variabilă constantă), AS, MP, AMC, SCE, CEC, CCC

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Tabelul nr. 2.10 cuprinde informații referitoare la variabila dependentă explicată de modelul existent folosit în acest studiu și de cel rezidual care indică oscilația variabilei dependente ce nu este cuprinsă în model.

Cu scopul de a asigura adecvarea statistică a modelului, conformitatea poate fi măsurată de suma coeficienților de corelație numită R2.

Tabelul nr. 2.11 Conformitate prin intermediul R2

a) Elemente: (Variabilă constantă), AS, MP, AMC, SCE, CEC, CCC

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Așa cum este prezentat în Tabelul nr. 2.11, atât R2, cât și R2 ajustat, măsoară conformitatea modelului, de exemplu, proporția oscilației variabilei dependente explicată de acest model.

Întrucât R2 ajustat reprezintă modificarea limitării lui R2, valoarea lui R2 ajustat este menită să măsoare conformitatea modelului. Astfel, potrivit tabelului, valoarea lui R ajustat este de 0.083, indicând faptul că variabilele independente din model explică o oscilație de 83% a variabilelor dependente.

În acest caz, putem deduce că modelul studiului oferă o bună conformitate a datelor. Acest rezultat, indică practic că variabilele independente din această cercetare reprezintă factorii majori ai manifestării rationamentului profesional si a eticii în desfăsurarea profesiei contabile .

Tabelul nr. 2.12 descrie rezultatele modelului de regresie. Rezultatul dezvăluie că exceptând Monitorizarea performanțelor companiilor și Controversa cifrelor contabile, există o relație semnificativă între variabile independente, precum Aplicarea standardelor, Aspecte morale de comportament, Soluționarea conflictelor de etică și Comportamentul etic al companiilor și variabila dependentă de exemplu, manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile.

Tabelul nr. 2.12 Analiza de regresie a manifestării raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

După cum este subliniat în tabelul de mai sus, rezultatele celor 6 variabile explicative testate în acest studiu, confirmă faptul că există o relație nesemnificativă între acestea si variabila dependentă analizată (MRE).

Ținând cont de valorile evidentiate, linia de regresie multiplă este descrisă de următoarea ecuație de regresie:

MRE = 2.233 – 0.210*AS + 0.060*MP – 0.181*AMC – 0.048*SCE + 0.131*CEC+ 0.193*CCC

Abordarea încearcă să atingă obiectivele studiului, să răspundă la întrebările cercetării și să testeze ipotezele.

2.3.4 Identificarea diferențelor de percepție referitoare la manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile în funcție de statut

(student-masterand/absolvent)

În acest studiu am vizat identificarea diferențelor de percepție a studenților-masteranzi si a absolventilor specializării de masterat: Management contabil, Expertiză si Audit, existenți în baza de date a Centrului Drobeta Turnu-Severin – Universitatea din Craiova, cu privire la rolul standardelor contabile și a organismelor profesionale în profesia contabilă, a raționamentului contabil și legătura acestui concept cu etica.

Tabelul nr. 2.13 Diferențele de percepție privind manifestarea raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile în funcție de statut

Sursa: Prelucrare proprie pe baza calculelor efectuate în Programul Microsoft Excel

Cel de-al doilea set de întrebări al instrumentului de colectare a datelor cuprinde itemi cu privire la percepțiile manifestării raționamentului profesional și a eticii în desfășurarea profesiei contabile în funcție de statut, distribuția răspunsurilor fiind redată în cadrul Tabelului nr. 2.13.

Așa cum se poate observa, în cazul itemului ”Considerați că reglementările contabile din România oferă suficiente oportunități pentru exprimarea raționamentului profesional în domeniul contabil?”, un număr mare de absolventi consideră faptul că actualele reglementări contabile românești oferă suficiente oportunități pentru exprimarea raționamentului profesional în sfera contabilă.

În cazul itemului ”Considerați că adoptarea noii Directive Europene 2013/34/EU de către mediul contabil românesc va oferi suficiente oportunități pentru manifestarea raționamentului profesional în sfera contabilă?”, studenții-masteranzi intervievați, spre deosebire de absolventi, sunt de acord cu faptul că aplicarea Directivei 2013/34/EU în sfera contabilă nu va împiedica profesioniștii contabili să își manifeste raționamentul în domeniul contabil.

Referitor la itemul ”Considerați că este etică apelarea la raționamentul profesional în vederea îmbunătățirii imaginii poziției financiare și a performanței economice și financiare a companiilor în general?”, studenții-masteranzi, spre deosebire de absolvenți, nu sunt de acord cu apelarea la raționamentul profesional în vederea ameliorării imaginii poziției financiare și performanței companiei.

Majoritatea studentilor-masteranzi, referitor la itemul ”Considerați că ați putea fi influențați în aplicarea raționamentului profesional de către interesele unor terțe persoane?” nu consideră că ar putea fi influențați de către interesele terților în exercitarea propriului raționament.

Așa cum poate fi observat, în legătură cu itemul ”La cererea managementului potențialei companii angajatoare, ați folosi raționamentul profesional în vederea ameliorării rezultatelor obține de către companie?”, un procent mare dintre studentii-masteranzi, nu au răspuns favorabil solicitării managementului companiei de a manipula cifrele companiei în vederea creșterii câștigurilor. Absolvenții ar răspunde solicitării managementului adoptând politici contabile care să genereze o creștere a veniturilor, fără a încălca legea.

Studenții-masteranzi, spre deosebire de absolventi, în cazul itemului ”Considerați că principiile etice ar ajuta susținerea unui anumit grad de integritate al viitoarei companii în care veți activa?”, susțin importanța Codului Etic al profesionitului contabil. Etica profesională solicită profesionistului contabil ca în timpul activității desfășurate să dea dovadă de onestitate, integritate, iar folosirea raționamentului profesional să aibă loc doar cu scopul unei imagini transparente.

Majoritatea studenților, în comparație cu absolvenții, nu au răspuns favorabil la întrebarea referitoare la manipularea cifrelor contabile de către managementul companiei în scopul majorării câștigurilor sau al optimizării fiscale (itemul ”Considerați că managementul companiilor în general, au rol în manipularea cifrelor contabile cu scopul oferirii unei imagini ale majorării veniturilor sau optimizării fiscale?”).

Semnificativitatea diferențelor obținute si la nivelul acestui studiu, a fost redată utilizându-se testul t Student pentru eșantioane independente.

În concluzie, studenții-masteranzi și absolvenții ce au participat la completarea chestionarului acordă o deosebită importanță Codului Etic prevăzut de IFAC și Codului Național pentru Profesioniștii Contabili elaborat de CECCAR.

CONCLUZII, PROPUNERI ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

Obiectivul cercetării noastre este acela de a analiza măsura în care este redată imaginea profesionistului contabil în societatea zilelor noastre, pentru a obține un punct de vedere în determinarea strategiilor de piață și de perfecționare în acest domeniu, dar și rolul standardelor de contabilitate, al raționamentului profesional și a eticii în desfăsurarea profesiei contabile.

O contabilitate modernă solicită utilizarea unor politici și tehnici de estimare îmbunătățite și într-o oarecare măsură a opțiunilor contabile.

În prezent, fenomenul globalizării se extinde în toate ariile activității. În acest sens, deținerea informațiilor este indispensabilă în luarea unor decizii. Este esențial pentru profesionistul contabil ce deține abilități în tehnologia informațională, datorită revoluției tehnologice informaționale.

Profesia contabilă este vizată de către studenții și tinerii economiști, ai instituțiilor de învățământ în domeniul economic ce doresc să urmeze această carieră.

Viitorii profesioniști contabili trebuie să cunoască calitățile și caracteristicile unui bun contabil, precum responsabilitatea, onestitatea și comportamentul profesional, confidențialitatea, integritatea, atenția la detalii și determinare.

Organismele profesionale și cele academice ar trebui să se implice în gestionarea trecerii de la rolul tradițional la cel modern, adaptat noilor cerințe ale mediului de afaceri.

Cercetarea de față aduce o contribuție dezbaterilor privind viitorul profesiei contabile și efectele asupra educației contabile din România.

Rezultatele studiului au arătat că toți respondenții consideră mediul universitar ca fiind suportul necesar în viitoarea activitate desfășurată în cadrul firmelor contabile și de audit. Majoritatea absolvenților consideră că pentru integrarea în profesia contabilă, viitorii absolvenți trebuie să dețină atât cunoștințe teoretice, practice, cât și abilități de organizare.

Factorii determinanți care îi motivează pe absolvenți să se perfecționeze în domeniul contabil și al auditului financiar sunt reprezentați de interesul în dobândirea de cunoștințe superioare în acest domeniu și de necesitatea de a se integra în mediul de afaceri.

Toți respondenții ar fi dispuși să participe la programe de voluntariat organizate de către domeniul afacerilor, în vederea câștigării unui anumit grad de experiență în domeniu.

Majoritatea participanților la chestionar susțin practica de audit, cât și cea contabilă, în mediul universitar, prin implementarea unor stagii de perfecționare.

Rezultatele susțin mare parte a literaturii de specialitate în care se preconizează faptul că studenții continuă să dețină opinii negative cu privire la tema contabilității și a auditului.

Considerăm că viziunea absolvenților este influențată de criza economică și financiară, de salariile scăzute, rata ridicată a șomajului, cât și de un nivel de trai scăzut, spre deosebire de studenți ce privesc această situație într-un mod optimist.

Studenții și absolvenții împărtășesc aceeași opinie ca și publicul cu privire la conduita negativă și lipsită de etică a profesioniștilor contabili, ceea ce ne poate face să credem că publicul deține o influență asupra deciziei în alegerea carierei profesionale.

Este de asemenea recomandat ca profesorii din cadrul universităților să adopte tehnici și metode de predare eficiente și orientate spre activitate practică, pentru a-i ajuta pe studenți să înțeleagă aplicarea principiilor contabile în situații reale și concrete. Acest lucru i-ar ajuta să înțeleagă mult mai usor domeniul contabil și de audit, astfel încât, să poată trece cu ușurință examenele și să dobândească abilități necesare în vederea angajării încă din timpul studiilor.

Eforturile continue depuse de reglementatorii români pentru îmbunătățirea și armonizarea sistemului contabil românesc cu cel european și internațional, le-au oferit suport profesioniștilor contabili în folosirea raționamentului profesional pentru a obține situații financiare calitative care să se ridice la nivelul așteptărilor utilizatorilor de informații contabile și financiare.

Cercetarea confirmă si faptul că majoritatea respondenților (absolventi) consideră că OMFP 1802/2014, legea contabilă și alte reglementări contabile și financiare oferă suficiente oportunități pentru exprimarea raționamentului profesional în contabilitate.

Respondenții sunt de părere că adoptarea noii Directive Europene nu reprezintă un impediment în fața posibilității profesioniștilor contabili de a-și exprima raționamentul profesional. Eforturi continue au fost susținute în vederea departajării contabilității de fiscalitate, astfel încât, să se poată obține o imagine favorabilă și a performanței companiilor, în general.

Majoritatea celor intervievați nu sunt de acord cu apelarea la acele politici contabile ce generează plata unor taxe scăzute către bugetul de stat sau invers, în vederea creșterii câștigurilor pentru ameliorarea situațiilor financiare. Aceștia desconsideră unele aspecte ce țin de etica profesională, precum folosirea raționamentului profesional cu scopul manipulării rezultatelor, având ca efect mușamalizarea adevărului cu privire la situația reală a poziției financiare și a performanței companiilor.

Concluziile cercetării arată că aceștia au o anumită percepție bine definită asupra profesiei și a contabilului referitor atât la contextul prezent, cât și la cel viitor. Respondenții susțin că cel mai important factor în alegerea profesiei îl reprezintă statutul și prestigiul în societate, concluzii ce coincid cu alte studii anterioare. Experiența anterioară angajării, împreună cu abilitățile demonstrate la inteviu, reprezintă criteriul ales de către studenții intervievați în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă în domeniul contabil.

Contribuțiile acestei cercetări oferă:

a) dovezi empirice, contribuții la dezbaterile academice referitoare la viitorul profesiei contabile și efectele asupra educației contabile contemporane;

b) informații profesioniștilor contabili cu privire la domeniile de perfecționare și orientare a carierei necesare unei influențe pozitive asupra percepției viitorilor profesioniști contabili în România.

Principala limitare a cercetări noastre este aceea că grupul țintă a fost alcătuit doar din studenți și absolvenți ale unei singure universități și anume Universitatea din Craiova.

Intenționăm ca în cercetările viitoare să obținem mai multe informații și concluzii mai relevante cu ajutorul calculelor econometrice.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

ANEXE

Anexa nr. 1

Chestionar

Diana Andreea Trăistaru, Doctorand, Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Departamentul: CONTABILITATE

Dragi studenți/absolvenți,

Doresc să realizez un studiu în rândul actualilor studenți-masteranzi, cât și absolvenților Centrului Universitar Drobeta Turnu-Severin – Universitatea din Craiova, Specializarea: Management Contabil, Expertiză si Audit și vă solicit sprijinul în vederea realizării unei cercetări empirice în cadrul tezei de doctorat intitulată ”Standardele contabile – între valorile profesiei și așteptările mediului de afaceri”.

Opiniile și răspunsurile pe care mi le veți oferi pot contribui la formarea unei imagini percepute de către dumneavoastră referitoare la rolul standardelor de contabilitate și a organismelor profesionale în cadrul profesiei contabile.

Vă asigur că informațiile pe care le furnizați vor fi accesibile doar în scop academic. Implicarea dumneavoastră este considerată a fi o importantă contribuție la calitatea rezultatelor cercetării. Astfel, consider că participarea la acest studiu poate fi benefică.

Răspunsul dat de dumneavoastră deține o importanță majoră.

Vă mulțumesc pentru participare!

Cu respect,

Drd. Diana Andreea Trăistaru

Secțiunea 1: Date biografice

Bifați răspunsul în căsuțe sau răspundeți în scris dacă este necesar:

1. Gen:

Feminin Masculin

2. Vârsta: ……………………………………………………………………………….

3. Statut academic:

Student – masterand Absolvent

4. Forma de învățământ deținută în cadrul instituției la care sunteți înscriși sau în care ați absolvit:

Buget Taxă

5. a) Loc de muncă curent: ………………………………………………………(dacă este cazul)

b) Funcția/vechimea:…………………………………………………………..(dacă este cazul)

Secțiunea II Percepția dumneavoastră vis-à-vis de factorii ce pot influența viitorul profesiei contabile și efectele asupra educației contabile:

Indicați nivelul potrivit din următoarele opțiuni: Dezacord Total (DT), Dezacord (D), Neutru (N), Acord (A), Acord Total (AT)

Secțiunea III Percepția dumneavoastră vis-à-vis de rolul standardelor de contabilitate, a raționamentului profesional, cât și a eticii în profesia contabilă:

Indicați nivelul potrivit din următoarele opțiuni: Dezacord Total (DT), Dezacord (D), Neutru (N), Acord (A), Acord Total (AT)

Vă multumesc pentru participarea la acest studiu!

În cazul în care vom repeta cercetarea în viitor, sunteți interesați să ne oferiți încă o dată sprijinul dumneavoastră?

Dacă sunteți de acord, vă rog să completați numele și prenumele dumneavoastră, cât și adresa de e-mail:

Nume și prenume:………………………………………………………………………

Adresa de e-mail:……………………………………………………………………….

Nu, nu sunt de acord.