Rolul Si Structura Planului DE Afaceri In Vederea Obtinerii Finantarii Unui Proiect

Economie

Rolul Si Structura Planului DE Afaceri In Vederea Obtinerii Finantarii Unui Proiect

Byadmin ianuarie 1, 2024

Capitolul 1 Plan de afaceri

1.1. Modul de prezentare a planului de afaceri

Planul de afaceri reprezintă un instrument indispensabil întreprinzătorilor ce doresc să își construiască o afacere sau caută parteneri pentru managerii ce vor să propună noi proiecte altor pesoane sau instituții financiare, pentru instituțiile care gestionează fonduri pentru proiecte de investiții. Acesta reflecta proiecte de investiții din toate domeniile.

Termenul de plan de afaceri (business plan) este un element care deține un însemnat loc în limbajul finanțatorilor și a investitorilor. Planul de afaceri este un sistem complex, fiind bazat pe interdependent și reflecta idea de afaceri precum și evoluția în timp a acesteia.

Este un document scris care descrie următoarele aspect: natura afacerii, piața ținta, avantajele pe care afacerea le va avea asupra concurenței, aptitudinile și resursele de care dispun proprietarii afacerii. Pentru elaborarea unui plan de afaceri este necesară analiza cu atenție a produselor/serviciilor oferite, concurenței, resurselor financiare necesare, și a altor detalii operaționale. Totodată, planul de afaceri necesita resurse material, financiare și umane. Cu ajutorul planului este valorificata experiența și realizările trecute cu scopul proiectării viitorului folosind cele mai adecvate metode de estimare și aproximare. Planul de afaceri nu este o prezicere sau un glob de cristal în care se ghicește viitorul, este un ghid al evoluției viitoare a afacerii. Acesta stabilește care sunt obiectivele urmărite și modul prin care vor fi realizate.

Modul de prezentare a planului de afaceri

Planurile de afaceri sunt utilizate pentru numeroase scopuri foarte diverse.

În esență, se poate considera că planul de afaceri este:

exprimare formalizată (documentară) a procesului de planificare;

cerere de finanțare;

un cadru general pentru aprobare (a unei acțiuni sau a unui proiect);

un instrument de lucru pentru managementul operațional al întreprinderii.

Modul de prezentare a planului de afaceri este în general destul de important, mai ales în cazul în care planul este destinat atragerii atenției investitorilor sau creditorilor. Cu toată importanța sa însă, formă de prezentare nu reprezintă un atribut decisiv în reușita afacerii.

Importanta planului de afaceri

Planurile de afaceri diferă între ele deoarece au în vedere firme diferite care desfășoară activități diferite. Acest lucru explica importanța planului de afaceri ca instrument de lucru necesar întreprinzătorului. Cu ajutorul planului de afaceri, întreprinzătorul arata că are o imagine de ansamblu asupra afacerii ce dorește să o dezvolte și asupra perspectivelor acestuia. Pentru prima dată firma apare în mintea intrepinzatorului; acesta pleacă de la ideea de afacere și poate ajunge la o viziune a afacerii; în cazul în care se ajunge la o viziune a afacerii, întreprinzătorul poate să treacă la planul de afaceri prin stabilirea unei strategii pentru realizarea viziunii.

Planul de afaceri permite realizarea următoarelor aspect: formularea clară a obiectivelor; planificarea etapelor de realizare a afacerii, a activităților, formularea unei strategii coerente; identificarea nevoilor clienților potențiali și stabilirea mijloacelor necesare satisfacerii lor; diminuarea riscurilor; stabilirea necesarului de resurse; stabilirea orientării firmei.

Pentru a putea fi cu adevărat util întreprinzătorilor în conducerea unei afaceri, planu de afaceri trebuie să fie simplu, sugestiv, clar, aplicabil, ușor de urmat, realist, bine întocmit și să își propună obiective concrete și măsurabile.

Planul de afaceri prezintă anumite avantaje, cum ar fi: asigurarea unei imagini de ansablu asupra activității, ajuta la o evaluarea mai realistă și mai corectă asupra anumitor idei de afaceri, dacă este folosit corespunzător acesta asigura o conducere eficienta, permite comunicarea ideilor poersoanelor din exteriorul firmei.

Rolul planului de afaceri

Rolul acestuia nu este numai de a demonstra că afacerea merita finanțata ci și de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Implementarea acestuia înseamnă adaptare și control în funcție de evoluția reală. Controlul exercitat în timpul derulării afacerii vizează toate elementele critice ale întreprinderii: stocuri, costuri de producție, vânzări, controlul calității.

Elaborarea planului de afaceri

Planul de afaceri este un instrument esențial în activitatea de planificare/conducere a unei

Afaceri. Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun

Proprietarii acesteia, piața, activitățile care urmează să fie întreprinse, rezultatele vizate. Planurile

De afaceri se deosebesc prin formă și conținut. Elaborarea planului de afaceri poate avea în vedere: afaceri noi (instrument de lucru pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri) sau afaceri existente, în derulare (instrument de management al unei firme).

În structura planului de afaceri sunt incluse elemente și informații subordonate obiectivelor vizate.

Etape ale elaborării planului de afaceri:

documentarea, culegerea informațiilor;

planificarea efectivă a activității firmei;

redactarea propriu-zisă a planului.

Tipuri de planuri de afaceri în funcție de scopul lor:

Plan de afaceri inițial (elaborat pentru inițierea unei afaceri).

Plan de afaceri strategic (elaborat pentru dezvoltarea afacerii pe termen mediu său lung).

Plan de afaceri pentru obținerea unui împrumut bancar, unor finanțări.

În măsura în care vizează dezvoltarea unei afaceri existente, obținerea unei finanțări, planul

de afaceri are un rol esențial în realizarea efectivă a dezvoltării vizate, a obiectivelor propuse și

Planul va include și date semnificative despre rezultatele anterioare obținute de firmă.

Structura unui plan de afaceri

Un plan de afaceri nu are o structură unică. Elementele structurale principale ale unui plan de afaceri pentru o afacere nou sunt următoarele:

Prezentarea firmei prezintă un loc important în elaborarea planului de afaceri, deoarece aceasta exprima calitatea ofertei firmei prin prezentarea unor aspect principale referitoare la firma în ansamblul ei (datele de identificare ale firmei).

Descrierea afacerii prezintă activitățile ce urmează să fie desfășurate.

Planul managerial cuprinde: organigrama firmei, echipa manageriala, responsabilitățile și atribuțiile acestei echipe, structura de personal. Echipa manageriala are rol în inițierea, dezvoltarea și derularea afacerii. Managementul firmei este bazat pe o strategie elaborate de către întreprinzător, care răspunde la întrebările despre inițierea, existent și evoluția firmei. Managementul bazat pe strategie poartă denumirea de management strategic ce reprezintă un ansamblu de decizii și acțiuni. Strategia fundamentează politica firmei concretizata în planul anual al firmei și/sau în planuri pe domenii cum ar fi cel operațional, de marketing, financiar.

Planul de marketing presupune includerea următoarelor informații referitoare la: produsul oferit, piața vizată, clienții potențiali, mediul concurențial, strategia de promovare și vânzare a produsului. Elaborarea acestui plan este precedată de cercetarea de marketing, informațiile rezultate fundamentând deciziile de marketing.

Planul financiar este realizat în funcție de scopul afacerii. Acesta reflecta cheltuielie prevăzute pentru inițierea și derularea afacerii și sursele financiare pentru acoperirea acestora. Cel mai simplu plan financiar cuprinde doar două capitol de cheltuieli: cheltuieli pentru inceprea afacerii și cheltuieli operaționale (pentru susținerea afacerii până când aceasta devine profitabilă).

Proiect de finanțare

Iată doar câteva dintre definițiile proiectelor:

Proiectul este un set de acțiuni executate într-o perioadă de timp, cu momente bine definite de început și de sfârșit, cu un scop clar al lucrărilor de efectuat, cu un buget propriu și cu un nivel specificat al rezultatelor de obținut

Proiectul este o acțiune care are un început și un sfârșit și care este întreprinsă cu scopul atingerii unui obiectiv, în condițiile respectării unor costuri, planuri calendaristice și criterii de calitate.

Proiectul este un proces dirijat de implementare a activităților și de folosire a resurselor în vederea atingerii unui scop, într-un timp dat.

Un proiect trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

să fie unic, cel puțin prin prisma unor părți ale lui, care trebuie să solicite activități noi;

să-și propună atingerea unui scop bine determinat;

să fie constituit din activități, dintre care multe vor fi într-o stare de incertitudine privind costurile estimate și timpul de desfășurare;

să fie finalizat într-o perioadă de timp bine definită.

Sages Group dă următoarele două definiții:

1. Proiectul reprezintă un număr de activități legate între ele, desfășurate în conformitate cu baza unui plan, cu scopul de a realiza un set de obiective, definite într-un timp dat, și care vor înceta după atingerea obiectivului.

2. Proiectul reprezintă un șir de activități legate între ele, realizat într-o manieră organizată, având clar definite punctele de început și de sfârșit, pentru a obține rezultate specifice, necesare atingerii unor obiective clar stabilite.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) propune următoarea definiție: un set de activități integrate menite să atingă un obiectiv prestabilit, într-o perioadă de timp determinată, urmând un plan de acțiune stabilit.

Comisia Europeană propune definiția: proiectul este un grup de activități care trebuie inserate într-o secvență logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client; proiectul este prima descompunere a programului.

În general, un proiect este conceput având în vedere următoarele elemente de bază:

ideea proiectului sau problemă ce se dorește a fi rezolvată prin proiect;

justificarea proiectului (de ce se dorește realizarea proiectului și ce vine în sprijinul realizării lui);

scopul proiectului;

grupul-țintă al proiectului și/sau cine beneficiază de rezultatele implementării lui (cui îi este adresat), care, de cele mai multe ori, poate să rezulte din scop sau obiective și/sau trebuie definit distinct;

obiectivele proiectului;

stabilirea echipei de implementare a proiectului, identificarea abilităților și pregătirilor profesionale pe care trebuie să le aibă fiecare membru al echipei (apar în conținutul proiectului dacă sunt solicitate sau doar pentru o mai ușoară atribuire a responsabilităților lor);

resursele solicitate fie pe obiective, fie descrise pe fiecare activitate în parte;

evaluarea financiară a resurselor indiferent dacă ele există și sunt puse la dispoziția echipei proiectului sau urmează a fi finanțate prin proiect (contribuția proprie a celor care propun proiectul și partea care se dorește a fi finanțată). De fapt, se întocmește bugetul proiectului care poate fi defalcat pentru fiecare activitate și pentru fiecare resursă în parte, pe perioade de realizare a proiectului și, în final, pentru întregul proiect.

Ideea și justificarea proiectului

La ideea proiectului se ajunge, de cele mai multe ori, plecând de la o problemă (nevoie sau oportunitate) care a fost identificată în mediul de lucru al echipei proiectului sau al celui care solicită un proiect. Definirea proiectului presupune o formulare clară, explicații asupra posibilelor componente ale acesteia, localizarea și principalele cauze care au condus la apariția ei. Identificarea problemei, descrierea cauzelor care au generat-o și a avantajelor posibile de obținut prin rezolvarea ei constituie justificarea/motivarea pentru proiect. Pentru motivarea proiectului este necesară o documentare detaliată, prin sondări de opinii, chestionare, analiza documentelor existente, statistici etc. Și chiar atragerea unor specialiști pentru a putea ajunge la găsirea unor soluții de rezolvare, dintre care se va alege cea care răspunde cel mai bine cerințelor problemei.

Particularități în realizarea justificării proiectului în funcție de tipul acestuia:

1. Pentru proiecte interne, cele care vor fi aprobate și finanțate de către conducere, în plus față de elementele anterioare:

descrierea legăturii dintre problema/problemele care se încearcă a se rezolva prin proiect și obiectivele/strategiile instituției (cum sprijină proiectul acele obiective și strategii);

descrierea componentelor organizatorice care vor fi afectate de proiect, în ce sens și cum vor fi ele implicate în implementarea proiectului;

ce s-ar întâmpla în organizație dacă proiectul n-ar fi implementat.

2. Pentru proiecte cu finanțare externă, de genul granturilor și fondurilor nerambursabile/rambursabile de la Uniunea Europeană, Banca Mondială, organizațiile internaționale (USAID), BERD etc., în plus față de elementele anterioare:

descrierea modului în care proiectul, prin nevoile pe care le acoperă, se încadrează în obiectivele generale/specifice, măsurile și/sau proprietățile finanțatorului;

descrierea modului de încadrare în strategiile/prioritățile naționale/regionale;

care este gradul de noutate pentru zonă/domeniu;

descrierea eventualelor parteneriate ce participă la realizarea proiectului (dacă este cazul);

descrierea experiențelor similare și modalitățile de exploatare a acestora;

statistici naționale, regionale sau zonale privind dezvoltarea domeniului.

Proiectul reprezintă intenția de realizare a unui produs, lucrări său serviciu unic printr-o idee inovatoare privind o anumită stare a componentelor, fenomenelor și proceselor dintr-un sistem, idee definită printr-un obiectiv clar, realizabil prin activități desfășurate în anumite termene calendaristice, în condiții de calitate și costuri bine precizate.

Managementul proiectelor este un proces care oferă organizațiilor contemporane vehiculul unic ce le va orienta spre schimbare.

Surse de finanțare

Planurile de afaceri sunt destinate, în general, potențialilelor surse de finanțare a afacerii, în cadrul acestora putând fi identificate trei categorii:

creditorii,

investitorii,

alți potențiali finanțatori (creditori sau investitori)

Precizăm de la început că investitorii și creditorii sunt interesați de lucruri diferite atinci când finanțează o afacere, din această cauză vom încerca să prezentăm distinct poziția față de planul de afaceri.

Creditorii

Aceștia sunt cea mai frecventă sursa de finanțare.

În această categorie intră băncile comerciale, corporațiile financiare și în general toți cei care acordă credite pentru finanțarea afacerilor.

Mark Twain dădea o definiție foarte plastică acestei categorii de finanțatori: ei „… sunt cei care-ți împrumută umbrela atunci când e soare și care ți-o iau înapoi atunci când începe să plouă”. Din punct de vedere al băncii, un debitor ideal dispune de câteva

Trăsături esențiale:

– Pentru o afacere existentă un cash-flow asigurator pentru rambursarea împrumutului.

– Pentru o afacere nouă un proprietar care dispune de o experiență de succes în același gen de activitate.

– Un proprietar cu rezultate financiare și garanții suficiente pentru a putea face față unor probleme neașteptate ce ar afecta afacerea. Din punct de vedere al creditului, cea mai bună alegere ar fi un întreprinzător care a lucrat într-o afacere de succes în același domeniu de activitate. Pe locul doi se situează solicitanții cu succes în alte genuri de afaceri decât cea pentru care se dorește creditul. Pentru că acești întreprinzători să poată obține finanțare, ei trebuie să-și echilibreze lipsa de experiență cu pregătirea și cunoștințele celorlalți membri ai echipei de conducere.

Capacitatea financiară – se referă de fapt la posibilitatea de a-și achita la timp obligațiile către bancă. Din proiecțiile financiare creditorii urmăresc ca afacerea să fie suficient de puternică financiar încât, pe lângă plata creditului și a dobânzilor colaterale, să poată acoperi activitatea curentă și constitui o rezervă de risc. Deoarece aplicarea în practică poate genera abateri de la previziunile inițiale, creditorii doresc să fie asigurații că s-au avut în vedere și o marjă de eroare a previziunilor.

Garanția oferită- nici un creditor adevărat nu va finanța o afacere bazându-se numai pe o garanție puternică, dar fiecare creditor profesionist va încerca să obțină cea mai mare garanție.

Posibilă pentru un credit. Aceasta implică asigurarea recuperării sumei avansate și a dobânzii conexe prin dreptul de gaj sau ipotecă asupra bunurilor imobiliare sau echipamentelor. Echipamentele, clădirile, terenurile și autovehiculele sunt preferate ca garanții datorită valorii considerabile și capacității de a menține această valoare o perioadă mai mare de timp.

Contribuția solicitantului- băncile doresc că întreprinzătorii să aibă un grad suficient de implicare financiară în afacerea pentru care doresc obținerea creditului. Aceasta pentru a fi siguri că ei sunt suficient de succesul companiei și implicit de succesul financiar, iar expunerea la risc este împărțită între creditori și întreprinzători. Un plan de afaceri trebuie să satisfacă diverse solicitări și criterii de acordare a creditelor.

Managementul de proiect

Managementul proiectelor este un domeniu destul de recent apărut, iar importanta

a cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară europeană și international.

Tot mai multe acțiuni se desfășoară în cadrul unor proiecte. Resursele utilizate de aceste roiecte (mai ales cele financiare) au un rol din ce în ce mai mare (vezi sumele derulate prin programele PHARE sau SAPARD) în dezvoltarea economică iar aria lor de aplicabilitate este în creștere.

Proiectul reprezintă o sumă de activități care conduc la realizarea unui scop comun și necesitaun consum important de resurse (umane, materiale, financiare, echipamente, informații documentare și timp). Punerea în practică a unui proiect presupune un moment inițial și un moment final al proiectului, deci o durată de realizare. Momentul inițial este considerat cel în care se ia decizia de a se trece la conceperea unui proiect, iar cel final este cel în care se închie ultima activitate prevăzută de proiect.

Managementul de proiect consta în planificarea, organizarea și gestionarea (controlul) sarcinilor și resurselor ce urmărește atingerea unui anumit obiectiv, în condițiile existenței unor constrângeri referitoare la timp, resurse și costuri.

Tipuri de proiecte:

Există o foarte mare varietate de proiecte. Orice încercare de epuizare a subiectului va avea totdeauna dezavantajul limitării. Proiectele sunt de obicei clasificate astfel:

1. După amploarea lor:

organizațional;

local (localitate, județ, grup de județe);

național;

regional (proiectul este de interes pentru mai multe județe din regiunea geograficarespectiva);

internațional.

2. După domeniul obiectivului și activităților proiectului:

proiecte industriale

proiecte comerciale

proiecte culturale;

proiecte ecologice;

proiecte științifice (de cercetare);

proiecte educaționale;

proiecte de management.

Din punctul de vedere al relației proiect – program, primul dintre aceste două elemente poate fi independent, sau poate fi inclus în cel de al doilea. Așa cum există programe care conțin proiecte pot exista și proiecte al căror scop este definirea și crearea unui program.

Managementul proiectului înseamnă planificarea, direcționarea și controlul resurselor, astfel încât scopul proiectului să fie atins, în condiiile restrictive impuse de resursele date. Proiectele, ca și programele, au structuri de conducere și de execuție, bine definite și separate. Chiar dacă, în cele mai multe cazuri, managerul de proiect coordonează o echipă, responsabilitatea pentru atingerea obiectivelor îi revine în totalitate.

Principiile managementului proiectelor

Indiferent de tipul de proiect, independent de personalitatea și stilul managerului sau și de

Metoda specifică adoptată, managementul de proiect va respecta următoarele principia.

1. Unicitatea obiectivului: un proiect are un singur obiectiv principal (general). Acesta este motivul pentru care proiectul exista și este finanțat. Atingerea obiectivului înseamnă rezolvarea problemei care a fost identificată la începutul ciclului de viață al proiectului.

2. Managerul de proiect (coordonatorul) – proiectul este condus de un singur manager (“team leader”) care are, pe lângă competența necesară, întreaga autoritate și completa responsabilitate în ceea ce privește conducerea proiectului. În funcie de capacitatea sa managerială, de talentul și stilul său de lucru, managerul de proiect poate delega colaboratorilor din echipa sa (“project team”) luarea unor decizii. Este important ca delegarea să se facă prin notificări scrise, pentru că fiecare să- și asume responsabilitatea, potrivit rolului său în proiect. Membrii echipei răspund pentru propriile decizii (fie că sunt sau nu delegate de șeful de proiect) în fata managerului de proiect.

3. Descompunerea structuralaa proiectului: în funcție de complexitatea proiectului, acesta se împarte în subunitai structurale (subproiecte, sarcini, grupuri de activități, activități) pentru a utiliza competenta fiecărui membru al echipei. Nici un manager de proiect nu ar putea conduce singur proiecte cu sute, mii sau chiar sute de mii de activități care se desfășoară de cele mai multe ori simultan și în locații diferite.

4. Abordarea pornind de la obiectiv către resurse: alocarea resurselor necesare realizării obiectivelor proiectului se face numai după ce sunt identificate toate activitățile necesare; resursele se calculează și se aloca numai pentru punerea în practică a acestor activități. Niciodată nu se vor elabora proiecte al căror obiectiv este numai consumarea unor fonduri.

5. Evaluarea/Reevaluarea: este recomandabil că, încă din faza de concepție, după fiecare etapă sau stadiu al proiectului să fie prevăzută o etapă de reevaluare care să permită luarea deciziilor impuse de practică. Aceasta deoarece probabilitatea săvârșirii unor erori este mai mare în faza de concepție a proiectului, iar consecințele acestora se pot identifica relativ târziu, abia în faza de implementare. Costul remedierii lor este cu atât mai mare cu cât sunt identificate mai târziu. Prin

Reevaluări și analize succesive se pot identifica eventualele erori încă din faza de „proiectare”, când costurile sunt minime.

6. Monitorizarea și evaluarea: proiectele sunt obligatoriu permanent monitorizate intern (de managementul proiectului) și pot fi monitorizate extern (de evaluatori din afara proiectului, de finanțator etc).

Obiectivele proiectului

Din această perspectivă, definirea obiectivelor proiectului capăta o importanță majoră, pentru că în funcie de acestea ne stabilim strategia și metodele folosite. Conform teoriei manageriale, obiectivele trebuie să fie de tipul “SMART”:

Specifice – pentru a defini foarte clar ceea ce va fi realizat.

Măsurabile – rezultatul obținut trebuie să poată fi măsurat.

Acceptate – de toți membrii echipei.

Realiste – pentru a putea fi îndeplinite.

Timp precizat – stabilirea unui interval de timp realist pentru a le realiza.

Pentru atingerea obiectivelor vom avea întotdeauna nevoie de „puncte fixe” în care să evaluăm fiecare pas al proiectului, pentru a putea introduce corecțiile necesare. Aceste „puncte fixe” trebuie integrate unui plan de monitorizare internă, care să permită evaluări intermediare, făcute înainte de momentul de sfârșit al proiectului când va fi prea târziu pentru a mai putea corecta ceva.

În concluzie, numai asigurând echilibrul permanent al „triunghiului” proiectului, stabilind obiective “SMART”, implementând un program de monitorizare și evaluare internă permanenta, meninând deschisă comunicarea cu membrii echipei și în afara ei, obținem premisele succesului proiectului propus.

Capitolul 2. Analiza societății

Societatea aleasă pentru acest studiu de caz are ca domeniu de activitate Consultanta în afaceri. Primele proiecte ale societății au fost planuri de afaceri pentru diverse societăți în domeniul Social Media. Iar la cunoașterea mediului societii, aceasta având în derulare un plan de afaceri axat pe creșterea productivității beneficiarului final printr-un proiect în acest domeniu. (Social Media)

Utilizând analiza SWOT putem menționa următoarele:

Puncte țări:

– Colectiv tânăr

– Rapiditate în executarea proiectelor

– Corectitudine în executarea rolurilor în cadrul proiectelor

Puncte slabe:

– Existenta ideilor multiple

– Aparitia conflictelor

– Existenta fenomenului numit decizie întârziată în cadrul anumitor roluri.

Oportunități:

– Evolutia pe piața în domeniul consultantei

– Diversificarea domeniilor de lucru cu ajutorul angajatilor-proaspeti absolvenți

– Extinderea și în alte orașe din țară privind “penetrarea” piețelor regionale din țară

Amenințări:

– Apariția concurenței

– Aparitia furtului de metode de lucru

– Existenta furtului de clienți

Capitolul 3. Rezultatele cercetării

Metodologie

Această cercetare are ca scop analiza planului de afaceri efectuat de către Vision Srl în conformitate cu normele contractuale privind parteneriatul cu societatea comercială CM Trust SRL.

Obiective urmărite:

1. Analiza datelor obținute prin realizarea unor cercetări de piață complexe folosind ca instrument de cercetare interviul aplicat managerilor societăților partenere.

2. Obținerea de date necesare prin realizarea unor cercetări în cadrul companiei Vision SRL pe parcursul derulării planului de afaceri utilizând ca instrument de cercetare, fișa de observație.

3. Analiza datelor obținute în urma cercetării în cadrul companiei Vision prin instrumentele de cercetare-fisele de observație.

Ipoteze

1. Apariția ideei de autoimbogatire. Întipărirea efectului de antreprenoriat.

2. Domeniul de activitate al societății în momentul constituirei îl reprezenta domeniul Social Media.

3. Un proiect de Social Media prezintă o structură aparte în funcție de nevoile beneficiarului.

4. Finanțarea pentru planul de afaceri se asigura în proporție de 50% odată cu începerea proiectului și 50% la finalizarea acestuia.

3.1. Rezultatele interviului aplicat managerului firmei Vision SRL

Î: Dl. Alexandru Andrieș, vă rog să-mi spuneți cât de dificil a fost pentru dumneavoastră deschiderea unei societăți în domeniul consultantei având în vedere dificultatea procedeelor de înființare în conformitate cu normele legislative din România?

Alexandru Andrieș În timpul anului ÎI de studii la specializarea Management s-a întâmplat ceva ce mi-a schimbat total perspectivă asupra vieții. Și anume unul dintre profesorii mei mi-a întipărit ideea în minte de a mă îmbogății pe mine și de a nu mai inbogatii pe altcineva. Și așa a pornit Vision, societate prin care venim în ajutorul altor societății în domeniul Social Media.

Î: Mai exact, ce înseamnă pentru dumneavoastră o zi la biroul de conducere al Vision SRL?

Alexandru Andrieș O zi la birou, începe cu ședința cu ședința de dimineață în care ne realizăm agenda zilei, în care să realizăm efectiv ce ne propunem. Îmi place să încep ședința cu obișnuita cafea și cu un film de motivare, pentru a insufla echipei acel sentiment de realizare de 110% încă de la începutul zilei;

Și mă asigur că acel sentiment rămâne active până la finalul zilei de lucru pentru eficiența maximă.

Î: Având în vedere că sunteți o societate relativ tânără pe piața Ieșeana, ce presupune mai exact domeniul de activitate al societății dumneavoastră?

Alexandru Andrieș Acum suntem în plin proces de expansiune, mai exact este vorba de diversificarea domeniilor de consultanță pentru acapararea unui segment mai mare pe piața în care lucram. Însă am început doar cu consultanta în cadrul doar unui singur domeniu și anume cel al Social Media.

Î: De ce Vision SRL și nu altă companie de consultanță?

Alexandru Andrieș La această întrebare aș vrea să vă răspund doar pintr-un singur cuvânt și anume Tineri (într-o discuție mai amplă, dânsul se referă la mentalitatea tinerilor cu care lucrează în interiorul firmei. Majoritatea angajaților fiind absolvenți sau studenți în curs de absolvire ai Universității Alexandru Ioan Cuza).

Î: Ce înseamnă pentru dumneavoastră un proiect de Social Media?

Alexandru Andrieș Ca să vă răspund la această întrebare trebuie să analizăm nevoile clienților ce ne solicita ajutorul. Uni poate au nevoie doar de un site official, alții poate ne solicita doar niște materiale de promovare, însă majoritatea ne solicită să îi ajutăm cu partea de promovare online în lumea virtuală.

Î: Deci, dumneavoastră lucrați pe bază de proiect în cadrul companiei pentru satisfacerea nevoilor clienților?

Alexandru Andrieș Da, constituim o echipă de lucru în cadrul companiei pentru fiecare proiect în parte și avem câte un coordonator de proiect ce trebuie să știe la orice oră în ce stadiu este proiectul cu care a fost însărcinat.

Î: Cum se asigura finanțarea pentru planul de afaceri propus clientului?

Alexandru Andrieș Finanțarea planului de afaceri se realizează 50% în momentul începerii și 50% la finalizare.

Î: Există riscul nefinalizarii finanțării proiectul propus pentru planul de afaceri specific fiecărui client?

Alexandru Andrieș Cu siguranță, însă pe parcursul proiectului se asigura comunicarea cu beneficiarii direcți ai planului astfel încât această problemă să nu existe la final.

Î: Cu acordul dumneavoastră, ne permiteți să luăm parte la activitatea zilnică în cadrul companiei dumneavoastră?

Alexandru Andrieș Desigur, ve-ți avea ocazia să observați un proiect pentru un client de-al nostru ce ne-a solicitat să îl facem vizibil în lumea virtuală.

3.2. Rezultatele fișei de observație

Cu acordul managerului direct am avut ocazia să observăm realizarea unui plan de afaceri pe bază de proiect pentru societatea comercială CM Trust. Societate ce se ocupa cu construcția de case și cu designul interior atât pentru proiectele realizate de aceștia dar și de alte proiecte pe care clienții lor doresc că aceștia să “își lase amprenta”

Acest client este “o poartă de intrare pe piața din Bacău” pentru că dacă aceștia vor fi mulțumiți de calitatea serviciilor oferite vor oferi recomandări către alte societăți din regiune

Prima parte din planul de afaceri îl constituie site-ul web pe care echipa îl realizează pentru acest client.

Cu acordul coordonatorului de proiect, putem să oferim și o imagine cheie a site-ului ce se realizează.

– Pagina inițială a societății din care derivă următoarele submeniuri

– Site-ul este compus din 2 părți, design interior și exterior.

Putem observa din aceste imagini ca materialele folosite și serviciil oferite sunt de o calitate peste medie, ce conferă clienților firmei un rezultat peste standardele cerute de către aceștia.

.

– Diversele proiecte interioare realizate pentru clienți

A doua componentă a planului de afaceri o constituie partea de vizibilitate pe paginile de socializare.

– Pagina de profil pe rețeaua de socializare FACEBOOK.

– Mesaje specifice de atragere a clienților prin expunerea gândurilor, mai exact a ceea ce doresc clienții să vadă și să audă.

În ceea de a treia parte cerută de către client este vorba despre vizibilitatea societății în site-urile de profil și prezența lor în ziarele presei locale la secțiunile de profil aferente. În timpul prezenței mele încă nu se ajunsese la cea de a treia parte, dar era în lucru, astfel încât era finalizata documentarea privind site-urile de profil și presa locală pentru integrarea societății paginile acestora.

– Site-ul online al celui mai vizibil ziar din oraș

Următoarele site-uri asigura vizibilitatea companiei la nivel de județ. Acestea fiind urmărite de 85% din populația tânără și cu vârste medii din județ.

Limitele cercetării

Cercetarea a fost realizată cu ajutorul mini interviului acordat managerului direct al societății dar și a fișei de observație realizată în cadrul companiei cu acordul managerului direct. Cercetarea a fost realizată doar în cadrul Companiei Vision, fiind realizată într-un timp mai îndelungat, neputând ca unele instrumente să fie realizate online. O altă limita este dată de faptul că nu am putut adresa un mini interviu și clientului pentru care compania realiza planul de afaceri la acel moment.

Direcții viitoare ale cercetării

În primul rând propun o cercetare mai amănunțită la nivelul instrumentelor de lucru prin care se realizează diversele proiecte privind planurile de afaceri pentru clienți.

În al doilea rând aș propune că cercetarea sa se realizeze și în rândul angajaților societății pentru a putea analiza calitatea serviciilor oferite și prin prisma acestora.

Concluzii

Am realizat această lucrare, “Rolul și structura planului de afaceri în vederea obținerii finanțării unui proiect” cu scopul de a înțelege mai bine procedeul realizării unui plan de afaceri și importanta acestuia privind concretizarea lui de la idee de proiect la planul de afaceri cu sursele de finanțare aferente.

Pentru a atinge obiectivele cercetării, am formulat mai multe întrebări de cercetare cu răspunsuri ce se regăsesc mai jos.

Planul de afaceri este un instrument de planificare ce are rolul de a oferi o vizibilitate extinsă asupra țelurilor și evoluției unei anumite afaceri căreia îi este dedicat. Primele planuri de afaceri au apărut cu mult înainte de apariția computerului și a tehnologiei informatice, dar rolul și importanța unui plan bine făcut, a rămas aceeași până în zilele noastre. De fapt principiile de bază ale banilor și ale afacerilor de succes, rămân mereu neschimbate. În literatura de specialitate se încearcă o definire a planului de afaceri după cum urmează:

Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximații succesive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea ce dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă.

Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că proiectul merita finanțat, ci și de a ghida întreprinzătorul în drumul spre succes. Implementarea lui înseamnă control și adaptare în funcție de evoluția reală. Acest control exercitat de-a lungul derulării proiectului va viza toate elementele critice ale entității economice (stocurile, costurile de producție, controlul calității, vânzările, plățile efectuate etc.). Ceea ce este foarte important este că documentul să nu sfârșească pe fundul unui sertar odată ce finanțarea a fost primită și proiectul a fost demarat.

Structura planului de afaceri nu este standardizată. Fiecare firmă are propriile ei nevoi de planificare. Totuși băncile uneori oferă modele proprii ale planurilor de afaceri, mai mult sau mai puțin relevante din punctul de vedere al unei planificări riguroase.

Un tip foarte utilizat de structură a planului de afaceri este cea departamentală. În cadrul acstei structuri, toate analizele, obiectivele și strategiile sunt definite în funcție de specificul activităților din cadrul firmei.

Structura departamentala a planului de afaceri este următoarea:

1. Sumarul executiv

2. Descrierea afacerii

3. Planificarea de marketing

4. Planificarea producției și operațiunilor

5. Planificarea resurselor umane

6. Planificarea financiar-contabila

7. Managementul riscurilor

8. Implementarea planului de afaceri

9. Anexe

Privind partea de finanțare am identificat 10 pași prin care un proiect sănătos ajunge din teorie, realitate. Acești pasi sunt următorii:

1. Ideea de proiect și definirea acestuia.

2. Stabilirea unui plan de acțiune prin identificarea activităților necesare pentru că proiectul să funcționeze și a elementelor investiționale necesare (spre exemplu: spațiu, echipamente, instalații, formare personal etc.). Natura unui proiect este dată de obiectivul acestuia, de achizițiile care se vor face și de necesitatea implementării. Cu cât natura unui proiect este mai apropiată de obiectivele programului prin care va fi finanțat, cu atât acel proiect va avea șanse mai mari de aprobare.
3. Identificarea sursei de finanțare

4. Completarea cererii de finanțare (diferă în funcție de tipul de proiect realizat)

5. Urmează verificarea conformității administrative a cererii de finanțare în concordanță cu procedurile interne ale societății ce implementează proiectul și verificarea eligibilității proiectului din punct de vedere al criteriilor specificate în planul de afaceri afferent.

În privința eligibilității, este esențial ca toate criteriile să fie îndeplinite de beneficiar. Dacă un singur criteriu nu corespunde (spre exemplu, lipsa datoriilor către stat), atunci, obligatoriu, dosarul va fi respins

6. Întocmirea documentației pentru depunerea proiectului în vederea accesării finanțării.
7. Depunerea proiectului și obținerea notificării de aprobare spre finanțare a proiectului. Se face evaluarea tehnică și financiară a proiectului.

8. Semnarea contractului de finanțare cu beneficiarul direct.

9. Implementarea proiectului (demararea propriu-zisă a investiției: realizarea procedurii de achiziție, realizarea activităților specificate în proiect, depunerea cererii de rambursare și rapoartele de progres).

10. Monitorizarea investiției.

Obiectvele avute în vedere în realizarea cercetării au fost atinse prin aplicarea mini interviului către managerul direct prin care am obținut informații prețioase precum ar fi realizarea unui plan de afaceri dar și importanta acestuia, spre a devenii din ceva teoretic, un lucru practic.Cu ajutorul unor întrebări cheie am putut obține și niște răspunsuri specifice din cultura societății privind planul de implementare al unui proiect.

Iar cu ajutorul fisei de observație am putut vizualiza efectiv un plan de afaceri pentru un client având nevoi specific. Acesta a dorit ca pentru concretizarea. Planului către finanțare, acesta să cuprindă efectiv un site Web, pentru a-și încărca pe viitor diferitele proiecte pe care acesta le realizeaza-ca informații de prezentare. Pe parcursul șederii mele la această societate am putut observa efectiv cum se naște o idee, trece prin fazele de implementare pentru că la final acesta să se transforme într-un lucru practic. Am avut ocazia de a observa rolul și modul cum a fost structurat un proiect pentru a primii aprobarea finală de către beneficiarul direct și de a se denumi spre final “Un plan de afaceri finalizat cu success”.

Bibliografie

Belanger T.C. Successful Project Management. American Management Association, UȘA, 1995, p.11.

Ciprian Ilieși – Rolul și importanta planului de afaceri în finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Universitatis Vasile Goldiș, Arad Economic Sciences (Studia Universitatis Vasile Goldiș, Arad Seria Științe Economice), issue: 13/2008, pages: 530537.

Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional în România: Regiunea 1 (Nord Est): Bacău, Botoșani, Iași, Neam, Suceava, Vaslui; Regiunea 2 (Sud Est): Brăila, Buzău, Constana, Galați, Tulcea, Vrancea; Regiunea 3 (Sud Muntenia): Argeș, Craiova, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Ialomița; Regiunea 4 (Sud Vest): Oltenia, Dolj, Gorj, Mehedini, Olt, Vâlcea; Regiunea 5 (Vest): Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș; Regiunea 6 (Nord Vest): Bihor, Bistrița, Cluj, Maramureș, Sălaj, Satu-Mare; Regiunea 7 (Centru Alba): Braov, Covasna, Harghita, Mure, Sibiu; Regiunea 8 (București Ilfov): Municipiul București și județul Ilfov.

Lienty B.P., Rea K.P. Guide lo Successful Project Management. Harcourt Brace Professional Publishing. – San Diego, CĂ, UȘA, 1999

Florea Vlad- Proiecte economice- instrument managerial de planificare a afacerilor în comerț și turism. Editura Eurostampa, Timișoara 2008.

Prediscan Mariana, – „Inițierea și dezvoltarea firmei prin planul de afaceri”, Editura „Mitron”, Timișoara, 2002

Mantei S.J., Meredith J.R., Shafer S.M., Sutton M.M. Project Management în Practice. John Wiley &Sons, Inc. – New York, 2001, p.2.

O.E.C.D. – Methods and Procedures în Aid Evaluation/apud Mățăuan G. Op. Cât., p.43

R. B. Chase, N. J. Aquilano, F. R. Jacobs, Production and Management, 8th edition, Boston, 2000

Rutman L., Mowbray G. Understandingp program Evaluation, Sage Publicattonns 1983, F.L. /apud. Matauan G. Op. Cât., p.43.

Sages Group – Project Management. Manual, Government of România, DEI, F.L., 1997/apud Mățăuan G. Op. Cât., p.43

Săndulescu Ion, – „Planul de afaceri” Ghid practic (Modele de referința), ediția a ll-a, Editura All Beck, București, 2001;

Sasu Constantin, – „Managementul Micilor Afaceri”, Editura Sanvialy, 1998.

Valadez J.J., Bamberger M. Monotoring and Evaluating Social Programs în Devetoping Countries. – Washington, D.C., EDI of the World Bank/apud Mățăuan G. Evaluarea programelor sociale. – București: Fundația Internațională de Management, 1999, p.43

Victoria Cojocaru- Repere teoretice ale managementului proiectelor de cercetare. Academia de Științe a Moldovei.

Anexa 1

Ancheta prin interviu

Dl. Alexandru Andrieș, vă rog să-mi spuneți cât de dificil a fost pentru dumneavoastră deschiderea unei societăți în domeniul consultantei având în vedere dificultatea procedeelor de înființare în conformitate cu normele legislative din România?

Mai exact, ce înseamnă pentru dumneavoastră o zi la biroul de conducere al Vision SRL?

Având în vedere că sunteți o societate relativ tânără pe piața Ieșeana, ce presupune mai exact domeniul de activitate al societății dumneavoastră?

De ce Vision SRL și nu altă companie de consultanță?

Ce înseamnă pentru dumneavoastră un proiect de Social Media?

Deci, dumneavoastră lucrați pe bază de proiect în cadrul companiei pentru satisfacerea nevoilor clienților?

Cum se asigura finanțarea pentru planul de afaceri propus clientului?

Exista riscul nefinalizarii finanțării proiectul propus pentru planul de afaceri specific fiecărui client?

Cu acordul dumneavoastră, ne permiteți să luăm parte la activitatea zilnică în cadrul companiei dumneavoastră?