ROLUL ȘI LOCUL MUZICII DE RADIO Coordonator științific: Lector Univ. Dr George Lucian Onofrei Absolvent: Iancu Ana -Maria Sesiunea iulie 2018 2… [616300]

1
UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Jurnalism

LUCRARE DE LICENȚĂ
ROLUL ȘI LOCUL MUZICII DE RADIO

Coordonator științific:
Lector Univ. Dr George Lucian Onofrei

Absolvent: [anonimizat] 2018

2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………….. ………………… 4
CP. 1. MASS -MEDIA ……………………………………………………………………………………………………….. ……. 5
1.1.Mass -media, funcții, cauze și efecte ……….. ………………………………………………….. …………. …. 6
1.2. Radioul î n sistem ul mass -media ….. …………………………………………………………………………… 8
1.3. Mesajul radiofonic. Forme de exprimare pub licistică …………………………. …………………….. 10
1.4. Muzica de radio în sistemul mass -media .. ……………….. ……………………………………………… 13
1.5.Scurte concluzii ……………………. ………………… ……………………………………………………………. 15
CP. 2. MUZICA DE RADIO – STIL DE VIAȚĂ ……………………………………………………………………… 16
2.1. Terapia prin muzică ….. ……………….. ………………………………………………………………………… 16
2.2. Influența muzicii ….. ……………….. ……………………………………………………………………………. 18
2.3. Comportamente de ascu ltare a muzicii ………………… ……………….. ……………………………….. 20
2.4. Scurte concluzii ………… ………………….. …………………………………………. …………………………. 23
CP. 3. ANALIZA MUZICII DE RADIO ………………………………………………………………………………….. 24
3.1. Muzica de radio în funcție de format ……………… ……………….. …………………………………….. 24
3.2. Muzic a înainte de 89 versus muzica după 89 ……. ……….. ……………….. ………………………….. 26
3.3. Muzica – Radioul românesc vers us radioul britanic . …………………………………………………. 29
3.4. S curte concluzii .. ………………………………………………………………………………………………….. 31
CP. 4. INVESTIGAȚII ASUPRA MUZICII DE RADIO …………………………………………………………… 33
4.1. Părerea DJ -ilor …………….. ……………………………………………………………………………………… 36
4.1.1. Interviu cu Adrian Șaguna …….. …….. …………………………………………………………. 36
4.1.2. Interviu cu Bogdan Pavlică ………………………………………………………………………. 37
4.1.3. Interviu cu Sebastian Coțofană …………………………………………………………………. 38
4.1.4. Interviu cu Tudo r Amurăriței ……………………………………………………………………. 39
4.1.5. Interviu cu Dennis de Wit ………………………………………………………………………… 40
4.1.6. Interviu cu Armand Ratundu … ………………………………………………………………….. 41
4.1.7. Scurte concluzii ………………………………………………………………………………………. 43
4.2. Părerea vedetelor …………………. ………………………………………………………………………………. 43
4.2.1. Interviu cu Paula Seling …………………………………………………………………………… 44
4.2.2. Interviu cu Ovi Jacobsen .. ………………………………………………………………………… 45
4.2.3. Interviu cu Adrian Enache……………………………………………………………………….. 48

3
4.2.3 Interviu cu Dan Bittman ………….. ……………………………………… ……………………….. 49
4.2.4. Scurte concluzii …………………………………………………………….. ……………………….. 51
4.3. Studiu privind muzica de radio …………………………………………………….. ……………………….. 52
4.3.1. Scopul cercetării ……………………………………………………………. ……………………….. 52
4.3.2. Selectarea publicului ……………………………………………………… ……………………….. 52
4.3.3. Procente înregistrate ………………………………………………………. ……………………….. 53
4.3.4. Studiu de caz ……… ………………………………………………………… ……………………….. 54
4.3.5. Concluzii ……………………………………………………………………… ……………………….. 61
CONCLUZII FINALE …………………………………………………………………………………. ……………………….. 62
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………. …………. ……. 64
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………… ……………………….. 66

4

INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune să evidențieze efectul pe care muzica de radio îl are asupra tinerilo r
și îi face pe aceștia să conșt ientizeze că muzica de radio este o formă de manipulare. Accentul este pus
pe muzică și pe prima sursă de difuzare a sunetelor – radioul.
Lucrarea este alcătuită din patru capitole, fiecare căutând să surpindă o serie de aspecte
referitoare la impactul muzicii de radio asupra indivizilor.
Așadar, p rimul capitol cupr inde apariția radio -ului, rolul acestuia în sistemul mass -media și
forme d e exprimare în radio . De asemenea, tot aici se găsește rolul muzicii în sistemul mass -media.
Al II – lea capitol are scopul de a defini muzica sub un alt scop, acela al relaxării. Primul
subcapitol tratează sunetele , însușindu -le scop medical, terapeutic. În acest subcapitol aflăm și prin ce
metode muzica poate trata diferite boli sau stări psihice. Terapia prin muzică evaluează bunăstarea
emoțională, sănătatea fizică, dar și abiltățile de comunicare. În aceată terapie pot fi incluși atât copiii,
cât și p ersoanele cu o vârstă mai înaintată, care suferă de diferite boli cum sunt anxietatea, depresia sau
chiar autismul. Cum linia melodică poate spori gradul de comunicare și d e inteligență sau poate
influenț a o persoană, tratăm subiectul în umătorul subcapito l. Atât subcapitolul doi, cât și trei, ne ajută
să ne dăm seama de influența muzicii asupra noastră, de comportamentul nostru când ascultăm anumite
piese și de cum fiecare gen muzical poate influența o persoană în mai multe moduri.
Capitolul 3 curpinde f ormatele radiofonice, dar face și o comparație între muzica din anii `89 și
cea din zilele noastre. Am ales să compar cu anii `80-`90 deoarece aceasta este una dintre cele mai
complexe perioade istorice, care a adus schimbări semnificative. De asemenea, pentru o lucrare mai
amănunțită am comparat radioul din România cu cel din Marea Britanie.
Ultimul capitol pune accent pe punctul de vedere al specialiștilor în radio, dar și al vedetelor,
prin scurte interviuri ce conțin întrebări bazate pe ideile capitolelor tratate anterior. Pentru a afla și
opinia ascultătorilor de radio, următorul subcapitol va fi reprezentat de un sondaj de opinie, ce
accentuează impactul muzicii asupra noastră.

5
CAPITOLUL 1
MASS -MEDIA
1.1 . MASS -MEDIA, FUNCȚII, CAUZE ȘI EFECTE
Mijloacele de informare în masă ne domină viața în fiecare zi. Ele ne dezvăluie evenimente de
ultimă oră și ne influențează atunci când ne formăm opinii în legătură cu un subiect. Lumea în care
trăim este în continuă schimbare și, de aceea, trebuie să accesăm mai multe mijloace de informare.
Astăzi, mijloacele de comunicare în masă fac parte din viața oricărui om civilizat . Presa ne oferă
informații, simboluri și modele din diferite domenii.
Mass -media este o formă de comunicare în masă, care defin ește în egală măsură un sector al
comunicării sociale (presa scrisă, radioteleviziunea), un sub -sector (cotidiene, reviste, televiziune prin
cablu) sau un organ anume (un ziar, o revistă, un post de radio).
Termenul de ,,mass -media” reprezintă ,,ansamblu l mijloacelor moderne de informare și influențare
a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa și internetul. ”1 Relația dintre mass -media și
societate se poate pune în termeni de consecințe globale (funcțiile presei) și de influențe precise
(cauzele presei).
Conform specialiștilor din domeniu, în era actuală există trei mari categorii a mijloacelor de
comunicare în masă: m ijloace le tipărite ( cărți, ziare, reviste ), mijloace bazate pe film cum sunt
cinematografia și fotografia și mijloace elec tronice ( radio, televiziune, telefon, calculator ).2
Mijloacele de comunicare în masă s e constituie, în special, din că rți, reviste, ziare, cinema, radio și
televiziune . Aici sunt analizate ca suporturi de transmitere care servesc la medierea și selectarea
mesajelor de actualitate.
Tot din literatura de specialitate, aflăm că la baza bunei funcționări a sistemului mass -media, stau
trei funcții: funcția de informare care reprezintă rolul presei de a aduce informații noi și nevoia
indivizilor de a controla mediul înconjurător. Această funcție vine în sprijinul nevoii societății și a
indivizilor de a controla mediul. Oamenii evaluează, pe baza informațiilor pe care le prime sc,
importanța evenimentului ce ar putea să îi afecteze, anticipează unele tendințe ale vieții și iau anumite
decizii. Informațiile de prevenire sunt și ele importante . Unele au întrebuințare utilitară, în timp ce
altele pot anticipa crize sau accidente. A stfel, mass -media oferă o gamă largă de informații cu privire la

1 Conform definiției regăsită în varianta online a DEX, https://dexonline.ro/definitie/mass -media
2 Claude Jean -Bertrand, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed. Polirom, Iași, 2001, pg. 20

6
cerințele și interesele publicului ; funția de interpretare face referire la interpretările la care sunt
supuse anumite evenimente și fapte cotidiene. Cea mai importantă formă de interpretare constă chiar în
decizia de a face publică sau de a ignora o informație. Această funcție ne ajută să ne explicăm mai bine
anumite atitudini și hotărâri ale factorilor de decizie. Informațiile trec prin mai multe etape înainte de a
fi prezentate. Ele necesit ă un proces de selecție, apoi sunt ierarhizate în funcție de importanța lor. Unii
specialiști consideră că influențarea are loc încă de la începutul etapelor, prin selecție și ierarhizare ;
funcția de divertisment este diferită de la un canal la altul și de la un produs la altul. Astfel, posturile
de televiziune sau posturile de radio axate pe programele muzicale constituie produse ale unei prese
destinate relaxării și satisfac nevoia omului de a scăpa de sub presiunea cotidianului, de a evada într -o
lume imaginară. Indiferent dacă este vorba de un film, emisiune sau talk -show de radio, oamenii
privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber. Mass -media sunt cele mai
importante furnizoare de divertisment, acesta ocupând o parte importantă a mijloacelor mediatice.
Pe lângă aceste trei fun cții, mai există și altele care vin în completarea acestora cum sunt: funcția
de ,,legătură” care realizează conexiuni între cetățeni, prin faptul că transmite informații simultan către
mai mulți destinatari, reușește să creeze o legătură între receptori. Astfel, dacă ascultă m sau urmărim
aceeași emisiune, ajungem să împărtășim aceleași valori, aceleași idei și povești și să posedăm
cunoștințe asemănătoare. Mass -media răspunde nevoilor oamenilor de implicare î n societate și de
identificare, cu o anumită ca uză, temă sau subiect. Unul dintre efectele mass -media este de a ajuta la
dezvoltarea relațiilor interumane și interculturale prin crearea de legături între membri comunității ;
funcția de culturalizare ne aduce acel strop de cultură de care cu toții avem n evoie. O dată cu apariția
mass -media, o parte a activităților de transmitere a valorilor și modelelor culturale, de formare a
gândirii și a comportamentului, au fost preluate de mesajele presei. Funcția are rolul de formare a
gândirii și comportamentului t inerilor. Mijloacele media au posibilitatea de a face să circule mai mlte
modele de comportament în societate. Radioul rămâne un mijloc eficace de propagare a culturii și a
educației.
Mijloacele de comunicare în masă au o uriașă forță de influențare a publicului. Efectele mass -media
sunt mai importante decât educația primită la școală. În urma unor studii efectuate, Remy Rieffel
constată că mesajele transmise prin mass -media, nu ating decât în mică măsură indivizii sau, cel puțin
nu antrenează, decât cu puține excepții, bulversările considerabile3. Fiecare dintre noi este supus
bombardamentelor informaționale ale ziarelor, televiziunilor sau posturilor radio. Este foarte dificil de

3 Alexandra Mărgărit -Enescu , Față -n față cu sistemul mass -media în Ghidul studentului la Jurnalism, Ed. Etnous, Brașov, 2013, pg. 37 –
38

7
sesizat locul deținut de mass -media în raport cu familia și școala sau cu valorile și credințele fiecărei
societăți.
Potrivit specialiș tilor, e xistă trei tipuri de reacții la mesajele mass -media, care, apoi, determină
anumite efecte asupra inidvizilor: acordul înseamnă că publicul receptor acceptă mesajele transmise de
mass -media. Acesta conduce la efectele slabe ale mesajelor transmise, care sunt de două tipuri4:
modelul „Uses and Gratifications ” (acest efect arată cât de important este publicul receptor, iar
mesajele sunt recepționate doar dacă există un beneficiu) și modelul de analiză a receptării (este un
efect slab deoarece publicul este unul cult, inteligent și analizează constant mesajul transmis) ;
identificarea reprezintă asumarea valorilor și imitarea comportamentului promovat de mass -media.
Această reacție poate cauza efecte limitate în rândul receptorilor, care sunt de trei tipuri după cum
urmează: modelul fluxului în doi pași (aici este definitorie inteligența și buna credință a liderului;
influența mesajului scade proporțional cu rapiditatea și acuratețea transmiter ii mesajului), modelul
cultivării (datorită expunerii cvasi -permanente la mesajele media, oamenii ajung să cunoască mediul
înconjurător prin prisma a ceea ce văd sau li se spune) și modelul agendei (mijloacele de comunicare
în masă ne spun la ce să ne gândim, ne atrag atenția asupra unor probleme la ordinea zilei, adică ne
stabilesc agenda). Efectele limitate au deschis calea pentru o serie de studii care au sprijinit sondajele
realizate printre as cultători . În realitate, mass -media sunt doar un element în care intervin opțiunile
indivizilor. Ele se înscriu într -un complex de influențe în care relațiile interpersonale sunt la fel de
importante precum mesajele emise ; internalizarea înseamnă asimilare a valorilor și topirea lor în valori
care constituie concepția despre lume. Efectele puternice create de internalizare influențează cel mai
mult comportamentul receptorilor și sunt de patru tipuri: modelul stimul -răspuns (transmite un mesaj
direct, de la e mițător către receptor, fără intermediari), modelul hegemonic (exercitarea unei influențe
a claselor superioare prin impunerea concepțiilor prin intermediul presei), modelul dependenței
(oamenii depind de mijloacele mass -media, pentru că sunt singurele car e pot oferi informați imediat,
atunci când nu știm ceva sau trecem prin momente de panică) și modelul spirala tăcerii (oamenii se
tem de izolare, iar societatea are tendința de a -i marginaliza).
De asemenea, în mass -media există și efecte pe termen scurt, efecte pe termen lung sau contra
efecte (atunci când individul refuză să mai asculte un post de radio, deoarece acesta ajunge la saturație
și respinge mesajul ). Se admite faptul că mass -media nu poate provoca schimbări majore pe termen
scurt asupra indivizilor. Mesajele transmise prin mass -media ating doar în mică măsură indivizii izolați .

4 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media , Ed. Polirom, Iași, 1999, pg. 106 -130

8
În fiecare zi, oamenii petrec cel mai mult timp în fața televizorului, ascultă postul de radio preferat
sau citesc presa. Mijloacele media au ajuns să aibă un imp act puternic asupra indivizilor și, astfel,
contribuie la educarea și culturalizarea acestora. Efectele mass -media au fost observate încă din Primul
Război Mondial, când acestea au reușit să mobilizeze populația, să mențină moralul și să convingă
oamenii s ă se alăture armatei. Astfel, mijloacele de comunicare în masă au devenit instrumente
principale de convingere a cetățenilor.

1.2 . RADIOUL ÎN SISTEMUL MASS -MEDIA
Apariția radioului ca mijloc de comunicare în masă a fost posibilă datorită preocupărilor oamenilor
de știință, care au încercat să transmită cu ajutorul undelor electromagnetice semnale de la distanță.
Programele vorbite, transmiterea de știri și muzică ch iar și în cele mai izolate colțuri ale lumii, au
deschis oamenilor posibilități nebănuite de cunoaștere a evenimentelor ce se desfășoară în lume.
Radioul este mijlocul prin care ascultă torii cu nivele cul turale diferite se pot instrui î n toate domeniile
de cultură, artă sau știință .
Radioul, în primul rând este comunicare. Comunicarea prin mas s-media înseamnă legătura prin
care un individ intră în contact cu lumea. Comunicarea presupune participanți egali, care se respectă și
doresc să comunice între ei. În programele radiofonice, comunicarea este un proces care se realizează
cu mult efort și m ultă imaginație. La început, captarea ascultătorului se realizează la nivelul auzului.
Apoi urmează creșterea credibilității și câștigarea audienței. Realizatorii de emisiuni radiofonice trebuie
să știe să își atragă publicul prin onestitate, echilibru și operativitate. La fel ca în televiziune, și la radio
nevoia de vedete este la fel de mare, însă starurile singure nu pot face viabil un post de radio. De aceea
fiecare program trebuie să aibă propria personalitate și o țintă precisă pentru a se bucura de p rețuirea
publicului.
De asemenea, în domeniul informației, radioul deține prioritatea, una din calitățile specifice fiind și
continuitatea. Radioul emite cea mai mare cantitate de informație, dar, în același timp este și furnizorul
și păstrătorul de cultur ă. Emisiunile culturale sunt adaptate vârstelor și nivelelor de cultură, pentru ca
fiecarea ascultător să afle ceea ce își dorește sau să -și compl eteze cunoștințele în domeniile preferate.
De-a lungul timpului sistemul mass -media a folosit numeroase resurse pentru a influența oamenii,
cum sunt ziarele, inter netul, radioul și televiziunea. Presa scrisă, televiziunea, internetul și radioul
ocupă primele locuri ca popularitate, deoarece infomația este transmisă foarte ușor.

9
Mass -media poate avea atât un impact pozitiv, dar și unul negativ asupra individului. Acest lucru
depinde de alegerea fiecăruia. Cu cât o persoană deține mai mult control asupra unei informații, cu atât
impactul este mai puțin negativ.
Radioul reprezintă un important mijloc de infl uențare dacă luăm în calcul muzica difuzată, vocea
antrenată a prezentatori lor pentru a ne face atenți, concursurile organizate etc. În radio, cel mai
important aspect este comunicarea, adică legătura prin care individul intră în contact cu lumea. El poat e
afla ce fac ceilalți indiferent de locul în care este, își poate exprima opinia, își poate povesti necazurile,
poate întreba sau poate răspunde la anumite întrebări prin emisiunile interactive. De asemenea, la radio
informarea este mult mai rapidă și mai eficientă în comparație cu televiziunea, unde este necesară
editarea imaginii și a sunetului. Peste tot, însă, la scară națională, există programe care pot fi captate de
toți ascultătorii pentru că sunt emise cu o putere foarte mare pe unde lungi.
Element ele noi aduse de radio în peisajul mass -media sunt prioritatea difuzării și instantaneizarea
mesajului. ,,Transmisia directă de la un eveniment în desfășurare, declarațiile martorilor prezenți la
eveniment sau a oamenilor politici făcute în direct, ridică foarte mult gradul de credibilitate.”5
Mai mult, radioul ,,rămâne un mijloc eficace de propagare a culturii și, prin cultură, a educației ”6.
Specificitatea canalului se remarcă și prin flexibilitatea programelor radiofonice, care pot fi
întrerupte în orice moment, pentru o ediție specială de știri sau pentru un eveniment nou. Posturile
radio se pot asculta oriunde: în săli de așteptare, în mașină, în metrou sau chiar în timp ce mergi pe
stradă prin programele de radio online. Nu există loc în lume, oricât d e îndepărtat sau orice loc rătăcit
printre oceane, unde să nu ajungă undele radio .
Sunt întâlnite mai multe variante de posturi de radio7:
1. Posturi de radio care se axează în principal pe muzică și divertisment . Informațiile sunt
prezentate în materiale scurte, iar șt irile sunt incluse în programe;
2. Posturile care difuzează la începutul fiecărei ore știri interne și la fiecare jumătate de oră
știri locale. Informațiile din afara blocurilor de știri, se rezumă la elemente de diver tisment
și diverse manifestări;
3. Posturile care acordă un tratament egal muzicii și informațiilor. Se întâlnesc adesea
flash -uri la jumătatea orei, buletine de știri pe larg și meteo din oră în oră. Interviurile,
reportajele, anchetele și rubricile fixe vin să completeze ofer ta informativă.

5 Vasile Traciuc, Jurnalism radio, Ed. Tritonic, Iași, 2003, pg. 42
6 Idem, pg. 45
7 Michael Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, Radio Management, Ed. Polirom, Iași, 2001, pg. 99 -100

10
O clasificare a posturilor de radio se poate face: în funcție de apartenență pot fi posturi publice
sau posturi comerciale și în funcție de tipul de programe difuzate cum sunt știrile, muzica sau
programele pentru copii. Mai sunt și unele posturi care difuzează doar muzică clasică sau teatru
radiofonic.
Pe parcursul timpului diverse inovații teoretice au condus la dezvoltarea radioului și a
sistemului de comunicare. În primii ani de dezvoltare, comunicațiile radio au fost numite telegrafie,
expresie care a fost înlocuită cu termenul generic radio.

1.3 . MESAJUL RADIOFONIC. FORME DE EXPRIMARE PUBLICISTICĂ
Cercetătorul american H.D.Lasswell, în lucrarea sa ,,Structura și funcția comunicării în
societate” din 19488, a pornit de la idee a că în orice acțiune de comunicare, trebuie să avem în vedere
cinci întrebări fundamentale : cine spune ?, ce spune ?, cum ?, cui ?, cu ce efect ?.
Întrebarea ,,cine ?”, poate conduce la analiza statutului și a profilului. Poate fi vorba de o
singură persoană sau de o întreprindere de presă. Întrebarea ,,ce spune ?” se raporteaza la mesajul
propriu -zis, la analiza conținutului. Întrebarea ,,cum ?” se raportează la un mijloc de comunicare (presă
scrisă, radi o, televiziune) în calitate de canal de transmisie a mesajului și presupune influențe asupra
analizei mesajului. Întrebarea ,,cui ?” duce la examinarea caracteristicilor audienței mass -media în
funcție de vârstă, sex, domiciliu. ,,Cu ce efect ?” invită la înțelegerea exactă a mass -media asupra
receptorilor.9
Comunicarea radiofonică este plină de probleme și dificultăț i. În comunicarea de zi cu zi, î ntre
indivizi, foarte des auzim fraza de tipul: ,,Nu am vrut să spun asta”. În schimb, profesionalismul în
radio nu admite astfel de scăpări.
În comunicarea radiofonică există un set de patru caracteristici majore, care descriu natura
acestui canal de comunicare – radioul10:
1. Cuvintele folosite și succesiunea î n care ele sunt pr ezentate sunt doar auzite, nu vă zute;
2. Cuvintele ș i succ esiunile sunt pr ezentate audienței doar o dată;
3. Nu există un mecani sm de feedback imediat și nici oportunitate a de a modifica mesajul
în timpul transmiterii;

8 http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/Etapele -analizei -functionale -a1541117112.php , accesat la data de 16
octombrie 2017
9 http://www.rasfoiesc.com/hobby/diverse/jurnalism/NOTIUNI -SI-MODELE -PRESA88.php , accesat la data de 16 octombrie 2017
10 Vasile Traciuc, op.cit., pg. 56

11
4. Audiența colectivă este formată din mai multe grupuri mici de indiviz i, aflați, fiecare, î n
locuri diferite de receptare .
Radioul, ca alte forme ale mass -media, folosește aceleași formate redacționale, având însă
caracteristici definitorii date de aces mijloc de comunicare.
Știrea radiofonică cuprinde mai multe elemente de bază care definesc un eveniment prin
răspunsurile la întrebările din lead: ,,cine?, ce?, când?, unde? și de ce?”. Știrea de radio trebuie să
întrunească câteva caracteristici cum sunt: noutatea (calitatea, fundam entală a știrii care prezintă cele
mai recente ev enimente), operativitatea (avantajează cel mai mult radioul prin prelucrare și timpul de
verificare), acuratețea (presupune respectarea adevărului și prezentarea evenimentului conform
desfășurării acestuia), proeminența (este dată de persoanele care participă la eveniment; elementul
principal care stă la redactarea știrii este omul și acțiunile sale. Cu cât persoanele implicate sunt mai
cunoscute, cu atât interesul publicului este mai mare) și dinamismul (gra dul de dinamism crește o dată
cu nerăbdarea oamenilor de a afla noi informații).
Interviul este cel care constituie inima jurnalistului audio -vizual. Printr -o succesiune de
întrebări și răspunsuri, acesta reprezintă o conversație mediatizată. Interviul ar e rolul de a furniza
informații și de a fi o sursă majoră de informații. Interviul radiofonic are mai multă credibilitate decât
atunci când este tipărit, unde un cuvânt sau o afirmație poate fi interpretată greșit.
Reportajul radio are aceeași esență ca c el din presa scrisă sau televiziune: trebuie să spună o
poveste. Se diferențiază de celelalte genuri prin complexitatea construcției ce îmbină mai multe forme
de produs jurnalistic: relatare, interviu și vox. Atunci când se realizează un reportaj pentru ra dio,
reporterul trebuie să se implice afectiv. Emoția, bucuria sau supărarea se simt din vocea acestuia, care
încearcă să transmită starea sa, publicului.
Relatarea în radio este povestirea cronologică a unui eveniment important și este legată de
transmis iunea în direct. Este acel gen publicistic care se află la granița dintre știre și reportaj. Relatarea
trebuie să prezinte echilibru, claritate și exactitate. Faptele trebuie redactate cât mai exact, iar textul
trebuie să fie clar și ușor de reținut.
Ancheta radiofonică poate fi prezentată la posturile de radio locale, teritoriale sau publice.
Ancheta de radio are mai multe particularități printre care se numără: actualitatea (deseori un subiect
rămâne în activitate o zi din săptămână sau mai mult, timp în ca re reporterul poate face investigația),
oralitatea (tonul folosit de reporter poate fi mai ridicat doar pentru că trebuie obținute informații de la
oamenii implicați în fapt) și concizia (devine obligatorie pentru că găsim mai mulți intervievați:
martori, oficialități și oamenii de pe stradă printre care se realizează sondaje de opinie).

12
Structura emisiunilor difuzate la un post de radio este dictată în funcție de fiecare post și de
grilele de programe alcătuite. Pentru a localiza un post de radio trebuie să avem în vedere structura
capitalului, aria de acoperire și conținutul. Se poate remarca și faptul că atât posturile publice, cât și
cele private pot fi locale, regionale sau naționale. Un alt criteriu ar fi al contextului specific. Astfel
putem avea em isiuni pentru diferite etnii, care, de obicei, sunt produse chiar de membri etniilor
respective.
Grila de programe este actualizată periodic în funcție de preferințele ascultătorilor. De obicei,
într-o grilă de programe sunt incluse atât emisiuni de tip m agazine, cât și emisiuni specializate,
unitematice, interactive ș i muzicale.
Emisiunile specializate sunt concepute pe diferite subiecte și se adresează unui public specific
care poate fi departajat in funcție de vârstă, sex și profesie. Dacă luăm în discuție și vârsta, vom
observa că paleta de emisiuni este destul de largă, pornind de la cele pentru cop ii, adulți până la
emisiuni pentru cei de vârsta a III -a. ,,În general, când ne gândim la emisiuni pentru copii ne gândim
doar la cele de televiziune și este păcat. Cu imaginația lor, radioul poate fi o formă minunată a
programelor p entru copii.”11 Trebuie stabilit foarte bine publicul atunci când ne gândim la o emisiune
pentru copii, deoarece aceștia își schimbă foarte repede interesul și se plictisesc foarte repede , astfel
încât trebuie să le captezi atenția cât mai bine. Capacitatea lor de memorare este foarte mare, iar
emisiunile transmise în reluare care conțin cântece pentru copii, îi ajută să rețină mai bine.
Emisiunile pentru tineri ies ușor în evidență încă de la primele acorduri. Subiectele alese pentru
aceste emisiuni sunt adecvate vârstei ascult ătorilor: divertisment, educație, cultură, probleme sociale,
dar și muzică.
Emisiunile pentru oamenii în vâr stă, care de cele mai multe ori sunt singuri și cu problem e de
sănătate, aduc în casa acestora radioul ca pe un prieten neprețuit.
Un alt criteriu în funcție de care sunt alcătuite emisiunile este acela al sexului. În general,
femeile sunt atrase de emisiuni culturale sau modă, dar și de seriale sau talk -show -uri.12 Criteriul, nivel
de cultură, se regăsește în emisiuni realizate pentru oameni cu stud ii medii sau superioare. De obicei, de
acest criteriu ține cont plasarea emisiunilor într -un anumit orar optim de audiență.
Emisiunile magazin sunt forma cea mai frecventă de alcătuire a emisiunilor din programul
zilnic al unui post de radio. Orele cele mai importante de derulare a acestor emisiuni sunt între 06:00 –
18:00. Emisiunile întâlnite în acest interval sunt de obicei structurate astfel: intervenții, știri, rubrici de
informare privind circulatia sau datele meteo. Talk -show -urile și calupurile publ icitare sunt difuzate la

11 Vasile Traciuc, op.cit., pg. 156
12 Idem, pg. 158

13
ore fixe și intercalate cu momente muzicale. Rolul unei emisiuni magazin este să trezească interesul
ascultătorului față de un eveniment.13
Emisiunile unitematice sunt remisniscente ale fostelor programe specializate ce dedicau o
întreaga emisiune. Ele au o frecvență săptămânală sau bilunară, iar durata lor s -a redus la o oră. De
obicei în cazul unei emisiuni unitematice se apelează la invitați. Persoanele invitate sunt specialiști în
domeniul abordat sau au legatură directă cu tema propusă.
Emisiunile interactive unitematice realizează apropierea de ascultător sau a ascultătorului de
programele postului de radio. Există două tipuri de emisiuni unitematice interactive : una dintre ele
implică invitați cu care realizatorul discută pe o temă bine stabilită, iar cealaltă este cea prin care
realizatorul propune o temă și invită ascutătorii să sune pentru a -și spune parerea în legătură cu
subiectul propus spre di scuție. Emisiunile interactive sunt și emisiunile prin care asc ultătorii pot face
dedicații muz icale, dar pot include și emisiunile concurs.
Emisiunile muzicale sunt cele în care întâlnim frecvent un singur gen de muzică și cele în care
sunt difuzate numa i piese noi. O astfel de emisiune se realizează seara, chiar către miezul nopții când
ascultătorul vrea să se delecteze ascultând muzica ce -i place. Tot emisiuni muzicale sunt și topurile,
realizate în funcție de preferințele ascultătorilor. Ele își găsesc loc în program în special în week end
când ascultătorii au mai mult timp pentru muzică.
Criteriile după care se realizează emisiunile sunt de mai multe tipuri14:
1. Simultaneitatea sau decalajul relatării cu faptul real: emisiuni în d irect sau emisiuni
înregistrate;
2. Natura mesajului: emisiuni de tip publicistic -informativ (reportaje, interviuri,
documentare, dezbateri, anchete ) sau emisiuni de tip artistic;
3. Structura formală: emisiuni unitare sau com plexe;
4. După adresabilitate: emisiuni generaliste sau emisiuni specializate .

1.4 . MUZICA DE RADIO ÎN SISTEMUL MASS -MEDIA
Una dintre cele mai durabile moșteniri ale radioului este impactul său asupra muzicii. Înainte de
radio, cele mai populare melodii erau distribuite prin muzică de pian și prin cuvânt.
Muzica a apărut încă de pe vremea când doar animalele existau pe pământ. Atunci, se
presupunea că acestea foloseau un fel de muzică pentru a comunica între ele, cum este și ciripitul

13 http://www.creeaza.com/familie/diverse/filmtv/CONCEPTUL -DE-PROGRAM -RADIO -GRI756.php , accesat la data de 22 octombrie
2017
14 https://www.scribd.com/document/46558305/productia -emisiunilor -radiofonice , accesat la data de 28 octombrie 2017

14
păsărelelor. Omul preistoric folosea, ca mijloc de comunicare, muzica, pr in flueirele pe care le
confecționa din oasele animalelor. În prezent, muzica joacă un rol foarte important în formarea propriei
personalități.
Muzica este cea mai comercializată formă de artă și este prezentă peste tot, mai ales în rândul
artiștilor. Mij loacele de comunicare nu sunt tocmai o infl uență benefică nici pentru muzicieni deoarece
aceștia își pot distruge cariera foarte ușor dacă lasă la vedere secrete despre ei sau despre muzica pe
care aceștia o p roduc. Mass -media pot reprezenta un aspect pozitiv în momentul în care vorbim despre
apropierea fanilor de artiști, mai ales când aceștia nu își pot permite să cumpere bilet la un concert și își
pot vedea artiștii preferați la televizor sau îi pot asculta la radio. De asemenea , acest lucru are și o parte
mai puțin favorabilă, deoarece există o diferență majoră între o form ație care reușește la o apariție live
să entuziasmeze publicul cu o muzică extraordinară și problema trasmiterii acestor melodii la radio15.
La concertele live , artiștii transmit publicului energia pe care aceștia o au pe scenă, iar oamenii prezenți
la concert încep să cânte melodiile preferate. În schimb, la radio chiar dacă auzi piesa preferată, nu îți
conferă aceeași stare ca la un concert.
Accesul la un anum it public țintă are loc prin oferta muzicală. Dacă fiecare melodie transmisă
va fi analizată după apariție, poziția în top, ritm și orientare stilistică, se poate alcătui un sistem de
criterii prin care orice melodie să poată fi evaluată cu precizie.
Industria muzicală este formată din companii și indivizi care câștigă bani prin crearea
de piese și melodii noi și vânzarea de concerte și spectacole live, înregistrări audio și video, compoziții
și partituri , organizațiile și asociațiile care ajută și reprezintă creatorii. Industria include, de asemenea,
o serie de profesioniști care asistă cântăreți și muzicieni la cariera muzicală ( manageri de
talente , manageri de afaceri ), cei care difuzează conținut audio sau video ( posturi de radio pe
internet , posturi de radio și de televiziune ), jurnaliști de muzică și critici muzicali , DJ-i, producatori
de instrumente muz icale , precum și multe altele.
Mass -media a u schimbat și cursul difuzării unei melodii noi. Înainte, o m elodie era cântată în
premieră î ntr-un concert și apoi se lua decizia înregistrării acesteia. Acum, de cele mai multe ori, prima
dată piesa este difuzată la un post de radio, la televizor sau este înregistrată, iar mai târziu este ascultată
si live. De asemenea, oamenii nu mai sunt atrași de versuri, pe cât sunt de linia melodic ă.
Culoarea muz icală (vocea, muzica, mixurile etc.) joacă un rol destul de important în succesul
posturilor de radio , abia apoi programul putând fi îmbunătățit în funție de publicul țintă al fiecărui

15 Norbert Bakenhus, Radioul local, Ed. Polirom, Iași, 1998, pg. 109

15
post16. Muzica este explorată ca tip de practică social ă și ca formă de comunicare în masă prin analiza
și dezbaterea mai multor exemplu: radio, tv, film și muzică.
De cele mai multe ori, tocmai muzica este cea care promovează agresiunea verbal ă pe posturile
de radio. Dar, agresiunea muzicii nu se raportează doar la textul care însoțește linia melodic ă, ci ea
poate genera și efecte secundare asupra conștientului.17 Prin muz ică se exercită o influență mare asupra
auditoriului. Dimen siunea ritmurilor și undelor melodice permite multora să -și creeze o identitate și să
o împărtășească altora.
Rock -ul este în același timp o muzică minoritară și una de masă. Rock -ul, asemenea ra pp-ului
este o cultură a adolescenței și a găștii. Rock -ul trimite la sentimentul grupului unit, dar care respinge
convențiile . Rock -ul este așadar, un factor ce activează speranța, adevărul și sinceritatea. Marile
concerte mobilizează această așteptare ș i oferă publicului un spațiu în care poate să reflecteze și să se
reculeagă.18

1.5. Scurte concluzii
Mijloacele de comunicare în masă sunt o importantă sursă de comunicare și informare,
indiferent dacă este vorba de un post de televiziune, radio, un ziar sau o revistă. Mass -media joacă un
rol important atât în ceea ce privește promovarea evenimentelor, datorită numărului mare de persoane
care pot afla din mai multe surse informații despre un eveniment , dar și pentru faptul că informația
ajunge mai rapid la publicul țintă.
Încă din cele mai vechi timpuri, apariția radioului a avut un impact mare asupra oamenilor și a
devenit parte din climatul vieții noastre de zi cu zi. Posturile de radio se adapteaz ă mereu nevoilor
ascultătorilor prin emisiunile și muzica diversificată transmisă la fiecare post, dar și prin v olumul de
informații care variază pe parcursul unei săptămâni. Emisiunile de radio sunt împărțite pe categorii de
vârstă (de la copii până la oa menii vârstnici), de sex, dar și pe categorii sociale.
Pe lângă posturile de radio care difuzează emisiuni culturale, știri sau meteo, există și posturi de
radio care difuzează doar muzică. De asemenea și acesta este împărțită pe categorii de vârstă, dar și pe
genuri muzicale.

16 Norbert Bakenhus , op.cit. , pg. 84
17 George -Lucian Onofrei, Violența publică între spațiul real și spațiul virtual , Ed. Fundației Axis, Iași , 2014, pg. 112
18 Ana-Maria Munteanu, Muzica la radio , Ed. Universitară, Bucureșt i, 2010, pg. 61

16
CAPITOLUL 2
MUZICA DE RADIO – STIL DE VIAȚĂ

2.1. TERAPIA PRIN MUZICĂ
De mai multe secole până în zilele noastre, muzica a fost folosită în scopuri vindecătoare și
constituie obiectul discuțiilor izvorâte din diferite domenii ale gândirii. Estetica tratează muzica drept o
artă sonoră a exprimării frumosului și a re prezentării vieții afective prin imaginea sonoră.
Terapia prin muzică se găsește încă din timpuril e Biblice, când David a cântat la harpă pentru
a-l scăpa pe regele Saul de spirirtele malefice.19 Pe vremurile în care toate leacurile funționau și ne
scăpau de orice durere, muzica era folosită drept unul dintre aceste tratamente, cu acțiune lentă, dar
eficace. Terapia prin muzică poate fi f olosită cu succes pentru mai multe afecțiuni: fobie, deficit de
atenție, autism, depresie, insomnie.
Scopul terapiei prin muzică este acela de a reduce durerea, stresul, stările psihice negative, de a
îmbunătăți calita tea vieții. În terapia prin muzică sunetele și ritmul devin instrumente care ne dezvoltă
creativitatea și ne tratează problemele de sănătate. Există foarte multe metode de a folosi muzica: de la
a o asculta pur și simplu, până la a vorbi despre muzică, a d ansa sau chiar a crea muzică.
Dacă asculți muzică și te simți ca atunci când ai zbura în văzduh, acest lucru înseamnă că
aceasta acționează asupra ta precum o terapie și îți induce o stare de bine.20
Un aspect necunoscut al muzicii este că aceasta poate acționa la nivel inconștient și poate
produce anumite efecte. În încercarea de a folosi efectele benefice ale muzicii, studii le au arătat că
valoarea pro ductivității în muncă poate varia în funcție de muzica auzită .
Muzica este o artă a cântatului menită să articuleze și să combină sunetele în configurații
plăcute auzului ființei umane.21 Efectele muzicii asupra ființei umane permit să contureze adevărate
funcții ale acestei arte: funcția emoțională trezește anumite emoții și ajută la relaxare; funcția
cognitivă ne sugerează idei și situații ale căror lacune le umplem cu imaginația noastră; funcția
fiziologică ne produce modificări neurofiziologice; funcția socială este axată pe procesul de
comunicare; funcția pedagogică ne ajută să învățăm mai ușor și î nlătură oboseala intelectuală; funcția
terapeutică are rolul de a îmbunătăți imunitatea și se exercită mai a les prin creșterea comunicării di ntre
pacient și terapeut.

19 https://viataverdeviu.ro/terapia -prin-muzica , accesat la data de 5 noiembrie 2017
20 Dan Bălan, Arta muzicii , Ed. Universității Naționale de Muzică București, București, 2004, pg. 23-24
21 Liviu Bulus, Terapia prin muzică , Ed. Sieben Publishing, București, 2016, pg. 118

17
Valoarea deosebită a muzicii constă în faptul că ne poate conduce spre o realitate situ ată dincolo
de ea însăși: liniștea din care ea se naște și la care se întoarce.22
Chiar dacă, ulterior, misiunea muzicii a fost de a -l distra pe ascultător, a fost î ndeplinită cu un
atât de mare succes încât , astăzi poate să își asume roluri mai complexe cum sunt rolul ei fundamental
de relaxare sau de dinamizare a celui care o ascultă. Muzica pură și armonioasă ne calmează, ne induce
o stare de bine și ne înalță la cer. O muzică zgomotoasă din sfera rock-ului, metal -ului sau jazz -ului
induce chiar depresie, pentru că rezonează cu energii de joasă frecvență. Sunetele scoase de clopote,
mici trompete sau tobe speciale erau folosite pentru vindecarea migrenelor și a dezechilibrelor
metabolice.
Prin intermediul muzicii se poate crea un mediu confortabil și sigur, iar efectele negative sunt
aproape inexistente dacă terapeutul este o persoană bine instruită. Muzica este o formă de tratament
care nu este costisitoare și se adresează unui public foarte larg (de la co pii până la batrâni, de la
persoane sănătoase la bolnavi care suferă de tulburări psihice). De asemenea, terapia prin muzică poate
crea și efecte negative dacă muzica aleasă nu este adecvată nevoilor sau vârstei persoanelor.
Muzica ajută, de asemenea, și la recuperarea mobilității, mai ales la persoanele care au suferit
accidente grave și trebuie să învețe să meargă din nou. De cele mai multe ori se întâmplă să mergem pe
stradă cu o pereche de căști în urechi, iar ritmul redat prin acestea să fie regăsit în mișcarea picioarelor.
Această manieră de deplasare reprezintă capacitatea oamenilor de a -și sincroniza pașii cu sunetele
ascultate.
Terapia prin muzică este folosită și în cazul copiilor care suferă de autism. Aceștia au s esiuni de
ascultare în urma cărora relaționează mai ușor cu oamenii din jur și ajung să dețină un grad de atenție
mai ridicat. Terapeuții au observat că jucându -se fără muzică, copiii erau mai reținuți, iar imediat ce era
pornită o linie melodică, aceștia urmau mai ușor pașii către care erau îndrumați. Aptitudinile de
socializare ale acestora creșteau prin dans, prin adunarea în jurul unui instrument , dar și prin înțelegerea
muzicii și practicarea acesteia.
Toată muzica la care mă refer: are o durată de 3 -5 minute, accentul este pus pe o melodie ușor
de memorat și cântat, ritmul este viu și dansant, amplificat în utilizarea permanentă a elementelor de
percuție.
Dar, muzica nu are efect doar asupra oamenilor. S -a constatat că muzica clasică crește producț ia
de lapte la vaci, iar cea rock o scade. De asemenea, muzica rock îi face pe șobolanii de laborator să se
reproducă mai mult decât de obicei.

22 Liviu Bulus, op.cit. , pg. 74

18
Revenind la oameni, s -a demonstrat că există o terapie cu tonuri binaurale23 în ceea ce privește
reducerea stresului și creșterea capacității de concentrare. Acest principiu are la bază unde sonore cu
frecvențe diferite la urechea stângă față de urechea dreaptă, aceastea fiind auzite doar ca un ton, iar
pentru a putea fi sesizat d e creier, frecvențele nu trebuie să depășească 1000 Hz.24 Studiile au
demonstrat că nivelul de stimulare al organismului crește dacă o persoană ascultă un timp, o anumită
combinație de frecvențe.
Scopul folosirii tonurilor binaurale diferă în funcție de persoană. Printre beneficii se numără:
creșterea atenției, a încrederii în sine, îmbunătățirea stării generale de bine, precum și reducerea
stresului și a anxietății.25
Muzica este un element social omniprezent. Rolul ei poate fi direct (concerte, cluburi, petreceri,
nunți…) sau indirect (baruri, cafenele, filme…). Există puține activități pe care oamenii le fac și în care
muzica să nu fie implicată. Toate acestea împreună cu faptul că diferiți oameni ascultă stiluri diferite de
muzică și preferă diferi ți artiști , sunt în strânsă legătură cu preferințele noastre muzicale.
Printre caracteristicile principale ale muzicii avem: lent, rapid, acustic, electric și voce. Printre
cele ce țin de text: complexe ( simplu, ritmic, sincer), pozitive (visător, plăcut , ridicător de moral),
negative (evervant, depresiv, trist) și energice (tare, entuziast, energetic).

2.2. INFLUENȚA MUZICII
Muzica ne îmbunătățește simțurile, ne atinge emoțiile și ne creaază amintiri. O ascultăm zilnic,
la școală, acasă, pe stradă, la serviciu, ne place sau ne provoacă un sentiment de repulsie. De cele mai
multe ori îi acordăm mai mult timp decât rugăciunii s au lecturii și fără să vrem pătrunde în mintea
noastră și ne influențează comportamentul.
Platon spune că muzica este o lege morală și ea dă suflet universului, aripi minții, zbor
imaginației, farmec tinereții și viață oricui.26 Muzica joacă un rol import ant în viața fiecărui om, de la
bebeluși până la bătrâni. Preferința unui adolescent pentru un anumit tip de muzică poate fi corelată cu
comportamentul acestuia. Percepția și efectul mesajelor muzicale și a video -urilor sunt importante
deoarece cercetările au arătat că expunerea la violență, mesaje sexuale și utilizarea substanțelor abuzive
în videoclipurile muzicale ar putea produce schimbări semnificative în comportamentul și atitudinea
tinerilor. Unele studii au arătat că adolescenții ascultă muzica popu lară pentru a se ocupa de singurătate

23 Tonul binaural permite oamenilor și unor animale să determine direcția și originea sunetelor, cauzate de stimuli fizici activ i.
24 De exemplu, daca urechea stângă înregistrează un ton de 200 Hz, iar cea dreaptă de 210 Hz, tonul binaural este diferența dintre cele
două, respectiv 10 Hz.
25 http://newsmed.ro/tonuri -binaurale -beneficii -si-controverse/ , accesat la data de 10 noiembrie 2017
26 http://ziarullumina.ro/muzica -din-sufletele -tinerilor -15474.html , accesat la data de 16 noiembrie 201 7

19
și a-și controla starea emoțională sau starea de spirit. Reacțiile și interpretările tinerilor variază în
funcție de vârstă, sex și etnie. Cercetările au arătat că există o diferență și între persoanele de sexe
diferit e. Fetele ascultă muzică, în special pentru a reflecta starea lor emoțională, mai ales atunci când se
simt singure. Băieții, pe de altă parte, folosesc muzica pentru a stimula nivelul lor de energie sau de a
crea o imagine pozitivă despre ei însuși.
Muzica poate provoca, de asemenea, unele vătămări grave sub formă de tinitus27 sau pierderi
permanente ale auzului.
Tipul de muzică pe care îl ascultăm are un efect direct asupra psihicului nostru cum este, de
exemplu, atunci când o persoană ascultă încon tinuu piese triste, începe să se simtă tristă fără nici un
motiv sau când o persoană tristă ascultă compoziții relaxante, începe încet -încet să își schimbe starea de
spirit. Printr -o încercare de a demonstra influența muzicii asupra psihicului nostru, mai mulți cercetători
au făcut un studiu prin care au pus în magazine casetofoane cu muzică liniștitoare, relaxantă și calmă și
au constatat că furturile s -au diminuat.
Industria muzicii este în continuă dezvoltare și observăm , că de la an la an , muzica este tot mai
ușor de procurat. Dacă în alți ani oamenii făceau rost de muzică foarte greu, prin cumpărarea de discuri,
acum suntem doar la un click distanță de muzica preferată. Tot trecerea timpului a dus și la
descoperirea altor curente muzicale , cum ar fi , ,Emo”. Problema asupra căreia se atrage atenția în
această tendință muzicală, este efectul tragic al acestei muzici asupra psihicului tinerilor. Ascultând
melodii cu mesaje în care drogurile sunt ,,cool” sau sinuciderea este soluția rezolvării problemelor,
treptat, adolescenții ajung să se izoleze de lume, considerând că locul lor nu este în societatea
respectivă, singura lor consolare fiind muzica pe care aceștia o ascultă. Așadar, muzica nu ne afectează
creierul în mod direct, dar ne afectează credințele pe care le construim despre lume și ne influențează
modul de a ne comporta în viață. Se spune că prima piesă pe care o ascultăm dimineața este cea care ne
influențează pe parcursul întregii zile. De aceea nu este recomandat să ascultăm dis de dimineață
muzică rock, metal sau orice gen care promovează sentimentele negative și în timp pot dezvolta
anumite tulburări psihice.
Zgomotele, claxoanele, sirenele salvărilor sau bătutul cuielor în pereți, trezesc în fiecare
persoană emoții variate, stări de anxietat e, nerozitate și agresivitate. Un efect similar îl are și muzica.

27 Tinitusul reprezintă sunetul din ureche asemănător unui țârâit apărut fără a exista un zgomot sonor. Sunetul poate mima zgomote
precum zumzet, țârâituri, clicuri, fluierături, zăngănituri sau șuierături; definiție conform http://www.csid.ro/dictionar -medical/tinitus –
11677161/ , site accesat la data de 20 noiembrie 2017

20
Relațiile pe care oamenii le au cu muzica sunt variate și pun în evidență mecanisme diferite de
relaționare și de apărare.28
Fiecare om se bucură de auzul pieselor sau genurilor preferate și se simte deranjat de alte genuri
muzicale. Acest lucru ține de preferințele muzicale ale fiecăruia dintre noi, în care simpatia sau
antipatia față de un anumit gen sau faptul că apreciem anu miți artiști sau nu, este în concordanță cu
unicitatea personalității fiecăruia. În zilele noastre se spune despre tineri că sunt cel mai mult influențați
de muzica pe care o ascultă și că își fac modele de urmat în viață din artiștii preferați. Astfel, ob servăm
că tinerii au început să se regăsească în muzica pe care o ascultă și, în acest fel, se creează grupuri care
mai devreme sau mai târziu ajung să se implice în conflicte.
Cântecele tinereții noastre auzite de nenumărate ori, umplu spațiul nostru cu versuri stricate și
de prost gust. Noi decidem ce muzică vrem să ascultăm și împărtășim ceea ce iubim. Zgomotul
ambiental din muzica pe care o ascultăm promovează creativitatea. M ulte piese muzicale au zgomote
ambientale care promovează gândirea creativă și ne ajută în acest sens. De asemenea, muzica de cult
ușurează anxietățile emoționale. Tristețea, depresia, pot fi atenuate prin muzică de închinare. S -a
constatat că persoanele care au ascultat muzică de închinare și -au îmbunătățit nivelul de fericire și au
simțit îmbunătățiri în ceea ce privește sentimentele lor personale.
După cum a spus și Friedrich Nietzsche ,,fără muzică viața ar fi o greșeală”, însă muzica poate
avea și influețe negative asupra noastră. Muzica ne poate distrage semnificativ în timp ce conducem.
Ascultarea muzicii preferate la volan, te determină să faci mai multe greșeli și să conduci mai agresiv.
Muzica nefamiliară sau neinteresantă este cea mai bună atunci când vrem să conducem în condiții de
siguranță.

2.3. COMPORTAMENTE DE ASCULTARE A MUZICII
Cu toții avem un gen preferat de muzică, un gen care ne reprezintă și exprimă cele mai profunde
trări ale sufletului. Oamenii care ascultă genuri muzicale mai relaxante și calme sunt mai empatici, mai
reflectivi și m ai senzuali. Acest gen de persoane lurează mu lt cu psihologi sau terapeuți. L a polul opus,
se afla sistematicii, care ascul tă un gen de muzică mai intens și mai energizant. Aceștia au nevoie de
trăiri intense și puternice și caută să le trăiască prin exper iența lor de viață. În acestă categorie intră
inginerii, matematicienii și fizicienii.

28 Andreea Talmazan, Influența tendințelor inconștiente asupra preferințelor muzicale http://www.andreeatalmazan.ro/2013/10/influenta –
tendintelor -inconstiente -asupra -preferintelor -muzicale/ , accesat la data de 20 noiembrie 201 7

21
Muzica poate transforma o zi obișnuită în ceva magic. Poate oferi confort, eliberare și senzații
de zbor. Muzica de calitate are mai multe caracteristici, cum ar fi: î mbunătățirea IQ -ului verbal
(practicarea pianului nu îmbunătățește doar abilitățile muzicale, ci și aptitudinile vizuale și verbale),
senzația de frisoane (efectele muzicii sunt atât de puternice încât, atunci când o asculți, poți simți
frisoane pe coloana vertebrală), cântarea împreună ne aduce laolaltă (muzica e ste adesea o activitate
socială , iar reunirea ei poate ajuta la a ne aduce împreună), prin muzică vezi multe chipuri fericite
(muzica ne face să ne simțim diferit și, chiar și în mai puțin de 15 secunde, aceasta ne poate schimba
modul în care judecăm emoțiile și chipul altor persoane).
Muzica deschide comunicarea interumană și poate induce dorințe și atitudini puternice: poate
incita oamenii la luptă, poate declanșa o ură, poate crea o aderență m ai mare la credință și poate
accentua diferite tipuri de iubire. Printr -un experiment realizat de specialiști, o fată și un băiat care nu
se cunoșteau, s -au dus într -o cameră pe care o credeau privată. În momentul în care se auzea muzică
clasică, aceștia v orbeau prietenos, dar depărtați. Când s -a trecut la muzica pop, ei au devenit mult mai
prietenoși și au început să se țină de mână.
Muzica pop aduce împreună cu aceasta bucuri e, distracție, râsete, veselie și îndeamnă la
socializare. Ascultătorii muzici i pop preferă să fie mereu înconjurați de oameni și să fie în centrul
ascultătorilor. Sunt extrovertiți, sociabili, prieteni de nădejde și companii plăcute. Persoanele care
resping muzica pop, au o prezență socială scăzută, sunt inhibate și au un autocontr ol scăzut. Sunt critici
cu sine și cu ceilalți și se simt neapreciați. De altfel, persoanele care preferă muzica pop au o acceptare
de sine scăzută, iar dincolo de optimismul lor, se ascunde neîncrederea în forțele proprii. Se gândesc
întotdeauna că ceilal ți sunt mai buni decât ei și nu au încredere în propriile abilități.
Fanii muzicii rap au o prezență socială redusă și încearcă să nu atragă atenția asupra lor, pentru
a nu fi vorbiți de cei de pe margine. Rolul lor de observatori, aduce un oarecare sentiment de
superioritate. Sunt oameni pe care te poți baza, care țin la echipă și își iau îndatoririle în serios. Au un
autocontrol înalt deoarece sunt foarte precauți și se gândesc înainte de a acționa, încercând să -și
controleze emoțiile și furia. Sunt mândri de calmul și controlul lor, sunt libert ini și deschiși, grijulii și
au bune abilități de lideri . Le place să ia poziții de conducere, se descurcă cu stresul și sunt sigure pe
sine.
Hip-hop-ul are la bază ritmuri rapide și foarte distractive, iar o amenii care preferă acest gen
muzical sunt plini de viață, veseli și hiperactivi. De obicei aceștia vorbe sc foarte repede și încearcă să –
și impună propriile idei. Au un nivel înalt de responsabilitate, sunt persoane conștiincioase și duc

22
lucrurile la bun sfârșit. Își manifestă grija față de alții și gândesc mereu înainte de a acționa. La
persoanele care resping hip -hop-ul se aplică aceleși calități ca la persoanele care resping rap -ul.
Fanii muzicii rock au două lucruri în comun: le plac e să î ncalce regulile și să fie altfel decât
ceilalți. Persoanele care ascultă acest gen de muzică sunt îndrăznețe, curioase, impulsive și trăiesc cu
intensitate prezentul fără a se gândi la ziua de mâine. Își exprimă nemulțumirile într -un mod deschis,
sunt mai libertini decât ceilalți și își pun propriile interese pe primul plan. Persoanele care resping rock –
ul simt că își irosesc viața profesională, personală și sentimentală. Sunt indiferenți față de obligații,
nerăbdători, neliniștiți și se cred superior i.
Fanii muzicii techno nu pot fi decât aceia care simt o dorință excesivă de mișcare până la
epuizare. Sunt persoane narcisiste, mânioase și dansează doar pentru a fi văzuți de cei din jur.
Generația techno se bucură de propria modă, propriile droguri și clișee verbale și sunt receptivi la tot ce
e nou și nebunesc. Îmbrăcămintea aproape de carnaval a fanilor muzicii techno este o modalitate de
transformare și de desființare a stilurilor de viață obișnuite. Muzica, hainele și comportamentul transmit
un mesaj unic, acela de a se distra, iar revenirea la codițe și căciulițe copilărești, trezește optimismul
generației techno. Fanii muzicii techno sunt oamenii petrecerii și se apreciază ca fiind mai expansivi,
plini de umor, spirituali, foarte spontani și în crezători în forțele proprii. Cei care resping muzica techno
sunt încrezători, siguri pe forțele proprii și le place să vorbească. Le place schimbarea și varietatea și
găsesc plictisitoare rutina.
O corelație între muzică și personalitatea noastră a fost făcută de Adrian North, profesor la
Universitatea Heriot -Watt din Marea Britanie. Acesta a ajuns la concluzia că ,,oamenii se definesc prin
muzică și își aleg stilul muzical potrivit cu personalitatea lor”29.
Un studiu al psihologilor Jason Rentfrow și Sa m Gosling exprimă legătura dintre persoanlitate
și stilul muzical ales30:
1. Persoanele pot evalua nivelul de creativitate al unui străin doar ascultându -i 10 piese
preferate;
2. Persoanele care ascultă jazz sau muzic ă clasică au un IQ peste medie;
3. Persoanele care ascultă topurile de la radio sunt mai conv enționale și gândesc mai
simplu;
4. Piesele motivaționale nu îi ajută pe sportiv i să-și depășească perfomanțele;
5. Nu exită o legătură între agresivitate sexuală sau verbală în rândul tinerilor și muzica pe
care o ascultă.

29 http://www.audio.ro/stiatica/muzica -ne-influenteaza -personalitatea -si-comportamentul/?lang=ro , accesat pe data de 30 noiembrie 2017
30 Idem

23

2.4. SCURTE CONCLUZII
Muzica este un dar divin și este cel mai frumos sunet pe care îl auzim. Muzica poate face toate
zilele sumbre să fie mai in teresante și mai amuzante. Ascultarea artiștilor noștri preferați în zilele lungi
de iarnă sau în zilele ploioase poate fi ca o terapie pentru sufletele noastre. Mai mult decât atât, muzica
ne inspiră și ne poate ajuta să ne concentrăm atunci când învățăm sau realizăm proiecte importante.
Muzica este și un ceas deșteptător bun deoarece cântecele energice ne pot ajuta să ne trezim
dimineața devreme, plini de entuziasm și cu zâmbetul pe buze.
Toată lumea ar trebui să -și găsească trupa sau artistul preferat, pentru că viața este mult mai
ușoară și mai frumoasă atunci când muzica este cu noi.
Muzica este țesătura vieții noastre și definește societatea. Există multe stiluri diferite, pentru
fiecare persoană și pentru fiecare ocazie în parte, pentru a ne transforma zilele mai puțin bune în unele
excelente.
Muzica creează sentimente puternice și o mulțime de amintiri. Cu cât învățăm mai mult despre
muzică, cu atât mai mult vom putea să spunem ce vrem în muzică, să înțelegem mai bine ce înseamnă
să fii om. Muzica poate ajuta copiii să se concentreze și să își amintească lucrurile pe care le -au învățat
în timp. Aceasta reprezintă un li mbaj universal, iar muzicienii pretind că prin muzică putem comun ica
indiferent de limitele culturale sau lingvistice.
Muzica are capacitatea de a ne transporta în timp și ne permite să revenim la momentele uitate
în viață, exact ca o mașină a timpului.

24
CAPITOLUL 3
ANALIZA MUZICII DE RADIO

3.1. MUZIC A DE RADIO ÎN FUNCȚIE DE FORMAT
Formatele radio sunt utilizate frecvent ca instrumente de marketing și sunt supuse unor
schimbări frecvente. De -a lungul timpului, fomatele radiofonice au evoluat considerabil, fiind introduse
mereu altele noi. În epoca actua lă a radioului, multe formate radiofonice sunt concepute pentru a ajunge
la un anumit public țintă pe baza unor criterii cum ar fi vârsta, etnia, clasa socială etc. Alegerea
formatului poate fi influențată și de condițiile extrem de variate de la o piață la alta: mediul
concurențial, structura publicului, istorie și cultură. Printre elementele care determină formatul
radiofonic se numără: muzica, prezentarea, publicitatea, concursurile, mediatizarea postului și
procesarea sunetului.31
Formatele cel mai des întâlnite sunt acelea care se bazează pe muzică. Acestea se împart în mai
multe categorii după cum urmea ază32:
– Adult Contemporary (AC) este un profil muzical puternic răspândit care se adresează
grupei de vârstă c uprinse între 14 și 49 de ani, î n care se g ăsesc melodii internaționale pop și
rock foarte cunoscute.
– Contemporary Hit Radio (Top 40) ține de promovarea excesivă a celor mai vândute
single -uri ale momentului; are știri scurte, promoții, concursuri și telefoane în direct.
– Freeform and Progressive Rock este profilul muzical care dă libertate DJ -ului să își
aleagă singur muzica pe care o difuzează, însă există și un risc mare de pierdere a audienței din
cauza subiectivismului DJ -ului.
– Album -Oriented Rock (AOR) are un director de programe care realizea ză seturi de
piese ale căror categorii sunt ordonate într -un playlist ce trebuie respectat de DJ.
– Oldies, Standards and Classic Rock a fost descris ca având slăbiciunea de a nu
promova artiști noi , nu câștigă publicul tânăr și deține o nișă de piață puternică, însă invers
proporțională cu interesul clienților.

31 Michael Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, op.cit., pg. 94
32 Ana-Maria Munteanu, Muzica la radio , ed. Universitară, București, 2010, pg. 18 -19

25
– Classical, pop, easy-listening, jazz and dance deține o audiență restrânsă doar cu o
loialitate puternică; conține muzică clasică intrument ală și muzică de cameră, muzică veche de
la începutul secolului XX, artiști noi, jazz tradițional, muzică disco și muzică pop ritmată.
– Country este printre primele formate cunoscute ale muzicii de radio și este foarte
popular în SUA.
– Urban este formatul po pular în rândul grupurilor etnice și claselor sociale; a cunsocut o
creștere excesivă o dată cu dezvoltarea industriei muzicale hip -jop și R&B.
– Public Radio Formats sunt posturile de radio a căror emisie este susținută de
organizații publice: BBC, Radio Ro mânia Actualități.
– Dance Music Radio pune accent pe difuzarea pieselor techno, house, electro și pe
difuzarea seturilor live ale DJ -ilor.
– Ethnic/International este postul de radio construit în jurul unui gen de muzică p opular,
într-o anumită zonă sau pen tru o anumită etnie.

Cel mai important element din programul unui post de radio este muzica. Dacă aceasta nu
corespunde așteptărilor publicului, atunci nici audiența postului nu va fi cea mai dorită. Pentru fiecare
grup țintă există un număr limitat de t itluri acceptate . Astfel, cu cât lista muzicală este mai lungă, cu
atât mai rar vor fi difuzate hiturile preferate ale publicului țintă. Pentru piesele actuale sunt valabile
următoarele lucruri33:
1. Ascultătorul obișnuit nu este capabil să rețină mai mult de aproximativ 40 de titluri la
modă;
2. În orice moment, se poate constata că nu există mai mult de 12 -15 ,,șlagăre adevărate”
care să fie la modă. Restul listei de titluri sunt piese care vin în sprijinul hiturilor
adevărate.
În funcție de conținutul dominant, formatele radio se mai împart în trei mari categorii: formate
bazate pe informații (news -talk), formate de muzică și formate de muzică specializată (country, jazz,
disco). Aceste tipuri de radio nu au program echilibrat, însă atașamentul publicul ui este consolidat
datorită muzicii și serviciilor oferite (informațiile). În cazul ultimelor două categorii, muzica domină
timpul de difuzare, multe formate fiind identificate după genul muzical promovat.34

33 Michael Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, op.cit., pg. 167
34 http://www.creeaza.com/didactica/comunicare -si-relatii -publice/jurnalism -presa/Formatele -radio924.php , accesat la data de 2
decembrie 2017

26
Formatele news -talk își bazează programele pe di scuții, știri, dezbateri și talk -show -uri. Scopul
lor este informațional și interpretativ, muzica fiind neglijată sau chiar inexistentă.35
Radiourile specializate pe muzică care concurează pentru același segment de public, se
diferențiază prin mai multe teh nici competitive. Printre acestea se numără difuzarea melodiilor,
concursurile, topurile (votate de ascultători), obținerea exclusivității unui album sau a unei piese,
interviurile în exclusivitate cu personalități din lumea muzicii.

3.2. MUZICA ÎNAINTE DE `89 VS. MUZICA DUPĂ `89
Vocea umană a fost primul instru ment al omului, a fost cartea s a de vizită care i -a definit gradul
de percepție a realității înconjurătoare. În prima etapă a dezvoltării societății, oamenii au cântat după
felul l or de a gândi, raportat la existența lor individuală. Primul element muzical care a apărut a fost
ritmul, demonstrat de instrumentele muzicale de percuție care au fost găsite în diferite grote. În
următoarea etapă s -a dezvoltat melodia, asociată cu un numă r limitat de sunete.
La dezvoltarea acestor elemete au mai contribuit și ritualurile magice, prin care omul căuta să
îmbuneze spiritele dușmănoase. În acest fel s -au născut cântecele de ploaie și alte cântece de vrajă
menite să ferească oamenii și animal ele domestice de rău.36
Muzica se împarte în două mari categorii: muzica veche și muzica de astăzi. Muzica veche
cuprinde diferite genuri, cum sunt: rock` n roll, blues, jazz, country, pop, rock, folk, disco, reggae, hip –
hop. Aceste genuri muzicale au scris istorie și au avut nenumărați artiști și trupe care au lăsat o
moștenire impresionantă. Când vine vorba de muzica din zilele noastre, nu sunt așa multe d e spus. Au
rămas genuri precum rock, hip -hop, pop și muzica dance care a u început să atragă din ce în ce mai
mulți fani. Muzica de azi a ajuns să fie concepută, în special, pentru bani.
Elementele de cultură muzicală universală sunt sistematizate în conf ormitate cu mai multe
perioade, de mai multe tipuri, după cum urmează: cultura muzicală în preistorie corespunde cu apariția
primelor elemente de limbaj muzical; cultura muzicală în Antichitate care corespunde formării și
dezvoltării a două tipuri de cultu ră: orientală și mediteraneană; cultura muzicală a Evului Mediu;
cultura muzicală în Epoca Modernă cuprinde clasicismul muzical și romantismul muzical , moment în
care au apărut și școlile muzicale naționale; cultura muzicală contemporană este caracterizată prin
apariția noilor curente muzicale (muzica concretă, muzica electronică).37

35 http://www.creeaza.com/didactica/comunicare -si-relatii -publice/jurnalism -presa/Formatele -radio924.php , accesat la data de 2
decembrie 2017
36 Carmen Stoianov, Istoria muzicii universale , ed. Fundației ,,România de mâine”, București, 2009, pg. 20 -21
37 Idem, pg. 15 -16

27
În România, primul post de radio a luat ființă pe data de 1 noiembrie 1928, când s -a dezvoltat
prima emisiune în limba română. După Primul Război Mondial s -au făcut și încercăr i de a transmite
cântece prin radio, prin redarea unor discuri de gramofon.38
Cea mai populară emisiune de muzică a fost reluată de Cornel Chiriac39, pe 10 iulie 1967, la
Radio Europa Lib eră. În colaborare cu Geo Limbășanu, prezenta ascultătorilor informații la zi din sfera
genurilor pop, rock și jazz.40
În timp ce societatea se schimbă și muzica noastră preferată se schimbă. Există mai multe
moduri care au evidențiat schimbări detectabile în muzică: muzica este mai energică, mai puțin
organică din cauza tehnologiei sofisticate la care au acces artiștii, este mai puțin acustică, mai
zgomotoasă și mult mai rapidă.
În muzică, romantismul a adus ideea de exprimare a sentimentelor, iar reprezentarea muzicală a
fost direcționată mai mult spre cuvânt și imagine vizuală, fapt care a însemnat începutul epocii de
glorie a muzicii cu program, specifică genurilor instrumentale. Romantismul a introdus în muzică
trăirea umană, melancolică și pasională. Melodia a devenit mai suplă, mai armonioasă. Genurile
muzica le care au excelat în perioada romantică au fost simfonia, concertul instrumental, poemul
simfonic, genurile de cameră și opera.41 Romantismul muzical a însemnat, în primul rând, apropierea
muzicii de ființa umană, de trăirile și sentimentele cele mai profu nde și personale.
În secolul al XX – lea, a existat o creștere vastă a varietății muzicii la care oamenii aveau acces.
Înainte de inventarea înregistrărilor pe gramofon și a emisiunilor de radio, oamenii ascultau muzică la
concerte muzicale clasice sau spectacole teatrale muzicale. După apariția radioului, o gamă mult mai
largă a populației a avut acces la spectacolele de simfonii sau operă, pe c are le puteau asculta în direct,
mai ales în cazul în care nu își permiteau să cumpere bilet la un concert sau acele spectacole nu erau în
orașul lor. Orchestra din secolul XX a fost mult mai flexibilă și a folosit o varietate mult mai largă de
instrumente. Compozitorii și muzicienii au explorat noi sunete, au experimentat noi stiluri muzicale
(cum sunt fuziunile muzicii jazz sau rock). De asemenea, au folosit noi instrumente electrice,
electronice și digitale și dispozitive muzicale.
Muzica secolului XX este, cu precădere, cea mai avansată și cea mai reprezentativă pentru
îmbrățișarea modernă și contemporană a l umii42.

38 Vasile Traciuc, op.cit., pg. 9
39 Cornel Chiriac a fost jurnalist, realizator de emisiuni radio, producător de formații muzical e, publicist și toboșar de jazz.
40 Ana-Maria Munteanu, op.cit., pg. 8
41 Carmen Stoianov, op.cit., pg. 114
42 Fred Popovici, O introducere în muzica secolului XX , Ed. Enciclopedică, București, 2004, pg. 9

28
Chiar dacă învățământul muzical s -a îmbunătățit simțitor după 1989, instituțiile de producție
muzicală , deși au dobândit o mai bună organizare a concertelor, nu li s -au asigurat însă lansarea unor
proiecte de anvergură. Din acest motiv, muzica româ nească a devenit o cenușăreasă a programelor
muzicale simfonice și aproape că lipsește în întregime din agendele de spectacole ale teatrelor de operă
și balet43.
Muzica clasică din secolul XXI este muzica de artă, care a fost produsă încă din anul 2000.
Influențele importante includ rock -ul, pop -ul, jazz -ul. Internetul, alături de tehnologia sa conexă,
reprezintă resurse importante în acest domeniu. De asemenea, se schimbă atitudinea față de
compozitorii și artiștii de sex feminin . Muzica din timpul nostru este extrem de diversă, muzicienii
putând să se inspire di ntr-o gamă nelimitată de surse.
O dată cu procesul de integrare în cultura Europei Occidentale, muzica vocală cu
acompaniament instrumental (pian, chitară, flaut) s -a răspândit destul de mult, fiin d genul cel mai
accesibil marii majorități a oamenilor. O dată cu studiul instrumentelor este cultivată și vocea, cântatul
devenind o modalitate plăcută și utilă de folosire a timpului44.
De secole, muzica instrumentală a fost creată fie prin cântare, fie prin tehnologii muzicale
mecanice (lovind ceva pentru a crea sunete ritmice). La începutul secolului XX au fost inventate
dispozitive elctronice care au fost capabile să producă sunete. Încă din anii 1930, compozitorii au
început să aducă instrumente elct ronice în spectacolele live. O dată cu creșterea producției muzicale și
reducerea costurilor, începând cu anii 1990 mai mulți muzicieni au început să producă muzică. Chiar
dacă la început cea mai mare parte a muzicii electronice a fost cea de dans, dupa 19 90 compozitorii au
început să producă muzică care să poate fi ascultată și acasă, nu doar pe ringul de dans. Muzica
electronică a continuat să se dezvolte și în secolul XXI, compozitorii începând să -și compună lucrări
electronice.
Muzica pop este un gen muzical popular care a apărut după anul 1950. În zilele noastre un
obicei des întâlnit în industria muzicii pop este acela că valoarea este pusă mai degrabă pe farmecul
soliștilor, pe felul cum arată și pe cât de excentrici sunt, dec ât pe talentul acestora.
Muzica rock este unul dintre genurile populare care, încă din anii 1960 s -a dezvoltat într -o serie
de stiluri diferite și a atras genurile blues electric și folk. Din punct de vedere muzical, rock -ul se
concentrează pe chitara el ectrică, bas electric și tobe. În anii 2000, pe măsură ce tehnologia a devenit
mai accesibilă, muzica de înaltă calitate s -a putut crea doar cu ajutorul unui laptop. Acest lucru a dus la
o cantitate excesivă de muzică rock, disponibilă publicului larg prin intermediul internetului.

43 Ioan Tomi, Introducere în istoria muzicii românești , Ed. Eurobit, Timișoara, 2003, pg. 110
44 Idem , pg. 53

29
Muzica unei perioade este influențată de toate celelalte aspecte ale culturii respective inclusiv
organizare, experință economică și accesul la tehnologie. Emoțiile și ideile exprimate, situațiile în care
muzica este ascultată, atitudinea față de compozitori și muzicieni, toate diferă în funcție de regiuni și
perioade.
Pe măsură ce radioul a câștigat popularitate și au fost dezvoltate noi tehnologii pentru
înregistrarea, reproducerea și distribuirea pieselor, secolul al XX – lea a văzut o revoluție în ascultarea
muzicii. Muzica de tot felul a devenit din ce în ce mai por tabilă, iar căștile le -au permis oamenilor să
stea aproape de artiștii preferați pentru a le asculta performanțele complet diferite.
Muzica secolului XXI a adus o nouă libertate de exprimare prin noi stiluri muzicale. Inventarea
mai multor intrumente ele ctronice, în special a sintetizatorului, a accelerat dezvoltarea formelor
muzicale.

3.3. MUZICA – RADIO UL ROMÂNESC VERSUS RADIO UL BRITANIC
Piesele dance și pop, dar și muzica populară din diferite orașe care a cucerit topurile din țară și
din străinătate, sunt cântate aproape exclusiv în limba engleză. Cel mai mul t contează aranjamentul
muzical și nu textele, chiar dacă uneori versurile sunt incoerente, iar mesajul, inexistent.
România este o țară europeană cu un mediu muzical multicultural ca re are genuri înfloritoare în
domeniile muzicii pop, hip -hop, heavy metal și rock. Muzica populară tradițională românească rămâne
populară, iar câțiva muzicieni de folk au ajuns să organizeze concerte și spectacole chiar și
internațional. Muzica populară e ste cea mai veche formă de creație muzicală românească, este sursa
definitorie a creației muzicale culturale, atât religioase, cât și laice. Conservarea muzicii a fost ajutată
de o audiență vastă și durabilă și de numeroși artiști care au contribuit la pro pagarea și dezvoltarea
sunetului popular.
Câteva exemple de posturi de radio FM din România ar fi: Radio România Actualități (canalul
principal de știri și muzică pop), Radio Antena Satelor (post axat pe afaceri rurale și muzică populară),
Radio România Cultural (cuprinde muzică clasică, teatru, știri principale), Radio România Regional
(rețea regională bazată pe știri regionale, programe vechi și muzică pop), Radio România Junior (bazat
pe emisiuni și muzică pentru copii).
Radio R omânia Internațional este postul de radio internațional al companiei, care difuzează
muzică în limbile română, franceză, engleză, spaniolă, italiană, germană, rusă, sârbă, ucraineană,
chineză și arabă.

30
Radio România Muzical este un alt post de radio finanțat de fondurile pub lice din România.
Este singura stație de radio dedicată exclusiv muzicii clasice și jazz -ului. Pe lângă jazz mai difuzează și
muzică simfonică, de cameră, operetă, muzică corală, folk ș i muzica regăsită pe coloana sonoră a
diferitelor creații cinematografi ce. Acest post difuzează cei mai importanți cântăreți, știri, concerte și
evenimente atât naționale, cât și internaționale. De asemenea, are trasnmisiuni live din cele mai
faimoase săli de concerte din lume.
Programele muzicale difuzate de Radio România M uzical sunt diverse și cuprind: buletine
despre cele mai recente evenimente din comunitatea muzicală românească și internațională, programe
de inițiere și educație muzicală, programe care promovează tinerele talente, interviuri cu mari
personalități cultur ale românești și internaționale, emisiuni live de la evenimente muzicale, spectacole
de divertisment.
Înființarea Radio România are legătură și cu progresul științific și tehnic, care a dus la
dezvoltarea radiotelegrafiei și radiodifuziunii. Evoluția sa a fost strâns legată de istoria umană care a
suferit numeroase modificări după Primul Război Mondial45. Chiar din primele săptămâni de viață ale
radioului național, pe lângă știri, informații despre vreme și programe muzicale, au fost create
programe de bază , unele fiind difuzate pe termen foarte lung. În pri ma zi au fost difuzate conferinț e
radio; pe data de 10 noiembrie 1928 a fost creat primul program pentru copii; pe 8 decembrie a fost
difuzată prima conferință adresată femeilor, iar pe 18 decembrie, prim ul program de umor. Lucrările
clasice și contemporane ale scriitorilor români, au fost citite zilnic la radio46.
Atât în România, cât și în Marea Britanie, radioul se bucură de un nu măr foarte mare de
ascultători.
De-a lungul istoriei sale, Marea Britan ie a fost un important producător și sursă de inspirație
muzicală, desenând baza ei artistică din istoria Regatului Unit, muzică bisericească, folclorică și
instrumentală. Influențele muzicii Statelor Unite au devenit cele mai dominante în muzica populară,
Marea Britanie având astăzi una dintre cele mai mari industrii muzicale din lume, cu muzicieni
britanici care au influențat muzica modernă.
În sensul muzicii comerciale de care se bucură poporul, muzica populară britanică a apărut o
dată cu balada, încă din secolul al XVII – lea. Alte schimbări tehnologice, economice și sociale au dus
la noi forme de muzică în secolul al XIX – lea, incluzând ș i muzica clasică. În anii 1930, influența jazz –
ului american a condus la crearea unor trupe de dans britanic, care au oferit o muzică socială, care a
început să domine undele radio. Formele de muzică, inclusiv populară, jazz, rap, hip -hop, pop și rock,

45 http://www.romania -actualitati.ro/history_of_romanian_radio_broadcasting -347898 , accesat la data de 8 decembrie 2017
46 Idem

31
au cunoscut o înflorire deosebită în Marea Britanie încă din secolul al XX – lea. Marea Britanie a
influențat muzica populară datorită legăturilor sale lingvistice și culturale cu multe țări, artiștii tineri
producând versiuni propri ale muzicii americane, in clusiv rock -n`roll -ul de la sfârșitul anilor `50.
La începutul anilor 1960, invazia britanică a ajutat mulți artiști să ocupe in loc important în
dezvoltarea muzicii pop și rock. Genurile originare sau dezvoltate radical de muzicienii britanici includ
blues rock, metal, rock pro gresiv, folk britanic și jazz .
Cele mai proeminente posturi din Marea Britanie sunt rețelele naționale BBC: BBC Radio 1
difuzează cea mai mare parte de muzică pop curentă pe FM și radio digital, cu muzică live pe tot
parcursul an ului; BBC Radio 2 este cel mai ascultat post de radio din Marea Britanie; BBC Radio 3
este o stație de muzică clasică, care difuzează concerte și spectacole de înaltă calitate, iar noaptea
transmite o gamă largă de muzică jazz; BBC Radio 4 este un post de știri și dezbateri; BBC Radio 5
transmite live știri și comentarii sportive, cu dezbateri telefonice și invitați speciali.
În cultura muzicală a românilor sunt cunoscute trei izvoare primare: cultura traco -dacică (o
componentă a tradițiilor tracice), cul tura română (adusă o dată cu campaniile militare, moment în care
s-au descoperit noi instrumente muzicale) și cultura muzicală a Orientului Apropiat (are în centru
cultura muzicală ebraică)47.
Nu trebuie neglijat nici domeniul înregistrărilor. Posturile pu blice de radio și televiziune,
continuă să facă înregistrări speciale de muzică românească. Din păcate, casele de discuri nu acordă
nici un fel de atenție creațiilor românești simfonice, corale sau de operă, decât atunci când producția
este plătită sa u sponsorizată de solicitanți. S ingurele excepții se fac pentru muzica de divertisment: pop,
rock, comercială sau jazz.
Muzica este o parte importantă și în cultura britanică, nu doar ca o expresie a limbii engleze, dar
și ca indicator al naturii multicultu rale a Marii Britanii. Muzica pop britanică poate fi o modalitate bună
de îmbunătățire a limbii engleze și a noului vocabular.

3.4. SCURTE CONCLUZII
Muzica este o parte esențială a culturii occidentale. Nevoia și aprecierea muzicii este evidentă în
viața de zi cu zi a oamenilor, pentru că aceasta se aude în filme, la radio, în televiziune și în toate
formele de suport audio. Majoritatea oamenilor aleg să asculte m uzică pentru plăcere, chiar dac ă
aceasta este un instrument de influență și schimbare socială.

47 Ioan Tomi, op.cit., pg. 7 -8

32
Nu este un secret faptul că vechile certitudini din industria muzicală s -au prăbușit în ultimii ani.
Noțiunea că poți semna un contract, poți să faci un album sau poți să te bucuri că înregi strezi un CD
este acum ridicolă pentru cei mai aspiranți muzicieni. Chiar dacă au succes, nu există nici o garanție că
publicul va rămâne alături de ei mai mult timp.
În ultimii ani, formatele muzicale au început să oglindească muzica ce a intrat în era
internetului. Nu cu mult timp în urmă, bucuria de a cumpăra un vinil era foarte mare, iar acum orice
piesă și orice album se poate găsi în mediul online. Acum single -urile preferate se pot cumpăra digital,
fără a fi nevoie să se achiziționeze tot albumul.
Muzica veche este mult mai bună și mai complexă decât muzica din zilele noastre. Trupele mai
vechi au fost mult mai originale și mai experimentate; artiștii erau mai pasionați și motivele lor erau
mai pure. De asemnea, în vremurile vechi versurile melod iilor erau mult mai importante decât muzica.
Muzica era simplă, dar cuvintele erau puternice și semnificative.
Acum, cu trecerea timpului, s -a schimbat și muzica. Melodiile noi sunt despre distracție,
fericire, societate. Muzica din zilele noastre, față de cea veche, nu mai transmite atâta dragoste și
puritate, iar cuvintele nu mai sunt atât de puternice și semnificative.

33
CAPITOLUL 4
INVESTIGAȚII ASUPRA MUZICII DE RADIO

,,Muzica este cel mai important element din program și cel care are un efect decisiv pentru
suucesul unui post de radio.”48 Cele mai multe persoane se opresc la un anumit post de radio doar
pentru că aud melodia preferată. Indiferent de cultura unei persoane, toată lumea iubește muzica.
Muzica este capabilă de o serie de beneficii pentru sănătate, inclusiv scăderea nivelului
stresului, schimbarea stării de spirit, dezvoltarea creierului și utilitatea acesteia în meditație.
Muzica este o art ă, de divertisment, plăcere și un medicament pentru trup și suflet. Redarea
muzicii este una dintre puținele activități care implică utilizarea întregului creier. Este pentru toate
culturile și are avantaje surprinzătoare nu numai în învățarea unei limbi, îmbunătățirea memoriei și
concentrarea atenției, ci și pentru coordonarea și dezvol tarea fizică. Muzica poate fi magică. Melodia
corectă ne poate ridica de pe scaun pe ringul de dans, ne ajută să ne relaxăm și să ne reîncărcăm. Un
anumit cântec ne poate împinge înapoi în trecut sau ne poate ajuta să găsim spațiul necesar pentru a
visa.
Mai multe studii au arătat în ce mod contribuie muzica asupra noastră:
Studiul 1: muzica îmbunătățește abilitățile vizuale și verbale. În special la copii, la o vârstă
foarte fragedă, educația muzicală le stimulează creierul prin mai multe moduri care ajută la
îmbunătățirea abilităților verbale și de comunicare. Copiii care au participat, timp de o lună, la cursuri
de muzică, au avut ca rezultat capacitatea de a explica mai bine semnificația cuvintelor, de a comunica
mai bine și de a zâmbi.49
Studiul 2: menține un creier sănătos. Cercetările au arătat că ascultarea sau redarea muzicii la o
vârstă înaintată, contribuie la menținerea creierului sănătos, pe măsură ce acesta îmbătrânește. Chiar și
persoanele care au o formă de leziuni cerebrale, își pot recâ știga accesul parțial sau complet la amintiri,
prin ascultarea pieselor preferate deoarece acestea pot atrage amintirile vechi.
Studiul 3: muzica stimulează sistemul imunitar și reduce durerea. Muzica este capabilă să
reducă nivelul stresului, care este responsabil pentru slăbirea sistemului imunitar, creșterea riscului de

48 Michael Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, op.cit., pg. 167
49 https://jurnalspiritual.eu/muzica -si-influenta -sa-surprinzatoare -asupra -creierului/ , accesat la data de 15 decembrie 2017

34
boli ale inimii, scăderea densității osoase și scăderea ten siunii arteriale, doar ascultând 50 de minute
piesele preferate.50
Studiul 4 : muzica reduce depresia și anxietatea. Cercetătorii de la Universitatea din Drexel au
descoperit că pacienții cu cancer care au ascultat muzică sau au lucrat cu un terapeut muzica l, au
prezentat o reducere a anxietății și un nivel mai bun al tensiunii arteriale. Muzica poate avea efecte
pozitive asupra psihicului, stării de spirit, durerii și calității vieții.
O sursă principală din care sunt extrase melodiile este playlistul mu zical. În funcție de vânzările
hiturilor și de cât de ascultată este o anumită piesă, se realizează un top al celor mai căutați artiști și
melodiile acestora.
Un element care vine în ajutorul redactorilor muzicali este cercetarea muzicală. Ascultătorii î și
pot spune părerea despre o anumită piesă și tot aceștia decid dacă piesele ce sunt deja difuzate își
merită locul în top sau nu.

50 http://www.psmag.co m/blogs/news -blog/music -training -enhances -childrens -verbal -intelligence -36701/ , accesat la data de 15
decembrie 2017

35
Etapele desfășurării cercetării muzicale51

51 Michael Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, op.cit, pg. 182 1. Scopul sondajului
2. Studiul de caz
3.Formularea așteptărilor
4. Proiectarea cercetării muzicale
4.1 Determinarea sursei de informație
4.2 Determinarea metodei de culegere a datelor
4.3 Determinarea procedurii de eșantionare
5. Configurarea cadrului de colectare a datelor
5.1. Persoane furnizoare de informații,
selecție, convorbire prealabilă
5.2. Chestionar, chestionar -test, pretest,
varianta finală
5.3. Operatorul interviului, școlarizarea,
selecția

6. Aplicarea
7. Evaluarea și vizualizarea
8. Analiza și interpretarea
9. Feedback -ul

36
4.1. PĂREREA DJ -ILOR
Atunci când vine vorba de rolul și locul muzicii în radio, dar și în viața noastră, părerile sunt
împărțite. De aceea, am ales să fac cunoscută opinia mai multor persoane care lucrează în radio.
Scopul interviului a fost de a evidenția subiectivitatea și percepția fiecăruia dintre ei, așa că am
ales să le adresez aceleași în trebări cu scopul de a afla părerea fiecăruia pe același subiect.
4.1.1 . INTERVIU CU ADRIAN Ș AGUNA ( Radio Show Host/DJ la Radio3Net
„Florian Pittis”, a fost DJ și la Radio Vacanța și Bu cureștiFM)
Întrebarea 1: Cum credeți că a evoluat muzica în radio?
R: După tendințele pieței, după urechea publicului și după gustul fiecăruia. În general, radioul se
presupune a fi oglinda ascultătorului, a ma selor î n principiu.
Întrebarea 2: De ce au nevoie artiștii pentru a fi promovați la un post de radio?
R: Înainte aveau nevoie de valoare, acum, de un impresar bun. Au nevoie de o melodie cu un content
comun, o melodie care să rimeze și să fie pe placul ascultătorilor. Pentru ca o melodie să ajungă pe un
post de radio, trebuie să fie cât mai mult share -uită de public. Însă, de obicei, chiar și o melodie proastă
poate ajunge pe un post de radio, mai ales dacă e semnată cu o casă de discuri cum e Cat Music.
Întrebarea 3: Cât de des apelează artiștii la dvs., pentru a -și difuza o anumită piesă?
R: Nu prea apelează artiștii, cât apelează managerii sau impresarii acestora. Ei speră ca melodiile pe
care le creează să fie în topul radio -urilor, în top tv, dar ei sunt conștienți că fără radio nu ex istă.
Întrebarea 4: Care credeți că este viitorul radioului?
R: Pot să spun ca viitorul radioului va fi DAB (Digital Audio Broadcasting) și online -ul. Nu o să mai
fie radio convențional, va fi radioul online și televiziune online.
Întrebarea 5: Care considerați că este puterea prezentatorului de radio, în influența preferințelor
muzicale ale tinerilor?
R: Rolul moderatorului este unul vital, începând din momentul în care deschide gura și transmite
informația până la momentul în care o închide.

37
Cum începi, trebuie să și închizi. Depinde de tronson, de emisiune, depinde de ce livrezi ascultătorului,
de ce așteptări ai de la tine și depinde de ascultător, în primul rând, pentru că ei sunt aleși în funcție de
tronsoane.
4.1.2 . INTERVIU CU BOGDAN PA VLICĂ (realizator la Radio Rom ânia
Actualități și Romania Radio Broadcasting Company)
Întrebarea 1: Cum credeți că a evoluat muzica în radio?
R: În radio totul este într -o continuă mișcare, fie că vorbim de produsul vorbit, fie că vorbim de
muzică. Lucrurile merg inainte și, măcar teoretic, în ceea ce privește muzica, lucrurile ar trebui să fie
influențate de piață, de public. În România lucrurile sunt ceva mai complicate, pentru că avem
ascultători de radio mai puțin avizați, muzical vo rbind și mai mult influențați. Ascultă ce i se ofer ă, iar
bagajul, cultura muzicală este practic formată nu din mediul social, ci de oferta media, care, de cele mai
multe ori este proastă. Și prin prisma acestor considerente muzica în radio a evoluat într -o anumită
direcție, dar a și involuat în alta (mă refer strict la România). Într -un fel radioul și -a creat publicul și nu
invers, iar de aici se pot trage foarte multe concluzii.
Întrebarea 2: De ce au nevoie artiștii pentru a fi promovați la un post de radio?
R: În ce ea ce privește postul public de radio au nevoie de calitate. Pentru cel comercial au nevoie de o
casă de producție puternică în spate. Până la urmă nu o primă promovare cont ează pentru un artist, ci
cât de constant este el și ceea ce face pentru a atrage a tenția radio -urilor. Sunt zeci de nume care au
avut promovare la prima apariție pe comercial și au dispărut în două -trei luni, după ce au fost prezentați
ca fiind „debutul anului” cu „cea mai tare piesă auzită la radio”. Nu cred că un astfel de produs are loc
de promovare la postul public.
Întrebarea 3: Cât de des apelează artiștii la dvs., pentru a -și difuza o anumită piesă?
R: În general, produsul mu zical finit vine ca propunere din partea unei case de producție. Însă, dacă un
artist dorește să îi cunoaș tem opera, ușa este permanent deschisă. Numai calitatea și, bineînțeles
chestiile legate de formatul muzical al fiecărui post de radio, ar trebui să conteze în promovarea
muzicii.

38
Întrebarea 4: Care credeți că este viitorul radio -ului?
R: Cu siguranță muzica se va asculta la radio și în viitor, ca să nu mai vorbim de capacitatea de
informare în masă. Cum va fi radioul peste ani și ani este o altă poveste… Probabil interactiv și
personalizat la maxim, în funcție de ascultători. Oricum, nu se va „scăpa” de radio prea curând.
Întrebarea 5: Care considerați că este puterea DJ -ului, în influența preferințelor muzicale ale tinerilor?
R: Puterea DJ -ului este dată de notorietatea postului de radio. De fapt, lucrurile astea merg in tandem,
unul susține pe altul. În aceste condiții, la un post ultra -cunoscut, DJ -ul poate influența fără probleme
publicul, acesta din urmă având o marjă serioas ă de încredere în oferta difuzorului. Din păcate, Dj -ul își
construiește programul în funcție de politica postului de radio. Vremurile de „haiducie” când omul de
la microfon conta 100%, au trecut, cel puțin în ceea ce privește comercialul. În orice caz, as cultătorii de
radio de astăzi sunt produsul entităților media cu care au rezonat pe parcurs, iar în România, ofer ta
radio fiind extrem de săracă, și publicul s -a limitat în a asculta doar anumite genuri, rolul DJ -ului fiind
mai mult sau mai puțin important . Politica muzicală, în acest moment este făcută de postul de radio, nu
de DJ. Acesta, dacă dispune de notorietate, poate impune și mai bine playlistul radio -ului unde își
desfășoară activitatea.
4.1.3 . INTERVIU CU SEBASTIAN COȚOFANĂ (Entertainer la ProF m România,
fost entertainer la Radio ZU)
Întrebarea 1: Cum credeți că a evoluat muzica în radio?
R: Muzica de la radio a evoluat în funcție de tendințele internaționale, de ce este popular pe internet și
în funcție de preferințele oamenilor. Se fac studii, sondaje, focus grupuri și se difuzează ce preferă
ascultătorii, ținându -se cont, desigur, de forma tul radio -ului.
Întrebarea 2: De ce au nevoie artiștii pentru a fi promovați la un post de radio?
R: De o piesă foarte bună.
Întrebarea 3: Cât de des apelează artiștii la dvs., pentru a -și difuza o anumită piesă?
R: Acum fiecare artist își lansează piesa pe YouTube. Dacă e bună, ajunge și la urechile oamenilor de
radio. Nu este nevoie să „apeleze” ei.

39
Întrebarea 4: Care credeți că este viitorul radio -ului?
R: Nu cred că radioul va dispărea în timpul vieții noastre. Este un obicei de consum al oamenilor, b ine
înrădăcinat. Se adaptează. Au apărut aplicații online de ascultare a radio -ului, fiecare radio are o
identitate video în online, un cont de YouTube și o pagină de Facebook.
Întrebarea 5: Care considerați că este puterea DJ -ului, în influența preferințe lor muzicale ale tinerilor?
R: Puterea DJ -ilor este ceva mai mică. Preferințele muzicale ale tinerilor sunt date de YouTube, de
grupul din care fac ei parte, de ce este cool la momentul respectiv.
4.1.4 . INTERVIU CU TUDOR AMURĂRIȚEI (DJ la Radio Kiss FM)
Întrebarea 1: Cum credeți că a evoluat muzica în radio?
R: Muzica nu a evoluat în radio, muzica a evoluat separat, în studio -uri. Ce -i drept, la nivel mondial în
ultiimii 50 de ani, radio -ul a impus niște standarde înalte în vederea difuzării. De la produc ție
profesionistă la un mix și master impecabil, până în prezent, unde casele de producție organizează
audiții cu public pentru a pătrunde în mesajul general al piesei, piesa cu care se identifică cei mai mulți,
fiind cea împinsă spre difuzare. Deci, radio -ul nu a schimbat neapărat muzica direct, ci doar a făcut -o
să scoată ce e mai bun din ea.
Întrebarea 2: De ce au nevoie artiștii pentru a fi promovați la un post de radio?
R: Din acest punct de vedere, regulile generale se aplică atât în România, cât și l a nivel mondial.
Șansele ca un artist independent să intre pe radio cu o piesă peste noapte, sunt unu la un milion. În
primul rând, piesa ar trebui să devină virală masiv și să fie asimilată de o masă largă de oameni. Lucru
aproape imposibil pentru cineva venit din exteriorul mainstream -ului. Dar, cazuri precum Vanilla Ice
sau, mai aproape de noi, Irina Rimes, au existat și vor exista tot timpul. Trebuie doar să observăm că
nivelul producțiilor „Ice, Ice, Baby” sau „Visele” se aliniază cu ușurință standarde lor momentului,
lucru valabil pentru orice alt hip apărut peste noapte. De cealaltă parte, când ai un label, un studio,
manager, impresar, staff, fanbase și notorietate, promovarea pe radio e un element natural din schema
carierei tale.
Întrebarea 3: Cât de des apelează artiștii la dvs., pentru a -și difuza o anumită piesă?
R: Ca în orice domeniu, există discuții de multe feluri. Ele rămân tot timpul în casă.

40
Întrebarea 4: Care credeți că este viitorul radio -ului?
R: Internetul, fără discuție. FM -ul este l imitat ca acoperire, internetul nu. Țările nordice au plecat deja
în direcția aceasta. Radio -ul românesc se sprijină mult în ascultătorul din trafic. Peste 15 ani, când
actualele mașini scumpe cu internet vor costa sub 5000 de euro și vor fi accesibile pe scară largă, cred
că am putea avea parte de surprize.
Întrebarea 5: Care considerați că este puterea DJ -ului, în influența preferințelor muzicale ale tinerilor?
R: În prezent, aproape zero. Chiar dacă ar avea puterea de a interveni în playlist -ul furnizat de
directorul muzical, cred că tot internetul este vioara întâi și aici.
4.1.5 . INTERVIU CU DENNIS WIT (DJ la MegaHit și HavenstadFM, Olanda)
Întrebarea 1: Cum credeți că a evoluat muzica în radio?
R: Muzica de radio a evoluat destul de mult, mai puține posturi de radio au știri și mai multe au hit -uri.
În trecut, radio -ul a fost un mediu de împărtășire a știrilor. Acum, la radio este din ce în ce mai multă
muzică.
Întrebarea 2: De ce au nevoie arti știi pentru a fi promovați la un post de radio?
R: De exemplu, într -o emisiune de radio am realizat un interviu cu Ayah Marar, iar pe parcursul
interviului aceasta ne -a mulțumit că îi ascultăm piesele. La final ne -a spus daca dorim să îi promovăm
și concertul live la radio. Artiștii fără radio, nu pot avea nici o carieră muzicală.
Întrebarea 3: Cât de des apelează artiștii la dvs., pentru a -și difuza o anumită piesă?
R: De cele mai multe ori apelează managerii acestora, prin intermediul Facebook -ului. Ne prezintă
piesele noi printr -un mesaj pe Facebook, iar apoi, noi o promovăm pe radio.
Întrebarea 4: Care credeți că este viitorul radio -ului?
R: Viitorul radio -ului este DAB sau DAB+! În Norvegia, FM -ul nu mai există. De asemenea, DRK P3
a pierdut din ascultători. Cred ca viitorul radio -ului este pe internet.

41
Întrebarea 5: Care considerați că este puterea DJ -ului, în influența preferințelor m uzicale ale tinerilor?
R: În Olanda, în timpul unei emisiuni de radio, un DJ, Rob Stenders a spus că îi place foarte mult o
piesă nouă și că este una dintre cele mai bune din acel moment. Așadar, acea piesă a avut un mare
succes. Influența prezentatorilor a fost si o să fie mereu incredibilă.
4.1.6 . INTERVIU CU ARMAND RATUNDU (a fost DJ la Radio Contact România)
Întrebarea 1: Cum credeți că a evoluat muzica în radio?
R: Evoluția muzicii de radio ține întotdeauna de aspectul comercial al pieselor și de apelativul acestora
la public. În US și EU se ghidează după vânzările de single. Billboard Hot 100 sau UK Top 40 sunt
clasamente de vânzări și în mod natural rezultă că acel e piese plac, deci stațiile de radio le includ în
playlist. Vorbim de radiouri care au ca format acest gen de muzică, nu de posturi de nișă. La noi
situația stă un pic diferit: în absența unui top al vânzărilor, directorii de programe au încercat să fie în
acord cu ceea ce există pe plan internațional. Apoi a început muzica pop românească să sune bine și
playlist -ul multor radiouri a început să abunde de piese românești. Natural, publicul are o afinitate spre
artiști autohtoni. Dacă asculți posturi olandeze , vei vedea că abundă de artiști olandezi. Nu mai vorbim
de Franța, care are o lege care stabilește procentul de muzică franceză în playlist. Pe piețele cu
clasamente, te poți ghida ușor după vânzări. La noi situația este un pic stranie. Lipsa unei metode de
măsură a dus la apariția unui sistem statistic de cuantificare, și anume, sondaje, focus grupuri și
prelucrare date. Asta înseamnă că publicul vizat este intrevievat și pus să aprecieze pe o scală, valoarea
pieselor, iar din prelucrarea datelor reiese c e piese sunt apreciate de public. Aici aș avea o obiecție, și
aceea că nu știu dacă întotdeauna se intervievează eșantionul reprezentativ pentru a hotărî o direcție
muzicală. Cu alte cuvinte, cred că acest mod de lucru a dus la o mecanică ce face ca toate radiourile de
pe piață să sune la fel, fiindcă așa vrea publicul.
Întrebarea 2: De ce au nevoie artiștii pentru a fi promovați la un post de radio?
R: În primul rând, de talent! Dar și de compoziție. De câte ori nu am văzut cazuri de artiști care
promitea u, însă nu au reușit să impunî mai mult de un hit – așa numiții „One hit wonder”. Ideal ar fi ca
artistul să fie și creatorul. Sursa de inspirație pentru acea muzică. Din păcate, piața de astăzi a făcut să
despartă aproape complet aceste două aspecte. Sunt artiști și de partea cealaltă, care sunt compozitori.
Compozitorii vând piesele și dacă artistul vrea să cumpere, ascultă și alege ceva ce i se potrivește. Sau
comandă altceva. E puțin mecanic, iar mecanica în artă, nu aduce progres. Ideal ar fi ca artist ul să

42
compună și să cânte ceea ce simte el. De aceea acum 30 -40 de ani erau puțini artiști de succes. Puțini,
dar buni! Astăzi, industria are nevoie acută de nou, de talent, de varietate, de cantitate, iar oricine are
voce, ar putea ajunge vedetă. Asta dac ă găsește compozitorul și producătorul potrivit. Sau dacă are bani
să-i plătească. Un interpret are nevoie de compoziție! Un artist are nevoie de inspirație!
Întrebarea 3: Cât de des apelează artiștii la dvs., pentru a -și difuza o anumită piesă?
R: Din păc ate, piața radio de astăzi nu prea mai permite așa ceva. Piesele sunt încărcate în computer,
rulate de un software, respectă criterii orare și politica radioului (pe baza acelor sondaje), încât un
prezentator de radio nu are acces la conținut. Chiar dacă t otuși ar face asta, ar suporta repercursiuni.
Piesele noi le introduce directorul muzical sau se pot difuza în emisiuni de genul „Tinere talente”.
Radioul a ajuns afacere de milioane de euro și minutul de publicitate este plătit în funcție de audiența
pe segment orar, la nivel local sau național. Și cum, cel puțin la noi, sunt câteva radiouri care se „bat”
pe același eșantion de public, rezultă într -o concurență foarte acută pe aceste segmente. Orice greșeală
riscă să trimită publicul pe frecvența concurenț ei și nici un director de program muzical nu își dorește
asta. S -a ajuns la nivelul „nu mai contează ce difuzăm, totul e să placă publicului și să ieșim bine în
sondaje”! Și uite așa regulile și principiile de radio ajung să fie lăsate deoparte.
Întrebarea 4: Care credeți că este viitorul radio -ului?
R: În opinia mea, această concurență acută, distruge factorul artistic. Creativitatea aceea a DJ -ului,
originalitatea, explizivitatea, pare că au dispărut undeva între uniformizarea silită de departamentul
come rcial și neinteresul pentru oamenii de radio care chiar au ceva de spus. E acel compromis care
apare atunci când cauți public de compromis. Ascult cu mare plăcere radiouri din US, în special Z100
sau radiouri britanice ori germane CHR și de fiecare dată su nt plăcut surprins de profesionalism,
inspirație, umor sau detalii tehnice. Simt motivația acelor animatori, simt că transmit cu adevărat ceva.
Din păcate, la noi, am avut de multe ori senzația că ascult același post de radio, deși schimbam
frecvențele. Un de se poate îndrepta în viitor, radioul la noi? Pe linia aceasta, nu cred că într -o direcție
bună.
Întrebarea 5: Care considerați că este puterea DJ -ului, în influența preferințelor muzicale ale tinerilor?
R: Rolul DJ -ului este fundamental! El comunică ene rgia lui, celor care îl ascultă. E vorba de
spontaneitate, de inspirație, de prezență. Nu e vorba să prezinți piese sau ora exactă. Nu e vorba să lauzi
artiști sau piese care plac tuturor. Nu e vorba să citești știri din ziare. Este mult mai mult! Este un

43
trendsetter! Este cel care ascultă tot și poate descoperi imediat o piesă bună! Și o poate comunica. Poate
conceptul de DJ ar fi cam mult în radioul de astăzi. Astăzi este animator, cel care însuflețește tot ceea
ce se aude acolo. Nu este prezentator de pi ese sau de vreme sau de oră sau de orice altceva. Este cel
care te face să lași totul, ca să asculți ce spune. Este cel care filtrează prin optimismul sau viziunea sa,
tot ce se aude pe lângă. El este comunicator! E cel care aduce noul! El este cel care po ate influența
tânăra generație și îndreptățit să o facă. Dacă îmi arăți unul, îl urmez pe frecvență! Forever!
4.1.7. SCURTE CONCLUZII
În general, radioul este oglinda ascultătorilor și de acest lucru depind și piesele difuzate.
Oamenii ascultă numai ce l i se oferă, iar bagajul muzical este oferit doar de media. Tudor Amurăriței
este de părere că „muzica nu a evoluat în radio, muzica a evoluat separat, în studio -uri!”
Pentru a fi difuzat la un post de radio, un artist are nevoie de o piesă bună, de calitate, talent,
dar și de un manager și un impresar care să îi avantajeze. De asemenea, înainte de a ajunge la radio, o
piesă trebuie să fie cât mai mult share -uită de căt re public.
Un artist este difuzat cu greu la radio, mai ales dacă nu este cunoscut și nu are un impact mare
asupra publicului. Părerea lui Bogdan Pavlică afirmă acest lucru: „Sunt zeci de nume care au avut
promovare la prima apariție pe comercial și au d ispărut în două -trei luni, după ce au fost prezentați ca
fiind „debutul anului” cu „cea mai tare piesă auzită la radio”.”
De asemenea, „un interpret are nevoie de compoziție! Un artist are nevoie de inspirație!”
(Armand Ratundu).
Pe lângă muzica difuzată la radio, o parte importantă revine și DJ -ilui care, prin vocea sa, acesta
poate să influențeze ascultătorii. DJ -ul are un rol important din momentul în care începe să prezinte o
anumită piesă.
„Este cel care te face să lași totul, ca să asculți ce spun e. Este cel care filtrează prin optimismul
sau viziunea sa, tot ce se aude pe lângă. El este comunicator! E cel care aduce noul! El este cel care
poate influența tânăra generație și îndreptățit să o facă.”, spune Armand Ratundu.

4.2. PĂREREA VEDETELOR
După ce am aflat părerea specialiștilor în radio, am decis să intervievez și câțiva artiști pentru a
descoperi opinia lor în legătură cu muzica de radio, despre avantajele și dezavanta jele radio -ului, dar și
despre promovarea acestora la un post de radio.

44
De asemenea, am realizat ș i un alt set de întrebări, cu pr ivire la muzica înainte de 1989 și după
1989. Ș i la aceștia am decis să adresez același set de întrebări, pentru a le da posibilitatea să le
interpreteze în funcție de cunoștințe și de DJ -ii de ca re s-au lovit de -a lungul timpului sau în funcție de
experiența lor cu muzica din perioada comunistă.
4.2.1 . INTERVIU CU PAULA SELING ( artistă, compozitoare, personalitate TV,
fostă realizatoare de emisiuni radio )
Întrebarea 1: Cum credeți că sunt influențați tinerii, de piesele difuzate la radio?
R: Mulți dintre ei nu sunt influențați într -un mod foarte bun. Din păcate, promovarea viciilor societății
în multe din piesele difuzate, nu prea ajută formării unor obiceiuri sănătoase în rândul tinerilor. Cred că
depinde și de vârsta și de nivelul de pregătire, de educație și de felul în care părinții știu să le arate
copiilor lor, că nu e nevoie să fie parte din mulțime, ci e ok să fii diferit, să cauți, singur, alternative.
Întrebarea 2: Cum s -a schimbat , de-a lungul timpului, muzica de radio?
R: La începuturi radio -urile erau curajoase, formau opinii, stimulau audiții diverse și producere de
muzică cu sound deosebit. La începuturi existau DJ care aveau libertatea și știința să facă, prin cultura
lor, pri n gusturile rafinate și cunoștințele muzicale vaste, adevărate curente și trenduri în showbusiness –
ul local și nu numai. Se căutau sound -urile aparte, artiștii care aveau lucruri deosebite de spus. Acum,
multe radio -uri urmează doar presupusul gust popular de teama măsurătorilor de ascultători și asta
determină un sound comun și adaptarea cântăreților la trenduri comune.
Întrebarea 3: Care sunt motivele pentru care ascultăm muzică?
R: Ascultăm muzică pentru că generează emoții, ne liniștește, ne provoacă, n e ajută să înțelegem multe
dintre lucrurile pe care ni le transmite Dumnezeu.
Întrebarea 4: Ce avantaje și dezavantaje aduce muzica de radio, în rândul tinerilor?
R: Avantajul ar fi că, ascultând aceeași m uzică, tinerii reușesc să își gă sească preocupări comune, simt
la fel și interacționează în mod pozitiv. Dezavantajul este că nu tot ceea ce se difuzează la radio, îi ajută
să evolueze.

45
Întrebarea 5: Cât de mult credeți că vă ajută un post de radio pentru promovare?
R: În țara noastră difuzările sunt im portante, istoria noastră nu prea ne -a ajutat să avem un sistem de
învățământ care dezvoltă personalitatea și imaginația individuală. Așadar, publicul are nevoie să i se
sugereze, chiar dacă aparent el crede că are propriile alegeri. Fiind difuzat, artistu l „capătă” valoare
ncare este, în opinia consumatorului, echivalentă cu awareness -ul. Tradus, cu cât ești mai difuzat, cu
atât ești mai valoros, lucru care deformează sistemul de valori.
Întrebarea 6: La începutul carierei, v -ați simțit propulsată datorită difuzărilor la radio?
R: La începutul carierei mele, radio ul funcționa dup ă alte principii. Dar da, radio ul m -a propulsat
enorm.
Întrebarea 7: Credeți în viitorul muzicii de radio?
R: Știu că, în alte țări cu un nivel de educație mai ridicat, radio ul a p ierdut mult, tocmai din cauza
felului în care s -a organizat playlist -ul în speranța creșterii audiențelor, prin rotația exagerată a unor
piese, motiv pentru care ascultătorul își face propriul playlist pe YouTube.
Întrebarea 8: Un gând pentru ascultătorii muzicii de radio?
R: Aveți puterea de a alege. Faceți lucrul acesta. Vă doresc tot ce e mai bun!
4.2.2. INTERVIU CU OVI JACOBSEN ( cântăreț, compozitor, pianist)
Întrebarea 1: Cum credeți că sunt influențați tinerii, de piesele difuzate la radio?
R: Acest lucru depinde de fiecare tânăr și de gusturile muzicale ale fiecăruia în parte. La posturile FM
de la noi, în general, s -a promovat o muzică foarte „ușoară” și „de vară” care a atras, probabil, un
segment de tineret care preferă astfel de piese. Înce t-încet și la noi, parcă diversitatea pieselor pop își
face simțită prezența. Asta înseamnă că ar putea atrage și tinerii cu preferințe muzicale mai aparte și nu
doar de o anumită factură, foarte ușor de digerat, ultra comercială. Fiecare se lasă atras și influențat de
textele și factura unei piese, în felul său. E mai greu de generalizat.
Întrebarea 2: Cum s -a schimbat, de -a lungul timpului, muzica de radio?
R: Cred că, de -a lungul timpului, din anii 90 până acuma, am reușit să trecem încet, prin câteva etape a
muzicii pop. Inițial a fost atins foarte mult acel curent gen Inna și tot curentul românesc care a generat

46
într-un final cel puțin un artist care este rec unoscut internațional, dar și cu alte vârfuri care au mai
răsărit și au mai apus, de -a lungul timpului, cum sunt Alexandra Stan sau Antonia. După care, au fost
cațiva compozitori la noi (de exemplu: Marius Moga), care au reușit să aducă un aer mai vestic î n
muzica pop, chiar dacă uneori s -au inspirat foarte mult de lucruri pe care le auzeai afară și au adus un
sound mai vestic și încet -încet au început să fie mai distincte toate stilurile, sub această umbrelă a pop,
de la hip -hop (Guess Who), până la pop -rock (Direcția 5). În ultimii 4 ani, curentul muzicii pop clasic,
s-a… în playlist -ul radio. Deci, am trecut prin mai multe etape și suntem pe un loc bun, unde am ajuns
cu muzica pop. Personal, încă sunt de părere că nu există suficientă diversitate în po sturile de radio din
România, față de zona nordică, ceea ce nu este un lucru bun pentru industria muzicală.
Întrebarea 3: Care sunt motivele pentru care ascultăm muzică?
R: Există multiple motive: când ești îndrăgostit, trist, vesel sau când vrei să te distrezi. Muzica, în
general, îl atinge pe fiecare în funcție de momentul și starea prin care trece sau î n funcție de ce își
dorește o persoană în momentul respectiv. Dacă vrei să te relaxezi poți să asculți muzică clasică sau
jazz. De asemenea și în funcț ie de cultura fiecăruia: unii se limitează doar la un singur gen muzical, pe
când alții ascultă mai multe genuri. La noi e o țară balcanică unde se ascultă multă muzică de petrecere,
dar încet -încet și acest aspect s -a mai rezolvat, în sensul că o dată cu clasa medie socială care a crescut
și a căpătat multă putere de cumpărare, s -a mai cultivat populația și, astfel, se ascultă muzică de pe mai
multe paliere. Dar, ascultăm muzică în funcție de ce ne dorim pe moment și în ce stare vrem să intrăm.
Întrebarea 4: Ce avantaje și dezavantaje aduce muzica de radio, în rândul tinerilor?
R: Atâta timp cât nu se merge pe un fel de „manelizare” a muzicii pop, tinerii sunt „safe” ascultând
piese cu mesaje plăcute, indiferent de tema unei piese. Când se apelează doar la vulgaritate și mesaj de
sub cultură în texte, atunci cred că influența poate fi negativă pe termen lung, pentru cineva din
generația tânără.
Întrebarea 5: Cât de mult credeți că vă ajută un post de radio pentru promovare?
R: Este evident că un post de radio dacă decide că acea piesă pe care tu ai lansat -o poate intra în
playlist -urile lor, indiferent cât este de bună sau nu, postul de radio poate să ți -o facă hit sau poate
rămâne doar în studio. Ca artist, ești dependent de posturile de radio care îți pot face acea creație un hit
sau nu. Fără ei, te chinui mult mai mult. Există on line-ul, YouTube -ul, dar e o muncă mult mai grea să
îți faci reclamă separat și să ignori postul de radio. Nișa aleasă de cei care decid aceste playlist -uri este

47
în funcție de trend -ul care trebuie să fie pe moment. Postul de radio, pentru un artist este e sențial,
pentru a -și face cunoscută arta.
Întrebarea 6: La începutul c arierei, v -ați simțit propulsat datorită difuzărilor la radio?
R: Eu nu pot să spun că am fost vreun răsfățat în acest sens, în România. Inclusiv, piesa cu care eu am
deschis ușile cele mai largi în show -bizz-ul românesc, adică succesul din 2010 alături de Paula Seling,
care în afară de postul național de radio, nici un CHR, nici un post comercial nu a luat -o în seamă, ce
iar denotă o atitudine nu întotdeauna fericită pentru artiști. În c azul meu nu a fost o formulă de succes .
Pe de altă parte, ce am lansat eu în Norvegia, mai spre westcoust, este o muzică mai pretențioasă, iar
dacă publicul nu știe și nu primește spre difuzare sau spre ascultare acele piese, ele nu vor fi niciodată
cunosc ute. Eu nu am avut, până acum, un câștig din acest inexistent parteneriat cu posturile de radio
din România. Uneori am fost și criticat că nu păstrez aceeași linie a muzicii pop cu care am venit din
Scandinavia, dar am încercat să mă adaptez la publicul de aici, iar, referindu -mă și la colega de scenă și
ea a trecut de -a lungul timpului, prin aceeași problemă. Nu valoarea pieselor sau a vocii ei a fost
neapărat suficient de importantă pentru posturile de radio. Concluzia este că postul de radio nu a fost de
mare ajutor, în schimb, personal, m -am folosit de televiziune și de concertele live, unde, acolo, ca artist
ai o ,,greutate” aparte și trebuie să ai un bagaj de cunoștințe suficient de bun.
Întrebarea 7: Credeți în viitorul muzicii de radio?
R: Deocamdată există toate semnalele că radioul va fi de viitor și încă este pentru artiști. Deci, da,
probabil că va face parte din viaț a noastră, ca artiști, în continuare. Dar, probabil, online -ul va căpăta
mai multă pondere în acest echilibru între radio și online.
Întrebarea 8: Un gând pentru ascultătorii muzicii de radio?
R: Le urez cât mai multă muzică bună, cât mai diversă și sper ca toată plaja de ascultători să se
regăsească în ceea ce se difuzează la radio. Cei care sunt fani ai muzicii rock să simtă că pot s ă dea
drumul la mai multe posturi de radio și să asculte ceea ce ei apreciază în mod deosebit, cei care ascultă
doar pop, la fel, ș.a.m.d.

48
4.2.3. INTERVIU CU ADRIAN ENACHE ( solist vocal și cântăreț român)
Întrebarea 1: Cum credeți că sunt influențați tinerii, de piesele difuzate la radio?
R: Tinerii din ziua de azi, în mare parte, sunt influențați în mod negativ. Nu de toate posturile,
bineînțeles, însă multe dintre ele difuzează zgomot, nu muzică.
Întrebarea 2: Cum s -a schimbat, de -a lungul timpului, muzica de radio?
R: Muzica de radio s -a schimbat în mai rău, pentru că auzim zgomot și doar anumite posturi păstrează
nivelul și pun șlagăre mari din toate timpurile. Nu spun ca muzica nouă nu e valoroasă, dar foarte
puține din piesele noi se pot numi șlag ăre, iar perioada cea mai prolifică sunt anii 80, când au fost cele
mai mari hit -uri. Dovadă sunr remix -urile care se fac în ziua de azi, tot după piese ale lui Elvis Presley,
Whitney H ouston, Queen. Deci, din păcate, în ziua de astăzi, ascultăm mai mult z gomot decât muzică.
Întrebarea 3: Care sunt motivele pentru care ascultăm muzică?
R: Ascultăm muzică pentru curățarea sufletului. Eu, de obicei, ascult muzică când am zile grele, când
mă îmbolnăvesc. Muzica este un remediu, un medicament pentru suflet, în primul rând. Și apoi, când
simțim nevoia de a ne distra, putem să apelăm tot la muzi ca bună, pentru că așa cum am spus, se cântă
muzica anilor `80 îmbrăcată în hainele anilor 2018. De exemplu, pe YouTube sunt piese de la Modern
Talking sau ale trupelor la modă în anii `80-`90, care sunt îmbrăcate, orchestral, în așa măsură încât să
te sco ată din casă. Sună foarte bine, dar au și ideea aceea de șlagăr care se poate reține.
Întrebarea 4: Ce avantaje și dezavantaje aduce muzica de radio, în rândul tinerilor?
R: Mie, personal, muzica îmi aduce numai avantaje. Dezavantaje, niciodată.
Întrebare a 5: Cât de mult credeți că vă ajută un post de radio pentru promovare?
R: Ne ajută, dar acum au apărut rețelele de socializare care te ajută cel mai mult, pentru că eu am piese
care nu sunt difuzate la radio și sunt foarte cunoscute de marele public. Ast a constat cu mare plăcere la
spectacole, pentru că oamenii deja accesează melodiile pe YouTube și le învață. Într -un turneu recent,
încheiat în America, am avut surpriza ca 20 de femei să cânte versurile piesei „Pe tine te vreau”, pe
care am lansat -o de foarte puțin timp.

49
Întrebarea 6: La începutul c arierei, v -ați simțit propulsat datorită difuzărilor la radio?
R: Nu chiar. La începutul carierei am fost propulsat datorită premiilor pe care le -am luat la festivaluri
importante și apoi turneelor pe care le -am făcut. Am călătorit țara -n lung și -n lat cu mari vedete, mari
voci ale României. Pe mine televiziunea m -a aju tat foarte mult. Radio -urile mă difuzau, pentru că nu
erau așa de multe la început, dar tot de la televizor ne știa lumea.
Întrebarea 7: Credeți în viitorul muzicii de radio?
R: Eu cred , dacă în posturile de conducere, posturile cheie ale radioului sunt puși muzicieni care se
pricep la muzică și nu mercenari care au fost în război și au venit să facă muzică la radio. Întreaga
societate românească e bolnavă, tocmai din acest motiv, că sunt puși să decidă oameni car e nu au nici
în clin, nici în mânecă cu z ona în care activează. Sunt mulți neprofesioniști puși pe criterii politice și de
aici pleacă distrugerea în masă a culturii române și a tot ce e valoros în România.
Întrebarea 8: Un gând pentru ascultătorii muzicii de radio?
R: Să sperăm că ne trezim cu toții și să sperăm că o să ascultăm la radio muzică pentru toate gusturile,
nu numai o enclavă de 4 -5 interpreți care fac o gașcă și așteaptă să își ia drepturile de autor la sfârșit de
an pentru difuzări. Oamenii trebuie să ajun gă la melodiile lor profereate, pentru că se vede că la
concerte sălile sunt arhi pline. De curând am fost și am cântat într -o echipă de platină, vocile cele mai
mari ale muzicii românești, într -un show cu Orchestra Naț ională Radio, unde a fost arhi plin și toată
lumea cânta melodiile fiecărui mare solist din România. Deci, niciodată un radio particular, mic, nu o
să reușească să stârpească dragostea publicului pentru muzica adevărată. Când spun muzică adevărată
mă refer la soliști foarte buni care, din păcat e, nu sunt difuzați , în detrimentul unor tinere din ziua de
azi care nu au nici o treabă cu meseria asta frumoasă.
4.2.4 . INTERVIU CU DAN BITTMAN (cântăreț, compozitor, solistul trupei
Holograf)
Întrebarea 1: Cum ați reușit să deveniți cunoscuți, ca trupă , în perioada comunistă?
R: Hai să o luăm cu începutul… Holograf s -a lansat în 1985 la Festivalul de la Mamaia, cu o piesă
scrisă de Romeo Vanica. Fiind o trupă rock, nu aveam acces la radio -uri sau în grupul compozitorilor la
modă din acea perioadă. Ne -am „născut” în lumea celor c are reglau destinele muzicale românești, din
acea vreme. Acela a fost actul de naștere al noului Holograf, dar asta nu ne -ar fi ajutat cu adevărat,

50
dacă, din acea zi, nu am fi plecat în turneele interminabile prin țară, mergând mii și mii de kilometri și
cântând peste tot unde se ivea o ocazie. Am cântat în mai multe orașe, sate, cătunuri, săli de sport,
cinematografe sau case de cultură, toate culminând performanța de a cânta în 500 de locuri. În felul
acesta ne -a cunoscut o țară întreagă, însă cel mai imp ortant loc în care am avut șanse să fim văzuți, a
fost Costinești, locul în care am petrecut cele mai frumoase momente din cariera noastră timpurie.
Întrebarea 2: În comparație cu această perioadă, în anii 90 cum ajungea o piesă să fie difuzată la
radio?
R: Nu se poate compara perioada comunistă cu cu cea de după anul 1990. Media a explodat și lucrurile
s-au diversificat enorm. Au apărut radio -urile libere și diverse, care promovau muzica de toate genurile
și au ajuns în zilele noastre să influențeze, înt r-o proporție covârșitoare, gusturile muzicale românești.
În perioada de dinainte de anii 90, practic, noi nu existam pe posturile de radio. Muzica rock era o
muzică periculoasă și mult prea liberă în gânduri și expresivitate, așa că era evitată.
Întrebar ea 3: Cât de tare funcționa cenzura comunistă?
R: Cenzura era peste tot, în orice, nu numai în muzică. Trebuia să folosești doar anumite cuvinte
acceptate (piesa „Umbre pe cer” s -a difuzat numai după ce i -am schimbat numele în „Soare și flori”),
nu aveai voie să cânți despre probleme sau alte subiecte decât cele acceptate și foarte importante, fără
stridențe și texte care să deranjeze. În acea perioadă nu aveai voie să -ți pui poza pe coperta albumului,
decât cu mari intervenții la partid, pentru că doar li derii comuniști aveau acest privilegiu.
Întrebarea 4: Care este diferența între indusria muzicală românească din anii 89 și cea din zilele
noastre?
R: Diferența este că atunci, lipsit de promoție, puneai accentul pe mesaje subliminale, căutai portițe,
munc eai foarte mult și cântai peste tot pentru a te face cunoscut, iar azi, într -un minut ești pe toate
posturile mondiale și te poate cunoaște o planetă întreagă, chiar dacă nu ai neapărat valoare.
Întrebarea 5: În anii 90, cât de mult conta promovarea unei piese la radio sau tv?
R: În perioada comunistă, pentru noi, promovarea era egală cu zero , așa că ne bazam pe
autopromovare.
Întrebarea 6: Cum ați făcut față exploziei de stații de radio private?

51
R: Ne-am întors din Olanda și am văzut că în anii 93 -94, românii începuseră să revină la muzica
românească, așa că, și noi am lansat două piese. Lăsând gluma laoparte, cred că ne -am menținut prin
muzica bună cu un conținut altfel și am fi fost pierduți dacă nu aveam nimic de spus. Dacă nu aveam
mesaj și melodie bună, eram pierduți.
Întrebarea 7: De-a lungul timpului, v -a fost greu să vă mențineți competitivi, ca cea mai bună trupă
rock din România?
R: Nu suntem și nu am fost cea mai bună trupă. Suntem o trupă care a știut ce vrea și care nu a făcut
rabat de la calitatea unei piese.
Întrebarea 8: După părerea dvs., luând în considerare difuzarea și promovarea unei piese la radio sau
tv, care perioadă a fost mai bună: cea dinainte de 89 sau cea din zilele noastr e?
R: Părerea mea este că nu se pot compara perioadele; fiecare a avut părțile lor bune și rele. E clar însă,
că astăzi ai parte de o promoție formidabilă și din acest punct de vedere este foarte bine pentru artiștii
tineri, pentru că pot să se facă cunoas cuți foarte rapid. Trebuie doar să ai ceva bun de spus, iar asta e
mai greu.
4.2.4. SCURTE CONCLUZII
Majoritatea tinerilor nu sunt influențați într -un mod foarte pozitiv, de muzica difuzată la radio.
După cum spune Și Paula Seling, „din păcate, promovare a viciilor societății în multe din piesele
difuzate, nu prea ajută formării unor obiceiuri sănătoase în rândul tinerilor.”
Muzica din zilele noastre nu prea te mai ajută să evoluezi mereu în bine. Unele piese îți fac mai
mult rău și, astfel, nu te ajută să progresezi, dimpotrivă, îți fac mai mult rău.
Majoritatea vedetelor sunt de părere că muzica ascultată trebuie să te relaxeze, să îți ofere o
stare de bine, trebuie să te înalțe, nu să te doboare.
De altfel, în anii 89, nu apăreai la radio, pur și simplu, ca în zilele noastre. Atunci trebuia să
muncești, să îți depășești limitele pentru a te face cunoscut.
În anii `8 0 nu aveai voie să folosești în piese mesaje subliminale sau cuvinte cu conotații
sexuale. Acum, nu se mai ține cont de acest lucru.
Se cântă orice, se difuzează orice, ceea ce este rău și pentru industria muzicală și pentru oamenii
care ascultă astfel de radiouri.

52

4.3. STUDIU PRIVIND MUZICA DE RADIO
4.3.1 . SCOPUL CERCETĂRII
Cercetarea a fost efectuată pe un număr de 35 0 de persoane, cu scopul de a evidenția rolul și
locul muzicii de radio, indiferent de vârsta pe care o are public 1ul. Rezultatele înregistrate au avut ca
scop determinarea conștinetizării ascultătorilor de efec tul pe care muzica de radio îl are asupra acestora.
Deoarece scopul cercetării a fost de a evidenția impactul muzicii asupra tinerilor, am ales să fac
un chestionar general, la care să răspundă mai multe persoane, indiferent de sex, vârstă sau mediul
social din care fac parte . Asftel, prin intermediul a șapte întrebări cu variante de răspuns și trei întrebări
cu răspuns liber, chestionarul a putut fi completat în mai puțin de 5 minute deoarece a fost redactat într –
un mod foarte ușor de înțeles, indiferen t de nivelul de educație sau vârstă. Fiecare întrebare a fost
urmată de trei/patru posibilități de completare, după care, având și opțiunea „Nu știu/Nu răspund”.
4.3.2 . SELECTAREA PUBLICULUI
Studiul a fost efectuat în perioada 20 decembrie 2017 – 10 ianuarie 2018 și au fost completate 350 de
chestionare. Ținând cont de timpul fiecărei persoane, la întrebări s -a răspuns prin intermediul
internetului.
Categoriile pe care au fost împărțite pers oanele, s -au făcut în funcție de vârstă:
a) Mai puțin de 18 ani
b) Între 18 -25
c) Între 25 -35
d) Între 35 -45
e) Peste 45 de ani
Dar și în funcție de sex:
a) Feminin
b) Masculin
Am luat în considerare ultimele studii absolvite:
a) Studii medii
b) Superioare
c) Post universitare

53
d) Fără studii
Dar și mediul social din care fac parte:
a) Urban
b) Rural
Majoritatea persoanelor care au răspuns la acest chestionar, au avut vârsta cuprinsă între 18 și
25 de ani. Întrebările au avut răspunsuri multiple, prin care participanții la chestionar pu teau să bifeze
răspunsul care îi caracteriza.
4.3.3 . PROCENTE DE ÎNREGISTRARE
Procentele finale au fost următoarele:
1. Numărul chestionarelor completate
Numărul chestionarelor
Completate Numărul chestionarelor
validate Numărul chestionarelor
anulate Total (%)
350 350 (100%) 0 (0%) 100 %

2. Numărul participanților în funcție de sex
Numărul participanților Femei Bărbați Total
350 212 (60,6%) 138 (39,4%) 350 (100%)

3. Numărul participanților în funcție de vârstă
Numărul
participanților Sub 18 ani Între 18 -25 Între 25-35 Între 35 -45 Peste 45 de
ani Total
350 70 (20%) 157 (44,9%) 80 (22,9%) 27 (7,7%) 16 (4,6%) 350 (100%)

4. Numărul participanților în funcție de ultimele studii absolvite:
Numărul
participanților Studii medii Superioare Post
universitare Fără studii Total
350 137 (39,1%) 152 (43,4%) 51 (14,6%) 10 (2,9%) 35000%)

5. Numărul participanților în funcție de mediul social din care fac parte:
Numărul participanților Urban Rural Total
350 287 (82%) 63 (18%) 350 (100%)

54

4.3.4 . STUDIU DE CAZ
Toate întrebările din chestionar au fost adresate la persoana a II – a, singular, pentru a crea o
legătură cu subiectul, conferindu -i încredere și lejeritate.

Întrebarea 1
„Cât de des obișnuiești să asculți posturi de radio?”
a) Frecvent
b) Ocazional
c) Rar
d) Foarte rar

Fig. 1 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 1

Prima întrebare a creat o legătură între subiect și tema chestionarului. Această întrebare a
înregistrat răspunsuri cu o distanță destul de mică între primele două opțiuni, din punct de vedere a l
procentajului.
Pe primul loc este itemul a) Frecvent cu un procentaj de 39,1% (137 de persoane), urmat, la
diferență de 5 persoane, de itemul b) Ocazional cu un procentaj de 37,7% (132 de persoane) . Pe al
treilea loc se reg ăsește itemul c) Rar cu un procentaj de 14 % (42 de persoane), iar pe ultimul loc
itemul d) Foarte rar cu procentajul de 9,1% (32 de persoane).
Rezultatele aferente acestei întrebări, arată faptul că publicul ascultă în continuare posturi de
radio. Numai 32 de persoane din 350 ascultă radio mai rar.

55

Întrebarea 2
„Care este criteriul după care alegi un anumit post?”
a) Știri
b) Muzică
c) Emisiuni culturale
d) Divertisment

Fig.2 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 2

La acestă întrebare 301 persoane (86%) s -au axat pe b) Muzică , 21 de persoane (6%) pe d)
Divertisment , 14 persoane (4%) s -au axat pe a) Știri și tot 14 persoane (4%) s -au axat și pe c)
Emisiuni culturale. După analiza procentajului de la această întrebare, s-a constat că majoritatea
persoanelor ascultă radio, doar pentru muzica oferită de un anumit post

Întrebarea 3
„Ce gen de muzică preferi?”
a) Pop și/sau rock
b) Blues și/sau jazz
c) Rapp și/sau hip -hop
d) Alt gen

56
Fig.3 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 3
Răspunsurile acestei întrebări au fost astfel: itemul a) Pop și/sau rock a avut 128 de voturi
(50,7%), itemul d) Alt gen a avut 83 de voturi (20,5%), itemul c) Rapp și/sau hip -hop 75 de voturi
(17,8%), iar itemul b) Blues și/sau jazz a avut 64 de voturi (11%). La secțiunea alt gen, au fost
răspunsuri precum: acustică, country, folk, R&B, trap sau operă. Aici, numărul voturilor au fost destul
de apropiate, din punct de vedere al procentajului.
În urma acestei întrebări, aflăm că cele mai multe persoane ascultă genul muzical pop/rock, iar
cei mai puțini ascultă blues/jazz.
Mai multe persoane au ales alte genuri muzicale.

Întrebarea 4
„Consideri că muzica de radio este o formă de manipulare?”
a) Da
b) Nu
c) Nu știu/Nu răspund

Fig.4 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 4

Majoritatea răspunsurilor au fost aferente itemului b) Nu cu un procentaj de 61,7% (216
persoane). Pe locul doi a fost itemul a) Da cu procentaj de 26,6% (93 de persoane), iar pe ultimul loc
itemul c) Nu știu/Nu răspund cu 11,7% (41 de persoane).
O bună parte din persoanele care au răspuns, consideră că muzica de radio nu este o formă de
manipulare.
Oamenii ascultă la radio muzica preferată, se simt bine, se relaxează, iar acest lucru are un
impact pozitiv asupra lor.

57

Întrebarea 5
„Unde obișnuiești să asculți radio, cel mai des?”
a) Acasă
b) În mașină
c) La serviciu
d) Nu știu/Nu răspund

Fig.5 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 5

Cea mai bifată opțiune, aici, a fost b) În mașină cu 218 voturi (62,3%), urmată de a) Acasă cu
93 de voturi (26,6%), c) La serviciu cu 22 de voturi (6,3%), iar opțiunea d) Nu știu/Nu răspund a fost
bifată de 17 persoane (4,9%). De cele mai multe ori se întâmplă ca oamenii să asculte radio în timp c e
merg cu mașina personală la serviciu sau într -un anume loc.

Întrebarea 6
„Ce te atrage cel mai mult, la un post de radio?”
a) Muzica
b) Identitatea vizuală
c) Calitatea informațiilor oferite
d) Vocea DJ -ilor
e) Nu știu/Nu răspund

58
Fig.6 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 6
Exact ca la întrebarea 2 și aici muzica atrage cel mai mult. P rima opțiune, față de celelalte, se
află la o distanță foarte mare. Cei mai mulți dau play post urilor de radio, doar pentru a -și asculta artiștii
preferați.
Astfel, pe primul loc a fost a) Muzica cu 296 de voturi (84,6%), urmată de c) Calitatea
informațiilor oferite cu 43 de voturi (12,3%), d) Nu știu/ Nu răspund a strâns 7 voturi (2%), iar d)
Vocea DJ -ilor 4 voturi (1,1%). Itemul b) Identitatea vizuală , nu a fost ales de nici o persoană.
Cele mai puține persoane au ales vocea DJ -ilor, care, chiar dacă nu este un aspect pentru
oamenii care pornesc radioul, vocea acestora este foarte importantă în influențarea preferințelor
muzicale.

Întrebarea 7
„Ce efect are muzica asupra tinerilor?”
a) Pozitiv
b) Negativ
c) Neutru
d) Nu știu/Nu răspund

Fig.7 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 7

Răspunsurile au fost astfel: cele mai multe voturi a obținut itemul a) Pozitiv cu un procentaj de
65,1% (228 de persoane). A urmat itemul c) Neutru cu procent de 23,7% (83 de persoane), itemul d)
Nu știu/Nu răspund cu un procentaj de 7,7% (27 de persoane) și itemul b) Negativ cu un procentaj de
3,4% (12 persoane).
Se pare că majo ritatea indivizilor au spus ca muzica are un efect pozitiv asupra tinerilor.

59

Întrebarea 8
„Care este postul de radio, din România, pe care îl asculți cel mai des?”

Aceasta a fost prima întrebare, din cadrul sondajului, care a avut răspuns liber , lăsând la
latitudinea fiecăruia, să aleagă postul de radio preferat deoarece există nenumărate posturi de radio care
pot fi ascultate. Au fost persoane care nu s -au putut decide la un singur post de radio și au scris mai
multe opțiuni , dar existat și persoane ca re au răspuns cu „nu știu”.
În urma acestei întrebări, am aflat care sunt cele mai populare posturi de radio de la noi. Astfel,
cu 108 voturi înregistrare, pe primul loc, s -a clasat Radio Zu.
Acesta a fost urmat de Kiss Fm cu 82 de voturi, Magic FM cu 33 de voturi, Rock FM (26 de
voturi), Pro FM (24 de voturi), Europa FM cu 13 voturi și Virgin Radio cu 12 voturi. 49 de persoane au
ales alte posturi de radio, cu procentaje mai mici, cum sunt: Radio Guerrilla, Radio România
Actualități, Național FM, Vibe FM, Dance FM, București FM, dar și Radio România Cultural sau Digi
FM.

Fig.8 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 8 0 20 40 60 80 100 120
Virgin Radio
Europa FM
Magic FM
Radio ZU
Kiss FM
Rock FM
Pro FM
Altele

60

Întrebarea 9
„Ce cuvânt asociezi cu muzica?”

Am ales să pun această întrebare, pentru a vedea cum se identifică fiecare persoană cu muzica
pe care o ascultă și ce sentiment îi oferă aceasta. Răspunsurile au fost nenumărate și foarte diferite.
Pe primul loc se află cuvântul „relaxare”, care a primit 89 de voturi. Pe următoarele locuri se
găsesc „libertate” (46 de voturi), ,,liniște” și „emoție” cu câte 38 de voturi fiecare, „viață” cu 28 de
voturi, „fericire” cu 26 de voturi, „iubire” (20 de voturi) și „plăcere” (17 voturi) .
Alte 46 de voturi au fo st asociate cu mai multe cuvinte: „artă”, „ritm”, „pace”, trăire”,
„sentiment”, „medicament”, „dans”, dar și „amintiri” sau „calm”.
De asemenea, au fost 4 persoane care au asociat muzica cu alte cuvinte, cum sunt „pop” sau
„rock”.
De aici, aflăm că oame nii deschid radioul pentru a se relaxa, pentru a se bine dispune, pentru că
muzica le este ca un medicament care îi ajută să treacă peste toate grijile și toate problemele care îi
înconjoară.

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Relaxare
Fericire
Liniște
Libertate
Viață
Emoție
Plăcere
Iubire
Altele

61
Fig.9 Reprezentare grafică a răspunsurilor aferente întrebării 9
Întrebarea 10
,,Ce efect are muzica asupra ta?”

Aceasta este ultima întrebare pe care am lăsat -o tot cu răspuns la liber. Asemenea întrebării 9 și
aici au fost nenumărate răspunsuri. Pe primul loc s -au aflat răspunsuri de genul: muzica mă re laxează
sau mă bine dispune; muzica îmi dă o stare de bine, răspunsuri care au înregistrat 144 de voturi . Au fost
persoane care au răspuns cu „mă calmează, mă liniștește sau mă inspiră”. De asemenea, au existat și
răspunsuri complexe, cum sunt: „Depinde fo arte mult de perioada zilei în care mă aflu și de starea mea
în acel moment. În general, muzica mă ajută să mă echilibrez și să mă mențin activă” sau ,,În ceea ce
mă privește, muzica pe care o ascult este în concordanță cu starea pe care o am într -un anumi t moment.
Astfel că, dacă sunt vesel sau bine dispus, voi asculta piese care îmi inspiră acest lucru, dacă sunt trist
sau îngândurat, voi asculta ceva melancolic, o baladă”.
Un răspuns interesant a fost și acesta: „Ai văzut cum în majoritatea emisiunilor sau filmelor există o
ilustrație muzicală care completează și dă un sentiment profund unei situații? Așa și pentru mine, orice
fac, trebuie să aibă o ilustrație muzicală.”

4.3.5 . CONCLUZII
Muzica este o formă de manipulare pe care nu publicul nu o suspectează. Aceasta ține cont de
preferințele muzicale ale consumatorilor, se bazează pe sentimente și, astfel, publicul nu se consideră o
victimă a manipulării.
În urma chestionarului, au fost evidențiate diferite stări pe care persoanele le trăiesc atunci când
ascultă muzica preferată cum este relaxarea, buna dispoziție, libertatea, bucuria, etc (vezi item 9).
Ascultătorii găsesc piesele preferate ca pe o evadare din munca pe care o practică.
De asemenea, au fost persoane care au menționat faptul că îi atrage mai mult ilustrația muzicală
dintr -un film sau o emisiune (vezi item 10).

62

CONCLUZII FINALE

Muzica nu este numai o formă de relaxare pe care o putem folosi în timpul liber sau cân d
suntem neliniștiți și supărați, ci este și un ajutor adus sepcialiștilor din punct de vedere medical.
Aceasta are un impact major, fiind folosită ca un medicament pentru psihicul pacienților aflați în
terapie. Mulți oameni vorbesc despre modul în care muzica afectează personalitatea și stilul de vîați al
ascultătorilor. După cum am observat în capitolul 2, studiile au arătat că preferința muzicală poate arăta
personalitatea ascultătorului, dar poate și să afecte ze comportamentul unei persoane.
Muzica este o descărcare emoțională, un refugiu pentru cei care își doresc să aibă un moment de
singurătate , muzica este cea mai bună terapie a sufletului.
Tehnologia are puterea de a afecta, nu numai educația, dar și c ultura, religia sau gândurile
personale. Radiodifuziunea și televiziunea au fost printre primii contribuabili la această nouă formă de
mass -media și nu au jucat un rol tocmai bun în educația tinerilor. În timp ce aceste tehnologii au
început ca o formă de divertisment, oamenii au început rapid să vadă progresele și beneficiile pe care
aceste tehnologii le -ar putea aduce unui cadru educațional. Radiodifuziunea a fost unul dintre cele mai
importante instrumente muzicale care a fost pus la dispoziția omului ci vilizat .
Încă din 1920 la radio au început să difuzeze emisiuni, iar oamenii, indiferent de locul în care se
aflau, puteau asculta știri, emisiuni sportive, spectacole de comedie, drame sau muzică live. Încă din
1930, până în prezent, oamenii au început s ă asculte din ce în ce mai mult , posturi de radio și, astfel, s –
au interconectat între ei .
După cum am menționat și in capitolul 3, față de România, în Marea Britanie radioul este un
important producător și o sursă de inspirație în industria muzicală. Influențele muzicale ale Regatului
Unit au fost unele dintre cele mai dominante. După 1960, în Marea Britanie, mulți artiști au ocupat un
loc foarte important în dezoltarea muzic ii pop și rock. Muzica britanică este o importantă sursă mai ales
în îmbunătățirea limbii engleze și a vocabularului.
Alegerea muzicală a fiecare persoane, poate, de asemenea, afecta capacitatea de a îndeplini
anumite sarcini. Nu numai ritmul, cât și ver surile unei piese sunt dăunătoare.
Pe baza sondajului de opinie și a părerilor specialiștilor, se pot trage câteva concluzii parțiale
deoarece studiul a fost efectuat doar pe teritoriul românesc. Răspunsurile sondajului au dezvăluit faptul
că oamenii nu s uspectează nici o formă de manipulare în urma muzicii de radio. Muzica este în

63
continuare cel mai căutat motiv atunci când se rostește numele radioului conform opțiunilor bifate (vezi
item 2 și 6).
Pe lângă efectul negativ al muzicii, aceasta poate influ ența adolescenții și în mod pozitiv,
declanșându -le fericire și entuziasm, încredere sau chiar ajutându -i să îndeplinească sarcinile casnice.
Unii adolescenți asclută muzică pentru a se relaxa după o zi stresantă, prietenii se pot lega de un artist
prefera t, ascultând melodii împreună sau chiar participând la un concert. Muzica preferată poate inspira
tinerii să danseze sau să facă exerciții, iar mișcarea este sănătoasă pentru corpurile lor în creștere . De
asemenea, pot să se bucure învățând versurile melod iile preferate sau făcându -și un idol din artistul
preferat. Acestea sunt doar câteva aspecte de bază ale ascultării muzicii. Mai multe aspecte puteți vedea
în capitolul doi.
În concluzie, muzica ne ajută să realizăm mai multe lucruri, ne inspiră, dar poa te să ne schimbe
și comportamentul. Depinde de fiecare persoană în parte. În radio, muzica a evoluat foarte mult de -a
lungul timpului, iar acum, după cum a spus si Dan Bittman, un artist poate să ajungă pe toate posturile,
într-un minut, chiar dacă nu are neapărat valoare.

64

BIBLIOGRAFIE

LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Bălan, Dan, Arta muzicii , Editura Universității Naționale de Muzică București,
București, 2004;
2. Bulus, Liviu, Terapia prin muzică , Editura Sieben Publishing, București, 2016;
3. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Editura Polirom, Iași, 2004;
4. Mărgărit -Enescu, Alexandra, Față -n față cu sistemul mass -media în „Ghidul studentului
la Jurnalism”, Editura Etnous, Brașov, 2013;
5. Munteanu, Ana -Maria, Muzica la radio , Editura Universitară, București, 2010;
6. Onofrei, George -Lucian, Violența publică între spațiul real și spațiul virtual , Editura
Fundației Axis, Iași, 2014;
7. Popovici, Fred, O introducere în muzica secolului XX , Editura Enciclopedică, București,
2004;
8. Tomi, Ioan, Introducere în istoria muzicii românești , Editura Eurobit, Timișoara, 2003;
9. Traciuc, Vasile, Jurnalism radio , Editura Tritonic, București, 2003 ;
10. Zară, Ion, Mass -media , Editura Victor, București, 2003.

LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Bakenhus, Norbert, Radioul local , Editura Polirom, Iași, 1998;
2. Haas, Michael; Frigge, Uwe; Zimmer, Gert, Radio Management , Editura Polirom, Iași,
2001;
3. Jean-Bertrand, Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită , Editura Polirom, Iași,
2001.

DICȚIONARE
1. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, DEX.

65

SURSE INTERNET
1. http://www.rasfoiesc.com/hobby/diverse/jurnalism/NOTIUNI -SI-MODELE –
PRESA88.php ;
2. http://www.creeaza.com/familie/diverse/filmtv/CONCEPTUL -DE-PROGRAM –
RADIO -GRI756.php ;
3. https://www.scribd.com/document/46558305/productia -emisiunilor -radiofonice ;
4. https://viataverdeviu.ro/terapia -prin-muzica ;
5. http://ziarullumina.ro/muzica -din-sufletele -tinerilor -15474.html ;
6. http://newsmed.ro/tonuri -binaurale -beneficii -si-controverse/ ;
7. http://www.andreeatalmazan.ro/2013/10/influenta -tendintelor -inconstiente -asupra –
preferintelor -muzicale/ ;
8. http://www.audio.ro/stiatica/muzica -ne-influenteaza -personalitatea -si-
comportamentul/?lang=ro ;
9. http://www.creeaza.com/didactica/comunicare -si-relatii -publice/jurnalism –
presa/Formatele -radio924.php ;
10. http://www.romania -actualitati.ro/history_of_romanian_radio_broadcasting -347898 .

66

ANEXE

67

SET 1 ÎNTREBĂRI INTERVIU
1. Cum credeți că a evoluat muzica în radio?
2. De ce au nevoie artiștii pentru a fi promovați la un post de radio?
3. Cât de des apelează artiștii la dvs., pentru a -și difuza o anumită piesă?
4. Care credeți că este viitorul radioului?
5. Care considerați că este puterea pr ezentatorului de radio, în influența preferințelor muzicale ale
tinerilor?
SET 2 ÎNTREBĂRI INTERVIU
1. Cum credeți că sunt influențați tinerii, de piesele difuzate la radio?
2. Cum s -a schimbat, de -a lungul timpului, muzica de radio?
3. Care sunt motivele pentru ca re ascultăm muzică?
4. Ce avantaje și dezavantaje aduce muzica de radio, în rândul tinerilor?
5. Cât de mult credeți că vă ajută un post de radio pentru promovare?
6. La începutul carierei, v -ați simțit propulsată datorită difuzărilor la radio?
7. Credeți în viitorul muzicii de radio?
8. Un gând pentru ascultătorii muzicii de radio?
SET 3 ÎNTREBĂRI INTERVIU
1. Cum ați reușit să deveniți cunoscuți, ca trupă, în perioada comunistă?
2. În comparație cu această perioadă, în anii 90 cum ajungea o piesă să fie difuzată la radio?
3. Cât de tare funcționa cenzura comunistă?
4. Care este diferența între indusria muzicală românească din anii 89 și cea din zilele noastre?
5. În anii 90, cât de mult conta promovarea unei piese la radio sau tv?
6. Cum ați făcut față exploziei de stații de radio pri vate?
7. De-a lungul timpului, v -a fost greu să vă mențineți competitivi, ca cea mai bună trupă rock din
România?
8. După părerea dvs., luând în considerare difuzarea și promovarea unei piese la radio sau tv, care
perioadă a fost mai bună: cea dinainte de 89 sau cea din zilele noastre?

68

SET 4 ÎNTREBĂRI CHESTIONAR
1. Cât de des obișnuiești să asculți posturi de radio?
2. Care este criteriul după care alegi un anumit post?
3. Ce gen de muzică preferi?
4. Consideri că muzica de radio este o formă de manipulare?
5. Unde obișnuieșt i să asculți radio, cel mai des?
6. Ce te atrage cel mai mult, la un post de radio
7. Ce efect are muzica asupra tinerilor?
8. Care este postul de radio, din România, pe care îl asculți cel mai des?
9. Ce cuvânt asociezi cu muzica?
10. Ce efect are muzica asupra ta?