Rolul Si Importanta Comunicarii In Educarea Financiara A Populatiei Desfasurate DE Banca Nationala A Romanei – Agentia Bihor

ROLUL ȘI IMPORTANȚA COMUNICĂRII ÎN EDUCAREA FINANCIARĂ A POPULAȚIEI DESFĂȘURATE DE BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNEI –AGENȚIA BIHOR

C U P R I N S

CUPRINS

ABREVIERI

LISTA FIGURI șI IMAGINI

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. PARTICULARITăȚILE COMUNICăRII

1.1. COMUNICAREA UMANĂ

1.1.1. Conceptul de comunicare

1.1.2. Formele comunicării

1.2. Comunicarea de marketing

1.2.1. Comunciarea de marketing – delimitări conceptuale

1.2.2. Procesul de comunicare în marketing

1.2.3. Obiectivele și conținutul comunicării de marketing

1.2.4. Tehnicile de comunicare în marketing

CAPITOLUL Ii. rOLUL, IMPORTANȚA ȘI

PROMOVAREA EDUCAȚIEI FINANCIARE

2.1. Definiția educației financiare

2.2. rolul Și importanȚa educaȚiei finaciare

2.3. educaȚia financiară: COMPORTAMENTELE DE BAZĂ ALE PROCESULUI EDUCAȚIONAL

capitolul III. EDUcaȚia FINANCIARă DESFășURATă DE BANCA

NAțIONALă A ROMâNIEI AGENțIA BIHOR

3.1. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI – AGENȚIA BIHOR

3.1.1. Date de identificare

3.1.2. Profilul

3.1.3. Obiectul fundamental de activitate

3.1.4. Scurt istoric al Băncii Naționale a României – Agenția Bihor

3.1.4.1. Agenția Oradea – sediu – documente privind proprietate

3.1.4.2. Arhitectura

3.1.4.3. Agenția Oradea – început de activitate

3.1.4.4. Conducerea și coordonarea agenției

3.1.5. Structura organizatorică a Băncii Naționale a României – Agenția Bihor

3.1.6. Prezentarea generală a serviciilor și produselor de educație finaciară

3.2. EDUCAȚIA ECONOMICO-FINANCIARĂ COMPONENTĂ A COMUNICĂRII EXTERNE A B.N.R.

3.2.1. Proiectul educațional “BNR – Zilele porților deschise pentru

studenții economiști”

3.2.1.1. Prezentarea generală a proiectului

3.2.1.2. Prezentarea pe plan local – realizări în cadrul Agenției

Bihor

3.2.2. Proiectul educațional “Să vorbim despre bani și bănci”

3.2.2.1. Prezentarea generală a proiectului

3.2.2.2. Prezentarea pe plan local – realizări în cadrul

Agenției Bihor

3.2.3. Proiectul educațional “Academica BNR”

3.2.4. Proiectul educațional “Global Money Week”

3.2.4.1. Prezentarea generală a proiectului

3.2.4.2. Prezentarea pe plan local – realizări în cadrul

Agenției Bihor

3.3. PRODUSE EDUCAȚIONALE REALIZATE DE B.N.R.

3.3.1. Moneta

3.3.2. DVD-ul educațional

3.4. EDUCAȚIA FINANCIARĂ ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXA Nr. 1. Pliant „Istoria leului de la taler la leu”

ANEXA Nr. 2. Pliant „Repere istorice”

ANEXA Nr. 3. Pliant „Banca Națională a României

ANEXA Nr. 4. Pliant „Guvernatorii Băncii Naționale a României”

ANEXA Nr. 5. Pliant „Abecedarul banilor – Creditul

ANEXA Nr. 6. Pliant „Abecedarul banilor – Depozitul

ANEXA Nr. 7. Pliant „Abecedarul banilor – Inflația

ANEXA Nr. 8. Broșură “Bancnote și monede românești în circulație 2010

ABREVIERI

LISTA FIGURILOR

LISTA IMAGINILOR

INTRODUCERE

“Credem că un public educat în probleme financiar-bancare înțelege mai bine comunicatele băncii centrale, crede mai ușor în lucrurile adevărate, nu în manipulări sau răstălmăciri.”

Academician Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR

Lucrarea de licență cu titlul „Rolul și importanța comunicării în educarea financiară a populației desfășurate de Banca Națională a Românei Agenția Bihor”, prezintă importanța covârșitoare pe care o are Banca Centrală în educarea financiară a publicului larg ca parte a activității de comunicare externă pe care o desfășoară.

În ceea ce privește Actualitatea temei trebuie să recunoaștem că nu foarte demult băncile centrale erau cosiderate bastioane ale secretomaniei. Începând din anii ’90 implementarea regimului de politică monetară de țintire a inflației a impus oferirea unui volum sporit de informații. Criza financiară a ultimilor ani, prin care a trecut întreaga populație a țării, a evidențiat importanța convârșitoare a cunoștințelor financiare solide și corecte la nivelul publicului larg.

Banca Centrală a subliniat importanța transparenței care înseamnă mai mult decât furnizare de informații, înseamnă transmiterea eficientă a informațiilor și înțelegerea lor de către public. Astfel, implicarea băncilor centrale în sprijinirea educației financiare a devenit parte a activității de comunicare externă menită să contribuie la refacerea încrederii și consolidarea credibilității.

Într-o lume modernă, indeferent de locul unde trăim, este esențial să avem abilitățile și cunoștințele necesare de a gestiona banii și măcar cateva informații despre cum funcționează economia.

Tema aleasă și prezentată în cadrul lucrării de licență, este un studiu de caz practic-aplicativ din domeniul comunicării finaciare, cu referire eforturile comune și munca susținută a întregului personal al Băncii Centrale și a tuturor partenerilor ei în realizarea unui obiectiv important și anume educația economico-financiară a pupulației din România.

Am ales această temă în calitate de angajată a Băncii Naționale a României – Agenția Bihor.

Obiectivele lucrării de licență vizează analizarea și prezentarea activității de comunicare externă realizată de Banca Națională a României, proiectele educaționale demarate fiind un element cheie în efortul băncii de a fi cât mai aproape de public.

Îndeplinirea obiectivelor propuse presupune studierea și sintetizarea unui suport teoretic, conceptual și metodologic, vizând particularitățile tehnicilor de negociere și comunicare, prezentând în studiul de caz o analiză înr-o abordare personală, pe baza cunoștințelor teoretice acumulate și aplicarea acestora în elaborarea analizei activității de educație economico-financiară a băncii centrale prin sublinierea importanței covârșitoare pe care o au aceste inițiative educaționale nu doar pentru copii cât și pentru adulți.

Scopul lucrării de licență constă în sublinierea importanței proiectelor educaționale au ca obiectiv creșterea nivelului de educație financiară a publicului, contribuind la o mai bună înțelegere și la o evaluare corectă a unor aspecte economice și financiare.

„Dacă țara trebuie să aibă un loc în concertul Europei, apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comerț, decât numai prin învățământ.” Mihail Kogălniceanu

Prezenta lucrare de licență, este elaborată interdisciplinar fiind fundamentată pe transferul de concepte și metodologii între Economia intreprinderii, Marketing și Tehnici de negociere și comunicare și structurată pe trei capitole. În cadrul capitolelor teoretice am definit și tratat particularitățile comunicării precum și rolul, importanța și promovarea educației financiare. În cadrul studiului de caz, este prezentată o amplă analiză a abordărilor strategice în susținerea educației economico-financiare realizate de Banca Națională a României atât pe plan național cât și la nivel local prin intermediul structurilor teritoriale, respectiv Agenția Bihor a B.N.R.

Cu mulțumiri și recunoștință profesorilor de la Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice, specializarea Marketing și coordonatorului științific al lucrării de licență, Lect. univ. dr. ec. David Katalin Gabriela,

Absolvent,

MIHINCĂU (căs. CHIȘE) G. Ancuța Gabriela

CAPITOLUL I

PARTICULARITĂȚILE ComunicĂRII

1.1. Comunicarea umană

1.1.1. Conceptul de comunicare

Etimologic, cuvântul ,,comunicare” provine din limba latină, de la ,,comunicatio” ceea ce înseamnă conversație, împărtășire (http://www.aseonline.ro/-Tehnici-promotionale-Note-de-curs-studii-de-caz-teste.pdf. Chițu, I., B.).

Dicționarul explicativ al limbii române, definește comunicarea ca fiind ,,demersul de a face comun, de a împărtăși idei, informații, atitudini” (Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a-II-a, 1996).

Comunicarea este un ansamblu de acțiuni care au în comun transmiterea de informații sub forma de mesaje, știri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise etc. între două persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emițător și receptor (http://ro.wikipedia.org/).

John J. Burnett definește comunicarea umană ca fiind ,,un proces prin care două sau mai multe persoane încearcã, prin utilizarea unor simboluri, să exercite o influențã conștientã sau inconștientã asupra altora, cu scopul de a-i satisface propriile interese” (David, G., 2012).

Comunicarea umană are patru aspect improtante (http://www.aseonline.ro/-Tehnici-promotionale-Note-de-curs-studii-de-caz-teste.pdf. Chițu, I., B., Tehnici promoționale, p.6):

comunicarea este un proces, deoarece transferul de idei nu se realizează direct și nemijlocit, ci printr-o serie de fenomene, care se produc între emițător și receptor;

comunicarea presupune utilizarea unor simboluri reprezentate de gesturi, semne,cuvinte și alte manifestări umane care pot avea caracterul unor stimuli cărora le poate fi asociată o semnificație;

inițiatorul comunicării exercită asupra receptorului o influență conștientă sau inconștientă, deci procesul de comunicare se poate declanșa și atunci când emițătorul nu are, în mod conștient intenția de a comunica (unui gest involuntar al emițătorului, sesizat de către receptor, acesta îi poate da o anumită semnificație);

transferul de idei, de informații, se produce pentru a satisface nevoia de comunicare a emițătorului, deci comunicarea are un scop fiind subordonată intereselor conștiente sau inconștiente ale emițătorului.

Comunicarea se poate defini, în concluzie, ca ,,fiind capacitatea unei persoane, a unui grup sau organizații de a transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane, grup, sau organizații, pentru a obține un anumit răspunsˮ (David, G., 2012).

1.1.2. Formele comunicării

Pentru a conferi comunicării o mai bună șansă de succes este necesar să răspundem la următoarele întrebări (Nicki Straton, Comunicarea, Societatea Știință și Tehnică, 1995, pag. 5-6):

DE CE? (scopul comunicării) De ce comunicăm? Care este scopul meu real de a scrie sau vorbi? Ce sper eu să realizez?

CINE? (interlocutorul) Cine este cu precizie receptorul mesajului meu? Ce fel de persoană este? Ce personalitate are? Educație? Vârsta? Statut social? Cum va reacționa la conținutul mesajului meu? Mult? Puțin? Nimic? Mai mult sau mai puțin decât mine?

UNDE SI CAND? (locul și contextul) Unde va fi interlocutorul (receptorul) când va primi mesajul meu?

CE? (subiectul) Ce vreau exact să spun? Ce aș dori să spun? Ce dorește el să știe? Ce informații pot omite? Ce informații pot da pentru a fi: – clar – concis – amabil – constructiv – corect complet?

CUM? (tonul și stilul) Cum voi comunica mesajul meu? În cuvinte? În imaginii? In cuvinte sau imaginii? Ce cuvinte? Ce imaginii? Ce mod de comunicare va fi mai apreciată? Scris sau vorbit?

Fig. 1.1. Întrebările unei comunicări de succes

Sursa: autor

Literatura de specialitate distinge o mare varietate de forme ale comunicării, oferită de diversitatea criteriilor de clasificare a acestora. Acestea se regăsesc, într-o formă sau alta, în următoarele tipuri (David, G., 2012):

în funcție de natura și numărul destinatarul mesajului, comunicarea poate fi:

intrapersonală – comunicarea persoanei cu el însuși, de regulă în mintea sa;

interpersonal – între două persoane diferite;

intragrup – când un membru al unui grup (familie, colectiv de muncă, grupe de studenți etc.) în calitate de emițător adresează un mesaj celorlalți, care sunt receptori;

intergroup – când se realizează o cuminare în grup între două grupe sau sisteme diferite;

în masă – care presupune emiterea mesajelor către publicul larg.

în funcție de natura simbolurilor utilizate, comunicarea poate fi:

verbală – ceea ce presupune utilizarea limbajului ca formă de exprimare;

nonverbal – realizat prin utilizarea unor simboluri exprimate prin manifestări ale corpului, gesturi,mimica feței, îmbrăcămintea etc.

paraverbală – realizat prin: privire, zâmbet, tonul vocii, distanța corpului, etc.

în funcție de natura și obiectivele emițătorului, comunicarea poate fi:

personală – în cazul adresării unei personae sau grup în nume propriu;

organizațională – în cazue emițătorului.

Comunicarea se poate defini, în concluzie, ca ,,fiind capacitatea unei persoane, a unui grup sau organizații de a transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane, grup, sau organizații, pentru a obține un anumit răspunsˮ (David, G., 2012).

1.1.2. Formele comunicării

Pentru a conferi comunicării o mai bună șansă de succes este necesar să răspundem la următoarele întrebări (Nicki Straton, Comunicarea, Societatea Știință și Tehnică, 1995, pag. 5-6):

DE CE? (scopul comunicării) De ce comunicăm? Care este scopul meu real de a scrie sau vorbi? Ce sper eu să realizez?

CINE? (interlocutorul) Cine este cu precizie receptorul mesajului meu? Ce fel de persoană este? Ce personalitate are? Educație? Vârsta? Statut social? Cum va reacționa la conținutul mesajului meu? Mult? Puțin? Nimic? Mai mult sau mai puțin decât mine?

UNDE SI CAND? (locul și contextul) Unde va fi interlocutorul (receptorul) când va primi mesajul meu?

CE? (subiectul) Ce vreau exact să spun? Ce aș dori să spun? Ce dorește el să știe? Ce informații pot omite? Ce informații pot da pentru a fi: – clar – concis – amabil – constructiv – corect complet?

CUM? (tonul și stilul) Cum voi comunica mesajul meu? În cuvinte? În imaginii? In cuvinte sau imaginii? Ce cuvinte? Ce imaginii? Ce mod de comunicare va fi mai apreciată? Scris sau vorbit?

Fig. 1.1. Întrebările unei comunicări de succes

Sursa: autor

Literatura de specialitate distinge o mare varietate de forme ale comunicării, oferită de diversitatea criteriilor de clasificare a acestora. Acestea se regăsesc, într-o formă sau alta, în următoarele tipuri (David, G., 2012):

în funcție de natura și numărul destinatarul mesajului, comunicarea poate fi:

intrapersonală – comunicarea persoanei cu el însuși, de regulă în mintea sa;

interpersonal – între două persoane diferite;

intragrup – când un membru al unui grup (familie, colectiv de muncă, grupe de studenți etc.) în calitate de emițător adresează un mesaj celorlalți, care sunt receptori;

intergroup – când se realizează o cuminare în grup între două grupe sau sisteme diferite;

în masă – care presupune emiterea mesajelor către publicul larg.

în funcție de natura simbolurilor utilizate, comunicarea poate fi:

verbală – ceea ce presupune utilizarea limbajului ca formă de exprimare;

nonverbal – realizat prin utilizarea unor simboluri exprimate prin manifestări ale corpului, gesturi,mimica feței, îmbrăcămintea etc.

paraverbală – realizat prin: privire, zâmbet, tonul vocii, distanța corpului, etc.

în funcție de natura și obiectivele emițătorului, comunicarea poate fi:

personală – în cazul adresării unei personae sau grup în nume propriu;

organizațională – în cazul realizarii unei comunicări în vederea comunicării unor obiective specifice organizației, desfășurând în dublu sens, respectiv în interiorul organizației și în exteriorul acesteia.

1.2. Comunicarea de marketing

1.2.1. Comunicarea de marketing – delimitări conceptuale

Specialistul american Philip Kotler definește comunicarea de marketing ca fiind: „un dialog interactiv între companie și clienții ei, care are loc în timpul etapelor de pregătire a vânzării (pre-vânzare), vânzare, consum și post-consum” (Kotler, Ph., 2003).

Comunicarea în viziunea marketingului poate fi definită, conform opiniei lui Papuc, M. ,,procesul prin care o persoană sau un grup de persoane transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane sau grup de persoane, îm așa fel încât să se poată obține un răspuns” (Papuc, M., 2007).

Comunicarea de marketing reprezintă ,,un program dirijat, ce include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania și produsele sale consumatorilor potențiali: de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung” (Coman, C., 2001).

Comunicarea în marketing reprezintă după opinia lui M. Kay „un mix format din patru elemente (publicitate, vânzări personale, promovarea vânzărilor și relațiile publice) sau din mesaje specifice elaborate pentru a evoca anumite opinii, sentimente sau comportamente; comunicarea în marketing corespunde unei anumite situații și face parte din mix-ul de marketing alături de produs, preț și distribuție” (Coman, C., 2001).

1.2.2. Procesul de comunicare în marketing

Comunicarea reprezintă ,,procesul de transmitere a informațiilor între două sau mai multe persoane, unele cu rol de emițător, altele cu rol de receptor, sub forma mesajelor (sunete, litere, cifre, cuvinte, semne scrise, gesturi etc.), prin intermediul unor canale specifice” (Popescu, I. C., 2003).

Comunicarea implică interacțiunea unor categorii de factori ce nu țin numai de capacitatea de exprimare, ci cumulează elemente psihologice, sociale și situaționale, astfel enumerarea elementelor componente este relativă și variabilă, fiind influențată de anumiți factori dinamici ai sistemului în care se realizează comunicarea.

Pe scurt, elementele componente ale oricarui proces de comunicare sunt:

sursa/ emițătorul/ emitentul – o persoană, un grup sau o organizație care dorește să transmită un mesaj altei persoane sau grup de persoane;

mesajul – simbolic, ii conecteaza pe emitator cu receptorul fiind ansamblul cuvintelor, imaginilor și simbolurilor transmise de sursă și destinate receptorului;

codificarea – transformarea mesajului de către sursă într-un mod care să exprime simbolic ideea sau conceptul destinate să ajungă la cumpărător);

canalul de comunicaree – mijlocul prin care mesajul codificat urmează să ajungă la receptor – ziar, revistă, televiziune, radio, panou stradal, etc; prin canalele de comunicare se urmarește atingerea obiectivelor ce pot fi formale sau informale, îmbinate echilibrat;

decodificarea – interpretarea de către receptor a simbolurilor transmise de sursă;

receptorul – cel căruia îi este adresat mesajul și care poate să nu coincidă cu receptorul vizat de sursă;

răspunsul – reacțiile receptorului după expunerea la mesaj, respectiv consumatorul cumpără produsul, își schimba atitudinea față de acesta sau renunță să îl mai cumpere;

feedback-ul – partea din răspuns care se întoarce la emitent;

zgomotul sau perturbațiile – interferențele ce pot conduce la o percepere incorectă a mesajului).

Unul dintre cele mai influente modele de comunicare este cel conceput de Claude Shannon, inginer și matematician, și Warren Weaver, teoretician al comunicării, care le și poartă numele (“Shannon și Weaver”):

Codificare Decodificare

Sursă de zgomot

Fig. 1.2. Modelul Shannon-Weaver

Sursa: Daniela Cotoară, Elena Tîrziman, Aspecte ale comunicării în domeniul socio-uman, Ed. Universității București, 2004

1.2.3. Obiectivele și conținutul comunicării în marketing

Conținutul și obiectivele comunicării în marketing, diferă în funcție de obiectul vizat și alte criterii, care trebuie îndeplinite și care constituie motivele pentru care se realizează procesul de comunicare de marketing, astfel obiectivele comunicării de marketing se pot clasifica (Popescu, I. C., Comunicarea de marketing, Ed. Uranus, 2003):

în funcție de natura obiectivelor urmărite:

comunicare comercială care are drept obiective creșterea volumului vânzărilor produselor sau serviciilor prin:

creșterea notorietății produselor/serviciilor;

îmbunătățirea imaginii produselor/serviciilor;

stimularea cumpărării produselor/serviciilor.

comunicare corporativă care are drept obiective creșterea valorii corporative a organizației prin:

creșterea notorietății organizației;

îmbunătățirea imaginii organizației;

stimularea unui comportament adecvat în raport cu organizația.

în funcție de sfera de acțiune:

comunicare internă îndreptată spre:

personalul organizației (personal de conducere și personal operativ);

colaboratori externi;

comunicare externă îndreptată spre:

clienții actuali și/sau potențiali;

furnizori;

acționari;

medii financiare specializate;

prescriptori (prescriptorii reprezintă acele persoane care prin meseria pe care o practică potinfluența aște grupuride persoane prescriindu-le diferite produse, de exemplu medici, profesori etc);

opinia publică;

mediul administrativ și politic.

în funcție de natura metodelor și a tehnicilor utilizate:

comunicare promoțională – tehnici de comunicare promoțională:

publicitatea;

promovarea vânzărilor;

relațiile publice;

forța de vânzare;

marketing direct;

comunicare continuă – tehnici de comunicare continuă:

marca;

designul;

ambalajul;

comunicațiile de preț și de loc.

1.2.4. Tehnicile comunicării de marketing

În marketing, comunicarea se poate realiza prin două categorii de tehnici:

comunicare continuă – demersuri menite să asigure o comunicare permanentă cu publicul vizat, reprezentate de marcă, designul produsului și ambalaj (se asigură, astfel, comunicare neîntreruptă cu publicul țintă);

comunicare promoționale – reprezentate de publicitate, promovarea vânzărilor, relații publice, comunicare prin eveniment, forța de vânzare și marketingul direct.

Fig. nr. 1.3. Tehnicile comunicaționale de marketing

Sursa: autor

Comunicarea în marketing se înscrie într-un sistem global al ofertei și cererii. Din acest motiv, ea nu poate avea un sens unic, de la întreprindere către piață, chiar dacă acest sens este privilegiat.

Comunicarea de marketing se poate realiza pe diverse nivele în cadrul organizațiilor:

firma – comunică cu intermediarii, consumatorii și diferite organisme publice;

intermediarii – comunică cu consumatorii și organismele publice;

consumatorii – comunică pe cale orală între ei, precum și cu organismele publice. În același timp fiecare grup se află în conexiune inversă cu toate celelalte grupuri.

De-a lungul anilor sistemul de comunicații de marketing a crescut în complexitate și tot mai multe companii au simțit nevoia unei viziuni strategice, de ansamblu, asupra proceselor prin care o organizație comunică mesajele sale mediului extern. Astfel, apare conceptul de comunicare globală în marketing care urmarește exact acest scop: organizația să valorifice potențialul comunicării de marketing în cadrul unei strategii coerente.

Indiferent de modul în care se definesc acești termeni și relațiile dintre ei, este cert faptul că pentru orice organizație (profit sau non-profit) comunicarea și mixul comunicațional sunt elemente cheie în activitatea pe care o desfășoară.

CAPITOLUL II

ROLUL, IMPORTANȚA ȘI PROMOVAREA EDUCAȚIEI FINANCIARE

2.1. Definiția educației finaciare

Educația financiară este definită ca un mix format din conștientizare, cunoștințe, abilități, atitudini și comportamente necesare pentru a putea lua decizii financiare solide și pentru a obține bunăstare financiară. (OCDE/INFE, Principii la nivel înalt privind strategia națională de educație financiară, 2012).

Educația financiară dă posibilitatea: „cetățenilor să-și îmbunătățească nivelul de înțelegere a produselor și conceptelor financiare și să-și formeze abilitățile necesare pentru îmbunătățirea nivelului de educație financiară, pentru a conștientiza riscurile și oportunitățile financiare și pentru a lua decizii informate în alegerea serviciilor financiare” (Comunicarea Comisiei privind „Educația financiară”, COM (2007) 808, Bruxelles, 18.12.2007).

În prezent, educația financiară este considerată o deprindere esențială pentru persoanele care trăiesc în secolul XXI, deoarece permite populației să participe la cât mai multe activități sociale, economice și financiare.

Criza financiară a demonstrat într-un mod nu foarte plăcut că populația trebuie să redevină punctul central al sistemului economic și financiar, astfel încât acesta să se poată dezvolta în mod sustenabil și avantajos pentru toți participanții. Astfel, a devenit necesară pregătirea mai temeinică a populației din punct de vedere economic și financiar (Flore-Anne Messy, Administrator Principal, Departamentul Educație financiară & Relații internaționale Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

2.2. Rolul și importanța educației financiare

 Ca rezultat al schimbărilor demografice, economice și politice, în special în ultimele decenii pe măsură ce piețele s-au dezvolatat, s-a evidențiat importanța educației finaciare.

Atât oferta de produse financiare cât și nevoile individuale au devenit mai complexe astfel oamenii trebuie să cunoască noțiuni economico-financiare pentru a face față complexității acestor nevoi și produselor financiare. În acest context, în plan european precum și chiar global, educația financiară ocupă un rol din ce în ce mai semnificativ, cu inițiative care, în mod special în Uniunea Europeană urmăresc crearea unor programe integrate, coerente.

”Analfabeții secolului XXI nu vor fi cei care nu știu să scrie și să citească, ci aceia care nu pot învăța, dezvăța și reînvăța.” (Alvin Toffler)

Cele mai recente analize și evaluări ale Comisiei Europene subliniază rolul pe care nivelul scăzut al cunoștințelor economico-financiare l-a avut în amplificarea impactului crizei globale. Multe state europene încă nu răspund adecvat la această problemă, cu toate că UE acordă o atenție sporită educației financiare în ultimii ani, dar populația nu deține încă suficiente cunoștințe care să o ajute să înțeleagă serviciile și produsele financiare pentru a lua decizii corecte.

Pe lângă educația financiară despre valoarea banului, gestionarea corectă a acestora și a metodelor prin care se fac banii, populația trebuie învățată de la vârste fragede, și despre sistemul financiar-bancar. Populația trebuie informată despre rolul ei în economia contemporană și despre gama de servicii și produse pe care acestea le oferă.

Educația financiară este esențială pentru fiecare din noi pentru că în epoca contemporană ne întâlnim zi de zi cu probleme financiare fie la domiciliu fie la lucru. Pentru a putea supraviețui în jungla financiară trebuie să fim pregătiți, să ne informăm, să studiem. În acest sens putem avea acces la o mulțime de cărți, articole, training-uri, materiale video, emisiuni radio sau TV care pot oferi cunoștințele necesare.

Unul dintre obiectivele politicii de educație financiară este acela de a include educația financiară în școli cu scopul de a forma comportamentele financiare încă de la o vârstă foarte mică și pentru a stabili o fundație solidă pe care să se construiască în viitor inițiativele de educație financiară a adulților.

Acest obiectiv s-a dovedit a fi extrem de important mai ales datorită situației actuale economice și financiare deloc înfloritoare.

Un alt obiectiv ar fi acela de promovare a economiilor și investițiilor pe termen lung și prin intermediul inițiativelor educaționale. Concentrarea pe economisirea pe termen lung a populației este esențială pentru a contracara lipsa rezervelor financiare și pentru a face față evenimentelor neașteptate, dar și multiplelor riscuri financiare (legate de vârstă, sănătate, educație, printre altele).

Fig. 2.1. Rolul educației finaciare

Sursa: autor

2.3. Educația financiară: componentele de bază ale procesului educațional

Realizarea unei conexiuni între educația financiară a populației și învățarea și îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor referitoare la conceptele și produsele financiare este esențială în administrarea zilnică a aspectelor financiare personale și în înțelegerea aspectelor financiare cu care este posibil ca populația să se confrunte în viața de zi cu zi.

Astfel, educația finaciară se axează pe concepte esențiale precum:

dobânda și diversificarea riscurilor;

inflația;

aspecte esențiale în planificarea financiară, de exemplu economisirea, gestionarea datoriilor și asigurările;

produse financiare de bază precum conturi bancare, credite ipotecare, acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții.

Îmbunătățirea nivelului de educație financiară, a informării în domeniul financiar și a consultanței financiare a devenit o soluție acceptată de dezvoltare a capacității populației de a lua decizii financiare bune. Comisia Europeană are dreptate atunci când susține că „toate aceste politici contribuie la susținerea consumatorilor în luarea celor mai bune decizii adaptate situației lor financiare” (Comunicarea Comisiei privind „Educația financiară”, COM (2007) 808, Bruxelles, 18.12.2007).

Deciziile financiare stau la baza educației financiare, la fel și cunoștințele care determină rezultatelor acestor decizii. Consumatorii educați, care înțeleg informațiile financiare și consultanța financiară pot alege mai bine produsele financiare adecvate nevoilor lor financiare și sunt mai protejați împotriva riscurilor financiare și a fraudelor. În ultimi ani au fost luate o serie de măsuri în domeniul reglementării informațiilor financiare, consultanței financiare și a produselor financiare. Cu toate acestea, în cazul în care consumatorii nu dețin cunoștințele de bază necesare înțelegerii acestor concepte, toate reglementările vor fi în zadar. Deci, există în mod clar necesitatea îmbunătățirii nivelului de educație financiară în rândul populației, prin inițiative educaționale mai bune și mai larg răspândite (Raport EFAMA, martie 2014).

Fig. 2.2. Componentele de bază ale procesului decizional

Sursa: Raport EFAMA privind Educația Financiară a Investitorilor

capitolul III

EDUcaȚia FINANCIARă DESFășURATă

DE BANCA NAțIONALă A ROMâNIEI AGENțIA BIHOR

3.1. Banca Națională a României – Agenția Bihor

3.1.1. Date de identificare

Denumire: Banca Națională a României – Agenția Bihor

Adresă: Oradea, str. Parcul Traian, nr. 8, cod poștal 410333,

Contact: telefon 0259/413.928, fax 0259/418.808, www.bnr.ro

3.1.2 Profilul

Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

3.1.3. Obiectul fundamental de activitate

Statutul legal – Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în alte localități din țară. (Legea 312 din 28.iun.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Monitorul Oficial, Partea I 582, 30.iun. 2004, Intrare în vigoare la 30.iul. 2004).

Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României sunt:

elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;

autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;

emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;

administrarea rezervelor internaționale ale României.

Atribuțiile Băncii Naționale a României sunt stabilite prin:

Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență;

Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.656/2002 (r1) pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte reglementări.

3.1.4. Scurt istoric al Băncii Naționale a României Agenția Bihor

În urma schimbărilor și transformărilor determinate de Unirea din 1918, Banca Națională își dezvoltă ritmul de unități și în noile teritorii, astfel că în noiembrie 1920 se deschide Agenția Oradea a Băncii Centrale, care își începe activitatea în sediul în care funcționează și în prezent.

Sediul Agenției a fost construit în perioada anilor 1911 – 1913, cu destinația de sediu administrativ (al Băncii Austro-Ungare) și a fost cumpărat de Statul Român și cedat apoi Băncii Naționale în 1921.

Imaginea 3.1. Sediul BNR Agenția Oradea

Sursa: Arhiva BNR Agenția Bihor

Banca Națională din Oradea și-a desfășurat activitatea prin filiale și agenții deschise în cele mai dezvoltate orașe și centre de comune, care pe parcursul anilor s-au comasat sau și-au încetat activitatea ca urmare a schimbărilor petrecute în economie.

Analizând rețeaua de subunități ale Băncii Naționale – Sucursala Bihor, în perioada anilor 1950 – 1955 au funcționat un număr de 20 agenții și filiale, care s-au redus treptat fie ca urmare a reorganizării teritoriale, fie ca urmare a înființării unei noi bănci – ex. Banca Agricolă sau Banca Comercială.

Până în 1989 în județul Bihor au funcționat sucursalele celor 4 bănci existente în sistemul bancar: Banca Națională, Banca Agricolă, Banca de Investiții și CEC, iar după 1990 sistemul bancar din județul Bihor s-a dezvoltat rapid prin creșterea numărului băncilor comerciale, extinderea rețelei teritoriale, diversificarea operațiunilor bancare, ajungându-se la un număr de 26 sucursale și un număr de 70 subunități, în prezent.

Este bine cunoscut faptul că, în Transilvania, primele agenții ale Băncii Naționale a României au luat ființă după înfăptuirea statului național unitar român. Județul Bihor a participat din plin la lupta de emancipare natională, relevant fiind faptul că la Oradea s-a alcătuit în formă finală Declarația pe care a citit-o în Parlamentul de la Budapesta, la 18 octombrie 1918 Alexandru Vaida-Voevod dar și declarația gen. Traian Moșoiu la Adunarea din Sala Mare a Primăriei din Oradea, la 20 aprilie 1919 cu ocazia eliberării orașului: “De azi suntem … alipiți de trupul Țării Românești pe vecii vecilor”.

Pentru realizarea deplinei unități economice a României Mari, o inițiativă majoră a timpului

a constat în organizarea de unități ale Băncii Naționale în județele din provinciile istorice, care s-au unit cu România, o sarcină nu tocmai ușoară, după un război istovitor și la început de activitate, în trei provincii cu mentalități și tradiții diferite. Înființarea Agenției Oradea Mare a B.N.R., ca și sediu al regiunii Crișana, reprezintă o materializare a inițiativei menționate mai sus.

3.1.4.1. Agenția Oradea – sediu – documente privind proprietatea

Sediul unde a început să funcționeze Agenția Oradea Mare a fost cumpărat împreună cu alte 12 imobile cumpărate de Statul român de la Banca Austro-Ungară, în urma lichidării acesteia.

Suma plătită pentru imobilul din Oradea a fost de 307.621 coroane din aur și reprezintă cea mai mare valoare plătită din totalul prețului celor 13 imobile.

Pentru întregirea proprietății – în data de 6 iunie 1921 Banca Națională a României cumpără terenul din vecinătatea sediului băncii, în suprafață de 305,8 stânjeni, pentru suma de 120.000 lei. Pe acest teren, în anul 1930 se clădește o casă cu etaj, care asigură necesitățile locative ale personalului băncii.

După Dictatul de la Viena, mai exact în 28 septembrie 1940 – cele două imobile ale Băncii Naționale a României sunt trecute în proprietatea Băncii Naționale Maghiare și întabulate în favoarea acesteia, revenind în proprietatea Băncii Naționale a României la data de 23 iulie 1945.

3.1.4.2. Arhitectura

Imaginea 3.2. Sediul BNR Agenția Bihor

Sursa: Ziarul local „Bihoreanul”

Clădirea unde sucursala și-a început activitatea în 10 noiembrie 1920 și unde funcționează și în prezent, a fost construită între anii 1911-1913.

Imobilul, din punct de vedere arhitectural și funcțional, reflectă concepția anilor construcției – fiind proiectat cu dublă funcționalitate – sediu de bancă și locuințe pentru conducere după cum se observă și din schițele clădirii și din denumirile date încăperilor.

3.1.4.3. Agenția Oradea – început de activitate

Agenția Bihor a Băncii Naționale a României și-a început efectiv activitatea la data de 10 noiembrie 1920, sub denumirea de “Agenția Oradea Mare” a B.N.R. potrivit hotărârii Consiliului de Administrație, transmisă prin scrisoarea nr. 50.498 din 10 octombrie 1920, în care se spune: “Vă facem cunoscut că pe ziua de 15 octombrie a.c. vor începe să funcționeze pe teritoriile alipite următoarele sedii …

… Agenția Oradea Mare cu următorul personal:

Ștefan Ciuntu – director

Jan Baciu – contabil

Pauga Ioan – casier”

Agenția Oradea găsește în teritoriu o rețea bancară dezvoltată, formată din 24 de bănci cu capital străin, a căror extindere a fost sprijinită puternic de Statul maghiar, și o singură bancă cu capital românesc, Banca Bihoreana. Institutul de Credit și Economii „Bihoreana” S.A. este prima bancă cu capital românesc din Bihor, înființată la inițiativa unui mare număr de intelectuali bihoreni, dar la care au subscris și numeroși români din Vechiul Regat, dintre care amintim: Teodor Nica, director în BNR., Theodor Rosetti, director la Banca Agricolă, Eugeniu Carada.

În perioada 1921-1929 rețeaua bancară locală continuă să se dezvolte prin înființarea de noi bănci, dar și prin deschiderea de sucursale de către băncile din țară: Sucursala Marmorosch Blank, Sucursala Băncii Românești, Banca Generală a Țării Românești, etc.

Activitatea bancară este puternic impulsionată de noile legături economice, de schimburile tot mai intense, de noile realități ale statului unit. În această perioadă, capitalul românesc in Transilvania se orientează spre piața națională bancară și începe să se alimenteze cu mijloace de credit de la BNR si de la alte bănci din România; el intră în concurență cu băncile mari din București, și în competiție cu capitalul industrial din Vechiul Regat, pentru creditarea și cucerirea pieței din Transilvania.

Prima sarcină îndeplinită de Agenția Oradea a fost legată de “unificarea monetară”. Până la mijlocul anului 1921, Agenția Oradea a efectuat aproape în exclusivitate operațiuni de preschimbare a coroanelor austro-ungare – pe teritoriul județelor Bihor, Arad, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, dar și a altor însemne monetare locale, anume banii de necesitate emiși de diferite orașe ardelene, între care și Oradea. Treptat activitatea agenției se extinde asupra tuturor operațiunilor bancare rezultate din funcțiunile atribuite Băncii Naționale prin dispozițiile legale, pe măsura consolidării situației economice din zonă.

În anul 1937 în Bihor funcționau 38 de bănci din care 6 erau sucursale ale celor mai mari bănci din țară, … . Din cele 38 de bănci numai 11 participă la operațiunile de scont

O perioadă deosebită pentru Agenția din Oradea a Băncii Naționale a României o reprezintă perioada anilor 1940-1945, când, în urma Dictatului de la Viena orașul Oradea a fost cedat Ungariei. În această perioadă organele de conducere și instituțiile județene ale administrației de stat au fost evacuate la Beiuș – oraș care a fost desemnat ca reședință de județ. Motivat de necesitatea dezvoltării economiei acestui teritoriu foarte sărac, organele de conducere ale județului Bihor au solicitat Consiliului de conducere al Băncii Naționale a României stabilirea reședinței în orașul Beiuș și pentru Agenția Oradea, ceea ce s-a și aprobat. În acest fel activitatea agenției se desfășoară în orașul Beiuș din 15 decembrie 1940 într-un imobil situat pe strada Vasile Lucaciu, nr. 9, sub denumirea “Banca Națională a României Agenția Beiuș”.

În urma atacului armatei maghiare asupra Ardealului de Sud, care a înaintat până în zona Beiușului, Agenția Beiuș s-a refugiat la Brad la data de 14.09.1944, până la data de 09.10.1944

Agenția Beiuș a Băncii Naționale a României va funcționa cu sediul la Beiuș până în martie 1945, când în urma eliberării Ardealului de Nord, Agenția Oradea își va relua activitatea la sediul din Oradea.

3.1.4.4. Conducerea și coordonarea agenției:

Agenția Bihor a B.N.R. a fost condusă de la înființare și până în prezent, adică în cei 89 de ani de activitate, de 14 directori. Directorii care au condus agenția în primii ani de activitate, au fost numiți conform practicii obișnuite în Banca Centrală și anume aceea de a numi în sediile nou înființate salariați care deja și-au demonstrat competența în alte unități ale băncii:

Ștefan Ciuntu (15.10.1920 – 01.08.1927);

Mihai Suciu (01.08.1927-30.04.1936);

Andrei Zănescu (01.05.1936-31.08.1939);

Romulus Roman (01.08.1939-30.11.1940);

Ioan Cionca (01.12.1940 – 31.031945 și 01.09.1945 – 09.10.1947);

Boroda Nicolae (01.04.1945-30.08.1945);

Ioan Bârsan (01.10.1947-30.08.1948);

Casanovici Pavel (01.01.1948 – 31.12.1951);

Maxa Emil (01.10.1951 – 31.12.1951);

Maior Vasile (01.01.1952 – 31.12.1956);

dr. Birta Petru (01.02.1956 – 28.02.1988);

Degău Ioan (1 martie 1988 – 15 iulie 2000);

Florica Floruțiu (1 august 2000 – 1 mai 2014);

Preda Gabriela (1 mai 2014 – prezent).

3.1.5. Structura organizatorică a Agenției Bihor a Băncii Naționale a României

Agențiile Băncii Naționale a României sunt structuri organizatorice teritoriale fără personalitate juridică, coordonate de către Guvernator și arondate teritorial sucursalelor regionale, astfel:

a) Agențiile Argeș, Buzău, Prahova, Constanța sunt arondate la Sucursala regională București;

b) Agențiile Maramureș, Mureș, Bihor, Brașov sunt arondate la Sucursala regională Cluj;

c) Agențiile Galați, Brăila, Bacău, Suceava sunt arondate la Sucursala regională Iași;

d) Agențiile Arad, Sibiu, Gorj, Dolj sunt arondate la Sucursala regională Timiș.

Agențiile reprezintă în teritoriu interesele Băncii Naționale a României în raporturile cu terțe persoane fizice sau juridice, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, în baza mandatului primit de la Guvernator sau de la direcțiile de resort.

Arondarea teritorială se face în vederea coordonării de către directorul regional/ directorul regional adjunct a activităților de raportări statistice și sondaje de conjunctură, în scopul transmiterii unor rapoarte centralizate la solicitarea direcțiilor de specialitate, precum și pentru acordarea asistenței de specialitate în domeniul juridic și informatic.

Agenția Bihor a Băncii Naționale a României are următoarea structură organizatorică:

Activitățile de raportări statistice, sondaje de conjunctură și comunicare (16 referenți de specialitate);

Activitățile de administrare resurse (1 referent de specialitate, 1 secretar-dactilograf, 1 agent de pază și 1 îngrijitoare).

Fig. 3.1. Structura organizatorică a Agenției Bihor a BNR

Sursa: autor

3.1.6. Prezentarea generală a serviciilor și produselor de educație finaciară

Banca Națională a României și-a asumat direct o abordare strategică în vederea susținerii educației economico-financiare și a proiectelor educaționale în cadrul activității de comunicare externă pe care o desfășoară.

Aceste abordări și activități urmăresc:

distribuirea informațiilor cu privire la funcțiile principale ale instituției, rolul, atribuțiile pe care le are;

viziunea asupra principiilor de bază ale economiei;

încurajarea spiritului antreprenorial – în special în rândul tinerilor.

Fig. 3.2. Abordarea strategică în susținerea educației economico-financiare a BNR

Sursa: autor

Apelul privind implementarea unui program național de educație financiară, a venit în 2010 din partea Băncii Mondiale în urma unei cercetări potrivit căreia nivelul de educație financiară al românilor înregistrează un punctaj de 31 pe o scară de la 0 la 100.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Fig. 3.3. Nivelul de educație financiară în România

Sursa: Studiu Banca Mondială (2010)

S-a evidențiat, astfel, o dată în plus nevoia de implicare activă a BNR, ca unul dintre principalii piloni de susținere a acestui demers. În acest context, BNR a demarat o serie de activități și a dezvoltat o suită de proiecte menite să contribuie în mod direct la sprijinirea educației financiare.

3.2. Educația economico-financiară componentă a comunicării externe a Băncii Naționale a României

Primele demersuri în sprijinirea educației financiare întreprinse de Banca Națională a României s-au realizat:

în anul 2009 când Banca Națională a României a demarat proiectul de educație finaciară ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști”;

începând din anul 2010 banca centrală a lansat proiectul ”Să vorbim despre bani și bănci” proiect care se adresează în special invățământului preuniversitar, mai exact elevilor din clasele X-XI;

în anul 2011, Banca Națională a României și-a extins proiectele de informare și educare economico-financiară cu un nou format – ACADEMICA BNR. Proiectul se adresează, de această dată mediului academic;

În 26 noiembrie 2013 a fost semnat un nou Protocol de Cooperare între BNR și Ministerul Educației, document care vine să consolideze parteneriatul instituțional în vederea dezvoltării în continuare a proiectelor educaționale.

Fig. 3.4. Proiecte ale educației economico-finaciare desfășurate de BNR

Sursa: autor

Protocol de cooperare în domeniul educației financiare se referă la toată paleta activităților și proiectelor educaționale organizate de către BNR în parteneriat cu MEN, la scară națională și atât la nivel preuniversitar, cât și pentru învățământul superior și cercetare.

Documentul semnat între cele două instituții respectiv între Banca Națională a României prin Mugur Isărescu – Guvernator, și Ministerul Educației Naționale prin reprezentanții, Remus Pricopie, Ministrul Educației Naționale și Mihnea Costoiu, Ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică stabilește, pentru următorii patru ani, principiile de colaborare.

Semnarea Protocolului s-a desfășurat în cadrul unui eveniment public care a reunit membrii Consiliului de Administrație al BNR și ai conducerii MEN, alături de beneficiarii proiectelor: elevi, studenți și profesori.

Mugur Isărescu a explicat că “protocolul semnat astazi în prezența ministrului Educației și a membrilor Consiliului de Administrație al BNR consolidează un parteneriat început acum mai bine de 3 ani. În plus, creează premisele dezvoltării unor proiecte în domeniul educației financiare. Scopul îl reprezintă cooperarea dintre instituțiile noastre în vederea insușirii, dezvoltării unor elemente ale educației financiare la nivelul învățământului preuniversitar și prin intermediul unor proiecte inițiate și finanțate de BNR”.

Dl. Remus Pricopie, ministrul Educației Naționale, a declarat în cadrul evenimentului că “eforturile BNR pe zona de educație financiară sunt mai vechi și au căpătat o formă structurată în ultimii ani. Am ajuns să avem zeci de mii de beneficiari, fie elevi din primar – deja sunt 10.000 de beneficiari, sau absolvenți de liceu, de universitate sau cercetarile științifice prezentate. E un proiect care suntem convinși că o să crească mai departe”.

Dl. Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, a afirmat că este “extrem de important ca puținele instituții de prestigiu din România care au autoritate, care sunt recunoscute în societate să se implice în educarea societății în general”.

“Am pierdut în acești 20 de ani o scară a valorilor. Acest lucru se construiește greu, nu în 3 ani, am tot discutat cu domnul guvernator și este important că BNR a acceptat să intre cu adevărat în interiorul sistemului și să sprijine procesul educațional”, a precizat dl. ministru Costoiu.

BNR a lansat un nou produs educațional, pe parcursul acestui eveniment, un DVD destinat elevilor din ciclul primar și gimnazial, care cuprinde scurtmetraje despre:

istoria banilor;

viața bancnotelor și elementele de siguranță ale acestora;

precum și un tur virtual al Băncii Naționale a României.

De asemenea, toți cei prezenți la eveniment, elevii și profesorii au avut prilejul să descopere repere din istoria leului românesc chiar de la Guvernatorul Băncii centrale fiind vizitat Muzeul Băncii Naționale a României localizat în Vechiul Palat al BNR, în Centrul Istoric al Bucureștiului.

În cadrul activității de comunicare externă, BNR și-a asumat o abordare strategică în susținerea educației economico-financiare și a proiectelor care urmăresc distribuirea cât mai largă a informațiilor cu privire la rolul, atribuțiile și funcțiile principale ale instuției, principiile de bază ale economiei și încurajarea spiritului antreprenorial, în special în rândul tinerilor (http://www.bnr.ro, Comunicat de presă privind semnarea unui protocol de colaborare în domeniul educației financiare între BNR și MEN).

3.2.1. Proiectul educațional ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști”

3.2.1.1 Prezentarea generală a proiectului

Anticipând nevoia tot mai accentuată de consolidare a cunoștințelor în domeniul financiar-bancar în linie cu tendințele la nivel european, BNR a inițiat în 2009 primul proiect de informare și educare financiară privind activitățile băncii centrale și rolul acesteia în economie.

Proiectul ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști” are ca obiectiv principal cunoașterea și înțelegerea activității desfășutare de banca centrală, rolul, funcțiile și implicațiile deciziilor pe care le adoptă, în economia românească, asigurâd astfel o educație financiară adecvată la nivelul publicului larg, contribuind astfel la consolidarea canalelor sale de comunicare.

Acesta se derulează în prezent în parteneriat cu 21 de universități din țară, mesajele ajungând direct la un număr total de peste 15.000 de studenți, cadre didactice, reprezentanți ai comunității de afaceri.

Publicul țintă al proiectului este format din studenți ai facultăților cu profil economic din principalele centre universitare, cadre didactice și cursanți ai școlilor doctorale ale universităților. Acțiunile desfășurate în cadrul primei etape a proiectului constau, în principal, în participarea studenților selectați de fiecare universitate parteneră la seminarii interactive conduse și moderate de lectori din BNR pe teme precum istorie bancară și funcții ale băncii centrale, susținerea unor conferințe cu participarea membrilor Consiliului de administrație al BNR, vizitarea sucursalelor BNR, precum și organizarea altor manifestări (lansare de carte etc.) (www.bnr.ro).

”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști” a fost demarat în luna mai 2009 – prima etapă, în parteneriat cu patru universități din țară: Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj Napoca, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Academia de Studii Economice din București.

Această primă etapă s-a desfășurat în cadrul a trei module, în total au participat un număr de 7 cadre didactice universitare și 75 studenți. Universitățile partenere au desemnat studenți care au luat parte la prezentări și dezbateri moderate și realizate de lectori, aceștia fiind economiști din direcțiile de specialitate din BNR, consilieri, economistul șef al BNR) și reprezentanți ai Consiliului de administrație al BNR. Programul destinat mediului universitar implicat a inclus, totodată, vizite la: Monetăria Statului, Imprimeria BNR, Tezaurul, Centrul de Procesare și Distrugere a Bancnotelor din cadrul SMB, Muzeul și Biblioteca BNR.

La debutul anului universitar, studenții participanți la evenimentele menționate au prezentat în cadrul unor seminarii, conferințe și alte evenimente organizate de universitățile partenere cunoștințele acumulate în urma participării la prima etapă a proiectului, împărtășit colegilor opiniile și impresiile acumulate. Specialiștii BNR au stabilit o tematică pe baza căreia studenții participanți au elaborat lucrări, eseuri și chiar diferite articole. Toate aceste materiale au fost evaluate în cursul lunii octombrie 2009.

A doua etapă, în cadrul unor sesiuni speciale care au fost organizate de universitățile partenere în orasele de reședință, au fost prezentate o parte din lucrările și eseurile sutdenților. Ca și în sesiunile precedente, pentru studenții participanți la evenimente au fost organizate vizite la sucursalele BNR din teritoriu iar membri ai Consiliului de administrație al BNR au susținut prezentări.

Feedback-ul pozitiv primit din partea studenților participanți precum și implicarea atât de activă și interesul arătat de cadrele didactice, au constituit argumente solide pentru continuarea și dezvoltarea acestui proiect și în anul 2010, într-un nou format.

Din anul 2010, proiectul s-a extins prin implicarea altor nouă universități: Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea din Pitesti, Universitatea din Craiova, Universitatea ”Ovidius” din Constanța, Universitatea ”1 Decembrie” din Alba Iulia, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș, Universitatea din Oradea, Universitatea Politehnică din București. Numărul studenților și al cadrelor didactice care au participat la prezentările specialiștilor din Banca Națională, precum și interesul acestora pentru aprofundarea cunoștințelor în acest domeniu au crescut an de an.

În anul 2011 proiectul a continuat să se dezvolte prin participarea universităților: ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, ”Dunărea de Jos” Galați,” Ștefan cel Mare” Suceava, ”Petrol Gaze” din Ploiești, pentru ca din 2012 alte patru instituții de învățământ superior să se alăture efortului comun de multiplicare a informațiilor economico-financiare: Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad, Universitatea Maritimă din Constanța, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Româno-Americană.

În 2012, la acest program au participat și unele instituții de învățământ superior particulare, extinzându-se și diversificându-se astfel parteneriatul BNR cu mediul universitar. Unele dintre aceste programe, la fel ca și la ediția precedentă din 2011, vor fi completate de cele proiectele din domeniul responsabilității socio-culturale dezvoltate în cadrul ”Zilelelor Culturale ale BNR” de către banca centrală.

Programul din 2012 al proiectului “BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști” se va desfășura în două etape (februarie-mai și octombrie-noiembrie) și vor participarea instituțiile din mediul academic.

În parteneriat cu 17 universități, Proiectul “BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști” a continuat și în anul 2013, la nivel național. Subiectele abordate precum și tematica și-au menținut flexibilitatea, dovedindu-se, astfel, înca o dată, utilitatea programului în actualul context al realitǎților economice naționale și globale precum și al evoluțiilor pieței financiar-bancare.

În această etapă și alte universități, pe lângǎ universitǎțile partenere vor gǎzdui evenimente, conferințe și seminarii interactive, în cadrul unui program complet care a cuprins și cursuri la sediul sucursalelor/ agențiilor teritoriale.

Diseminarea mesajelor transmise pe parcursul evenimentelor s-a realizat prin distribuirea de cărți de specialitate, pliante și broșuri. 

Pentru al șaselea an consecutiv, în anul 2014, Banca Națională a României a organizat alte activități și manifestări sub egida proiectului de educație financiară: ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști”. Ca și în anii precedenți, specialiști și lectori din cadrul BNR au organizat în teritoriu, sesiuni de prezentări și conferințe pe teme economice și financiare de actualitate.

Conferințele susținute în principal de membrii CA ai BNR care o vastă experiență în domeniul economic, experiență dobândită și din poziția de cadre didactice în mediul acedemic, au rolul de a multiplica către public informații economice și financiare și a oferi clarificări conceptuale.

În total, la această etapă din anul 2014 a proiectului ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști” au participat aproximativ 650 de studenți și cadre didactice universitare. 

3.2.1.2. Prezentarea pe plan local – realizări în cadrul Agenției Bihor

Din anul 2010 proiectul „BNR – zilele porților deschise pentru studenții economiști” se desfășoară și în structurile teritoriale ale Băncii Naționale a României. Astfel, la fața locului s-au deplasat lectori din BNR iar universitățile partenere au fost doar gazda conferințelor susținute de membrii CA ai BNR.

În noul format, concretizat în această primă ajustare a proiectului, s-a ținut seama de experiența acumulată, de feedback-ul primit din partea participanților (studenți și cadrele didactice implicate în desfășurarea proiectului pilot inițiat în anul 2009).

Astfel, pe lângă rolul educațional proiectul ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști” promovează în același timp cercetarea științifică prin elaborarea unor lucrări cu tematici complexe din domeniul stabilității financiare, a macroeconomiei dar și competiția prin selectarea și premierea celor mai bune lucrări, astfel au fost organizate la nivel local sesiuni de comunicări științifice studențești, fiind parte a acestui proces.

Latura competitivă a acestui proiect este una aparte în sensul că nu există învinși ci doar câștigători. Studenții participanți la acest proiect sunt principalii câștigători. Toți participanții prin acțiuni de cercetare, de studiu pentru realizarea lucrărilor, prin temele complexe, de actualitate abordate sunt câștigători, toți sunt potențiali “apostoli” în procesul de multiplicare și diseminare a fenomenelor economice și financiare.

În perioada 9-10 noiembrie 2010 proiectul a fost inițiat și la nivelul județului Bihor la sediul Sucursalei Bihor a BNR, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Oradea, astfel:

În 9 noiembrie 2010 la sediul Sucursalei BNR Bihor au avut loc o serie de seminarii și prezentări interactive la care au participat 24 de studenți din cadrul Universității de Vest din Oradea.

La această primă etapă desfășurată în sediul Sucursalei Bihor au fost prezenți următorii lectori din banca centrală:

domnul Mircea Mureșan, consilier, Direcția Comunicare, prezentând lucrarea „Repere din istoria BNR” 

doamna Amalia Fugaru, consilier BNR, prezentând Funcțiile BNR (I) „De la emisiunea de numerar la implementarea politicii monetare”;

domnul Cristian Bichi, șef compartiment, Compartimentul Gestiunea crizelor financiare care a continuat cu prezentarea Funcțiilor BNR (II) „Reglementarea și supravegherea sistemului bancar în vederea asigurării stabilității financiare”;

Prezentarea sucursalei BNR Bihor a fost făcută de către doamna Floruțiu Floare, director Sucursala BNR Bihor

"Activitatea de comunicare externă a băncilor centrale" a fost prezentată de catre un lector din partea Direcției Comunicare

Ultima parte a acestei prime etape a fost rezervată unui dialog cu doamna Amalia Fugaru, consilier BNR.

În 10 noiembrie 2010 proiectul a continuat în cadrul Universității de Vest din Oradea cu un seminar interactiv cu cadrele didactice și cursanți ai școlilor doctorale. Seminarul a fost coordonat de domnul Cristian Bichi, șef compartiment, Compartimentul Gestiunea crizelor financiare;

Au urmat:

Alocuțiuni de deschidere din partea conducerii Universității

Prezentarea proiectului de către un reprezentant al Direcției Comunicare

Conferința cu tema "Criza ca oportunitate de schimbare. Ce înțelegem? Cât rezolvăm? Cum ne implicăm?" –  susținută de Prof. univ. dr. Dinu Marin, membru al Consiliului de Administrație al BNR

În perioada 2-4 decembrie 2013 în județul Bihor au avut loc alte manifestări sub egida aceluiași proiect educațional ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști”.

În data de 2 decembrie 2013 la Universitatea din Oradea, doamna conf. univ. dr. Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administrație a Băncii Naționale a României, a prezentat materialul „Stabilitatea financiară – provocare la nivel European”. Aspectele prezentate în acest metarial:

Stabilitatea sistemului financiar-principii, elemente, mod de măsurare;

Cadrul de stabilitate financiară din UE;

România-cadrul macroeconomic al stabilității financiare.

În 4 decembrie 2013, la sediul Agenției Bihor a Băncii Naționale

„Repere din istoria BNR”, Mircea Mureșan, director adjunct, Direcția Comunicare

„Cum analizăm la Banca Națională a României stabilitatea financiară”, Florian Neagu, șef serviciu, Direcția Stabilitate financiară

„Statistici ale băncii centrale”, Dumitru Pîrvu, șef serviciu, Direcția Statistică

„Scurt istoric. Elemente de monografie”, Floruțiu Floare, director, Agenția BNR Bihor

„BNR și reforma Uniunii Economice și Monetare”, Gabriela Mihailovici, consilier al guvernatorului BNR

Imaginea 3.4. Articol din presa locală

Sursa: Ziarul “Crișana”

3.2.2. Poiectul educațional ”Să vorbim despre bani și bănci”

3.2.2.1. Prezentarea generală a proiectului

În completarea paletei de programe educaționale, începând din 2011 banca centrală a inițiat proiectul ”Să vorbim despre bani și bănci”, care vizează sprijinirea educației financiare în învățământul preuniversitar (clasele X-XI).

Prezentările din cadrul proiectului sunt menite să contribuie la formarea unui vocabular economic prin folosirea unor metode formale și non-formale de educație și la înțelegerea unor noțiuni despre inflație, monedă, bancă centrală, bancă comercială, creditare, economisire, numerar, cont la bancă, active, pasive etc. De asemenea, proiectul urmărește constituirea din timpul liceului a unui bagaj de cunoștințe financiare care să le permită absolvenților să înțeleagă mai ușor oportunitățile de dezvoltare personală.

Principalele tematici educaționale promovate se referă la (http://www.bnr.ro/Sa-vorbim-despre-bani-si-banci-7853.aspx):

economisire, credit, dobânda;

istoria monedei naționale;

principalele atribuții, rolul și funcțiile băncii centrale;

criteriile și stadiul procesului de convergență a României către zona euro.

”Este util ca persoanele fizice să fie responsabile pentru problemele lor financiare, să-și gestioneze banii, sa planifice din timp, sa aleagă produse financiare și să fie continuu informate în legatură cu chestiunile de natura finaciară”(Sue Rutledge, reprezentant al Băncii Mondiale).

În total, la cele două proiecte, ”Să vorbim despre bani și bănci” și ”BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști”, au participat peste 18.500 de elevi, studenți, masteranzi și cadre didactice din 25 de județe. Implicată în mod activ în extinderea proiectelor este și rețeaua teritorială a BNR, multe dintre activități fiind găzduite în sediile din cele 20 de structuri aflate în afara Bucureștiului.

3.2.2.2. Prezentarea pe plan local – realizări în cadrul Agenției Bihor

În anul 2012, activitățile derulate au fost realizate în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și inspectoratele școlare ale județelor Brăila, Brașov, Bacău, Buzău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Gorj, Mureș, Maramureș și Prahova.

Astfel în 12 noiembrie 2012 în Oradea la Colegiul Național “Mihai Eminescu”, a fost organizat pentru prima dată, acest proiect și la nivelul județului Bihor.

Ca și în cazurile precedente principalele tematici care au fost abordate se referă la:

noțiunea de economisire/ depozitele;

împrumutul/ creditul;

dobândă;

istoria leului – de la taler la leu;

obiectivul fundamental al băncii centrale, atribuțiile principale;

intrarea României în zona euro.

Astfel, la Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Oradea a fost prezentată lucrarea ”Legendele Bătrânei Doamne” susținută de domnul Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR iar la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Oradea, a avut loc conferința ”Banca Națională a României – rol, obiective, atribuții” susținută de doamna conf. univ. dr. Agnes Nagy, membru al Consiliului de Administrație al BNR la care au participat elevi de la liceele de profil economic din Oradea.

Acest eveniment a fost marcat și în presa locală, fiind publicat un articol în acest sens, intitulat: “Amintirea tezaurilui furat”.

Imaginea 3.6. Articol din presa locală

Sursa: Ziarul “Crișana”, 13 noiembrie 2012

Imaginea 3.7. Articol din presa locală (continuare)

Sursa: Ziarul “Crișana”, 13 noiembrie 2012

Pe parcursul anului 2013 activitățile derulate la nivelul județului Bihor au fost realizate în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Teritorial Școlar din județul Bihor.

În data de 3 decembrie 2013 la Colegiul Național Emanuil Gojdu și Inspectoratul Școlar Județean Bihor au fost susținute următoarele materiale:

“Cine ‘face’ cursul de schimb al leului” prezentare susținută de dna. conf. univ. dr. Agnes Nagy, membru al CA al BNR, pentru elevi din învățământul preuniversitar, respectiv pentru elevii de la Colegiul Național “Emanuil Gojdu” și de la Colegiul Economic “Partenie Cosma”, (locul desfășurării Colegiul Național “Emanuil Gojdu”).

întâlnire de lucru cu cadre didactice de specialitate economico-financiară din învâțământul preuniversitar (locul desfășurării Inspectoratul Școlar Județean Bihor).

La Colegiul Național “Emanuil Gojdu”, aproximativ 120 de elevi prezenți în sala festivă, au avut ocazia să afle informații despre cine ‘face’ cursul de schimb al leului de la dna. conf. univ. dr. Agnes Nagy, membru al CA al BNR.

Alături de doamna Agnes Nagy au participat dl. Mircea Mureșan – director adjunct Direcția Comunicare, dna. Liana Bako – director, Colegiul Național “Emanuil Gojdu”, dl. Virgil Blage – director Colegiul Economic “Partenie Cosma”, dl. Florian Mieluț – inspector școlar de specialitate pentru învățământ profesional și tehnic, dna. Florica Floruțiu – director al Agenției Bihor a BNR, dna. Elena Motoc-Chivari – inspector școlar de specialitate pentru proiecte educaționale, dna. Daniela Zăpodeanu – prodecan, Facultatea de Științe Economice Oradea.

Acest eveniment a fost marcat și în presa locală, fiind publicate articole în acest sens în două dintre cotidianele cu tiraj mare în județul Bihor.

Imaginea 3.8. Articole din presa locală

Sursa: Ziarul „Crișana” și ziarul „Jurnalul Bihorean”, 04.12.2013

Astfel, în ziarul “Crișana” a apărut articolul intitulat: “BNR: Într-o nouă etapă, Proiectul ‘Să vorbim despre bani și bănci’ ” iar în Jurnalul Bihorean a apărut articolul “BNR la Gojdu: despre bani”. Au aparut articole și on-line pe site-ul de știri locale www.bihon.ro (BNR, la studenți și la gojdiști) și pe site-ul www.ovidan.ro , site de știri și informații pentru elevi (Cine ‘face’ cursul de schimb al leului – În cadrul proiectului educațional “Să vorbim despre bani și bănci”).

În anul 2014, sub egida aceluiași proiect educațional ”Să vorbim despre bani și bănci”, la nivel local programul au avut loc două acțiuni care au urmărit creșterea nivelului de cunoaștere a istoriei BNR și a istoriei și particularităților monedei naționale, precum și familiarizarea elevilor cu noțiuni specifice domeniului financiar-bancar, astfel:

în perioada 31.03.2014 – 04.04.2014 a avut loc:

Vizitarea sediului agenției Bihor a BNR;

Prezentarea unor materiale pe diferse teme (istoria monedei naționale/ istoria banilor și totodată a elementelor de siguranță ale însemnelor monetare/ istoria BNR în speciale prezentarea specificului local);

Proiectarea filmelor educaționale ale BNR „Istoria banilor”, „Elementele de siguranță ale bancnotelor”, „Viața bancnotelor” și „Turul virtual al palatului vechi BNR”.

La sediul Agenției Bihor a BNR și la Școala Gimnazială “Nicolae Popoviciu” din Beiuș au avut loc următoarele prezentări:

Istoria Băncii Naționale a României – central și local;

Istoria monedei naționale;

Elementele de siguranță ale bancnotelor

perioada 7 aprilie – 11 aprilie: Săptămȃna educației non-formale “Să știi mai multe, să fii mai bun”.

La nivel local, pe parcursul celor 5 zile ale săptămânii educației non-formale (7 – 11 aprilie 2014) s-au derulat 14 întâlniri cu elevi și profesori din ciclul primar, gimnazial și liceal la care au participat 346 de elevi din 13 unități de învățământ din județul Bihor.

În data de 08.04.2014 pe site-ul on-line de știri și informații pentru elevi din județul Bihor www.ovidan.ro a apărut un articol cu referire la acțiunea desfășurată de BNR la Școala Gimnazială “Nicolae Popoviciu” din Beiuș, în cadrul proiectului educațional “Să vorbim despre bani și bănci”.

Articolul a fost postat pe acest site de Școala Gimnazială “Nicolae Popoviciu” din Beiuș. De altfel, și în cadrul întâlnirilor cu elevii aceștia au fost activi, demonstrând că știu multe despre bani.

Această acțiune s-a bucurat de aprecierea participanților, atât elevii cât și profesorii au fost încântați de subiectele abordate, manifestându-și interesul și pentru alte astfel de întâlniri.

3.2.3. Proiectul educațional ACADEMICA BNR

În 2011, Banca Centrală și-a extins suita de programe desfășurate în sfera informării și educației economico-financiare cu un nou format – ACADEMICA BNR.

Proiectul se adresează comunității academice, în calitatea acesteia de formator al unor noi generații de specialiști în economie, ca și al viitorilor lideri ai României. Acest program de susținere a educației financiare implică mediul academic alături de reprezentanți ai Academiei Române, Consiliului Național al Rectorilor și ai Ministerului Educației Naționale.

Având ca obiectiv comun creșterea nivelului de cultură economico-financiară în România, parteneriatul dintre BNR – Academia Română – Universități are scopul de a asigura formarea competențelor autentice de care are nevoie economia românească, într-un ritm mai rapid și în mod sustenabil.

Formatul proiectului este structurat pe două secțiuni: management academic, dedicat întâlnirii membrilor CA al BNR cu rectorii universităților partenere și Forumul-dezbatere, în cadrul căreia au loc prezentări și dezbateri ale membrilor CA și ale specialiștilor BNR cu profesori universitari participanți.

Începând cu luna martie 2012, Academica BNR a completat seria proiectelor educaționale ale BNR. Dedicat profesorilor și cercetătorilor, noul program extinde aria de activități la nivelul formatorilor, recunoscând astfel importanța crucială a acestora în modelarea viitorilor specialiști în economie.

Desfășurat sub forma unei școli de vară în anul 2011 în cadrul proiectului „Zilele portilor deschise pentru studenții economiști”, forumul-dezbatere s-a bucurat de participarea activă a cadrelor didactice universitare, ceea ce a determinat organizarea ca proiect distinct începând cu acest an.

Alături de colaborarea directă dintre BNR și universități, proiectul a beneficiat de implicarea Academiei Române și a altor instituții importante din domeniul financiar bancar românesc.

Partenerii din cadrul Academica BNR se vor întâlni atât într-un cadru formal, în sesiuni interactive de lucru, dar și virtual prin intermediul forumului online găzduit de pagina web a băncii centrale.

Forumurile-dezbatere au loc de două ori pe an, de regulă în lunile martie și septembrie, și vor fi găzduite de universitățile partenere.

Rețeaua informală creată on-line își propune să fie un mediu activ, deschis dezbaterii fenomenelor economice, financiare și bancare contemporane, un spațiu unde specialiștii vor putea supune atenției colegilor cercetări și eseuri.

Prima ediție în anul 2012 s-a desfășurat în perioada 7-8 martie la sediul central al BNR și a reunit peste 25 de cadre didactice de la facultăți de profil economic de la cele 12 universități partenere, membri ai Consiliului de Administrație al BNR, specialiști ai Băncii Naționale, reprezentanți ai Academiei Române, precum și ai Asociației Române a Băncilor, Consiliului Fiscal, Centrului de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu”, Institutului de Cercetări Economice, și ai Institutului Bancar Român.

Printre temele abordate care au stârnit interesul participanților au fost compactul fiscal european și implicațiile acestuia asupra României, guvernanța economică, evoluția Bursei și a piețelor decapital, politica monetară și receptivitatea piețelor.

„Un mediu social educat înseamnă o mai bună transmitere a politicii monetare. Câștigătorul va fi economia românească, pentru că se vor fluidiza canale care par acum a fi obturate, dar care de fapt, n-au fost create.” Mugur Isărescu

Cea de-a doua etapă a forumului dezbatere „Academica BNR”, organizată în colaborare cu Universitatea Ovidius și Universitatea Maritimă din Constanța în perioada 31 august – 7 septembrie 2012, a reunit specialiști din mediul financiar-bancar și reprezentanți ai celor mai prestigioase centre universitare din țară – cadre didactice și rectorii celor 17 universități partenere în proiectul „Zilele porților deschise pentru studenții economiști”.

În deschiderea forumului, dl. Cristian Popa, viceguvernator BNR, a susținut conferința cu tema „Provocări pentru activitatea băncii centrale în contextul intern și internațional actual”.

Domnia sa a subliniat importanța acestui forum dezbatere în fluidizarea canalelor de transmitere a mesajului economic în rândul publicului larg, cu ajutorul mediului universitar: „rolul acestei acțiuni este acela de a promova o bună înțelegere a politicilor economice, a obiectivelor acestora, a instrumentelor puse la dispoziție, dar și a constrângerilor. Ne dorim ca această întâlnire să reprezinte un punct într-un proces îndelungat, care să ducă la o îmbunătățire a condiției publicului românesc (…) prin intermediul universităților pe care le conduceți și în care activați”. (Cristian Popa, viceguvernator BNR)

Tematicile dezbătute au adus în prim plan subiecte de mare actualitate din domeniul economic, expuse într-un cadru interactiv decătre membrii CA și specialiști ai BNR, reprezentanți ai Consiliului Fiscal, Bursei de Valori București, Fondului de Garantare al Depozitelor din Sistemul Bancar, Google România, precum și de cadre didactice universitare.

Încheierea oficială a forumului a fost marcată prin conferința „Politicile macroeconomice din perspectiva echilibrului extern și dezvoltării economice”, susținută de dl. Florin Georgescu, viceprim-ministru și ministru al finanțelor publice.

Participanții au evidențiat beneficiile dezbaterilor din cadrul proiectului atât asupra mediului academic, cât și a celui bancar; temele abordate își vor găsi cu siguranță ecou și la nivelul forumului online găzduit de pagina de internet a băncii centrale.

„Proiectul Academica, extrem de valoros, are rolul de a promova o bună înțelegere a politicilor economice, a instrumentelor prin care acestea pot fi duse la împlinire. Astfel, devine o fațetă a unui dialog mai larg cu societatea românească, ce duce la înțelegerea mesajului BNR.” Cristian Popa Viceguvernator BNR

Prima ediție din anul 2013 a proiectului "Academica BNR", organizată în colaborare cu Universitatea Transilvania din Brașov, s-a desfășurat în perioada 8-15 februarie, la Brașov și Sinaia.

Debutul Forumului-dezbatere a fost marcat de conferința Ce poate și ce nu poate face o bancă centrală, susținută de guvernatorul BNR, dl. Mugur Isărescu, la care au participat cadre didactice și rectorii celor 21 universități partenere, reprezentanți ai Ministerului Educației, ai comunității academice și financiar-bancare locale, mass media.

Pe parcursul lucrărilor Forumului, cele aproximativ 35 de cadre didactice participante au avut posibilitatea de a dezbate subiecte de mare actualitate din domeniul economic, expuse într-un cadru interactiv de către membrii Consiliului de administrație și specialiști ai BNR, reprezentanți ai Academiei Române, Consiliului Fiscal, Bursei de Valori București, Institutului Bancar Român, analiști financiari.

Închiderea oficială a primei ediții 2013 "Academica BNR" a avut loc în Aula Magna a Universității Transilvania din Brașov, în 15 februarie 2013, prin susținerea de către prim-viceguvernatorul BNR, dl. Florin Georgescu, a conferinței Sectorul bancar și creșterea economică.

Aflat la cea de-a patra ediție, programul dedicat educației financiare “ACADEMICA BNR” a reunit în perioada 30 august – 6 septembrie 2013 la Constanța peste 60 de cadre didactice (rectori și profesori) din cadrul a 21 de universități, reprezentanți ai Academiei Române, Ministerului Educației Naționale, membri ai CA al BNR, consilieri, experți, directori BNR, precum și reprezentanți ai Bursei de Valori București și ai Fondului de Garantare a Depozitelor.

Impactul favorabil asupra auditorului, dar mai cu seamă ecourile pozitive transmise de participanții edițiilor precedente au determinat sporirea interesului arătat pentru acest proiect, fapt concretizat prin creșterea numărului universităților partenere și a cadrelor didactice participante.

Noutatea acestei ediții a constat în organizarea proiectului în colaborare cu Consiliul Național al Rectorilor care, cu această ocazie, a devenit partener BNR în proiectele educaționale alături de Academia Română, Ministerul Educației și Universități.

Deschiderea oficială a fost marcată de prelegerea cu tema „Politica monetară și creșterea economică” susținută de Guvernatorul BNR. Atenția întregii săli, ce a cuprins un număr de peste 300 de participanți a fost captată încă de la începutul prezentării de interesanta incursiune în istoria leului românesc cu accent pe originile și proveniența denumirii acestuia, pe evocări și întâmplări desprinse din paginile de istorie.

Dl. Guvernator a subliniat importanța deosebită pe care o au cei „doi C” (credibilitate și comunicare) pentru o bancă centrală, în special într-o perioadă turbulentă cum a fost cea din ultimii ani. „Ne-am convins cu tărie că prin credibilitate, prin bună comunicare, politicile noastre devin mai eficiente”, a declarat Domnia Sa. Dezbaterile și prezentările care au urmat deschiderii oficiale au continuat să fie o sursă de date și informații, materii prime folosite de cadrele didactice în procesul de educare a noilor generații de tineri – studenți și elevi.

Viceguvernatorul BNR, dl Cristian Popa, domnii profesori univ. dr. Nicolae Dănilă, Dinu Marin, Napoleon Pop au susținut prezentări pe teme de actualitate privind criza economică și cea financiară, impactul ei asupra României și a lumii și lecțiile pe care economiștii și oamenii politici ar fi trebuit să le învețe de pe urma ei. Domnul economist șef Valentin Lazea și domnul consilier Lucian Croitoru au pus accentul pe criză ca fenomen al schimbării care va genera intrarea într-o nouă normalitate, determinată de restructurarea economiei la nivel local în conformitate cu cerințele globale și schimbarea rolului statului în acest context.

În cadrul mesei rotunde cu tema “Educația Financiară” au luat cuvântul domnul Lucian Anghel, președintele Bursei de Valori București, domnul prof.univ.dr. Ion Stancu, Prorector ASE și domnul prof.univ.dr. Cristi Spulbăr, dar și directorii direcției Comunicare, doamna Mirela Roman și domnul Mircea Mureșan. În intervențiile pe care aceștia le-au susținut au pus accentul pe importanța implicării băncilor centrale în general și a Băncii Naționale a României în particular, în sprijinirea educației financiare. De asemenea, a fost punctat unul dintre aspectele esențiale ale demersului educativ al acestui program și anume, importanța comunicării în consolidarea credibilității unei instituții.

Închiderea ediției 2013 a proiectului a fost marcată de prelegerea publică cu tema “Construcția europeană. Dimensiunea financiar-bancară” pe care domnul viceguvernator Bogdan Olteanu a susținut-o printr-un discurs clar și explicit subliniind, pe rând, cauzele care au determinat apariția crizei financiar-economice și ce anume trebuie avut în vedere a fi evitat pe viitor, atât de mediul politic, cât și de cel economic, astfel încât să nu se repete istoria crizei începută în 2008.

Cele opt zile de dezbaterii pot constitui bazele consolidării proiectului Academica și dezvoltării de noi proiecte educaționale în scopul transmiterii unor cunoștințe financiare solide și corecte la nivelul publicului larg.

În perioada 3-7 martie 2014 la Sinaia și Brașov, s-a desfășurat prima etapă din anul 2014 a proiectului educațional “ACADEMICA BNR”. Organizat în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov, forumul-dezbatere s-a constituit într-un program național de susținere a educației financiare în România, contând pe participarea comunității academice a 27 de universități din țară.

Deschiderea oficială a acestei etape a avut loc în data de 3 martie 2014, la Universitatea Transilvania din Brașov cu prelegerea “Intermedierea financiară în România: provocări și soluții” susținută de către prof. univ. dr. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

Temele de actualitate ale acestei ediții vizează mediul financiar-bancar, noua arhitectură de stabilitate financiară la nivel european, activitatea băncii centrale etc. Participanții sunt membrii Consiliului de administrație al BNR, oficialii Academiei Române, reprezentanți ai Consiliului Național al Rectorilor, Ministerului Educației Naționale, universităților partenere, ai băncii centrale și ai altor instituții din domeniul financiar-bancar.

Proiectul sprijină obținerea performanței în managementul academic, consolidează comunicarea instituțională a băncii centrale cu instituțiile reprezentative ale sectorului educațional, realizând totodată un pas calitativ în procesul de creștere a transparenței, a nivelului de cunoaștere și înțelegere a deciziilor sale.

Încheierea primei ediții din anul 2014 a proiectului “ACADEMICA BNR” a avut loc în data de 7 martie 2014, cu o prelegere susținută de către Dr. Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.

Cea de-a doua etapă din 2014 a proiectului ACADEMICA BNR, a avut loc, la Constanța, în perioada 1-7 septembrie. Proiectul s-a desfășurat în parteneriat cu Universitatea Maritimă, Universitatea ”Ovidius” și Academia Navală ”Mircea cel Bătrân” din Constanța.

Membrii Consiliului de Adminstrație și experți ai BNR alături de conducerea Ministerului Educației Naționale precum și rectori și profesori din cadrul a 32 de universități din țară, practicieni recunoscuți ai domeniului financiar-bancar, au susținut și dezbătut o serie de subiecte de actualiate, de la clarificări conceptuale ale fenomenelor bancare contemporane, la sublinirea importanței de a corelarla sistemul actual universitar economic cu cerințele de pe piața muncii.

Ca și în anii precedenți, în 2014, formatul proiectului a cuprins două secțiuni. În prima secțiune, în perioada 1-5 septembrie, s-a desfășurat ”Forumul–Dezbatere”, dedicat profesorilor universitari cu specializarea finanțe-bănci (35 de participanți). Activitățile au constat într-o serie de prezentări ale membrilor CA și experților BNR, urmate de sesiuni interactive de întrebări și răspunsuri. Organizarea meselor rotunde moderate de specialiști Băncii Naționale a României și ai Academiei Române au avut un impact deosebit asupa participanților. În cadrul acestor mese rotunde au fost dezbătute diverse subiecte privind particularitățile economiei actuale românești, perspectivele de creștere economică în România precum și perspectiva microeconomică a schimbărilor din economia României în perioada 1994 – 2013.

În perioada 5-7 septembrie 2014 s-a derulat cea de-a doua secțiune a proiectului, și a fost adresată managementului academic. Împreună cu membrii CA și specialiști BNR, rectorii celor 32 de universități partenere au participat la o serie de dezbateri pe teme de management academic.

Momentele de referință ale acestei ediții a proiectului ACADEMICA BNR au fost cele două conferințe publice, desfășurate în 4 septembrie și 5 septembrie 2014.

În 4 septembrie a fost organizată conferința cu tema “Aderarea României la Uniunea Bancară și ajustarea sectorului bancar”, susținută de domnul prof. univ. dr. Florin Georgescu, Prim-viceguvernator al BNR.

În 5 septembrie, în cadrul unui eveniment dedicat educației financiare, domnul Guvernator al BNR Mugur Isărescu, a subliniat rolul pe care îl ocupă comunicarea în activitatea băncilor centrale. Tot în cadrul acestui eveniment a fost prezentată importanța deosebită pe care o are protocolul de colaborare dintre BNR și MEN, România fiind declarat ca bun exemplu în domeniul educației financiare de către reprezentanții Ministerului Educației Naționale și ai organizației Child and Youth Finance International.

Începând cu anul 2011, întâlnirile din cadrul proiectului ACADEMICA BNR au loc de două ori pe an. Rolul acestui demers este acela de a permite cadrelor didactice universitare să se adreseze în mod direct, într-un cadru informal, specialiștilor BNR în vederea schimbului de bune practici în domeniul financiar bancar. Rezultatele inițiavelor de acest gen inițiate de BNR se resimt la nivelul societății, iar premiul primit în primavara anului 2014 de Banca Națională a Românei la New York certifică eficiența acțiunilor întreprinse (www.bnr.ro).

3.2.4. Proiectul internațional “Global Money Week”

3.2.4.1. Prezentarea generală a proiectului

“Global Money Week” este un proiect inițiat de organizația neguvernamentală “Child and Youth Finance International” (CYFI), în anul 2012, care se desfășoară anual, pe parcursul unei săptămâni.

În 2014, în acest program au fost implicați peste 3 milioane de copii și tineri din 118 țări ale lumii.

În România, la primele activități desfășurate între 10 și 17 martie 2014, de către BNR în parteneriat cu MEN, în toate sucursalele și agențiile băncii centrale din țară au participat peste 6100 de elevi din școli și licee, din 19 județe și municipiul București.

Seria de evenimente derulate pe parcursul celor șapte zile s-a încheiat cu Conferința internațională „Educația Financiară: investiție în viitorul societății!”, organizată de BNR și MEN, împreună cu CYFI, Junior Achievement România, cu sprijinul Visa Europe.

În 22 mai 2014, România a fost desemnată câștigătoare a “Global Money Week Award” pentru Europa la New York pentru programul de educație financiară derulat de către Banca Națională a României și Ministerul Educației Naționale, în cadrul proiectului internațional “Global Money Week”.

Delegația României, formată din reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale (MEN) și ai Băncii Naționale a României (BNR), a primit trofeul în cadrul ceremoniei anuale a Child and Youth Finance International 2014 (CYFI), desfășurată la sediul ONU din New York, în prezența ambasadorului României la ONU, Simona Miculescu. Acest trofeu reprezintă recunoașterea, la nivel mondial, a eforturilor depuse de către BNR și MEN în domeniul educației financiare a copiilor și tinerilor din România, ca urmare a parteneriatului dintre cele două instituții. “Global Money Week Award” se acordă unei singure țări din fiecare continent, fiind cea mai importantă dintre cele trei secțiuni premiate de către CYFI. Statele nominalizate la această categorie din Europa, în 2014, au fost România, Olanda și Albania.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, consideră că acest trofeu a fost obținut de către toți copiii și tinerii din România participanți la “Global Money Week” și felicită echipele de implementare formate la nivelul celor două instituții, al inspectoratelor județene, agențiilor și sucursalelor BNR, dorind ca acest proiect, alături de alte activități în domeniul educației financiare, să fie dezvoltat și consolidat în anul 2015.

3.2.4.2. Prezentarea pe plan local – realizări în cadrul Agenției Bihor

La nivel local, evenimentul internațional dedicat educației finaciare “Global Money Week” s-a desfășurat în perioada 10.03.2014 – 17.03.2014. Acțiunile desfășurate în cadrul acestui eveniment au vizat elevi și cadre didactice din ciclul primar și gimnazial.

Având în vedere că, prin derularea acestui eveniment, BNR a urmărit creșterea nivelului de cunoaștere a istoriei BNR și a istoriei și particularităților monedei naționale, precum și familiarizarea elevilor cu noțiuni specifice domeniului financiar-bancar, în perioada 10.03.2014 – 17.03.2014 la sediul Agenției Bihor a BNR au avut loc următoarele prezentări:

Istoria Băncii Naționale a României – central și local – prezentare susținută de directorul agenției d-na Florica Floruțiu;

Istoria monedei naționale – temă abordată de salariatul cu atribuții de;

Elementele de siguranță ale bancnotelor – subiect abordat de director și de salariatul cu atribuții de comunicare;

În vederea susținerii prezentărilor au fost utilizate (vizionate) și filmulețele BNR (istoria banilor, elemente de siguranță și viața bancnotelor).

Astfel, pe parcursul celor 6 zile s-au derulat 17 întâlniri cu elevi și profesori din ciclul primar și gimnazial la care au participat 21 de clase (464 de elevi și 24 de cadre didactice) din 10 unități de învățământ din Oradea.

Acest eveniment a fost marcat și în presa locală. Astfel, în data de 17.03.2014 a apărut pe site-ul de știri locale on-line www.bihon.ro articolul “Au vorbit despre bani si banci”, cu referire la evenimentul “Global Money Week” desfășurat în cadrul proiectului educațional “Să vorbim despre bani și bănci” (la Agenția Bihor a BNR). Același articol a apărut și în data de 18.03.2014 în ziarul “Jurnalul Bihorean”, cotidian de mare tiraj în județul Bihor.

Articolul a apărut din inițiativa unei clase de la Școala Gimnazială “Oltea Doamna”. Elevii din această clasă fiind interesați de astfel de teme (documentându-se în acest sens și participând la diverse acțiuni). În anul școlar 2013-2014 ei participând la programul educativ Junior Achievement România – Sensul banilor, acțiune apreciată de Child and Youth Finance International.

Această acțiune s-a bucurat de aprecierea participanților. Atât elevii cât și profesorii au fost încântați de subiectele abordate, manifestându-și interesul și pentru alte astfel de întâlniri.

3.3. Produse educaționale realizate de Banca Națională a României

Produsele educaționale realizate de BNR:

– pliante (Anexa nr. 1-7)

– broșuri (Anexa nr. 8)

– DVD-uri,

– flyere

vin să sprijine eforturile comunicaționale și să asigure o eficientă multiplicare a mesajelor băncii centrale atât prin canalele tradiționale de comunicare, cât și prin cele moderne/multimedia.

Fig. 3.5. Produse educaționale ale BNR

Sursa: adaptare autor

Cele mai noi produse lansate de Banca Centrală elaborate în concordanță cu tendințele în acest domeniu dezvoltate în activitatea băncilor centrale pe plan mondial sunt: exercițiul online de politică monetară – MONETA și un DVD educațional.

3.3.1. MONETA

BNR a lansat în data de 8 noiembrie 2013, în Aula Magna a Universității din Craiova, produsul educațional online MONETA, un exercițiu care va permite studenților să își îmbunătățească cunoștințele despre mecanismele de funcționare a politicii monetare și să înțeleagă modul în care se iau deciziile într-o bancă centrală.

Produsul a fost lansat în cadrul unei conferințe susținute de către dl. viceguvernator Cristian Popa, sub egida proiectului „Zilele porților deschise pentru studenții economiști”.

MONETA prezintă vizitatorilor site-ului BNR, printr-un model macroeconomic simplificat, strategia de politică monetară a unei bănci centrale și vizează în principal studenții de la facultăți de profil, dar îl poate accesa oricine pe site-ul www.bnr.ro. Provocarea lansată jucătorilor este de a menține inflația sub control, în condițiile unui climat economic cât mai apropiat de cel real.

Singurul instrument pe care aceștia îl au la dispoziție pentru a-și atinge obiectivul este rata dobânzii de politică monetară. Politica monetară este instrumentul prin care Banca Centrală își atinge obiectivul fundamental și anume asigurarea stabilității prețurilor, adică menținerea inflației în intervalul țintit.

Cunoașterea mecanismului de transmisie a politicii monetare conduce la o imagine de ansamblu a funcționării economiei și a înțelegerii efectelor deciziilor luate atât de Banca Centrală cât și de celelalte instituții ale statului.

Care sunt diferențele dintre Moneta și realitate?

• Moneta are la bază o versiune simplificată a Modelului de Analiză și Previziune pe termen Mediu (MAPM) folosit de BNR, dar care reflectă aproape fidel corelația dintre indicatori precum dobânda de politică monetară, inflația, gap-ul de PIB, șomajul, cursul de schimb etc.

• Provocarea lansată jucătorilor este de a menține inflația în jurul țintei de 2,5% (± 1pp), în condițiile unui climat economic în care pot apărea șocuri ce împing inflația în sus sau în jos, iar singurul instrument pe care aceștia îl au la dispoziție pentru a-și atinge obiectivul este rata dobânzii de politică monetară. În realitate, BNR are la dispoziție o gamă largă de instrumente (precum ratele RMO, operațiunile de piață monetară etc.).

• Simulatorul oferă posibilitatea de a ajusta rata dobânzii de politică monetară în fiecare trimestru, deci de patru ori pe an, comparativ cu cele opt decizii anuale ale CA al BNR.

• De asemenea, în cazul economiei reale, banca centrală va ignora, de regulă, șocurile de ofertă, pentru că altfel ar amplifica volatilitatea PIBului.

Moneta are trei nivele de dificultate, care diferă prin numărul de șocuri ce afectează economia. Simulatorul este dezvoltat în HTML, CSS și JavaScript, ceea ce înseamnă că nu are nevoie de plug-in-uri suplimentare pentru browser (Flash) sau de aplicații dedicate dispozitivelor mobile.

Moneta a fost accesat de peste 3.100 de ori în prima săptămână de la lansare, vârful fiind înregistrat chiar în prima zi (aproximativ 900 de accesări). În clasament erau înscriși 625 de utilizatori după prima săptămână, șase dintre ei având un punctaj peste nivelul ‚pilotului automat’ (care acționează conform unei reguli de tip Taylor).

Conceptul și interfața Moneta au fost realizate de către o echipă formată din membri ai direcțiilor Modelare și Prognoze Macroeconomice, respectiv Comunicare din cadrul Băncii Naționale a României. Translatarea codului original MATLAB în JavaScript și implementarea aplicației pe serverele BNR a fost realizată de către furnizorul extern care a creat și website-ul, Indaco Systems.

3.3.2. DVD-UL EDUCAȚIONAL

Banca Națională a României a lansat în data de 26 noiembrie, un DVD destinat elevilor din ciclul primar și gimnazial.

Suportul educațional cuprinde scurte filmulețe despre Istoria banilor, Viața bancnotelor și Elemente de siguranță ale acestora, precum și un tur virtual al Băncii Naționale a României.

Scurt-metrajele sunt realizate cu acordul specialiștilor din cadrul Ministerului Educației Naționale și sunt concepute ca răspunsuri oferite într-un limbaj accesibil pentru segmentele de vârstă vizate la câteva întebări aparent simple:

De unde vin banii?

Ce facem cu ei?

Cum îi folosim?

De unde vine numele leului românesc?.

Pentru a capta atenția celor mici aceste întrebări și răspunsuri sunt redate prin acțiuni și dialog cu personaje în care ne putem regăsi oricare dintre noi în viața de zi cu zi.

Imaginea 3.13. Scurt-metrajele educaționale

Sursa: www.bnr.ro

Lansarea a avut loc odată cu încheierea unui protocol de cooperare între BNR și MEN. “Vrem ca educația financiară să nu rămână doar la nivelul elitelor, ci să se răspândească la nivelul maselor, al cetățenilor de mâine ai României”. (Mugur Isărescu)

În cadrul acestui eveniment Mugur Isărescu declara: “Cultura financiar bancară începe de la vârstă fragedă. Daca nu înveți copilul despre valoarea banului și despre funcțiile banului într-o manieră care să îi intre în sânge, vei suferi când vei încerca să promovezi de la nivelul instituției noastre o politică monetară uneori greu de înteles și pentru specialiști”.

Videoclipurile educaționale pot fi vizionate pe contul de YouTube al BNR – http://www.youtube.com/ bnrro.

3.4. EDUCAȚIA FINANCIARĂ ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA

În România, economia este studiată ca materie obligatorie în liceu doar pe anumite filiere, dar există opțiuni de Educație Financiară încă din învățământul primar și până la liceu. 

DVD-ul lansat de Banca Națională a României, poate fi folosit la orele de "Educație financiară" în școlile care aleg acest opțional. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat: "vrem ca educația financiară să nu rămână doar la nivelul elitelor, ci să se răspândească la nivelul maselor, a cetățenilor de mâine ai României".

Mugur Isărescu a precizat că într-un clasament al Băncii Mondiale, România se afla din punct de vedere al educației financiare pe locul 31, pe o scară între 0 si 100, declarând astfel că "suntem înca sub medie, ceea ce ne dă de gândit și se reflectă în calitatea dialogului cu instituțiile financiare și în capacitatea acestei instituții de a promova o politică monetară corectă".

Potrivit unui articol de presă (HotNews.ro, vineri, 17 aprilie 2015) guvernul Ungariei vrea să introducă din anul 2016, în toate școlile, economia și finanțele ca materii obligatorii (informație preluată din Budapest Business Journal. potrivit Budapest Business Journal Anunțul a fost făcut de Aron Mark Lenner, subsecretar de stat, în cadrul unei conferințe de presă afirmând că elevii vor învața noțiuni de bază din domeniu, iar scopul este de a dezvolta o cultură financiară în Ungaria. Acesta a susținut, de asemenea, că trebuie ridicată o nouă generație de unguri cu know-how financiar.

Potrivit publicației maghiare, subsecretarul de stat a precizat că, în prezent, 35% din școlile din Ungaria predau noțiuni de bază de finanțe și economie, fie sub formă de cursuri obligatorii, fie ca opționale.

În România, educația financiară este extrem de scăzută, nu doar la copii, ci și la adulți, ceea ce s-a văzut inclusiv în recenta criză a francului elvețian.

Pornind de la această realitate și de la rolul esențial pe care o bancă centrală îl are în cadrul economiei naționale, Banca Națională a României sprijină procesul de educație financiară, prin implementarea, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale, a proiectului Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor, pe baza Protocolului încheiat cu nr. 6/26.11.2013, respectiv 10830/25.11.2013 de către Banca Națională a României și Ministerul Educației Naționale, pe o periodă de 4 ani.

În luna decembrie 2011 a avut loc lansarea, la Palatul Băncii Naționale a României, a trei cărți de educație financiară, autor Ligia Georgescu – Goloșoiu, consilier în BNR:

1. Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor, Manual publicat la Editura Explorator, 2013, Ploiești;

Imaginea 3.14. „Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor”

Sursa: https://www.google.ro/imagini

2. Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor, Caietul elevului publicat în Editura Explorator, 2013, Ploiești;

Imaginea 3.15. „Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor”, Caietul elevului

Sursa: https://www.google.ro/imagini

3. Educație financiară – Ghidul învățătorului + CD (programă, planificare, sugestii de activități), apărute în Editura Explorator, 2013, Ploiești.

Imaginea 3.16. „Educație financiară – Ghidul învățătorului

Sursa: https://www.google.ro/imagini

În anul 2013 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat proiectul "Educație financiară" și a decis să susțină financiar implementarea lui în învățământul primar. 

Scopul proiectului constă în:

creșterea gradului de implicare a cadrelor didactice, copiilor și părinților acestora în activități de educație financiară și cunoașterea mai bună a particularităților culturale românești;

conturarea unei imagini complete a modului în care banii sunt percepuți, cheltuiți, economisiți, împrumutați, investiți în societatea de astăzi, concomitent cu dobândirea unor abilități de gestionare a banilor;

Principlalul obiectiv al proiectului constă în implementarea treptată a acestuia la nivel național. Disciplina opțională „Educație financiară” este concepută la nivelul ariilor 2 curriculare “Om și societate” și “Matematică și științe” și are ca obiectiv integrator “formarea unui comportament rațional în relație cu banii, prin antrenarea copiilor în activități ce stimulează gândirea logico-creativă”.

Grupul țintă pentru predarea noii discipline opționalei Educație financiară este reprezentat de elevii claselor a III a și/sau a IV a, urmărindu-se identificarea și împărtășirea celor mai bune practici în domeniu.

Pe lângă elementele teoretice nou introduse în manualul “Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor”, elevul se bucura și de o descriere a modului în care se pot economisi banii (deschiderea unui cont de economii, vizualizarea certificatului de depozit, a libretului de economii, a extrasului de cont), cum se calculează dobânda la suma existentă într-un cont, cum se calculează un sold, componentele unei file de cec, modul de utilizare a cardului.

Manualul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 8-10 ani și cuprinde cinci capitole, respectiv: banii, economisire, dobânda, cecul și serviciile bancare electronice.

Caietul elevului a fost elaborat în vederea sprijinirii elevilor din România pentru a înțelege și reține cât mai multe date și informații despre bani și bănci. Caietul elevului a respectat principiile psiho-pedagogice ale învățării, deja cunoscute și recomandă noi metode atractive de predare, prin joc sau “Arta prezentării vizuale” și ține seama de cele mai adecvate metode pentru dascăli în predarea acestor noțiuni noi în cadrul noului opțional de educație financiară pentru învățământul primar.

Ghidul învățătorului a fost elaborat în colaborare cu două cadre didactice, prof. Corina Mohorea și prof. Stela Olteanu, care au aplicat în mod experimental opționalul la clasă. Ghidul include programa școlară propusă pentru opțional, planificarea orelor de educație financiară fie pe parcursul unui an școlar, fie pe parcursul a doi ani, precum și un CD în care se regăsesc toate lecțiile din manual.

În anul școlar 2012-2013, în București și 10 județe, respectiv Bihor, Bacău, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Prahova și Suceava, un numar de 1.173 elevi și 44 cadre didactice au ales să efectueze această disciplină opțională.

Imaginea 3.17. Opționalul de educație financiară introdus la clasa a III-a

în Liceul Teologic Greco-Catolic "Iuliu Maniu"din Oradea

Sursa: autor

În anul școlar 2013-2014, s-au înscris în proiect 12.132 elevi, 664 (dascăli și inspectori școlari), adică un total de 12.796 din 30 județe (Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Vrancea și Vaslui) și Municipiul București.

În anul școlar 2014-2015 la cursuri participă 46.000 de copii din 41 de județe și București, respectiv 11% din totalul elevilor de clasa a treia și a patra.

Alte materiale publicate de același autor, Ligia Georgescu-Goloșoiu, doctor în economie și expert în BNR și care au avut un impact favorabil și au condus la studierea în mod organizat în școlile din România a unei discipline opționale de educație finaciară sunt:

„Banii pe înțelesul copiilor”, Editura Didactică și Pedagogică, 2007. Cartea este ilustrată și cuprinde câte ceva din vastul domeniu al banilor și al băncilor, adresându-se copiilor cu vârste cuprinse între 9 si 13 ani.

Imaginea 3.18. „Banii pe înțelesul copiilor”

Sursa: https://www.google.ro/imagini

“Banii pe intelesul copiilor”, ediție revizuită și publicată cu sprijinul Raiffeisen Bank și a Editurii Didactice și Pedagogice. Autoarea cărții a scos o nouă ediție îmbunătățită, în baza propunerilor și sugestiilor copiilor și dascălilor. Ce-a de-a doua ediție a cărții ”Banii pe intelesul copiilor”, lansată în 2008, este însotită și de un caiet de educație financiar-bancară, “Banii pe intelesul copiilor – Caietul elevului”.

Imaginea 3.19. „Banii pe înțelesul copiilor”, ediția a II-a și

“Banii pe intelesul copiilor – Caietul elevului”

Sursa: https://www.google.ro/imagini

CONCLUZII

În actualul context, atât în plan european cât și global, educația financiară ocupă un rol din ce în ce mai semnificativ. Scopul principal al proiectelor derulate în acest sens vizează cunoaștrea de către populație a noțiunilor elementare economico-financiare pentru a putea face față complexității nevoilor și produselor financiare.

Cele mai recente studii privind nivelul de cunoștinte economice și financiare în România, demonstrează că românii mai au încă multe de învățat la acest capitol, impunându-se astfel acordarea unei atenții deosebite educației financiare.

Primele inițiativele de educație financiară nu au venit doar din zona sectorului privat ci și din partea Băncii Nationale a Romaniei care și-a asumat o abordare strategică prin susținerea educației economico-financiare și a proiectelor care oferă informații legate de rolul, atribuțiile și funcțiile principale ale instituției, principiile de bază ale economiei.

Prin proiectele educaționale „BNR – Zilele porților deschise pentru studenții economiști”, „Să vorbim despre bani și bănci” și „Moneta” precum și prin materialele educaționale prin care BNR susține demersurile de educație financiară a publicului, contribuie la o mai bună înțelegere și la o evaluare mai corectă a unor aspecte financiare și economice.

Grupul țintă al proiectelor de educație financiară derulate de Banca Națională a României este reprezentat în special de tineri (elevi și studenți), segmentele de audiență fiind:

Licee/universități

Cadre didactice

Învățământ gimnazial și liceal.

Elaborarea programelor de educație financiară trebuie să țină seama de necesitatea combaterii inculturii de ordin economic-financiar printr-o educație financiară de înaltă calitate prin punerea în comun a celor mai bune practici și dezvoltarea de instrumente pragmatice în vederea facilitării unei educații financiare mai eficiente.

În urma unui proiect de implementare la nivelul învățământului primar a disciplinei opționale “Educație financiară” demarat de Banca Națională a României în colaborare cu Ministerul Educației Naționale, în România educația financiară a fost introdusă în rândul cursurilor opționale, la clasa a treia sau a patra. Astfel, în anul școlar 2014-2015 la cursuri participă 46.000 de copii din 41 de județe și București, respectiv  11% din totalul elevilor de clasa a treia și a patra.

Demersul BNR nu este singular în lumea băncilor centrale din peisajul internațional. Demersul acestora de a sprijini educația financiară reprezintă o parte a activității lor de comunicare externă, menită să contribuie la refacerea încrederii și consolidarea credibilității.

Educația financiară este benefică tuturor persoanelor (spre exemplu, o persoană cu o cultură financiară mai dezvoltată va putea să anticipeze din punct de vedere financiar anumite situații neprevăzute), societății (dacă consumatorii vor face economii și vor fi prevăzători se poate diminua riscurile de excludere financiară) și economiei în ansamblul său (în special prin aportul de lichidități pe piețele financiare).

BIBLIOGRAFIE

Coman, C., Relații Publice. Principii și Strategii, Editura Polirom, Iași, 2001

Cotoară D., Tîrziman E., Aspecte ale comunicării în domeniul socio-uman, Ed. Universității București, 2004

David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012.

David, G., Tehnici de negociere și comunicare în afaceri, Note de curs, U.V.V.G. Arad.

Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a-II-a, 1996

Kotler, Ph., Principiile marketingului, Ed. Teora, 2003

Monitorul Oficial, Partea I 582, 30.iun. 2004, Legea 312 din 28.iun.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României

Papuc, M. Tehnici promoționale, Ed. Universiard, București, 2007

Popescu, I.C. Comunicarea în marketing, Editura Uranus, 2003.

Straton N., Comunicarea, Societatea Știință și Tehnică, 1995, pag. 5-6

WEBOGRAFIE

http://www.aseonline.ro/-Tehnici-promotionale-Note-de-curs-studii-de-caz-teste.pdf. Chițu, I., B., Tehnici promoționale

http://ro.wikipedia.org/

http://www.hotnews.ro/stiri-international

www.bnr.ro

www.ovidan.ro

www.bihon.ro

http://www.edu.ro/index.php/pressrel/20814

www. ebooks.unibuc.ro – Ardelean, Gh., Introducere în marketing

BIBLIOGRAFIE

Coman, C., Relații Publice. Principii și Strategii, Editura Polirom, Iași, 2001

Cotoară D., Tîrziman E., Aspecte ale comunicării în domeniul socio-uman, Ed. Universității București, 2004

David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012.

David, G., Tehnici de negociere și comunicare în afaceri, Note de curs, U.V.V.G. Arad.

Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a-II-a, 1996

Kotler, Ph., Principiile marketingului, Ed. Teora, 2003

Monitorul Oficial, Partea I 582, 30.iun. 2004, Legea 312 din 28.iun.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României

Papuc, M. Tehnici promoționale, Ed. Universiard, București, 2007

Popescu, I.C. Comunicarea în marketing, Editura Uranus, 2003.

Straton N., Comunicarea, Societatea Știință și Tehnică, 1995, pag. 5-6

WEBOGRAFIE

http://www.aseonline.ro/-Tehnici-promotionale-Note-de-curs-studii-de-caz-teste.pdf. Chițu, I., B., Tehnici promoționale

http://ro.wikipedia.org/

http://www.hotnews.ro/stiri-international

www.bnr.ro

www.ovidan.ro

www.bihon.ro

http://www.edu.ro/index.php/pressrel/20814

www. ebooks.unibuc.ro – Ardelean, Gh., Introducere în marketing