ROLUL PROIECTELOR EDUCATIVE EXTRACURRICULARE [607878]

ROLUL PROIECTELOR EDUCATIVE EXTRACURRICULARE
ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI
Prof. înv. primar BOBEICĂ MARIANA
Școala Gimnazială Ion I. Graure, Bălteni, Olt
Proiectul educațional este unul din cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane, un
concept și o atitudine în câmpul educației și tinde să devină un concept central pentru abordarea
de tip curricular flexibilă și deschisă a problemelor educative -nevoia cunoașterii,respectării și
valorizării diversității.
Proiectul educativ constă într -un set de activități planificate, controlate care urmăresc
realizarea unui scop bine definit, într -un cadru b ine stabilit și într -o perioadă de timp bine
definită.
ÎnRomâniade astăzi , una din direcțiile fundamentale ale redefinirii învățământului
românesc o constituie dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane,
formarea person alității autonome și creative, prin diversificarea și optimizarea activității
educative extracurriculare și extrașcolare, de mare impact asupra elevilor, cadrelor didactice și
comunității locale.
Noile demersuri educaționale redimensionează atât st atutul cât și sarcinile cadrelor
didactice, care trebuie să devină manageri de educație, prin intermediul unor proiecte/programe
educative operaționale, adecvate ethos -ului unității școlare și orizontului de așteptare al
comunității locale, proiecte/progra me desfășurate pe baza unor convenții/contracte de
parteneriat.
Există o multitudine de modalități de realizare a acestor activități. O modalitate care
implică mai multă dăruire, talent și muncă este proiectul.
Din multitudinea de definiții ale proiectului educativ rezultă faptul că un proiect educativ
este un instrument al schimbării, al dezvoltării și inovării organizației școlare.
În acest scop proiectele educative extracurriculare vin în sprijinul elevilor, coordonate de
formator ul de personalitate, omul din spatele acestor „creații” deosebite, cadrul didactic.
Proiectele educative extracurriculare (și chiar extrașcolare) au de asemenea o importanță
tot mai mare, fiindcă școala trebuie să -i pregătească pe elevi pentru vi ață, nu numai pentru
examene. Școala trebuie să se afle în dialog autentic și permanent cu societatea, străduindu -se să
realizeze punți de legătură între nevoile educaționale, resursele/disponibilit ățile intelectuale ale
copiilor/ tinerilor și perspectivele de dezvoltare economică a societății. În acest sens, colaborarea
dintre elevii diferitelor școli nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susținută,
conștientă, direcționată spre problemele educative ale tinerei generații.
Proiectarea și implementarea unor activități extracurriculare și extrașcolare, în școală și
în comunitate, pe baza proiectelor și parteneriatelor dintre elevi, profesori și membri ai
comunității locale este o necesitate a activității didactice.
Extinde rea preocupărilor pentru educație și mai ales elaborarea, coordonarea și
desfășurarea unor proiecte educative extracurriculare ne atrag atenția nu atât asupra importanței
acestora, cât mai ales asupra implicațiilor pe care le are asupra construirii și mode lării
personalității viitorilor cetățeni ai planetei, elevii de azi.

Aceste activități sunt apreciate de către copii și de către factorii educaționali în măsura
în care îndeplinesc niste condiții :
-urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exer citate în procesul de învățământ ;
-valorifică și dezvolă interesele și aptitudinile copiilor ;
-organizează timpul liber într -o manieră placută, relaxantă ;
-formele de organizare ale acestor activități au caracter recreativ, dar urmăresc un scop
educativ;
-au un efect pozitiv pentru munca desfasurată în grup , creează un sentiment de siguranță
și încredere.
Multitudinea activităților extrașcolare desfășurate cu copiii conduc la dezvoltarea
personalității acestora prin contactul pe care îl au cu m ediul înconjurător , cu diverși factori din
societatea din care face parte.
Știm cu toții că elevii noștri sunt interesați de ceea ce facem la școală, mai ales pentru
faptul că aducem întotdeauna ceva nou în viața cotidiană.
Noțiunile în ci clul primar constituie baza de pornire pentru gimnaziu. Cel mai adesea
descoperim însă că elevii sunt mai interesați și participă cu mai mult suflet la activitățile
extrașcolare. Acest lucru nu înseamnă că noi ca și formatori nu putem să -i facem pe elevi să
conștientizeze cât de necesare sunt cunoștințele însușite în clasă în desfășurarea cu succes a altor
activități.
,,Proiectul educațional este forma de comunicare , cooperare și colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educațional.E l presupune o unitate de cerințe, opțiuni, decizii și
acțiuni educative între factorii educaționali.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de proiecte este dorința de a ajuta elevii să
aibă succes la școala și, mai târziu, în viață. Atunci câ nd părinții, elevii și ceilalți membri ai
comunității se consideră unii pe alții parteneri în educație, se creează în jurul elevilor o
comunitate de suport care începe să funcționeze.
Organizarea unor activități extrașcolare prin care elevii să con tribuie, după puterile lor, la
creșterea calității vieții în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de
vedere al educației pe care o face școala. Acestea sunt:
-împletirea teoriei cu practica, elevii constatând că ceea ce î nvață la școală pote fi aplicat
în cadrul unei acțiuni concrete;
-acțiunile dezvoltă la elevi responsabilitatea și sensibilitatea față de semenii lor;
-se creează legături la nivelul comunității;
-se stimulează gândirea critică;
-se educe percepția multiculturalității,
-se dezvoltă stima de sine și devotamentul pentru ideile civice.
Astfel de activități presupun utilizarea unor metode activ -participative de implicare a
copiilor, multe acțiuni se desfasoara în afara scolii –în comunitate –acțiuni cu impact comunitar
(acțiuni ecologice, sanitare, campanii pentru dezvoltare comunitară etc.).
Personal am derulat și derulez și în prezent proiecte și parteneriate educaționale în care
sunt implicați și alți factori educativi, creând astfel un mediu bazat pe valori morale pozitive în
care fiecare copil să poată deveni un model pentru societate.
An de an activitățile sunt tot mai diverse, tot mai atractive și implică tot mai mulți elevi și
cadre didactice, î n același timp și foarte mulți parteneri care sunt de un real sprijin în realizarea
obiectivelor propuse.
Întregul complex al activităților extrașcolare organizate în școală sau în afara școlii, sub

atenta și priceputa îndrumare a dascălilor aduc o importantă contribuție la formarea și educarea
elevilor, în modelarea sufletelor acestora, are profunde implicații în viața spirituală și educativă a
comunității.
Activitățile realizate prin proiecte dau posibilitatea elevului să se manifeste, să s e bucure,
să acumuleze cunoștințe, să fie creativi, să -și pună în valoare talentul și să -l facă cunoscut celor
din jur.
Tematica diversificată a proiectelor este un mijloc de a antrena cât mai mulți copii într -o
activitate plăcută prin diferite for me de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale
educației.
Actul educațional are o eficiență sporită dacă este implicată și familia, cu condiția de a se
stabili un cod unitar de cerințe. În urma colaborărilor constante cu parinții, ac eștia au
posibilitatea de a -și cunoaște mai bine copiii și modul acestora de manifestare în cadrul grupului,
își însușesc procedee educative adecvate pe care le pot aplica în educația copilului.Ca efecte
majore pe care le propun ca strategia și proiectel e educative să le producă, se pot menționa:
-creșterea calității actului educațional și a rezultatelor învățării;
-introducerea obligatorie a elementului educativ în proiectarea și desfășurarea activității
didactice la fiecare obiect de studiu;
-proiectarea activităților educative extracurriculare ca aplicații concrete a cunoștințelor
acumulate și a abilităților și competențelor formate în cadrul obiectelor de studiu;
-stimularea interesului elevilor și a cadrelor d idactice de a se implica în proiecte și
programe educative curriculare, extrașcolare și extracurriculare la nivelul fiecărei unități de
învățământ;
-stimularea și multiplicarea inițiativelor tinerilor în dezvoltarea vieții comunității
școlare/com unității;
-reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului și absenteismului
școlar;
-creșterea ratei promovabilității școlare;
-ridicarea calității resursei umane din sistemul educațional;
-formarea r esursei umane necesare dezvoltării societății cunoașterii;
-asigurarea sustenabilității proiectelor educative prin conștientizarea comunității cu
privire la potențialul pe care programele educaționale le au asupra formării tinerei generații ce
urmează a se integra;
-transformarea educației în sursă de dezvoltare comunitară.
Aceste activități întregesc activitatea educativă a școlii, aducând un surplus informațional
elevilor și completând condițiile concrete ale educației acestora. Astfe l experiența de învățare
non-formală și informală întregește, completează și lărgește experiența de învățare formală.
Elevii devin capabili să înțeleagă lumea în care trăiesc și să o transforme, să se cunoască pe
sine și să se transforme, să recepteze și s ă transmită mesaje, exprimându -și gândurile și
sentimentele fie prin comunicare verbală, utilizând un limbaj bogat și nuanțat, fie prin creație
plastică. Ilustrând realitățile vieții lor cotidiene, activitățile specifice școlii, familiei și comunității
dincare fac parte, variatele forme de exprimare ale copiilor dobândesc atât rol formator cât și
informator. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea lor de vizită, dar și a școlii în care
învață.

BIBLIOGRAFIE
1. Bontaș, I., Pedagogia , Editura ALL, București, 1994
2. Cristea, S., Pedagogie generală. Managementul educa ției, Editura Didactică și Pedagogică,
București,1996
3. Nicola, I., Tratat depedagogie școlară , Editura Aramis, București, 2003