Rolul Principal al Investitillor Straine In Dezvoltarea Social Economica a Republici Moldova

„Rolul principal al investițillor străine în dezvoltarea social-economică a Republici Moldova”

CUPRINS

Adnotare

la teza de licență cu tema:

“Rolul principal al investițiilor străine în dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova”

Cuvinte-cheie: Investiții străine directe, investitor, țara receptoare, activitate investițională, politică investițională, atractivitate și risc investițional.

Teza este consacrată studierii dimensiunilor practice și teoretice ale IS, importanța și rolul principal al acestora în dezvoltarea social-economică a RM și nu numai, precum și politici de atragere ale IS în economia națională în contextul aderării RM la UE.

Actualitatea temei este relevantă datorită faptului că RM trece printr-o perioadă de tranziție și anume prin aderarea ei la UE, cărui fapt se datorează și multitudinea de schimbări pe plan economic, social, cultural etc. Încă din anul 2008 cînd IS au atins cote maxime RM a parcurs calea de facilitare a investitorilor străini prin acte și legi normative, care sunt în avantajul ambelor părți, atît a investitorilor cît și a țării receptoare. Totuși mulți investitori încă ramînind destul de sceptici în acest domeniu, cauzele fiind multiple, printre principalele însă considerîndu-se instabilitatea politică a țării și infrastructura, în special în mediile rurale.

Scopul principal al lucrării date este de a analiza situația IS în RM de la momentul începerii acestui proces pînă în prezent, de a compara RM cu alte țări care beneficiază de IS într-o mai mare măsură decît RM și de a trage concuzii în privința propunerii de politici de atragere și facilitare a procesului de investiții străine.

Obiectivele cercetării sunt redate prin titlul celor 3 capitole și 8 subcapitolelor care formulează într-un mod indirect rolul cercetării date și anume: definiția, rolul, importanța, factorii ISD, avantajele și dezavantajele ISD, strategii de atragere, comparația țărilor beneficiare de un mare flux de investiții și a celor care nu benficiază de acest avantaj. În capitolul III mi-am propus obiectivul esențial sa realizezi legătura dintre IS și aderarea RM la UE în special dintr-o perspectivă de viitor, analizind beneficiile și propunînd strategii.

Valoare teoretică și aplicativă a cercetări au un rol esențial referindu-mă la titlu tezei Contribuția științifică și inovatoare va duce la utilizarea cadrului legal pentru atragerea investițiilor străine în diferite activități economice spre obține de rezultate favorabile, atragerea investițiilor străine în sectoarele ce necesită modernizare și creștere a productivități, îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova.

INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare: Globalizarea economiei mondiale se caracterizează în primul rând printr-o stabilitate a relațiilor și legăturilor informaționale, financiare, tehnologice între țări. O însemnătate deosebită în cadrul apariției, dezvoltării și menținerii acestor relații internaționale o au investițiile. Investițiile reprezintă suportul material al dezvoltării social-econimice a țării. În acest context investițiile reprezintă elementul decisiv al creșterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi și de eficiență.

Scopul acestei lucrări: urmărirea evoluției intrărilor de investiții străine directe în economia națională și analiza politicilor și factorilor care au impact pozitiv și/sau negativ asupra investițiilor directe străine atrase. Totodată de a stabili care sunt metodele impuse de țara noastră la atragerea investițiilor străine și cum lucrează Guvernul la îmbunătățire climatului investițional. Aceasta va ajuta la formularea recomandărilor în vederea îmbunătățirii climatului investițional al Republicii Moldova pentru a putea beneficia de oportunitatea vecinătății cu Uniunea Europeană și fluxurile de capital ce se îndreaptă din țările-membre spre exterior.

Structura tezei:

Capitoul I: definește noțiunea de investiție străină, risc investițional, politică, activitate și atractivitate investițională, prezintă o clasificare a IS după tipul de investitor, după țară și după capitalul investit (greenfield, brownfield, micțiune), iar în partea a treia sunt prezentate detaliat avantajele IS, în același timp și dezavantajele IS analizînd acestea în contextual social-economic național. Capitolul I include la fel cîteva riscuri ale IS în special pentru țările cu economie în tranziție cum ar fi RM, dar descrie și necesitatea atragerii ID în economia națională. La fel se menționează efectele pozitive și experiențele pe care le-a avut RM din IS pe parcursul anilor precedenți. Metoda SWOT.

Capitolul II: În acest capitol este analizat investițiile pe regiuni de dezvoltare – Nord: Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Otaci-Business”, Zona Economică Liberă „Bălți. Centru: ZAL «Expo-Business-Chișinău», Zona Economică Liberă "Ungheni -Business". Sud: Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardița”, Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Taraclia. Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Valkaneș”, Portul Giurgiulești. Subcapitolul 2 prezintă o tipologie a țărilor CSI, cele ale UE și ISD în aceste țări și RM. La fel sunt menționaț factorii care influiențează investițiile străine, strategii pe care le folosește RM pentru a le atrage și factori care duc la creșterea lor.

Capitolul III: …

La sfîrșit este prezentată bibliografia selectivă ce include aproximativ …. de surse bibliografice.

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE ȘI PRACTICE ALE INVESTIȚILOR STRĂINE

1.1. Rolul și necesitatea investițiile străine .

“Investițiile reprezintă o activitate investițională, ca una dintre cele mai importante tipuri de activități economice, influențează decisiv asupra viitorului succes comercial al agentului economic.”(Lilia Chiriac)

În sens larg prin investiții trebuie înțeles procesul de „plasare a unor sume de bani în domeniul economic, social-cultural, administrativ, militar, etc. cu scopul de a asigura baza tehnico-materială și forța de muncă necesare desfășurării și lărgirii activității acestora” . O definiție mai succintă abordată economic este dată în Micul dicționar enciclopedic, Editura Științifică 1996 – investițiile reprezentând „totalitatea cheltuielilor care se fac pentru crearea de noi fonduri fixe precum și pentru reconstruirea, lărgirea și modernizarea celor existente”.

Definirea categoriei economice de investiții se poate face și în sensul: ”investițiile înseamnă plasarea unor resurse financiare atât în capital fix, cât și în capital circulant sau de circulație”. Definiția ia în calcul circulația capitalului investit la nivel de operator economic sau persoană fizică – investitoare.

Conform dicționarului explicativ investițiile reprezintă alocarea de mijloace bănești în cadrul întreprinderilor industriale ,agricole, comerciale etc. cu scopul de a obține profit în viitor, pentru creșterea economică a întreprinderilor și dezvoltarea acestora. Imboltul de a investi în reprezintă cererea de investiții.

O altă definiție posibilă ar fi aceea că „Investiția străina directă este o categorie a investițiilor internaționale care reflectă scopul unei entitați rezidente într-o țară (investitorul direct) de a obține un interes de durată într-o companie rezidentă într-o altă țară (investiția directă).”

O următoare definiție: „investițiile străine constau în transferul unui pachet industrial în care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertiza managerială, cunostințe de marketing etc., ce permite investitorului să exercite dreptul de control asupra investiției”(Negritoiu, 1996, pag.53)

În literatura de specialitate este recunoscută definirea I.S.D. ca „proprietatea asupra unor active de către un rezident străin, cu scopul de a controla folosirea acestor active”.

Investițiile străine reprezintă acea componentă a fluxurilor internaționale care reflectă scopul unei entitați (persoana fizică sau juridică) rezidente într-o țară, de a obține un interes (pe termen scurt sau lung) într-o companie rezidentă în altă țară.

În literatura de specialitate noțiunea de „investiții” are o varietate de concepții și abordări.De aceea complexitatea acestui fenomen , noțiunea de investiții, este abordată, din punct de vedere a gradului de cuprindere: în sens restrîns și în sensul larg.

Într-un sens restrîns, „investițiile reprezintă un adaos la capitalul sau la patrimoniul personal existent, adaos rezultat din folosirea unei părți a economiilor obținute din activitatea persoanei respective.”

Într-un sens larg, noțiunea de investiții constituie totalitatea cheltuielilor sau plasări de fonduri de la care se prevede obținerea de venituri pe viitor.Într-o astfel de abordare investițiile reprezintă plasarea de fonduri într-un proiect, într-o acțiune sau operațiune pentru a crea un nivel de avuție atît individual cît și la nivelul întregii economii unei țări.

În funcție de raportul stabilit între emitentul și receptorul investiției se disting două categorii de investiții internaționale: investițiile străine directe (ISD) și investițiile străine de portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investițiile străine de portofoliu preced investițiile străine directe.

Astfel, spre deosebire de investiția străina de portofoliu, investiția străină directă “presupune transferarea de către agentul emitent a controlului și deciziei asupra activității receptorului”.

În cazul investițiilor străine directe interesul investitorului străin și, în consecintă, implicarea acestuia se manifestă pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfăsurarii unor activitătți speculative posibile în situația investițiilor străine de portofoliu.

Spre deosebire de ISP care reprezinta externalizarea unor active financiare (acțiuni si obligațiuni), investițiile străine directe generează un flux investițional internalizat care include atât active de capital (tangibile), cât si active intangibile (cunostințe manageriale, de marketing, know-how).

Definițiile investițiilor străine directe pe care le întilnim în literatura de specialitate sau în documetele oficiale ale instituțiilor care își desfășoară activitatea în domeniu sunt în mare parte asemănătoare. Definiția standart aparține Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, acestea fiind definite ca o categorie de relații investiționale de durată, cu caracter transfrontalier, realizate de către un investitor, rezident al unei economii naționale, destinatarul fiind o altă întreprindere, rezidentă a unei alte economii decît cea de proveniență a investitorului.

Făcînd o generalizare, vom menționa că, dintre cele două forme de investițiile străine analizate mai sus, ne vom axa mai mult pe cele directe, deoarece:

Investițiile străine directe în urma atragerii sunt mult mai resimțite în creșterea economiei naționale au un impact mult mai resimțit decît investițiile de portofoliu;

Investițiile străine directe, în Republicii Moldova, depășesc investițiile străine de portofoliu;

Investițiile străine directe sunt mult mai active decît cele portofoliu, doarece investitorii participă eficient în controlul și administrarea acestora.

Scopul final al unei astfel de realații investiționale constă în dobîndirea unui control semnificativ asupra managementului întreprinderii în cauză. Trebuie de menționat că pentru existența caracterului semnificativ al influienței ecercitate de investitorul străin, acesta trebuie să dețină minim 10% din capitatul social al întreprinderii beneficiare a investiției sau să dețină minim 10% din voturile în Adunare Asociațiilor întreprinderii.

O definiție asemănătoarei celei mai sus menționate regăsim și în raporturile Institutul național de statistică, unde invetiția străină directă este definită ca fiind o relație investițională de durată, între o entitate rezidentă și o entitate nerezidentă, de regulă, implicînd exercitare de către investitor a unei influiențe manageriale semnificative în înive în întreprinderea în care a investit. Sunt considerate investiții străine directe: capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui investitor nerezident care deține cel puțin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta și întreprinderea în care a investit, precum și profitul reînvestit ce către acesta.

De asemenea, sunt considerate investiții străine, capitalurile din companii rezidente asupra cărora investitorul nerezident exercită o influienză semnificativă pe cale indirectă și anume: capitalurile proprii ale asociatelor și filialelor rezidenteale întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deține cel puțin 10% din capitalul subscris.

În Legea Republicii Moldova cu privire la investiții în activitatea de întreprinzător nr.81-XV din 18 martie 2004 (art.3) activitatea investițională este definită ca o „activitate de efectuare a investiției și de desfășurare a activității de întreprinzător în legătură cu această investiție pentru a se obține venit”.

Aici se adaugă următoarele noțiuni:

„activitate investițională” – activitate de efectuare a investiției și de desfășurare a activității de întreprinzător în legătură cu această investiție pentru  a se obține venit;

„politică investițională” – reprezintă un ansamblu de acțiuni socio-economice, juridice și organizatorice, orientate spre utilizarea rațională a resurselor acestuia prin investire în sferele prioritare în scopul dezvoltării durabile a economiei; spre stimularea atragerii investițiilor corporative, private și străine la realizarea celor mai de perspectivă proiecte investiționale. Politica investițională a țării poate fi agresivă și conservativă. Actualmente, majoritatea țărilor dezvoltate, precum și unele țări în tranziție promovează o politică investițională agresivă, inovațională, care are ca obiectiv asigurarea creșterii economice pe calea social-inovațională, adică acumulând capital uman.

Documentele principale, care în mod expres stabilesc politica Guvernului R.M. în domeniul investițiilor sunt:

• Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pe perioada 2006-2015;

• Planul Național de Dezvoltare;

• Programul de activitate a Guvernului R.M.;

• Prevederi din alte strategii sectoriale, cum ar fi Strategia de dezvoltare a industriei etc.

Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pe perioada 2006-2015, aprobată prin Hotărârea de Guvern, este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul politicilor de stat în domeniul atragerii investițiilor și promovării exporturilor.

1. Prioritatea strategică a Guvernului constă în asigurarea creșterii economice durabile și reducerea nivelului sărăciei. Politicile eficiente de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor sunt unele din instrumente de bază pentru realizarea priorităților.

2. Dezvoltarea economică durabilă a țării este posibilă doar în cazul implementării unor politici coordonate și pro-active de stimulare a activității investiționale. Experiența acumulată de către statele, care au atras un volum considerabil al investițiilor străine (țările Baltice, Cehia, Slovenia etc.), demonstrează că crearea mediului de afaceri favorabil pentru activitatea investițională stimulează fluxul de investiții în țară și contribuie esențial la creșterea potențialului de export.;

„atractivitate investițională” – nivelul de atractivitate a unei țări (ramuri, zone,regiuni) pentru alocarea investițiilor.

“risc investițional” – situație în care nu se cunosc cu certitudine caracteristicile unui eveniment viitor, dar în care se cunosc cel puțin numărul de alternative posibile ale valorilor respective și posibilitatea deapariție a fiecăreia dintre ele.

Decizia de investiție presupune parcurgerea anumitor etape logice:

1. Diagnosticarea problemelor. (Identificarea posibilităților de investiție)

2. Obținerea informațiilor despre proiect. (Culegerea informațiilor relevante)

3. Identificarea alternativelor de proiect. (Considerarea căilor alternative pentru atingerea obiectivelor. Analiza financiară a proiectului)

4. Luarea deciziei. (Evaluarea financiară a proiectului. Considerarea aspectelor non-financiare și necuantificabile)

5. Implementarea deciziei și controlul proiectului

6. Analiza rezultatelor

Atractivitatea investițională, reflectă atitudinea subiectivă a potențialilor investitori față de obiectul invetiției, spre deosebire de climatul investițional, care reflectă gradul de pregătire a sistemului social, ecologic și economic către procesul investițional sau situația obiectivă a mediului extern obiectului investiției. Autorul rus А.Мozgoev consideră că atractivitatea investițională a localității este formată din:

climatul investițional,

mediul concurențial

asigurarea cu resurse naturale, financiare, de producție

forță de muncă.

Însă, nu specifică care sunt indicatorii și metodele de estimare a lor.

N.Climova prezintă componentele atractivității investiționale în funcție de creșterea gradului de antrenare a relațiilor investiționale. Conform acestei opinii, primară este noțiunea „investiții”, iar derivatele ei sunt noțiunile:

1. „resursele investiționale”

2. „potențialul investițional”

3. „activitatea investițională”

4. „climatul investițional”

5. “atractivitatea investițională” a zonei.

1.2 Clasificarea investițiilor străine în dezvoltarea social-economică

În acest subpunct al capitolului I urmează o clasificare generală a investițiilor în R. Moldova.

În scopul clarificării conceptuale a noțiunii de investiție este importantă clasificarea lor. Există mai multe criterii de clasificare după cum urmează:

În economia de piață, investițiile pot avea loc sub diferite forme, atât directe cât și indirecte în funcție de dezvoltarea procesului investițional. Investițiile indirecte se derulează prin instrumente intermediari cum este cazul bonurilor de tezaur, certificare de trezorerie, obligațiuni municipale ca formă de angajare a împrumuturilor de stat. Investiții indirecte trebuie considerate în general investițiile financiare.

În funcție de relația investitor – obiectiv de investiție se deosebesc: investiții directe, care se fac pentru obiectivul de bază, (construcții-montaj, utilaje, etc), investiții colaterale , care asigură utilități investiției directe (căi de acces, utilități, etc) și investiții conexe care se realizează în amonte sau aval față de investiția directă pentru a asigura de exemplu materiile prime necesare pentru realizarea unor produse, și rețeaua de desfacere a produsului, resursele umane calificate necesare etc.

După sursa de finanțare avem investiții finanțate din surse proprii și din surse atrase.

După scopul obiectivului de investiție, investițiile ca proces economic, se împart în obiective noi, dezvoltări, modernizări, reutilări sau reprofilări.

După structura lucrărilor avem investiții în lucrări de construcții montaj, achiziții, utilaje și terenuri, sau prospecțiuni geologice și foraj, etc.

După destinația lor, investițiile pot fi clasificate în investiții productive și investiții neproductive sau în investiții economice și investiții social-culturale.

După modul de realizare a obiectivului de investiție, determinat de gradul de complexitate, volumul specializărilor necesare, mărimea obiectivului și natura lucrărilor, deosebim: – investiții executate în regie proprie ;

– investiții executate în antrepriză.

După modul de finanțare se deosebesc investiții centralizate (incluse în programe naționale de dezvoltare) și investiții descentralizate derulate de regulă la nivel local.

După perioada de planificare a realizării și bugetării obiectivului de investiții se deosebesc investiții anuale și investiții multianuale.

Din punct de vedere al cadrului național și al suportului legislativ, deosebim: investiții autohtone, investiții mixte și investiții străine.

Din punct de vedere al sferei de cuprindere, investițiile ca și categorie economică pot fi analizate în două sensuri. În sens larg pot fi abordate investițiile financiare care pot fi definite sau înțelese ca orice plasament de capital cu scopul de a obține un anumit profit.

“Instrumentele prin care se pot derula aceste investiții sunt: titluri de valoare, acțiuni sau părți sociale la agenții economici, plasamente de sume bănești la bănci sau fonduri de investiții, sau societăți de asigurări, în scopul de a obține dividente sau dobânzi.”

Primul model de clasificare a investițiilor străine în literatura de specialitate din dicționarul de economie:

Tipuri de investiții străine directe în funcție de contributția la dezvoltarea și înnoirea activelor economice în țara primitoare de investiții străine directe:

1. greenfield: investiții în întreprinderi înfiintate și dezvoltate de către sau împreuna cu investitori străini, sub forma unor investiții pornite de la zero;

2. brownfield: investitii în întreprinderi preluate integral sau parțial de către investitori străini de la rezidenți, mai mult de 50% din imobilizările corporale și necorporale fiind realizate după preluare;

3. preluări integrale sau parțiale de întreprinderi: investiții în întreprinderi preluate integral sau parțial de către investitorii străini de la rezidenți, mai mult de 50% din imobilizările corporale si necorporale fiind înainte de preluare.

Al doilea model de clasificare a investițiilor străine după articolul ”Considerații privind investițiile străine directe” scris de Drd. Ec. Szilard Lazăr menționează trei criterii de clasificare a investițiilor străine. După părerea mea acest tip de clasificare este cuprinzător și include o descriere detaliată a clasificării ISD, fiind practic și util.

În legătură cu tipologia și formele investițiilor străine directe există mai multe criterii de clasificare printre care le voi menționa pe cele mai importante:

I. După operațiunea prin care investiția directă are loc și după viteza de intrare pe piață. Destingem în acest sens între:

a) achiziții

b) fuziuni

c) investiții pe loc gol / Greenfield.

II. Din perspective investitorului:

Investiții străine orizontale – unde întreprinderea investitoare își extinde activitatea pe teritoriul altor țări, realizînd producția în altă țară, operațiunea avînd de regulă ca și scop axploatarea unor avantaje monopolistice sau oligopolistice.

Investiții străine verticale – prin care are loc de regulă integrarea întreprinderii pe verticală prin intrarea pe o altă piață din lanțul de producție (cum ar fi de exemplu, intrarea pe piața de distribuție în strănătate)

Investiții conglomerate – care reprezintă combinarea tipurilor menționate anterior.

III. Investițiile străine directe pot fi clasificate și din perspectiva țării care beneficiază de investiție:

Investiții străine directe care constituie un substitut pentru importuri de către țara gazdă și obiectul impotului de către țara gazdă și obiectul exportului țării investitoare.

Investiții străine directe care contribuie la creșterea exporturilor – care sunt motivate de dorința căutării unor noi surse de materii prime de către întreprinderea investitoare și care duce la creșterea exporturilor către țara investitoare, precum și alte țări unde își au sediile filialelor întreprinderii investitoare;

ISD inițiative guvernamentale – caz în care investiția are loc ca urmare a stimulentelor de către guvernele naționale.

Anume acest ultim tip de investiții guvernamentale este de succes în țările europene unde țările au o mulțime de avantaje de atragere a ISD în comparație cu RM, însă creînd și între ele concurența de atragere a investițiilor, anume facilitațile politice, reflectate în legi și acte normative înlesnesc și cresc posibilitățile de atragere a ISD în țara respectivă.

Un alt model de clasificare a investițiilor străine directe este tradus din limba engleza din enciclopedia Wikipedia:

1. ISD Orizontală – apare atunci când o firmă reia activitățile pe bază de țara de origine la același stadiu lanț valoric într-o țară gazdă prin investiții străine directe.

2. ISD Platforma – investiții străine directe dintr-o țară sursă într-o țară de destinație pentru scopul de exportator într-o țară terță.

3. ISD Vertical – are loc atunci când o firmă prin intermediul ISD se deplasează în amonte sau în aval, în diferite lanțuri valorice de exemplu, atunci când firmele desfășoară activități cu valoare adăugată etapă de etapă într-un mod vertical într-o țară gazdă.

Dacă comparăm primul și al treilea model de clasificare a investițiilor observăm că în esență sunt asemănătoare, dar și diferite. În primul punct investiția pare a fi aceeași. Al doilea însă este total diferit – clasificarea dată de Debrota Nita în dicționarul de economie, ne indică că IS vine deja pe o baza în țara de destinație, în schimb clasificarea din Wikipedia, din literatura engleză, ne arată o cu totul altă clasificare, scopul investițiilor străine fiind de a exporta produsele într-o țară terță. În punctul trei în literature de specialitate se menționează prealuarea întreprinderilor deja existente și investiția străină, în schimb în modelul II de clasificare se menționeaza despre ISD deplasînduse în amonte sau în aval, nefiind menționat exact dacă investiția se face direct într-o firma deja existentă în țara gazdă sau este investiție tip geenfield.

Ultimul model de clasificare în găsesc cel mai practice deoarece include detaliat împărțirea IS pe categorii și anume după operațiunea prin care investiția directă are loc și după viteza de intrare pe piață, după investitor, după țara care beneficiază de IS.

1.3. Importanța investițiilor în dezvoltarea social-economică și rolul acestora

Efectele investițiilor străine directe asupra balanței de plăți sunt numeroase și, uneori, contradictorii, fiind determinate de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: tipul investiției, eficiența economică, domeniul de activitate, accesul la resurse, costurile tranzacțiilor clasice și intervențiile țării gazdă.

Analiza impactului ISD asupra balanței de plăți trebuie să aibă în vedere atât fluxurile comerciale (balanța comercială), cât și „posibilele ieșiri semnificative de capital sau deturnarea unor fluxuri potențiale din partea altor investitori”.

« Exprimat sintetic noul concept presupune dezvoltarea pe termen lung în condițiile armonizării celor trei sisteme: social, economic și de mediu. Evoluția cercetărilor legate de dezvoltarea durabilă a fost determinată de analiza problemelor globale cu care se confruntă omenirea, analize ce au făcut obiectul unor rapoarte interdisciplinare de geniul celor emise de (, documentații ale ONU, sau alte organisme ale societății civile). »

Din punct de vedere conceptual, implicațiile pozitive la nivel macroeconomic se referă, în principal, la următoarele aspecte:

1. Susțin creșterea economică, fapt ce se realizează diferențiat funcție de forma pe care o îmbracă investiția străină directă. În cazul unei investiții „pe loc gol” (greenfield), creșterea economică se datorează creării unei noi capacități de producție, locurilor de muncă suplimentare, apariției unui nou consumator și plătitor de taxe. În cazul participării la privatizare, efectele pozitive apar în situația eficientizării activității agentului economic și creșterii competitivității acestuia, permițând supraviețuirea pe termen lung a întreprinderii privatizate.

2. Stimulează investițiile interne, întrucât producătorii autohtoni vor fi interesați în creșterea eficienței activității și îmbunătățirea calității output-urilor fie pentru a face față concurenței datorate prezenței investitorilor străini în sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului străin. În plus, firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuție ale investitorului străin, caz în care vor fi interesate în creșterea producției și a calității bunurilor realizate.

Aici as vrea să menționezi că nu totdeauna IS stimulează producătorii autohtoni și nu totdeauna acestea au efect pozitiv în creșterea eficienții producticității și îmbunătățirii calității, deoarece în unele cazuri acestea pot avea un efect opus, astfel apărînd frustrarea din partea producătorilor autohtoni, iar în lipsa unei promovări eficiente a produselor locale și a prețului poate apărea dezavantajul de blocare a canalelor de distribuție în rețelele de magazine de ex. A produselor alimentare. Referitor la preț, investitorii străini producînd o cantitate mai mare de produse le pot vinde la un preț mai mic, aslfel încît să-și echivaleze investițiile cu veniturile, pe cînd producătorul autohton nu totdeauna dispune de această posibilitate din mai multe considerente.

3. Sprijină restructurarea și privatizarea, aspect care prezintă o importanță deosebită în cazul statelor central și est europene, în special în cazul firmelor care necesită un volum mare de capital și capacitatea de a reorganiza și eficientiza activitatea. Astfel, investitorii străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizării, în măsura în care efectuează ulterior investiții în vederea eficientizării rapide a activității firmei.

Punct negativ: Privatizarea, transferul activelor care sunt în proprietatea statului sau a societăților comerciale cu capital majoritar de stat către investitori privați, care poate duce la faliment, sărăcie și corupție (ceea ce se poate observa în RM).

Programele de privatizare în masă create de economiștii occidentali și impuse brutal statelor post-comuniste de organisme precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare nu au avut efecte pozitive. Cercetătorii arată că cu cât o țară a adoptat mai fidel politicile de privatizare sugerate de la Vest, cu atât mai mult au suferit de eșec economic și corupție.

4. Susțin creșterea investițiilor de capital, datorită accesului investitorilor străini la sursele externe de capital. În cazul în care piețele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanțarea unor proiecte importante, investițiile străine pot acoperi acest deficit deoarece reprezintă o sursă directă de capital străin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanței de plăți externe, prin finanțarea deficitului de cont curent.

Acest factor în rolul pozitiv pe care îl au IS joacă un rol foarte important pentru economia RM, deoarece suntem într-o economie în tranziție, iar IS au într-adevăr un efect pozitiv asupra deficitului de resurse financiare, în spcial prin faptul că investotori locali nu sunt atît de mulți la momentul actual.

5. Generează efecte pozitive asupra balanței comerciale, dacă investitorul direct produce prioritar pentru export sau în cazul producției destinate pieței interne care substituie importurile.

6. Susțin creșterea veniturilor la bugetul statului datorită apariției de noi contribuabili în economia țării gazdă. Chiar și în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creșterii încasărilor din impozitele pe salarii.

Acest factor pozitiv îl consider ca un al doilea mare avantaj, pe lîngă cel menționat mai sus referitor la balanța finaciară, deoarece este știut că anume companiile cu capital străin sunt cele care oferă salariaților un venit mai mare în comparație cu angajații bugetari ai statului.

9.Contributia la formarea capitalului uman Formarea unor cadre de lucru profesionale și adaptate cererii ofertei de angajare pe cîmpul muncii în companiile cu capital străin este foarte important la momentul actual în RM, deoarece odată cu dezvoltarea unor noi ramuri, apare și necesitatea unor noi cadre competitive în domeniile respective.

10. Ajută firmele locale să acceseze noi piețe de export.

Aceasta fiind un important punct pentru RM.

Așadar urmează lista avantajelor ISD:

susține creșterea economică

stimulează investițiile interne

sprijină privatizarea și restructurarea

Susțin creșterea investițiilor de capital

Generează efecte pozitive asupra balanței comerciale

Susțin creșterea veniturilor la bugetul statului

Obținerea noilor tehnologii.

Dezvoltarea unor ramuri noi ale economiei.

Ajută firmele locale să acceseze noi piețe de export

Pe lângă toate avantajele oferite, o caracteristică esențială a investiți lor străine este că acestea nu creează datorie externă, motiv pentru a fi considerate foarte atractive pentru economiile în tranziție.

În același timp, există și unele riscuri în atragerea resurselor străine de finanțare pentru economiile în tranziție, mai ales pentru guvernele care nu au pregătit terenul pentru absorbția lor. Dintre acestea putem menționa:

1. Concurență creată companiilor autohtone, care de cele mai multe ori nu oferă aceeași calitate produselor și serviciilor lor.

3. Salariile oferite de investitorii străini ar putea fi superioare celor oferite de economia națională. Ca urmare, apare riscul migrării forței de muncă de la întreprinderile autohtone la întreprinderile cu investiții străine. Aceasta este și marea îngrijorare a Guvernului moldovenesc în multe cazuri.

3. Transferul liber al capitalului diminuează stabilitatea monedei naționale.

4. Stabilirea prețurilor înalte de monopol de către compani le ce funcționează pe teritoriul țări gazdă, care nu este în interesul statului.

Necesitatea atragerii investițiilor în economia națională survine din următoarele motive:

• Potențialul investițional propriu redus al Moldovei, insuficiența resurselor interne ale sectorului privat.

• Necesitatea integrării Republicii Moldova în economia mondială în condiții avantajoase.

• Crearea mediului concurențial cu participarea investitorilor străini, sporirea competitivității producției naționale.

• Existența unui număr mare de întreprinderi publice care funcționează în pierdere, respectiv gradul înalt de îndatorare față de bugetul de stat. Privatizarea acestora și vinderea investitorilor străini va aduce o cultură nouă de afaceri și conceptul că o întreprindere trebuie să câștige bani, în caz contrar aceasta nu este în beneficiul societății.

• Necesitatea implementării, în economia moldovenească, a tehnologiilor avansate și a know-how-ului în activitatea economică, fapt ce devine posibil odată cu venirea investitorilor străini.

Noul tip de dezvoltare, referitor la ISD, a fost definit ca: „o dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi”

Efecte pozitive asupra contului curent apar atunci când profiturile obținute se reinvestesc în țara gazdă, iar ieșirile de capital sub forma dobânzilor. Așadar, există o multitudine de canale prin care investițiile străine directe pot afecta pozitiv sau negativ balanța de plăți externe a țării receptoare.

Dacă e să facem o analiză a situației RM cele 6 efecte pozitive menționate mai sus se regăsesc în întregime în IS. Un minus ar fi punctul trei, deoarece privatizarea poate fi privită și înțeleasă sub mai multe forme. Un al doilea dezavantaj ar fi cel menționat de Markusen și Venables (1999). Ei susțin că, de vreme ce multinaționalele acționează în general în sectoarele caracterizate de concurență oligopolistică, intrarea lor pe piață, în special în țările în curs de dezvoltare, crește concurența, afectând negativ concurenții locali. Al treilea punct important pe care doresc să îl menționez este globalizarea și privind acordul aderarea RM la Uniunea Europeană. În acest context ISD fiind inevitabile, în special menționînd aici și fenomenul migrației.

Deși stocul investițiilor străine directe în Republica Moldova este mic, au fost înregistrate deja efecte pozitive ca urmare a intrării acestora în unele sectoare. Spre exemplu, achiziționarea în 1998 de către concernul german „Sudzuker AG Mannheim” a pachetelor de acțiuni a cinci fabrici de zahăr din Moldova (Alexăndreni, Drochia, Dondușeni, Fălești, Glodeni) a condus la:

• stingerea datoriilor celor cinci fabrici;

• înlăturarea trocului ca formă de schimb, care a fost înlocuit cu achitările în formă pecuniară;

• crearea întreprinderilor adiționale care se ocupă cu prestarea serviciilor tehnice cultivatorilor de sfeclă.

Acest exemplu, care nu este singurul, care demonstrează importanța investițiilor străine directe pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În scopul diminuării aspectelor negative ale atragerii capitalului străin despre care s-a menționat mai sus este necesară implicarea statului în procesul de atragere a acestora prin stabilirea domeniilor prioritare pentru investiții și înlăturarea scopurilor speculative ale investitorilor străini.

În continuare vreau să prezint rezultatele analizei SWOT în domeniul atragerii ISD în RM realizată de Ana Popa într-un studiu asupra „Investițiile străine directe în economia Republicii Moldova și perspectivele creșterii acestora în contextul vecinătății cu Uniunea Europeană” din anul 2007:

Puncte forte:

* Statutul de țară vecină cu Uniunea Europeană

* Condiții climaterice favorabile pentur dezvoltarea mai multor tipuri de producție și servicii

* Mediu de afaceri bilingv (roman și rus)

* Sistemul bancar dezvoltat

*Amplasarea geografică avantajoasă a țării

* Forța de muncă ieftină

* Existența preferințelor comerciale oferite de Uniunea Europană

* Existența acordurilor bilaterale privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Puncte slabe:

• Instabilitate macroeconomică, inflație înaltă

• Infrastructura slab dezvoltată

• Insuficiența resurselor materiale, inclusiv a celor naturale

• Dependența de importul de resurse energetice

• Influența considerabilă a factorilor externi asupra economiei naționale

• Creșterea deficitului de forță de muncă calificată

• Nivelul insuficient de dezvoltare a pieței financiare (asigurările, piața valorilor mobiliare)

• Nivelul insuficient de dezvoltare a transferului tehnologic

• Ritmuri joase de dezvoltare a ramurilor scientointensive și avansate tehnologic

• Dezvoltarea insuficientă a serviciilor de consultanță și informaționale în domeniul atragerii investițiilor și promovării exporturilor

Oportunități:

• Politica statului orientată spre integrarea europeană

•Nivelul ridicat actual al consumului și perspectiva menținerii acestuia pe piața internă și piețele principalelor parteneri comerciali

• Deetatizarea patrimoniului public prin diverse forme, inclusiv în baza parteneriatului public-privat

• Existența stimulentelor pentru investitori

• Existența activelor decapitalizate cu potențial de dezvoltare, inclusiv în infrastructură

• Premisele pentru apariția noilor instituții și instrumente financiare

Riscuri:

• Prezența impedimentelor de ordin administrativ în atragerea investițiilor

• Competiția regională sporită în domeniul atragerii investițiilor

• Menținerea în regiune a proceselor mi grației de muncă

• Posibilitățile reduse ale statului în dome niul finanțării investițiilor în infrastruc tură

• Epuizarea surselor de finanțare locale a investițiilor

• Creșterea prețurilor la resursele energetice

Impactul economic al ISD asupra țării-gazdă depinde de o gamă foarte largă de factori, care variază mult de la o economie la alta. Mai mult decât atât, impactul ISD poate să varieze mult de la un sector la altul chiar în cadrul aceleași economii.

Pozitiv:

Adepții așa-numitului „Consens de la Washington (printre care se numără, evident, corporațiile multinaționale și grupurile de lobby corporativ) sunt foarte entuziasmați vizavi de rolul ISD în dezvoltarea economică a țărilor subdezvoltate și în tranziție și afirmă că, cu cât mai mari sunt fluxurile de ISD pe care țările le pot atrage, cu atât este mai bine.

Negativ:

Scepticii academici afirmă că, în ultimă instanță, nu contează originea resurselor investiționale și, din acest punct de vedere, nu ar trebui să existe nici o diferență între investițiile finanțate din exterior și cele finanțate din resursele interne ale țării.

Impactul investițiilor străine asupra creșterii social-economice a RM:

Sectoarele cu cea mai puternică creștere a veniturilor din vânzări în perioada 2004-2008 sunt cele cu ponderea relativ înaltă a IS. Mai mult ca atât, există sectoare în care veniturile din vânzări au crescut aproape în exclusivitate datorită intrării pe piața moldovenească a investitorilor străini. Acesta este cazul distilării țițeiului, unde 2 întreprinderi cu capital străin a contribuit la creșterea semnificativă a veniturilor din vânzări în acest sector.

La nivelul întregii industrii prelucrătoare nu există o corelație pozitivă semnificativă între creșterea volumului de producție pe sectoare și ponderea capitalului străin în companii. Astfel, chiar dacă în ramurile industriei alimentare ponderea investițiilor străine a fost mai mică decât în industria nealimentară, cererea internă înaltă pe parcursul ultimilor ani pentru produsele alimentare a contribuit la creșterea veniturilor din vânzări în sector la fel de semnificativ ca în sectoarele industriei nealimentare.

Competitivitatea companiilor cu capital străin față de companiile locale în RM

Adeseori se invocă argumentul că companiile cu capital străin sau mixte sunt în mod necesar mai competitive decât cele locale. Pentru a analiza valabilitatea acestui argument, am utilizat doi indicatori ce reflectă gradul de competitivitate:

1) penetrarea pe piață comparată cu ponderea capitalului străin în sector

2) vânzările per angajat.

Veniturile din vânzări per angajat reprezintă un alt indicator important pentru analiza poziției pe piață a companiilor, determinarea competitivității acestora și a eficienței politicilor de marketing. La nivelul întregii economii moldovenești se înregistrează o corelație destul de slabă

între veniturile din vânzări per angajat și ponderea capitalului străin în sectoarele economice. Însă o asemenea legătură este vizibilă la nivelul grupelor de companii după ponderea capitalului

străin. Astfel, din 2004 până în 2008 întreprinderile cu capital străin au înregistrat în

mod constant venituri din vânzări per angajat superioare companiilor locale în ansamblu pe

economie cât și la nivelul majorității sectoarelor. Corelația dată este validă pentru toate sectoarele economice cu excepția industriei alimentare în ansamblu, fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului și fabricarea articolelor din lemn, unde companiile autohtone au înregistrat venituri din vânzări per angajat superioare față de companiile aflate în proprietate străină și mixtă. În aceste sectoare producătorii autohtoni au fost mai com competitivi,

probabil datorită experienței mai îndelungate pe piața moldovenească și a gradului de

cunoaștere a pieței locale. O altă explicație este că în unele sectoare (spre exemplu, fabricarea

produselor textile), companiile locale generează valoarea adăugată și nu doar sunt integrate în

lanțurile valorice ale companiilor străine pe baza angajamentelor de procesare externă.

Astfel, analizele arată că companiile străine tind să fie poziționate mai bine pe piața locală, politicile de marketing ale acestora sunt mai eficiente, iar în medie acestea sunt mai competitive

CAPITOLUL II. ANALIZA ȘI FACTORII DE INFLUENȚĂ A INVESTIȚILOR STĂINE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Influeța investițiilor stăine în Republica Moldova

Cadrul legal al politicii și dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea nr.438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională, care stabilește obiectivele, cadrul instituțional, competențele și instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în RM. Această lege corespunde aspirațiilor RM de integrare europeană și prevede crearea a două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru), precum și a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană și municipiul Chișinău), luându-se în considerație numărul locuitorilor din regiune.

În Legea Republicii Moldova cu privire la investiții în activitatea de întreprinzător nr.81-XV din 18 martie 2004 (art.3) activitatea investițională este definită ca o „activitate de efectuare a investiției și de desfășurare a activității de întreprinzător în legătură cu această investiție pentru a se obține venit”.

O problemă a direcționării fluxului de investiții spre localitățile rurale constă în posibilitățile limitate de atragere a surselor de capital de la potențialii investitori, în condiții de concurență creată între localitățile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, victoria fiind de partea celor mai atractive pentru investitori. Prin urmare, domeniul ține mai mult de competența organelor locale, care, în scopul soluționării acestei probleme, trebuie să se preocupe de creșterea atractivității investiționale a localităților rurale. Îmbunătățirea atractivității investiționale va contribui la creșterea fluxului de investiții, prin urmare – la creșterea nivelului de dezvoltare a localităților rurale, la creșterea calității vieții populației rurale, respectiv la reducerea sărăciei.

Dezvoltarea echilibrată a economiei în profil teritorial este legată de investițiile alocate. Pentru autoritățile locale acestea constituie pârghia principală de influență a dezvoltării localităților rurale în profil economic și teritorial. Cunoașterea principalelor tendințe manifestate în acest domeniu este necesară pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare a localităților rurale.

În contextul cercetării date, prin investiții în localitatea rurală se subînțelege, în primul rând, plasarea profitabilă a capitalului, pe o perioadă lungă de timp, în economia localității, direcționată spre dezvoltarea întregului sistem economico-social al acesteia. Prin urmare, componentele esențiale ale investițiilor în localitățile rurale sunt orizontul mare de timp și creșterea nivelului de dezvoltare a localităților rurale. Investițiile sunt necesare pentru a stabiliza situația economică din localitate și pentru trecerea la o creștere economică de lungă durată. Mai putem menționa că investițiile în localitățile rurale presupun obținerea unor efecte pozitive nu numai de natură economică, dar și socială, care se exprimă prin crearea noilor locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai, creșterea calității vieții populației rurale, respectiv, prin reducerea sărăciei. Astfel, din punctul de vedere al investitorilor, care pot fi statul, agenții economici, persoanele fizice și alți actori ai pieței investiționale, investițiile reprezintă forma de plasare a capitalului cu scopul obținerii efectului comercial sau social.

Din cele expuse reiese că definirea investițiilor nu se rezumă la simpla cheltuială, în sensul financiar al cuvântului, sau la efortul investițional pe care îl fac agenții economici când realizează un proiect de investiții; ea vizează și obținerea de efecte utile de natură economică, socială, ecologică etc.., investițiile combinând resurse de o mare diversitate – umane, materiale, financiare, tehnice etc…

Deși Republica Moldova se plasează printre statele „codașe” conform stocului de ISD per capital (720 USD per capital în 2008, în comparație cu 826 USD în medie în țările CSI, 2406 USD în medie pe toate țările în tranziție și 4335 USD în țările Central și Est-europene care au aderat la UE), rolul benefic al acestora asupra economiei moldovenești nu poate fi neglijat. În primul rând există câteva sectoare care s-au dezvoltat aproape exclusiv datorită ISD și în care ponderea acestora în prezent este de peste 50%.

În anul 2000 creșterea ISD era polarizată pe municipiul Chișinău. În anul 2008 municipiului Chișinău îi revenea 79,8% din stocul total de ISD. Chiar și după excluderea unor mari sectoare, în care există câțiva investitori ale căror oficii centrale sunt amplasate în Chișinău (producția și distribuirea energiei electrice, producția și distribuirea combustibilului gazos, telecomunicații și activități financiare), ponderea capitalului străin investit în mun. Chișinău rămâne destul de înaltă – 69,1%.

Analizînd Tabela 6 din anexe observăm că în afara capitalei, Republica Moldova nu este foarte atractivă pentru investitori, în special din cauza infrastructurii fizice și sociale foarte slab dezvoltate. Totuși, forța de muncă mai ieftină în raioane reprezintă un avantaj competitiv al acestora și a determinat amplasarea unor companii străine în afara mun. Chișinău. Aceasta se referă la sectoarele intensive în forță de muncă (cum ar fi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte), sectoarele în care proximitatea față de materia primă este importantă (fabricarea băuturilor, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, producerea materialelor de construcție) și sectoare orientate spre deservirea agenților economici amplasați prioritar în alte zone decât capitala (ex. închirierea mașinilor și a echipamentelor fără operator și servicii pentru agricultură și servicii în creșterea animalelor).

Cele mai recente date sunt într-un articol “Câte investiții străine a atras Moldova anul trecut” apărut pe data de 1 aprilie 2015 pe situl agora.md se indică următoarele date statistice referitor la domeniile de IS în RM: Stocul de investiții directe ale nerezidenților în economia Republicii Moldova a înregistrat anul trecut o creștere modestă de 0,9 la sută față de finele anului 2013, se arată într-un raport al Băncii Naționale cu privire la poziția investițională. 

Potrivit raportului, această creștere modestă se datorează intrărilor nete de capital în valoare de 207.39 mil. USD, a variației prețurilor acțiunilor (19.53 mil. USD), a influenței ratei de schimb a valutelor originale față de dolarul SUA (-204.83 mil. USD) și a altor modificări (10.26 mil. USD) legate de reclasificarea acțiunilor de la investiții de portofoliu la investiții directe.

„Stocul investițiilor directe nu a suferit majorări semnificative la finele anului 2014, deoarece intrările de investiții străine în țară au fost compensate aproape în totalitate de către devalorizarea leului moldovenesc”, se menționează în raport.

Astfel, stocul de investiții străine directe acumulat la sfârșitul anului 2014 a fost evaluat la 3,646.88 mil. USD , din care capitalul social și venitul reinvestit dețin o pondere de 74,2 la sută, iar împrumuturile intragrup (alt capital) – 25,8 la sută.

În distribuția geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din țările UE le-a revenit ponderea majoritară – 53 la sută, care a crescut pe parcursul anului cu un punct procentual datorită investițiilor provenite din Italia, Olanda, Cipru, SUA, Elveția. Investitorii din țările CSI au deținut o pondere de 11.2 la sută din totalul capitalului social acumulat, cei proveniți din alte țări dețin investiții în proporție de 35,8 la sută.

Principala activitate economică care a beneficiat de investiții străine rămâne activitatea financiară (25,9 la sută), urmată de industria prelucrătoare (22,4 la sută). Alte activități care au atras investitori străini au fost comerțul, tranzacțiile imobiliare, transporturile și telecomunicațiile, industria energetică.

  Distribuția pe tipuri de activități economice a stocului de investiții străine directe sub formă de capital social acumulat în economia națională poate fi văzută în diagrama de mai jos:

Un alt articol din 31 martie 2015 din situl economic “Agora” cu titul “ Activitatea ZEL-urilor din Moldova în 2014: Investiții, vânzări și salarii” ne indică următoarele informații:

Investițiile în Zonele Economice Libere (ZEL) sunt într-o dinamică ascendentă, volumul total al mărfurilor produse și al serviciilor prestate în zonele libere constituind, în 2014, circa 3,8 mild. lei. Acestea sunt constatările relevate în raportul de activitate al ZEL-urilor pentru anul 2014, publicat de Ministerul Economiei.

Potrivit raportului, volumul total al investițiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activități, la 1 ianuarie 2015 a constituit 212 mil. dolari SUA, sporind în anul 2014 cu 7,1 % sau cu 14,1 mil. dolari SUA.

Din volumul total al investițiilor 61,8 mil. dolari SUA revin ZEL „Ungheni-Business”; 54,3 mil. dolari SUA – ZAL „Expo-Business-Chișinău”, 45,5 mil. dolari SUA – ZEL „Bălți”, 16,7 mil. dolari SUA – ZAL „Tvardița”, 15,2 mil. dolari SUA – ZAL PP „Valkaneș”, 15,0 mil. dolari SUA – ZAL PP „Taraclia” și 3,4 mil. dolari SUA – ZAL PP „Otaci-Business”.

În ultimii patru ani, în zonele libere au fost atrase investiții în valoare de 83 mil. dolari SUA. Astfel,volumul vânzărilor nete al producției industriale s-a majorat cu 27,7%, față de anul precedent, cea mai mare parte a producției industriale fabricate (81,1%) fiind exportată.

În pofida faptului că, începând cu anul 2010, în legislație au fost anulate restricțiile privind livrarea mărfurilor (serviciilor) din zonele libere pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, doar 3,2% din produsele din ZEL-uri au fost livrate în Republica Moldova, ponderea fiind în descreștere.

În anul trecut a fost remarcată diminuarea volumului activității de comerț extern, care s-a desfășurat în cinci zone libere din cele șapte (cu excepția ZAL „Tvardița” și ZAL PP ”Otaci-Business”). Volumul total al comerțului extern pentru anul 2014 s-a diminuat de cinci ori în comparație cu anul precedent și a constituit 39,3 mil. lei.

Potrivit situației din 1 ianuarie 2015 în șapte zone economice libere erau înregistrați 161 de rezidenți. Numărul angajaților rezidenților zonelor libere, conform datelor la sfârșitul anului 2014, a constituit 6.620 persoane, micșorându-se cu 4% în comparație cu sfârșitul anului 2013.

Volumul total al salariilor achitate de către rezidenți a constituit 364,3 mil. lei. Astfel, atestăm o creștere de 13,1% în comparație cu aceeași perioadă al anului 2013. Salariul mediu al unui angajat s-a majorat în anul 2014 cu 10,7 % și a constituit 4,9 mii de lei.

Clasificarea ISD pe raioane și zone economice libere:

1. Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chișinău"

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova "Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chișinău" nr. 625 din 3 noiembrie 1995. Termenul de activitate constituie 30 ani, cu posibila prelungire încă pentru 10 ani. În prezent, în zona economică activează 59 de rezidenți, dintre care 11 autohtoni și 48 în comun cu investitori din diferite țări, inclusiv Rusia, SUA, România, Ucraina, Germania, Bulgaria, Irlanda, Italia, Israel, Marea Britanie etc. De la începutul activității zonei libere, investițiile rezidenților au constituit mai mult de 43 mil. dolari SUA. Rezidenții zonei "Expo-Business-Chișinău" au produs circa 30% din volumul producției industriale, fabricat în zonele libere, precum și au prestat servicii mai mult de 42 % din volumul total al acestora.

Direcțiile prioritare de activitate ale zonei libere: producerea echipamentului electronic, articolelor din peliculă polimerică, îmbutelierea băuturilor alcoolice, producerea și asamblarea mobilei, producerea articolelor din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice etc.

După cum urmează:

1. Servicii

 Sortare, marcare, ambalare a mărfurilor de tranzit

Alimentație publică 

Servicii Broker

Proiectarea construcțiilor, urbanism

Darea în chirie a încăperilor

Servicii comunale

 2. Producere

Articole din metal pentru construcții (inclusiv din profil, tiglă mitalică și alte articole pentru acoperiș, carcase, etc.)

Mobilă și alte articole din lemn

Articole din masă plastică

Lichide tehnice pentru automobile

Articole de construcții din beton, ciment, gips

Calculatoare (asamblare) și alte elemente electronice de completare

Articole de tipar – poligrafic

Capișoane termocontractibile pentru dopuirea diferitor băuturi

Producția vin – coniac

Complexe termo-energetice pentru încălzirea cu gaz

Plasă din fibre de sticlă

3. Activitate comercială externă (vezi graficul 17 din anexe)

2. Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardița”

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardița” nr.626-XIII din 3 noiembrie 1995. Suprafața zonei este de 3,57 ha. Termenul de activitate a zonei libere este de 30 de ani cu posibilitate de prelungire. În prezent, în zona antreprenoriatului liber activează 5 rezidenți, ce ocupă un teritoriu de 2,5 ha. Acești rezidenți fabrică producție alcoolică (vin, divin, distilate pentru divin) și brînză. În principiu, marfa produsă este exportată în Rusia. Pe parcursul întregii perioade de activitate a zonei, rezidenții au atras investiții în sumă de 11,2 mil. dolari SUA.

3. Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Taraclia”

Creată prin Legea Republicii Moldova nr.1529-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu privire la zona antreprenoriatului liber “Parcul de producție “ Taraclia”, pe un termen de 25 de ani și include o suprafață de 36 ha. În zonă sînt înregistrați 12 rezidenți, 4 dintre care sînt autohtoni și 8 au fost creați în comun cu investitorii din Ucraina, Rusia și Belorus. În prezent, în zonă funcționează 2 subzone izolate, ce se află la distanța de 800m una de alta. Suprafața de aproximativ 26 ha la moment nefiind ocupată de rezidenți. Principalele direcții de activitate sînt fabricarea plăcilor de ceramică, prestarea serviciilor, comerțul angro. Investițiile rezidenților, de la începutul activității zonei libere constituie circa 15 mil. dolari SUA.

4. Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Valkaneș”

Zona a fost creată prin legea Republicii Moldova nr.1526-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu privire la zona antreprenoriatului liber “Parcul de producție “Valkaneș”, pe un termen de 25 de ani. Zona are un caracter complex și include în sine un lot de pămînt cu suprafața de 122,3 ha. În zonă sînt înregistrați 20 rezidenți, 6 dintre care sînt autohtoni, iar 14 au fost creați în comun cu investitorii din 5 țări: Ucraina, Rusia, Egipt, Elveția și România. Activitatea industrială este efectuată numai pe teritoriul primei subzone, perimetrul căreia este complet îngrădit, în conformitate cu legislația în vigoare. Principalele direcții de activitate sînt: fabricarea producției alcoolice (vin) și articolelor de confecții, sortarea ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni, comerțul angro. Investițiile rezidenților, de la începutul activității zonei libere, constituie mai mult de 10 mil. dolari SUA.

5. Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Otaci-Business”

Zona este creată prin legea Republicii Moldova nr.1565-XIII de la 26 februarie 1998 “Cu privire la antreprenoriatul liber “Parcul de producție “Otaci-Business” pe un termen de 25 de ani, cu suprafața de 34,19 ha, constituit din 2 subzone. În zonă sînt înregistrați 10 rezidenți. Principalele direcții de activitate sînt fabricarea articolelor de confecții și cusutul manoperei încălțămintei. Investițiile rezidenților, de la începutul activității zonei libere constituie circa 700 mii. dolari SUA.

6. Zona Economică Liberă "Ungheni -Business"

Zona a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Economică Liberă “Ungheni-Business” nr.1295-XV din 25 iulie 2002, pe un termen de 25 ani, și include o suprafață de 42,34 ha. În prezent, în zonă sînt înregistrați 44 rezidenți, 17 dintre care sînt autohtoni și 27 fiind creați în comun cu investitorii din 6 țări: Italia, Austria, Rusia, România, Belgia și Polonia. Volumul investițiilor în zonă constituie 33,2 mil. dolari SUA. Principalele direcții de activitate: producerea și asamblarea mobilei, fabricarea PET-preform, îmbutelierea băuturilor nealcoolice și apei potabile, producerea covoarelor, modulelor electronice, ambalajelor pentru bijuterii, vopselelor și lacurilor industriale, scîndurii și a lemnului tăiat, paletelor din lemn etc. Administrația continuă să înregistreze noi rezidenți, duce negocieri cu potențialii investitori industriali.

7. În regiunea de nord a țării a fost creată Zona Economică Liberă „Bălți”. Aceasta include două subzone cu o suprafață totală de 11,85 ha cu o infrastructură deja existentă (depozite, spații de producere, infrastructură comunală), amplasate convenabil din punct de vedere geografic, avînd acces la calea ferată și la drumurile auto de importanță republicană și internațională. În cadrul primelor proiecte economice s-au planificat investiții de cca. 25 mil. euro, creșterea de la 5 pînă la 7 mii locuri de muncă noi, iar volumul vînzărilor producției industriale se estimează peste 0,5 mild. lei anual, dintre care nu mai puțin de 90% urmează a fi exportate.

Mai multe informații despre proiectele investiționale se găsesc pe pagina oficială www.zelb.md.

8. Investiții în partea de Sud a RM

Portul Giurgiulești constă din terminalul petrolier, portul mărfar și de călători și o zonă industrială. Terminalul petrolier a fost construit din investiții străine în valoare de 35 milioane dolari SUA. Dana poate primi nave maritime și barje fluviale cu pescajul de până la 6,5 m și poate descărca sau încărca până la 3 tipuri diferite de produse petroliere în același timp. Capacitatea totală de depozitare este de peste 63 de mii de metri cubi de produse petroliere, iar capacitatea maximă de transbordare va fi de peste 2 milioane tone pe an.

Portul de călători (investiție de 10 milioane dolari SUA) are o capacitate de circa 300 de pasageri pe zi. Prin acest port, Republica Moldova se poziționează la un nivel mai avansat în domeniul transportului naval, ceea ce, după părerea investisorilor, va conduce la dezvoltarea turismului și a regiunii de sud a țării, va asigura o modalitate sigură, ieftină și ecologică de transportare a pasagerilor în statele din bazinul Mării Negre și Mării Mediterane .

Terminalul cerealier (investiție 12 milioane dolari SUA) servește la transportul cerealelor pe cale maritimă în și din Moldova, în caz de necesitate. Are o capacitate de primire de 3.000 tone de cereale pe zi prin intermediul transportului auto și feroviar și o capacitate încărcare a unităților de transport maritime de până la 7.000 tone, cu o viteză de încărcare de 300 tone pe oră. Are o capacitate de prelucrare pentru export de până 500 mii tone cereale

Întreaga suprafață de 120 ha are statut similar cu cel al unei zone economice libere. Zona industrială liberă din cadrul PILG oferă investitorilor naționali și internaționali un mediu favorabil pentru plasarea investițiilor și desfășurarea afacerilor la frontieră cu Uniunea Europeană, într-o țară ce beneficiază de regimul Preferințelor Autonome Comerciale (PAC). În 2010, pe teritoriul zonei industriale activau 26 de rezidenți, pe intreaga durată de activitate volumul investițiilor a constituit 46,6 mil. dolari SUA, dintre care în anul 2010 au fost investite cca. 7,2 mil. dolari SUA.

Cîteva puncte importante ale ISD:

Nord:

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Otaci-Business”

Zona Economică Liberă „Bălți.

Centru:

ZAL «Expo-Business-Chișinău»

Zona Economică Liberă "Ungheni -Business".

Sud:

Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardița”

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Taraclia.

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producție “Valkaneș”

Portul Giurgiulești

Tabela amplasării regionale a ISD pe regiuni de dezvoltare (realizată de autorul acestei lucrări)

2.2 Analiza investiților stăine directe în Europa și CSI cu Republica Moldova și comparația dintre ele

Acestea sunt țările în care investitorii ar dori să își extindă afacerile, se arată într-un studiu al companiei britanice BT Global Services publicat in iunie 2014 – Europa, pe primele poziții se situează

1.Marea Britanie

2.Germania (37% dintre respondenții sondajului exprimându-și intenția de a investii în cele două state)

3.Franța (25%)

4. Spania (17%).

În următoarele rînduri voi prezenta succind motivele atractivitații investiționale în aceste țări, apoi voi prezenta Estonia, țara cu cele mai mari investiții străine pe cap de locuitor din cadrul fostei Uniuni Sovietice.

1. Marea Britanie: Politica comerciala a Guvernului Britanic urmareste promovarea deschiderii pietelor lumii pentru bunuri si servicii, precum si liberalizarea investitiilor directe. In cadrul OMC, OCDE, FMI si in alte organizatii de profil, Marea Britanie militeaza pentru creșterea transparenței în afaceri, deschiderea piețelor lumii pentru mărfuri și servicii, liberalizarea investițiilor directe și acordarea de sprijin și tratament diferențiat tărilor sărace și slab dezvoltate. Marea Britanie aplică taxe corporative moderate în UE, cu cea mai mică taxă percepută individual și pentru contribuție de asistență socială. Este una dintre cele mai generoase state care contribuie prin alocații și lipsa taxelor față de domeniul cercetărilor și taxe locale pe profit și surplus. Marea Britanie are la moment încheiate acorduri de evitarea dublei impuneri cu aproximativ toate statele lumii și nu dispune de schimbul de informații asupra prevenirii venitului obținut din alte state. La 09.11.2007 a semnat și cu Republica Moldova Convenția de evitare a dublei impuneri asupra impozitelor pe venit și capital.

2. Germania: a) economie extrem de flexibila si puternica; b) infrastructura transportului bine dezvoltată; c) competența forței de muncă și climatul social; d) stabilităte și transparență a mediului politic, juridic și de reglementare; e) atractivitatea pieței interne.

3. Franța: a) calitatea infrastructurilor; b) forța de muna calificată; c) Ca să-i atragă pe străini, François Hollande organizase în februarie 2014, o receptie la palatul Elysée pentru o serie de mari patroni de firme străine, receptie în cursul căreia a « lăudat » măsurile luate de executivul de la Paris pentru a-i atrage pe investitori, în particular asa-zisul pact de responsabilitate care prevede mai multe diminuări de impozite si taxe. Operatiunea s-a repetat și în acest an.

4. Spania: Principalul punct de atracție pe care Spania il oferă investitorilor străini este piața sa, caracterizată de o cerere extrem de sofisticata și cu o înaltă capacitate de cumpărare. Pe de altă parte, Spania s-a impus ca o platformă de acces pentru alte piețe precum cea latinoamericană și cea din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), atît prin factori culturali si politici, cît și prin oportunitatile strategice oferite de societațile spaniole acolo sau existența Convențiilor pentru evitarea dublei impuneri și a Acordurilor privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor cu acele țari.

Exemplul Estoniei în atreagerea IDS:

Estonia, țara cu cele mai mari investiții străine pe cap de locuitor din cadrul fostei Uniuni Sovietice a atras fluxuri enorme de investiții străine în procesul privatizării, lăsând în proprietatea statului doar portul principal, rețelele electrice, poșta și loteria națională.

O situație ideală pentru investitorii din RM, ar fi aceea conform căreia contractele de achiziții publice să fie distribuite în mod just și transparent tuturor investitorilor, inclusiv celor străini.

Estonia a creat o economie de piață deschisă și din cauza aceasta a devenit foarte atractivă pentru investitorii străini. Acest lucru se datorează forței de muncă a Estoniei, care este bine educată și creativă și, de asemenea, de faptul că Estonia s-a dovedit a fi deschisă cultural pentru interacțiunea cu Occidentul, precum și imigrația și investițiile străine. În ianuarie 2011, Estonia a făcut trecerea la euro, iar aceasta a simplificat comerțul cu și în interiorul Uniunii Europene. Deși Estonia salută investițiile străine și investitorii, există încă unele aspecte culturale, care trebuie să fie luate în considerare la efectuarea de afaceri în țară. Guvernul din Estonia, ca orice alt guvern din lume, a introdus mai multe politici prietenoase mediului de afaceri pentru a atrage investiții străine directe în țară.

RM ocupă locul 124 din 179 după libertatea economică. Totodată, „Heritage Foundation”, care a evaluat imaginea R. Moldova după indicele „libertatea economică”, ce caracterizează situația economică a țării noastre și atractivitatea acesteia pentru investitori, pentru anul 2012, scorul libertății economice pentru R. Moldova este de 54.43 puncte, determinând ca economia națională să ocupe locul 124 din 179 de țări cercetate. În consecință, Republica Moldova se situează pe locul 40 printre 43 de țări din regiunea Europei, iar scorul în ansamblu este sub valorile medii regionale și mondiale.

De asemenea, conform raportului „Doing Business” din 2012 al Băncii Mondiale, R. Moldova a avansat cu 18 poziții în ratingul mondial al țărilor care și-au îmbunătățit mediul de afaceri, plasându-se pe locul 81 din 183 de țări, în timp ce în 2011 țara noastră se plasa pe locul 99.

În acest sens, ME argumentează că țara noastră a reușit să promoveze, în comparație cu statele din regiune, reforme orientate spre crearea condițiilor favorabile pentru mediul de afaceri, deși raportul identifică că rămân a fi deosebit de împovărătoare pentru activitatea agenților economici următoarele domenii: primirea licențelor pentru construcții (164), conectarea la energie electrică (160), desfășurarea operațiunilor de export-import (134), protecția investitorilor (111).

O analiză a Investițiilor străine din 2013 ne arată că ele au SCĂZUT DRAMATIC în ultimii patru ani. Deși Republica Moldova se bucură de unele avantaje competitive, printre acestea numărându-se, potrivit Ministerului Economiei, acordurile cu țările UE, CSI și unele țări balcanice, ce oferă posibilitatea de a livra mărfuri moldovenești fără taxe vamale, o rețea dezvoltată de telefonie mobilă și telecomunicații, un regim fiscal preferențial, întrucât povara fiscală nu se resimte atât de puternic ca în țările vecine, dar și o forță de muncă relativ ieftină, fluxul de investiții directe străine a scăzut dramatic în ultimii patru ani.

Analizînd Figura 2 din anexe – UNCTAD Foreign Investment Database, 2007 observăm că progresele înregistrate în atragerea investițiilor străine directe diferă de la o țară la alta. Conform Studiului „World Investment Report 2007” al UNCTAD1, circa 82% din fluxurile de investiții străine directe revin doar la cinci țări din regiune: Federația Rusă, România, Kazahstan, Ucraina și Bulgaria. Un rol major în atragerea investițiilor străine directe în aceste țări l-a avut procesul de privatizare, care a decurs diferit în regiune. Acesta a avut loc mult mai rapid și mai transparent în Europa de Sud-est și s-a soldat cu fluxuri de investiții străine mai mari decât în CSI. Pentru CSI, un rol important în atragerea investițiilor străine l-au avut resursele naturale proprii, destinația principală a investitorilor devenind Rusia, Kazahstan și Azerbaidjan.

Republica Moldova nu a beneficiat din acest punct de vedere și a fost una din cele mai puțin atractive țări pentru investitorii străini, în anul 2006 plasându-se în rândul ultimelor 5 state în regiune conform volumului de investiții străine pe cap de locuitor (Figura 2), fiind chiar în rândul ultimelor state europene, depășind doar Belarus. Astfel, în perioada 1989-2008 fluxurile nete de ISD per capita în Moldova au fost mai mici decât media regională în Europa de Est.

Măsurarea și compararea la scară internațională a impactului pe care îl au investițiile străine directe (ISD) asupra dezvoltării sociale și economice este un exercițiu complicat, nu în ultimă instanță, din cauza datelor statistice foarte limitate, dar și din cauza că stabilirea univocă și măsurarea intensității legăturilor cauzale este dificilă.

Republica Moldova a fost capabilă să atragă ISD doar după relansarea credibilă a creșterii economice și atingerea unei relative stabilități economice și politice în țară. Dar până în anul 2004 fluxurile de ISD nu au urmat un trend bine definit, iar creșterile mai semnificative se datorează intrării episodice pe piața moldovenească a unor companii mari, de ex: Lukoil (Rusia) în 1995, Union Fenosa (Spania) în 2000. O creștere mai constantă a ISD în economia Republicii Moldova a început abia în 2004, însă numai în anul 2007 fluxurile de ISD au înregistrat o creștere semnificativă, ce a depășit media regională și a atins 10% din PIB. Fluxul neînsemnat al ISD până în 2007 în Republica Moldova se datorează gradului scăzut de competitivitate a țării, teoria economică și măsurările empirice demonstrând că există o corelație puternică între acești indicatori. Poziția nefavorabilă a Republicii Moldova în clasamentele internaționale a avut, se pare, un anumit impact asupra deciziilor investitorilor străini, care au preferat să investească în țări mai îndepărtate geografic, dar mai stabile din punct de vedere economic și politic, lucru care a deturnat planurile investitorilor a fost criza financiară globală. Evoluția trimestrială a fluxurilor de venit reinvestit în anul 2008 demonstrează cu claritate că criza financiară a influențat în mod hotărâtor planurile investitorilor. În primul trimestru 2008, când încă nu se vorbea despre criză, s-a observat o creștere puternică a fluxului de venituri reinvestite (de 2,3 ori în ansamblu pe economie și de 3,1 ori în sectorul nebancar). În trimestrele doi și trei 2008, când deja se apăreau semnale tot mai îngrijorătoare vizavi de situația financiară globală, volumul de ISD sub formă de venit reinvestit practic a rămas la nivelul trimestrelor corespunză-toare din 2007. În trimestrul patru, când criza deja era în toi, veniturile reinvestite au scăzut de circa 2,3 ori. Este interesant că, cel puțin în 2008, criza financiară a influențat anume deciziile de reinvestire a venitului, nu și deciziile de a investi în capitalul social, care au crescut continuu pe parcursul întregului an.

În anul 2009, în contextul crizei economice mondiale, dar și a instabilității politice din Republica Moldova, influxurile de ISD s-au diminuat esențial, de peste opt ori. Aceasta este una dintre cele mai puternice rate de descreștere a ISD în Europa Centrală și de Est. Iar datorită pierderilor înregistrate de companiile străine, venitul reinvestit al acestora a înregistrat valori negative în anul 2009, denotând, în ultimă instanță, un proces de dezinvestire.

Conform calculelor studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova”:

1. 32% din capitalul străin prezent în Republica Moldova aparține companiilor care în proporție de 100% se află în proprietate străină.

2. 68%, companiilor cu capital mixt (autohton și străin).

În general, atât ca valoare totală a capitalului, cât și ca număr, companiile cu capital străin sunt concentrate în segmentul de companii unde capitalul străin are o pondere mai mare (75-100%) (Anexe, Tabelul 3). Pe locul doi se plasează companiile unde ponderea capitalului străin variază între 26 și 50%. Cel mai mic număr de companii cu capital străin sunt înregistrate în rândul celor cu până la 25% capital străin. Această structură a proprietății denotă faptul că investitorii străini preferă să aibă o prezență mai mult decât formală în companiile în care investesc sau le creează în Moldova, adică doresc să controleze cât mai mult posibil sau chiar integral managementul companiilor.

În perioada 2005-2008 ISD au crescut nu doar ca volum absolut, dar și s-au diversificat. Dacă la sfârșitul anului 2005 ISD erau concentrate în mare parte în așa sectoare ca „industria prelucrătoare”, „energie electrică și termică, gaze și apă” și „comerț cu ridicata și amănuntul; repara-rea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice și personale”, atunci în 2008 a crescut ponderea „activităților financiare” și a „tranzacțiilor mobiliare, închirieri și activități de servicii prestate întreprinderilor”. Creșterea investițiilor străine în sectorul financiar a coincis cu extinderea activității unor bănci europene în țările Europei de Est, două dintre care – Veneto Banca și Societe Generale – au ajuns și în Moldova.

La sfârșitul anului 2005 peste 53% din ISD în sector erau concentrate în industria alimentară, a băuturilor și a tutunului. La sfârșitul anului 2008, ponderea acestora a scăzut până la 43%, ponderea altor sectoare (ca industria textilă, de confecții, producția altor produse din minerale nemetalifere) crescând semnificativ (Anexe, Graficul 4 și Graficul 5).

Evoluția ISD pe sectoare economice a urmat două modele diferite de creștere. În unele sectoare economice, ISD au crescut gradual, investițiile inițiale în sector fiind urmate de investiții din partea noilor companii străine și care au contribuit în continuare la creșterea fluxurilor investiționale. Câteva exemple tipice în acest sens sunt comerțul, industria textilă și de confecții, producția articolelor din cauciuc și din material plastic, telecomunicațiile.

2.3.Factori care influiențează investițiile străine directe, strategii pe care le folosește Republica Moldova pentru a le atrage și factori care duc la creșterea lor

Experiența internațională în domeniu demonstrează faptul că unul dintre cei mai importanți factori pentru atragerea capitalului, inclusiv a celui străin în economie este existența unui cadrul instituțional adecvat și a bazei legislative stabile, care ar asigura protecția eficientă maximă a intereselor investitorilor și ale altor participanți la procesul investițional.

Astfel, climatul investițional, menit să stimuleze atragerea investițiilor, este un cadru complex, fiind determinat de un mix de elemente interdependente de origine economică, politică, de infrastructură ș.a., în cadrul acestora aspectele instituțional și legislativ fiind foarte importante.

Insuficiența resurselor proprii pentru investiții, precum și acțiunile întreprinse de către alte țări au condus la schimbarea viziunii autorităților privind investițiile și rolul acestora în economia Republicii Moldova. Ca rezultat, au fost întreprinși pași concreți în sensul ameliorării climatului de afaceri și atragerii investițiilor atît autohtone cît și celor străine. Pașii respectivi au vizat atît cadrul istituțional, cît și cel legislativ. Atît cadrul instituțional cît și cel legal au evoluat în timp.

Pentru a înțelege ce factori atrag investițiile străine în Moldova trebuie de analizat dacă companiile străine sunt mai intensive în capital (capital-intensive) sau în forță de muncă (labour-intensive). Pentru aceasta, în fiecare sector trebuie de analizat valoarea medie a intrărilor de active materiale și nemateriale per angajat. Exemplu în perioada 2004-2008 observăm că, în ansamblu, companiile străine sunt concentrate în sectoare mai intense în capital, fapt ce presupune un nivel mai înalt de tehnologizare și, respectiv, o valoare mai mare a activelor care revin unui angajat. Aceasta o diferență notabilă a acestui indicator dintre companiile fără capital străin sau cu o cotă mică a capital străin în total capital (de la 1% la 25%), în comparație cu companiile unde prezența investitorului străin este mai mare.

Cu toate acestea, o privire mai amănunțită asupra datelor relevă variații mari la nivelul sectoarelor. Investtiile străine ghidate de costuri sunt tradițional orientate spre export, iar cele atrase de conjunctura favorabilă a pieței interne sunt orientate spre satisfacerea cererii locale. Astfel, sectoarele cu investiții străine în sectoarele cele mai intensive în capital (indicator calculat ca raport total active per angajat) sunt orientate spre piața internă. Aceste companii promovează o politică investițională mai intensă, fapt ce a dus la creșterea esențială a valorii activelor pe parcursul ultimilor ani. În categoria respectivă, în mod surprinzător nimeresc și sectoare considerate, în mod tradițional, ca fiind intense în forță de muncă (activități financiare, tranzacții imobiliare, servicii prestate întreprinderilor).

Pe de altă parte, sectoarele cu o intensitatea mai mare a forței de muncă, sunt orientate spre piețele externe, și companiile din acest sector promovează o politică investițională mai pasivă. Aceasta explică includerea unor sectoare considerate, la general, drept fiind intense în capital, în categoria celor intense în forța de muncă (producția de mașini și aparate electrice, producția de mobilier și alte activități industriale, fabricarea de mașini și echipamente). Totodată, în aceeași categorie sunt incluse și sectoarele unde companiile, în mod tradițional, operează pe

baza contractelor lohn, utilizând intens forța de munca locală (fabricarea de articole de îmbrăcăminte și repararea și vopsirea blănurilor, producția de piei, de articole din piele și fabricarea încălțămintei).

Deloc surprinzător, topul sectoarelor cu cele mai mari active per companie cu capital străin sunt cele intense în capital. Acestea sunt reprezentate, în special, de sectorul energetic, unde activează inclusiv așa companii-gigant ca „Moldova Gaz” S.A. (proprietate rusă) și „Red Union Fenosa” S.A. (proprietate spaniolă). Totodată, creșterea puternică a investițiilor străine directe în activitățile financiare (sectorul bancar, sectorul de asigurări, sectorul de leasing) din anii 2007-2008 a determinat și avansarea acestui gen de activitate în top. Pe segmentul fabricării băuturilor, un impact major l-a avut activitatea companiilor de producere a băuturilor alcoolice (vinuri, bere), iar în domeniul telecomunicațiilor – companiile „Orange Moldova” S.A. și „Moldcell” S.A.

Această analiză ne conduce la concluzia că principalii factori care au atras cele mai mari

investiții în Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani au fost programele de privatizare sau

proiectele de convertire a datoriilor în acțiuni (în special, în sectorul energetic) și conjunctura favorabilă a pieței interne (activitățile financiare și telecomunicațiile). Totodată, un alt factor esențial care a atras companiile străine în Moldova este costul redus al forței de muncă, în special în raport cu țările din Europa Centrală și de Sud-est și în raport cu Rusia. Astfel, salariul mediu lunar per angajat, în 2009, în Republica Moldova a constituit circa 174 Euro, în timp ce în Ucraina acesta a fost de 198 Euro, Rusia – 481 Euro, iar România – 447 Euro.

În continuare voi prezenta informații despre Cadrul legal de asigurare a realizării activității investiționale în Republica Moldova:

Pentru derularea eficientă a procesului investițional este necesară asigurarea unui cadru legislativ și normativ adecvat. Pot fi menționați unii pași în vederea perfectării cadrului legal, cum ar fi:

• aprobarea în 2000 a primei Strategii investiționale a Republicii Moldova pentru anii 2001-2005.

• aprobarea în 2005 a Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru pentru anii 2006-2015, elaborată de Ministerul Economiei și Comerțului al R.Moldova;

• aprobarea Strategiei de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2006-2008;

• aprobarea Programul național de implementare a Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană etc.

• înițierea reformei regulatorii, care a avut ca scop reducerea gradului de dependență a întreprinderilor de reglementarea administrativa, diminuarea cheltuielilor financiare și de timp pentru obținerea autorizațiilor, certificatelor și altor permisiuni;

• adoptarea unor strategii și programe naționale care prevăd realizarea măsurilor ce vor contribui la creșterea economică prin imbunatațirea climatului investițional;

• încheierea acordurilor bilaterale în vederea protecției investițiilor;

• au fost aprobate un șir de legi și acte normative ce au drept scop îmbunătățirea climatului investițional și/sau antreprenorial:

• Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi 845 –XIX din 03.01.1992;

• Legea cu privire la societățile pe acțiuni – nr.1134 din 02.04.1997 (modificată);

• Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001 (detalii cu privire la ZEL);

• Legea cu privire la SRL – nr.135-XVI din 14.07.2007;

• Legea cu privire la parcurile industriale – nr.164-XVI din 13.07.2007

• și alte acte normative, precum: Legea cu privire la leasing (în redacția nouă), Legea cu privire la organizațiile de microfinanțare, Legea cu privire la patenta de întreprinzător etc.

Au fost introduse anumite modificări în legislația vamală și fiscală, ce prevăd facilități fiscale și vamale pentru investiții. Însă, procesul perfecționării legislației este unul continuu. Reglementarea activității investiționale în R.Moldova are la bază, în primul, rând, Constituția Republicii Moldova, care prevede:

• manifestarea liberei inițiative economice, libertatea comerțului și activității de întreprinzător;

• protecția concurenței loiale;

• crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție;

• dreptul la proprietatea privată, precum și dreptul la moștenirea proprietății;

• inviolabilitatea investițiilor persoanelor fizice și juridice, inclusiv străine.

Legea nr. 81 din 18 martie 2004 “Cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzator” este documentul de bază,care reglementează activitatea investitorilor în Republica Moldova, legea cu privire la investițiile străine fiind abrogată. Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător stabilește: „…principiile juridice, sociale și economice de organizare și dezvoltare a activității investiționale din Republica Moldova, drepturile și obligațiile investitorilor, atribuțiile și competența autorităților publice în domeniul activității investiționale, garanțiile pe care statul le acordă investitorilor autohtoni și străini, modalitatea de soluționare a diferendelor investiționale, precum și reglementări referitoare la activitatea întreprinderilor cu investiții străine”.

În vederea atragerii investițiilor, Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie de facilități fiscale. Astfel, investitorii beneficiază de următoarele facilități fiscale:

Rezidenții zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale conform articolului 49 al Codului Fiscal în ceea ce privește impozitul pe venit, cît și de cota zero a TVA pentru mărfurile, serviciile livrate în/din zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate unul altuia de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova, conform articolului 104, și scutirea de plata accizelor a mărfurilor supuse accizelor introduse în zona economica libera din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și mărfurile originare din această zonă și scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova conform art. 124.

De asemenea, există facilități fiscale pentru anumite genuri de activități. Spre exemplu:

Investitorii în sectorul agricol beneficiază de : i) scutire de impozitul pe venit din activitatea de bază pe parcursul a 5 ani; ii) scutirea de plata taxei în fondul rutier; iii) facilități fiscale la achitarea taxelor locale.

Companiile al căror venit provine în valoare de peste 50% din vînzările programelor de calculator elaborate personal sunt scutite de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani.

Începînd cu anul 2008, Codul Fiscal conține noi prevederi menite să stimuleze activitatea investițională, și anume:

Profitul reinvestit al persoanelor juridice este supus cotei „zero" la impozitare.

Subiecții care desfășoară activitate de întreprinzător amplasați în afara municipiilor Chișinău și Bălți au dreptul de restituire a TVA, la valorile materiale, serviciile procurate ce țin de investiții capitale, cu excepția investițiilor cu destinație locativă și investițiilor în mijloacele de transport în scopul încurajării investițiilor în afara acestor municipii.

Cadrul instituțional al investițiilor în RM: În vederea constituirii și îmbunătățirii cadrului instituțional de asigurare a realizării activității investiționale, în R.Moldova au fost întreprinși în timp următorii pași:

crearea în anul 1997 a Agenției pentru Atragerea Investițiilor Străine, care din 2001 a devenit parte a Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor (MIEPO) din cadrul ME al R.M.;

în anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizației Internaționale a Comerțului (OMC);

la 7 septembrie 2004 a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat Asociația investitorilor străini;

în anul 2007 a fost înființată Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, ca autoritate permanentă în administrația publică, avînd ca scop promovarea politicii statului în domeniul protecției concurenței, limitarea și reprimarea activității anticoncurență a agenților economici, a autorităților administrației publice, precum și efectuarea controlului asupra executării legislației cu privire la protecția concurenței;

în scopul executării Legii nr.438-XVI din 28.12.2006 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.127 din 08.02.2008, prin care s-a decis crearea cadrului instituțional și s-au aprobat Regulamentele de funcționare a respectivelor instituții;

în cadrul ME al R.Moldova au fost create structuri speciale (Direcția “Politici investiționale și de promovare a exporturilor”, Direcția „Analiză, monitorizare și evaluare a politicilor” etc.), care sunt chemate să contribuie la elaborarea și realizarea politicii investiționale, să atragă investitori etc.

MIEPO are două obiective principale:

de a ajuta întreprinderile autohtone să atingă valori profitabile ale exporturilor și de a le oferi asistență în domeniul promovării exportului pentru a corespunde concurenței pe plan internațional;

de a promova investițiile străine directe în Moldova și rolul acestora ca o principală forță motrice pentru dezvoltarea economică a țării.