ROLUL PORTURILOR FLUVIALE ROMÂNEȘTI ÎN INFRASTRUCTURA LNG [625863]

STUDIU DE CAZ
CAPITOLUL III
ROLUL PORTURILOR FLUVIALE ROMÂNEȘTI ÎN INFRASTRUCTURA LNG

Portul Galați este cel de -al doilea mare port din țara noastră, fiind un port fluvio –
maritim cu un rol extrem de important pentru traficul naval, deoarece are acces la sectorul maritim
al Dunării, Mării Negre cu ramificații ale Canalului Sulina și Canalului Dunăre -Marea Neagră.
Portul din Galați a fost înființat pentru a transporta inițial doar marfă pentru export de tip
cereale, cherestea și mărfuri generale.
Portul este constituit din mai multe bazine tip doc, primul apărând în perioada 1886 -1892,
urmând apoi câțiva ani mai târziu o extensie a acestuia între anii 1909 -1923. Pentru partea
siderurgică a portului a fost nevoie să se constituie un departament Minerali er construit în perioada
1972 -1982.
În prezent peste 80% din traficul maritim executat în acest port se efectuează în
departamentul mineralier. Astfel, domeniul de activitate al combinatului siderurgic, are un rol
extrem de important pentru desfășurarea în conții optime a acestui port.
Datorită crizei financiare și a evoluției globale a industriei oțelului, producția efectuată de
către Combinatul Siderurgic din oraș a scăzut în mod vizibil. Acest fapt a avut un puternic efect al
reducerii traficului mari tim al portului. Mai mult, datorită portului Mineralier care a fost construit ca
principal punct de transport pentru produse metalurgice și materii prime pentru producția de oțel,
beneficiile sale sunt specifice pentru această categorie de mărfuri. Așadar, portul la ora actuală, are
parte de provocări destul de importante în emiterea de servicii pentru categorii noi de mărfuri.
Principalul element de dezvoltare al Galațiului din punct de vedere al producției industriale
este evaluat ca fiind unul scăzut, s emnalându -se astfel complicații la nivel de infrastructură în
regiune și o lipsă de investitori și investiții ce urmau a fi planificate în viitor.
Portul din Galați are ca localizare coridoarele rețelei centrale TEN -T, fapt ce atrage beneficii
atât politi ce cât și strategice pentru programele europene ce au ca principal scop, dezvoltarea rețelei
centrale în următorii 15 ani.

3.1. Principalele porturi fluviale
1. „Portul Giurgiulești”

Acest port deservește transportului maritim pe sectorul din Republi ca Moldova și se află la
km 133 al Dunării, dar totodata la o distanță infim considerabilă față de România și Ucraina.
Suprafața „Portului Giurgiulești” are rol de zonă liberă pentru următorii 12 ani și este
considerat singurul punct de distribuție și tra nsbordare din Moldova1.
Acest port este unul din principalii adversari ai Portului Galați pentru transporturile din
Ucraina și Moldova; datorită beneficiilor intermodale modernizate , fapt ce atrage de sine stătător
unul din cele mai mari avantaje pentru transportul mărfii în containere.
Danele Portului din Giurfiulești
Dana destinată tancurilor petroliere este este formată pe o bază petrolieră din 9 rezervoare
având o capacitate totală de peste 60.000 m3 și echipamente de încărcare.
Dana destinată nav elor ce transportă cereale are o capacitate de depozitare de aproximativ
55.000 de tone și capacități de manipulare ce pot atinge în fiecare zi o cifră totală de peste 3.500 de
tone atât prin transport auto cât și pe cale ferată. În această zonă se pot înc ărca nave cu un tonaj brut
de 7.500 tone cu o viteză estimativă de 250 -300 tone/oră.
Dana destinată pentru uleiurile vegetale are o capacitate de dezvoltare dublă fața de cea a
cerealelor, respectiv 7.000 tone metrice și poate primii nave cu un tonaj brut de până la 10.000 de
tone.
Dana destinată navelor de tip vrachier, este poziționată pe malul Prutului, având o suprafață
totală de 4 hectare. Este destinată mărfii : agregate de carieră, piatră concasată și cocs petrolier.
Dana destinată navelor de tip container și bulk -carrier se întinde pe o suprafață de
aproximativ 2 hectare și are parte de o conexiune directă cu transportul feroviar 2.

2. Portul din Constanța

Portul are calitate atât de maritim cât și fluvial , deservind astfel 140 de dane funcțion ale, și
16 nefuncționale sau în curs de proiectare, o operare anulă de peste 100 de milioane de tone.
Portul fluvial se descrie ca având o legătură cu Dunărea prin Canalul specific Dunărea
Marea Negră, fapt ce constituie un avantaj foarte mare pentru Port ul orașului nostru.

Danele Portului Constanța pe categorii de marfă :
a) vrac lichid – operează nave cu un tonaj brut de până la 170.000 tdw și beneficiază de
echipamente și instalații pentru încărcare și descărcare având de asemenea acces și la rețeaua
feroviară de conducte.

1 www.gifp.md/ro
2 www.gifp.md/ro

b) vrac solid – este categoria de marfă ce duce Portul Constanța în topul principalelor porturi din
lume care operează nave ce transportă vrac solid. Din această categorie fac parte mărfurile precum :
cocs, cărbuni, minereuri feroas e și neferoase. Anul trecut, portul de la Marea Neagră a atins un
trafic de aproximativ 5 milioane de tone de cereale.

c) container – este singurul port de la Marea Negră care în anul 2004 a înființat una din cele mai
moderne spații destinate containerelo r, fiind sub asigurarea companiei World Dubai Port. Astfel are
o capacitate de operare anuală de aproximativ 2 milioane TEU, în fiecare an.
De asemenea acest terminal aduce un beneficiu foarte mare portului datorită adâncimilor de
14,5-15 metrii care of eră navelor Post – Panamax o operare mult mai ușoară beneficiind și de
facilitătile moderne pentru viteza de operare ale acestora.

d) Ro -RO
Portul de la Marea Neagră beneficiază de două astfel de terminale, situate în partea de sud și
în partea de nord, cu adâncimi de 8, respectiv 14 m3.

e) GPL
ÎN urmă cu 8 ani a fost înființat portul Midia – Năvodari, fiind considerat cel mai mare
terminal de gaz petrol lichefiat din România.

f) pasageri : este unul din terminalele ce are parte de modernizări continue , fiind alocată în partea
de Nord a portului, care găzduiește și nave maritime și fluviale, cu o suprafață ce poate primii peste
100.000 pasageri pe an.

3. Portul Varna
În Bulgaria, portul Varna este considerat cel de -al doilea port care operează c ontainere și din
punct de vedere al suprafeței.

Danele din partea de vest ale acestui port sunt destinate containerelor, navelor tip Ro -Ro,
mărfurilor precum: ciment sau cărbuni.
Portul Varna de Vest are o adâncime de aproximativ 12 m și este formată di n 18 dane. Partea
de Vest se bazează pe operarea navelor tip container, ale celor de tip Ro -Ro șî are parte de facilități
pentru operarea mărfurilor precum clincher, ciment, sodă și cărbuni.
Portul Varna din partea de Est este constituit dintr -un terminal destinat pasagerilor care poate
opera și nave de croazieră cu o capacitate de peste 50.000 GT și o lungime aproximativă de 200 m
lungime. Această parte estică este constituită de 13 dane și are o adâncime de 11 m.

4. Portul Odessa

Portul din Ucraina l ocalizat în partea de NV a Mării Negre, este considerat al doilea mare
port din punct de vedere al traficului mărfii transportate anual.
Portul este construit din 9 temrinale , din care doar unul este destinat operării mărfurilor
solide, două dane pentru navele port -container, o dană pentru navele pasager, un șantier naval, un
port destinat pentru produsele petroliere și restul înființate pentru navele tip Ro -Ro și manevrare a
mărfurilor cereale.
Principalul avantaj al Portului Odessa îl constituie termin alul produselor petroliere și gaze
cu o capacitate de operare anuală de peste 25 milioane de tone produse petroliere și țiței.
3.3. Portul Galați – plan strategic

Portul din Galați va asigura o conexiune între Uniunea Europeană și Statele independente și
are ca scop principal dezvoltarea transporturilor de mărfuri din țările vecine, sub forma unui port
triplu -modal3 strategic poziționat pe Coridorul principal Rin – Dunăre.
Scopurile pe care le va avea Portul în viitor sunt :
a) Contribuția personală p entru a dezvolta calitatea macroregiunii Dunării cu cele de origine
Balcanică și Adriatic – Ionică și cu teritoriul economic de la Marea Neagră;
b) Facilitarea interconectării optime și integrării transportului maritim cu noi moduri de transport;

3.3. Principalele obiective de dezvoltare până în anul 2025 :
– atragerea unui trafic de 15 milioane tone / an până în anul 2025;
– Evoluția comunitară a portului efectuată sub forma unui angajator responsabil în regiunea alocată ;

3 Un port care include trei moduri de transport – feroviar, rutier și navigabil; și în plus „++” pentru două tipuri de
transport feroviar (standard european și rusesc) și două tipuri de transport pe apă (maritim și fluvial).

– Creșterea numărului comunitar ce va dezvolta partea economică făcând -o sustenabilă pe plan
local.

3.4. Proiecte ce urmează a fi implementate
Înființarea unei noi baze de comunicare cu partenerii are ca principal scop autorizarea
portuară efectuată prin respectarea regulilor generale și anumitor obiective ce trebuiesc îndeplinite
pentru a se asigura o comunicare cât mai eficientă.
Această bază de comunicare este întocmită conform unui plan ce se bazează pe un buget și
pe responsabilitățile celor locali și a partenerilor ce urmează să efectueze acțiuni legate de acest
aspect.
Principalele acțiuni ce au un rol important pentru eficientizarea acestei baze sunt:
► Comunicarea planului de investiții;
►Comunicarea pentru modalitatea de aprobare și a fixării costurilor percepute ;
►Comuni carea cu comunitatea portuară;
►Comunicarea cu A.N.R, fapt ce reprezintă un beneficiu pentru dezvoltarea portului din Galați,
astfel să poată avea parte și de alți parteneri străini interesați pentru tranzitarea navelor către acest
port.

3.5. Afacerile ș i marketing -ul Portului din Galați

Aceste două puncte au ca principal obiectiv evoluția unei cote de piață a Portului din Galați atât la
nivel național și cât și la nivel regional pe segmentul de transport maritim, fluvial și intermodal.

Principalel e obiective:
– evoluția continuă a serviciilor din partea competitorilor față de clienții portului, în raport cu
dorințele acestora;
– dezvoltarea modului de publicitate a portului atât regional cât și internațional, fapt ce poate
implementa noi strategii de promovare și marketing pentru beneficiile portului .

Pentru a aduce îmbunătățiri unei plan de marketing și pentru a avea parte de afaceri benefice pe
termen lung , este necesară respectarea condițiilor următoare :

► Care este obiectivul activității d e marketing;
► Modul promovării categoriilor de mărfuri operate cât și a altor servicii ;
► Ce departament este responsabil pentru desfășura rea activit ății de marketing;
► Modalitatea promovării și elaborării a ctivității de marketing?
Portul Galați av ând un mod deosebit de a -și promova categoriile de mărfuri și a altor servicii pe
care le oferă putem puncta câteva aspecte :

► Servicii de primire a navelor pentru încărcarea și descărcarea diverselor tipuri de mărfuri și a
navelor de pasageri, și servi ciile conexe, de întreținere și de pilotaj pentru intrarea și ieșirea în
siguranță a navelor în și din port.
► Asigurare a spațiilor pentru cheuri, spații de rezervă și căi de acces feroviare și rutiere, care să
permită funcționara rapidă și fără blocaje a terminalelor.
► Asigurarea de spații pentru serviciile conexe cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi zonele
libere, transportul mărfurilor, transportul inter -modal și alte activități desfășurate pe țărm.
Referitor la cea de -a treia problemă expusă m ai sus, departamentul responsabil pentru acest
tip de activitate este cel comercial din cadrul companiei CN APDM.
Conform introducerii comenzii de tip Business Developer, are ca principal scot identificarea
noilor oportunități de dezvoltare și introducer e de noi tipuri de marfă ce pot fi operate în acest port.
O astfel de comanda de tip Business developer va puncta elementele principal strategice ale
administrației și de asemenea este obligatoriu să fie știute și activitățile actuale din port,și de
asem enea și cele ale industriilor ce se vor contribui la dezvoltarea acestuia în următorii ani.

3.5.1. Dezvoltarea coridoarelor de transport relevante Anumite state europene reprezintă puncte de
interes în coridoarele de trafic din fiecare dintre cele pa tru rute majore de mărfuri prezentate în
Studiul de Trafic. Astfel, vor fi identificate zonele și regiunile relevante din aceste state pentru a
stabili locațiile strategice de pe fiecare coridor, după cum urmează:

► Polonia Pe baza rutelor de trafic de m ărfuri dintre Polonia și China, precum și țările de la Marea
Caspică și cele de la Marea Baltică, și având în vedere sistemul de infrastructură al țării, principala
regiune industrială este localizată în jurul capitalei Varșovia. În afară de grupul industr ial auto,
grupurile industriale ale Poloniei includ și producția de cărbuni, lemn și alimente, în timp ce

existența mai multor terminale intermodale din regiunea Varșoviei și legătura feroviară dintre
Polonia și România oferă un plus de potențial pentru fl uxurile de trafic care pot fi redirecționate
spre Galați.

► Germania este cel mai mare și mai important exportator al Europei, mărfurile ajungând în țări
precum China, Iran și mai multe țări de la Marea Caspică. Germania este cunoscută pentru regiunile
sale industriale competitive și exporturile diversificate (de la industria auto și de echipamente, până
la metale și combustibili minerali). Cele mai relevante grupuri industriale se află în Stuttgart,
Frankfurt și Regiunea Thüringen, care au fost identifi cate și ca regiuni de interes în Studiul de
Trafic. In aceste regiuni, există numeroase terminale intermodale importante și din ele pleacă
mărfuri exportate prin diferite porturi din Europa. Deși aceste două rute au un potențial limitat
pentru Portul Galaț i din cauza costurilor ridicate de transport care ar surveni în cazul unei
redirecționări a mărfurilor, va fi analizată posibilitatea cooperării cu grupurile industriale mari,
terminalele intermodale și exportatorii din regiunile menționate mai sus.
► Austria, Bulgaria, Ungaria, Serbia & Muntenegru Exporturile acestor patru țări către Federația
Rusă au loc în prezent pe cale rutieră și feroviară, pe rute directe. Cu toate acestea, conform
Studiului de Trafic, există posibilitatea redirecționării prin portu l Galați în baza avantajului
competitiv legat de preț (în detrimentul duratei). Așadar expoorturile între aceste țări vor fi
considerate pentru a identifica tipuri și volume semnificative, grupuri industriale relevante și
exportatori. Profilul industrial a l acestor state este extrem de divers și cele mai exportate bunuri pe
coridoarele relevante de trafic sunt mărfuri generale.
► Turcia are o locație strategică extrem de importantă, deoarece asigură legătura cu Asia, Orientul
Mijlociu și se află pe mai mu lt de un coridor de marfă relevant pentru Portul Galați. Un potențial
semnificativ vine dinspre ruta dintre Polonia și Turcia, asigurată în prezent pe cale rutieră.
Exporturile Turciei către Europa includ ca principale tipuri de mărfuri automobile și părți
componente, produse chimice, metalice și mărfuri de uz general. Având în vedere coridoarele de
transport relevante menționate anterior, deși există potențial, modalitatea de organizare a
parteneriatelor într -un mod eficient și în strânsă cooperare cu oper atorii terminalelor este critică.
Fiecare potențial partener va fi abordat cu un maxim de interes și perceput ca element cheie în
planul de dezvoltare a Portului Galați. Ca atare, va fi realizată o prezentare detaliată a Portului
Galați care să includă pun ctele atractive ale acestuia ca port intermodal, poziția sa strategică,
avantajul competitiv oferit de forța de muncă și, cel mai important, direcția de dezvoltare spre care
se îndreaptă Portul. După ședințele și prezentările inițiale, trebuie să existe o comunicare constantă
între Portul Galați și noul potențial partener. Se recomandă întâlniri de mai multe ori pe an pentru
actualizarea informațiilor și prezentarea stadiului de dezvoltare a cooperării, pentru a asigura

transparența și consolidarea acesteia . Orice eventuale oportunități care apar trebuie comunicate
imediat, indiferent de actualizările periodice, pentru a asigura un răspuns rapid și bine organizat.

3.6. Ultimul proiect aprobat și finalizat în portul Galați

Conform programului de finanțare Operațional Sectorial Transportat în perioada 2007 -2013,
în cadru „Modernizării și dezvoltării infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare
Ten-T, în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport”.

Principalul domeniu : „Moder nizarea și dezvoltarea porturilor maritime și dunărene”
Perioada efectuării proiectului
Autoritatea de Management pentru programul Operațional Sectorial Transportat și compania
CN APDM SA din incinta Portului Galați, au semnat în luna noiembrie a anului 2 014, contractul
pentru finanțare pentru proiectul „ Program Strategic de dezvoltare a Portului Galați”
Perioada acestui proiect în urma cererii de finanțare de către programul mai sus menționat a
fost aprobată conform contractului POST/2014/3/007 timp de un an.
Costurile totale ale acestui proiect sunt estimate la aproximativ 441.000 de euro fiind
repartizați astfel:
– Bugetul de stat a oferit co -finanțare de 15%;
– Fondul European de Dezvoltare Regională a oferit co -finanțare de 85%.