. Rolul Parghiilor Economice In Dezvoltarea Activitatii Agentilor Economici. Analiza Sistemului D

Prezentare generală

Scurt istoric

Intreprinderea S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU a fost infiintata la data de 20 februarie 1978 sub denumirea de Utilaj Minier – I.U.M. TG-JIU, in baza Decretului 187/1978 privind aprobarea unor masuri de dezvoltare in scopul asigurarii necesarului de utilaje si cresterii gradului de mecanizare pentru exploatarile miniere din Bazinul Minier Oltenia.

Primele capacitati de productie ale S.C. GRIMEX SA au fost puse in functiune în septembrie 1981.

Uzina se numea atunci INTREPRINDEREA DE UTILAJ MINIER TG-JIU, si avea ca principale obiective de activitate producerea de utilaj minier pentru exploatarile de carbune Ia suprafata si piese de schimb aferente acestor utilaje.

S.C. GRIMEX SA a luat fiinta prin divizarea Intreprinderii de Productie și Antrepriza de Montaj si Reparatii Capitale Utilaj Minier ( I.P.A.M.R.C.U.M. ) si este inregistrata la CAMERA DE COMERT si INDUSTRIE în Registrul Comertului nr.J/18/229/1991 in data de 26.O4.1991, CF 2l59l27.

Prin divizare S.C. GRIMEX SA a preluat o parte din patrimoniul societatii mama si anume:

– sediu administrativ;

– hala de fabricatie;

– utilaje de productie ( masini-une1te, aparate de sudura);

– masini de ridicat ( macarale, poduri rulante);

– utilaje de transport;

– depozite, magazii;

S.C. GRIMEX SA a preluat productia de utilaje miniere complexe sau subansamblele ale acestora de la firmele care le produceau pana atunci UNIO SATU-MARE, I.M. BOCSA. 1 MAI PLOIESTI, UM TIMISOARA si a inceput constructia unor utilaje noi dupa proiecte elaborate in tara si dupa licente KRUPP sau TAKRAF.

Capacitatile de productie pentru care a fost infiintata intreprinderea GPIMEX SA sunt:

– utilaj minier 14500 to/an

– piese de schimb pentru utilaj minier 1 500 to/an

Intre anii 1990-1991 în GRIMEX SA s-a desfasurat o actiune de restructurare organizatorica.

Desi in anii 1993, 1994 volumul productiei a crescut peste cel din 1989, personalul muncitor a scazut de Ia 1430 la 866 de angajati.

Au fost restructurate sectoarele auxiliare (intretinere. reparatii, personalul tehnico-administrativ) si refacuta schema de organizare a activitatilor de productie.

ln anul 1999 GRIMEX a creat 120 noi locuri de munca, angajand pe langa persoane cu experienta si persoane (absolventi ) de scoli profesionale sau cu studii superioare .

A crescut gradul de integrare prin punerea in functiune a statiei proprii de compresoare si instalației de tratament CIF.

Prezentul studiu de restructurare se refera in special la cresterea competitivitatii produselor pe piata prin restructurare tehnologica si de productie.

S-a construit si s-a pus in functiune cu credit de la FPS un atelier pentru tratamente termice si forja.

In anul 2001 in afara activitătii de productie specifice societătii au fost realizate:

– stația PECO “GRIMOIL” care oferă spre vânzare benzină, motorină si alte produse auto;

– un magazin alimentar;

– un depozit de materiale.

Aceste noi activităti au fost initiate cu scopul de a creea lichiditati.

Incepând tot din anul 2001, S.C. GRIMEX SA a inceput sa produca piese de schimb pentru termocentrale.

In 1998, S.C. GRIMEX SA era singura societate cu capital privat din judetul Gorj cotata la Bursa de Valori. ln consecinta, tranzactionarea actiunilor societatii se face pe piata organizata a Bursei de Valori.

Denumirea, forma juridică, sediul, durata.

Denumirea societatii este S.C. GRIMEX SA Tg-Jiu si in toate actele, facturile, anunturile etc. denumirea societatii va fi urmata de initialele SA., de capitalul social si numarul de inregistrare.

Forma juridica GR1MEX SA este persoana juridica romana, avand forma juridică de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.

Sediul societătii S.C. GRIMEX SA: are sediul in Romania, localitatea Tg-Jiu, Aleea Macului 1.

Sediul societatii poate fi schimbat in alta localitate din Romania pe baza hotararii Adunarii Generale a actionarilor sau asociatilor potrivit legii. Societatea poate avea sucursalele, filialele, reprezentante, agentii situate si in alte localitati din tara si strainatate.

Durata societatii este nelimitata cu inceperea de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie.

Scopul si obiectul de activitate

Scopul activitatii este producerea si comercializarea de subansamble, utilaje si piese de schimb necesare mineritului, energeticii si metalurgiei, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de subansambluri si utilaje necesare mineritului, energeticii si metalurgiei, domenii conexe si realizarea de beneficii.

Obiectul de activitate este proiectare, productie, montaj, reparatii, furnizori generali, comercializarea in tara si strainatate de subansambluri, utilaje si piese de schimb necesare mineritului si metalurgiei, inclusiv servicii de asistenta tehnica in tara si strainatate, efectueaza operatii de comert exterior, engineering, colaborare directa cu banci de comert exterior, operatii cu fondul valutar putand participa si conveni la operatiile de credit, studiu si cercetari in scopul promovarii initiativelor de interes national in sectorul de fabricatie si subansamble, utilaje si piese de schimb pentru minerit, energetica si metalurgie, desfasurarea activitatilor cu caracter social in favoarea salariatilor, realizarea activitatilor de transport intern si international, mijloace auto din dotare si inchiriere. comercializarea materiilor prime si materialelor din stocurile disponibile conform prevederilor legale, prestari servicii cu mijloace auto speciale.

Caracteristicile pietei de desfacere si segmentul de piata ocupat de S.C.GRIMEX SA

Societatea GRIMEX isi desfasoara activitatea in cadrul industriei constructiilor de mașini – Utilaje si agregate tehnologice. In cadrul acestuia, societatea GRIMEX SA functioneaza dupa cum am aratat in prezentarea generala in sectorul utilajului minier de cariera.

Aceasta societate este infiintata relativ recent pentru a satisface necesitatile de utilaj minier din Bazinul Minier Oltenia, din imediata apropiere. Inainte de a se infiinta aceasta societate o parte a utilajului minier folosit in Bazinul Minier al Olteniei se importa ( in principal din fosta RDG).

Productia si serviciile firmei GRIMEX se adreseaza unui segment de piata ingust, specializat si foarte bine definit: exploatarea lignitului in cariere.

Avand in vedere evolutia pietei si mai ales reevaluarea facuta de beneficiari, GRIMEX SA a trebuit sa-si mareasca portofoliul de ofertare. Astfel,

desi la inceput firma a oferit numai servicii de productie ( piese de schimb si

utilaj minier). In anii 1992 a fost necesara reorientarea productiei si infiintarea unei brigazi de montaj si reparatii. A aparut deci oferta de prestari servicii. Dovada ca decizia a fost buna este ca in decurs de 4 ani, ponderea prestarilor de servicii (reparatii si montaj) a ajuns la 40% din totalul cifrei de afaceri.

De asemenea, pentru a preantampina fenomenul de blocare a segmentului de piata extrem de ingust s-a prospectat piata interna si s-au obtinut comenzi si contracte in sectorul industriei energetice. Ponderea acestor lucrari este de 10% din totalul cifrei de afaceri (evolutia s-a inregistrat in decurs de 1 an).

In prezent segmentul de piata ocupat de societate pe piata interna si cea externa este:

• pe piata interna:

– minerit: Exploatari1e de carbune Ia suprafata, in special Bazinul Minier al Olteniei;

– energetica: Centrale termoelectrice.

• prospectari piata externa:

– oferte de utilaje pentru care firma GRIMEX este furnizor general si de constructii metalice complexe dupa proiectul beneficiarului.

Capitalul social

La infiintarea capitalului social inscris la Registrul Comertului( 26.04. 1991 ) a fost de 467.507 mii. lei.

In urma evaluarii din aprilie I992 capitalul social a ajuns la valoarea de 4.124.375 mii. lei.

In urma H.G. nr. 500/ septembrie 1994 capitalul social are valoarea de 24.683.375 mii. lei.

Diferenta de capital de 24.215.868 mii lei intre capitalul social inscris in l994 si cel din 1991 se datoreaza reevaluarii facute conform Iegislatiei in vigoare.

Capitalul social initial este fixat la suma de 382,2 mii. lei impartit in 76.440 actiuni nominative in valoare nominala de 5000 lei/actiune in intregime subscrise de statul roman in calitate de actionar unic si varsat in intregime la constituirea societatii.

Actiunile nominative ale societatii vor cuprinde toate elementele prevazute de lege si vor purta timbru sec al societatii si semnatura a doi administratori.

Capitalul social:

– subscris 382,2 mii. lei;

– varsat 382.,2 mii. lei.

Actiunile societatii:

-numarul total de actiuni: 76.400;

-valoarea nominala: 5000;

– numarul si valoarea actiunilor nominative: 76.400 x 5000 = 382,2 mii. Iei.

Capitalul social poate fi marit sau redus pe baza hotararii Adunarii Generale a Asociatilor sau Actionarilor în conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de Iege.

INTRARILE DE RESURSE MATERIALE

Pentru realizarea produselor si serviciilor sale S.C. GRIMEX SA se aprovizioneaza si foloseste numai materii prime si materiale din tara:

– tabla mijlocie si groasa;

– tevi sudate si Iaminate;

– profile usoare, mijlocii si grele;

– scule diferite;

– piese de schimb pentru masinile unelte din dotare;

– carburanti si lubrefianti etc.

Principalii furnizori de materii prime si materiale ai firmei sunt:

– Combinatul Siderurgic Galati;

– Combinatul Siderurgic Hunedoara;

– Societatile Comerciale producatoare de tevi 1asi, Slatina si Zalau;

– producatori interni specializati in producerea de piese de schimb pentru masini unelte.

Deciziile de productie se adopta tinand seama de mai multi factori, cu influenta directa sau indirecta asupra acesteia:

-iîn functie de contractele incheiate si termenele stipulate;

– in functie de aparitia unor comenzi intamplatoare, pentru care decizia introducerii in productie se face tinand cont de anvergura comenzii;

– in functie de existenta bazei materiale si/sau posibilitatii de asigurare a acesteia;

– in functie de sursele de finantare ale produselor contractate;

-in functie de perioada anului in care trebuie executat produsul/lucrarea contractat(a).

PROCESELE DE EXECUTIE DESFASURATE IN INTREPRINDERE

Elaborarea deciziei de productie la S.C. GRIMEX S.A.

S.C. GRIMEX S.A. se caracterizeaza prin calitatea si competitivitatea produselor sale pe piata, prin restructurare tehnologica si de productie.

Capacitatile de productie pentru care a fost infiintata intreprinderea GRIMEX S.A. sunt:

-utilaj minier 14.500 to/an;

-piese de schimb utilaj minier 1.500 to/an.

In prezent volumul productiei a crescut, iar varsta medie a utilajului tehnologic cu care se realizeaza aceasta proctuctie de 12 ani.

S.C. GRIMEX S.A. produce si livreaza:

-utilaje miniere pentru exploatarile de carbune la suprafata;

-subansamble pentru utilaje miniere de mare capacitate;

-piese de schimb pentru utilaje miniere;

.-piese de schimb pentru utilaje energetice;

-orice tip de constructii metalice.

Principalele produse realizate de societate sunt:

-furnizori generali pentru:

-carucior cu banda pe senile CBS 160O;

-banda pivotanta pe senile BPS 1200;

-masina de haldat si distibutie MHD 4400;

-distribuitor pe senila cu banda DSB 1600;

-concasoare de carbuni.

-utilaje de mare capacitate:

-excavator cu rotor cu cupe ERC 1400;

-piese de schimb:

-role pentru transportor cu banda;

-elementi de senila;

-tamburi.

Dotarea tehnica a intreprinderii ii permite sa efectueze urmatoarele operatii:

• prelucrari mecanice in regim automat si semiautomat:

– prelucrari mecanice pe strunguri normale si verticale, cu diametre de 4.400 mm si Iungimi pana la 10.000 mm;

– alezari si frezari pe lungimi de 8.000 mm si diametre maxime pana la l.600mm;

– prelucrari pe roti dintate cu diametre pana la 3.600 mm;

– rectificari;

• dimensionare:

-electrotermica in cuptor cu c de existenta bazei materiale si/sau posibilitatii de asigurare a acesteia;

– in functie de sursele de finantare ale produselor contractate;

-in functie de perioada anului in care trebuie executat produsul/lucrarea contractat(a).

PROCESELE DE EXECUTIE DESFASURATE IN INTREPRINDERE

Elaborarea deciziei de productie la S.C. GRIMEX S.A.

S.C. GRIMEX S.A. se caracterizeaza prin calitatea si competitivitatea produselor sale pe piata, prin restructurare tehnologica si de productie.

Capacitatile de productie pentru care a fost infiintata intreprinderea GRIMEX S.A. sunt:

-utilaj minier 14.500 to/an;

-piese de schimb utilaj minier 1.500 to/an.

In prezent volumul productiei a crescut, iar varsta medie a utilajului tehnologic cu care se realizeaza aceasta proctuctie de 12 ani.

S.C. GRIMEX S.A. produce si livreaza:

-utilaje miniere pentru exploatarile de carbune la suprafata;

-subansamble pentru utilaje miniere de mare capacitate;

-piese de schimb pentru utilaje miniere;

.-piese de schimb pentru utilaje energetice;

-orice tip de constructii metalice.

Principalele produse realizate de societate sunt:

-furnizori generali pentru:

-carucior cu banda pe senile CBS 160O;

-banda pivotanta pe senile BPS 1200;

-masina de haldat si distibutie MHD 4400;

-distribuitor pe senila cu banda DSB 1600;

-concasoare de carbuni.

-utilaje de mare capacitate:

-excavator cu rotor cu cupe ERC 1400;

-piese de schimb:

-role pentru transportor cu banda;

-elementi de senila;

-tamburi.

Dotarea tehnica a intreprinderii ii permite sa efectueze urmatoarele operatii:

• prelucrari mecanice in regim automat si semiautomat:

– prelucrari mecanice pe strunguri normale si verticale, cu diametre de 4.400 mm si Iungimi pana la 10.000 mm;

– alezari si frezari pe lungimi de 8.000 mm si diametre maxime pana la l.600mm;

– prelucrari pe roti dintate cu diametre pana la 3.600 mm;

– rectificari;

• dimensionare:

-electrotermica in cuptor cu capacitate de 80 tone si dimensiuni de 3500x l3000mm;

– prin vibratii;

• imbinari sudate ( personal autorizat ISCIR):

– sub gaz inert;

– semiautomate sub strat de flux;

• deformări plastice:

• tratamente termice:

– in cuptoare cu flacara;

-curenti de inalta frecventa;

controale intemediare si finale;

– cu ultrasunete;

– cu raze X;

– cu Iichide penetrante;

CaIculul duratei ciclului de productie pentru un produs sau un lot de produse se face pe baza formulei:

In aceasta relatie s-a folosit urmatoarea notatie.

– durata ciclului de productie in zile calendaristice;

np – numarul de produse din Iot;

kpar – coeficient de paralelism;

Kn – coeficient de indeplinire a normelor;

– suma timpului de pregatire incheiere;

– suma timpului de intreruperi interoperationale;

– suma timpului de asteptare in depozite, intre sectii sau alte intreprinderi;

Kcal- coeficient de transformare din zile efective în zile calendaristice.

In cazul produselor complexe, cum sunt de pilda diferite masini, utilaje miniere fabricate de S.C. GRIMEX SA, care sunt formate din numeroase piese si subansamble si care se obtin in final prin montajul acestora, pentru determinarea duratei ciclului de productie trebuie sa tina seama atat de durata ciclului de productie a pieselor componente, cat si a diferitelor subansamble, luandu-se in consideratie ciclurile de asamblare a diferitelor subansamble si ciclul de montaj final.

DECIZIA DE PRODUCTIE LA S.C. GRIMEX SA

Teoria productiei detine un rol fundamental in analiza ofertei firmelor. Productia poate fi abordata din trei puncte de vedere: tehnic, economic si social.

Abordarea productiei din punct de vedere tehnic se axeaza pe relatiile tehnice dintre nivelul productiei si factorii de productie implicati in fabricarea produselor sau prestarea serviciilor.

Abordarea economica studiaza productia sub raportul costurilor de productie.

Productia privita din punct de vedere social abordeaza relatiile sociale dezvoltate in cadrul activitatilor de productie a firmelor.

In fapt, productia reprezinta o relatie intre iesiri, sub forma de produse si servicii si intrari, reprezentate de factorii de productie. Nivelul iesirilor este influentat sensibil de nivelul intrarilor si de procesul tehnologic prin care se combina factorii de productie in vederea obtinerii de produse si servicii.

Problematica productiei poate fi abordata pe termen lung si termen scurt. Termenul lung este orizontul temporal in cadrul caruia firma isi poate ajusta toti factorii de productie, iar termenul scurt este perioada de timp in cadrul careia se modifica doar unele elemente ale factorilor de productie de regula procesul tehnologic si dotarea firmei raman neschimbate.

Relatia dintre nivelul productiei si factorii de productie implicati in fabricarea acestuia este exprimata in functia de productie.

Functia de productie pe termen scurt pentru un anumit produs este expresia relatiei tehnice dintre elementele variabile ale fabricatiei si nivelul productiei, in conditiile unui anumit proces tehnologic si a unei anumite dotari tehnice a intreprinderii. De asemenea, functia de productie pe termen Iung exprima relatia tehnica dintre nivelul productiei si a factorilor de productie, cu distinctia ca pe termen Iung toti factorii de productie, inclusiv procesul tehnologic si dotarea firmei, sunt variabili.

Nivelul productiei si eficienta acesteia sunt determinate de produsul marginal aI muncii, care reprezinta cresterea nivelului productiei obtinuta prin adaugarea unui muncitor sau a unui numar mic de muncitori si a altor elemente variabile ale fabricatiei corelate cu sporirea productiei. Produsul marginal al muncii evolueaza in concordanta cu legea randamentului descrescand. Aceasta poate fi formulata astfel: ..produsul marginal al muncii este constant pentru muncitorii direct productivi pana la nivelul productiei maxime posibile, daca se respecta structura fortei de munca, nivelul de calificare si se asigura toate celelalte elemente ale productiei in concordanta cu prevederile procesului tehnologic si cu dotarea tehnica a firmei. Daca nu se respecta aceste conditii nivelul produsului marginal va scadea, iar scaderea va fi constatata prin angajarea de muncitori peste numarul necesar fabricarii productiei maxime posibile.

Conceptul de produs marginal al muncii este diferit de conceptul de productivitate a muncii, care exprima productia medie obtinuta pe un muncitor. Intre produsul marginal aI muncii si productivitatea muncii este o stransa legatura. Cresterea produsului marginal al muncii duce Ia cresterea productivitatii muncii, dar nu orice reducere a produsului marginal duce la scaderea productivitătii muncii.

Procesul tehnologic este componenta esentiala a functiei de productie care determina nivelul productiei si a produsului marginal aI muncii. Totodata, el influentează calitatea produselor, costurile de productie si profitul. Intre aceste conditii, fundamentarea deciziei privind alegerea procesului tehnologic reprezinta o importanta deosebita. Pe termen lung aceasta decizie se fundamenteaza pe baza mai multor criterii folosind metode multicriteriale. Pe termen scurt, alegerea procesului tehnologic are la baza urmatoarele premise:

– elementele productiei se combina in anumite proportii cerute de procesul tehnologic;

– pentru fabricarea unui produs, de regula, se pot folosi mai multe procese tehnologice, produsul marginal al muncii este constant pentru fiecare proces tehnologic, daca se respecta proportiile cerute de tehnologie pentru elementele productiei;

– substituirea unui proces tehnologic cu alt proces.

Din punct de vedere al ponderii elementelor factorilor de productie deosebim:

– tehnologii capital intensive, care prevad un consum mai mare de capital;

– munci intensive, care consuma mai multa forta de munca.

Eficienta globala a proceselor tehnologice este determinata de nivelul relativ al preturilor pentru capital si pentru forta de munca, precum si de consumul fizic al factorilor de productie.

Capacitatea competitiva a firmei este influentata sensibil de modernizarea permanenta a produselor si proceselor tehnologice. ln acest scop se poate folosi metoda analizei valorii, care, fara a da retete universal valabile,

incearca sa orienteze conducerea firmei privind productia astfel incat sa se obtina rezultate cat mai bune.

Deciziile firmelor privind oferta, adica nivelul productiei pe care o fabrica si furnizeaza intreprinderile, depind de costurile de productie si de veniturile obtinute din vanzarea produselor.

STRUCTURA PERSONALULUI

Conducerea societatii

Echipa manageriala a S.C. GRIMEX SA este constituita in urmatoarea componenta:

– Ing. Catana Vasile;

– Ing. Mirea Constantin;

– Ing. Ec. AIbu Tiberiu.

Adunarea Generala a Actionarilor este formata din:

– Ec. Farta Constantin – reprezentant FPS;

– Jng. Dinu Petre – reprezentant FPS;

– Ec. Danila Luchian – reprezentant FPS;

Conducerea societatii este caracterizata prin profesionalism si

experienta in domeniul de activitate.

La 1 ian. 2002, compania avea 2714 persoane ca numar de forta de munca angajata, structura acesteia fiind urmatoarea:

personal tehnic cu studii superioare 534;

personal tehnic cu studii medii 343;

personal economic cu studii superioare 68;

personal economic cu studii medii 59;

alte categorii 257;

personal de executie 1453;

CALCULATIA COSTURILOR

5.1.DECIZIA DE PRET SI MODUL SAU DE CORELARE CU COSTURILE DE PRODUCTIE LA S.C. GRIMEX SA

Pentru a avea sanse in afaceri si a deveni competitiv agentul economic trebuie sa abordeze pas cu pas mai multe probleme si sa analizeze acei factori de care trebuie sa tina seama atunci cand isi estimeaza preturile pentru produsele destinate pietei interne sau externe. Conducerea societatii sau echipa manageriala este cea care adopta decizia de pret in cadrul firmei.

Decizia de pret consta in elaborarea unei strategii de piata si de pret care presupune parcurgerea, intr-o succesiune logica, a unor etape in care sa fie abordate si rezolvate mai multe probleme si anume: definirea obiectivelor in determinarea preturilor, analiza situatiei preturilor, calculul costurilor, stabilirea structurii pretului si prezentarea ofertei de pret.

Alaturi de insusirile tehnico-functionale si de alta natura ale produselor costurile constituie un element de baza pentru formularea preturilor de oferta. Costurile de productie reprezinta partea cea mai importanta din valoarea si pretul unei marfi.

Costurile de productie sunt expresia baneasca a cheltuielilor pe care agentii economici le efectueaza, prin alocarea si consumarea de factori de productie (capital fix. capital circulant, terenuri, forta de munca) pentru producerea si desfacerea marfurilor si serviciilor si care se vor recupera prin vanzarea produselor.

Cu ocazia formularii propunerilor de preturi, pentru produsele noi, elementele de cost se stabilesc pe baza normelor de consum pentru materii prime si materiale, energie si combustibili, a normelor de amortizare pentru capital fix, a normelor de timp pentru manopera si a unor normative financiare pentru alte categorii de cheltuieli.

In cazul cand se intentionează modificarea preturilor la produsele existente, elementele de cost se actualizeaza tinand seama de factorii noi care actioneaza asupra costurilor (modificarea preturilor materiilor prime, modificarea salariilor, modificari in tehnologia de fabricatie, modificari ale legislatiei etc.). Sunt si situatii cand nu este necesara actualizarea costurilor, modificarea preturilor fiind determinata de schimbari in conditiile pietei si nu in nivelul costurilor.

In intelesul strans al cuvantului costurile de productie cuprind numai acele cheltuieli strict necesare, fara de care nu se poate obtine un produs, executa o lucrare sau presta un serviciu, adica cheltuielile privind materiile prime si materiale, combustibilii si energia, mij1oacele de munca si forta de munca. Dar in structura costurilor sunt incluse in prezent si alte plati pe care agentii economici le fac sub forma de: dobanzi, impozite pe cladiri si terenuri, prime de asigurare contributii pentru asigurari sociale, contributii la fondul pentru ajutorul de somaj etc., plati care se aseamana, cel putin formal cu costurile de productie. De aici, utilizarea in practica economica si a expresiei de “cheltuieli de productie” cu sensul de cost de productie, dar care n-ar trebui identificate cu acestea, avand o sfera mai larga de cuprindere.

Cu ocazia elaborarii propunerilor de preturi producatorii iau in considerare, in primul rand, costurile de productie, pe care urmeaza sa le recupereze prin pret, si in al doilea rand o marja de profit.

Dar aceste propuneri de preturi pot fi confirmate sau infirmate de piata, aceasta putand fixa preturi chiar sub nivelul costurilor realizate de unii producatori, in functie de raportul cerere-oferta. Rezulta ca pretul pietei poate fi influentat, in mod direct, de catre costuri, prin intermediul propunerilor de preturi ce insotesc oferta. dar nu poate fi determinat direct pe baza costurilor.

Costurile de productie pot fi prezentate, urmarite si analizate din mai multe puncte de vedere, folosindu-se mai multe criterii de grupare. In analiza si caracterizarea evolutiei costurilor de productie un criteriu important il constituie timpul. Din punct de vedere aI timpului avem doua situatii:

– perioada scurta de timp (orizont scurt), in care putem vorbi de cost pe termen scurt;

– perioadă lunga ( orizont lung ) caruia ii este caracteristic costul pe termen lung.

. In cadrul acestui orizont scurt de timp modificarea costurilor este influentata, mai ales, de schimbarile produse in elementele capitalului circulant si a cantitatii si eficientei muncii depuse.

In cadrul unei perioade scurte de timp, costurile de productie se pot grupa dupa continut si modul Ior de calcul in trei categorii:

1. cost total (cost complet – full cost);

2. cost mediu ( cost unitar);

3. cost marginal;

1. Costul total (C.T. ) cuprinde ansamblul cheltuielilor necesare pentru realizarea unui. volum de productie ( Q) in anumite conditii concrete. El cuprinde deci cheltuieli cu aprovizionarea, fabricatia si desfacerea marfurilor. In funcie de modul cum se modifica diferitele elemente de cheltuieli in raport cu evolutia volumului productiei, costul total este format din costuri fixe si costuri variabile.

• Costurile fixe ( C.F. ) sunt formate din acele consumuri de factori de productie care raman nemodificate indiferent de variatia volumului de productie, ca de exemplu amortizarea capitalului fix, chiriile, asigurarile, salariile personalului de conducere etc.

• Costurile variabile ( C.V. ) inglobeaza acele consumuri de factori de productie care sunt dependente de volumul productiei, si anume: materii prime, energie, semifabricate, salariile muncitorilor direct productivi etc.

Consumul total se obține prin insemnarea costurilor fixe cu cele variabile.

CT=CV+CF

2. Costul mediu sau costul unitar, cuprinde cheltuielile de productie necesare pentru producerea unei unitati de produs si se calculeaza prin raportarea costului de productie la volumul productiei.

Costul mediu sau costul unitar se poate determina pe cele trei feluri de costuri prezentate mai sus.

• Costul total mediu ( CTM ) se calculeaza prin raportarea costului total la volumul producției.

– Costul Fix Mediu (CFM), care rezulta raportand costul fix la volumul producției.

– Costul variabil mediu ( CVM), se determina raportand costul variabil la volumul productiei.

CVM =

3. Costul marginal ( Cm), este definit ca si cost suplimentar antrenat de producerea unei unitati aditionale ( suplimentare ) dintr-un produs. El reprezinta deci sporul de cheltuieli totale determinate de cresterea cu o unitate a productiei se calculează raportand sporul costului total ( CT ) la sporul de producție obtinut (Q ) adică:

Deoarece costul fix este independent de volumul productiei este deci constant (CF =0 ) costul marginal este independent de acest cost. Deci, evolutia costului marginal este determinata de evolutia costului variabil.

, pentru ca CF=0

lntr-o perioada lunga de timp un agent economic poate aduce modificari si capitalului fix, marind ( micsorand ) volumul acestuia si perfectionand echipamentele de lucru, ceea ce va influenta nivelul si structura

costurilor.

Pe termen lung, o firma incearca sa-si optimizeze capacitatile de productie pentru a obtine un profit maxim.

Aceasta se poate realiza in mai multe etape, corespunzator situatiei de pe piata: cerere, oferta, concurenta, preturi etc.

Unul din criteriile de baza pentru optimizarea capacitatilor de productie il constituie costul mediu unitar ( total ) la care se poate obtine un produs.

Costul mediu unitar se calculează prin raportarea cheltuielilor totale la intreaga cantitate de produse fabricate, lucrari executate, servicii prestate.

Preturile si costurile de producție Ia S.C. GRIMEX SA

Firma S.C. GRIMEX SA foloseste doua categorii de preturi:

1. preturi negociate cu terti, care cuprind:

a) pretul de uzinare :– utilaj minier + utilaj energetic
– piese de schimb utilaj minier +
piese de schimb utilaj energetic

-piese reparate pentru șantier;

b) pretul de santier ( deviz);

2. preturi interne : – SDV –ul;

– piese turnate;

-investitii proprii;

– autofinantari;

Pentru exemplificare vom folosi o antecalculatie a pretului de productie la un produs pentru care firma GRIMEX SA are contract de fabricatie incheiat cu un beneficiar.

GRIMEX S.A. TG-JIU

ANTECALCULATIA :1

BENEFICIAR : U.M. BERBESTI

DENUMIRE PRODUS: R.C. TAMBUR ACTIONARE

1000X1800 MAN

MATERII PRIME SI MATERIALE………………..2.985.630;

MANOPERA DIRECTA …………………………….275.251;

CAS 26% (procent negociat RALO)…….………………………. 71.565;

275.251 x 26% = 71.565;

COTA PROTECTIEI SOCIALE 5%………….………………….13.762

275.251X5%=13.762

C.C.S. (cheltuieli comune sectiei) 250%…………………………867.040

(procent negociat RALO)

275.251+71.656=346.816;

346.816×250%=867.040;

COST SECTIE………………………………………………….4.213.248

2.985.630+275.251+71.565+13.762+867.040=4.213.248;

C.G.I. (cheltuieli generale ale intreprinderii ) 12%……………..505.589

(procent negociat cu RALO)

4.213.248×12%=505.589;

COTA CHELTUIELI SPECIALE 2%…………………………..94.376

(este specifica firmei GRIMEX si este in procent de 2%)

4.213.248+505.589=4.718.837;

4.718.837×2%=94.376;

COST INTREPRINDERE…………………………………….4.813.213

4.213.248+505.589+94.376=4.813.213;

BENEFICIU…………………………………………………….240.660

(5% procent negociat cu RALO)

4.813.213×5%=240.660;

COLABORARI…………………………………………………………

Pentru aceasta lucrare firma nu are colaborari cu alte firme

PRET PRODUCTIE………………………………………….5.053.873

4.813.213+240.660=5.053.873;

TVA……………………………………………………………..909.607

5.053.873X18%=909.697;

VALOARE PRODUS INCLUSIV TVA………………………5.963.570

Formula de calcul a pretului de productie este aceeasi pentru toate tipurile de lucrari sau reparatii, cu urmatoarea precizare: procentele existente in formularul tip de antecalculatie a pretului sunt diferite.

Pentru exemplificarea costurilor de productie, vom folosi costurile de productie calculate apoi pentru acelasi produs din exemplul precedent.

GRIMEX S.A. TG-JIU

BENEFICIAR : U.M. BERBESTI

DENUMIRE PRODUS: R.C. TAMBUR ACTIONARE 1000X1800 MAH

CHELTUIELI DIRECTE…………………………………1.430.846

-MATERIALE………………………………………………1.082.395

(suma s-a obtinut din bonurile de consum pentru materiale);

-CHELTUIELI TRANSPORT-APROVIZIONARE……….32.421

(suma cuprinde toate cheltuielile de transport-aprovizionare aferente acestei lucrari)

-MANOPERA………………………………………………….241.245

(suma s-a obtinut din bonurile de manopera specifica)

-CAS…………………………………………………………….62.723

241.245X26%=62.723

-SOMAJ…………………………………………………………12.062

241.245X5%=12.062

CHELTUIELI INDIRECTE…………………………………1.016.094

-REGIE SECTIE…………………………………………………753.922

241.256+60.313=301.569

301.569X250%=753.922

-REGIE INTREPRINDERE……………………………………262.172

1.082.395+32.421+241.245+62.723+12.062+753.922=2.184.768

2.184.768X12%=262.172

TOTAL COST PRODUCTIE…………………………………..2.446.940

1.430.846+1.016.094=2.446.940

MARJA DE PROFIT……………………………………………122.347

244.6940X5%=122.347

PRET PRODUCTIE TOTAL……………………………………2.569.287

2.446.940+122.347=2.569.287

VALOAREA RAPORTATA (pret antecalculat)……………….5.053.873

CONSUMURI……………………………………………………..2.569.287

ECONOMII…………………………………………………………2.484.586

5.053.873-2.569.287=2.484.586

ROLUL PARGHIILOR ECONOMICE IN DEZVOLTAREA ACTIVITATII AGENTULUI ECONOMIC

CORELATIA “COSTURI-PRETURI-RENTABILITATI” SI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA VlITORULUI SISTEM DECIZIONAL AL FIRMEI GRIMEX SA

Rentabilitatea unei activitati reprezinta capacitatea acesteia de a produce venituri care sa acopere cheltuielile antrenante de activitatea in cauza si sa conduca la obtinerea de venit net, indiferent de formele pe care acesta le

imbraca. In acest sens, rentabilitatea ca latura financiara a activitatii economice, reprezinta un deosebit de important criteriu pus la baza deciziilor economice ce se adopta la nivel micro si macroeconomic. Chiar daca, in cazuri de exceptie, rentabilitatea nu se constituie ca functie obiectiv a modului de dezvoltare si functionare al intreprinderii, acest rol jucandu-l maximizarea volumului de activitati ce trebuie create, ea este o foarte importanta restrictie in sensul ca societatea nu poate accepta satisfacerea nevoilor din ce in ce mai diverse in

conditiile diminuarii venitului net ce se creaza.

Sfera de cuprindere, respectiv modalitătile de exprimare a rentabilitatii, se aplica in mod diferit in functie de nivelul de organizare al economiei. Pornind de la formula generala de exprimare a eficientei economice, ca raport intre efectele obtinute si eforturile depuse se pot deosebi mai multi indicatori de caracterizare a acesteia, in functie de elementele care se iau in considerare atat la cuantificarea efectului cat si a efortului. Astfel, in caracterizarea eficientei ca efect poate fi avut in vedere valoarea adaugata, fluxurile de incasari sau profitul in timp ce latura efort poate fi apreciata prin prisma capitalurilor avansate in circuit, a capitalurilor consumate sau a veniturilor degajate din circuit.

Rentabilitatea, ca forma a eficientei economice, este caracterizata Ia nivel microeconomic prin intermediul ratei rentabilitatii. ln functie de elementele de calcul utilizate se poate vorbi de mai multe categorii de rate ale rentabilitatii intre care cele mai utilizate sunt:

– rata rentabilitatii capitalurilor avansate ( Rav ) determinata dupa formula:

Pb (n) – profit brut sau net;

– activul economic sau capitalul investit;

Daca la numarator se ia in considerare rezultatul net din exploatare, indicatorul calcutat este rata rentabilitatii economice:

– rata rentabilitatii capitalurilor consumate ( Rc ), determinata dupa

formula:

PEc – productia exercitiului exprimata Ia cost complet;

– rata rentabilitatii veniturilor ( Rv), determinata astfel:

CA – cifra de afaceri;

– rata rentabilitatii financiare ( Rf), determinata astfel:

Pn – profit net obtinut;

Cp – suma capitalurilor proprii;

Se poate calcula in acelasi timp un indicator de rentabilitate pe actiune (Ra), care sa exprime profitul net aferent fiecarei actiuni, conform relatiei:

Na= numar de actiuni;

Cresterea rentabilitatii constituie o necesitate obiectiva, vitala pentru insasi existenta intreprinderii în conditiile economiei de piata.

Marimea si dinamica ratei rentabilitatii sunt influentate de o multitudine de factori care sintetizeaza direct sau indirect, tot ce se intampla (bine sau rau ) intr-o unitate economica, inclusiv influenta mediului economic in care ea actioneaza si la care trebuie sa se adapteze.

Pornind de 1a modul de calcul al rentabilitatii constatam ca un factor important de sporire a acesteia il reprezinta cresterea masei profitului cu care se afla intr-o relatie de directă proportionalitate.

Aceasta, la randul ei, este influentata de o serie de factori cum sunt:

– volumul fizic, structura si calitatea productiei, care actioneaza asupra masei profitului atat separat cat si in unitatea lor.

Cand celelalte elemente raman neschimbate, masa profitului e direct proportională cu volumul fizic al productiei. La un anumit volum fizic si o anumita calitate a productiei, schimbarea structurii sortimentului in favoarea produselor cu o rentabilitate sporita determina o crestere a masei profitului. Ridicarea calitatii produselor fabricate permite practicarea unor preturi mai ridicate conducand la sporirea masei profitului;

– pretul de vanzare al productiei are influenta directa asupra masei profitului, stabilita ca diferenta intre profit si cost.

– costul de productie care, in conditiile economiei de piata si aI sporirii concurentei, este elementul asupra caruia se actioneaza in sensul gasirii modalitatilor de reducere ceea ce echivaleaza cu sporirea masei profitului si a ratei rentabilitatii.

ln orice societate venitul net ca expresie a plusprodusului este o rezultanta fireasca a niveluiui productivitatii muncii, a inzestrarii tehnice a muncii, intr-un cuvant a fortei productive a muncii.

Avand in vedere faptul ca valoarea adaugata in intreprindere este o rezultanta a aportului muncii vii, pe de o parte si a capitalului fix pe de altă parte, ea se manifesta sub doua forme si anume, valoarea adaugata bruta si valoarea adaugata neta, diferenta fiind data de amortizarea activelor imobilizate.

Daca din valoarea adaugata sunt deduse salariile negociate brute, sporurile de orice fel, compensatiile si alte drepturi de personal precum si eventuala parte din valoarea nou creata cedata de intreprindere sub forma de dobanda posesorilor de capital de imprumut se obtine venitul net realizat de intreprindere. O parte a venitului net este preluata sub diferite forme la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale sau alte fonduri cu destinatie sociala.

Profitul brut ramas dupa deducerea clin venitul net a acestor prelevari este supus impozitarii, iar ceea ce ramane dupa plata impozitului pe profit este profitul net al intreprinderii.

Principalul criteriu folosit in alegerea deciziei optime privind nivelul productiei lntreprinderii, il reprezintă profitul. Se considera optim acel nivel al productiei care asigura cel mai inalt nivel al profitului, sau altfel spus intreprinderea inregistreaza o rentabilitate maxima. Profitul se determina ca diferenta intre veniturile totale realizate si costurile totale efectuate in cursul unui exercitiului financiar.

Pretul marfurilor oferite de intreprindere influenteaza sensibil nivelul ofertei. La preturi scazute numai producatorii cei mai eficienti vor putea obtine venituri ( profituri ) deci vor fi interesati sa ofere marfa respectiva. Pe masura ce preturile cresc, iar costurite de productie raman aproximativ constante sau cresc

mai usor decat preturile, pentru tot mai multi producatori devine tot mai rentabila fabricarea unei marfi.

Lista indicatorilor de reterinta ce folosesc la determinarea criteriilor de

performanta la S.C. GRIMEX SA

Indicatori economici realizati in 2001

1. Marja bruta a profitului: 16,7%;

2. Marja neta a profitului: 11.3%;

3. Rata de rentabilitate a activelor 5,6%;

4. Rata rentabilitatii capitalului propriu 7,8%;

5. Rata rentabilitatii cifrei de afaceri : 11‚3%;

6. Durata medie de micsorare a creantelor: 176 zile;

7. Durata medie de plata a datoriilor: 230 zile;

ACTIVITATEA STATISTICA A FIRMEI

Perspectivele de dezvoltare a activitătii firmei GRIMEX SA

Pentru perioada 2001-2002 S.C. GRIMEX TG-JlU va urmari cresterea gradului de integrare a productiei precum si continuarea procesului de rentabilizare prin realizarea de investitii, dupa cum urmeaza:

1999 – 800.000 mii lei

-masina de debitat cu oxigen si plasma cu comanda program;

-centrala termica;

-autoclava cauciucat tamburi.

2000 – 600.000 mii lei

-dotari pentru activitatea de reparatii;

-retehnologizare sudura.

2001 – 600.000 mii Iei

-retehnologizare secție prelucrări;

2002 – 500.000 mii lei

-retehnologizare masini pentru prelucrari mecanice agabaritice.

Toate investitiile vor fi finantate din surse proprii ( fond de dezvoltare) fara a fi necesara apelarea la credite bancare.

INFORMATII PRIVIND DIFICULTATILE CU CARE SE CONFRUNTA FIRMA IN ULTIMA PERIOADADA TIMP

Principala dificultate este imposibilitatea incasarii contravalorii produselor si serviciilor prestate catre beneficiarii interni. Aceasta duce in primul rand la contractarea unor credite cu o rata mare a dobanzii in timp ce creantele SC. GRIMEX S.A. se devalorizeaza.

IDENTIFICAREA SI INTERPRETAREA SIMPTOMELOR SEMNIFICATIVE.

Simptome pozitive

1. Cresterea ratei rentabilitatii în perioada 1996— 2001 de Ia 1 ‚37% la 29,9%.

2. Scaderea cheltuielilor la 1 000 lei venituri în 2001 față de 1996.

3. Rata de crestere a fondului de salarii este mai mica decat cea a cresterii MVI.

4. Pozitia avantajoasa a firmei fata de principalii beneficiari.

5. Dotarea si tehnologiile pe care le detine firma in domeniul de activitate.

6. Diversificarea activitatilor si serviciilor oferite de firma.

7. Crearea unor noi locuri de munca.

8. Potentialul uman important, dat de varsta medie viguroasa a personalu1ui.

9. Asigurarea desfacerii intregii productii realizate.

10.Dezvoltarea unor noi utilitati: tratamente termice, aer comprimat.

Simptome negative

1. Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venit în 2001 fata de 1999.

2. Dificultati in incasarea facturilor de la beneficiari.

3. Dificultati in achizitionarea de utilaje noi.

4. Lipsa normarii unitare pentru activitati de reparatii si montaj.

5. Neonorarea unor pozitii din contracte incheiate.

“PRETURI – COSTURI-CALITĂȚI” – TRINOM DE BAZĂ AL UNEI AFACERI PROSPERE, PRINCIPALE DEFICIENȚE SI PUNCTE FORTE ALE ACTIVITĂȚII S.C. GRIMEX SA.

În ceea ce privește relația dintre costuri si prețuri, aceasta are o importanță deosebită, este o relație complexă si prezintă anumite particularități în funcție de caracterul economiei in țările cu economie planificată s-a acordat prioritate costurilor în raport cu prețurile, considerându-se ca relație directă relația dintre cost si preț. Drept urmare, prețurile s-au stabilit pe baza costurilor, la care s-au însumat în mod mecanic diferite elemente de venit net în mărimi prestabilite prin actele normative în vigoare.

În economia de piață, concepția conform căreia prețurile trebuie să fie stabilite pe baza costurilor este necesar să fie înlocuită cu o concepție diametral opusă, în sensul că nu costurile trebuie să mai fie elemente ce determină direct nivelul prețurilor practice, ci dimpotrivă, prețurile pieței care asigură echilibrul dintre cerere si ofertă trebuie să determine agenții economici să fabrice sau să-si modernizeze produsele cu costuri cât mai mici, pentru a-si asigura un profit cât mai mare.

Pentru o întreprindere, a realiza si menține calitatea dorită de client, în condiții de eficientă, reprezintă o necesitate de afaceri, iar realizarea acestui deziderat este condiționată de utilizarea planificată si eficientă a resurselor umane, materiale si financiare de care aceasta dispune.

Calitatea produselor este definită prin intermediul costurilor si implicit a prețurilor la care sunt comercializate. Un produs este considerat ‘de calitate’ atunci când oferă anumite performante Ia un nivel acceptabil al prețului. O asemenea orientare este agreată, potrivit sondajelor efectuate, de un segment important de consumatori.

De pildă ‚ în Germania, 17% din persoanele chestionate apreciază calitatea produselor în corelație directă cu prețurile de vânzare.

Costurile referitoare la calitate reprezintă un important instrument de valorizare a calității, o sursă potențială de maximizare a profitului întreprinderii. Prin intermediul acestor costuri există posibilitatea identificării activităților ineficiente, a punctelor critice în desfășurarea proceselor. Lesser a definit costurile calității ca reprezentând costurile datorate rebuturilor, remanierilor, inspecțiilor, testelor, deficiențelor constatate de cumpărător, asigurării calității, incluzând programele de instruire în domeniul calității, auditul calității produselor, controlul si analiza statistică’. Potrivit opiniei sale realizarea unor produse “corespunzătoare pentru utilizare”, presupune o serie de cheltuieli, pe care Ie grupează pe următoarele 11 categorii:

1. costurile implicate în studiul pieței;

2. costurile implicate în activitățile de cercetare-dezvoltare;

3. costurile activității de proiectare;

4. costurile activității de planificare a fabricației:

5. costurile de menținere a preciziei de lucru;

6. costurile datorate resurselor umane si materiale;

7. costurile corespunzătoare activităților de promovare a desfacerii;

8. costurile pentru evaluarea produsului;

9. costurile prevenirii defectelor;

10. pierderile datorate nereusitelor în domeniul calității;

1 1. costul informării permanente.

În practica economică a fost preferată structura categoriilor de costuri ale calității pe care a stabilit-o Masser, si care a propus ca analiza costurilor calității pe cele trei categorii să se facă lunar sau trimestrial, si anume:

– costuri de prevenire

– costuri de evaluare

-costuri de defectare

Abordând problematica costurilor calității Feingenbaum consideră că trebuie făcută distincție între costurile de ‘defectare internă” si cele de “defectare externă”, propunând, în consecință utilizarea a patru categorii de costuri:

– costuri de prevenire:

– costuri de defectare internă;

– costuri de evaluare .si control;

– costuri de defectare externă.

Crosby. în opinia căruia calitatea nu costă (‘quality is free” ) propune o abordare mai simplificată, delimitând două categorii de “prețuri”:

– prețul conformitătii

– prețul nonconformitătii.

El preferă termenul de “preț” în locul celui de ‘cost”, pentru a scoate în evidentă că acest preț plătit nu este inevitabil ci dimpotrivă, poate fi redus si chiar eliminat.

Costurile referitoare Ia calitate sunt definite ca reprezentând costurile pe care le implică asigurarea unei calități corespunzătoare .și cele necesare pentru a da încredere ca si pierderile datorate nerealizării calității corespunzătoare.

lmplementarea si menținerea unui sistem eficient al calității într-o întreprindere poate contribui la îmbunătățirea activităților sale, asigurând reducerea pierderilor datorate erorilor.

Pentru evaluarea eficientei sistemelor calității se iau În considerare

următoarele trei posibilităti:

– evaluarea prin costurile referitoare Ia calitate;

– evaluarea prin costurile proceselor;

– evaluarea prin pierderile referitoare la calitate.

Prin evaluarea eficientei sistemului calității întreprinderea utilizează “raportul financiar al activităților referitoare Ia calitate”. Acest raport trebuie analizat periodic de conducerea întreprinderii asigurându-se corelare cu alte date ca cifra de afaceri, nivelul costurilor si implicit al prețurilor.

Potrivit abordării tradiționale a corelației “costuri-calitate’, costurile defectărilor ( interne si externe ) scad pe măsură ce creste nivelul calității produselor. în timp ce costurile de prevenire si evaluare cresc. Această corelație este sugerată de calitatea optimă a produselor.

Deciziile referitoare Ia asigurarea unei corelații, cât mai satisfăcătoare pentru întreprindere, a trinomului “preturi-costuri-calităti”, sunt luate de persoane care în același timp trebuie să aibă În vedere si asigurarea unei afaceri cât mai eficiente.

În aceste condiții reușesc să supraviețuiască numai acele întreprinderi, care se pot adapta rapid cerințelor în continuă schimbare, oferind produse si servicii de calitate ridicată, la prețuri avantajoase.

MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ORGANIZĂRII DE ANSAMBLU A S.C. GRIMEX S.A., TG-J1U.

1.Perfecționarea structurii organizatorice si al sistemului informațional.

2. Reproiectarea organigramei societătii

– propuneri modificare organigramă

a) înființarera biroului AQ, independent de C.T.C.

b) înfințarea serviciuiui C.T.C. laboratoare

c) transformarea compartimentului Transpoarte în

Autocoloană

d) înfiintarea biroului Mecano-Energetic si a atelierului Mecano-Energetic

e) înființarea compartimentului Investitii

f) desființarea loturilor din cadrui Brigăzii de Reparații Montaj.

3. Reevaluarea fiselor posturilor personalului ce-si desfăsoară activitatea pe această bază.

4. Reevaluarea personalului din punct de vedere al calificării si atestării si folosirea sa eficientă.

5. Proiectarea unui sistem informațional pentru editarea paralelismelor si cresterea vitezei de circulație a informatiei.

Extinderea sistemului de prelucrare automată a datelor prin crearea unei rețele de calculatoare.

ANALIZA ACTIVITATII DE BIROTICA SI SECRETARIAT A FIRMEI

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE AL FIRMEI

In domeniul transporturilor

Organizarea transporturilor de marfa in colaborare cu compartimentul facturari de la societatile KMP si START in scopul optimizarii acestora si reducerii consumului de combustibil

Organizarea urmaririi consumului de combustibil pe fiecare autovehicul si intocmirea corespunzatoare a documentelor

Aprobarea avansurilor spre decontare si a deconturilor pentru consumul de combustibil (cu exeptia autoturismelor din compartimentul vanzari pentru care se vor urmari consumurile realizate)

Organizarea activitatii de intretinere si reparatii a tuturor autovehiculelor din societatile KMP si START si verificarea periodica a starii tehnice a acestora. Va semanala directorilor generali de la KMP si START abaterile personalului privind exploatarea corespunzatoare a autovehiculelor

Urmarirea efectuarii verificarilor tehnice periodice ale autovehiculelor

Stabilirea unor relatii de colaborare cu atelierele de service in scopul reducerii cheltuielilor de reparatii

In domeniul intretinerii cladirii si a incintei

Urmarirea activitatii personalului de paza si semnalarea eventualelor abateri ale acestuia

Verificarea periodica a starii tehnice a cladirii (instalatii electrice, sanitare, incalzire, instalatie de alarmare, acoperis, subsol, ferestre, etc.) si luarea de masuri pentru eventualele remedieri sau reparatii supunand aprobarii conducerii cheltuielile necesare

Mentinerea ordinii si curateniei in cladire si incinta (cu exeptia sectiilor de productie si a depozitelort)

Asigurarea aprovizionarii cu materiale de intretinere si curatenie a cladirii si prezentarea spre aprobarea conducerii societatii a cheltuieilor necesare pentru acestea

Urmarirea functionarii si a starii tehnice a centralei de incalzire si luarea de masuri pentru intretinerea corespunzatoare a acesteia

Asigurarea aprovizionarii cu combustibil de incalzire

Asigurarea curateniei curtii si a trotuarului din fata proprietatii societatii

In domeniul PSI

Intocmirea, actualizarea, si inmanarea spre aprobare conducerii societatii a planului PSI

Verificarea periodica a starii tehnice, a instalatiilor PSI (hidranti, stingatoare, instalatie de alarmare) si luarea de masuri pentru intretinerea corespunzatoare a acestora

Verificarea respectarii de catre personalul societatii a masurilor PSI si semnalarea conducerii societatii a eventualelor abateri

Instruirea periodica a personalului privind masurile de PSI

Atributiile directorului comercial sunt urmatoarele:

Intocmirea planului de vanzari pe anul urmator pe grupe de produse si principalii beneficiari pana la data de 31.11 a anului precedent.

Intocmirea programului lunar de vanzari, pe grupe de produse si principalii beneficiari pana la data de 25 ale lunii precedente.

Analiza saptamanala a indeplinirii programului lunar de vanzari, luarea de masuri pentru indeplinirea acestuia si informarea directorului general.

Organizarea activitatii de marketing urmarind in principal urmatoarele obiective:

Evaluarea concurentei: principalii concurenti, gama de produse, preturi, reteaua de distributie, metode de vanzari, cifra de afaceri, calitatea produselor, etc.

Analiza produselor (grupelor de produse) din profilul societatii din punct de vedere al potentialului de vanzari, rentabilitatii actuale, calitatii, perspectivelor, etc.

Analiza situatiei societatii in raport cu concurenta: puncte slabe, puncte tari, analiza perspectivei.

Analiza clientilor: numar, cifra de afaceri, profil de activitate, compatibilitate cu profilul societatii, seriozitate, potential, etc.

Realizarea unei baze de date privind clientii potentiali, definirea target-group-ului.

Organizarea unor actiuni specifice de marketing cum ar fi: lansarea unor produse noi, promovarea unor produse cu potential ridicat de vanzari, intalniri cu beneficiarii, actiuni de prezentare la clientii mari, etc.

Organizarea activitatii de publicitate

Analiza retelei si canalelor de distributie si propunerea de masuri pentru imbunatatirea eficientizarea acestora

Organizarea activitatii de vanzari avand urmatoarele obiective:

Analiza permanenta a principalilor clienti din punct de vedere al volumului si structurii vanzarilor si depistarea cauzelor eventualelor scaderi ale vanzarilor

Fidelizarea clientilor prin incheierea de protocoale sau contracte

Propunerea spre aprobare ditectorului general a politicii de preturi pe beneficiari si produse in functie de volumul de vanzari, termen de plata, potentialul clientului, promovarea produselor noi, etc.

Stabilirea si actualizarea listelor de preturi si discount-uri si supunerea acestora spre aprobarea directorului general.

Stabilirea “bazei de clienti stabili” si “intretinerea” acestora prin: contactarea lor periodica, discount-uri periodice, impulsionarea pentru cumpararea de produse noi, asistenta, etc.

Aducerea de clienti noi urmarind concluziile analizelor de marketing. Aducerea de clienti noi va avea in vedere urmatoarele criterii:

Orientarea in principal spre distribuitori si mai putin spre utilizatorii finali. Se vor aborda utilizatorii finali numai in masura in care au un potential ridicat sau nu se elimina un distribuitor actual.

Orientarea spre clientii cu potential ridicat de vanzari in scopul reducerii dependentei de un numar unic de clienti.

Dezvoltarea vanzarilor in afara Bucuresti-ului avand in vedere ponderea redusa a acestora in volumul actual de vanzari.

Organizarea activitatii de facturare expeditii

Organizarea activitatii de aprovizionare cu materii rpime pentru sectia Prelucrare hartie

Intocmirea fisei postului pentru personalul din subordine si urmarirea realizarii sarcinilor de serviciu ale acestuia.

Adunarea generala a actionarilor

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asupra politicii ei economice.

Are urmatoarele atributii principale:

aproba propunerile privind strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare, restructurare economico-financiara;

aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

alege consiliul de administratie conform prevederilor Legii nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare, il descarca de gestiune si il revoca;

stabileste dupa caz, nivelul salariilor sau al indemnizatiilor lunare ale membrilor consiliului de administratie, precum si al indemnizatiilor lunare ale cenzorilor;

aproba bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate pe exercitiul financiar urmator;

aproba bilantul contabil si contul de profit si pierdere, dupa analizarea raportului consiliului de administratie si al cenzorilor; aproba repartizarea profitului conform legii;

hotareste cu privire la folosirea dividentelor aferente actiunilor gestionate, pentru restructurare si dezvoltare;

analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele referitoare la profit si dividente, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca, protectia mediului, relatiile cu clientii;

aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie;

hotareste schimbarea formei juridice a societatii, mutarea sediului, schimbarea obiectului de activitate si prelungirea duratei societatii;

aproba majorarea sau reducerea capitalului social sau reintregirea sa prin emisiuni de noi actiuni, precum si emisiunea de obligatiuni in conditiile legii;

hotareste dizolvarea anticipata a societatii;

hotareste asupra constituirii comisiei de selectie pentru desemnarea managerului.

Adunarea generala a actionarilor se convoaca de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre vicepresedinte, pe baza imputernicirii date de presedinte. Aceste adunari au loc cel putin o data pe an, in cel mult doua luni de incheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit se pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si cheltuieli pe anul in curs.

CONSILIUL DE ADMINSTRATIE

Societatea este administrata de un consiliu de administratie compus din membri specialisti in domeniul finantelor, comertului, cercetarii, bancar, juridic, alesi de adunarea generala a actinarilor.

Admnistratorii pot evea calitatea de actionari.

Consiliul de administratie are atributii ca:

Aproba regulamentul de organizare si functionare a societatii;

Negociaza si incheie contractul de management cu managerul;

Ii numeste si ii revoca pe directorii executivi ai societatii;;

Aproba regulamentul delegarilor de competenta pentru directorul general, directorii executivi si persoanelor din conducerea sucursalelor;

Aproba contractul colectiv de munca;

Convoaca adunarea generala extraordinara a actionarilor ori de cate ori este nevoie;

Rezolva orice alte probleme cu care a fost insarcinat de adunarea generala a actionarilor;