Rolul Mijloacelor Multimedia Si Metodelor din Predare

Multimedia (Wikipedia, enciclopedia liberă)  reprezintă conținutul și media, ce folosesc o combinație a diferitelor forme de conținut, cum ar fi date vizuale, audio, text, formate lingvistice, etc. codificate. Termenul este folosit în contrast cu media, ce utilizează numai ecrane de calculator rudimentare, cum ar doar cele redare-text, sau formele tradiționale de material produs manual sau printat. Multimedia include o combinație de text, audio, imagine, animație, video, sau forme de conținut interactive.

Informatica, termen introdus de către Philippe Dreyfus în 1962 și compus pe baza cuvintelor information și automatique, desemnează “ansamblul disciplinelor științifice, tehnice și socio-economice care se pretează prelucrării de informații și automatizării”.Lipsa unei definiții exhaustive pare să fi fost unul dintre motivele care au îndemnat-o pe D. Monet să realizeze lucrarea intitulată chiar Multimedia.

CE ÎNSEAMNĂ MULTIMEDIA ÎN EDUCAȚIE?Toate formele de conținut: cărți în format real sau digitale, CD- uri audio, DVD-uri video, simulări, jocuri pe calculator, etc. fac parte din marea familie de produse multimedia. Multimedia de calitate reprezintă combinații echilibrate, bine integrate ale acestor forme de conținut: o pagină web cu text, grafică și video, un chestionar online, o carte însoțită de film pe DVD, o înregistrare de muzică pe CD cu site-ul său etc. După părerea mea aceste cuvinte legate ca vagoanele de locomotivă -Experimentează,înțelege, exersează, promovează.

Trăim într-o lume în care schimbările au loc cu viteza luminii. Din acest motiv este necesar ca elevii și profesorii să fie activi, informați și responsabili. Rolul școlii este de a provoca în conștiința elevului nevoia de autoeducație și folosirea mijloacelor de ultimă generație. În ultimii ani dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiilor moderne informaționale și de comunicare (TIC) au revoluționat toate domeniile de activitate ale omului modern: industrie, agricultură, medicină, învățământ, comerț etc Părinții și societatea trebuie să conștientizeze că singura investiție de valoare, niciodată falimentară, pe care statul sau o familie o poate face pentru copil este investiția pentru mintea și sufletul acestuia. Un rol important revine mijloacelor multimedia ca mijloace de învățământ.Conceptul de materiale didactice (care are o mai îndelungată utilizare) este asociat în mod frecvent cu materialele intuitive care ajută direct și imediat la realizarea proceselor de predare-învățare. Conceptul de mijloace de învățământ este, prin comparație, mai cuprinzător, incluzând (pe lângă materialele cu rol în intuirea unor procese și fenomene) instrumentele, aparatele, instalațiile care facilitează realizarea proceselor didactice și atingerea scopurilor instructiv-educative urmărite.

Această distincție reflectă, într-o anumită măsură, progresul realizat de-a lungul timpului în domeniul rafinării mijloacelor ce intermediază relația de comunicare profesor-elev. Din acest punct de vedere, Maria Bârliba (1987) evidențiază cinci revoluții informaționale pe care le-a cunoscut omenirea: invenția scrisului, invenția tiparului, introducerea mijloacelor de comunicare in masă, invenția computerului și fuziunea dintre computere și telecomunicații. Acestei evoluții îi corespunde și progresul realizat la nivelul mijloacelor utilizate în instruire. Fiecare dintre aceste etape a marcat un progres în descoperirea a noi suporturi și a unor noi modalități de prezentare a informațiilor, demonstrându-și capacitatea de a ușura procesul înțelegerii și asimilării cunoștințelor transmise școlar.

În acest fel, se justifică și faptul că orice material, instrument sau produs care poate facilita procesele de predare-învățare, făcându-le, totodată, mai productive, devine, implicit, un mijloc de învățământ.

Robert Dottrens, 1970) clasifică mijloacele didactice după capacitatea acestora de a stimula procesele senzoriale, distingând:

mijloace didactice vizuale: imagini, ilustrate, proiecții fixe;

mijloace didactice auditive: discuri, radio, casete audio;

mijloace didactice audiovizuale: filmul didactic, televiziunea, înregistrările pe videocasete, computerul.

Wilbur Schramm (1977) se raportează la cele patru generații de mijloace de învățământ cunoscute de-a lungul timpului, punând în evidență, în acest fel, momentele cele mai importante ale procesului de inovare a instrucției școlare. în acest sens, distinge:

prima generație – din care fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, folosite în mod direct în activitatea de instruire;

a doua generație – constituită din adevărate „vehicule” purtătoare de informații gata elaborate: manuale, texte imprimate;

a treia generație – vizând mijloacele audiovizuale: fotografia însoțită de sunet, diapozitivul, înregistrările sonore, filmul, televiziunea;

a patra generație – care se referă la utilizarea în procesul de învățământ a mașinilor de instruire și la fundamentarea învățământului programat.

Mijloacele informatice: calculatoarele

Mijloacele informatice sunt absolut necesare învățământului.Sunt folosite pentru:

– instruirea asistată de calculator necesară pentru însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor;

– exersarea asistată de calculator: pentru fixarea cunoștințelor;

– verificarea asistată de calculator; se realizează cu ajutorul programelor pentru testarea nivelului de învățare și pentru evaluarea răspunsurilor pe baza algoritmilor.

Calculatorul, cu toate avantajele incontestabile, rămâne un mijloc de învățământ integrat sistemului uman de învățare, rămâne un auxiliar prețios. Pentru majoritatea disciplinelor, printre care se numără și fizica, există lecții cu suficiente noțiuni noi ce pot fi transmise cu ajutorul calculatorului, care, exploatând facilitățile grafice și animația, asigură o participare activă a elevului la predare și o înțelegere mai rapidă a celor prezentate, degrevând parțial profesorul și oferindu-i timp pentru activități nerutiniere, în cadrul aceleiași ore. Totodată, în ceea ce privește orele de laborator, în cazul existenței aparaturii necesare desfășurării experimentelor, competențele TIC pot completa lucrarea, oferind în final diverse tabele cu statistici, calcule etc., urmând ca elevul să execute interpretarea rezultatelor obținute. În cazul în care fenomenul fizic, este imposibil de pus în evidență pe cale experimentală, se poate apela la simularea sa cu ajutorul calculatorului, prin animație, grafică, sunet. Simularea conferă dimensiuni noi expermentelor și folosirii acestora în învățare, întrucât se pot vizualiza modificări insesizabile, foarte mici, foarte lente sau dimpotrivă foarte rapide, ce nu se pot sesiza în mod normal. Scara de timp/spațiu a evenimentelor se poate astfel modifica. De exemplu, secțiunea laboratoarelor virtuale ale portalului educațional „eȘcoala”, poate asigura realizarea experimentelor de către fiecare elev în parte dând astfel posibilitatea dezvoltării competențelor specifice disciplinei fizică, utilizând competențele TIC ale elevului..

Cum școala noastră dispunem în laborator de o conexiune suficient de bună la internet, avem posibilitatea, cu ajutorul unui videoproiector să inserăm în lecții secvențe sugestive care pot completa sau chiar înlocui experimentele de laborator, în situația când acestea nu se pot realiza. Fizica este o știință fundamentală, care studiază fenomenele ce stau la baza funcționării întregii tehnologii moderne, dar și la baza altor științe (de exemplu chimia, la rândul ei bază pentru biologie). Simulări ale unor experimente de fizică, chimie și biologie, grupate în cadrul unor laboratoare virtuale, se pot accesa numai online la adresa http://escoala.edu.ro.

Filmele didactice. Asocierea imaginii cu comentariul, dinamica prezentării unor procese, fenomene și evenimente au ca efect dezvoltarea unor atitudini favorabile studiului, stimularea și intensificarea intereselor elevilor, creșterea capacității de retenție a materialului învățat.Astfel la orele de fizică, matematică, biologie sau chimie se pot difuza filme despre viata savantilor sau despre descoperirile lor.

În timpul difuzării filmului didactic, rolul profesorului se modifică (el dispărând pentru o vreme din câmpul vizual al elevilor). De aceea, recursul la acest mijloc didactic trebuie pregătit cu minuțiozitate. Primul pas, deosebit de important în cadrul acestui proces, este acela al selectării filmului care poate favoriza, în cea mai mare măsură, atingerea scopurilor de instruire. În acest sens, mai înainte de a se servi de acest mijloc didactic, profesorul își poate alcătui un plan de activitate, încercând să-și răspundă la câteva întrebări care privesc:

scopurile instructiv-educative pe care le urmărește;

obiectivele comportamentale pe care le poate atinge prin folosirea lui;

activarea unor cunoștințe anterioare care să mărească impactul noilor informații difuzate pe această cale, adecvarea comentariului la nivelul de înțelegere al elevilor, la cel de sonorizare al sălii de clasă – pentru a permite receptarea mesajelor auditive -, durata de difuzare a filmului ș.a.

Televiziunea. Televiziunea este receptată cotidian mai degrabă ca mijloc de comunicare cu funcții de relaxare decât drept mijloc educațional.Maniera în care televiziunea contribuie la realizarea proceselor instructiv-educative este încă destul de controversată. Există însă o serie de rațiuni pentru care televiziunea este considerată un mijloc educativ cu mare impact asupra celor care vor să învețe (tineri sau adulți) și pentru care își păstrează, în continuare, actualitatea, deși este concurată de alte medii informatice (în special de calculator, care preia, de asemenea, o parte din funcțiile sale).

Posibilitățile de folosire a calculatorului în scopuri didactice sunt, practic, nelimitate și încă insuficient exploatate. Având conștiința faptului că acest mijloc didactic poate revoluționa tehnicile didactice, noul program de reformă declanșat în învățământul românesc prevede și integrarea întregului personal didactic în programe sistematice de abilitare în domeniul utilizării calculatorului în procesele de predare-învățare.Cu ajutorul calculatorului pot fi realizate activități care contribuie la creșterea eficienței activității didactice prin:

descompunerea sarcinilor complexe de instruire în sarcini de detaliu, repetitive, cu scop de exersare și de formare a unor abilități;

antrenarea structurilor superioare ale intelectului, cum ar fi capacitatea de analiză și sinteză;

furnizarea unei cantități impresionante de informații, organizate și secvenționate pe arii de conținut;

asigurarea unui tutorat pentru cel ce învață, ceea ce înseamnă că elevul poate recurge, la nevoie, la unele secvențe de control pentru a verifica dacă avansează în învățare în mod corect.

Pentru ca programele de calculator să permită realizarea acestor sarcini se elaborează softuri educaționale adaptate particularităților de învățare specifice fiecărei discipline de învățământ.

De exemplu la Clasa aVII-a

Disciplina Fizică

Conținuturi: Tema: Reflexia totală

Competențe specifice de dezvoltat:

Identificarea legilor, pricipiilor, caracteristicilor definitoriii ale unor fenomene,

mărimi caracteristice, proprietăți ale unor corpuri și dispozitive, condiții

impuse unor sisteme fizice.

Competențe TIC necesare:

Organizarea datelor din sisteme informatice

Folosirea instrumentelor TIC pentru vizualizarea informațiilor

Folosirea instrumentelor web de tip colaborativ pentru comunicarea și analiza rezultatelor experimentale.

Sarcina de lucru: Urmărirea pe Youtube a unor filmulețe referitor la reflexia totală și la iluzii optice.

Instrumente TIC: Youtube , Internet Explorer, biblioteci virtuale.

Descrierea experimentului:

Filmulețul 1 prezintă fenomenul de reflexie totală pus în evidență într-un balon în care se găsește apă. Modificând unghiul de incidență sub care cade raza de lumină în apă , se observă cum raza refractată se indepărtează de normală la ieșirea ei în apă (unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență), apoi raza refractată este de-a lungul suprafeței de separare ( unghiul de incidență – este unghi limită). Dacă unghiul de incidență este mai mare decât unghiul limită are loc fenomenul de reflexie totală. http://www.youtube.com/watch?v=2oB8kh-PP28

Filmulețul 2 – prezintă mersul unei raze de lumină printr-un jet de apă –având ca aplicație fibra optică. http://www.youtube.com/watch?v=2oB8kh-PP28

Filmulețul 3- iluzii optice. http://www.youtube.com/watch?v=2HKIplgzi54&feature=related

Se vor face obsevații asupra fenomenelor optice observate și se solicită elevilor realizarea unei preyentări power pointsau un referat referitor la fenomene din natură în care are loc reflexia totală/curcubeu.

Bibliografie

Șerban Lia (1999). Rolul familiei și al grădiniței în pregătirea pentru integrare a copilului cu sindrom Down, în: Radu Gh. și colab. "Introducere în psihopedagogia școlarului cu handicap", Ed. "Pro-Humanitate", București.

Ungureanu D. (2000). Educația integrată și școala incluzivă, Editura de Vest, Timișoara.

Văideanu G. (1985). Pedagogie – ghid pentru profesori, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași.

Verza E. (1992). Psihopedagogia integrării și normalizării, în: ..Revista de Educație Specială", nr. l, București.

Verza E. (1998). Psihopedagogie specială, E.D.P.-R.A., București.

Vrăjmaș Ecaterina, Vrăjmaș T. (1993). Copii ci cerințe educative specia/e, în: „Revista de Psihologie, nr. 3, București, 1973