. Rolul Metodelor Evoluate de Analiza a Costurilor (s.c. Xyz S.a.)
INTRODUCERE
În literatura contabilă universală și autohtonă nu s-a ajuns multă vreme la o părere unitară privind caracterul de știință, tehnică sau artă, deoarece se aprecia că nu are la bază norme și principii care să permită folosirea ei de către oricine și ca urmare numai persoanele înzestrate cu anumite însușiri pot ține și utilza conturile:
Elementele definitorii contabilității sunt:
domeniul ce formează obiectul de cercetare;
metoda de cercetare folosită și utilitatea acesteia în viața econnomico-socială.
Contabilitatea are o terminologie, un obiect și o metodă proprie de cercetare a obiectului, care îi demonstrează independența și particularitățile ei față de de alte științe.
Contabilitatea are o utilitate în viața economică, financiară și gestionară a unităților patrimoniale reflectând în expresie bănească bunurile mobile și imobile, drepturile și obligațiile și alte elemente ale patrimoniului, mișcările și modificările determinate de operațiile economice și financiare asupra cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor obținute.
Metoda contabilității financiare este definită ca fiind totalitatea principiilor și procedeelor (contul, balanța de verificare, bilanțul, inventarierea, evaluarea, calculația și documentele) folosite de contabilitate pentru reflectarea și controlul tuturor elementlor care se include în obiectul ei.
Principiile și procedeele care formează metoda contabilității financiare sunt, în general, aceleași în diferite contabilități naționale.
Diferă modul lor de aplicare, ele putând fi influențate de normele contabile legiferate în cadrul fiecărei țări, de particularitățile diferitelor sectoare economice și de metodele contabile adoptate de fiecare întreprindere.
Prin Legea contabilității nr.82/1991 modificata prin O.G.61/2001 se legiferează regiile autonome, societățile comerciale, unitățile cooperatiste și celelalte persoane fizice și juridice, obligația de a conduce contabilitatea financiară și de gestiune în partidă dublă sau simplă, după caz, și să întocmească bilanț, respectiv dare de seamă pentru instituțiile publice.
În general, contabilitatea este organizată în compartimente distincte, conduse de către un director economic sau contabil șef. Ea poate fi organizată și de către persoane fizice ce au calitățile de contabil autorizat sau expert contabil.
Obiectivul central al contabilității financiare trebuie să fie descrierea unei imagini fidele a patrimoniului, a situației financiare și rezultatul întreprinderii.
Obținerea și prezentarea situațiilor care să reflecte această imagine fidelă are loc numai în condițiile respectării principiilor care guvernează contabilitatea financiară.
Principiile contabile fundamentale sunt:
principiul prudenței;
principiul permanenței metodelor;
principiul continuității activității;
principiul independenței exercițiului;
principiul intangibilității bilanțului de deschidere;
principiul necompensării.
Rolul contabilității financiare este de a dirija și regla relațiile economice interne și externe ale întreprinderii, iar obiectul ei cuprinde reflectarea patrimoniului întreprinderilor și a rezultatelor mișcării și transfrormării acestuia.
“Contabilitatea financiară nu este numai un sistem de colectare a informațiilor exprimate cifric, ci și un instrument de analiză și sinteză, realizând astfel un control al eficienței gestiunii economice.”
“Contabilitatea este una din cele mai sublime creații ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o folosească în gospodăria sa.’’
CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETĂȚII TUBOPLAST
1.1.Contractul de societate și statutul societății
1.2.Obiectul de activitate
1.3.Acționarii societății
1.4.Evoluția principalilor indicatori
1.5.Structura organizatorică
1.5.1. Compartimentele societății
1.5.2. Organigrama societății
Societatea comercială TUBOPLAST S.A.,cu sediul în Oradea str.Borșului nr.3N a luat ființă prin asocierea a cinci persoane fizice, patru cetățeni români și un cetățean german, în anul 1994 în baza Legii 31/1990 privind societațile comerciale. În vederea înregistrării legale a societații au fost întocmite :
1.1. Contractul de societate și statutul societății
Contractul de societate și statutul, stipulează următoarele aspecte asupra cărora acționarii au convenit pentru înființarea societății :
denumirea, forma juridică, sediul și durata societății
obiectul de activitate
capitalul social, acțiunile
adunarea generală a acționarilor
gestiunea societății
activitatea societății
modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea societății
1.2. Obiectul de activitate
La înființare, după cum rezultă și din denumirea societății, s-a avut în vedere ca principal obiect de activitate comercializarea conductelor și fitingurilor din materiale plastice, respectiv polietilenă, PVC, polipropilenă, etc.
În statutul societății, la capitolul obiect de activitate au fost înscrise o gamă larga de activități pentru a se putea dezvolta mai multe activități conexe.
În prezent principalele activități desfășurate, în ordinea mărimii cifrei de afaceri sunt :
importul și comercializarea contoarelor de apă și a celor de energie termică
importul și comercializarea conductelor și fitingurilor de polietilenă, PVC și
polipropilenă
verificarea metrologică a contoarelor vândute
montarea contoarelor
punerea în operă a conductelor de polietilenă
confecționarea de fitinguri din conductele de polietilenă
asamblarea contoarelor din piese importate
1.3. Acționarii societății
Membrii fondatori, au fost cinci persoane fizice, din care patru cetățeni români și un cetățean german. Capitalul social a fost împărțit în acțiuni nominative.
În decursul anilor structura acționariatului a suferit modificări prin plecarea a doi acționari și cooptarea unui alt acționar.
Capitalul social este deținut în proporție de 98 % de investitorul german, restul de 2% fiind deținut de ceilalți patru acționari.
La înființare societatea a avut un capital de 34,125 mil lei, ajungând în prezent la un capital de 792,200 mil lei prin aporturi în natură în vederea dezvoltării bazei materiale a societății.
Acționarii, prin hotărârile luate în Adunarea generală a acționarilor, decid în privința problemelor majore ale societății, conform competențelor acordate prin lege :
alegerea mebrilor consiliului de administrație și a comisiei de cenzori
aprobarea bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere,
a raportului administratorilor și a cenzorilor
repartizarea profitului
aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli
se pronunță asupra gestiunii administratorilor
1.4.Evoluția principalilor indicatori
Realitățile societății moderne ne arată că, odată cu dezvoltarea economiei pe piață și sporirea gradului de complexitate a acesteia, trebuie să se dezvolte corespunzător- ca arie, conținut și operativitate – și informația economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situația patrimonială a unității și rezultatele activității economico-financiare.
Ținerea contabilității reprezintă pentru o unitate patrimonială indiferent de forma ei de organizare nu numai o obligație juridică, ci și o necesitate a mijloacelor de probă și control. Contabilitatea contribuie la controlul eficienței gestiunii, la alegerea investițiilor, la fixarea prețurilor și determinarea rezultatului.
Pe lângă contabilitate, analiza economico-financiară, reprezintă un element principal ăn diagnosticarea echilibrului societății.
Din analiza economico-financiară a S.C. TUBOPLAST S.A., exemplificăm cațiva indicatori care arată situația favorabilă a societății la sfârșitul anului 2001.
Indicatori de echilibru financiar
Situația neta reprezintă diferența dintre activul total și datoriile totale contractate, dă o primă evaluare a unității patrimoniale = 7661 mil lei
Fondul de rulment reprezintă surplusul de surse permanente, care poate fi folosit pentru finanțarea activelor circulante = –825.156mii lei. În acest caz unitatea are nevoie de împrumuturi pe termen lung pentru nevoi de finanțare pe termen scurt.
Lichiditatea întreprinderii reprezintă o altă formă a echilibrului financiar = 101,02%
Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderi de a face față angajamentelor sale în caz de lichidare, ceea ce înseamnă încetarea activității și punerea în vânzare a activelor sale. = 30 %
Indicatori de rentabilitate
Rata rentabilității comerciale caracterizează eficiența politicii firmei în domeniul utilizării capitalurilor, se calculează ca raport între rezultatul net al exercițiului la cifra de afaceri = 1,25 %
Rata rentabilității financiare apreciază eficiența investiției de către posesorii de capital, se calculează ca raport între rezultatul net și capitalul propriu = 10,49 %.
Rata rentabilității economice măsoară performanțele activului total al firmei, pornind de la un rezultat economic și ansamblul mijloacelor utilizate = 2,45 %
1.5. Structura organizatorică
Administrarea societății este realizată de către Consiliul de administrație alcătuit din trei membrii și ale cărui decizii privesc :
aprobarea strategiilor societății pe termen mediu și lung
aprobarea resurselor necesare pentru realizarea strategiilor
aprobarea structurii organizatorice a societății, etc.
Consiliului de administrație este direct subordonat Directorul executiv, care răspunde printre altele și de elaborarea strategiilor firmei, de coordonarea activității generale a societății, a compartimentelor societății, organizează și conduce prin delegarea competențelor toate activitățile tehnice, economice, sociale și de altă natură a societății.
Structura organizatorică a societății urmărește principiul eficientizării activității umane, astfel societatea este organizată pe compartimente, șefii de compartimente fiind subordonați directorului executiv.
1.5.1.Compartimentele societății
Compartimentul economic, este condus de directorul economic care are în subordine:
serviciul contabilitate
încadrare : șef serviciu, doi contabili
atribuții : realizarea evidențelor contabile, generarea rapoartelor contabile pentru utilizatorii interni și externi
serviciul financiar
încadrare : șef serviciu, un contabil și un casier
atribuții : urmărirea fluxului de numerar, a bugetului de venituri și cheltuieli, a surselor de finanțare, generarea rapoartelor specifice
serviciul de logistică și întreținere
încadrare : șef serviciu, un referent
atribuții : gestionarea bazei materiale a societății și întreținerea acesteia
serviciul resurse umane – salarizare
încadrare : șef serviciu, un referent
gestiunea problemelor de personal, salarizarea
Compartimentul comercial, este condus de directorul comercial și are în subordine :
serviciul aprovizionare – auto
încadrare : șef serviciu, agent vamal, șoferi
atribuții : asigurarea aprovizionării, efectuarea vămuirilor, gestioanrea parcului auto
serviciul ofertare – contractare
încadrare : șef serviciu, inginer proiecte licitații, doi economiști
atribuții : realizarea ofertelor către clienți și a ofertelor pentru licitații, negocierea contractelor cu clienții, urmărirea realizării contractelor
serviciul marketing
încadrare : șef serviciu, doi agenți marketing
atribuții : realizarea marketingului
serviciul vânzări
încadrare : șef serviciu, doi agenți vânzări, doi gestionari
atribuții : vânzarea directă, livrarea mărfurilor la clienți contractanți
secretariat
Compartimentul tehnic, este condus de Directorul tehnic și are în subordine:
serviciul contoare
încadrare : șef serviciu, șef echipă asamblări producție, doi muncitori calificați, șef echipă instalare, patru instalatori
atribuții : realizarea producției și a prestărilor de servicii în domeniul contoare
serviciul polietilenă
încadrare : șef serviciu, maistru, doi șefi echipă, patru muncitori calificați
atribuții : realizarea de rețele din conducte de polietilenă și PVC
serviciul dezvoltare – proiectare
încadrare : șef serviciu, responsabili t
încadrare : șef serviciu, responsabili tehnici, inginer proiectare
atribuții : asimilarea de produse noi
secretariat
Compartimentul metrologic este condus de coordonatorul metrologic, este subordonat direct directorului executiv, conform prevederilor legale, în vederea asigurării independenței sale. încadrare : responsabil laborator volume, responsabil laborator căldură, doi tehnicieni metrologi
atribuții : verificarea produselor vândute de societate din punct de vedere metrologic
1.5.2.Organigrama societății
Organigrama societății este prezentată în pagina următoare:
CAPITOLUL II BAZELE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE ȘI CONTROLUL BUGETELOR DE VENITURI ȘI CHELTUIELI
2.1. Obiectivele contabilității de gestiune
2.2. Raportul dintre contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune
2.3. Organizarea contabilității de gestiune îm România
2.4. Conținutul și structura bugetului de venituri și cheltuieli
2.5. Metode folosite în bugetarea veniturilor și cheltuielilor
2.6. Principiile organizării contabilității calculației costurilor
2.7. Documentele utilizate pentru evidența cheltuielilor de producție și desfacere a mărfurilor
2.1.Obiectivele contabilității de gestiune
Transformările economice-sociale ce au avut loc în țara noastră, după anul 1989, au determinat mutații importante și în domeniul financiar-contabil, acesta aflăndu-se într-un proces continuu de armonizare cu principiile și normele contabilității din țările cu economie de piată dezvoltată.
Cadrul legislativ din țara nostră a favorizat și favorizează schimbările notabile în domeniul doctrinei contabile. Astefel, s-au adus îmbunătățiri de substanță sistemului contabil prin alinierea acestuia prevederilor Directivelor a IV-a, a VII-a și a VIII-a ale Consiliului Comunității Europene și la standardele de contabilitate internaționale, aplicabile și ăn sistemul contabil vest-european continental.
Conform pct. 27 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilității nr. 82/1991, modificată și completată cu O.G. 61/2001, unitățile patrimoniale trebuie să organizeze obligatoriu contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității pe care o desfășoară.
Contabilitatea de gestiune, în calitate de disciplină științifică, înregistrază, urmărește și centralizează în expresie valorică și uneori cantitativă, în mod cronologic și sistematic, cu ajutorul mijloacelor proprii de lucru, fluxurile intrapatrimoniale ale unităților economice.
Contabilitatea de gestiune concură la furnizarea informațiilor privind elementele constitutive ale costurilor și rezultatelor, ceea ce prezintă interes deosebit pentru managerii unităților patrimoniale. Pentru realizarea acestor deziderate este importantă obținerea și utilizarea unor informații operative care să permită luarea de decizii fundamentate informațional. Obținerea acestor informații impune eforturi financiare însemnate pentru crearea și dezvoltarea sistemelor informaționale economice proprii, caracterizate prin elasticitate, flexibilitate, precizie și operativitate. În cadrul acestor sisteme informaționale un loc important îl ocupă contabilitatea în general și cea de gestiune în principal.
2.2.Raportul dintre contabilitatea financiară
și contabilitatea de gestiune
Dihotonomia dintre contabilitatea financiară și de gestiune privită prin
obiectivul fundamental : controlul condițiilor interne de producție prin intermediul analizei costurilor, vizează o dublă structurare a cheltuielilor:
Pe de o parte , după natura economico-financiară a cheltuielilor, componentă a contabilității financiare realizată într-o formă normată aflată sub egida organismelor naționale și internaționale în materie de normalizare a contabilității;
Pe de altă parte, după destinația cheltuielilor, componentă a contabilității de gestiune realizată într-o formă adaptabilă și definită ăn mod liber, nestandardizat, în funcție de opțiunile și specificul activității fiecărui agent economic.
Cheltuielile înregistrate după natura lor economică în contabilitatea
financiară sunt preluate și analizate în contabilitatea de gestiune după trei criterii interdependente:
Câmpul de aplicație al costului calculat :
funcțional
structural
operațional
Conținutul economic al costului calculat :
complet
partial
Momentul de referință al costului calculat :
prestabilit sau antecalculat
real sau efectiv
Analiza costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor unităților economice
productive prin prisma celor trei criterii enuntațe mai sus trebuie să permită furnizarea infomațiilor cu privile la următoarele elemente:
Raportul dintre cheltuielile perioadei reflectate în contabilitatea financiară și costurile produselor, lucrărilor și serviciilor reflectate în contabilitatea de gestiune.
Raporturile dintre:
costurile variabile și fixe
costurile directe și indirecte
costurile eficiente și neeficiente ale produselor,
reflectate îndeosebi de contabilitatea de gestiune
Simbioza dintre contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune, prin
prisma celor prezentate mai sus, poate fi pusă în evidență schematic, conform figurii nr.1.1.
Privită ca disciplină științifică contabilitatea trebuie să asigure două categorii de informații și anume:
informații publice
informații confidențiale
Informațiile publice sunt de regulă sistematizate în documente de sinteză contabilă cum ar fi :
bilantul contabil
contul de profit și pierdere
rapoartele explicative și altele,
fiind destinate, in principal , utilizatorilor din afara unității patrimoniale, respectiv asociaților sau acționarilor, clienților și furnizorilor, organelor financiare și de credit, administrației de stat, îndeosebi celei fiscale și necesităților de agregare a soldurilor intermediare de gestiune în sistemul conturilor naționale.
Aceste informații sunt asigurate de contabilitatea financiară. Contabilitatea financiară prin obiectul său nu asigură calcului costului produselor, lucrărilor și serviciilor executtate și nici nu permite analiza rentabilitatii acestora.
Informațiile confidențiale, care sunt sistematizate de regulă în documente
și analize destinate uzului intern al managerilor unităților patrimoniale de la diferite nivele organizatorice. Numai pe baza acestor informații este posibilă luarea în timp oportun a tuturor tipurilor de decizii care să permită adaptabilitatea unității la condițiile pieței concurențiale, la contracararea factorilor perturbatori exogeni și endogeni ai fiecărei unității patrimoniale.
Organizarea și conducerea unei contabilității de gestiune care să ofere această categorie de informații nu poate fi impusă agenților economici prin norme obligatorii, ei au o autonomie totală în organizarea și conducerea unor evidențe care să le furnizeze informațiile cu caracter confidențial.
Contabilitatea de gestiune trebuie să permită realizarea următoarelor obiective:
Analiza cheltuielilor de exploatare și evoluția lor.
Compararea acestor cheltuieli cu previziunile sau normele prestabilite, precum și analiza și găsirea cauzelor care le-au generat.
Furnizarea informațiilor necesare evaluării unor componente de activ, cum ar fi : imobilizările executate în regie proprie, lucrările și producția în curs de execuție.
Furnizarea datelor necesare elaborarii și urmăririi bugetelor de venituri și cheltuieli.
Realizarea contabilității analitice a stocurilor pentru a asigura integritatea patrimoniului.
Fluxurile reale și informaționale din interiorul unității patrimoniale sunt prezentate conform figurii nr.1.2.
2.3.Organizarea contabilității de gestiune în România
Potrivit normelor contabile românești "modul de organizare a contabilității interne de gestiune este la latitudinea fiecărei unității patrimoniale, în funcție de specificul activității și nevoile proprii ale acesteia".
Planul de conturi general din Romania a rezervat, reglementar, pentru contabilitatea de gestiune un sistem minimal de conturi, a căror utilizare permite contabilizarea doar a unor operațiuni:
preluarea din contabilitatea financiară a cheltuielilor ce urmează a fi încorporate în costuri;
înregistrarea, urmărirea și controlul cheltuielilor bugetate în structurile:
cheltuieli directe pe produse , lucrări și servicii îndustriale
cheltuieli indirecte pe secții, activității;
înregistrarea, urmărirea și controlul producției fabricate în decursul unei perioade de calculație a costurilor, în așa-zisele prețuri de înregistrare care, în funcție de opțiuni ar putea fi : costuri antecalculate ( normate, standard ) sau prețuri de vânzare ( en-gross, en detail );
înregistrarea, urmărirea și controlul producției aflate în curs de execuție , la sfârșitul unei perioade de calculație a costurilor, evaluată în costuri efective sau reale;
înregistrarea, urmărirea și controlul diferențelor dintre costurile efective ale producției fabricate și prețurile de înregistrare ale acesteia.
Planul de conturi general din România a instituit trei grupe de conturi și anume :
grupa 90 "Decontări interne", în care s-au instituit trei conturi și anume:
901 ,,Decontări interne privind cheltuielile’’
902 ,,Decontări interne privind producția obținută’’
903 ,,Decontări interne privind diferențele de preț’’
grupa 92 ,,Conturi de calculație’’, în care s-au instituit cinci conturi operaționale și anume:
921 ,,Cheltuielile activității de bază’’
922 ,,Cheltuielile activităților auxiliare’’
923 ,, Cheltuieli indirecte de producție’’
924 ,,Cheltuieli generale de administrație’’
925 ,,Cheltuieli de desfacere’’
grupa 93 ,, Costul producției’’, în care s-au instituit două conturi tranzitorii ale informației furnizate de contabilitatea de gestiune și anume:
931 ,,Costul producției obținute’’
933 ,,Costul producției în curs de execuție’.
Fiecare din aceste conturi au roluri și funcții contabile distincte.
Contul 901 ,,Decontări interne privind cheltuielile’’ este un cont sintetic
operațional, de gradul I, care joacă rolul unui cont oglindă sau de reflectare a cheltuielilor preluate din contabilitatea financiară în contabiliatea de gestiune, în corespondență cu debitul conturilor de calculație în funcție de clasificarea cheltuielilor în directe și indirecte, concomitent cu individualizarea cheltuielilor directe pe produse, lucrări sau servicii, iar a celor indirecte pe secții, activități.
Formula contabilă este:
_________________________________x________________________________
% = 901,,Decontări interne privind cheltuielile’’
921,,Cheltuielile activității de bază’’
922,,Cheltuielile activităților auxiliare’’
923,,Cheltuieli indirecte de producție’’
924,,Cheltuieli generale de administrație’’
925,,Cheltuieli de desfacere’’
_________________________________x_________________________________
Debitul contului preia global la sfârșitul perioadei de calcuație a costurilor, de regulă luna calendaristică, prețul de ănregistrare a produselor fabricatem, lucrărilor executate și serviciilor prestate, precum și diferențele globale dintre prețurile de înregistrare și costurile efective ale produselor, lucrărilor și serviciilor.
Formula contabilă este:
_________________________________x_________________________________
901,,Decontări interne privind cheltuielile’’= % 931,,Costul producției obținute’’
903,,Decontări interne privind diferențele de preț’’
_________________________________x_________________________________
Dacă acest cont este dezvoltat în analitic pe produse, lucrări sau servicii,
debitul contului 901 indică costul efectiv al acestora în structura de preț la care se adaugă algebric rezultatul economico-financiar, respectiv profitul sau pierderea realizat pe fiecare produs, lucrare sau serviciu.
Contul 902 ,,Decontări interne privind producția obținută’’, este un cont sintetic de gradul I, care se detaliază în analitice până la nivel de obiect de evidență și calcul al costului, respectiv produs, lucrare și/ sau serviciu industrial. Cu ajutorul acestui cont se calculează diferențele dintre prețurile de înregistrare și costurile efective.
În creditul contului se înregistrează prețul de vînzare al producției obținute
prin formula contabilă:
________________________________x__________________________________
931,,Costul producției obținute’’ = 902,,Decontări interne privind producția obținută’’
________________________________x__________________________________
La sfîrșitul perioadei de calculație a costurilor, contul 902 se debitează cu costurile , directe și indirecte ,efective ale producției terminate, prin formula contabilă:
________________________________x__________________________________
902,,Decontări interne privind producția obținută’’ = %
921,,Cheltuielile activității de bază’’
922,,Cheltuielile activităților auxiliare’’
923,,Cheltuieli indirecte de producție’’
924,,Cheltuieli generale de adm.’’
925,,Cheltuieli de desfacere’’.
________________________________x__________________________________
În urma acestor înregistrări soldul contului 902 reprezintă diferențele dintre prețurile de înregistrare, de regulă prețul de vanzare și costurile efective ale produselor fabricate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate, cu care se creditează, prin formula contabilă :
________________________________x__________________________________
903,,Decontări interne privind diferențele de pret,, = 902,, Decontări interne privind
diferențele de pret,, producția obținută’’
________________________________x__________________________________
Contul 903 ,,Decontări interne privind diferențele de preț, este un cont sintetic de gradul I, care se poate detalia pe mai multe trepte de analitice oferind largi posibilității de analiză a diferențelor de preț până la nivel de element de cheltuială a fiecărui obiect de evidență și calcul al costului. Este un cont de transfer a diferențelor de preț între contul 902 și debitul contului 901. Este utizat numai la sfarșitul perioadei de calculație, având următoarele corespondențe contabile, în urma cărora se soldează:
___________________________________x_______________________________
903,,Decontări interne privind = 902,,Decontări interne diferențele de pret’’ privind producția obținută’’
___________________________________x_______________________________
Se creditează, concomitent, cu aceleași diferențe, prin formula contabilă:
____________________________________x______________________________
901,,Decontări interne privind = 903,,Decontări interne
cheltuielile’’ privind diferențele de preț’’ ____________________________________x______________________________
Contul 921 ,,Cheltuielile activității de bază’’, este un cont sintetic de gradul I, care se poate detalia în conturi operaționale de gradul II, pe fiecare element de cheltuială prevăzut în bugetul costurilor produselor, lucrărilor sau serviciilor industriale pe articole de calculație. Se utilizează pentru înregistrarea, urmărirea și controlul, în contabilitatea de gestiune, a bugetelor de cheltuieli directe, elaborate pe fiecare produs, pentru care se instituie câte un cont analitic distinct.
Contul 922 ,,Cheltuielile activităților auxiliare’’, este un cont sintetic de gradul I, care se poate detalia în conturi operaționale de gradul II, la nivel de element de cheltuială sau articol de calculație prevăzut în antecalculația pentru producția auxiliară a unității. Aceste conturi sintetice se desfășoară în analitice pe fiecare fel de activitate auxiliară organizată în unitate, iar în cadrul acestora pe produsele, lucrările și serviciile ce constituie obiect al activității auxiliare a unității. Se utilizează pentru înregistrarea, urmărirea și controlul execuției bugetelor de cheltuieli directe ale activităților auxiliare. În cazul secțiilor cu producție omogenă poate fi utilizat câte un singur cont analitic pentru înregistrarea globală atât a cheltuielilor directe, cât și a celor indirecte, iar în cazul producției auxiliare neomogene trebuie să se instituie conturi analitice pentru cheltuielile directe ale fiecărui produs, lucrare și serviciu ce fac obiectul de activitate al fiecărei secții auxiliare.
Contul 923 ,,Cheltuieli indirecte de producție’’ este un cont sintetic de gradul I, care se poate detaliape conturi operaționale de gradul II, aferente fiecărui element primar de cheltuială prevăzut în bugetul cheltuielilor indirecte sau, dacă unitatea optează, pe articole de calculație. Dacă unitatea are o singură secție de producție, nu este necesară detalierea în conturi analitice pe locuri de cheltuială, fiind satisfăcătoare doar detalierea în conturi operaționale de gradul II aferente fiecărui element sau articol de cheltuială. Dacă în cadrul unității sunt mai multe secții, deschiderea pentru fiecare dintre acestea a unui cont analitic devine obligatorie pentru a forma costul de secție al fiecărui produs, lucrare sau serviciu. Aceasta presupune utilizarea unor criterii convenționale de repartizare a acestor cheltuieli pe obiecte de evidență și calcul al costurilor. Este utilizat pentru înregistrarea, urmărirea și controlul bugetelor de cheltuieli indirecte cu întreținerea și funcționarea utilajelor și a cheltuielilor comune ale fiecărei secții de bază și/ sau auxiliare.
Contul 924 ,,Cheltuieli generale de administrație’’ este un cont sintetic de gradul I, care se poate detalia în conturi operaționale de gradul II, aferente fiecărui element de cheltuială. Dacă unitatea optează pentru urmărirea cheltuielilor pe articole de calculație, toate cheltuielile de administrație și conducere a unității se include la un singur articol de calculație cu aceeași denumire. Se utilizează pentru înregistrarea, urmărirea și controlul bugetului cheltuielilor administrativ-gospodărești, de organizare și conducere a unității, care sunt dublu indirecte, atât față de produsele fabricate, lucrările executate și serviciile prestate, cât și față de substructurile organizatorice: secții, ateliere, în care acestea se obțin.
Contul 925 ,,Cheltuieli de desfacere’’, este un cont sintetic de gradul I, care se poate detalia în conturi operaționale de gradul II corespunzător fiecărui element de cheltuialăprezăzut în bugetul cheltuielilor de desfacere. Se utilizează pentru înregistrarea, urmărirea și controlul global sau pe unități operative a cheltuielor efectuate în legătură cu desfacerea producției, cum ar fi : cheltuielile cu ambalarea produselor după oredarea lor la magazie, cheltuieli de transport cînd mărfurile circulă pe cheltuiala producîtorului; cheltuieli de manipulare, depozitare, înmagazinare, conservare, asigurare și perisabilități legale și alte cheltuieli legate de desfacerea producției marfă fabricate.
Toate aceste conturi se debitează în cursul unei perioade de calculație a costurilor ( lună calendaristică) prin creditul contului 901,, Decontări interne privind cheltuielile’’ cu cheltuielile efective, preluate din contabilitatea financiară.
Formula contabilă este următoarea:
___________________________________x_______________________________
% = 901 ,,Decontări interne
privind cheltuielile’’
921 ,,Cheltuielile activității de bază’’
922 ,,Cheltuielile activităților auxiliare’’
923 ,,Cheltuieli indirecte de producție’’
924 ,,Cheltuieli generale de administrație’’
925 ,, Cheltuieli de desfacere’’
_______________________________x___________________________________
La sfarșitul perioadei de calculație se separă, prin metoda directă (inventariere) sau indirecă (contabilă), din totalul cheltuielilor efective, cheltuielile aferente producșiei neterminate care se înregistrează, prin formula contabilă :
________________________________x_________________________________
933 ,,Costul producției în curs’’ = %
921 ,,Cheltuielile activității de bază’’
922 ,,Cheltuielile activităților auxiliare’’
923 ,,Cheltuielile indirecte de producție’’
924 ,,Cheltuielile generale de
administrație’’
925 ,,Cheltuieli de desfacere’’
________________________________x__________________________________
În urma acestei separări a cheltuielilor efective aferente producției neterminate, soldurile conturilor din grupa 92 ,,Conturi de calculație’’ reflectă cheltuielile efective aferente producției terminate, care se transferă pe produse fabricate, lucrări executate și servicii prestate, în debitul contului 902 ,,Decontări interne privind producția obținută’’, prin formula contabilă:
_________________________________x_________________________________
902 ,,Decontări interne privind producția = %
obținută’’
921 ,,Cheltuielile activității de bază’’
922 ,,Cheltuielile activităților auxiliare’’
923 ,,Cheltuieli indirecte de producție’’
924 ,,Cheltuieli generale de administrație’’
925 ,,Cheltuieli de desfacere’’
_________________________________x_________________________________
Contul 931 ,,Costul producției obținute’’ este un cont sintetic de gradul I, care trebuie detaliat în analitic corespunzător contului 902. În analitic contul se desfășoară pe fiecare produs, lucrare sau serviciu obținut de unitatea industrială atât pentru producția de bază, cât și
pentru cea auxiliară. Este utilizat pentru tranzitarea prețului de înregistrare ( de regulă prețul de vânzare) al producției obținute între contul 902 și contul 901.
Contul 931, în cursul perioadei de calculație, se debitează pe măsura obținerii producției, cu prețul de înregistrare a acesteia, prin formula contabilă:
_________________________________x_________________________________
931 ,,Costul producției obținute’’ = 902 ,,Decontări interne privind producția obținută’’
_________________________________x_________________________________
Se creditează la sfărșitul perioadei de calculație prin translocarea soldului său în debitul contului 901, prin formula contabilă :
__________________________________x________________________________
901 ,,Deocntări interne privind = 931 ,,Costul producției obținute’’
cheltuielile’’
__________________________________x________________________________
Contul 933 ,,Costul producției în curs de execuție’’ este un cont sintetic de gradul I, care se poate desfășura în conturi operaționale de gradul II aferente fiecărui element primar de cheltuială, iar în cadrul acestora detalierea trebuie realizată cu ajutorul conturilor analitice pe fiecare produs, lucrare sau serviciu în curs de execuție. Se utilizează doar la sfîrșitul perioadei de calculație pentru a separa cheltuielile efective ale producției neterminate de cele aferente producției terminate. Acest cont se debitează cu cheltuielile afective, directe și indirecte, aferente producției neterminate, prin formula contabilă:
_________________________________x_________________________________
933 ,,Costul producției în curs de = %
execuție’’
921 ,,Cheltuielile activitîții de
bază’’
922 ,,Cheltuielile activităților
auxiliare’’
923 ,,Cheltuieli indirecte de
preoducție’’
924 ,,Cheltuieli generale de
administrație’’
925 ,,Cheltuieli de desfacere’’
__________________________________x________________________________
În următoarea perioadă de calculație a costurilor, cheltuielile aferente producției în curs, separate anterior în contul 933, sunt preluate ca solduri inițiale în conturile din grupa 92 prin formula contabilă:
__________________________________x________________________________
% = 933 ,,Costul producției în curs de
execuție’’
921 ,,Cheltuielile activității de bază’’
922 ,,Cheltuielile activităților auxiliare’’
923 ,,Cheltuieli indirecte de producție’’
924 ,,Cheltuieli generale de administrație’’
925 ,,Cheltuieli de desfacere’’
____________________________________x______________________________
Schema generală de organizare a contabilității de gestiune este prezentată în figura 1.3.
2.4.Conținutul și structura bugetului de venituri și cheltuieli
la societățile comerciale
Bugetele de venituri și cheltuieli au drept scop ținerea sub control a activității agenților economici prin intermediul prognozării și urmăririi cheltuielilor ce pot fi acoperite din venituri sau din alte resurse, punând în evidență posibilitățile de finanțare a cheltuielilor diferitelor structuri organizatorice, precum și a unității patrimoniale. Bugetele de venituri și cheltuieli sunt expresia financiară și calitativă a unor programe de acțiune. Prin programele de acțiune sunt fixate obiectivele de atins, exprimate, de regulă, în etaloane de măsură fizice, precum și mijloacele financiare, materiale și umane necesare pentru realizarea lor.
Bugetul de venituri și cheltuieli al societăților comerciale care trebuie întocmit obligatoriu annual și care cuprinde următoarele componente:
Bugetul activității generale;
Bugetul activității de producție;
Bugetul activității de trezorerie;
Bugetul activității de încasări și plăți în valută, dacă este cazul;
Bugetul activității de investiții;
Repatizarea profitului
Principalii indicatori economici și financiari.
Bugetul activității generale conține informații privind veniturile, cheltuielile și rezultatele preconizate a se realiza într-un exercițiu financiar pe ansamblul unității patrimoniale, comparativ cu exercițiul financiar precedent. Realizările exercițiului financiar precedent s-ar putea elabora pe baza datelor din contabilitatea financiară, urmând ca preliminările exercițiului financiar curent să fie estimate global în funcție de indicele de modificare a volumului fizic al activității, calculat în baza relației:
în care: Iv – indicele modificării volumului fizic al activității;
Q1 – volumul fizic al activității în exercițiul financiar curent;
Q2 – volumul fizic al activității în exercițiul financiar precedent.
Folosirea acestui procedeu ar asigura rezultate acceptabile, numai dacă ar exista:
stabilitate absolută a activităților sortimentului producției, a condițiilor tehnico-economice în care se realizează producția și a prețurilor posibilități de exprimare într-o singură unitate de măsură fizică a întregii activități desfășurate de unitatea patrimonială;
posibilități de separare a veniturilor și a cheltuielilor în variabile, semivariabile și fixe, urmând ca indicele de modificare a volumului fizic al activității să se aplice numai asupra veniturilor și cheltuielilor variabile.
Bugetul activității de producție furnizează informații privind producția marfă pe structură, costul de producție cu precizarea elementelor încorporate în acesta, rezultatele prognozate, materializate în profit sau pierdere, recapitulația costurilor totale cu defalcarea pe cheltuieli materiale, cu manca vie și alte cheltuieli.
Bugetul activității de producție presupune, într-o primă fază, stabilirea programului de producție, și antecalculul costurilor în structurarea cheltuielilor identificabile, cum sunt cele cu materiale, manopera și eventual amortizarea utilajelor direct afectabile și neidentificabile sau indirecte.
Rezultatele antecalculației costurilor permit elaborarea cel puțin a patru bugete care trebuie să stea la baza elaborării ,,Bugetului activității de producție’’ și anume :
Bugetul cheltuielilor directe cu materiile prime și materialele;
Bugetul cheltuielilor directe cu manopera;
Bugetul cheltuielilor cu amortizările utilajelor direct afectabile;
Bugetul cheltuielilor indirecte de producție;
Bugetul cheltuielilor generale de administrație;
Bugetul cheltuielilor de desfacere sau comercializare
Bugetul activității de trezorerie reprezintă o sinteză a resurselor proprii, grupate
în funcție de proveniență, precum și destinația resurselor pe principalele activității care generează cheltuieli și plăți, avînd ca scop stabilirea modalităților de asigurare a echilibrului necesar desfășurării în condiții normale a activitîții unității. Elaborarea acestui buget, impune două faze importante:
Previzionarea încasărilor și plăților
Determinarea și acoperirea soldurilor de trezorerie care rezultă din compararea încasărilor și plăților.
Elaborarea bugetului activității de trezorerie presupune existența a trei documente de evidență și previziune:
Bilanțul de deschidere,
Contul de rezultate previzionle,
Bilanțul previzional.
În structura ,,Bugetului de venituri și cheltuieli’’ s-au introdus și două componente care furnizează unele informații suplimentare cu privire la preliminarea repartizării profitului net și relațiile de calcul a principalilor indicatori economico-financiari.
Repartizarea profitului net prin care se prevede modul de repartizare previzionat al profitului net pe destinații, în anul curent, comparativ cu anul precedent, având în vedere prevederile legale și hotărârile anticipate ale adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților.
Principali indicatori economico-financiari cuprinde indicatorii economici și financiari ce permit caracterizarea în detaliu a unității economice, permițând utilizatorului multiple modalități de intervenție și acțiune pentru a asigura creșterea valorii întreprinderii, limitând la minimum dependenșa unității și riscul dacă se promovează și respectă exigențele gubetării financiare.
Indicatorii prevăzuți în acest formular se prezintă în tabelul nr. 1.4.
2.5. Metode folosite în bugetarea veniturilor și cheltuielilor
Pentru bugetarea veniturilor și cheltuielilor se pot folosi mai multe metode, dintre care cele mai uzitate sunt :
Metoda analitică,
Metoda sintetică,
Metoda corelării interbugete sai interplanuri.
Metoda analitică constă în fundamentarea fiecărui element de venit sau de cheltuială bugetat pe baza unor modele relaționale de tipul unei funcții de una sau mai multe variabile. Pentru bugetarea veniturilor, a cheltuielilor pe purtători de cheltuieli se utilizează frecvent următoarele procedee de calcul matematic:
Procedeul ponderii cantităților cu prețurile sau tarifele utilizat pentru dimensionarea acelor elemente de venit și cheltuială care sunt generate de mărimi de referință exprimate cantitativ.
Procedeul aplicării unor cote procentuale asupra unor valori absolute se folosește pentru begetarea unor elemente de venituri și cheltuieli a căror mod de calcul este autorizat de practici consacrate sau de legislația economică, financiară ți fiscală în vigoare.
Modelul general de calcul este:
În care :
Eb – elementul de venit sau cheltuială bugetat
Vab – valoarea absolută
Cp – cota procentuală.
Procedeul abonamentelor sau al defalcării veniturilor și cheltuielilor în raport cu numărul perioadelor de gestiune constă în raportarea sumei totale a veniturilor și cheltuielilor ce se referă la mai multe perioade de gestiune, la numărul acestora.
Acest procedeu se utilizează pentru determinarea cotelor părți din veniturile
constate în avans, din cheltuielile anticipate și din rezervele pentru cheltuiele preliminate ce urmează a fi incluse în veniturile, respectiv cheltuielile perioadei de gestiune curente. Cu ajutorul acestui procedeu se asigură practic delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor.
Procedeul statistico-experimental se folosește pentru bugetarea veniturilor și cheltuielilor care nu pot fi stabilite pe altă cale, bazându-se pe luarea în considerare, cu sau fără vreun corectiv a veniturilor și cheltuielilor similare din perioadele anterioare.
Metoda sintetică se bazează pe folosirea unor normative economico-financiare
cu caracter complex. Variante ale metodei sintetice sunt :
Metoda realizărilor multianuale, pe ultimii 5-10 ani;
Metoda realizărilor perioadei imediat precedente ajustate cu influența factorilor previzibili a acționa în perioada bugetată.
2.6. Principiile organizării contabilității calculației costurilor
Pentru obținerea unui cost care să reflecte cât mai real consumurile de muncă vie și materializată necesare pentru obținerea producției este necesară luarea în considerare a următoarelor principii:
Principiul separării cheltuielilor care privesc producția de cele care nu sunt legate de fabricarea acesteia. De exemplu sunt: cheltuielile cu lucrările de investiții realizate în producție proprie, cele privind aprovizionările, cele cu gospodărirea fondului de locuințe ale unității, cele cu întreținerea și funcționarea cantinelor, cele cu ănlăturarea calamităților naturale, cu pierderi din debitori insolvabili.
Principiul delimitării în timp a cheltuielilor. Cheltuielile de producție trebuiesc incluse pe costuri în perioada de gestiune, când are loc fabricarea produselor de care acestea sunt legate, indiferent de momentul efectuării lor.
Principiul delimitării în spațiu a cheltuielilor, care se realizează, de obicei în două faze:
Prin delimitarea cheltuielilor pe prinncipalele funcții ale unității, cum ar fi:
comercială, producție, personal, administrativă,financiar-contabilă.
Prin delimitarea cheltuielilor de producție pe structurile tehnico-organizatorice sectii principale, auxiliare, conexe.
Principiul delimitării cheltuielilor productive de cele neproductive, respectiv a celor generatoare de valoare economică de cele care exprimă gospodărirea necorespunzătoare și managementul ineficient al producției. Un exemplu ar fi: depășirile de consumuri specifice la materiale, utilizarea unor materiale de alte dimensiuni față de cele prevăzute în norme, depășirile de cheltuieli normate cu salariile datorită abaterilor de la tehnologiile de fabricație, pierderile din rebuturi, din întreruperea procesului de fabricație, lipsurile și pierderile din deteriorarea stocurilor.
Principiul delimitării cheltuielilor aferente producției terminate de cele aferente producției în curs de execuție. Stabilirea și mai ales evaluarea corectă a producției neterminate are implicații pentru determinarea exacvtă a costurilor producției terminate căt și pentru realitatea rezultatelor economico-financiare prezentate în documentele de sinteză contabilă.
Pentru programarea în timp a lucrărilor de calculație a costurilor prezintă
importanță graficul de executare a lucrărilor.
În ceea ce privește mijloacele tehnico-contabile utilizate, prezintă o mare importanță folosirea mijloacelor moderne de prelucrare a datelor contabile privind costurile, care permit executarea la timp a lucrărilor, tratarea multicriterială a informațiilor privind cheltuielile, în condițiile obținerii unor informări de calitate.
2.7. Documentele utilizate pentru evidența
cheltuielilor de producție și desfacere a mărfurilor.
Documentele utilizate pentru evidența cheltuielilor de producție și a desfacerii marfurilor diferă de la o unitate la alta, datorită particularităților tehnologiilor de fabricație, a deosebirilor în organizarea internă, a gradului de dotare cu mijloace de prelucrare automată a datelor, a pretențiilor factorilor de decizie de la diferite nivele organizatorice.
Pentru evidența cheltuielilor de producție sunt utilizate documente care se pot împărți în două categorii:
Documente comune pentru toate subramurile productive
Documente specifice fiecărei unități industriale.
Din categoria documentelor comune ar face parte :
Bonul de consum
Listele de consumuri specifice
Planul de operații
Extrasele de manoperă
Statul de plată
Avizul de însoțire
Liste de inventar.
Bonul sau notă de predare, transfer, restituire
Comanda de fabricație
Raportul de fabricație
Notă de rebut
Certificat de calitate
Fișă de postcalcul
Fișă de cost analitic pentru costuri efective pe comenzi sau produs.
Centralizatorul pentru pregătirea datelor în vederea înregistrării lor în contabilitatea de gestiune. Situații de repartizare și regularizare a cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară și preluate în contabilitatea de gestiune.
Pentru evidența desfacerii marfurilor sunt utilizate următoarele documente
Nota de recepție și constatare de diferențe
Fișă de magazie
Registrul stocurilor
Factură fiscală
Chitanță fiscală
Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale :
a) denumirea documentelor;
b) denumirea și sediul unității patrimoniale care întocmește documentul;
c) numărul și data întocmirii acestuia;
d) menționarea părților care participă la efectuarea operației patrimoniale ( când este cazul )
e) conținutul operației patrimoniale, iar în cazurile necesare și temeiul legal al efectuării ei;
f) datele cantitative și valorice aferente operației efectuate;
g) numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care le-au întocmit,
vizat și aprobat, după caz;
h) alte înscrieri menite să asigure consemnarea completă a operațiilor efectuate.
Înscrierea datelor în documentele justificative și în registrele contabile se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată, astfel încât acestea să fie lizibile, nefiind admise ștersături, răzături, modificări sau alte asemenea procedee, precum și lăsarea de spații libere între operațiile înscrise în acestea.
AVIZ DE INSOTIRE
(cod 14 – 3 – 6A)
Formular cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare.
Tipărit in blocuri cu cite 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite – albastru,exemplarul 1 , rosu , exemplarul 2 ,verde,exemplarul 3.
1.Servește ca:
-document de însoțire a mărfii pe timpul transportului:
-document ce stă la baza întocmirii facturii;
-dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta ,dispersate teritorial, ale aceleiași unități;
-document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleiași unități în cazul transferului.
2.Se intocmește în trei exemplare de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrarii produselor , mărfurilor sau altor valori materiale , datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facandu-se mentiunea"Urmeaza factura"
In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale dispersate teritorial,avizul de insotire a marfii va purta mentiunea "Fara factura".
Se emite,pe masura livrarii,de catre compartimentul desfacere,care semneaza pentru intocmire.
Pe avizul de insotire a marfii,emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vanzare in regim de consignatie ,se face mentiunea "Pentru prelucrare la terti"
sau "Pentru vanzare in regim de consignatie", dupa caz , etc.
In celelalte situatii decit cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.
3.Circula :
*la furnizor:
-la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului,pentru semnare de primire (exemplarul 1)
-la compartimentul desfacere , pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evisentele acestuia si pentru intocmirea facturii(exemplarele 2 si 3)
-la compartimentul financiar-contabil,atasat la factura(exemplarul 3)
*la cumparator:
-la magazie , pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite,dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor(exemplarul 1)
-la compartimentul aprovizionare,pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia (exemplarul 1)
-la compartimentul financiar-contabil,pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica,atasat la factura(exemplarul 1)
In cazul valorilor materiale prelucrate la terti ,pe exemplarul respectiv se face mentiunea "Din prelucrare la terti"
4.Se arhiveaza:
*la furnizor:
-la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
-la compartimentul financiar-contabil,atasat la exemplarul 3 al facturii(exemplarul 3)
*la cumparator
-la compartimentul financiar-contabil,atasat la exemplarul 1 al facturii(exemplarul 1)
CHITANTA
(cod 14 – 4 – 1 )
Formular cu regim special de tiparire ,inseriere si numerotare.
Tiparit in carnete cu cate 100 de file.
1.Serveste ca:
-document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;
-document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate.
2.Se intocmeste in doua exemplare ,pentru fiecare suma incasata,de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
3.Circula la depunator (exemplarul 1,cu stampila unitatii).Exemplarul 2 ramane in carnet,fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.
4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contavil,dupa utilizarea completa a carnetului(exemplarul 2).
FACTURA FISCALA (cod 14 – 4 – 10/A)
si FACTURA (cod 14 – 4 – 10/aA)
Formular cu regim special de inseriere si de numerotare .
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file,formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
albastru-exemplarul 1,rosu-exemplarul 2,verde-exemplarul 3.
1.Serveste ca:
-document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate,a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
-document de insotire a marfii pe timpul transportului;
-document de incarcare in gestiunea primitorului;
-document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
2.Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul,in trei exemplare,la livrarea produselor si a marfurilor,la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor,de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare , a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de compartimentul emitent.
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale ,produsele si marfurile livrate sunt insotite,pe timpul
transportului,de avizul de insotire a marfii.In vederea corelarii documentelor de livrare , numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.
Factura fiscala (cod 14-4-10/A)se intocmeste numai de catre platitorii de TVA.In Factura,bunurile,lucrarile executate sau serviciile prestate se inscriu in coloana 1 ,grupate pe cote de TVA.
Factura(cod 14-4-10/aA)se intocmeste de catre unitatile patrimoniale neplatitoare de TVA.
3.Circula:
*la furnizor:
la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele);viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3;
-la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii(toate exemplarele);
-la compartimentul desfacere,in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor(exemplarul 2 al facturii,la care se anexeaza dispozitia de livrare);
-la compartimentul financiar-contabil,pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3)
*la cumparator:
-la compartimentul aprovizionare,pentru confirmarea operatiunii,avand atasat exemplaruldin avizul de insotire a marfii care a insotit produsul sau marfa,daca este cazul, inclusiv nota de receptie si constatare de diferente ,in cazul in care marfa nu a fost insotita de factura pe timpul transportului(exemplarul 1 );
-la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei(exemplarul 1 ,impreuna cu avizul de insotire a marfii,inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente,dupa caz);
-la compartimentul financiar-contabil,pentru acceptarea platii,precum si pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1,impreuna cu avizul de insotire a marfii,inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente,dupa caz).
4.Se arhiveaza:
*la furnizor:
-la compartimentul desfacere(exemplarul 2)
-la compartimentul financiar-contabil(exemplarul 3)
*la cumparator:
-la compartimentul financiar-contabil(exemplarul 1 ).
BON DE COMANDA – CHITANTA
(cod 14 – 4 – 11 si cod 14 – 4 – 11/a)
Formular cu regim special de tiparire , inseriere si numerotare.
Tiparit in carnete cu cate 75 de file.
1.Serveste ca document pentru:contractarea serviciilor,confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat,dupa caz,incasarea sumei de la client ,determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate.
Bonul de comanda-chitanta(cod 14-4-11)se intocmeste numai de catre platitorii de TVA.
2.Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatea prestatoare.
3.Circula:
-exemplarul 1 ,la compartimentul financiar-contabil;
-exemplarul 2 se preda clientului;
-exemplarul 3 ramane in carnet.
4.Se arhiveaza:
-exemplarul 1,la compartimentul financiar-contabil;
-exemplarul 3 ramane in carnet.
PROCES VERBAL DE RECEPTIE(cod 14 – 2 – 5)
PROCES VERBAL DE RECEPTIE PROVIZORIE(cod 14 – 2 – 5/a)
PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE (cod 14 – 2 – 5b)
PROCES VERBAL DE RECEPTIE FINALA(cod 14 – 2 – 5/c)
Se foloseste de catre regiile autonome,societatile comerciale,institutiile publice,unitatile cooperatiste,asociatiile si celelalte persoane juridice.
1.Serveste ca:
-document de inregistrare in evidenta operativa si in contabilitate;
-document de consemnare a stadiului in care se afla obiectivul de investitii;
-document de apreciere a calitatii lucrarilor privind obiectivul de investitii;
-document de aprobare a receptiei(cod 14 – 2 – 5);
-document de constatare a indeplinirii conditiilor de receptie provizorie a obiectivului de investitii(cod 14 – 2 -5/a)
-document de aprobare a receptiei provizorii a obiectivului de investitii(cod 14 – 2 – 5/a)
-document de punere in functiune a obiectivului de investitii(cod 14 – 2 – 5/b)
-document de receptie finala a obiectivului de investitii(cod 14 – 2 – 5/c).
2.Se intocmeste,in trei exemplare,la data punerii in functiune a mijlocului fix,astfel:
a)procesul verbal de receptie (cod 14-2-5)se intocmeste pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice(utilaje pentru interventie,unelte,accesorii de productie,mijloace de transport auto,animale,etc,) acestea considerindu-se puse in functiune la data achizitionarii lor;
b)procesul verbal de receptie provizorie(cod 14-2-5/a)se intocmeste pentru utilajele care necesita montaj,dar care nu necesita probe tehnologice,precum si cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice;acestea considerindu-se puse in functiune la data terminarii montajului,respectiv la data terminarii constructiei;
c)procesul verbal de punere in functiune (cod 14-2-5/b)se intocmeste pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice,precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice;acestea considerindu-se puse in functiune la terminarea probelor tehnologice;
d)procesul verbal de receptie finala(cod 14-2-5/c)se intocmeste pentru sondele folosite la extractia titeiului si gazelor,sondele de injectie,precum si sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate;acestea considerindu-se puse in functiune la darea lor in productie.
Se intocmeste de catre secretarul comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii,in prezenta membrilor comisiei care este formata din:presedinte,specialisti-consultanti,asistenti la receptie.
3.Circula:
-la persoanele care fac parte din comisie(exemplarele 1,2 si 3);
-la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv(exemplarul 2);
-la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea si inregistrarea procesului verbal de receptie(exemplarele 2 si 3)
4.Se arhiveaza:
La furnizor(antreprenor); -la compartimentul financiar contabil(exemplarele 2 si 3).
La beneficiar: -la compartimentul financiar-contabil(exemplarul 1).
NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
(cod 14-3-1A si 14-3-1/aA)
Format A4 ,X4 tiparit pe ambele fete,in blocuri de 150 de file.
1.Serveste ca:
-document pentru receptia bunurilor aprovizionate; -document justificativ pentru incarcare in gestiune; -act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii,pentru diferentele constatate la receptie; -document justificativ de inregistrare in contabilitate;
Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul:
a)bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii ,care fac parte din gestiuni diferite;
b)bunurilor materiale primite spre prelucrare,in custodie sau in pastrare;
c)bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
d)bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
e)bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;
f)marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en gros(cod 14-3-1/aA)
In cazurile mentionate mai sus,precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se inregistreaza direct pe cheltuieli,receptia si inacarcarea in gestiune se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul(factura,avizul de insotire a marfii etc.)
2.Se intocmeste in doua exemplare,potrivit prevederilor legale,la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul,dupa caz,pe masura efectuarii receptiei.In situatia in care la receptie se constata diferente,Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.
In cazul cand bunurile materiale sosesc in transee ,se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa ,care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat atunci cand se constata diferente la receptie.
3.Circula:
-la gestiune,pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate(toate exemplarele);
-la compartimentul financiar-contabil,pentru intocmirea formelor privind lichidarea diferentelor constatate(toate exemplarele),precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica,atasata la documentele de livrare (factura sau avizul de insotire a marfii);
-la unitatea furnizoare(exemplarul 2)si la unitatea de transport(exemplarul 3),pentru comunicarea lipsurilor stabilite.
4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
BON DE PREDARE,TRANSFER RESTITUIRE
(cod 14-3-3A)
Format 1/2A4,tiparit pe ambele fete,in blocuri a 100 de file.
In cazul utilizarii ca bon de predare a produselor finite la depozit
1.Serveste ca:
-document de predare la magazie a produselor finite:
-document justificativ pentru incarcare in gestiune;
-document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;
-sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;
-sursa de date pentru calculul si plata salariilor.
2.Se intocmeste in doua exemplare,pe masura predarii la magazie a produselor,de catre sectie,atelier etc.
Daca operatiile de predare-primire a produselor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii magaziei de produse finite,comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea "primit in timpul inventarierii"
3.Circula:
-la inginerul-sef,directorul tehnic sau conducatorul societatii respective,pentru certificarea executarii efective a produselor de natura masinilor,utilajelor,instalatiilor sau altor mijloace fixe de aceeasi natura,semnindu-se pentru realitate in caseta"VizatCTC"
-la magazia de produse finite,semnandu-se de predare de catre sectie(atelier)si de primire in gestiune de catre gestionar(ambele exemplare);
-la compartimentul CTC pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnandu-se pentru certificarea acestui control (ambele exemplare);
-la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica(exemplarul 1);
-la compartimentul care urmareste realizarea productiei(exemplarul 2).
4.Se arhiveaza:
-la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta(exemplarul 1).
-la compartimentul care urmareste realizarea productiei(exemplarul 2).
In cazul utilizarii ca bon de predare a materialelor refolosibile la magazie
1.Serveste ca:
-document de predare la magazie a materialelor refolosibile rezultate din sectiile de fabricatie principale si auxiliare:
-document justificativ pentru incarcare in gestiune;
-document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.
2.Se intocmeste in doua exemplare,pe masura predarii la magazie a materialelor refolosibile de catre sectii,atelier,etc. si se semneaza de seful sectiei care dispune predarea.
3.Circula:
-la magazia de materiale refolosibile,semnandu-se de predare de catre delegatul sectiei,atelierului etc.si de primire in gestiune de catre gestionar(ambele exemplare);
-la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta,pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica(exemplarul 1 pentru evidenta materialelor si exemplarul 2 pentru evidenta costurilor.)
4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil(ambele exemplare)
In cazul utilizarii ca bon de predare a semifabricatelor la magazie
1.Serveste ca:
-document de predare la magazie sau intre sectii a semifabricatelor rezultate din productie;
-document justificativ pentru incarcare in gestiune.
-document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;
-sursa de date pentru calculul si plata salariilor;
2.Se intocmeste in doua exemplare,pe masura predarii la magazie a semifabricatelor de catre sectie,atelier etc.
Daca operatiile de predare-primire a semifabricatelor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii magaziei de semifabricate,comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea"primit in timpul inventarierii"
3.Circula:
-la magazia de semifabricate pentru predarea cantitatilor prevazute,semnindu-se de predare de catre delegatul sectiei care face predarea si de primire in gestiune de catre gestionar(ambele exemplare);
-la compartimentul CTC pentru efectuarea controlului tehnic de calitate,semnandu-se pentru certificarea acestui control(ambele exemplare);
-la compartimentul financiar contabil pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica(exemplarul 1,direct de la magazie);
-la compartimentul care urmareste realizarea productiei(exemplarul 2);
4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil9ambele exemplare).
In cazul utilizarii ca bon de transfer intre doua gestiuni aflate in incinta unitatii
1.Serveste ca:
-dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta in incinta unitatii:
-document justificativ pentru scadere din gestiunea predatorului si de incarcare in gestiunea primitorului;
2.Se intocmeste in doua exemplare,pe masura ce se efectueaza transferuri,de catre organul care dispune transferul,care semneaza la rubrica corespunzatoare.Transferul se efectueaza numai intre gestiuni din incinta aceleiasi unitati.In cazul gestiunilor dispersate teritorial se intocmeste Aviz de insotire a marfii(cod 14-3-6A)
3.Circula:
-la magazia predatoare pentru eliberarea cantitatilor prevazute,semnandu-se de predare de catre gestionar(ambele exemplare);
-la delegatul magaziei primitoare care semneaza de primire pe exemplarul 1 si retine exemplarul 2;
-la compartimentul financiar-contabil,ambele exemplare,care,dupa confruntarea lor,stau la baza efectuarii inregistrarilor in evidenta magaziilor.
4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
In cazul utilizarii ca bon de restituire
1.Serveste ca:
-dispozitie de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite(materiale si semifabricate)de sectii de fabricatie principale si auziliare;
-document justificativ de incarcare in gestiunea primitorului;
-document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.
2.Se intocmeste in doua exemplare,pe masura restituirii la magazie a valorilor materiale,de organul care efectueaza restituirea(sectii,ateliere)si care semneaza la rubrica corespunzatoare.
Nu se completeaza rubricaÜnitatea"
3.Circula:
-la magazie,pentru primirea cantitatilor restituite,semnindu-se de predare de catre delegatul sectiei(atelierului etc.)care face restituirea si de primire de catre gestionar(ambele exemplare);
-la compartimentul financiar-contabil,pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica(exemplarul 1 pentru evidenta materialelor,exemplarul2 pentru evidenta costurilor)
4.Se arhiveaza la compartimentul financir-contabil(ambele exemplare);
BON DE CONSUM(cod 14-3-4A)
BON DE CONSUM(colectiv-cod 14-3-4/aA)
Format 1/2A4,tiparite pe ambele fete,in blocuri a 100 de file.
1.Serveste ca:
-document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material,respectiv a mai multor materiale,dupa caz; -document justificativ de scadere din gestiune;
-document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.
2.Se intocmeste in doua exemplare,pe masura lansarii,respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum,de compartimentul care efectueaza lansarea,pe baza programului de productie si a consumurilor normate,sau de alte compartimente ale unitatii care solicita materiale pentru a fi consumate;
Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.
Bonul de consum(colectiv),in principiu,se intocmeste pe formulare separate pentrumaterialele din cadrul aceluiasi cont de materiale ,loc de depozitare si loc de consum.
In situatia cand materialul solicitat lipseste din depozit,se procedeaza in felul urmator:
-in cazul bonului de consum se completeaza spatiul urmator cu denumirea materialului inlocuitor,dupa ce,in prealabil,pe verso formularului se obtin semnaturile persoanelor autorizate sa aprobe folosirea altor materiale decat cele prevazute in consumurile normate;
-in cazul bonului de consum(colectiv)se taie cu o linie denumirea materialului inlocuit si se semneaza de aprobare a inlocuirii,in dreptul randului respectiv.Dupa inscrierea denumirii materialului inlocuitor se intocmeste un bon de consum separat,aplicandu-se un semn distinctiv(in cazul unitatilor economice)sau materialul inlocuitor se inscrie pe un rind liber in cadrul aceluiasi bon de consum.
In bonul de consum,coloanele"Unitatea de masura"si "Cantitatea necesara"de pe randul 2 se completeaza in cazul cand se solicita si se elibereaza din magazie materiale cu doua unitati de masura.
Daca operatiile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii magaziei de materiale,comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea "predat in timpul inventarierii".
3.Circula:
-la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate(ambele exemplare);
-la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale,in cazul materialelor inlocuitoare la unitatile economice;
-la magazia de materiale,pentru eliberarea cantitatilor prevazute,semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele(ambele exemplare);
-la compartimentul financiar-contabil,pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetice si analitica(ambele exemplare).
La unitatile economice,exemplarul 1 circula la contabilitatea materialelor ,ca document de scadere din gestiune,iar exemplarul 2 serveste la inregistrarea in contabilitate a costurilor.
La institutii publice,exemplarul 2 ramane la emitent.
4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
FISA DE MAGAZIE (Cod 14-3-8)
FISA DE MAGAZIE (cu doua unitati de masura – Cod 14-3-8/a)
Format A5 si 1.12 X, tiparite pe ambele fete, in foi volante, pe carton.
1.Serveste ca:
-document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor , iesirilor si stocurilor de valori materiale , cu una sau doua unitati de masura, dupa caz;
-document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile(pe solduri);
-sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale.
2.Se intocmeste intr-un exemplar , separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre:
-compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei(datele din antet)si la verificarea inregistrarilor(data si semnatura de control).In coloana"Data si semnatura de control"
semneaza si organul de control financiar cu ocazia verificarii gestiunii.
-gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.
Fișele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se intocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
In scopul tinerii corecte a evidentei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifica inopinat , cel putin o data pe luna, modul cum se fac inregistrarile in fisele de magazie.
Inregistrarile in fisele de magazie se fac document cu document.Stocul se poate stabili dupa fiecare operatie inregistrata si obligatoriu zilnic.
3.Nu circula, fiind document de inregistrare.
4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
CAPITOLUL III ROLUL METODELOR EVOLUATE DE ANALIZĂ A COSTURILOR LA S.C. TUBOPLAST S.A.
3.1.Organizarea contabilității financiare
3.2.Organizarea contabilității de gestiune
3.3.Planificarea bugetului de venituri și cheltuieli
3.4.Gama sortimentală
3.1.Organizarea contabilității financiare
În conformitate cu prevederile art 11 din legea contabilității nr.81/1991, modificată și completată cu O.G:61 din 30.08.2001 contabilitatea unităților patrimoniale se organizează în compartimente distincte conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare și răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea și conducerea contabilității, în condițiile legii.
Departamentul economic din cadrul unității este împărțit în două compartimente și anume:
Compatimentul contabilitate
Compartimentul financiar
Compartimentul contabilitate este compus din: un șef serviciu și doi contabili, compartiment în care se asigură:
Înregistrarea cronologică ți sistematică a tuturor operațiunilor patrimoniale, simultan în debitul și creditul unor conturi,
Stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare, cât și a soldului final al fiecărui cont,
Întocmirea lunară a balanței de verificare,
Îmtocmirea lunară a declarațiilor pentru utilizatori externi,
Prezentarea situației patrimoniului și a rezultatelor obținute, a veniturilor, cheltuielilor, beneficiului sau pierderi prin contul de profit și pierdere.
Organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, precum și valorificarea rezultatelor acesteia cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori este necesar.
Societatea folosește sistem de prelucrare a datelor automat cu ajutorul calculatoarelor și a programului de contabilitate ..CIEL’’, atât pentru contabilitate fianciară, cât și pentru salarizare, respectiv contabilizarea stocurilor aflate în patrimoniu.
Pentru evaluarea corectă a patrimoniului societatea evaluează și înregistrază în contabilitate bunurile și serviciile la valoarea de intrare (valoarea contabilă).
Imobilizările corporale, de natura mijloacelor fix își pierd treptat din valoarea lor de întrebuințare și în mod nemijlocit o parte din valoarea lor. Această pierdere o cunoștem sub denumirea de uzură, a cărei expresie valorică se include pe cheltuieli de exploatare sub forma de amortizare, care se înfăptuiește pe baza unui tablou previzional de reducere a valorii înscrise în bilanț, într-o perioadă de timp și pe tranșe succesive.
Această amortizare a fost stabilită prin Legea amortizării nr.15/1994 regulamentul de aplicare , de repatizare a amortizării pe ani în funcție de durata de viața economică probabilă.
S.C.TUBOPLAST S.A. folosește sistemul de amortizare degresivă care asigură o accelerare a progresului de recuperare a valorii mijlocului fix în primii ani de la punerea lui în
funcțiune. Are avantajul că atenuează efectul uzurii morale, iar în primi ani cheltuielile cu amortizarea influențează calculul la determinarea impozitului pe profit.
Sistemul amortizării degresive constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară, cu anumiți coeficienți prevăzuți de lege,astfel:
1,5 pentru mijloacele fixe cu durată normală de utilizare până la 5 ani,
2 pentru mijloacele fixe cu durată normală de utilizare între 5și 10 ani,
2,5 pentru mijloacele fixe cu durată normală de utilizare de peste 10 ani.
Desfășurarea activității societății presupune intervenția unei mari diversități de active
circulante. Evaluarea activelor circulante intervine în trei momente diferite : la intrarea în patrimoniu are loc evaluarea curentî sau contabilă, la închiderea exercițiului financiar când are loc evaluarea bilanțieră și la ieșirea din patrimoniu sau la darea în consum.
La ieșirea din patrimoniu bunurile materiale se evaluează prin aplicarea uneia din următoarele metode:
metoda CMP cost mediu ponderat
metoda FIFO prima intrere- prima ieșire
metoda LIFO ultima intrere- prima ieșire.
.C. TUBOPLAST S.A. folosește metoda CMP pentru bunurile care ies din patrimoniu. Costul unitar mediu ponderat se calculează după fiecare intrare ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea intrărilor și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitățile intrate.
Prețul mediu se calculează cu relația:
În care :
Vi – valoarea bunurilor din stoc
V1 – valoarea bunurilor intrate la alt preț
Ci – cantitatea din stoc
C1 – cantitatea bunurilor intrete la alt preț
În cazul circulației mărfurilor en-gros vânzarea se face pe bază
de documente, evidența mărfurilor se ține cantitativ-valorică pe feluri de mărfuri și înregistrarea în contabilitate se face la prețurile de achiziție, încasarea urmând a se realiza ulterior, prin virament, de aici necesitatea intervenției unui cont anume 411 ,,Clienți’’, care să evidențieze creanțele care urmează să se încaseze ulterior.
Având în vedere că S.C. TUBOPLAST S.A. importă atât părți componente pentru
montajul contoarelor în țară, cât și contoare pentru apă rece și caldă, respectiv contoare pentru energie termică și-a creat datorii în devize plătibile în devize. Aceste datorii se exprimă în moneda națională și în funcție de evoluția cursului valutar, ele se reduc sau se majorează. În aceste condiții datoriile unității sunt supuse operației de conversie, adică de reevaluare în funcție de noul curs, în două momente:
pe parcursul exercițiului financiar, în momentul cînd are loc decontarea lor, diferențele constatate fiind translocate direct asupra cheltuielilor sau veniturilor financiare.
la finele fiecărui exercițiu annual, cu ocazia închiderii lui, datoriile în devize se supun conversiei , astfel încât acestea să fie aduse la cursul zilei, iar diferențele nefavorabile din conversia devizelor să afecteze exercițiul ce se încheie.
La începutul anului următor datoriile se readuc la starea inițială astfel ca eventualele diferenșe finale să fie regularizate în momentul decontării efective pe seama veniturilor sau cheltuielilor.
Pentru a stabili corect rezultatul exercițiului , este necesară separarea în timp a
cheltuielilor și veniturilor înregistrate în cursul anului sau preluate ca sold din exercițiul precedent. Se constituie provizioane pentru pierderi din schimb valutar la nivelul diferenței
nefavorabile înregistrată în contul 477 ,,Diferențe de conversie pasiv’’, urmând ca anularea lor să aibă loc în momentul decontării lor efective.
Aceste provizioane sunt deductibile fiscal la nivelul pierderii nete din diferențele
de curs valutar conf Ordinului M.F. nr.1670/1997.
Tot în categoria de regularizare intră și stabilirea TVA de plată sau de recuperat, precum și TVA deductibil aferent cheltuielilor de protocol realizate peste limitele legale. Aceste sume aferente TVA nedeductibil se translocă asupra cheltuielilor, dar la calcului impozitului per profit nu sunt deductibile fiscal.
Din categoria cheltuielilor nedeductibile fiscal mai pot face parte. Depășirile privind cheltuielile cuz sponsorizarea, depășiri la cheltuielile pentru deplasări, provizioane nedeductibile, amenzile și penalitățile.
Deducerile fiscale se pot identifica cu : rezervele legale, pierderi din ani precedenți, dividende primite de la alte societăți la care unitatea deține acțiuni.
Se trece la calculul impozitului pe profit tinându-se cont de cheltuielile nedeductibile și deducerile fiscale, aplicîndu-se cota de 25 % la impozitul stabilit .
Societatea a avut în anul 2001 o investiție în imobilizări corporale ceea ce dă naștere la scutire de plată a impozitului pe profit realizat în anul 2001.
Ca un ultim moment al evidențieri rezultatului exercițiului , este repartizarea profitului în funcție de decizia proprietarilor, a adunării generale a acționarilor, după care se purcede la întocmirea balanței de verificare și în urma acesteia a bilanțului contabil annual.
3.2. Organizarea contabilității de gestiune
Cheltuielile cu factorii de producție utilizați și consumați în procesul obținerii unor bunuri și servicii trebuie să se regăsească în prețul sau tariful de vănzare al bunurilor sau serviciilor, pentru a putea fi recuperate. Cheltuielile comerciale ale societății TUBOPLAST SA, specializată în comerț ,,en detail” reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de către societate.
Includerea acestor cheltuieli în prețul de vînzare al bunului, lucrări sau serviciului se efectuează prin costul de producție.
Cheltuielile unității sunt grupate corespunzător celor trei feluri de activități în cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli excepționale. Întrucât obiectul contabilității de gestiune îl reprezintă colectarea și repartizarea cheltuielilor de exploatare în scopul calculării costurilor produselor, se înțelege că nu se au în vedere cheltuielile financiare, decît cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, la unitățile cu ciclu lung de fabricație, și nici cheltuielile excepționale.
Cheltuielile excepționale nu se includ în costul produselor, ci se includ în costul perioadei, alături de cheltuielile de administrație și cheltuielile de desfacere.
Cheltuielile de exploatare pentru prelucrarea lor în gestiune se clasifică în:
Cheltuieli comerciale directe care pot fi identificate pe unitatea operativă,
Cheltuieli comerciale indirecte care pot fi identificate pe unitatea economică
Cheltuieli comerciale dublu indirecte care pot fi identificate numai la nivelul de ansamblu al unității patrimoniale, în calitate de cheltuieli generale și de administrație.
Cheltuielile de desfacere prin rețeaua proprie, sunt considerate ca fiind cheltuieli
directe și sunt înregistrate în contul 925 ,,Cheltuieli de desfacere”, cont pe care am considerat oportună dezvoltarea lui în conturi operaționale de gradul II ,și anume:
9250 ,, Cheltuieli directe privind mărfurile văndute”
9251 ,,Cheltuieli directe cu renumerarea personalului”
9252 ,, Cheltuieli directe cu asigurările și protecția socială”
9253 ,,Cheltuieli directe cu amortizarea imobilizărilor”
9254 ,,Cheltuieli directe cu transportul de mărfuri”
9255 ,,Cheltuieli directe de reclamă și publicitate”
9256 ,,Cheltuieli directe cu ambalajele”
9258 ,,Alte cheltuieli comerciale directe”
Aceleași detalieri de conturi operaționale de gradul II sunt folosite și pentru
conturile 923 ,,Cheltuieli indirecte de producție” ,respectiv 924 ,,Cheltuieli generale de administrație”.
Conținutul cheltuielilor directe de desfacere prin magazinul din incintă sunt :
Costul de achiziție al mărfurilor vândute, respectiv prețul de înregistrare al mărfurilor vândute
Salariile personalului – respectiv salariile brute ale personalului de conducere, operativ și de servire a magazinului
Asigurare și protecție socială – respectiv contribuția unității la asigurările sociale, la fondul de șomaj și reorientarea profesională a șomerilor.
Amortizarea imobilizărilor – respectiv amortizarea folosită în magazin.
Cheltuieli aferente transportului
Cheltuieli de reclamă și publicitate cum ar fi :
Cheltuielile efectuate periodic sau neperiodic de tipărire de reviste, cataloage, prospecte, afișe, ghiduri comerciale
Cheltuieli pentru anunțuri publicitare în mass media,
Cheltuieli cu organizarea de manifestări expoziționale, demonstrații, acțiuni de relații publice
Cheltuieli de participare la târguri și expoziții interne și internaționale
S.C. TUBOPLAST S.A. își desfășoară activitatea prin două depozite (A și B), organizându-și activitatea de gestiune astfel încăt să-și poată urmări rezultatele economico-financiare analitice pe fiecare depozit în parte, iar în cadrul fiecărui depozit separtat pe importuri de contoare , respectiv țevi de polietilenă.
Activitatea principală este importul de mijloace de contorizare a apei menajere din apartamente și la nivel de branșament, precum și mijloace de măsurare a energiei termice la nivel de centrale.
Ca o activitate axiliară sunt importurile din polietilenă sub formă de tevi.
Componenta principală a cheltuielilor legate cauzal de mărfurile vândute este
cheltuiala cu costul de achiziție, respectiv prețul de achiziție a mărfurilor.
Mărfurile sunt bunuri pe care o unitate patrimonială, specializată în comerț, le cumpără în vederea vînzării. Inventarul permanent al stocurilor de mărfuri în contabilitatea de gestiune se ține cu ajutorul contului 9417 ,,Mărfuri” care reflectă valoarea stocurilor de mărfuri în prețurile de cumpărare.
Aprovizionarea mărfurilor se face de regulă pe bază de contract sau de comandă. Acestea sunt supuse recepției de către comisia de primire a mărfurilor, formată din șeful de depozit, gestionarul primitor și delegatul care a apreluat marfa de la furnizor sau de la unitatea de transport în cazul în care, marfa a fost cumpăratș din import.
Societatea ține evidența marfurilor la prețul de cumpărare, drept pentru care nu mai este necesară prezența unui cont care să urmărească special adaosul comercial, deoarece adaosul se formează indirect ca diferență între veniturile și cheltuielile privind mărfurilor vândute.
Evidența stocurilor de mărfuri se ține prin inventar permanent în contabilitatea de gestiune, în prețuri de cumpărare,detaliat în analitice pe cele două depozite (A și B), și sub analitice pentru importurile de contoare și tevi (c și ț).
Circuitul material al mărfurilor importate este:
furnizori externi propriu depozit clienți interni.
Mai jos se prezintă în cele două circuite contabile (financiar și de gestiune) principalele operații derulate într-o perioadă de gestiune.
Preluarea stocurilor inițiale, din contabilitatea financiară în contabilitatea de
gestiune , care se prezintă astfel
la depozitul A = 60.000.000 lei
la depozitul B = 40.000.000 lei
Intrarea de mărfuri, în depozitul A, conform unor facturi care cuprind valori în prețuri de cumpărare fără TVA de 200.000.000.lei și TVA 19 % ; la recepție constatându-se lipsuri din vina transportatorului de 1.750.000 lei, care urmează să se recupereze de la acesta la o valoare de 2.000.000 lei și TVA 19 %.
Intrarea de mărfuri, în depozitul ,,B”, conformunor facturi care cuprind: valori în prețuri de cumpărare fără TVA de 300.000.000 lei și TVA 19 %.
Înregistrarea recepției de țevi din polietilenă la depozitul B în subcategoria ,,ț” a mărfurilor livrate de furnizorii externi la 01.02.2002 cu plata la 31.07.2002, în valoare de 50.000 $, dobandă de 5 % din valoarea facturi brută, cursul valutar la data intrării mărfurilor în vamă fiind de 32.458 lei/$.
Înregistrarea recepției de contoare de apa rece și caldă menajeră , livrată de furnizorul extern în data de 15.02.2002, cu plata la recepția mărfii, în valoare brută de 10.500 EUR, cursul valutar la data intrării mărfurilor în vamă fiind de 29.750 lei /EUR.
Plata în vamă prin viramente bancare: taxe vamale 10%, comision vamal 0.25%, doar pentru importul de țevi, pentru importul de contoare, taxe vamale și comision vamal nu se percepe, TVA 19, pentru ambele importuri.
Plata la scadență a furnizorului de contoare la un curs de 29.950 lei/EUR.
Vânzarea de mărfuri conform centralizatorelor care cuprind
Livrări din depozitul ,,A” în prețuri de vânzare fără TVA de 225.000.000 lei, TVA 19 % și valori în prețuri de cumpărare fără TVA de 175.000.000 lei
Livrări de țevi din polietilenă care cuprinde mărfuri în costuri de calculație (valoare netă) de 300.000.000 lei, marja importatorului de 75 %, TVA 19 %.
Livrări de contoare de apă rece și caldă care cuprinde mărfuri în costuri de calculație (valoare netă) de 400.000.000 lei, marja importatorului de 80 %, TVA 19 %.
Livrări din depozitul ,,B” în prețuri de vânzare fără TVA de 325.000.000 lei, TVA 19 % și valori în prețuri de cumpărare fără TVA de 275.000.000 lei
Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute.
Înregistrarea altor cheltuieli cuprinse din :
Total salarii brute 60.000.000 lei
Din care pentru depozitul ,,A” 20.000.000 lei
Pentru depozitul ,,B” 12.000.000 lei
Personalul TESA 28.000.000.lei
CAS 23,33 %, CASS 7%, CFȘ 5 %, CFSS 2 %
Facturi pentru poștă și telecomunicații 10.000.000 lei
Facturi pentru energie și apă 2.500.000 lei din care pentru depozitul ,,A” 1.000.000 lei, pentru depozitul ,,B” 500.000 lei .
Amortizarea imobilizărilor, în valoare de 24.400.000 din care pentru:
Instalațiile din depozitul ,,A” în valoare de 2.920.000 lei, din depozitul ,,B” în valoare de 5.280.000 lei, clădiri în valoare de 2.800.000 lei, mijloace de transport în valoare de 7.000.000 lei, și aparatură birotică în valoare de 6.400.000 lei.
Facturi pentru alte servicii executate de terți în valoare de 26.500.000 lei, TVA aferent facturilor furnizori este de 19 %.
Decontarea cheltuielilor de comercializare în contabilitatea de gestiune.
Încasarea clienților interni și plata la scadnță a furnizorilor externi la un curs de 33.500 lei/$.
Repartizarea cheltuielilor generale de administrație, în contabilitatea de gestiune, folosind ca bază de repartizare cheltuielile cu salariile brute directe.
Înregistrarea, în contabilitatea de gestiune, a rezultatelor economico-financiare analitice.
Preluarea stocurilor finale, din contabilitatea de gestiune în contabilitatea financiară.
Închiderea conturilor de rezultate în cele două circuite contzabile (financiar și de gestiune) și întocmirea tabloului comparativ al rezultatelor economico-financiare.
Nota de calcul pentru stabilirea valorii în vamă și a dobanzi aferentă facturi emisă de către furnizorul extern
1.FFR brută 50.000$ x 32.458 lei/$ = 1.622.900.000 lei
2.Dobânda
3.Valoarea FFR netă (rd.1-rd.2)=1.622.900.000 – 38.625.020=1.584.274.980
Notă de calcul pentru stabilirea taxelor vamale, comisionul și TVA-ul aferent importului de țevi din polietilenă.
1. Taxe vamale =FFR brută x 10%= 1.622.900.000 x 10% =162.290.000 lei
2. Comisionul vamal =FFR brută x 0,25%=1.622.900.000 x 0,25% =4.057.250 lei
3. Valoarea în vamă = (FFR brută+ taxe vamale+comision vamal)= 1.622.900.000 + 162.290.000 + 4.057.250 = 1.789.247.250 lei
4. TVA = Valoarea în vamă x 19 % = 1.789.247.250 x 19% = 339.956.978 lei
Notă de calcul pentru stabilirea TVA-ului pentru importul de contoare
1. FFR brută = 10.500 EUR x 29.750 lei/EUR = 312.375.000 lei
2. TVA =FFR brută x 19%= 312.375.000 x 19% = 59.351.250 lei
Notă de calcul pentru livrările de mărfuri din depozitele societătii atât pentru marfa cumpărată de la intern cît și pentru marfa cumpărată de la extern.
Livrările din depozitul ,,A”= 225.000.000 lei
Livrările din depozitul ,,B” = 325.000.000 lei
Total livrări 550.000.000 lei
TVA colectată (rd.3×19%) = 104.500.000 lei
Total de încasat (rd.3+rd.4)= 654.500.000 lei
Descărcarea gestiunii de mărfurile livrate din depozitul "A” = 175.000.000 lei
"B” = 275.000.000 lei
Totalul livrărilor la prețurile de cumpărare (rd.1+rd.2) = 450.000.000 lei
Valoarea FFR netă pentru contoare =400.000.000 lei
Marja importatorului ( rd.1x 80%) = 320.000.000 lei
Preț de vânzare fără TVA 720.000.000 lei
TVA rd.3 x 19 % 136.800.000 lei
Valoare de decontare 856.800.000 lei
Valoarea FFR netă pentru țevi polietilenă =300.000.000 lei
Marja importatorului ( rd.1x 75%) = 225.000.000 lei
Preț de vânzare fără TVA 525.000.000 lei
TVA rd.3 x 19 % 99.750.000 lei
Valoare de decontare 624 750.000 lei
Notă de calcul privind plata la extern a facturi furnizor.
Valoarea nominală (10.500 EUR x 29.750lei/EUR) = 312.375.000
Valoarea nominală (10.500 EUR x 29.950lei/EUR) = 314.475.000
Diferență nefavorabilă (rd.2-rd.1) = 2.100.000 lei.
Situație de repartizare a cheltuielilor din rujalul D al contului 924 ,, Cheltuieli generale de administrație”
Chletuielile de repartizat RD924 = 258.499.650 lei
Baza de repartizare pentru depozitul ,,A” = 20.000.000 lei
Pentru depozitul ,,B” = 12.000.000 lei
Coeficientul de repartizare ( rd.1/rd.2×100)
K924 = 258.499.650/32.000.000 = 807,81%
Cheltuieli de repartizat pentru depozitul ,,A” 20.000.000 x 807,81% = 161.562.000
Cheltuieli de repartizat pentru depozitul ,,B” 12.000.000 x 807,81% = 96.937.200
Tabloul comparativ
După cum bine se poate vedea societatea a inchis perioada de referință cu un profit brut din exploatare de 331.004.750 lei, care va fi influențat de cheltuielile financiare aferente creditului pe termen scurt de la furnizorul extern, și de cheltuielile excepționale cum ar fi, constituirea de provizioane pentru diferențele de curs valutar la nivelul pierderilor nete, provizioane pentru depredierea creanțelor, pentru clienții cu care societatea este în litigiu.
Compartimentul care se ocupă de contabilitatea de gestiune trebuie să fie suficient de flexibil pentru a putea răspunde rapid la schimbările apărute în cadrul mediului în care își desfășoară firma activitatea.De aceea se impune ca respectivul compartiment să se implice în supravegherea permanenșă a mediului firmei.
Specialistul în contabilitatea de gestiune poate îndeplini rolul unui adevărat ,,manager de informare”. Informațiile transmise trebuie să fie de folos conducerii firmei, să dea posibilitatea exercitării unui control eficient asupra activității acesteia și să ajute conducerea în luarea deciziilor .Pentru a îndeplini acest rol, specialistul trebuie să se consulte cu utilizatorii informației, în speță cu cei din conducere, în vederea determinării nevoilor de informare a acestora. Scopul este acela de a asigura transmiterea unor informații relevante către conducerea firmei, sub forma rapoarteloe, bilanțurilor, analizelor, ăn momentul în care aceasta are nevoie de ele. Transmiterea săptămânal sau lunar a informațiilor va permite conducerii să reacționeze la problemele sau situațiile apărute în cel mai scurt timp posibil .
Pentru ca sistemul de gestiune contabilă să fie într-adevăr eficient, este esențial ca el să fie dublat de un sistem de comunicare pe măsură. Acesta trebuiă să transmită cu claritate informația, astfel încăt utilizatorul, respectiv managerii și subalternii lor, să o poată înțelege cu ușurință .
Compartimentul de gestiune se va implica activ în crearea sistemelor de control al costurilor și de raportare a rezultatelor finanaciare, de asemenea trebuie să se asigure că toți
utilizatorii informațiilor pe care le furnizează, cunosc tehnicile folosite, scopul și avantajele utilizării lor.
Contabilitatea de gestiune poate furniza și chiar furnizează o mulțime de informașii utile, multe dintre aceste informații transmise au la bază o judecată subiectivă. De aici și faptul că ea poate servi pantru a lua decizii în deplină cunoștință de cauză.
3.3.Planificarea bugetului de venituri și cheltuieli
Agenții economici din țara noastră au obligația să întocmească annual bugetul de venituri și cheltuieli, cu defalcarea pe trimestre, compus din următoarele formulare:
Bugetul activității generale
Bugetul activității de trezorerie, respectiv determinarea cash-flow
Principalii indicatori economico-financiari.
Această obligație a fost instituită prin Ordinul ministrului finanțelor nr.616/2000 Prin care s-au aporbat Normele metodologice privind întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli de către agenții economici.
În cadrul celor patru categorii de formulare, bugetul trezoreriei împreună cu bugetul activității generale ocupă un loc privilegiat din cel puțin următoarele considerente:
Prin intermediul lor se reflectă întregul proces de mișcare și transformare a elementelor patrimoniale ale firmei reflectat sub formă valorică, rezultatele obținute în urma acestui proces, precum și modul cum ele influentează asupra dimensiunilor pe care le au disponibilităților bănești, și prin aceasta, asupra credibilității și poziției pe piață a firmei;
reprezintă instrumente operative de dirijare a activității firmei astfel încât să se realizeze obiectivele prestabilite în condiții de raționalitate și eficiență;
execuția indicatorilor cuprinși în conținutul lor stă la baza proiecției acțiunilor viitoare ale firmei.
Contabilitatea de gestiune se ocupă de viitor și de sistemele predeterminate, cum ar fi cele bazate pe controlul bugetar și pe calculul costului standard. Aceste sisteme analizează abaterile (variațiile) care apar ca urmare a decalajelor existente între rezultatele obținute și cele planificate prin bugetele sau standardele propuse. Contabilitatea de gestiune se implică în planificarea strategică a activității, de pildă în stabilirea obiectivelor și formularea strategiei, determinând cu ajutorul tehnicilor statistice, gradul de incertitudine (riscul).
Directorul economic împreună cu consiliul de administrație analizează principiile care stau la baza întocmiri bugetului, după care trec la elaborarea bugetului propriu-zis.
Toți care participă la întocmirea bugetelor vor fi obligați să :
lucreze în armonie și să adopte o viziune practică pe parcursul elaborării bugetelor; această implică evaluarea realistă a veniturilor, cheltuielilor și a gradului de mobilizare a capitalului.
stabilească obiective realizabile.Un buget care cuprinde indicatori nerealizabili este foarte posibil să fie respins de personalul implicat în execuția lui.
împartă resursele limitate de care dispun între mai multe proiecte, pe categorii de nevoi – de producție, cercetare-dezvoltare, marketing. Acesta presupune transparență la discușii și negocieri, înjestrarea cu aptitudini relaționale și accepatarea de compromisuri.
cunoască faptul că între bugete există o anumită legătură, de pildă între bugetul încasărilor și bugetul cheltuielilor. Dacă vennitul obținut urmează a fi folosit într-un anumit scop, el nu va fi utilizat în alt scop.
participe la discuții în vederea stabilirii obiectivelor și a formulării strategiei care trebuie aplicată pentru atingerea acelor obiective. Directorul economic este persoana care supraveghează și coordonează activitatea celor care participă la întocmirea bugetului, el este cel care veghează ca datele și informațiile culese, analizate, sistematizate și distribuite să fie relevante și îi va ajuta să comunice în mod clar si operativ angajaților deciziile comitetului de întocmire a bugetului.
asigure participarea la întocmirea bugetelor a tuturor persoanelor interesate, ceea ce poate contribui la întocmirea unui buget realist și la îmbunătățirea moralului personalului din subordine.
organizeze ședințele respective cu mult timp inainte de începutul perioadei la care se referă bugetul, pentru că vor trebui să aloce timp mai mult pentru discutarea planurilor propuse, pentru analiza datelor și revizuirea planurilor.
ia în calcul schimbările care pot interveni în privința ipotezelor ce au stat la baza elaborării bugetelor, de aceea este necesar ca , acolo unde se poate , bugetel să fie flexibile, adică să fie elaborate în așa fel încât conținutul lor să se modifice pe măsură ce activitatea se schimbă și să fie revizuite ținându-se seama de schimbările apărute în cadrul mediului firmei
împartă angajaților responsabilitățile privind execuția anumitor părți din buget. Această tehnică este cunoscută sub denumirea de ,,control prin responsabilității” .Persoanele însărcinate cu execuția bugetului vor fi obligate să mențină cheltuielile la limitele prevăzute în buget și să dea explicații pentru perioadele în care cifrele planificate sunt depășite.
urmărească la intervala scurte , lunar, modul de execuție a bugetelor, analizând situațiile comparative cu bugetul planificat Această metodă permite detectatea timpurie a articolelor care nu se încadrează în prevederile bugetare , și permite luarea de măsuri operative.
Personalul firmei trebuie să cunoască bugetul și că folosirea lui poate duce la creșterea spectaculoasă a eficienței activității.
Procesul de elaborare a bugetelor se desfășoară într-un cadru uman și de aceea factori comportamentali nu pot fi ignorați.
Câteva din cauzele problemelor de comportament care apar pe parcursul elaborării și executării bugetelor sunt :
Modul de percepere, care se referă la perceperea obiectivelor firmei sau organizației și la modul în care este interpretată strategia acesteia. Problemele apar din cauza unei comunicări necorespunzătoare și a lipsei de participare a personalului.
Obiectivele personale, se referă la persoanele care sunt chemați la realizările obiectivelor stabilite au și ei propriile obiective. Aceste obiective pot veni în contradicție cu cele stabilite de conducere.
Participarea. Uneori se uită faptul că persoanele care ar trebui să fie implicate și consultate iau decizia de a-ți retrage sprijinul.
Aspirațiile. Îndeplinirea prevederilor bugetare este considerată un succes, iar neîndeplinirea lor este văzută ca un eșec. Acest lucru poate influența motivația și moralul.
Cifrele de plan. Dacă cifrele de plan sunt prea mari, angajații ar putea renunța să încerce să le realizeze, iar în cazul în care sunt prea mici, este posibil ca salariați să hotărerască singuri cam cât ar trebui să fie volumul producției.
Obsesiile. Unii manageri sunt obsedați de ideea că bugetul trebuie respectat cu orice preț.
Principalul instrument de previziune și urmărire a echilibrului financiar al unei unității patrimoniale, de analiză și control îl reprezintă bugetul de venituri li cheltuieli (BVC)., pentru că toate deciziile adoptate la acest nivel – tehnice,economice,organizatorice, au drept consecință afectarea echilibrului existent și structura necesarului de fonduri și a resurselor de finanșare a acestora.
Bugetul de venituri și cheltuieli reflectă modul de formare, administrare și utilizare a mijloacelor financiare și asigură furnizarea informațiilor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea patrimonială. El are următorul rol:
Proiectarea tuturor fluxurilor în lei și în valută ocazionate de întrega activitate a agentului economic, în scopul controlului intrărilor și ieșirilor de bani, iar în final a capacității de a face față terților,
Cuprinderea tuturor veniturilor și cheltuielilor ce stau la baza obținerii profitului
Cuprinderea tuturor veniturilor resurselor de care dispune agentul economic pentru finanțare necesităților de dezvoltare, acțiunilor social-culturale și a altor acțiuni, prevăzute de reglementările în vigoare,
Evaluarea relațiilor bănești cu salariații proprii, cu begetul statului, cu bugetul asigurărilor sociale de stat, cu băncile, cu furnizorii,
Proiectarea evoluției patrimoniului gestionat de agenții economici, prin evidențierea modificărilor ce intervin în structura acestuia.
Pentru anul 2002 se previzionează a se realiza următoarele:
1.Venituri = 6.450.000 mii lei
2.Cheltuieli = 5.375.000 mii lei
3.Profit 15 %
4.Costul de exploatare 80 % repartizat astfel
Cheltuieli cu materialele 45,5%
Cheltuieli cu salariile 17,2%
Cheltuieli cu asigurările sociale 14,5%
Cheltuieli cu amortizătile 2,1 %
Cheltuieli financiare 0,7 %
Controlul activitîții de elaborare ți execuție a bugetelor se bazează pe compararea,
la intervale regulate (lunar, trimestrial), a prevederilor bugetare cu rezultatele obținute. Situațiile și rapoartele întocmite informează conducerea firmei unde anume în cadrul acesteia lucrurile nu merg conform planului. Managerii pot decide asupra formei măsurilor corective care trebuie luate.
Conducerea va fi interesată mai ales de variațiile nefavorabile observate în situațiile și rapoartele comparative. Un asemenea sistem, care semnalează variațiile de interes major pentru conducerea unei firme, este cunoscut sub numele de management de excepții. Efectuate în mod frecvent, comparațiile indică la timp eventualele deficiențe, apariția unor noi tendinșe și schimbări ăn cadrul mediului firmei.
Pentru ca activitatea de elaborare a bugetelor să fie cu adevărat eficientă nu trebuie uitat faptul că ea nu este decât un proces de previziune. O dată aprobat, bugetul trebuie urmărit pe parcursul execuției sale și dacă este necesar, trebuie modificat în funcție de schimbările survenite în raport cu ipotezele inițiale de lucru.
Conducerea va mai trebui să urmărească regulat evoluția factorilor comportamentali. Dacă sunt lăsate să se acutizeze și să se înmulțească, problemele oamenilor pot deveni cauză a neîndeplinirii obiectivelor bugetare.
Pregătirea personalului poate fi o investiție extrem de folositoare. Dacă angajații vor înțelege rostul bugetelor, vor putea și să participe la elaborarea lor, să-și exprime părerile, fapt care va contribui la întocmirea unor bugete mai rezonabile, mai exacte și mai realiste.
3.4.Gama sortimentală
Produsele S.C. TUBOPLAST S.A. sunt bunuri de măsurare și control al apei reci, apei caldă menajeră, respectiv produse de măsurare a energiei termice. Aceste bunuri sunt atât importate ca mărfuri destinate vînzării către populație în sistem en-detail și en-gross, cât și pentru a fi montate de către instalatori direct la beneficiari.
Pentru vanzarea ca mărfuri se întocmesc facturi fiscale care se încasează concomitent cu ridicarea mărfii din depozit, sau cu ordin de plată bancar, atunci când intervine un credit acordat clientului, la un termen de N zile stabilite printr-un contract scris.
În cazul în care bunurile sunt folosite în montaj de contoare, se întocmesc facturi în valoare fixă de: 2.300.000 lei pentru montaj de 2 contoare
4.000.000 lei pentru montaj de 4 contoare
6.000.000 lei pentru montaj de 6 contoare.
Societatea TUBOPLAST SA montează contoare de apa rece și caldă în interiorul apartamentelor, contoare de energie termică la asociațiile de proprietari, precum și repartitoare de energie termică la fiecare calorifer din dotare, cu condiția ca blocul să fie contorizat pentru energie termică.
Pentru beneficiarul lucrări și pentru decontarea tuturor materialelor care intră în valoarea lucrărilor se întocmește antecalculația de preț care este documentul în baza căruia are loc facturarea, și trecerea pe cheltuieli cu ajutorul bonurilor de consum, a materialelor folosite .
Pentru exemplificare anexăm model de antecaslculație de preț pentru montaj de contoare de apartament.
Contoarele folosite pentru montaj în interiorul apartamentelor sunt :
Contor ETK DN 15 – contor de apă rece
Contor ETW DN 15 – contor de apă caldă
Contoarele comercializate de SC TUBOPLAST SA SUNT:
Contor ETK cu dimensiuni multiple de la DN 15 la DN 50
Contor ETW cu dimensiuni multipla, de la DN 15 la DN 5
Contor MTW cu aceleasi dimensiuni menționate mai sus
Contor MTK
Contor WPD, Contor WPDV, cu dimnesiuni până la DN 180,
Contor de energie termică compus din buclă de contorizare, calculator de energie termică SPX, cu jeturi de la 10l/min. la jeturi de 1000 l/min.
CAP. IV CONCLUZII
Contabilitatea a devenit astăzi un instrument fundamental în viața curentă a oricărui agent economic. Ea este cea mai importantă sursă de informașii privind activitatea economică a unității patrimoniale. Tranziția către economia de piatî presupune importante mutații și în domeniul contabilității.Contabilitatea nu a putut fi independentă de transformările economice și politice care au avut loc în țara noastră în ultimii ani.
Introducerea noului sistem contabil în economia românească a generat numeroase și complexe probleme din partea utilizatorilor contabili. Este posibilă ameliorarea calității informației contabile, cu influențe nemijlocite asupra actului decizional. Folosirea contabilității de gestiune este privită, probabil, cu reticență de unii contabili sau manageri, datorită volumului mare de lucru și datorită pierderilor reale la unele activități în defavoarea altora, care fără aplicarea contabilității de gestiune nu erau identificate.
Profesia contabilă joacă un rol foarte important. Pe lângă cursuri de pregîtire,CECAR ca reprezentant al profesiei contabile, ar trebui să vină în sprijinul celor interesați cu ghiduri practice privind contabilitatea de gestiune pentru fiecare domeniu în parte.
De asemenea este recomandată o participare mai activă a profesiei contabile la dezvoltarea și perfecționarea contabilității financiare și de gestiune și la creșterea economică a unității patrimoniale.
Acest lucru ar putea fi realizat prin:
perfecționarea sistemului de contabilitate de gestiune
creșterea exigențelor profesionale și morale privind acordarea calității de expert contabil și contabil autorizat
creșterea capacității de comunicare între reprezentanții profesiei,
Aplicarea contabilității de gestiune aduce mai multă informație managerului societății. Contabilul nu trebuie să fie doar expresia birocrației și încorsetării agentului economic, ci
omul care poate preciza clar rentabilitatea și eficiența fiecărei activitate economică care se realizează într-o unitate patrimonială, omul care să facă propuneri și să găsească soluții benefice unității.
Acest lucru nu se poate realiza decăt printr-o abordare sănătoasă a unei contabilități
adaptate normelor și legilor în vigoare.
În urma efectuării analizei activității S.C. TUBOPLAST S.A. Oradea, s-au deprins următoarele concluzii:
situația economico-financiară este bună, cifra de afaceri realizată în anul 2001 este de 50.311.916 mii lei cu o creștre de 5%. Pentru anul 2002 prognozăm o creștere de 15% a cifrei de afaceri. Profitul net realizat pe anul 2001 se ridică la 632 mil lei, pentru anul 2001 prognozăm o creștere de circa 5%.
plata datoriilor față de bugetul statului, față de bugetul asigurărilor sociale și față de fondurile speciale s-a făcut la timp, societatea contribuind astfel în mod onorabil la dezvoltarea ei generală.
Pe viitor se pot contura câteva propuneri, pentru a fi integrate în strategia economică a societății, cum ar fi:
-creșterea profitului prin:
-micșorarea costului mărfurilor cumpărate în sensul aducerii de la furnizorii care practică cele mai mici prețuri;
-reducerea consumurilor materiale printr-un consum rațional al materiilor prime și o gospodărie eficientă a materialelor consumabile;
-reducerea continuă a cheltuielilor de exploatare prin folosirea mai judicioasă a timpului de lucru, reducerea consumului de energie electrică, apă, telefon, chirie etc;
-mărimea cifrei de afaceri;
-mărimea cotei de adaos comercial nu într-un procent extrem de ridicat pentru a atrage cât mai mulți clienți, în raport cu oferta existentă pe piață;
-echilibrarea balanței de venituri și cheltuieli financiare și dacă este posibil realizarea unui excedent de venituri financiare;
-echilibrarea balanței de venituri și cheltuieli excepționale;
creșterea productivității muncii, perfecționarea și stimularea salariaților prin acordarea de salarii și diferite stimulente.
BIBLIOGRAFIE
A.Pop, P. Dumbravă Contabilitatea de gestiune în comerț
Editura Intelcredo,1999
I.P.Pântea Managementul contabilității românești
Editura Intelcredo, 1998
Leslie Chadwick Contabilitate de gestiune
Editura Teora, 1998
M.Epuran, V.Băbăiță, C.Grosu Contabilitatea financiară în noul sistem contabil
Vol.1 Editura de Vest,1996
P.Dumbravă, A.Pop Contabilitatea în industrie
Editura Intelcredo, 1998
V.Duran Finanțe manageriale și decizii în afaceri
Editura Mirton, 1999
***** Colecția revistei Tribuna Economică, săptămânal
economic național anii 1999-2002
***** Colecția revistei Contabilitate Financiară și de
Gestiune, revistă lunară anii 2000-2002
***** Legea contabilității nr. 82/1991 publicată în M.O.
nr.265/1991
***** O.G. nr.61/2001 cu privire la modificarea Legii
Contabilității nr.82/1991
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Rolul Metodelor Evoluate de Analiza a Costurilor (s.c. Xyz S.a.) (ID: 132841)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.