ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚIEI DINTRE [611991]

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚIEI DINTRE
CYBER BULLYING ȘI WELL- BEING

ȘIPOTEANU MARTA- LĂCRĂMIOARA

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE Ș I ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

BUCURE ȘTI
2018

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Cuprins
Introducere …………………………………………………………… Error! Bookmark not defined.
Capitolul 1: CADRU L TEORETIC ………………………………………………………………………… 3
Tinerețea …………………………………………………………………………………………………………….. 4
Cyberb ullying ……………………………………………………………………………………………………… 5
Iertarea ……………………………………………………………………………………………………………… 10
Social media …………………………………………………………………………………………………… 15
Well -being……………………………………………………………………………………………………… 16
Relație dintre Well- being și Iertare ……………………………………………………………………. 18
Relația dintre Bullying, Cyberbullying și Well -being ………………………………………….. 21

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

ROLUL MEDIATOR AL I ERTĂRII ÎN RELAȚIA DINTRE CYBER BULLYING ȘI
WELL- BEING

Fenomenul „cyber bullying” se naște o dată cu dezvoltarea tehnologiei, ce pune oamenilor
la dispoziție o serie de oportunități și, pe lângă acest fapt , se accentuează nevoia de afirmare și de
liberă exprimare în mediul online. Pornind de la aceste premise , se conturează consecințele
acestora, ce au un impact major asupra psihicului uman. Tehnologia are puterea de a pune oamenii în contact, de a le furniza cele mai actuale
informații, dar în același timp accesul nelimitat la internet poate duce la dezvolta rea mai multor
tendințe. Astfe l, platformele de socializare ( Instagram, Facebook, Twiter, Snapchat etc.) au
pornit de la ideea de a facilita comunicarea între oameni, de a imortaliza momentele frumoase
din viața lor pentru a le împărtăși cu ceilalți și de a -i permite individului să se exprime liber .
Conform CyberBullying Research Center, începând cu anul 2002, au fost chestionați
20.000 de stude nți cu privire la acest su biect. În urma rezultatelor, 27% au afi rmat faptul că au
fost victime ale hărțuirii online, 10 % au fost hărțuiți în ultimele 30 de zile, iar 16% au recunoscut
că au hărțuit online. Aceste rezultate trag un semnal de alarmă în ceea ce priveșt e raportarea la
mediul online a tinerilor.
Astfel, motivele care stau la baza alegerii acestei teme de cercetare sunt variate. Societatea
este guvernată de tehnologie , care se află în plină dezvoltare și la care tinerii au acces fără
restricții. În mediul online s -au format comunități, grupuri de oameni cu interese comune, însă
uneori, între aceste grupuri pot apărea divergențe.
Scopul acestei cercetări este de a ident ifica în ce măsură efectele hărțuirii online își pun
amprenta asupra stării de bine atât a tinerilor români, cât și a cel or britanici. Având în vedere
diferențele culturale, economice și juridice, ne propunem să vedem dacă există și diferențe pe
plan psihologic în urma unui act de cyber bullying.
Studiile ce vor f i prezentate în cadrul lucrării vor contur a impact ul pe care îl are cyber bu
llying -ul asupra stării de bine a tinerilor, dar și ce rol are iertarea ca mediator al relației dintre
cele două variabile.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Capitolul 1: CADRUL TEORETI C

Tinerețea
Perioada tinereții este cuprinsă între vârsta de 20 de ani și c ea de 35/40 de ani.
White (1975) a stabilit cinci coordonate de creștere și maturizare ale perioadei tinereții:
stabilizarea identității, deschiderea către relații interpersonale, aprofundarea intereselor,
umanizarea valorilor și constituirea unui si stem propriu de valori.
Treptat, se ajunge la constituirea unei identități adulte, ca rezultat al experiențelor repetate de exercitarea eficientă a rolurilor familiale, pr ofesionale, sociale. De asemenea, dezvoltarea umană
în această perioadă se concentrează pe dobândirea identității personale, adoptarea prop riului stil
și extinderea cercului social și al intereselor. Este o perioadă trăită cu intensitate, marcată afectiv
de momente de instabilitate emoțională (Golu, 2016) .
Tinerețea reprezin tă o perioadă de maximă vitalitate, de manifestare maximală a capacităților
și abilităților individuale, în c are oamenii se conc entrează atât pe realizarea de sine, cât și pe
relațiile d e cuplu și cele familiale (Golu, 2016).
Din punct de vedere cognitiv, tinerii parcurg mai multe etape, fapt susținut și de cercetători.
Astfel, Warner ș i Schaie (1977, 1978) au propus un model al dezvoltării cognitive, pornind de la
“ceea ce trebuie să știu” – informații dobândite în copilărie și adolescență -, trecând prin “cum ar
trebui să utilizez ceea ce știu” – cunoș tințele trec pe un fond practic -, ajungând în final la “de ce
trebuie să știu” – căutarea de scopuri.
De menționat este și modelul propus de R. Sternberg, ce consideră procesarea informațională
ca o succesiune de mai multe etape: encodarea (căutarea de informații relevante în memoria de
lungă durată), inferarea (analogii), aranjarea (suprapunerea m odelului actual peste cel anterior),
aplicarea (punerea în practică a infe rențelor anterioare), justificarea răspunsului (identificarea
erorilor) și răspunsul ( Golu, 2016).
În cadrul studiul ui actual , etapele pe car e se va pune accent sunt cele din intervalul 19-22
ani și 23- 28 ani. Între 19 și 22 de ani, tânărul este încă depe ndent de familia sa din punct de
vedere financiar și al locuinței. Se produce treptat o distanțare, prin implicarea în diferite acțiuni,

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

precum angajarea sau mutarea în alt oraș sau țară, în vederea continuării studiilor. (Vander,
Zander & James, 1985, apud Golu, 2010).

Cyberb ullying
Punctând principalele aspecte ce țin de dezvoltarea psihică a tinerilor , se poate sublinia faptul
că acest proces este alimentat de experiențele acestora, de oportunitățile de care dispun și de
aleger ile lor (Chadwick, 2014).
Normele nescrise impun deținerea unui cont pe rețelele de socializar e. Fie contextul
profesional, în cadrul căruia se lucrează pe anumite platforme, te condiționează la crearea unei
identități virtuale, fie cel personal, legat de grupul de prieteni, colegi. Astfel, din dorința de a ne
afilia, vom accepta toate etapele inițierii și acceptării într -un grup. Imaginea pe care o vom crea
pe aceste rețele de socializare va fi influențată de imaginea grupului la care vrem să aderăm, ceea
ce va conduce la un dezechilibru între realitate și ficțiune (Kowalski, Giumetti, Schroeder &
Lattanner, 2014).
Independența oferită de aceste rețele de socializare prezintă o serie de avantaje. Din
perspectiva argumentelor pro, acestea au rolul de a menține legătura între persoanele aflate în
diferite colțuri ale lumii, permite diseminarea informației într -un timp foarte scurt, cunoașterea
persoanelor noi, libera exprimare asupra diferitelor subiecte de interes.
Efectele cyber bullying -ului, pe plan emoțional, sunt la fel de vizibile și accentuate ca și în
cazul hățuirii fizice. Diferența dintre cele două este că hărțuirea fizică sau verbală ia sfârșit când
hărțuitorul se retrage din conflict, în timp ce hărțuirea online va fi mereu prezentă pe rețelele de
socializare (Chadwi ck, 2014).
De asemenea, un factor important care face ca acest fenomen să continue și s ă nu fie
combătut este reprezentat de anonimatul de care hărțuitorul poate beneficia. Astfel, în literatura
de specialitate se subliniază că unul din zece adolescenți au fost hărțuiți pe internet ( Chadwick,
2014). Identitatea falsă pe care ți -o poți atribui conduc la sentimentul de putere și control asupra
victimelor. Es te o luptă de putere ce este câș tigată de cei pentru care principii le morale au altă
semnificație și îș i fac loc în frunte dându -i la o par te pe cei ce nu vor să se afirme în mediul
online.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

În schimb, dezavantajele au reper cusiuni pe plan psihologic. Aceste platforme solicită
informații personale pentru a putea să creeze un cont, iar unele dintre acestea devin etichete
(liceu, facultate, locul de proveniență). Următorul pas este fotografia de profil, ce va fi aleasă în
conformitate cu ceea ce dorim să prezentăm.
Aceste puncte de interes devin viitoarele subiecte ale hărțu irii online. Puterea este dată de o
condiționare nejustificată , și anume n umărul urmăritorilor (followers) sau numărul like -urilor
acumulat e. Pornind de la această putere de a influența, se naște tendința de a manipul a, de a
dovedi ce putem realiza (Kowalski, Giumetti, Schroeder & Lattanner, 2014).
O serie de autori au definit conceptul de cyberb ullying. Ybana and Mitchel (2004) defineau
cyber bullying- ul ca un act intenționat de agresiune față de o altă persoană, în mediul online.
Postarea de texte, imagini dăunătoare sau c rude pe diferite rețele de soci alizare define ște
cyber bullying- ul ca un rău provocat cu voie și în mod repetat prin intermediul textului electronic
(Eden, Heiman & Olenik -Shemesh Este, 2014) .
Cyberb ullying -ul a devenit foarte repede subiect de interes și intens dezbătut, tocmai din
cauza numărului mare de cazuri cu caracter anecd otic din social media (Benfor 2001, Donemon
2008; Tomazin & Smith, 2 007).
Cyberb ullying -ul are un im pact mai mare în ceea ce privește problemele din planul
psihologic , față de cele provocate de traditional bullying. Tinerii hărțuiți online au mai mari
probleme cu stima de sine, suferă de grade înalte de depresie (Tiliouine, 2014).
Cercetările au făcut distincția între cyber bully ing și traditional bullying. Autorii au
identificat 3 tipuri de traditional bullying: social, verbal și fizic (Hood & Duffy, 2016).
Social bullying reprezintă o consecință a interacțiunilor pe plan social. Există mai multe
modalități de hărțuire socială, printre care se numără: răspândirea d e zvonuri, excluderea din
grup prin m anipularea celor din grup de a respinge persoana vizat ă. S-a dovedit faptul că fetele
sunt mai predispuse de a fi hărțuite social decăt baieți i, mai ale s în perioada liceului (Hood &
Duffy, 2016).

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Verbal bullying se axează pe ceea ce își transmit tinerii între ei, în diferite contexte.
Tachinarea, jignirea, glumele făcute pe seama înfățișării, a inteligenț ei,a modului în care se
îmbracă reprezintă modalități de hărțui re verbală. De asemenea, poreclele, umilirea în public
pentru o anumită faptă reprezintă verbal bullying. Scopul acestui tip de hărțuire îl reprezintă
popularitatea și puterea pe care o dobândește tânărul atunci când abu zează de slăbiciunea unui alt
tânăr (Hood & Duffy, 2016).
Se subliniază faptul că social bullying și verbal bullying ar însemna același lucru, dar s –
au eviden țiat câteva diferențe între acestea. Astfel, în cadrul social bullying, comportamentul
implic ă afișarea unei priviri cu caracter jignitor sau acuzator sau o atingere ce semnifică
nemulțumire, în timp ce verbal bullying face referire strict la ceea ce este exprimat verbal
(Barrett, 2009).
Hărțuirea fizică reprezintă ultima formă de bullying. Aceasta are legătură directă cu
agresivitatea. Este necesară interacțiunea față în față pentru a avea loc hărțuirea. Lovirea cu
pumnii sau cu picioarele, împinsul, piedica sunt manifestări ale hărțuirii fizice. Se întâlnește de
cele m ai multe ori în curtea școlii, iar, la fel ca hărțuirea verbală sau socială, implică un
dezechilibru de forțe înt re victimă și agresor, deoarece victima nu este lăsată să reacționeze
(Barrett, 2009).
Utilizarea tehnologiei se poate re aliza din orice loc, atâta timp cât există conexiune la
Internet, ceea ce conduce la o nouă formă de hărțuire și anume cyber bullying.
Cyber bullying -ul este numit și „cruzime în mediul online ”, manifestăndu -se în cadrul
mesajelor virtuale ce aparțin de mai multe platforme de socializare, în cadrul jocurilor online, în
email -uri (Hines, 2007).
Co nform lui Willard (2006), cyber bullying -ul poate avea mai multe forme de manifestare:
certuri ce degenerează în atacuri la persoană, denig rare, prefăcătorie, dezvăluirea informaț iilor
personale, ostracizare, înșelătorie, farse, înregistrarea unor momente de batjocură asupra unei
persoane.
Atacurile la persoană reprezintă un schimb de email -uri cu caracter negativ. Acestea se
realizează între două sau mai multe persoane ( Barrett, 2009). Sunt mai multe definiții pentru a
exprima ceea ce înseamnă atacul la persoană, dar cele mai multe stipulează faptul că acesta

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

reprezintă trimiterea unor mesaje ce includ jigniri, insulte, glume cu caracter negativ, intimidare,
sarcasm, limbaj neadecvat (Hines, 2011).
Denigra rea, o altă manifestare a cyber bullying -ului, reprezintă răspândirea unor idei
mincinoase despre o altă persoană pe reț elele de socializare. De cele mai multe ori, hărțuitorii
apelează la povești false, pe care le postează pe site- uri, iar victimele nu le pot șterge , deoarece
accesul la acestea este restric ționat (Hines, 2011).
De asemenea, tot Hines (2011) susține faptul că prefăcătoria reprezintă asumarea u nei
identități false în mediul online de către o persoană, pen tru a -și ating e anumite scopuri. Este
foarte ușor să te menții în anonimat și este dificil să identifici autorul acestor mesaje. Acest tip de
hărțuire se desfășoară pe p latformele de socializare .
Primul caz de cyber bullying care a atras atenția pe plan național a fost cel al lui Megan
Meir , care s -a sinucis în urma unei prefăcătorii. Fata avea o prietenă cu care se certase din cauza
răspândirii unui zvon iar mama prietenei, Lori Drew, s -a gândit să o pedepsească pe Megan.
Aceasta și -a creat un cont fals pe una din rețelel e de socializare, reușind să ia contact cu fata. În
decurs de câteva luni ea și -a prezentat anumite aspecte din viața sa privată, urmân d ca acestea să
fie diseminate public de către mama prietenei. Acest fapt a condus la sinuciderealui Megan, ce
nu se mai simțea confortabil fiindu- i dezvăluite secretele (Hines, 2011).
Dezvăluirea informațiilor implică diseminarea aspectelor personale sau stânjenitoare din
viața unei persoane pe rețelele de socializare (Hines, 2011). Acest fapt se realizează fără
permisiunea persoanei repective, având la bază atingerea unui scop.
Ostracizarea reprezintă excluderea din grupuri, din lista de prieteni, blocare a persoanelor, cu
sau fără motiv (Hines, 2011). Acest lucru duce la probleme de înceredere și la gânduri negative .
Între cyber bullying și traditional bullying au fost realizate o serie de analize comparative, în
care s -au evidențiat atât asemănări, cât și deosebiri între cele două .
În literatura de specialitate sunt enunțate trei asemănări între aceste forme de hărțuire.
În primul rând, ambele forme de hărțuire au la bază agresivitatea. Deși cyber bullying- ul nu
implică violență fizică, din punct de vedere al consecințelor, acestea sunt asemănătoare cu cele

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

provocate de traditional bullying și anume umilință, depresie, anxietate, accese de plâns.
(Kowalski, Limber, Zane, & Hassenfeldt, 2008 apud. Hines 2011).
În al doilea rând, ambele forme se desfășoară în mod repetat și în atenția altor persoane. În
mediul online mesajele cu privire la o pe rsoană pot fi distrubuite către un număr mare de
utilizatori, iar în cazul traditional bullying, persoana umilită este privită de oamenii din jur, de
colegii de clasă , de grup ul din care face parte (Kowalski et al., 2008 apud. Hines, 2011).
Un ultim aspect legat de asemănările dintr e aceste două tipuri de hărțuire îl reprezintă
dezechilibrul de putere dintr e victimă și agresor. Întotdeauna hărțuitorul va avea m ai multă
putere față de victimă. Astfel, în mediul online, cel care se află în poziția de a hărțui are mai
multe cunoștințe despre tehnologie sau are mai mult acces la aceasta, folosind acest lucru în
avantajul său. (Hines, 2011).
Au fost identificate și o serie de diferențe.
Prima diferență este legată de identitatea hărțuitorului. În cadrul hărțuirii verbale sau fizice,
victima știe de cine a fost agresată. Același lucru n u se întâmplă și în cazul cyber bullying -ului,
unde există mai multe met ode prin care o persoană își poate ascunde identitatea.
Kowalski and Witte (2006) au identificat faptul că mai mult de 74% din victimele
cyber bullying- ului nu au cunoscut identitatea agresorului. Faptul că există această modalitate de
a crea o identitate falsă îngreunează procesul prin care hărțuitorul poate fi identificat. De
asemenea, numărul de hărțuiri crește cu cât fiecare se poate ascunde în spatele unei imagini.
În al doilea rând, faptul că agresorul nu vede impactul emoțional pe care l- a avut h ărțuirea
online asupra victimei îi permite să persiste în a umili și desconsidera (Lightburn, 2009).
Neavând o reacție din partea persoanei hărțuite , se va diminua și latura emoțională a hărțuitorului.
Acesta nu va avea remușcări sau sentimente de vinovăție, ceea ce îl va motiva să continue.
Hărțuirea fizică sau verbală permite victimei să fugă într -un loc sigur, departe de lovituri sau
jigniri. În cazul hărțuirii online, nici un loc nu îi oferă siguranță, deoarece mesajele sunt

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

disem inate peste tot în social media (Lightburn, 2009). În cazul utilizării tehnologiei, victima
poate fi urmărită cu ajutorul GPS -ului din telefon, camera și difuzorul laptopului.
De asemenea, motivele pentru care victimele nu raportează atun ci când sunt hărțuite variază.
În cazul hărțuirii verbale, sociale sau fizice, copiii sau tiner ii nu apelează la ajutor de teamă ca
situațis să nu se agraveze . Pe de altă parte, mărturisirea unui episod de cy berbullying se va solda
cu izolarea victimei de către părinți, de tot ce ține de tehnologie, pentru a o proteja . Hărțuirea
online nu se va opri prin diminuarea interacțiunii om -tehnologie, ci prin luarea unor măsuri de
ordin legal (Lightburn, 2009). Poate exista și o r eticență din partea victimei sau a celor apropiați
în a apela la institțiile legii, deoarece sunt multe etape de parcurs până se va concluziona cazul.
Pe lângă cercetările ce s -au realizat pe baza acestui subiect controversat și intens dezbătut,
s-au conturat și ecranizări pentru a scoate și mai mult în evidență co nsecințele pe care le are
cyber bullying- ul. Un cunoscut serial , „Black Mirro r”, abordează princi palele probleme cu care se
confruntă societatea noastră, proiectându -le în viitor. Un epi sod arată cum oamenii erau
controlați prin mesaje cu caracter amenințător, pentru a- i determina să îndeplinească anumite
sarcini, de cele mai multe ori ilegale. Pentru a scăpa din acest cerc vicios, era necesară
introducerea unei alte persoane în rețea. Oamenii respectivi erau urmăriți prin intermediul
tehnologiei, se știa unde sunt și ce fac în permanență, fiindu- le imposibil să se ascundă sau să
anunțe poliția. Acest episod ilustrează foarte bine ce efecte poate avea accesul nelimitat la
internet și la tehnologii tot mai performante, ajungând să nu mai fie î n avantajul nostru, ci
împotriva noastră . Se prezintă de asemnea și conceptul de război digital, care deja este purtat sub
diferite înfățișări. În mediul online, cei care au reușit să- și facă o imagine au puterea de a- i
influența pe cei care nu sunt la fel de cunoscuți. Influența acestor oameni poate fi atât pozitivă,
cât și negativă, î n funcție de scopul acestora ( Brooker & Jones, 2011).
Iertarea
În verderea conceptualizării acestui termen este necesar ă consultarea literaturii de specialitate.
În acest mod se pot obține mai multe perspective asupra a ceea ce semnifică iertarea ca fenomen
psihic și mecanism de coping.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Astfel, iertarea este văzută că fiind dorința de a renunța la resentimente sau dorințele de
răzbunare împotriva celor ce ți -au greș it (Wallace, Exline & Baumeister, 2007). Așadar, pentru a
putea spune că am iertat o persoană ce ne -a adus un prejudiciu la un moment dat, trebuie să
renunțăm la orice res entiment pe care îl avem în urma acelui moment și, de asemenea, să nu mai
simțim dorința de a ne răzbuna pentru neplăcerile ce ne -au fost provocate.
Totodată iertarea este văzută ca fiind mai degrabă un proces decât o dorință, iar asta
presupune renunțarea la emoțiie, motivațiile și cogniț iile bazate pe resentimente (Worthington Jr,
Witvliet, Pietrini & Miller, 2007). Prin urmare , iertarea poate căpăta forma unui proces prin care
psihicul uman trebuie să treacă pentru a -și reveni din momentul „traumatic”.
Wazid & Shah nawaz (2017) descriu iertarea ca fiind un construct ce vizează modul în care
oamen ii fac față disensiunilor ce apa r în relațiile interpersonale. Mai exact , cei doi autori privesc
iertarea ca pe un mecani sm de coping în rezolvarea conf lictelor ap ărute în cadrul relațiilor dintre
persoane.
Aceste trei perspective demonstrează faptul că iertarea este un factor important în
dezvoltarea psihică a or icărei persoane, fiind un mecanism prin care anumite senti mente negative
ce au fost reprimate sunt asimilate și percepute ca parte din parcursul vieții ( McCullough,
Kurzban & Tabak, 2013). Mai mult decât atât, iertarea poate fi privită și ca un mecanism de
vindecare pe care psihicul uman îl folosește în urma unor înlănțuiri de evenimente ce au provocat unele traume sau prejudicii. Ceea ce trebuie specificat este faptul că acest „fenomen” apare în
contextul în care există o disensiune între două persoane.
Stabilirea efectului pe care iertarea îl are asupra calității vieții psihice reprezintă un
subiect ce are un mare potențial științ ific. Majoritatea cercetărilor au demonstrat faptul că
iertarea influențează în mod poz itiv calitatea relațiilor inter umane ( Wazid & Shahnawaz, 2017).
Așadar, iertarea are un efect benefic asupra dezvol tării relațiilor interumane. Toate aceste aspecte
duc la îmbunătățirea stării de sănătate și la bunăstarea oamenilor (Flanagan, 2012). De aici putem
deduce faptul că între iertare și well -being există o legătură puternică.
Mai multe studii sugerează că iertarea aduce beneficii atât de ordin psihic cât și de ordin
fizic pentru victime, în timp ce purtarea urii și a invidiei, nu. Spre exemplu, iertarea ajută
victimele să se recupereze în urma durerii emoț ionale (Wazid & Shahnawaz, 2017) . Mai mult de

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

atât, iertarea crește și afectează pozitiv stima de sine, reducând furia, durerea, anxietatea și
depresia.
Exprimare a iertării servește la repararea și î mbunătă țirea relațiilor, după cum
demonstrează cercetarea care leagă voința d e a ierta cu căsniciile de succes ( Murphy & Helmer,
2013). În contrast cu beneficiile iertării sunt aspectele negative ale lipsei acesteia, care pot avea
urmări grave, influențând în mod direct persoanele. Aceste dezvantaje ale lipsei iertării pot fi:
creșterea tensiunii arteriale , creșterea exponențială a pulsului pe p erioade scurte ( Wazid &
Shahnawaz, 2017) . Mai sus observăm o multitudine de caracteristici atât pozititve cât și negative
pe care iertarea ș i lipsa ei le pot aduce în beneficiul, dar și în detrimentul organismului uman.
În urma detalierii câtorva beneficii ale acceptării procesul ui de iertare, putem
concluziona faptul că iertar ea are un rol important în dezvoltarea psihică și mai ales în evoluția
pe acest plan. Iertarea reușește să „dizolve” acele blocaje ce împiedică un „flux” psihic sănătos, ajutând atât organismul, cât și psihicul să treacă dintr -o stare de tensiune într -o stare de accept are
și asimilare a evenimentelor traumatice.
Un alt studiu, realizat de către Lichtenfeld , Buechner & Maier (2015), subliniază efectele
pe care le are iertarea. De asemenea, aceștia diferențiază emoția iertării de dorința de a ierta. Rezultat ele au demonstrat faptul că emoțiile, dar și conștientizarea motivului pentru care îl
iertăm pe cel care ne -a greșit.
Interesant este totuși modul în care o persoană intră în această stare sau , mai bine spus ,
acceptă acest mecanism de coping. A stfel, iertarea a fost văzută ca acceptarea responsabilități i
morale și încercarea de a repara relațiile inter personale în care a existat o disfunc ționalitate
provocată de o altă persoană responsabilă din punct de vede re moral pentru tot incidentul
(Murphy & Helm er, 2013). Iertarea, în opinia autorilor , este u n construct multidimensional ce
presupune o perspectivă a gândirii or ientat ă cognitiv social sau , mai exact , prezența empatiei față
de persoana ce a fost afectată (Wazid & Shahnawaz, 2017 ) .
De aici deducem faptul că iertarea nu implică doar o asimilare a evenimentulu traumatic ,
ci și acceptarea faptului că o anumită persoană a greșit și a ajuns să provoace o înlănțuire de
fapte ce ne- au afectat pe un anumit plan, provocându- ne prejudicii. Aceasta reprezintă, dintr -o
anumită perspectivă , conceptul de demers de a ierta și de a reuși să treci peste obstacolul ce stă în
calea dezvot ării personale proprii .

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Dacă mai sus am prezentat conceptul de iertare a persoanelor ce ne- au greșit, trebuie să
avem în vedere și faptul că în anumite momente noi sunte m cei care greșim. Astfel, iertarea
capăt ă o nouă dire cție, una orientată către sine ( Murphy & Helmer, 2013). Așadar, iertarea are
atât dimensiuni interpersonale, cât și intrapersonale. Iertarea interpersonală reprezin tă o atitudine
de bunăvoinț ă față de un rău -făcător care răspunde de fapt a pe care a făcut -o; totuși, accentul în
discuția de față se pune pe dimensiunea intrapersonală a iertării, în încercarea de a delimita
conceptual acest termen. Iertarea de sine rep rezintă "un set de schimbări motivaționale, prin care
un individ este motivat să evite stimulii asociați cu infracțiunea, descurajat să se răzbune
împotriva sinelui (de exemplu, a se pedepsi pe sine, a se angaja în comportamente auto –
distructive etc.), și devin e din ce în ce mai motivat să acționeze cu bunăvoin ță față de sine spre
iertare ” (Wazid & Shahnawaz, 2017 ). Prin urmare , iertarea de s ine este conceptul conform
căruia individul depășește sentimentul de învinuire (de sine) , se depărtează de el și ren unță la
comportamente le de răzbunare asupra sinelui. Acesta înglobe ază și interiorizează experiența într-
un mod sănătos pentru psihicul s ău, reușind să treacă peste sentimentul de vinovăție.
De asemenea, studii le demonstrează că iertarea de s ine este po zitiv asociată cu sănătatea
mental ă și fizică (Wazid & Shahnawaz, 2017) . Prin urmare, putem spune că ambele tipuri de
iertare – iertarea celui c e ți-a greșit și iertarea față de s ine au efecte benefice asupra sănătății
mintale și asupra sănătății fizice, reprezentând un mecanism de coping în fața tensiunilor inter –
relaționale.
Desigur că , de cele mai multe ori , iertarea ce vine din partea persoanei păgubite către cel
ce a adus anumite prejudicii poate fi resimțită ca o ușurare pentru cel din urmă. Există cazuri în
care iertarea nu este așteptată cu atâta nerăbdare și este privită că fiind un element de înjosire și
desconsiderar e față de puterea celui ce ți -a greșit. Totodată, acest scenariu se aplică în realitate în
momentul în care o persoană care a greș it nu conștientizează gravitatea faptelor sau pur și simplu
a făcut acea faptă cu bună intenție. În cele mai multe cazuri de acest tip , agresorul va continua să
rănească persoan a ce se află în rolul de victimă chiar și după ce a făcut -o în prealabil (Murph y &
Helmer, 2013). De aceea, sunt de părere că trebuie acordată o atenție specială celor două situații,
stabilind care sunt motivele ce se află în spatele continuării unor astfel de conflicte.
În literatura de specialitate găsim acest subiect tratat din ambele puncte de vedere. Astfel,
din punct de vedere al iertării ce vine ca o ușurare a sentinței , putem s pune că implică ștergerea

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

„datoriei” interpersonale pe care o are „infractorul”. Acest lucru ar pu tea ajuta vinovatul să se
simtă confortabil facilitând reluarea interacțiunilor normale cu victima ce i -a oferit iertarea
(Karremans & Cillessen, 2016). Prin urmare, în măsura în care infractorii apreciază relațiile pe
care le au cu oamenii pe care îi rănesc, iertarea le poate da speranța că își pot menține relațiile cu
victima , evitând greșelile suplimentare. În schimb, vinovații care nu au fost iertați, își pot vedea
relația cu victima ca fiind deteriorată iremediabil și , poate prin urmare, au puț ine motive pentru
care ar trata victima mai bine în viitor.
Acesta poate fi considerat un argument valid extras din literatura de specialitate ce
susține teoria conform căreia iertarea poate duce la oprirea comportamentelor ce aduc prejudicii.
Așadar, prin acordarea iertării, vinovatul poate spera să menț ină legăturile cu victima,
progresând astfel în demersul reparării relațiilor interpersonale. Mai mult de atât, iertarea poate fi motivația necesară de care agresorul are nevoie pentru a se opri din comportamentul abuziv pe
care îl manifeste față de victim ă.
Un al doilea motiv pentru care iertarea poate d escuraja repetarea infracțiunilor este
norm a socială a reciprocității. Transmițând iertarea, dăm dovadă de un gest fundamental de
bunăvoință (Wallace, Exline & Baumeister, 2007), iar cercetările trecute au arătat că oamenii apreciază și caută să facă reciproc acte de bunăvoinț ă (Walla ce, Exline & Baumeister, 2007). În
acest caz, apare fenomenul conform căruia un act de bunăv oință manifestat de o persoană către
alta trezeș te sentimentul de recipr ociatate, acesta urm ând, la r ândul lui, s ă răspundă printr -un act
de bună voinț ă.
Din punct de vedere al celui de -al doilea scenariu, în care agresorul nu acceptă iertarea
din partea victimei, putem spune că implică anumite mecanisme pe care le putem identifica în urma consultării literaturii de specialitate. Astfel, posibila problemă ce apare în legatură cu
exprimarea iert ării are leg ătură cu faptul că agresorul nu apreciază iertarea oferită de păgubit.
Deși majoritatea studiilor au demonstrat că infractorii se simt mai bine în momentul în care sunt
iertați de victimă, există cazuri în care primirea iertării nu duce mereu la manifes tarea
sentimentelor pozitive fa ță de victimă (Wallace, Exline & Baumeister, 2007). Unii cercetători au
constatat faptul că unii infractori dezagreau persoanele ce le ofereau iertarea, deoarece în acele
mome nte se simțeau și mai îndatorați față de acestea. Prin urmare, în aceste momente, este vorba
de impactul pe care gestul iertării îl are față de agresor (Wallace, Exline & Baumeister, 2007)

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Așadar, iertarea poate fi văzută de unii vinovați ca fiind o povară ce îi obligă să își plăteasca o
datorie de ordin moral față de victimă. Acest fapt îngreunează „sentin ța” regăsită la nivel psihic,
ducând la apariția resentimentelor față de victimă. În acest caz, iertarea nu mai reprezintă un
mecanism de coping pentr u agresor, ci constituie mai degrabă un factor de stres.
Un alt argument ce vine în susținerea acestei perspective, conform căreia agresorii nu
găsesc iertarea ca fiind un beneficiu venit din partea celui afectat de situație, subliniază faptul că
oamenii care sunt iertaț i pentru faptele pe care aceștia le consideră inofensive se pot răzbuna sau
se pot simți umiliț i de faptul c ă păgubitul consideră că au avut un comportament ofensator.
(Wallace, Exline & Baumeister, 2007 ). În acest caz , iertarea poate reprezenta chiar motivul
pentru care relațiile dintre vinovat si păgubit se deteriorează. Opiniile opuse cu privire la situa ție
și incongruențele dintre cele dou ă persoane pot duce la agravarea situației. Aici, c a în exemplul
de mai sus, iertarea nu mai capăt ă rolul de mecanism de coping, ci mai mult de element activator
în producerea disensiunilor.
Ținând cont de aspectele prezentate mai sus , extrase în urma studierii literaturii de
specialita te, putem spune că iertarea ca mecanism psihologic are nevoie de o atenție sporită,
deoarece reprezintă un domeniu de cercetare cu mult potențial. Așa cum a putut fi observat,
iertarea poate avea implicații atât pozitive, din perspectiva unui mecanism de coping, cât și
negative în momentul în care persoana vinovată consideră că acțiunile sale nu îl fac vinovat de ceva anume. Așadar, această contradicție dintre cele două perspective generează un factor de
interes crescut față de acest concept. Descoperirea l imitărilor , precum și a benefici ilor conferă un
avantaj științei și practicanților interesați de acest domeniu.

Social media
Aproape toți adolescenții americani (95%) sunt utilizatori de Internet, iar 85% folosesc
medii sociale (Lenhart et colab., 2011 apud. Marwick , 2014) . O altă problematică s urprinsă în
mediul online este aceea a confidențialității pe care o au tinerii atunci când publică anumite
informații pe rețelele de socializare. Astfel, studiile vor să surprindă în ce măsură adoles cenții
sunt preocupați de confidențialitatea pe rețelele de socializare.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Teo reticianul juridic Cohen (2012) susține că modelele juridice actuale de c onfidențialitate
se bazează pe modele simpliste de comportament individual, în timp ce societățile umane sunt
constituite din rețele culturale și conexiuni material e.
Antropolog ii și sociologii susțin că viața privat ă este o construcție socială care reflectă
valorile și normele indivizilor din cadrul culturilor ( Marwick , 2014).
În funcție de natura rețelei de socializare, pentru tineri, confidențialitatea este greu de
respectat (Alice E Marwick, 2014). Un exemplu elocvent este reprezentat de celebra platformă
de socializare Facebook, care, pe lângă încurajarea comunicării online, promovează și
diseminarea sau partajarea melodiilor preferate, fotografiilor , articolelor, evenimentelor, cu
ceilalți prieteni din lista proprie . Această posibilitate de a împărtăși exp eriențe și informații
personale îngrădeș te și limite le ce se stabilesc pentru confidențialitate. De cele mai mult e ori,
tinerii aleg să nu se rez ume la prietenii din lis tă și să facă publice tuturor aspectele pe care le
distribuie.
Cameron, Robinson și Power au subliniat avantajele unor rețele de s ocializare. De ex emplu,
Facebook și Twiter au dezvoltat o setare folosită în cazul dezastrelor natural e. Atât cei care sunt
în siguranță, cât și cei care se află blocați sub d ărâmături sau î n zone greu accesibile pot accesa
una din rețele și să facă publică situația lor ( Cameron, Robinson, & Power, 2012). Însă această
setare va funcționa doar în cazul în care există conexiune la internet și semnal, acest fapt
reprezentând un dezavantaj.

Well -being
Psihologia pozitivă a fost una dintre cele mai recente abordări în psihologie, ieșind în
evidență încă de la sfârșitul anului 1990 (Comin, Fontaine, Koller, & Santos, 2013). Conceptul
de psihologie pozitivă a fost introdus de Maslow în anul 1954, în studii le sale legate de
personalitate și motivație (Snyder & Lopez, 2009).
Conform lui Sheldon and King (2001) , psihologia pozitivă reprezintă studiul știițific asupra
tăriei de caracter și a virtuț ilor. În viziunea lui Seligman (2001), acest concept face trimitere către
senti mentele, emoțiile și comportamentu l pozitiv, ce au ca scop final fericirea umană.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

De asemenea, unii autori consider ă faptul că psihologia pozitivă are drept ț intă atât
identificarea și înțe legerea calităților și virtuților umane, cât și găs irea unor moda lități prin care
oamenii să fie fericiț i și să aibă o viață mai productivă. Conform altor perspective, fericirea nu
este înțeleasă ca un lucru trecător și fluctuant, ci ca un sentiment perma nent (Comin, Fontaine,
Koller, & Santos, 2013).
Această mișcare, cunoscută drept psihologie pozitivă, a fost dezvoltată începând din anul
1990 de către Martin Seligman, iar apoi cercetată de către președintele Asoci ației Americane de
Psihologie ( APA), împreună cu alți cercetători internaționali, cum ar fi: Ken Sheldon, Barbara
Fredrickson, Kevin Rathunde, Mihaly Csikszentmihalyi, Robert Emmons, Carol Ryff ș i Jon
Haidt ( Comin, Fontaine, Koller, & Santos, 2013).
Perspectiva abordată de aceștia presupune, în primul rând, mutarea focusului psihologiei de
la lucrurile rele din viață, la cercetări ce vizează bolile mintale, menite să const ruiască aspecte
pozitive ( Fave, 2006; Snyder & Lopez, 2009). Această propunere inovativă a pornit de la faptul
că, până într -un moment, în psihologie s -a pus accentul pe deficitul de dezvoltare, pe
psihopatologii , tulburări și boli mintale.
De asemenea, dorința de a scoate în evidență sănătatea ca fiind opusă bolii a pornit de la
starea veteranilor întorși de pe front , din Al Doilea Război Mondial. Aceștia aveau nevoie să fie
reintegrați în societate și să li se ofere atenția necesară nevoilor lor. Astfel, prin schimbarea de
perspectivă, de la boală la promovarea și protejarea sănătă ții, s-a deschis posibilitatea emfazării
aspectelor pozitive, tăriei de caracter, v irtuților și potențialului uman (Fave, 2006; Snyder &
Lopez, 2009).
Seligman (2002) considera faptul că psihologia pozitivă se bazează pe 3 concepte. Primul
are corespondență în studiul privind emoțiile pozitive, al doilea are ca suport studiul aspectelor
pozitive și al trăsătu rilor, iar ultimul studiază așa -zisele “instituții pozitive” ce promovează
democrația, libera exprimare, familia, liberatatea (Fave, 2006; Snyder & Lopez, 2009) .

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Psihologia poziti vă, așa cum a fost abordată de mai mulți autori, are la bază dorința de a
accentua calitățile, potențialul uman, virtuțile , cu scopul de a le dezvolta, fără a exclude și
dimensiunea patologică.
Starea de bine este un indicator al sănătății mentale și fizice. Aceasta se referă la modul
în care indivizii își evaluează viața, atât în prezent, cât și pe perioade mai mari de timp.
Evaluările cuprind reacțiile emoționale ale indivizilor la evenimente, la propriile stări și judecăți
pe care și le formează asu pra satisfacției în viață, împlinirii personale, realizat ă prin căsătorie ș i
profesie (Diener et al., 2003).
În literatura de specialitate au fost identificate trei d efiniții a ceea ce exprimă well -being -ul.
Definirea normativă exprimă faptul că starea de bine presupune deț inerea unor cali tăți dezirabile
și nu este o stare subiectivă în sine. Definirea subiectivă constă în faptul că standardel e pe care și
le impune fiecare individ cu privire la ceea ce înseamnă satisfacția în viață influențează starea de
bine. Ultima definire, cea în balanță, subliniază preponderența afectul ui pozitiv asupra celui
negativ și că individul , în viața sa, trăiește mai multe experiențe bazate pe em oții pozitive ( Ryff,
2014) .
Caracteristicile definitorii ale stării de bine sunt: subiectivitatea , originea în experiența
individului, evaluarea stării de bine psihologice a tuturor aspectelor vieții unei persoane (Ryff,
2014).
Relație între Well -being și Iertare

În urma analizei conceptelor și a definirii lor în conformitate cu literatur a de specialitate,
este necesar să explorăm și conținutul de specialitate cu privire la modul în care aceste trei constructe interacționează. Așadar, în următoarele rânduri vom studia legătur a dintre well- being
și iertare.
Astfel, legătura aparentă dintre iertare și bunăstarea psihologică poate fi datorată faptul ui
că bunăstarea psihologică scăzută poate funcționa ca o "informație" care alertează oamenii cu dificultă ți în relaționare și creează motivație pentru îmbunătă țirea relațiilor sociale. Acest mod

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

de a privi relația dintre iertare, bunăstarea psihologică și bunăstarea relaț ională este similar cu
modul în care stima de sine poate fi conceptualizată ca un indicator al lipsei acceptării so ciale
(Leary, 2004 apud. Bono, McCullough, Root, 2007). Prin urmare , nivelul scăzut al well- being –
ului poate fi considerat un semnal puternic de alarmă cu privire la îmbunătățirea relațiilor sociale.
De cele mai multe o ri well- being -ul este legat strict de modul în care noi interacțio năm cu
persoanele în societate deoarece, în momentul în care apare o anumită tensiun e, putem spune că
nivelul well- being- ului scade.
După cum afirmau Wal & Karremans (2016), prietenia reprezintă un pilon important în
ceea ce presupune dezvoltarea perspectivelor asupra vieții. Aceștia au demonstrat faptul că prin
iertare, o prietenie devine mai puternică și mai stabilă, corelându -se cu starea de bine.
Un alt mod prin care iertarea poate fi strâns legată de well- being este prin puterea de
influență pe care aceasta o are în influențarea percepției victimei asupra relației dintre ea și
agresor, deoarece menținerea unui anumit grad de apropiere între oameni reprezintă o nevoie a
individului. (Bono, McCullough, Root, 2007). Așadar, chiar dacă agresorul a greșit față de
păgubit, putem spune că legătur a dintre cei doi se va destrăma și cu toate acestea, în int erioru l
lor, în continuare, vor dori să mențin ă un contact minim ce le va satisfa ce an umite curiozități și
nevoi.
De asemenea, s -a constatat că puterea de a ierta a fost mult mai puternic asociată cu
bunăstarea psihologică/well -being- ul pentru persoa nele care și -au iertat partenerul față de care au
fost credi ncioase, spre deosebire de pers oanele care nu a u fost atât de prezente și impicate în
relația cu partenerul. În acest caz , putem spune că ier tare corelează puternic cu well -being -ul în
momentul în care persoana în cauză este implicată din punct de vedere em oțional față de cel ce a
greși t.
Un aspect important de care trebuie să ținem cont în studierea relației dintre iertare și
well-being este acela al formulării scuzei. Acest pas trebuie făcut de cel ce a produs
inconveniențe victimei și joacă un rol important în efectul pe care ierta rea îl are asupra stării de
well-being. Absența regretelor și mai ales a exprimării acestora cu privire la fapta făcută poate
duce la nașterea nesiguranței cu privire la intențiile vinovatului cu privir e la victimă (Bono,
McCullough & Roo, 2007) . Ținând cont de modul în care oferirea iertării influențează
comportamentul uman, putem avea două scenarii concrete.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Unul dintre aceste scenarii face referire la modul în care vinovatul acceptă cu bucurie
iertarea primită din partea celui păgubit. Acest lucru d uce la eliberarea stresului acumulat și a
sentimentului de vinovăție. În acest caz iertarea poate fi văzută ca o rezolvare a conf lictului atât
interior cât și inter -personal. Beneficiile ce reies din acest scenariu se reflectă în ambele părți
(Pietrini & Miller , 2007).
Cel de- al doile a caz în care cel ce este vinovat consideră că acțiunile sale sunt
interpretate în mod eronat și își susține cu ardoare nevinovăția poate vedea oferirea iertării ca un
act de înjosire și de superioritate din partea celui ce a fost afectat de faptele sale. Din acest punct
pot apărea anu mite resentimente ce duc mai degrabă la o de teriorare accelerată a relației (Pietrini
& Miller, 2007). Desigur, tot în categoria nega tivă intră și situația în care cel ce a greșit se simte
îndatorat din punct de vedere moral față de victimă, iar pri mirea iertării din partea aceste ia poate
consta în creștere a datoriei față de cel afectat.
O altă perspectivă extrasă din literatura de specialitate ce tratează acest subiect ne oferă o
viziunea asupra importanței relație i dintre vinovat și cel afectat în rezolvarea conflictului și
starea de bine . Așadar, iertarea altora implică o schimbare a abordării cu privire la vinovat,
perspe ctivă ce include o viziune favorabilă asupra infractorului, precum și absența ezitării
abordării a cestuia. Atitudinea prezentată î mbunătă țeste reglajul interpersonal ș i sprijinul social
(McCullough 2000, Roberts, 1995 apud. Tse & Yip, 2008). Mai mult, un s tudiu ce vizează
apropierea dintre parteneri a raportat faptul că legătura dintre parteneri a fost mediato rul între
iertare și well -being (Bono, McC ullough și Root, 2008 apud. Tse & Yip, 2008) .
Rezultatele au sugerat faptul că formarea relațiilor pozitive cu partenerii/prietenii
reprezintă un pas important ce va contribui la stabilirea unei corelații între iertare și bunăstarea psihologică (Karremans, Van Lange, Ouwerkerk & Kluwer, 2003 apud. Tse & Yip, 2008).
Putem deduce astfel că apropierea dintre victi mă și vinovat are un impact pozitiv asupra relației
stabilite între Iertare și Well -being. Atâta timp cât cele două părți ale conflictului au în spate o
prietenie , este mult mai probabil c a între f enomenul iertării și well- being să fie o relație pozitivă.
Un alt exem plu extras din cadrul literaturii de specialitate ne prezintă modul în care
iertarea influențează alte mecanisme cu origine psihică. Prin urmare, tendința de a -i ierta pe alții
a fost legată de reducerea furiei (Freedman & Enright, 1996; Thompson și colab., 2005, apud.
Tse & Yip, 2008) și ruminări asupra încălcării. De asemenea, a fost legată de sporirea sprijinului

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

social (Lawler – Row & Piferi, 2006 apud. Tse & Yip, 2008) și well -being -ului (Brown, 2003;
Karuse & Ellison, 2003, apud. Tse & Yip, 2008). Observăm cum iertarea ca mecanism de coping
are un impact major atât asupra aspectelor psihice, cât și asupra aspectelor sociale. Așadar,
putem afirma că iertarea are un efect benefic asupra dezvoltării psihice , fiind în strânsă legătură
cu starea de bine psihologică.

Relația dintre Bullying, Cyberbullying și Well -being
Din punct de vedere al relației dintre well-being și cyberbull ying, literatura de specialitate
nu oferă foarte mu lte exemple. Însă există dovezi legate de modul în care bullying -ul și
cyberbullying- ul afectează com portamentul victimelor și cognițiile acestora.
Bullying -ul poate fi întâlnit în diferite medii, însă cele mai cunoscute sunt: mediul
școlar/universitar și mediul profesional/organizațional. Astfel, în aceste două contexte diferite,
bullying- ul căpăta o nouă formă: forma virtuală. Așadar, vom expune câteva dintre efectele cu
care bullying -ul și cyberbullying -ul influențează calitatea vieții ps ihice și mecanismele specific e
(Wilson, 1991).
Spre exemplu , în mediul busine ss, bullying -ul a fost considerat mai periculos decât
însuș i stresul provocat de încărcătura task- urilor, avâ nd efecte mult mai devastatoare (Einarsen &
Nielsen, 2015) . În acest caz, alarmantă, din punctul meu de vedere, este comparația făcută între
cyberbullying și stresul de la locul de muncă. Conform rezultatelor descoperite în lucrarea lui
Wilson (1991) , cyberbullying- ul și bullying -ul au un impact major a supra integrității
organismului, precum și asupra integrității psihice.
În conformitate cu teoria traumei cognitive, în momentul în care o pesoan ă ce simte
ostilitate din partea altui om, aceasta reacționează printr -o stare de șoc, în cadrul căreia sunt
prezente manifestări de teamă, anxietate crescută și chiar depresie, reușind s ă îi altereze percepția
cu privire la mediul și persoanele din jur (Mikkelsen & Einarsen, 2002 apud Einarsen & Nielsen,
2015 ). Așadar, putem spune c ă, în momentul în care o persoană se simte atacată (verbal, fizic),
se activează mecanismul de apărare care presupune combaterea id eilor sau apariția anxietății sau
a temerilor. Existența unor cogniții eronate cu privire la o anumită persoană sau la intențiil e pe
care ea le are față de noi poate duce la apariția scenariilor ce iau naș tere dintr -o gândire deficitară
ce ar e la bază câteva ipoteze formulate în mod greșit ( Barlett & Gentile, 2012).

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Mai mult de atât, putem să ne dăm seam a de modul în care fenomenul bullying- ului își
pune amprenta asupra well -being -ului.
După cum s -a descris mai sus, ostilitatea repetată implicată în bullying este adesea
combinată cu acte de excludere socială și ostracizare care, în sine, tind să creeze instantaneu
simptome de confuzie și anxietate pentru cei excluși, interferând totodată cu sistemul imu nitar și
cu funcțiile creierului referitoare la agresiune și depresie (Einarsen & Nielsen, 2015 ). Acordând
atenție modului în care bullying -ul acționează asupra victimei reușim să ne dăm seam a de
implicațiile pe care le ar e asupra well -being -ului, totodat ă realizând faptul ca între well -being și
bullying există o legătură.
În general, cercetările internaționale anterioare ce au avut în vedere această temă au
ajuns la concluzia că persoanele tinere ce au fost expuse unor situații de bullying au avut o
scădere semnificativă în nivelul well- being -ului (Olweus & Breivik 2014; Goswami 2012 apud.
Tiliouine, 2015) . Chiar și agresiunea electronică (cyberbullying -ul) este în strânsă legătură cu
rapoartele privind sat isfacția vieții adolescenților (Tiliouine, 2015) . Așadar, impactul pe care
agresivitatea și batjocura le au se reflectă în efectele directe și severe asupra nivelului de
satisfa cție în viață ș i asupra stării de bine psihologic e.
Efectele dăunătoare ale agresiunii asupra bunăstă rii copiilor și adolesce nților “ sunt foarte
răspândite și recunoscute ” (Thomas, Connor & S cott, 2014). Victimele abuzului raportează
relații interpersonale mai slabe cu colegii, singurătate, stimă de sine scăzută, (Brighi et al.,
Nansel et al., 2001 apud Thomas, C onnor & Scott, 2014), simptome specifice depresiei și
anxietătii, retrag ere socială (Menesini et al. 2009 apud Thomas, Connor & Scott, 2014) și chiar
gânduri de suicid (Thomas, Connor & Scott, 2014).
Urmările pe care abuzul și agresarea persoanelor le au sunt devastatoare pentru
dezvoltarea psihică a individului și pentru echilibrul psihic. În raport cu well -being- ul putem
spune că bullying- ul și cyberbullying -ul au o influență negativă , ducând în majoritatea cazurilor
la: scăderea componentei motivaționale cu privire la viață, apariția depresiei, nivelul crescut al
anxiet ății și scăderea stimei de sine.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Capitolul 2: OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1 Obiective și ipoteze
2.1.1. Obiective
Studiul prezent își propune să observe impactul cyber bullying- ului asupra well being –
ului tinerilor și rolul iertării, ca mediator, în această relație. De asemenea, este un studiu cross –
cultural, între România și Anglia, pentru a sublinia diferențele de a bordare a acestei problematici.
Astfel, ne putem pune urm ătoarele întrebări: Ce impact are cyber bullying -ul asupra well being –
ului (cu dimensiunile: acceptare de sine, rela ții pozitive cu cei din jur, mediul, dezvoltarea
personală, autonomia, scopul în viață) tinerilor din România? Ce impact are cyber bullying -ul
asupra well being -ului tinerilor din Anglia? Care sunt diferențele interculturale raportate la
subiectul abordat? În ce mod impactează iertarea efectul cyber bullying -ului asupra well being –
ului?
Pentru a putea răspunde de toate aceste întrebări, am elaborat următoarele ipoteze de
cercetare.
2.1.2. Ipoteze
Ipotezele prezentei cercet ări sunt următoarele:
H1:Cyber Bullyingul prezice un scor scăzut al Well Being.
H2:Cyber Bullying ul prezice un scor scazut al fațetei self -acceptance.
H3:Cyber Bullyingul prezice un scor scazut al fațetei positive relations.
H4:Cyber Bullyingul prezice un scor scazut al fațetei autonomy.
H5:Cyber Bullyingul prezice un scor scaz ut al fațetei environmental mastery.
H6:Cyber Bullyingul prezice un scor scazut al fațetei purpose in life.
H7:Cyber Bullyingul prezice un scor scazut al fațetei personal growth.
H8:Relația dintre cyber bullying si well being e mediată de s corul la iertare.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

H9: Există diferențe semnificative statistic între rezultatele obținute în România față de
Anglia.
2.2. Modelul cercetării
2.2.1. Variabilele cercetării
Acest studiu vizează un număr relativ mare de variabile pe care le vom cerceta. Variabila
independentă este cyber bullying -ul. Variabilele dependente sunt self-acceptance, positive
relations, autonomy, environmental mastery, purpose in life, personal growth ( Ryff’s model).
Variabila mediatoare este iertarea.
Fiecare variabilă va fi luată pe rând și detaliată.
Variabila independentă (cyber bullying) se definește ca fiind folosirea unui limbaj agresiv,
cu scopul de a răni pe cineva în mediul online. Astfel, în cadrul studiului vor fi vizate acele
persoane care au fost hărțuite pe platformele de socializare (Facebook, Instagram, Twiter etc.).
În funcție de variabila independentă, cyber bullying, se calculează și analizează variabila
dependente.
Variabila dependentă este well being. Se dorește a analiza în ce măsură este afectată
starea de bine a tinerilor, în urma unei amenințări, denigrări, vorbe jignitoare, în mediul online.
Pentru a putea stabili ce impact are cyber bullyingul asupra well being -ului, se vor avea în vedere
dimensiunile acestuia, propuse în modelul lui R yff (self-acceptance, positive relations, autonomy,
environmental mastery, purpose in life, personal growth). Aceste dimensiuni vor contribui la
realizarea studiului, pentru a identifica care sunt cel mai adesea afectate.
Variabila moderatoare este iertar ea. Se dorește a se studia, în ce măsură, iertarea poate
diminua efectul pe care îl provoacă hărțuirea online asupra well being -ului.
Se vor introduce și o serie de variabile demografice generale de care să ținem cont pentru
alegerea eșantionului și pentru analiza și interpretarea datelor. Variabilele demografice sunt:
vârsta participanților (19 -28 de ani), genul (masculin și feminin), țara de proveniență (România
sau Anglia), nivelul de educație (universitar).
2.2.2. Eșantionul
Populația de referință este reprezentată de tinerii studenți din România și din Anglia, ce
au fost hărțuiți online.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Eșantionarea va fi randomizată, pe bază de voluntariat.
Chestionarele utilizate vor fi puse într -un formular online și distribuite pe grupurile
studenților din rețelele de socializare. Eșantionarea voluntară reprezintă propria alegere a
studenților (care îndeplineau criteriile de incluziune) să ia parte la cercetare în urma anunțului pe
care l -am postat. În anunț vor fi informați că participarea la studiu este voluntară și că nu vor
primi nicio recompensă. În prima parte a completării chestionarelor vor fi informați cu privire la
scopul cercetării, variabilele măsurate, durata completării instrumentelor. Datele colectate sunt
anonime, strict confidențiale și că vor fi folosite doar în scop de cercetare.
Criteriile pentru participarea la acest studiu vârsta și statutul de student în prezent. Astfel,
vor fi incluși în cercetare doar tinerii cu vâsta cuprinsă între 19 și 28 de ani, studenți (licență –
nivelul universitar de educație).

2.2.3. Designul cercetării
Tipul designului cercetării este non -experimental, chestionarul fiind instrumentul utilizat
ca mijloc de investigație. Obiectivul principal al studiului este identificarea efectului pe care îl
are iertarea în relația d intre cyber bullying și well being. De asemenea, este un studiu cross –
cultural, dorind să se observe diferențele dintre rezultatele obținute.
2.3. Instrumente
Cyber bullying – chestionar preluat dintr -un studiu (Farleya, Coyneb, C Axtella &
Sprigga, 2016).
Iertare – IPIP-VIA Scales – Iertare/Milă, 10 itemi.
Well being – chestionar preluat dintr -un studiu( Phillippa, Clarke, Marshall, Ryff & Blair,
2001), 18 itemi, scala Lickert.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

2.4. Procedură
Chestionarul folosit în prezentul studiu va fi distribuit în forma t digital pe grupurile
studenților din rețelele de socializare. Participanții vor fi selectați randomizat, singurele criterii
de incluziune fiind vârsta (să aibă între 19 și 28 de ani) și să fie studenți.
Utilizarea chestionarului în format electronic are dezavantajul de a nu ne oferi
posibilitatea unui mediu controlat și reduce la minimum interacțiunea cu participanții. Totuși,
exisă un beneficiu major, asigurarea anonimatului respondenților, ceea ce creează un mediu
securizant astfel încât participanții să răspundă sincer la întrebări.
Prima parte a chestionarului vizează informarea participanților despre cercetare și
obținerea consimțământului informat. În această secțiune sunt prezentate în scris scopul studiului,
variabilele pe care le vizează, durata aproximativă a completării chestionarului. Vor fi informați
că datele colectate sunt strict anonime, confidențiale și vor fi folosite doar în scop de cercetare și
că pot întrerupe completarea chestionarului în orice moment. De asemenea, se va specifica
faptul că participarea la acest studiu este voluntară, fără să primească vreo recompensă pentru
participare.
După obținerea consimțământului informat, urmează secțiunea în care participanții
răspund la întrebările legate de variabilele demografice, cyber bullying, well being și iertare.
Odată finalizat și trimis, răspunsurile din chestionare nu mai pot fi modificate de către
participanți. Toate răspunsurile sunt înregistrate automat, urmând să fie procesate statistic.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Rezultate
Analiza statistic ă a fost realizată folosind SPSS v.23.
Pentru a testa H1 s -a folosit regresia liniară simplă .
Asumpția linearității a fost testată printr -o analiză vizuală a unui scatter plot între
variabila independentă si dependentă. Asumpția nu a fost violată .

Asumpț ia independenței erorilor a fost testată cu ajutorul testului Durbin- Watson , acesta
având o valoare de 1,746, astfel asumpția a fost validată .

Nu există valori extreme, SPSS -ul neafisand tabelul Casewise Diagnostics , acest lucru
întamplandu- se când nu există astfel de valori.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Homoscedasticitatea a fost evaluată cu ajutorul unei inspecții vizuale a unui scatterplot,
în urma că reiea se poate trage concluzia că asumpția nu a fost violată .

Model Summaryb
M
odel R R
Square Adjusted
R Square Std. Error
of the Estimate Durbin –
Watson
1 ,
328a ,108 ,095 9,270 1,746
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_WB

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Asumpția normalității erorilor, care a fost inspectată cu ajutorul histogramei ș i a
graficului P -P plot, nu a fost violată .

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Analiza de regresie subliniază faptul că există o relație semnificativă statistic, F(1, 73) =
8.806, p < 0.05. Cyber bullying- ul prezice în masură de 10% (R2 = .108) well -being -ul, având o
pantă negativă (β = – .244, p = .004) , ceea ce susț ine ipoteza.

ANOVAa
Model Sum
of Squares f Mean
Square ig.
Re
gression 756,6
39 756,6
39 ,806 004b
Re
sidual 6272,
508 3 85,92
5
To
tal 7029,
147 4
a. Dependent Variable: Total_WB
b. Predictors: (Constant), Total_CB

Coefficientsa
Mo
del Unstandar
dized Coefficients S
tandardi
zed
Coeffici
ents
ig. Correlatio
ns Collin
earity
Statistics
B S
td. Error B
eta Z
ero-
order arti
al art oleran
ce IF
(
Consta
nt) 9
9,762 2
,587 8,56
4 00
0
T
otal_C
B –
,244 ,
082 –
,328 2,96
7 00
4 –
,328 ,32
8 ,32
8 ,000 ,000
a. Dependent Variable: Total_WB

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Pentru a testa ipoteza H2, s -a folosit regresia liniară simplă .
Asumpț ia linearității a fost testată printr -o analiză vizuală a unui scatter plot între
variabila independentă și dependentă. Asumpția nu a fost violată .

Asumpția independenței erorilor a fost testată cu ajutorul testului Durbin- Watson , acesta
având o valoare de 1,704, astfel asumptia a fost validata.

Tabelul Casewise Diagnostics a identificat un caz extrem peste 3 abateri standard, tabelul
putand fi vizualizat mai jos. Cazul extrem a fost lasat in analiza pentru a reflecta cat mai bine
esantionul.

Casewise Diagnosticsa
Case
Number Std.
Residual Total
_Self_accept
ance Predi
cted Value R
esidual
75 –
3,647 4 13,83 –
9,831

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

a. Dependent Variable: Total_Self_acceptance

Homoscedasticitatea a fost evaluata cu ajutorul unei inspectii vizuale a unui scatterplot,
in urma careia se poate trage concluzia ca asumptia nu a fost violata.
Asumptia normalitatii erorilor, care a fost inspectata cu ajutorul histogramei si a
graficului P -P plot, nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Analiza de regresie a aratat ca ex ista o relatie semnificativa statistic, F (1, 73) = 8.580, p <
0.05. Cyber bullying -ul prezice in masura de 10% (R2 = .105) acceptarea de sine, avand o panta
negativa ( β = -.324, p = .005) ceea ce sustine ipoteza.

Model Summaryb
odel R
Square Adju
sted R
Square Std.
Error of the
Estimate Durb
in-Watson

324a ,1
05 ,093 2,695 1,704
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_Self_Acceptance

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

ANOVAa
Model Sum
of Squares f Mean
Square ig.
Re
gression 62,33
2 62,33
2 ,580 005b
Re
sidual 530,3
35 3 7,265
To
tal 592,6
67 4
a. Dependent Variable: Total_Self_Acceptance
b. Predictors: (Constant), Total_CB

Coefficientsa
Mode
l Unstandardize
d Coefficients St
andardized
Coefficien
ts
ig. Correlations Collinear
ity Statistics
B St
d. Error Be
ta Z
ero-order artial art T
oleranc
e V
IF
(
Constan
t) 14
,673 ,7
52 9,506 000
T
otal_CB –
,070 ,0
24 –
,324 2,929 005 –
,324 ,324 ,324 1
,000 1
,000
a. Dependent Variable: Total_Self_Acceptance

Pentru a testa ipoteza H3, s -a folosit regresia liniara simpla.
Asumptia linearitatii a fost testata printr -o analiza vizuala a unui scatter plot intre
variabila independenta si dependenta. Asumptia nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Asumptia independentei erorilor a fost testata cu ajutorul testului Durbin -Watson acesta
avand o valoare de 1,704, astfel asumptia a fost validata.

Tabelul Casewise Diagnostics a identificat un caz extrem peste 3 abateri standard, tabelul
putand fi vizualizat mai jos. Cazul extrem a fost lasat in analiza pentru a reflecta cat mai bine
esantionul.
Hom oscedasticitatea a fost evaluata cu ajutorul unei inspectii vizuale a unui scatterplot, in urma
careia se poate trage concluzia ca asumptia nu a fost violata. Asumptia normalitatii erorilor, care
a fost inspectata cu ajutorul histogramei si a graficului P -P plot, nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Asumptia normalitatii erorilor, care a fost inspectata cu ajutorul histogramei si a graficului P -P
plot, nu a fost violata.
Analiza de regresia a aratat ca exista o relatie semnificativa statistic, F (1, 73) = 8.580, p <
0.05. Cyber bullying -ul prezice in masura de 10% (R2 = .158) acceptarea de sine, avand o panta
negativa ( β = -.324, p = .005) ceea ce sustine ipoteza.

Model Summaryb
Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate Durbin -Watson
1 .411a .169 .158 2.596 1.683
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_Positive_Rel

ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 100.218 1 100.218 14.876 .000b
Residual 491.782 73 6.737
Total 592.000 74
a. Dependent Variable: Total_Positive_Rel
b. Predictors: (Constant), Total_CB

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Pentru a testa ipoteza H4, s -a folosit regresia liniara simpla.
Asumptia linearitatii a fost testata printr -o analiza vizuala a unui scatter plot intre
variabila independenta si dependenta. Asumptia nu a fost violata.
Asumptia independentei erorilor a fost testata cu ajutorul testului Durbin -Watson acesta
avan d o valoa re de2,091, astfel asumptia a fost validata.

Model Summaryb
Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate Durbin -Watson
1 .078a .006 -.008 2.444 2.091
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_PL

Tabelul Casewise Diagnostics a identificat un caz extrem peste 3 abateri standard, tabelul
putand fi vizualizat mai jos. Cazul extrem a fost lasat in analiza pentru a reflecta cat mai bine
esantionul.

Casewise Diagnosticsa
Case Number Std. Residual Total_PL Predicted Value Residual
3 -3.165 17 24.73 -7.734
a. Dependent Variable: Total_PL

Homoscedasticitatea a fost evaluata cu ajutorul unei inspectii vizuale a unui scatterplot,
in urma careia se poate trage concluzia ca asumptia nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Asumptia normalitatii erorilor, care a fost inspectata cu ajutorul histogramei si a
graficului P -P plot, nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Analiza de regresia a aratat ca exista o relatie semnificativa statistic, F (1, 73) = 8.580, p <
0.05. Cyber bullying -ul pr ezice in masura de 10% (R2 = .105) acceptarea de sine, avand o panta
negativa ( β = -078, p = .005) ceea ce sustine ipoteza.

ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 2.649 1 2.649 .443 .508b
Residual 436.071 73 5.974
Total 438.720 74
a. Dependent Variable: Total_PL
b. Predictors: (Constant), Total_CB

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized
Coefficients
t Sig. Correlations
B Std. Error Beta Zero-order Partial Part

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

1 (Constant) 24.893 .682 36.496 .000
Total_CB -.014 .022 -.078 -.666 .508 -.078 -.078 -.078
a. Dependent Variable: Total_PL

Pentru a testa ipoteza H5, s -a folosit regresia liniara simpla.
Asumptia linearitatii a fost testata printr -o analiza vizuala a unui scatter plot intre
variabila independenta si dependenta. Asumptia nu a fost violata.
Asumptia independentei erorilor a fost testata cu ajutorul testului Durbin -Watson acesta
avand o valoa re de 1,704, astfel asumptia a fost validata.

Model Summaryb
Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate Durbin -Watson
1 .073a .005 -.008 2.878 1.751
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_Autonomy

Tabelul Casewise Diagnostics a identificat un caz extrem peste 3 abateri standard, tabelul
putand fi vizualizat mai jos. Cazul extrem a fost lasat in analiza pentru a reflecta cat mai bine
esantionul.
Homoscedasticitatea a fost evaluata cu ajutorul unei i nspectii vizuale a unui scatterplot,
in urma careia se poate trage concluzia ca asumptia nu a fost violata.
Asumptia normalitatii erorilor, care a fost inspectata cu ajutorul histogramei si a
graficului P -P plot, nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Analiza de regresia a aratat ca exista o relatie semnificativa statistic, F (1, 73) = 8.580, p < 0.05.
Cyber bullying -ul prezice in masura de 10% (R2 = .105) acceptarea de sine, avand o panta
negativa ( β = -.324, p = .005) ceea ce sustine ipoteza.

ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 3.255 1 3.255 .393 .533b
Residual 604.745 73 8.284
Total 608.000 74
a. Dependent Variable: Total_Autonomy
b. Predictors: (Constant), Total_CB

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized
Coefficients t Sig. Correlations

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

B Std. Error Beta Zero-order Partial Part
1 (Constant) 13.458 .803 16.755 .000
Total_CB -.016 .026 -.073 -.627 .533 -.073 -.073 -.073
a. Dependent Variable: Total_Autonomy

Pentru a testa ipoteza H6, s -a folosit regresia liniara simpla.
Asumptia linearitatii a fost testata printr -o analiza vizuala a unui scatter plot intre
variabila independenta si dependenta. Asumptia nu a fost violata.
Asumptia independentei erorilor a fost testata cu ajutorul testului Durbin -Watson acesta
avand o valoare de 1,704, astfel asumptia a fost validata.

Model Summaryb
Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate Durbin -Watson
1 .212a .045 .032 2.682 2.009
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_Enviromental_Mast

Tabelul Casewise Diagnostics a identificat un caz extrem peste 3 abateri standard, tabelul
putand fi vizualizat mai jos. Cazul extrem a fost lasat in analiza pentru a reflecta cat mai bine
esantionul.
Homoscedasticitatea a fost evaluata cu ajutorul unei inspectii vizuale a unui scatterplot,
in urma careia se poate trage concluzia ca asumptia nu a fost violata. Asumptia normalitatii
erorilo r, care a fost inspectata cu ajutorul histogramei si a graficului P -P plot, nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Analiza de regresia a aratat ca exista o relatie semnificativa statistic, F (1, 73) = 8.580, p <
0.05. Cyber bullying -ul prezice in masura de 10% (R2 = .105) acceptarea de sine, avand o panta
negativa ( β = -.324, p = .005) ceea ce sustine ipoteza.

ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 24.683 1 24.683 3.431 .068b
Residual 525.103 73 7.193
Total 549.787 74
a. Dependent Variable: Total_Enviromental_Mast
b. Predictors: (Constant), Total_CB

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized
Coefficients t Sig. Correlatio

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

B Std. Error Beta Zero-order Partia
1 (Constant) 13.649 .748 18.236 .000
Total_CB -.044 .024 -.212 -1.852 .068 -.212 -.
a. Dependent Variable: Total_Enviromental_Mast

Pentru a testa ipoteza H7, s -a folosit regresia liniara simpla.
Asumptia linearitatii a fost testata printr -o analiza vizuala a unui scatter plot intre
variabila independenta si dependenta. Asumptia nu a fost violata.
Asumptia independentei erorilor a fost testata cu ajutorul testului Durbin -Watson acesta
avand o valoa re de 1,704, astfel asumptia a fost validata.

Model Summaryb
Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate Durbin -Watson
1 .411a .169 .158 2.596 1.683
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_Positive_Rel

Tabelul Casewise Diagnostics a identificat un caz extrem peste 3 abateri standard, tabelul
putand fi vizualizat mai jos. Cazul extrem a fost lasat in analiza pentru a reflecta cat mai bine
esantionul.
Homoscedasticitatea a fost evaluata cu ajutorul unei inspectii vizuale a unui scatterplot,
in urma careia se poate trage concluzia ca asumptia nu a fost violata.
Asumptia normalitatii erorilor, care a fost inspectata cu ajutorul histogramei si a
graficului P -P plot, nu a fost violata.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Analiza de regresia a aratat ca exista o relatie semnificativa statistic, F (1, 73) = 8.580, p <
0.05. Cyber bullying -ul prezice in masura de 10% (R2 = .105) acceptarea de sine, avand o panta
negativa ( β = -.324, p = .005) ceea ce sustine ipoteza.

ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 100.218 1 100.218 14.876 .000b
Residual 491.782 73 6.737
Total 592.000 74
a. Dependent Variable: Total_Positive_Rel
b. Predictors: (Constant), Total_CB

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized
Coefficients
t Sig. Correlations
B Std. Error Beta Zero-order Partial Part
1 (Constant) 16.143 .724 22.287 .000
Total_CB -.089 .023 -.411 -3.857 .000 -.411 -.411 -.411
a. Dependent Variable: Total_Positive_Rel

Ipoteza H8 a fost testata folosind regresia liniara.
Avand in vedere ca H1 a demonstrat o relatie semnificativa statistic intre cyber bullying
si well- being, urmatorul pas a fost in a vedea daca exista o relatie semnificativa intre cyber
bullying ca predictor si Iertare ca criteriu.
Analiza de regresie arata ca cyber bullying -ul nu este un predictor pentru iertare , F (1,
73) = .801, p = .374 . Cyber bullying- ul prezice in masura de 1% (R2 = .011) iertarea, avand o
panta nesemnificativa ( β = .104, p = . 374) ceea ce inseamna ca modelul nu este sustinut de date,
iertarea nefiind un mediator pentru relatia dintre Cyber bullying si well- being.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Model Summaryb
odel R
Square Adju
sted R
Square Std.
Error of the
Estimate Durb
in-Watson

104a ,0
11 -,003 5,940 1,908
a. Predictors: (Constant), Total_CB
b. Dependent Variable: Total_I

ANOVAa
Model Sum
of Squares f Mean
Square ig.
Re
gression 28,25
4 28,25
4 801 374b
Re
sidual 2576,
066 3 35,28
9
To
tal 2604,
320 4
a. Dependent Variable: Total_I
b. Predictors: (Constant), Total_CB

Coefficientsa
Mod
el Unstandardize
d Coefficients S
tandardized
Coefficient
s
ig. 95,0%
Confidence Interval for
B Correlations Collinea
rity Statistics
B S
td. Error B
eta L
ower
Bound U
pper Bound Z
ero-order artial art olerance IF

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

(
Constant
) 3
5,330 1
,658 1,311 000 3
2,026 3
8,634
T
otal_CB ,
047 ,
053 ,
104 895 374 –
,058 ,
152 ,
104 104 104 ,000 ,000
a. Dependent Variable: Total_I

Bibliografie
Bannink, R., Broeren, S., van de Looij – Jansen, P. M., de Waart, F. G., & Raat, H. (2014).
Cyber and Traditional Bullying Victimization as a Risk Factor for Mental Health Problems and Suicidal Ideation in Adolescents.

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Barrett, J. L. (2010). Youth’s perceptions of cyber -bullying. Library and Archives Canada =
Bibliothèque et Ar chives Canada, Ottawa.
Bono, G., McCullough, M. E., & Root, L. M. (2008). Forgiveness, Feeling Connected to Others,
and Well -Being: Two Longitudinal Studies. Personality and Social Psychology Bulletin,
34(2), 182–195. https://doi.org/10.1177/0146167207310025
Brewer, G., & Kerslake, J. (2015). Cyberbullying, self -esteem, empathy and loneliness.
Computers in Human Behavior , 48, 255–260. https://doi.org/10.1016/j.chb.2015.01.073
Cao, B., & Lin, W.- Y. (2015). How do victims react to cyberbullying on social networking sites?
The influence of previous cyberbullying victimization experiences. Computers in Human
Behavior , 52, 458–465. https://doi.org/10.1016/j.chb.2015.06.009
Caravaca Sánchez, F ., Falcón Romero, M., Navarro -Zaragoza, J., Luna Ruiz -Cabello, A.,
Rodriges Frantzisko, O., & Luna Maldonado, A. (2016). Prevalence and patterns of
traditional bullying victimization and cyber -teasing among college population in Spain.
BMC Public Health , 16(1). https://doi.org/10.1186/s12889- 016-2857- 8
Chadwick, S. (2014). Impacts of Cyberbullying, Building Social and Emotional Resilience in
Schools . Cham: Springer International Publishing. https://doi.org/10.1007/978- 3-319-
04031- 8
Eden, S., Heiman, T., & O lenik -Shemesh, D. (2016). Bully versus victim on the internet: The
correlation with emotional- social characteristics. Education and Information
Technologies , 21(3), 699 –713. https://doi.org/10.1007/s10639- 014-9348- 2
Garcia, D., Sailer, U., Nima, A. A., & A rcher, T. (2016). Questions of time and affect: a person’s
affectivity profile, time perspective, and well- being. PeerJ, 4, e1826.
https://doi.org/10.7717/peerj.1826
Hood, M., & Duffy, A. L. (2017). Understanding the relationship between cyber -victimisatio n
and cyber -bullying on Social Network Sites: The role of moderating factors. Personality
and Individual Differences . https://doi.org/10.1016/j.paid.2017.04.004
Kaleta, K., & Mróz, J. (2018). Forgiveness and life satisfaction across different age groups in
adults. Personality and Individual Differences , 120, 17–23.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2017.08.008

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Kerstens, J., & Veenstra, S. (2015). Cyber Bullying in the Netherlands: A Criminological
Perspective. International Journal of Cyber Criminology , 9(2), 144.
Kowalski, R. M., Giumetti, G. W., Schroeder, A. N., & Lattanner, M. R. (2014). Bullying in the
digital age: A critical review and meta -analysis of cyberbullying research among youth.
Psychological Bulletin , 140(4), 1073–1137. https://doi.org/10.1037/a 0035618
Lichtenfeld, S., Buechner, V. L., Maier, M. A., & Fernández -Capo, M. (2015). Forgive and
Forget: Differences between Decisional and Emotional Forgiveness. PLOS ONE , 10(5),
e0125561. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0125561
Litwiller, B. J., & B rausch, A. M. (2013). Cyber Bullying and Physical Bullying in Adolescent
Suicide: The Role of Violent Behavior and Substance Use. Journal of Youth and
Adolescence, 42(5), 675– 684. https://doi.org/10.1007/s10964- 013-9925- 5
McCullough, M. E., Pedersen, E. J., Tabak, B. A., & Carter, E. C. (2014). Conciliatory gestures
promote forgiveness and reduce anger in humans. Proceedings of the National Academy
of Sciences , 111(30), 11211–11216. https://doi.org/10.1073/pnas.1405072111
Ryff, C. D. (2014). Psychological Well -Being Revisited: Advances in the Science and Practice
of Eudaimonia. Psychotherapy and Psychosomatics , 83(1), 10–28.
https://doi.org/10.1159/000353263
Struthers, C. W., van Monsjou, E., Ayoub, M., & Guilfoyle, J. R. (2017). Fit to Forgive: Effect
of M ode of Exercise on Capacity to Override Grudges and Forgiveness. Frontiers in
Psychology , 8. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2017.00538
Tokunaga, R. S. (2010). Following you home from school: A critical review and synthesis of
research on cyberbullying victi mization. Computers in Human Behavior , 26(3), 277–287.
https://doi.org/10.1016/j.chb.2009.11.014
Tse, W. S., & Yip, T. H. J. (2009). Relationship among dispositional forgiveness of others,
interpersonal adjustment and psychological well -being: Implication for interpersonal
theory of depression. Personality and Individual Differences , 46(3), 365–368.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2008.11.001

ROLUL MEDIATOR AL IERTĂRII ASUPRA RELAȚ IEI DINTRE CYBERBULLYING ȘI
WELL- BEING. STUDIU CROSS -CULTURAL.

Kowalski, R. M., Giumetti, G. W., Schroeder, A. N., & Lattanner, M. R. (2014). Bullying in the
digital age: A critical review and meta -analysis of cyberbullying research among youth.
Psychological Bulletin , 140(4), 1073– 1137. https://doi.org/10.1037/a0035618
McCullough, M. E., Kurzban, R., & Tabak, B. A. (2013). Cognitive systems for revenge and
forgiveness. Behavioral and Brain Sciences , 36(01), 1 –15.
https://doi.org/10.1017/S0140525X11002160
Murphy, K., & Helmer, I. (2013). Testing the importance of forgiveness for reducing repeat
offending . Australian & New Zealand Journal of Criminology , 46(1), 138 –156.
https://doi.org/10.1177/0004865812470121
van der Wal, R. C., Karremans, J. C., & Cillessen, A. H. (2016). Interpersonal forgiveness and
psychological well- being in late childhood. Merrill -Palmer Quarterly , 62(1), 1 –21.
van der Wal, R. C., Karremans, J. C., & Cillessen, A. H. N. (2017). Causes and Consequences of
Children’s Forgiveness. Child Development Perspectives , 11(2), 97 –101.
https://doi.org/10.1111/cdep.12216