Rolul Kinetoterapiei In Recuperarea Gonartrozeidoc

=== Rolul kinetoterapiei in recuperarea gonartrozei ===

Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii

Sectia Kinetoterapie si Motricitate Speciala

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator stiintific:

Conferentiar universitar doctor Balint Tatiana

Absolvent:

Onu Simona

ROLUL KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA GONARTROZEI

CUPRINS

Capitolul 1. Introducerea in problematica cercetarii

1.2. Actualitatea temei………………………………………………………………..p.1

1.2. Motivarea alegerii temei………………………………………………………p.2

Capitolul 2. Fundamentarea teoretica a problemei studiate

2.1. Gonartroza – notiuni fundamentale……………………………………….p.3

2.2. Articulatia genunchiului – date anatomice si biomecanice……..p.

2.3. Importanta functionala a genunchiului…………………………………..p.

Capitolul 3. Organizarea si desfasurarea cercetarii

3.1. Obiectivele,sarcinile si etapele cercetarii………………………………..p.

3.2. Ipotezele cercetarii………………………………………………………………….p.

3.3. Subiectii si conditiile de desfasurare a cercetarii……………………..p.

3.4.Metodele de cercetare folosite………………………………………………..p.

3.4.1. Metoda documentarii teoretice…………………………………p.

3.4.2. Metoda anchetei……………………………………………………….p.

3.4.3. Metoda observatiei……………………………………………………p.

3.4.4. Metoda experimentului…………………………………………….p.

3.4.5. Metoda masurarii si evaluarii…………………………………….p.

3.4.6. Metoda inregistrarii si prelucrarii datelor………………….p.

3.4.7. Tehnici moderne de inregistrare……………………………….p.

3.5. Desfasurarea cercetarii………………………………………………………….p.

Capitolul 4. Rezultatele cercetarii si interpretarea lor

4.1. Prezentarea si analiza datelor……………………………………………..p.

4.2. Interpretarea rezultatelor……….…………………………………………..p.

Capitolul 5. Concluzii………………………………………………………………………..p.

Bibliografie……………………………………………………………………………………….p.

Anexe……………………………………………………………………………………………….p.

CAPITOLUL. 1. INTRODUCEREA IN PROBLEMATICA CERCETARII

1.1.Actualitatea temei in gonartroza

1.2. Motivarea alegerii temei

Tema lucrarii mele de licenta se intituleaza “Rolul kinetoterapeutului in recuperarea gonartrozei” si este rezultatul unei curiozitati intelectuale si al unei provocari.

Motivul alegerii acestei teme deriva din dorinta de documentare cu privire la problematica deosebit de complexa, ridicata de numarul tot mai mare a persoanelor cu acest deficit.

Curiozitatea intelectuala sa format si dezvoltat pe parcursul documentarii despre aceasta boala,care este din ce in ce mai frecventa atat la tineri cat si la batrani.

Genunchiul este un complex articular foarte important in viata unui om.

Limitarea mobilitatii poate duce la afectarea multor activitati, contribuind la aparitia invalidatii prin reducerea capacitatii de integrare si comunicare cu mediul.

Am intalnit oameni cu aceste probleme care isi plangeau soarta si nu isi doreau sa isi inlocuiasca articulatia sau articulatiile afectate cu proteze, iar de aceea m-am gandit sa contribui la completarea unor informatii care ar putea fi utile in recuperarea gonartrozei.

CAPITOLUL. 2. FUNDAMENTAREA TEORETICA A PROBLEMEI STUDIATE

2.1. Articulatia genunchiului

,,Genunchiul este partea membrului inferior in care gamba se uneste cu coapsa. Pentru a se putea permite flexia si extensia membrului inferior, articulatia genunchiului trebuie sa fie mobila si stabila, avand in vedere ca sustine toata greutatea corpului". (http://anatomie.romedic.ro/articulatia-genunchiului)

Genunchiul este format din trei articulații:

Capsula articulară este întărită de șase ligamente :

●Ligamentul anterior;

● Ligamentul posterior;

●Ligamentul colateral intern ;

●Ligamentul colateral extern ;

●Două ligamente încrucișate.

Capsula articulara a genunchiului prezinta trei formatiuni aponevrotice in partea anterioara:

●fascia genunchiului;

●expansiunea cvadricipitala ;

●aripioarele patelei.

Genunchiul are un singur grad de libertate cu – mișcarea de flexie-extensie. Există și mișcări de lateralitate și „de sertar", dar nu se testează în mod obișnuit.

'' Tudor Sbenghe – Kinetologie profilactica , terapeutica si de recuperare, Editura Medicala''

Componentele osoase sunt :

Femurul – acest os prezinta doua proeminente pe partea inferioara: condilii femurali.

Peroneul sau fibula- este un os lung si fin care este situat in partea externa a gambei.

Tibia- cel mai voluminos dintre oasele gambeisi este situat pe partea interna a gambei

Rotula- este un os situat in adancimea tendonului muschiului cvadriceps.

Componentele cartilaginoase ale genunchiului sunt:

Mijloace de unire sunt:

●,,Capsula articulara fibroasa :

Este formata din trei oase : femurul,tibia si patela articulara . Capsula articulara este subtire si slaba pe fata anterioara si puternica pe fata posterioara. 

Prezinta trei insertii: insertia femurala, insertia tibiala si insertia patelara

Este formata din fibre longitudinale puternice, de fibre transversale si oblice.

 Capsula articulara se fixeaza pe fata externa a meniscurilor. 

●Ligamentele genunchiului sunt:

Figura 3.

Figura 4.

Corpul adipos poate fi de doua tipuri:
●corpul adipos infrapatelar – situat in partea anterioara a articulatiei asezat intre ligamentul patelar si condilii femurali.

●corpul adipos posterior- situat dorsal de ligamentele incrucisate si umple golurile fosei intercondiliene".

“Sinoviala genunchiului:

Este o sinoviala articulara complexa.
Aceasta sinoviala cuprinde fata interna a capsulei fibroase si se fixeaza pe marginea cartilajelor articulare de pe femur, patela si tibie,in locul unde capsula fibroasa se distanteaza pe marginea cartilajului articular.
Sinoviala genunchiului cuprinde doua etaje:
●Etajul suprameniscal care se potriveste articulatiei femuro-meniscale;

●Etajul inframeniscal care se potriveste articulatiei menisco-tibiale.

Este o sinoviala articulara complexa.

●Anterior – sinoviala pleaca de la limita cartilajului articular al trohleei si condililor femurali, apoi tapeteaza in sus scobitura supratrohleara si fata anterioara a femurului pe o intindere vertical de 2-6 cm. Intre femur si cvadriceps se formeaza fundul de sac subcvadricipital.

Sinoviala genunchiului se intrerupe la baza rotulei, pe rebordul superior al cartilajului care acopera fata posterioara a rotulei.

De o parte si de alta a rotulei, sinoviala formeaza doua proeminente numite plici alare.

Grasimile din plicile alare si plica sinoviala infrapatelara apartin corpului adipos infrapatelar.

●Lateral – sinoviala se insera pe marginea cartilajului articular de la nivelul condililor femurali si tibiali.In partea inferioara fata de ligamentul colateral tibial si fibular se formeaza fundurile de sac subligamentare, care urca spre insertiile femurale ale acestora.

●Posterior – sinoviala este aplicata pe fata anterioara a ligamentelor incrucisate, lasandu-le extraarticulare.

Plecata de pe partea posterioara a capsulei se reflecta inauntru pe lanturile ligamentelor incrucisate, formand doua foite cu directie sagitala: una pe partea mediala si cealalta pe partea laterala a acestor ligamente.

Prelungirile sinovialei sunt:

• sub muschiul popliteu care se detaseaza din sinoviala suprameniscala, din partea postero-externa a condilului extern.

• sub muschiul gemen intern;

• sub muschiul semimembranos.”

„ Anatomia omului , Artropologie – Editura fundatiei universitare „Dunarea de jos” – Galati”

Figura 5.

Sinoviala are urmatoarele prelungiri:
●,,Fundul de sac sau recesul suprapatelar – situate peste baza patelei, intre muschiul cvadriceps femural si femur.

●Fundul de sac sau recesul;
●Fundul de sac de sub muschiul popliteu;
●Sub muschiul geaman medial;
●Sub muschiul semimembranos;
●In general fiecare comunica cu cavitatea sinoviala;
●Plicile alare sunt doua cute simetrice  curbe, care pleaca de pe laturile patelei, converg in jos si se termina antero-inferior, in plica sinoviala infra-patelara".

(http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni-de-anatomie/articulatia-genunchiului/)”

''Raporturile articulatiei genunchiului

Articulatia genunchiului vine in raport:

●Muschii motori ai articulatiei genunchiului se impart in : flexori, extensori, rotatori laterali si mediali.

●Articulatia genunchiului cuprinde urmatorii muschi flexori:

▪ muschiul biceps femural;

▪ muschiul semitendinos;

▪ muschiul semimembranos;

▪muschiul croitor;

▪muschiul popliteu.

●Muschii extensori ai articulatiei genunchiului sunt:

▪ muschiul cvadriceps femural;

▪muschiul tensor al fasciei lata.

●Muschii rotatori laterali sunt:

▪muschiul semitendinos;

▪ muschiul semimembranos;

▪ muschiul drept intern;

▪muschiul croitor;

▪ muschiul popliteu;

▪ muschiul gastrocnemian.

Biomecanica articulatiei genunchiului:

Genunchiului i se pot distinge patru tipuri de structuri : portante, de fixare, de alunecare si care participa la miscarile active ale genunchiului.

(http://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA-SI-BIOMECANICA-GENUNC73496.php)

Biomecanica articulatiei femuro-patelara.

Rotula este apropiata de tibie prin ligamentul rotulian si se deplaseaza pe aria trohleei femurale. Pleaca din pozitia de hiperextensie, in partea de sus a suprafetei articulare, ea intra in legatura cu femurul prin treimea ei inferioara,cand incepe flexia prin treimea medie, intre 30-600 si pe fata articulara superioara, de la 60°. Traseul ei expune o curba usoara in plan frontal cu concavitate externa.Rotula poate avea si un traseu ascendent, usor oblic la inceput, pentru a se indrepta spre exterior, pentru a porni deasupra condilului femural extern. Traseul pe care se deplaseaza rotula in plan sagital este de doua ori mai mare decat lungimea sa. Rotula capata forma orizontala cu fata articulara, privind deasupra, in flexie maxima. Aceasta trecere este posibila datorita legaturilor raspandite pe care rotula le are cu femurul. Capsula articulara alcatuieste trei funduri de sac, unul cvadricipital si doua latero-rotuliene in apropierea rotulei, care se schimba in cursul flexiei. Alaturata de tibie cu ajutorul ligmentului rotulian inextensibil, in procesul miscarii de flexie, rotula suporta o deplasare circumferentiala in plan sagital si fata de tibie.

Deplasarea se petrece in lungul unui arc de cerc cu centrul aflat la stadiul tuberozitatii tibiale anterioare, iar raza este egala cu lungimea ligamentului rotulian. Actiunea de rotatie ale tibiei pregateste si traseul rotulei. Rotatia interna, prin dislocarea condililor, antreneaza rotula in afara. Pe durata rotatiei externe a tibiei, rotatia interna a condililor femurali va antrena rotula intr-o dislocare pe aceeasi parte.

Biomecanica articulatiei femuro-tibiala:

Articulatia femuro-tibiala cuprinde numai un grad de libertate, avand doua miscari principale in plan sagital, flexia si extensia, gambei pe coapsa. In plan secundar exista si rotatia axiala, care este mai mica ca amplitudine. Aceasta articulatie functioneaza ca o parghie de gradul III atunci cand tot membru inferior sustine ca un lant cinematic deschis. Dar cand membrul inferior contribuie ca un lant cinematic inchis,aceasta articulatie functioneaza ca o parghie de gradul I, cu locul de sprijin intre forta si rezistenta.

Miscarile articulatiei femuro- tibiala:

1) Miscarea de flexie-extensie- aceasta miscare se efectueaza, pe langa un ax transversal orizontal si trece prin cele doua tuberozitati condiliene ale femurului care,multumita valgusului fiziologic formeaza un unghi de 81° cu axul diafizei femurale si de 93° cu cel al diafizei tibiale.Aceasta miscare se desfasoara in apropierea unui ax,provocata de voluta condiliana care merge deasupra si inapoi in flexie, iar in extensie in sens invers.Miscarea de flexie-extensie a articulatiei femuro-tibiala contine o componenta de rulare si una de alunecare.La aceasta miscare de flexie-extensie se mai adauga o rotatie automata.Flexia este insotita de o relaxare a ligamentului colateral lateral si de una partiala a ligamentului incrucisat antero-extern. merge spre inapoi pe Pentru realizarea unei flexii noi,trebuie deschisa articulatia de catre muschiul popliteu deoarece el incepe miscarea.Ligamentele colateral-medial si incrucisat postero-intern raman in tensiune in cursul flexiei fata de ligamentele colateral-lateral si incrucisat antero-extern.Jumatatea externa a articulatiei este mai mobila decat cea interna datorita tensiunilor ligamentare inegale.

Flexia-extensia nu este o miscare simpla, ci una destul de complexa. Axele femurului si ale tibiei alcatuiesc un valgus fiziologic in extensie si se aliniaza la 90°de flexie in acelasi plan sagital.Drumul flexiei confirma ca axul de flexie al genunchiului nu este strict orizontal, ci intr-un plan multumita corectiei valgusului fiziologic.

2) Miscarile de rotatie ale gambei pe coapsa se intelege prin inaltimea diferita a condililor femurali si se unesc cu miscarile de flexie-extensie. Axul pe langa care se executa miscarea este vertical si merge prin centrul spinelor tibiei. Rotatia externa o realizeaza bicepsul, iar rotatia interna o realizeaza muschii semimembranos, popliteu, semitendinos, dreptul intern si croitorul. Se remarca ca rotatorii interni sunt mai puternici decat rotatorii externi datorita rotatiei interne care reprezinta miscarea obisnuita a genunchiului, in timp ce rotatia externa este exceptionala. In rotatia externa ligamentele laterale se alungesc, iar ligamentele incrucisate se relaxeaza, in timp ce in rotatia interna se alungesc ligamentele incrucisate si se relaxeaza ligamentele laterale.

Miscarile de inclinare laterala sunt reduse de ligamentele laterale. Ligamentele laterale sunt puse sub tensiune maxima odata cu extensia genunchiului, datorita inclinarii care trebuie redusa in mers.Atunci cand se realizeaza flexia completa, ligamentul lateral se relaxeaza, iar cel intern sta intins. Dar in semiflexie,se capata o relaxare maxima a ligamentelor.

Fig.5. Biomecanica articulatiei genunchiului.

Bilantul articular al genunchiului.

Genunchiul este format din trei articulatii: femuro-tibiala si femuro-rotuliana care participa la actiunile sale, si articulatia tibioperoniera superioara, care nu aproba decat miscari mici de alunecare si asista la miscarile gleznei. Genunchiul are un singur grad de libertate, cu miscarile de flexie-extensie si miscarile secundare de rotatie externa si interna. Exista si miscari foarte mici de lateralitate si 'de sertar'.

Bilantul muscular al genunchiului:

Bilantul muscular este un ansamblu de tehnici de examen manual care evalueaza forta fiecarui muschi sau a unor grupuri musculare.S cara cu 6 trepte( 5-0)este cea mai utilizata pentru testarea fortei musculare.

●Forta 5 – este o forta normala cu o amplitudine complexa impotriva fortei gravitationale si rezistentei maximale;

●Forta 4–o forta buna cu o amplitudine complexa a miscarii cu o rezistenta maximala contra gravitatiei;

●Forta 3 – este acceptabila si are o amplitudine completa a miscarii contra fortei gravitationale;

●Forta 2–o forta mediocra, cu o amplitudine completa a miscarii fara forta gravitationala;

●Forta 1 – este schitata si se prezinta o usoara tensiune musculara;

●Forta 0 – nu exista contractie. ''

(http://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA-SI-BIOMECANICA-GENUNC73496.php )

2.1. Gonartroza

,,Gonartroza sau artroza genunchiului este o afectiune degenerativa ce consta in distrugerea progresiva a cartilajului articular  prezent pe extremitatile osoase articulare: femur, tibie si rotula sau patela. In ultimii ani acestei boli i s-a acordat o atentie deosebita si au fost elaborate o serie de studii care au aratat ca artroza nu se rezuma doar la distrugerea cartilajului hialin, ci afecteaza intreaga articulatie, inclusiv osul subcondral. In tarile civilizate, gonartroza este considerata o problema nationala pentru ca este una dintre cele mai frecvente afectiuni, iar aparitia ei depinde de speranta de viata a pacientului, toti oamenii fiind afectati mai devreme sau mai tarziu, intr-o forma mai usoara sau mai agresiva".(http://www.lectiadeortopedie.ro/artroza/gonartroza/)

Gonartroza se poate imparti in doua forme:

●,,Gonartroza primara – gonartroza afecteaza cel mai frecvent ambii genunchi. Mecanismul patogenic,adica deperditia proteoglicanilor se realizeaza prin exces de degradare sau deficit de sinteza. Teoria mecanica a lui Freeman:este mai intens metabolismul proteoglicanilor, fata de cel al fibrelor colagene. Factorii vinovati de etiopatogenia gonartrozei primare:

•Hipotiroidismul;

•Hipo-hipofizarismul;

•Obezitatea;

•Menopauza;

•Tulburarile circulatorii.

●Gonartroza secundara- in majoritatea cazurilor unde boala este unilaterala, caracterul secundar este clar, pe leziuni articulare, care se datoreaza cresterii presiunii pe unitatea de suprafata.

Exista doua tipuri de cauze:

Cauze intra-articulare:

Traumatismele;

Microtraumatismele;

Suferintele meniscale;

Meniscectomiile partiale;

Meniscectomiile totale;

Leziunile ligamentare;

Condromalacia;

Condrodistrofia;

Maladia Konig.

Cauze extra-articulare:

Genu varum;

Genu valgum;

Genu recurvatum;

Genu flexum;

Instabilitatile rotuliene;

Incarcarea static si dinamica la distanta;

(http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/manifestari_clinice_artroza.html)

Gonartroza prezinta urmatoarele simptome:

●Durere;

●Crepitatii;

●Impotenta functionala;

●Instabilitate la nivelul genunchilor;

●Tumefactia genunchilor;

●Spasme musculare periarticulare.

(http://www.academia.edu/10829251/4_gonartroza)

Gonartroza cuprinde urmatoarele stadia:

Stadiul 1 – apar niste sunete asemanatoare unor pocnituri la nivelul articulatiei genunchiului, pe nume cracmente, iar ele sunt primul semn ca ceva nu e in regula. Cu timpul, durerile apar la statul mult in picioare si mers.

Stadiul 2 – durerile devin tot mai mari si mai deranjante, se pot imprastia si la distanta si apar mai rapid in mers, stand in picioare si in repaus. Mobilitatea este redusa, genunchiul creste in volum, cracmente cand se executa flexia si instabilitate articulara in mers.

Stadiul 3 – durerile se accentueaza in repaus, si devin insuportabile cand articulatia este solicitata si la frig. Mobilitatea este redusa, iar articulatia genunchiul devine calda si rigida, ajungandu-se la blocarea ei.

http://farmaciiledona.ro/dona-info/gonartroza-cea-mai-intalnita-afectiune-a-genunchiului-I554

Mecanismele de producere

,,Una dintre principalele componente ale articulatiei genunchiului este cartilajul hialin. Acesta este compus din 95% apa si matrice cartilaginoasă extracelulară si 5% condrocite. În timpul functionării normale a articulatiei genunchiului, când asupra articulatiei se exercită o presiune, cartilajul hialin eliberează apa pe care o contine în spatiul intraarticular si în capilarele si venulele din vecinătate, iar când acea presiune încetează, cartilajul hialin reabsoarbe apa pe care a eliberat-o, se hiperhidratează si îsi absoarbe cu această ocazie si substantele nutritive de care are nevoie.

Când, la un moment dat, articulatia este supusă la eforturi mai mari decât poate ea să ducă (statul mult în picioare, mersul exagerat de mult pe jos, purtarea unor greutăti mari în mâini sau pe spate, supraponderea, obezitatea si uneori traumatismele – căzături, lovituri, accidente) încep procesele
de degenerare, de degradare. În final se ajunge ca la nivelul cartilajului să apară discontinuităti,întreruperi ale cartilajului, eroziuni, neregularităti pe suprafata cartilajului hialin.”

(http://www.academia.edu/10829251/4_gonartroza)

Diagnosticarea gonartrozei :

Pentru punerea diagnosticului este necesara analiza unor factori, cum ar fi istoria pacientului sau simptomele. Pacientul trebuie sa ofere detalii despre modul de viata, istoricul medical, factorii de risc, factorii geneticii, pentru a-si forma o idee despre sanatatea bolnavului iar daca este necesar sa ii recomande efectuarea unor analize de sanga sau urina. aMedical va recomanda efectuarea unor radiografii dupa aceasta etapa,dar in cazul in care aceste imagini nu sunt clare se poate realiza un RMN, o tomografie computerizata.

Tratarea gonartrozei cuprinde:

Tratamentul medicamentos:

•medicamente pentru dureri si inflamatii in timpul crizelor dureroase;

•medicamente pentru reducerea uzurii cartilajului articular;

Tratamentul chirurgical se realizeaza prin:

•artroscopie – Chirurgul foloseste o camera video mica cu cre se uita in interiorul genunchiului, iar daca este cazul, poate indeparta resturile de cartilaj , poate reface un menisc rupt, poate corecta meniscurile si cartilajul articular;

•osteotomii – se realizeaza pentru a ajusta oasele sau pentru a repartiza correct fortele biomecanice a fortelor biomecanice de-a lungul membrului. Se poate realiza doar daca afectarea cartilajului articular este unicompartimental.

•inlocuirea totala sau partiala cu o proteza interna articulatia uzata.

Prevenirea acestei afectiuni:

O masura de folos pacientilor,ar fi realizarea unor exercitii executate zilnic si scaderea in greutate .

Gonartroza nu prezinta tratamente curative, dar se poate realiza incetinirea degradarea cartilajului prin masuri medicale daca sunt aplicate la timp. Cand durerea nu mai poate fi controlata prin masuri conservatoare, se recomanda interventiile chirurgicale daca aceasta afecteaza activitatile zilnice ale pacientilor.

Figura 1. Gonartroza

(http://www.academia.edu/10829251/4_gonartroza)

2.3.Rolul genunchiului in statica si dinamica

Rolul genunchiului in statica :

‘Statica genunchiului in plan frontal : In cazul unui corp solid, legile staticii pretind ca verticala coborata din centrul de greutate sa cada in interiorul bazei de sustinere, atunci cand se doreste realizarea unui echilibru stabil. Se imparte aproape egal greutatea corpului, spre cele patru unghiuri ale marginii corpului.

In statiunea bipeda, baza de sustinere apare ca un patrulater de forma trapezoidala, determinat de marginea externa a picioarelor aflate in rotatie de 10-15 grade, cu calcaiele departate la 12 cm. Verticala coborata din centrul de greutate trece la egala distanta de cele doua capete femurale, de centrul celor doi genunchi si cade in mijlocul poligonului de sustinere. De fapt, deasupra acestui poligon centrul de greutate poate oscila in functie de pozitia pacientului si de contractiile musculare. In sprijinul biped simetric, pozitia de echilibru, greutatea corpului, se repartizeaza in mode gal pe ambii genunchi.

In oscilatiile laterale ale corpului, in pozitia « soldita », genunchii nu vor mai fi incarcati in mod egal.

Deplasarea verticalei coborate din centrul de greutate spre periferia poligonului de sustinere va incarca mai mult genunchii spre care corpul se inclina.

In sprijinul unipodal, baza de sustinere isi pastreaza marimea in sens antero-posterior, dar este considerabil redusa transversal, prezentandu-se sub forma unui triunghi al carui virf este reprezentat de calcai si a carui baza, situata la nivelul antepiciorului, este alcatuita in partile ei extreme de capul metatarsienelor I si V.

In trecerea de la sprijinul biped la cel uniped echilibrul se realizeaza prin translatia intregului corp si, mai ales, a bazinului deasupra membrului portant.

b) Statica genunchiului in plan sagital. In plan sagital, echilibrul corpului se realizeaza printr-o serie de oscilatii inaintea si inapoia pozitiei ideale a verticalei centrului de greutate. Oscilatia anterioara este mai importanta, gratie lungului levier podal anterior ; cea posterioara este mai mica , din cauza scurtului levier calcanean.

In oscilatia anterioara, muschii posteriori( tricepsul, ischiogambierii, popliteul, marii fesieri, paravertebralii) impiedica caderea, iar in oscilatia posterioara, cei anteriori( extensorii, gambierii anteriori, cvadricepsul, abdominalii) vor echilibra corpul.

Fortele care actioneaza asupra genunchiului in plan sagital au fost amplu analizate de Kummert, studierea lor fiind reluata si de Maquet.

Dispozitia ischiogambierilor si a gemenilor, care trec posterior peste articulatia genunchiului, dupa opinia lui Pauwels asigura :

-Deplasarea rezultantei fortelor in timpul miscarii spre regiunile centrale ale suprafetelor articulare ;

– repartitia uniforma a tensiunilor de presiune ;

– impiedicarea cresterii localizate si durabile a solicitarilor

Fortele care solicita genunchiul cresc considerabil in mers, fuga, salt. Incarcarea genunchiului in repaus reprezinta doar 15% din incarcarea maxima inregistrata in cursul mersului( Linn).

Toate aceste date de biomecanica ne indica faptul ca articulatia genunchiului este alcatuita si functioneaza astfel, incat sa realizeze permanent o distributie uniforma a tensiunilor, care pot atinge valori mai mici la nivelul articulatiei femuro-tibiale.’’

( Gonartroza, Editura Medicala – Bucuresti, 1977)

Rolul genunchiului in dinamica :

3.5. Desfasurarea cercetarii

Disocierea mijloacelor si metodelor folosite in programul de recuperare

Programul complex de recuperare fizical-kinetic cuprinde:

▪termoterapia, hidrotermoterapia, hidrokinetoterapia;

▪electroterapia;

▪kinetoterapia;

▪masajul;

▪balneoclimatoterapia;

▪alte masuri: rontgenterapia, acupunctura.

●Termoterapia, hidrotermoterapia, hidrokinetoterapia

Caldura- rolul ei este de a reduce din durere si contracturi musculare raspunzatoare de limitarea functionala si durerea articulatiei.

Formele de caldura folosite sunt urmatoarele:

▪aplicatii de parafina, sac cu sare de bucatarie incalzit, perna electrica;

▪ electroterapie: unde scurte, ultrasunet, microunde, lampi cu rae infrarosii;

▪ hidrotermoterapia: baia cu bule, baia cu namol, dusul subacval, imachetari cu apa calda;

▪ hidrokinetoterapia- kinetoterapia in apa, care are un efect sedativ, usurand miscarile prin descarcarea de greutate.

●Electroterapia – este o metoda de terapie fizicala, folosita in tratarea artozei.

Tipurile de electroterapie utilizate in tratarea gonartrozei sunt:

Galvanoterapia – foloseste curentul continuu:

▪curentii de joasa frecventa;

▪curentii de medie frecventa;

▪ terapie de inalta frecventa;

▪ terapie cu ultrasunete;

▪ fototerapia.

●Kinetoterapia

Intotdeauna pentru tratarea artrozei va trebui introdus un program kinetoterapeutic, iar programul se va alege in functie de stadiul bolii.

Programul kinetoterapeutic de recuperare va cuprinde:

▪posturarile – se incepe de la pozitia cu amplitudine maxima permisa de redoare si cu ajutorul unei forte exterioare se incearca cresterea amplitudinii unghiurilor de miscare.

Se pot folosi cateva tehnici de facilitare neuro-musculara proprioceptica, ca: alternanta contractie izometrica- izotonica, stabilizare ritmica, tehnica hold- relax.

▪mobilizarile articulare – se folosesc pentru a mentine sau ameliora amplitudinile de miscare. Se pot folosi tehnicile cunoscute: posturari, scripetoterapia, mobilizar pasive si active.

▪ tractiuni:

manuale – folosite in axul membrului inferior dupa sedintele de masaj; se realizeaza tractiuni si compresiuni corelate cu ritmul respirator;

mecanice – tractiuni la nivelul gleznei, cu greutati de cca. 3 kg pe fiecare membru, timp indelungat ;

▪refacerea stabilitatii – se folosesc exercitii de tonifiere musculara si exercitii in lant kinetic inchis;

▪ refacerea controlului muscular dinamic pentru mers pentru a fi evitat mersul schiopatat;

▪ relaxarea- decontracturarea musculara;

▪ mentinerea unei functionalitati bune mioartrokinetice la membrul opus si la niveul articulatiilor adiacente;

▪respectarea regulilor de profilaxie si terapie ocupationala – exercitiile indicate trebuie sa tina seama de miscarea care trebuie mentinuta sau care trebuie recuperata, de eventualele limitari ireversibile.

▪ tonifierea musculaturii – se va urmari tonifierea musculaturii care impedica genunchiul in mers.

Kinetoterapia pasiva in gonartroza

Se va incepe cu mobilizarea rotulei, dupa care cu mobilizarea articulatiei femuro- tibiale.

Kinetoterapia activa in gonartroza – refacerea fortei musculare si echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti, trebuie inceputa timpuriu si continuata printr-un program de mentinere a tonusului si fortei musculare.

In gonartroza este de preferat sa fie folosite contractiile musculare izometrice si pedalarea pe bicicleta ergonimica fara rezistenta.

●Ortezarea

Procedee ortopedice care se bazeaza pe folosirea dispozitivelor cu scopul protejarii, corijarii sau sustinerii articulatiei afectate.

In cazul in care este vorba despre un genunchi afectat grav, ideea de al mobiliza cateva saptamani intr-o cizma gipsata sau o genunchiera poate fi recomandata, dar poate avea un efect negativ prin favorizarea rigiditatii articulare si hipotrofiei musculare,

●Masajul

Masajul este foarte important chiar de la inceputul programului kinetoterapeutic, datorita efectelor favorabile care pot fi:

▪ efect antalgic si miorelaxant;

▪ stimularea proprioceptiei cu mentinerea tonusului muscular;

▪ efectul circulator si tonifiant.

●Balneoclimatoterapia

Balneoclimatoterapia foloseste o terapie de reglare nespecifica, care actioneaza prin diferiti factori naturali pe verigile fizioptologice si simptomatice.

In gonartroza, aria de utilizare terapeutica pentru balneoclimatoterapie cuprinde: sfera curativa, profilactica si de recuperare.

●Alte masuri utilizate in tratamentul artrozelor

▪ rontgenterapia- utilizata un cazuri selectionate.

▪ acupunctura- indicata in tratamentul sindroamelor dureroase de origine artrozica.