Rolul Jocului Didactic In Adaptarea Copilului la Clasa I
ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN ADAPTAREA COPILULUI LA CLASA I
CUPRINS :
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: Jocul didactic- metodă de învățământ
1.1.Teorii și caracterizare generală
1.2.Clasificarea și specificul jocurilor didactice
CAPITOLUL 2: Importanța jocului didactic
2.1 Importanța jocului didactic în orele de matematică
2.2 Exemple de jocuri didactice la matematică
2.3. Importanța jocului didactic în orele de limba și literatura română
2.4 .Exemple de jocuri didactice la limba și literatura română
CAPITOLUL 3: Cercetare: Rolul jocului didactic în adaptarea copilului la clasa I
3.1. Ipoteza și obiectivele cercetării
3.2. Eșantionul și caracteristicele sale
3.3. Etapele desfășurării cercetării
3.4. Prezentarea, analiza și interpretarea datelor
3.5 Interpretarea rezultatelor
ANEXE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE:
Studiul de față reprezintă o caracterizare a jocului didactic și a rolului acestuia în adaptarea copilului la clasa I. Ne propunem să analizam jocul didactic și impactul acestuia în activitățile desfașurate cu copiii. Am ales tema “Rolul jocului didactic în adaptarea copilului la clasa I” deoarece jocul îl captează pe copil. Prin implicarea în joc își depășește pe nesimțite timiditatea și anxietatea devenind astfel parte integrată a grupului. Jocul face ca totul să pară mai ușor, mai placut și distractiv în același timp.
Scopul cercetării vizează gradul de adaptare al copilului la munca școlară, dar și rolul pe care îl are cadrul didactic în desfășurarea jocului.
Jocul didactic este definit ca fiind o acțiune specifică, plină de sensuri și întinderi, întotdeauna desfășurată dupa norme acceptate de bunăvoie și în afara sferei folosinței sau necesității materiale, însoțită de simțăminte de înălțare și de încordare, de voioșie și destindere a atitudinii creative a copiilor față de ceea ce îi înconjoară. În viața de zi cu zi a copilului, jocul ocupa un rol important deoarece, jucându-se copilul își satisface nevoia de activitate, de a acționa cu obiecte reale sau imaginare, de a transpune în diferite roluri și situații care îl apropie de realitatea înconjurătoare.
Este cunoscută nerăbdarea cu care copiii își acceptă tovarășii de viață, felul în care respectă regulile, precum și modul de realizare a sarcinilor jocului. Jocul didactic se poate realiza cu succes la toate disciplinele școlare, în orice moment al lecției, astfel urmărindu-se dobândirea de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Eficiența jocului depinde de felul în care cadrul didactic știe să asigure un climat placut, o concordanță între tema jocului și materialul didactic existent, felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebări, răspunsuri, indicații, explicații, aprecieri etc.
De aici deprindem și rolul foarte important pe care îl are cadrul didactic în dirijarea întregii activițăti. Prin joc copilul învața cu plăcere, acumulează cunoștințele mult mai ușor, iar dificultatea termenilor sau a lecției se diminuiază. În jocul didactic, divertismentul nu e un scop anume, ci numai un mijloc de acomodare și de stimulare a energiei cognitive. Jocul didactic poate fi folosit ca metoda de învățare predare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare și aplicare a cunoștințelor însușite. El poate avea o valoare instructiv – formativă deosebită. Rolul acestuia poate fi de formare a deprinderilor trainice și implicit la dezvoltarea nivelului intelectual al elevilor. Rol de
cultivare a activismului, a spiritului critc, a aptitudinii de a face față unor situații conflictuale, intuitive și spiritul de răspundere. Un alt rol al jocului didactic constă în amplificarea proceselor de orientare în spațiu, antrenarea voinței, dezvoltarea proceselor afective și a expresiilor emoționale.
Metoda jocurilor remarcă avantajele și cooperarea de grup. Spiritul de cooperare, participarea efectiva și totală la joc angajează atât elevii timizi, cât și pe cei slabi, stimulând curentul de influiențe reciproce, ceea ce duce la creșterea gradului de coeziune în colectivul clasei, precum și la întărirea unor calități morale ( răbdare, tenecitate, respect pentru alții, stăpânire de sine, cinste, autocontrol etc ) și la dobândirea de comportamente legate de îndeplinirea unor viitoare funcții sau responsabilițăti socio-profesionale. La clasa I și nu numai, adaptarea copilului la munca școlară se face mai ușor, oferind caracter de joc multor activități didactice desfășurate.
Jocul îndeplinește funcții pedagogice, atunci când este rațional integrat în sitemul muncii instructiv-educative.Utilizarea jocurilor ca metodă de învațare cuprinde anumite dificultăți întâmpinate de elevi, cum ar fi de ordin cognitiv(cunoaștere, înțelegere, logica acțiunii, percepere),dificultăți de relaționare, de adaptare etc).
Astfel, datorită sacrificiului temei noastre și a materialului studiat, ne propunem o structura a trei capitole, după cum urmează.
1. Jocul didactic- metoda de învățământ, acest capitol al tezei va curpinde o evaluare critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema propusa. Capitolul cuprinde următoarele subcapitole :
1.1 Teorii și caracterizare generală . Subcapitolul descrie teorii și modele din literatura de specialitate cu privire la apariția și definiția jocul didactic.
1.2. Clasificarea și specificul jocurilor didactice, acest subcapitol clasifică jocurile didactice din punct de vedere al sarcinei, scopului și conținutului jocului didactic.
2. Importanța jocului didactic, capitolul vizează importanța jocului didactic ca metodă ludică atât în orele de matematică, dar și în orele de limba și literatura română, exemplificând și posibilele jocuri didactice folosite în cadrul acestor ore. Capitolul cuprinde patru subcapitole după cum urmează :
2.1. Importanța jocului didactic în orele de matematică, în cadrul acestui subcapitol se descrie importanța jocului didactic desfășurat la matematica, dar și rolul învățătorului în proiectarea demersului jocului.
2.2 Exemple de jocuri didactice la matematică, acest subcapitol exemplifică câteva jocuri didactice folosite la clasă.
2.3 Importanța jocului didactic în orele de limbă și literatura română, cuprinde importanța jocului didactic în orele de limbă si literatură română, urmat apoi de:
2.4 Exemple de jocuri didactice la limba și literatura română, unde ne sunt prezentate pe scurt câteva jocuri didactice folosite la clasă.
3. Cercetare : Rolul jocului didactic în adaptarea copilului la clasa I .Capitolul cuprinde următoarele subcapitole :
3.1. Ipoteza și obiectivele cercetării
3.2. Eșantionul și caracteristicele sale
3.3. Etapele desfășurării cercetării
3.4. Prezentarea, analiza și interpretarea datelor
3.5 Interpretarea rezultatelor
Fiecare dintre subcapitole descriu pe larg etapele cercetării propuse.
Vom afla aici cum s-a adaptat elevul de clasa I prin joc didactic , cum a reușit să dobândească deprinderi de calcul oral și scris la matematică, să acumuleze un volum de informații la limba și literatura română.
Analiza și prezentarea datelor vor fi realizate cu ajutorul tabelelor și figurilor.
Anexele, Concluziile și Bibliografia vor încheia și întreg demersul nostru.
Considerăm că, în acest fel lucrarea își va îndeplini obiectivul propus și totodată pot fi de folos tuturor celor interesați de adaptarea copilului de clasa I prin joc didactic.
CAPITOLUL 1 :
Jocul didactic – metodă de învățământ
1.1. Teorii și caracterizare generală
În literatura de specialitate, întâlnim definiții ale jocului care sunt exprimate și explicate în moduri foarte diferite, atât din punct de vedere al importanței , cât și a sensurilor atribuite.
Așa cum îl definește J.Huizinga în Homo Iudens, „ jocul este o acțiune specifică, încărcată de sensuri și tensiuni, întotdeauna desfășurată dupa reguli acceptate de bunăvoie și în afara sferei utilității sau necesității materiale, însoțită de simțăminte de înălțăre și de încordare, de voioșie și destindere ” (Ioan Cerghit ,1980, pag 214).
Provenit din trebuințele utile, mereu crescînde ale copilului, în adevăratul sens al cuvântului jocul este spontaneitate originală, este o acțiune urmarită prin ia insăși, fară efecte imediate, generatoare de distracție, confort, veselie și bucurie.
Acesta oferă o armonie între cerințele situației de joc și aptitudinile, valorile celor ce se joacă. Odata implementate în activitatea didactică, elementele de joc oferă acestuia un caracter vioi, aduc o stare de bună dispoziție, de relaxare, de bucurie, divertisment, ceea ce previne apariția monotoniei, plictiselii.
Jocul nu oferă doar o motivație secundară, stimulatorie, ci și o prezență absolut necesară în ritmul muncii școlare. A fost dintotdeauna considerat o modalitate de educație pusă în slujba activității mintale, a celei senzoriale, manuale, a exprimării plastice, ritmice, grafice, verbale etc.
Platon, încă din antichitate a introdus ideea folosirii jocului didactic în scopuri educative, urmat apoi în vremea Renașterii de Vittorino da Feltre, Bacon și Fenelon, iar in epoca modernă de Froebel, Montessori, Decroly.
Cercetările facute de-a lungul timpului au demonstrat că, jocul poate transmite așa numitele scopuri celui care se joacă, pe care acesta nu le sesizează, dar care sunt inerte jocului, fară intenția și fară intervenția sa.
In Politica lui Aristotel se arata ca pîna în al, „ cincilea an de viață, copilul nu trebuie supus învățarii și nici unei munci aspre, pentru că prin acestea să nu se dăuneze creșterii, ci trebuie să i se asigure atâta mișcare câtă, ii este necesară’’(Ursula Șchiopu, 1970, pag 254).
F.J.Buytendijk (1993) ,un biolog și un psiholog olandez renumit, definește noțiunea de joc ca fiind o „ mișcare încolo și încoace, spontaneitatea și libertatea, bucuria și amuzamentul” (Mariana-Nina SIMION, 2012 , pag 9).
Schiller, susține că este o activitate estetică, iar energia pe care o emană în desfășurarea lui, este extraordinară.
„Cu cât copilul lucrează, aleargă și trudește mai mult, cu atât doarme, crește, și digeră mai bine, cu atât se face mai sprinten la corp și la minte ; numai să băgăm de seama să nu i se întâmple ceva rau ” (Ursula Șchiopu, 1970, pag 254).
Sirade mărturisește că veselia nu trebuie să lipsească din viața omului, iar parinții să se străduiască pentru ca bucuria, buna dispoziție să nu lipsească din viața lor.
John Locke reușește să surprindă câteva adevăruri cu privire la pedagogia jocului.
„ El arată pe buna dreptate că, nici munca nici învățătura nu trebuie sa le fie impuse copiilor ca o ocupație obligatorie, ci trebuie să li se asigure varietatea și libertatea care caracterizează jocul” (Ursula Șchiopu, 1970, pag 255).
Nici o alta forma de activitate nu are atâta importanță în sufletul copiilor ca jocul, susține John Locke.
„Nu trebuie să privim jocul ca ceva neserios, ci ca o activitate care are o adâncă semnificație. Jocurile copilăriei sunt mugurii întregii vieți a omului, căci acesta dezvoltandu-se prin ele, prin ele dezvăluie și însușirile cele mai ascunse ale ființei sale. Întreaga viață a omului își are izvorul în aceasta epoca a existenței și dacă aceasta viață este senina sau trista, liniștită sau zbuciumată, rodnică sau zadarnică, daca ea aduce pace sau razboi, aceasta depinde de îngrijirile mai mult sau mai puțin înțelepte date la începutul vieții” ( Ursula Șchiopu, 1970, pag 256).
W.Wundt, un alt teoretician, este singurul care se apropie de adevărata definiție a jocului..
Pentru el jocul și munca se afla într-o legătura foarte strânsă..
„Jocul este rodul muncii” (Mariana-Nina SIMION, 2012 ,pag 10).
Corelația aceasta între joc și muncă a fost suținută de autorii J.M.Beldwin și de P.Sourian.
Cei doi autori descriu jocul ca fiind dezinteresat, datorită apariției jucăriilor alături de unele unelte, în urma sapăturilor arheologice.
Între jocul copiilor și jocul animalelor nu există mari deosebiri, spune Karl Grosssi iaasta viață este senina sau trista, liniștită sau zbuciumată, rodnică sau zadarnică, daca ea aduce pace sau razboi, aceasta depinde de îngrijirile mai mult sau mai puțin înțelepte date la începutul vieții” ( Ursula Șchiopu, 1970, pag 256).
W.Wundt, un alt teoretician, este singurul care se apropie de adevărata definiție a jocului..
Pentru el jocul și munca se afla într-o legătura foarte strânsă..
„Jocul este rodul muncii” (Mariana-Nina SIMION, 2012 ,pag 10).
Corelația aceasta între joc și muncă a fost suținută de autorii J.M.Beldwin și de P.Sourian.
Cei doi autori descriu jocul ca fiind dezinteresat, datorită apariției jucăriilor alături de unele unelte, în urma sapăturilor arheologice.
Între jocul copiilor și jocul animalelor nu există mari deosebiri, spune Karl Grosssi iar prin intermediul jocului are loc o dublare a constiinței, mai exact imaginația ofera scopului jocului un caracter de autenticitate,iar omul are acea placere inconștientă de a fi singurul creator al acestui scop, al acestei activități..
Una dintre cele mai vechi teorii bazate experimental, dar și cele mai simple este „teoria recreațiunii” (Mariana-Nina Simion ,2012 ,pag 11), formulată de Lazarus , prin care pune în evidență că, desfășurarea unor activitați distractive cu caracter de joc sunt mai reconfortabile decat confortul complet pasiv și are funcții foarte importante de recuperare.
A.Gesell vede prin joc un mod de socializare, o permanentă învățare și culturalizare a copilului, pe când A.N.Lonțiev prezintă jocul ca fiind o metodă cu rol formativ mai ales la vârsta preșcolară.
Cunoscutul rus A.S.Makarenko face următoarea afirmație:un joc bun se aseamană cu o activitate desfașurată bine și că acei copii care știu să se joace, vor ști mai târziu să și muncească bine.
Pedagogia modernă nu pune în evidență doar semnificația funcțională a jocului, ca în trecut, de simplu exercițiu pregătitor și util dezvoltării fizice, ci funcția de reflectare și transformare a realității în lumea imaginară, motiv pentru care acesta a devenit astăzi una din metodele active, atractive, extrem de utilă, munca intructiv-educativă cu preșcolarii și școlarii mici.
Așa cum spunea și Piaget: „cer să li se furnizeze acestora un material corespunzător pentru că, jucându-se, ei să reușească să asimileze realitațile intelectuale care fară aceasta, rămân exterioare, inteligenței copilului ” (Ioan Cerghit ,1980, pag 216).
Utilizarea fecventă a jocurilor care îmbină fictivul cu imaginarul prezintă riscul de transformare a procesului de instrucție în joc, și prin aceasta de a a rupe realitatea activitații școlare. Așadar așa s-au dezvoltat jocurile didactice sau jocurile educative care asigură îmbinarea și toate tranzacțiile spontane posibile între elementele distractive și cele de munca de învățare, cu ideea că efortul depus studiului realizat cu mare seriozitate va fi dus la bun sfârșit.
”Dar chiar dacă copilul traiește mai mult și mai activ în joc decât în realitate, realitatea care îl înconjoară are totuși, o influență foate puternică asupra jocului lui ; ea ii procură pentru joc un material mult mai variat și mai real decat acela pe care i-l oferă magazinul de jucării.”.(Ursula Șchiopu, 1970, pag 257).
In lucrarea Toys, Plays and Discipline in the Childhood, Beatrice Tudor Gardt dovedește marile posibilități ale jocului ca metodă educativă, subliniind corelarea între învățare și joc.
„Jocul devine didactic atunci când prin modul de formulare al sarcinei de învățare copilul este adus în situația de a-și utiliza energiile și potențialul psiho-fizic pentru a-și optimiza parametrii comportamentali.”.( Mihaiela Paisiu Lăzărescu, 2011, pag 116).
Jocul didactic reprezintă una dintre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea vorbirii și gândirii logice atât la preșcolari cât și la școlari. Acesta se poate realiza cu succes la toate disciplinele școlare, în orice moment al lecției, urmărindu-se dobândirea de noi cunoștiințe, priceperi, deprinderi.
Adaptarea copilului la munca școlară în clasa I și nu numai, se face mai ușor prin joc didactic, oferind caracter de joc multor activități didactice desfășurate. Procesul de integrare în viața școlară a copilului, începe după vârsta de șase ani, ca o necesitate obiectivă determinată de cerințele dezvoltării sale multilaterale. Pornind de la această vârstă, o bună parte din timp este rezervată școlii, activității de învațare, devind în timp o preocupare majoră. Prin intermediul jocului, copilul învață cu drag, este interesat de activitatea pe care o desfașoară, cei timizi devin mai încrezători, mai activi, mai curajoși și capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și rapiditate în răspunsuri.
Jocul didactic este un mijloc efiecient de activizare a întregului colectiv al clasei, datorită conținutului și modului acestuia de desfășurare, dezvoltă spiritul de echipă, de intra ajutorare, dezvoltând și formând unele deprinderi practice elementare și de muncă organizată. Respectarea și acceptarea regulilor, așa cum susține și J.Piaget, motivează elevul să participe la eforul comun al grupului din care face parte. Pentru o cât mai largă aplicabilitate și eficiență a jocului didactic, acesta poate fi folosit fie ca activitate organizată, fie ca moment al unei lecții, în cadrul activităților la alegere.
Pentru elevi din clasele I-II, folosirea jocului didactic ca activitate organizată este eficientă, precum și pentru elevii din școlile cu internat și semiinternat, unde pregătirea temelor se face sub supravegherea învațătorului. Prin sarcina lui precisă, jocul didactic permite reluarea într-o formă atractivă și dinamică, a cunoștințelor predate, ceea ce favorizează repetarea și în final fixarea acestora. Astfel jocul didactic poate fi folosit atât pentru consolidarea deprinderilor de calcul rapid, oral, scris, cât și pentru consolidarea cunoștințelor aritmetice ( numerație, ordine crescătoare sau descrescătoare a numerelor). Acesta contribuie la consolidarea și fixarea cunoștințelor de limbă și literatură română predate în clasele I – IV, cunoaștere a mediului înconjurător pentru clasa I, cunoștințe despre natură pentru clasa a II a etc.
O deosebită importanță o are realizarea unei corelări cât mai strânse între conținutul lecției predate și sarcina didactică a jocului. Pentru ca jocul didactic să dea rezultate optime, una dintre condițiile esențiale este buna pregătire a lui.
Jocul didactic reprezintă un important mijloc de educație, care valorifică și antrenează capacitățile creatoare ale școlarului. El permite copilului să se afirme conform naturii sale, este ca o punte ce poate uni școala cu viața, să pășească pe nesimțite la munca serioasă.
O altă teorie susținută de Jean Piaget, demonstrează că jocul este o modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie, și în același timp îi asigură elevului largi posibilități de activism intelectual. Jocul ajută la dezvoltarea spiritului de observație, la dezvoltarea limbajului, gândirii, imaginației și atenției voluntare. Jocul didactic contribuie la îndeplinirea și finalizarea sarcinilor de educație morală, cum ar fi: dezvoltarea stapânirii de sine, a autocontrolului, a siritului de independență, formării unor calitați de voință, și de caracter, a sociabilității. În realizarea jocului didactic accentul cade pe procesul de instruire, de aceea el se desfașoară sub conducerea directă a adultului.
„Învățarea bazată pe joc este eficientă numai dacă jocul este conceput în corelație cu obiectivele urmărite în lecție” (Camelia Românescu, 2012, pag 24). Este necesară folosirea metodei: jocul didactic în procesul de învățare, deoarece învățarea prin joc facilitează actul de învățare, astfel încât competiția din activitatea de joc poate continua și în munca de învățare. În jocul didactic, învățarea ocupa un rol important nu distracția. Aceasta stârnește momente de bună dispoziție, se finalizează cu aprecieri colective sau individuale privind modul de realizare a sarcinii propuse. Copilul trece lent, recreativ spre activitatea intelectuală prin intermediul jocului. Caracteristicile situației de joc, prin propria lor prezență, angajează deplin capacitațile intelectuale ale elevilor. „În Didactica matematicii, jocul didatic este definit ca un ansamblu de acțiuni și operații care paralel cu destinderea, buna dispoziție și bucuria care le stârnește, urmărește un set de obiective de pregătire intelectuală, tehnică morală, fizică etc., a copilului” (Camelia Românescu, 2012 ,pag 24) . Aceasta este o metodă de învățământ unde predomină acțiunea didactică simulată ce evidențiază la nivel instructiv finalitați adaptive de tip recreativ proprii activității umane , iar în anumite momente ale evoluției sale ontogenice în special. El face parte din categoria metodelor formative, adecvate atât pentru formarea capacitaților de a opera cu informații, cât și pentru stimularea capacităților psihice superioare care intervin și influiențează învățarea.
Elevi sunt implicați efectiv și afectiv mai mult în rezolvarea sarcinelor cerute, dar și în argumentarea deciziilor luate pentru rezolvarea situațiilor practice. Prin joc didactic, copilul învață mai mult, este stimulat de satisfacțiile pe care i le asigură acesta ca metoda, iar din punct de vedere psihologic acesta declanșează și sustine motivația intrinsecă. Este folosit frecvent ca strategie didactică interactivă, centrată pe elev. O altă teorie a jocului vine din parte lui D.Elkonin, care susține ca jocul didactic este practica dezvoltării mai exact el se referă la faptul că jucându-se copilul se dezvoltă și viceversa. U.Șchiopu consideră că jocul stimulează capacitatea de a trăi din plin, de a te bucura de fiecare moment cu pasiune, corelând tensiunea proprie a acțiunilor cu finalitatea realizată.
Considerat una din principalele metode atractive, active și eficace în munca instructiv-educativă atât cu preșcolarii, cât și cu școlarii mici, jocul didactic îndeplinește funcții importante în dezvoltarea copilului. Copilul întrezărește un rezultat imediat, pe care îl stimulează, în timp ce rezultatul învățării nu-i servește pentru moment în realizarea trebuințelor.
Acest mare pas făcut de la efectul de joc, la efortul în învățare, este considerat ca unul din principalele mecanisme psihologice ale adăptări active ale copilului la îndeplinirea sarcinilor și solicitărilor ce i le impune activitatea de învățare. Îmbinat cu elemente de muncă reprezintă un model de realizare și prestare a unei atitudini corecte față de muncă, atât în procesul de învățare cât și în afara lui. În cadrul invățământului primar, intâlnim o legatură armonioasă între activitatea de învățare și joc, sub supravegherea și îndrumarea învățătorului. Jocul didactic are efect educativ deoarece cultivă încrederea în forțele proprii, dezvoltă spiritul de răspundere, colaborare, socializare, imaginație, gândire și atenție.
Munca susținută din partea învățătorului îmbinată cu participarea activă a elevilor la toate obiectele, în fiecare oră și lecție, contribuie și duce la formarea unei motivații superioare în învățare și educarea aptitudinilor creatoare. Întotdeauna este extrem de important să îi învățăm pe elevi cum să învețe, să pună întrebări, să înțeleagă ceea ce învață, să formuleze probleme și să dea cât mai multe soluții, deci să gândească creativ.
Numai o muncă conștiincioasă și continuă duce la dezvoltarea formării omului ca personalitate, la dezvoltarea propriei gândiri creatoare. Așa cum spune și Ovidiu: „Picătura găurește piatra nu prin forță, ci prin continua ei cădere” (Camelia Românescu, 2012 ,pag16).
Componentele principale ale jocului didactic sunt:
1. Scopul didactic :se formează în urma corelației cu programa școlară și cu cerințele pentru clasa respectivă, tranformate apoi în finalități funcționale de joc.
Formularea trebuie sa fie clara, precisă și să se refere exact la problemele specifice impuse de realizarea jocului.
Întalnim jocuri de cunoaștere(scop cognitiv), jocuri cu rol formativ (de comparație, analiză, selectare, abstractizare, generalizare)
2 .Sarcina didactică : este concepută de către învățător; acesta trebuie neapărat să țină seama de cunostințele acumulate de elevi, dar și de importanța sarcinii didactice în dezvoltarea memoriei , gândirii și atenției copilului. Sarcina didactică este centrată exact pe ce trebuie să realizeze elevul.
3. Elementele de joc: se utlizează în funcție de specificul jocurilor.
In joc pot fi folosite mai multe elemente cum ar fi:
-întrecere
-recompensa
-aplauze
-pedepse
4. Conținutul jocului: este potrivit vârstei copiilor, trebuie ales de învațător în funcție de disciplina școlară la care se desfășoară și de obiectivele instructiv-aplicative .
Este necesar să fie cât mai atractiv,să poată fi la îndemna oricui.
5. Materialul didactic:este realizat tot de învățător, trebuie pregătit cu multa atenție deoarece contribuie la succesul jocului.
De exemplu:cartonașe, rebusuri, fișe, steluțe, desene, etc.
6. Regulile jocului: sunt transmise în același timp cu sarcina didactică ; sunt reguli stricte pe care trebuie să le respecte fiecare membru al jocului. Trebuie să fie exacte, clare și să facă trimitere exact la ceea ce trebuie să efectueze elevul, să fie înțelese de către toți participanții jocului.
Fiecare joc cuprinde cel puțin trei reguli.
Prima regula modifică sarcina didactică într-o acțiune atractivă.
A doua regulă are rol organizatoric, adică precizează momentul când începe și se finalizează o anumita acțiune din joc, ordinea în care elevii intră in joc.
Odata ce aceste reguli sunt respectate de elevi, putem spune că elevul este impulsionat, influențat să participe la efortul comun al grupului din care face parte și se integrează la întregul interes al colectivului.
Exemplu de o problemă care poate fi transformată în joc:
Într-o cutie sunt mingi roșii și verzi, câte minimum 8 din fiecare. Din cutie se iau la întamplare 8 mingi. Cate mingi roșii și câte mingi verzi pot fi printre cele luate?
Scopul:consolidarea cunoștințelor cu privire la adunarea numerelor în concentrul 0-10;
Sarcina didactică : verificarea cunoștințelor cu privire la descompunerea unui numar;
Elemente de joc: întrecerea pe echipe, aplauze, recompense;
Conținutul matematic:operații cu numere naturale în concentrul 0-10;
Material didactic:o cutie cu 8 mingi roșii și 8 mingi verzi (minimum 8)
Regulile de joc: pe o foaie de hârtie elevii scriu toate soluțiile posibile ale problemei ,iar învățătorul strânge foile dupa un anumit timp stabilit înainte de începerea jocului.
1. 2. Clasificarea și specificul jocurilor didactice
Deoarece poate fi folosit de o clasă întregă sau pe grupe de copiii, jocul didactic este un bun intrument care stă la îndemână învățătorului, prin intermediul căreia acesta îi captează mai ușor și reuseste să se facă înteles într-un mod cât mai placut.
În continuare vom clasifica jocul didactic astfel :
Din punct de vedere a sarcinei și a modului de desfășurare distingem trei tipuri de jocuri :
Cu explicații și exemplificări ;
Cu explicații, dar fară exemplificări ;
Fara explicații, doar cu simpla enunțare a sarcinii.
Privind scopul și sarcina didactică jocurile sunt imparțite :
Dupa momentul în care se folosesc în cadrul lecției :
Jocuri didactice ca lecții de sine stătătoare ;
Jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecției ;
Jocuri didactice în completarea lecției, folosite la începutul sau sfârșitul lecției ;
Dupa conținutul capitolelor de însușit :
1 – jocuri didactice pentru aprofundarea însușirii cunoștințelor specifice unui capitol sau a unui grup de lecții ( „Eu spun una, tu spui multe” , „Caută vecinii” , „Continuă tu” etc) ;
2 – jocuri didactice specifice unei anumite vârste sau grupuri („ Jetonul arenjat ” , „ Săculetul fermecat ” , „ Trenulețul semnelor” , „ La ce număr m-am gândit ” etc) ;
Privind funcția formativă, jocurile se pot clasifica în funcție de însușirea sau operația căreia i se adresează jocul didactic :
1 – jocuri didactice cu scopul dezvoltării capacității de analiză („Continuă șirul” , „ Adaugă cuvinte potrivite ”, „Observă regula și continuă” ).
2 – jocuri didactice cu scopul dezvoltării capacitații de sinteză („ Unește răspusurile corecte ” , „ Diamantul ” , „Reconstituie ”) ;
3 – jocuri didactice cu scopul efectuării comparațiilor („ Compară numerele ”) ;
4 – jocuri didactice cu scopul dezvoltării capacității de abstractizare și generalizare („ Cine stie raspunde ” ) ;
Privind materialul didactic folosit :
1 – jocuri didactice cu material didactic – standard (confecționat) și natural.
2 – jocuri didactice fără material didactic ( ghicitori, cântece, scenete, povestiri etc).
Jocuri didactice care fac referire la conținutul capitolelor :
1 – de îmbogățire a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor ;
2 – de pregătire a actului învățării ;
3 – de fixare ;
4– de evaluare( dezvoltarea atenției, memoriei, gândirii logice și creativității ) ;
5 – de revenire a organismului( de revenire a atenției și modului de concentrare, de formare a trăsăturilor moral-fizice și de comportament) ;
La fel ca toate metodele de învățământ, jocul didactic îndeplinește următoarele funcții :
1. Funcția cognitivă sau functia de cunoaștere care traduce întregul demers al învățătorului pentru pregătirea orei, în plan mintal. Prin joc acționăm practic și îi conducem pe elevi spre o nouă cale de cunoștere și de formare a deprinderilor.
2. Funcția formativ – educativa cu rol de formare a atitudinilor, capacităților elevilor.
3. Funcția operațională prin care are loc atingerea obiectivelor propuse.
4. Funcția motivațională cea de stimulare a creativității și dezvoltării imaginației.
5. Funcția normativă care se axeză direct pe dirijarea activității cadrului didactic.
6. Funcția organizatorică care vizează o bună organizare a activității propuse.
CAPITOLUL 2 :
Importanța jocului didactic
2.1. Importanța jocului didactic în orele de matematică
În planul de învățământ al ciclului primar, obiectul de studiu „ Matematică” , ocupă un număr de 3 – 4 ore pe săptamână. De aici deprindem importanța acestei materii, ca disciplină fundamentală, care prin studiu intens și temeinic servește și altor discipline școlare.
Prin jocul didactico-matematic îi ajutăm pe elevi să-și descopere deprinderi de autoapreciere , de respectare a coechipierilor în grup, precum și de dezvoltare în forțele proprii.
La orele de matematică din ciclul primar se urmărește formarea deprinderilor de calcul mintal dar și asigurarea cunoștințelor de bază.
Învățătorul reușește să consolideze, precizeze, evalueze, cunoștințele elevului pe parcursul orelor. El poate chiar înviora elevii cu ajutorul jocului și totodată transformă drumul spre rezolvarea sarcinilor, într-un mod placut și interesant.
Cadrul didactic trebuie să formuleze sarcinile astfel încat toți elevii să fie capabili să le rezolve, iar pentru o stimulare a acestora spre cunoașterea a cât mai multor notițe, termeni, este nevoie de o bună cooperare cu clasa la care predă zi de zi.
Câteva dintre valorile formative ale procesului de învățământ care se realizează datorită folosirii jocului didactic în cadrul orelor de matematică sunt :dezvoltarea gândirii, creativității, imaginației, disciplinei, atenției, dezvoltarea deprinderilor de calcul rapid și asigurarea chibzuită a lecțiilor.
Deși pare o distracție, este o activitate serioasă care implică întreg colectivul, sprijină într-un mod plăcut rezolvarea de probleme, înțelegerea sarcinilor , precum și fixarea acestora.
Formează deprinderi matematice de lunga durată ,chiar dezvoltă personalitatea școlarului.
Așadar, este vârsta la care copii sunt curioși și putem vorbi despre acea transpunere a gândirii intuitive spre cea operativă. Se învață treptat exercițiile și problemele, apoi schemele.
Jocul didactic este necesar în orele de matematica deoarece combate apariția plictiselii.
Elevii obosesc foarte repede și de aceea au nevoie de joc in aceasta perioada care solicită atenția să formeze un tot unitar cu înviorarea elevilor.
O motivație adecvată corespunzător stimulează munca și atenția copilului.
„Jocurile sunt strategii euristice, în care copii iși manifestă istețimea, inventivitatea, inițiativa răbdarea, îndrăznela și curajul ” (Camelia Românescu, 2012 , pag 32).
Au scop de familiarizare, consolidare, fixare și evaluare a cunoștințelor.
Pentru o bună desfășurare a jocului didactic matematic, cadrul didactic are nevoie de așa numitele momente ale jocului didactic:
1. introducerea în joc – poate fi realizată prin intermediul unei discuții, cu scopul motivării elevilor folosind expunerea, descrierea, ghicitori , povestirea.
Se realizează în funcție de tema jocului și de materialele folosite.
2. anunțarea titlului jocului și a obiectivelor- cât mai pe scurt („ Astazi vom desfășura jocul… ” , „ El se referă la… ”).
3. prezentarea materialului didactic – cât mai clar și centrat pe obiectivele care se urmăresc. Materialul trebuie să fie cât mai atrăgător, cât mai colorat, cu elemente clare și bine explicate astfel încât să atragă atenția elevilor.
4. explicarea jocului – învățătorul explică elevilor ce trebuie să facă pe tot parcursul jocului.
Se face trimitere la rezolvarea sarcinei didactice, respectarea regulilor, înțelegerea conținutului și explicarea sarcinilor liderului de joc.
5. fixarea regulilor- se fixează reguli pe care elevii trebuie să le respecte pe tot parcursul jocului. .Datorită acestora, modul de desfașurare a jocului devine unul organizat și mult mai placut.
6. executarea jocului – conducătorul jocului dă semnalul începerii.
Se fixează timpul de desfășurare. Accentul cade aici pe inventivitatea elevilor , pe cooperarea în grup sau în echipa. Învățătorul supraveghează modul de abordare a jocului, respectarea regulilor și rezolvarea sarcinilor de joc.
Pe parcursul jocului elevii pot chiar ei organiza alte elemente de joc sau pot schimba materialele didactice între ei. Cadrul didactic poate complica sarcina didactică, introducând materiale noi și chiar corecta elevii pe grupe sau individual.
7. complicarea jocului- introducerea de materiale didactice mai complexe sau a unei noi variante de joc.
Învățătorul trebuie să cunoască nivelul clasei la care se lucrează, să țină cont de vârsta elevilor și să dea dovada de bucurie și entuziasm pe tot parcursul activității.
8. încheierea jocului- se fac aprecieri și se trag concluzii referitoare la întregul demers al jocului. Și aici cadrul didactic are un rol important deoarece el trebuie să verifice dacă sarcinile au fost bine rezolvate, cum s-au comportat elevii pe parcursul jocului, dă sfaturi și desemnează caștigătorii..
Exemplu de joc didactic matematic privind succesiunea momentelor :
„ Învățăm să socotim”
Introducerea in joc.
Ce operație am învățat ora trecută ?
Care este semnul adunării ?
Ce exerciții am realizat până acum cu acestă operație ?
2. Anunțarea titlului și a activităților
Se scrie pe tabla titlul jocului: „ Învățăm să socotim” , apoi se anunță obiectivele.
Astăzi vom învăța :
-să efectuam exerciții de adunare în concentrul 0-30 cu trecere peste ordin.
3. Prezentarea materialului didactic- jetoanele colorate care conțin numere în concentrul 0-30.
4. Explicarea jocului :
-sarcina didactică: efectuarea exercițiilor privind operația de adunare..
– cel care rezolvă mai repede și mai corect exercițiile este considerat conducătorul jocului.
5. Fixarea regulilor :
Facem liniște și ne ascultăm colegii ;
Ne așteptăm rândul ;
Nu vorbim unul peste celalat ;
Extragem jetoanele în liniște ;
Suntem atenți la indicațiile învățătorului ;
6. Executarea jocului :
Elevii sunt împărțiți pe grupe a câte trei. Se alege din fiecare grupa câte 2 elevi. Unul dintre ei extrage jetoanele, iar celălalt efectuează operația de adunare cu ajutorul numerelor inscripționate pe jetoane.
Dacă elevul respectiv rezolvă corect operația, întreaga echipă va primi câte un punct. În caz contrar întreaga echipă va fi depunctată.
7. Complicarea jocului :
Copiii efectuează și scăderi cu numerele de pe jetoane.
8. Încheierea jocului. Se fac aprecieri asupra modului de desfășurare a întregii activităiți.
Se felicită echipa câștigătoare și se recompensează întrega clasă pentru activitatea frumoasă .
Exemple de jocuri didactice la matematică
Câteva exemple de jocuri didactice matematice folosite la clasa I :
1. „Brăduțul”
Scop : dezvoltarea atenției și capacității de analiză, sinteza.
Sarcina didactica :să deseneze figurile geometrice din versurile poeziei ;
Material didactic :foi de matematică, creioane, radiere.
Regulile jocului : Învățătorul citește poezia dupa care elevii trebuie să deseneze figurile geometrice sugerate din versurile poeziei ;
„Un dreptunghi pe verticală
Cu un pix sau cu cerneală
Dacă desenezi, Dănuț
Faci tulpină din brăduleți
Un triunghi ce-n nori se pierde
E coloana lui cea verde
Globuri- cercuri mari și roșii,
Frunzele din linioare
Iar în vânt să bată-n soare
Poți să pui o notă mare ”
Elemende de joc : aplauze, recompense.
Complicarea jocului : introducerea altei poezii mai complexe.
2. „Ruleta buclucașă”
Scop :dezvoltarea deprinderilor de calcul oral.
Sarcina didactica : să efectueze exerciții cu operația de adunare și scădere a numerelor în concentrul 0-30.
Materiale didactice :ruleta.
Regulile jocului : Un elev învârte ruleta, iar celălalt rezolvă adunarea sau scăderea.
Elemente de joc : aplauze, ecusoane.
Complicarea jocului :Elevii învârt de mai multe ori ruleta și rezolvă mai multe adunări.
3. „Steluța triunghiurilor”
Scop :consolidarea cunoștințelor cu privire la figura geometrică triunghi, precum și dezvoltarea spiritului de observație și capacității de orientare.
Sarcina didactică : descoperă cât mai multe trunghiuri.
Materiale didactice :fișe de lucru ;
Regulile jocului :Elevii trebuie să privească cu atenție desenul și să descopere cât mai multe triunghiuri.
Elemente de joc : aplauze, recompense, ecusoane semnificând triunghiul.
Complicarea jocului : introducerea unei noi planșe în care triunghiurile sunt mai mici și conțin mai multe triunghiuri.
În orele de matematică întalnim algoritmi de lucru („Rezolvă după model” ), de identificare („Gasește termenul care lipsește” ), de control („Să căutăm greșeala” ).
În jocul „Cifrele, prietenele literelor” elevul trebuie să înlocuiască literele cu cifre de la 0 la 9, pentru a obține rezultatul corect, de aici reiese că trebuie să se folosească de algoritmi sau de pași.
A+
BBBB
BBBB
BBBB
────
ABBBB
Exemple de jocuri didactice pentru munca individuală care au ca scop dezvoltarea unor aptituduni, ajută elevii să nu rămână în urmă, să fie atenți pe tot parcursul orei.
„Continuă șirul” „Care sunt vecinii”
2 4 6 ………………. ; …9… …20…
1 3 5……………….. ; …14… …71…
„Completează cu semnele corespunzătoare”
3 10 = 13 9 3 = 12
5 2 = 3 9 9 9 9 = 36
Jocuri didactice care ajuta la diferențierea elevilor.
„Cat fac”?
Grupa I cu copii subdotați : 2 ori 2 și cu 2 și cu 3 legat de 2 ;
4 ori 4 și cu 3 și cu 2 legat de 4 ;
Grupa a-II-a cu copii dotati : 5 ori 4 și cu 33 și cu 5 legat de 4 ;
7 ori 3 și cu 46 minus 16 și cu 2 legat de 6 ;
Întâlnim jocuri sunt formă de concurs bazate pe munca în echipă de genul: „ Cine rezolvă mai repede” , „ Cel mai isteț” , care antrenează elevii și le dezvoltă spiritul de competiție stimulându-i.
Prin jocul „Gasește soluția” elevii trebuie sa fie atenți la ce valori trebuie atribuite literelor
a + b + c = 18 pentru a da rezultatul corect.
10 + 4 + 4 ( a = 10, b = 4)
6+ 8 + 4 ( a = 6,b = 8)
Jocuri pentru consolidarea deprinderilor de calcul oral și scris
„Cine efectuează cel mai repede ? ”
Scop :consolidarea cunoștințelor și deprinderilor de calcul oral și scris, dezvoltarea memoriei, atenției.
Sarcina didactică : Scrieți numerele în locul punctelor.
Material didactic : cretă colorată, culori, plicuri.
Desfășurare : La început se fac câteva exercitii asemanătoare cu cele prevazute în joc.
Fiecare elev va completa spațiile punctate cu numerele ce lipsesc în maxim 5 minute și se va acorda câte un punct pentru exercițiile lucrate corect , iar pentru exercițiile lucrate greșit se va scade un punct.
Elevii răspund mai întai oral, apoi scriu numărul lipsa cu creta colorată. Se alege un șef de echipă , acesta extrage de pe catedră un plic colorat și împarte fiecărui elev de grupa câte o fișă de lucru pe care sunt afișate exerciții cu un grad de dificultate mai mare.
Dupa 5 minute elevii predau fișele și ajutați de învățător se acordă punctajul prevăzut de regula jocului.
Prin compunerea de probleme se dezvoltă imaginația și inventivitatea elevilor.
„Ce pot eu intreba ? ” , „ Formulează-mi întrebarea”
Se pornește de la probleme simple de exemplu :
Maria are 9 radiere, din care dă Ioanei 2. Ce putem afla ?
Putem formula astfel de întrebari :
Cu câte radiere rămâne Maria ?
Câte radiere au cele doua fete ?
„Jocul numerelor” care solicită ridicarea cartonașului cu cifra corespunzătoare, „Împreună învățăm să numărăm” cu scopul consolidării și fixării deprinderilor de numărat corect.
Ghicitorile matematice sunt foarte îndrăgite de copii.Ca de exemplu :
„Pune un 10
La 2
Eu tac, iar tu spune cât fac ?
Si 20
La
Jocuri cu scop de activizare a independenței : „Lanțul ” , „Rebus matematic” etc.
Alte jocuri matematice folosite la clasă :
„Combinații cu cifre”
adunați 4 cifre de 1 astfel incat suma să fie 22. (R : 11+11) ;
folosiți cifra 8 de 5 ori ca să obțineți 184 . (R : 88+…)
2. „Cine calculează cel mai repede exercițiul ? ”
a) 2 + 4 + 6 +………….20 + 22 =
b)1 + 3+ 5 +……………18 + 19 =
Cu ajutorul jocului didactic în ora de matematică dezvoltăm cel mai important aspect , aspectul intelectual, cel care duce și contribuie la dezvoltarea intelectuală a elevului.
„Prin joc copilul învată să perceapă, să observe, să denumească, să analizeze, să sintetizeze, să compare, să generalizeze. ” (Camelia Românescu, 2012, pag 35)
Importanța jocului didactic în orele de limba și literatura română
Limba și Literatura română este una dintre cele mai importante discipline de învățământ, inclusă în aria curriculară „ Limba și comunicare”.
Aria curriculară „ Limbă și comunicare” accentuează modul comunicativ-funcțional, stabilit pentru structura capacitaților de comunicare sociala, pe transmiterea unei culturi acomodate în realitațile societații contemporane și pe conștientizarea identității naționale ca o precizare a dialogului intercultural și a integrării europene.
„Studiul limbii și literaturii române iși propune dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă ale elevilor, precum și familiarizarea acestora cu texte literare și nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei școlare” ( Valeriu Marinescu, 2002, pag 10).
Scopul studierii și aprofundării acestei discipline este acela de a forma încetul cu încetul un tânăr cu o cultura comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă întreaga lume din jurul său, să interacționeze și să comunice cu semenii săi, să se integreze în orice mediu social , să se folosească de capacitațile proprii pentru rezolvarea unor probleme exacte din viața cotidiană, să poată continua procesul de învățare, să devină sensibil la frumosul pe care îl înconjoară.
„ În locul vechii compartimentări – artificiale- a disciplinei în „limba romană = gramatica” și „literatura română = lecturi literare”, curriculum-al actual propune un nou model, cel comunicativ- funcțional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci și modalității de structurare la elevi a competenței de comunicare ”. (Valeriu Marinescu, 2002, pag 10).
La fel ca și matematica, limba și literatura română poartă un rol deosebit de important în pregătirea școlarului mic .Disciplina școlară se află în sfera de mijloc a pregătirii acestora la toate celelalte discipline, fiind mijlocul principal de comunicare și informare.
Dacă un elev nu se poate exprima clar și coerent, nu știe să citescă și să extragă ideile principale dintr-un text, sau nu poate alcătui propoziții cu anumite cuvinte, atunci nu-și va putea dezvolta deprinderile de calcul mintal la matematică sau nu va ști să rezume un text la istorie.
De aici deprindem importanța acestei materii.
În cadrul orelor de limbă și literatura română jocul didactic este cel mai des folosit la sfârșitul lecțiilor, deoarece atunci de consolidează, fixează și sistematizează cunoștințele predate.
Însă există momente din lecție, când elevii dau semne de oboseală, iar o activitate atractivă cu caracter de joc îi poate înviora.
Așadar, jocul didactic poate fi folosit în orice moment al lecției, atâta timp cât se pot duce la bun sfârșit sarcinile didactice cu mare eficiență.
La o lecție de compunere atunci când dupa un șir de ilustrații cu tema „ Când pisica nu-i acasă….” se poate folosi jocul didactic „Ce proverb descoperim ? ”.
Ordonând cuvintele, elevii descoperă noi proverbe.
joaca, masă, soarecele, pe.
lasă, nu, pe mâine, face, ce, azi, poți.
bună, ziua, cunoaște, se, dimineață, de.
place, ce, ție, nu-ți, face, altuia, nu.
Învățătorul trebuie să-i indrume pe elevi să descopere cât mai multe proverbe.
2.4. Exemple de jocuri didactice la limba și literatura română
La clasa I întâlnim o mulțime de jocuri didactice. Câteva dintre acestea sunt exemplificate mai jos în funcție de scopul urmărit.
Pentru dezvoltarea vorbirii și consolidarea cunoștințelor în domeniul literar întâlnim jocuri didactice ca :
1. „Scara cuvintelor”
Sarcina didactică : Găsiți cuvinte formate dintr-un număr crescînd de litere sau silabe apoi ordonați-le.
Desfășurarea jocului : Se împarte clasa în doua echipe egale . Echipa „ Fluturașilor ” și echipa „Albinuțelor ”. Alegem doi elevi reprezentând fiecare grupă. La tablă învățătorul scrie pe verticala litera ț de 8 ori și explică elevilor că vor trebui să găsească pentru al doilea ț, un cuvânt format din două litere ș.a.m.d, fiecare cuvânt care urmează având o litera în plus față de cel anterior. Dacă cei doi reprezentanți din echipa „Fluturași” greșesc, este penalizată întreaga echipa și au dreptul la răspuns cei din echipa „ Albinuțe ”.
Numai atunci când se greșește se trece la echipa adversă.
Pentru exemplificare luam litera ț.
ț-
ț- ța
ț- țap
ț- țară
ț- țăran
ț- țelină
ț- țurțure
ț – țărancă
La complicarea jocului , folosim același mod de desfășurare doar că elevii vor trebui ca în loc de cuvinte formate din 2- 3- 4 litere, să găsească cuvinte formate din 6 silabe.
Exemplu :
m- mi
m- mare
m- mașină
m- macaroane
m- mirositoare
m- manifestație
„Eu sunt micul topograf”
Sarcina didactică : Recunoaște imaginile de pe planșa alăturată și compune cuvinte cu ajutorul alfabetului decupat.
Material didactic : Planșe cu animale, păsări, obiecte..etc.
Desfășurarea jocului : Se pregătesc alfabetarele și tăblițele pentru așezarea literelor. Conducatorul de joc le prezintă celorlalți imaginea pe care trebuie să o recunoască fară a o denumi, apoi se trece la culegerea literelor și la compunerea de cuvinte.
Pentru a stimula spiritul de observație al elevilor, verificarea sarcinei didactice poate fi realizată prin rotație.
La complicarea jocului se introduce o alta planșă iar jocul iși continua modul de desfășurare.
Elevii care s-au descurcat cel mai bine sunt evidențiați și răsplatiși la sfarșitul jocului.
„Ghicește ce poveste este ”
Sarcina didactică : recunoaște titlul și autorul poveștii.
Material didactic : fragmente diferite din povești.
Desfășurarea jocului: Odată ce materialele didactice au fost pregătite și fragmentele sunt atașate așa fel încât elevii să sesizeze trecerea de la o poveste la alta, jocul începe.
Învățătorul le transmite elevilor că astăzi daca sunt atenți, le va spune o poveste lunga, realizată din bucațele de povestiri pe care le-au mai citit .Elevii trebuie să fie foarte atenți, astfel încât să sesizeze introducerea unui alt fragment și să recunoască titlul și autorul acestuia.
Cei care recunosc fragmentul vor ridica mâna doar cu permisiunea învățătorului și vor fi punctați.
Pentru complicarea jocului elevii sunt împărțiți pe grupe, fiecare grupă va avea câte un conducător care dupa ce recunoaște titlul și autorul fragmentului, îl va rezuma.
„Schimbă litera”
Sarcina didactică : formează cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe.
Material didactic : planșe cu imagini reprezentând animale, obiecte etc.
Desfășurarea jocului :jocul poate fi realizat atât individual cât și în echipă.
În cazul în care se desfășoară individual, învățătorul anunță că fiecare elev are la dispoziție doua minute pentru a privi o imagine. După vizualizarea imaginii, acesta o denumește și scrie denumirea pe tabla, apoi prin schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens , cu același număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele. La semnalul conducătorului de joc , elevul se oprește și are loc aprecierea. Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acorda câte un punct.
Sunt evidențiati elevii care au avut cele mai multe puncte.
Pentru complicarea jocului se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe, apoi a ultimei.
Când jocul se desfășoară pe echipe, copiii primesc câte o foaie de hârtie pe care scriu cuvîntul de la tabla, apoi timp de 2-3 minute fiecare copil scrie cuvinte formate conform spuselor domnului învățător.
La semnalul acestuia, copii vor înceta scrierea cuvintelor. Învățătorul va cere primului copil să citescă toate cuvintele găsite, apoi pe masura ce el va citi un cuvânt, se analizează cuvîntul din punct de vederea al instructajului primit.
Se va intreba dacă mai sunt copii cu același cuvant scris, iar dacă mai sunt se va cere ca elevii să taie cu o linie cuvântul.
Când primul elev va citi toate cuvintele, între timp un altul va citi cuvintele care i-au rămas neșterse. Întrebarea se va repeta până când nu se mai anunța nici un elev. Vor fi declarați câștigători acei elevi care au rămas cu acele cuvinte netăiate.
Exemplu :
Cuvinte formate din 1-2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe :
Toc lat pană ramă
Joc lan rană mamă
Foc leu cană temă
Loc lac șină lamă
Cuvinte formate din 2- 4 silabe cu menținerea ultimei silabe :
mare dorește frizerie
pare zâmbește pălărie
Jocuri didactice pentru dezvoltarea atenției, memoriei, perspicacității :
„Ține foarte bine minte”
Sarcina didactică : Recunoaște obiectele de pe planșă, denumindu-le !
Material didactic : planșe cu desene sau imagini decupate și lipite, a căror denumire începe cu aceeași litera.
Desfășurarea jocului : după ce clasa este pregătită pentru joc, învățătorul le explică elevilor
ce trebuie să facă. Și anume arată elevilor că trebuie să observe mai întăi desenele de pe planșă timp de doua minute și să găsească foarte repede denumirile lor, să le memeoreze iar la semnalul dat de conducător să le scrie pe o foaie de hârtie.
Pentru complicare, elevii trebuie să și noteze elementul comun .
Aprecierea se va face la sfârșitul orei. Se notează în funcție de răspunsurile date de elevi.
2. „Caută repede perechea ”
Sarcina didactică : Descoperă obiectele de pe planșă care diferă ca forma și utilizare, dar care au ca elemnt comun aceeași denumire ;
Material didactic : foi de hârtie, creioane colorate, planșă cu desene.
Desfășurarea jocului : După pregătirea materialelor are loc începerea jocului.
Învățătorul anunță elevii că, astăzi vor examina o planșă timp de doua minute, studiind cu atenție fiecare desen și reținând numerele lor.
Se prezintă planșa și dupa ce timpul acordat s-a scurs, elevii scriu pe hârtie numerele
obiectelor care au aceeași denumire cu semnul + între ele.
Pentru complicarea jocului sunt introduse mai multe obiecte.
De exemplu un elev a scris : 1 + 3 ; 2 + 2 ; 6 + 1 . Răspunsurile lui sunt bune, deoarece desenele numerotate cu 1 și 3 au aceeași denumire :
3. „Vulpea cea șireată ”
Sarcina didacică : indicați drumul de la A , B sau C pe care îl va folosi vulpea pentru a ajunge cât mai repede la propria vizuină.
Material didactic : o planșă cu un desen care să reprezinte drumul încrucișat al vulpei.
Desfășurarea jocului : Se cere elevilor să găseasca drumul cel mai scurt pentru ca vulpea să ajunga cât mai repede la vizuină.
Elevii vor avea un timp stabilit, de care vor trebui să tină cont. Aprecierea se va face în funcție de timpul respectat și de rezolvarea corectă a raspunsului. Este căștigător primul care dă raspunsul corect .
Pentru complicare are loc introducerea de noi imagini cu un drum mai complicat al vulpiței.
Jocuri didactice pentru consolidarea cunoștințelor despre mediul inconjurător
1. „ Anotimpurile”
Sarcina didactică: familiarizarea elevilor cu ordinea cronologica a lunilor, a anotimpurilor și a lunilor anului.
Material didactic: 12 cartonașe dreptunghiulare pe care sunt scrise lunile anului, 4 cartonașe care reprezintă fiecare anotimp în parte.
Desfășurarea jocului: Se amestecă cele 12 cartonașe cu lunile anului și se împart primilor 12 elevi. Învățătorul ridică unul din cele patru cartonașe care reprezintă un anumit anotimp, de exemplu : „ vara”, iar elevii care au cartonașele cu lunile acestui anotimp ies în față, se așează în ordinea cronologică a lunilor, după care primul elev va spune: Vara are trei luni, „ iunie ” iși va arăta cartonașul, al doilea va continua cu „iulie” și al treilea cu „ august ”.
La complicarea jocului, elevii care ridică cartonașele cu lunile, alcătuiesc și o propoziție cu fiecare lună.
2. „Dacă știi, primul câștigi”
Sarcina didactică: raportarea culorii la obiecte și alcătuirea de propoziții;
Material didactic: jetoane diferit colorate( roșu, albastru, verde, galben).
Desfășurarea jocului: După ce clasa a fost bine organizată pentru joc, cel care da startul este învățătorul. Acesta ridică un cartonaș extras la întâmplare și îl întoarce cu fața colorată la clasă.
Elevii recunosc culoarea, iar apoi sunt întrebați ce obiecte de această culoare cunosc.
Toti elevii pot răspunde, cu condiția să nu repete nici o propoziție din cele folosite de colegii săi.
La complicarea jocului, sunt introduse și alte întrebări referitoare la culoarea de pe cartonaș.
Ca de exemplu: „ Ce legume de această culoare cunoașteți? ”
Capitolul 3 :
Cercetare – Rolul jocului didactic în adaptarea copilului la clasa I
3.1. Ipoteza și obiectivele cercetării
În cadrul cercetării de față, s-a propus evaluarea privind gradul de adaptare al copilului de clasa I prin intermediul jocului didactic.
Ipoteza: Implementarea jocurilor didactice în activitatea de învățare influentează pozitiv dezvoltarea proceselor psihice( cognitive, afective, volitive) ale școlarului.
Ca obiective ale cercetării s-au luat în considerare următoarele aspecte:
a) Modul de acumulare al cunoștințelor
b) Volumul de cunoștințe
c) Dezvoltarea capacităților intelectuale și a capacităților de aplicare a cunoștințelor;
Modul de acumulare al cunoștințelor și volumul de cunoștințe
Cunoștințele asimilate și măsurarea acestora transmit informații exacte cu privire la gradul de instruire al acestora.
Volumul de cunoștințe este reprezentat în funcție de capacitățile elevilor de asimilare și a modului de utilizare a acestora în activități practice.
În evaluarea cunoștințelor dobândite prin intermediul jocului didactic sau prin teste de evaluare este util să se deosebească cel puțin două etape :
– distingerea cunoștințelor
– înțelegerea cunoștințelor
Pentru a evalua corect rezultatele școlare în funcție de asimilarea cunoștințelor, următoarele repere sunt folositoare pentru a preciza reușitele:
1. Cantitatea informației acumulate
1. Acuratețea cunoștințelor
3. Promptitudinea actualizării informațiilor
4. Potențialul de transfer
Dezvoltarea capacităților intelectuale și a capacităților de aplicare a cunoștințelor
Aici accentul cade pe dobândirea de cunoștințe, cu scopul formării și dezvoltării capacităților intelectuale, care îl determină pe elev să se pregătească el însuși în continuare.
Elevii trebuie învățați cum să învețe, cum să gândească astfel încât să poată urmări cele învățate.
Calitatea însușirilor asimilate se poate afla astfel:
– în potențialitatea oferită de elev cu scopul dobândirii de cunoștințe
– în extinderea capacităților de analiză a elevilor
– în capacitatea de a utiliza cunoștințele în scopuri teoretice sau practice
În echivalență cu acestă însușire a instrucției, evaluarea nu se poate restrânge la măsurarea și aprecierea informațiilor asimilate și nici la verificarea acumulării acestora, ci este necesar să se refere la aptitudinea de a aplica și de a se folosi de cele învățate.
3.2. Eșantionul și caracteristicile sale
Studiul s-a realizat pe un lot de 30 de elevi de la „ Școala Gimnaziala Nr. 8 Suceava” .Cei 30 de elevi de clasa I sunt omegeni ca vârsta, nivel de școlaritate, naționalitate. Clasa este foarte bine pregătită , închegată, deoarece am desfașurat jocuri didactice atăt pe grupe, dar și individual.
3. 3 Etapele desfășurării cercetării
Pentru o buna analiză a jocurilor didactice aplicate la clasa I, am utilizat metoda testelor de evaluare, mai exact metoda testelor docimologice.
„ Testul docimologic este un set de probe sau întrebări cu ajutorul căruia se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil. ”(Ioan Nicula, 1944, pag 335)
Experimentul folosit pe cei 30 de elevi de clasa I a cuprins două etape:
Etapa inițială a cuprins aplicarea jocurilor didactice la cele două discipline matematică și limba și literatura română, prin care s-a urmărit stabilirea punctului de pornire a experimentului. Jocurile didactice au fost alcătuite în funcție de programa școlara și de obiectivele vizate în lecții.
La matematică au fost aplicate 3 jocuri didactice, care au ca scop consolidarea deprinderilor de calcul mintal rapid și scris, precum și consolidarea deprinderilor de rezolvare a problemelor pe baza operațiilor învățate.
La limba și literatura română au fost aplicate la fel 3 jocuri didactice care au ca scop dezvoltarea deprinderilor de citit, scris.
Obiectivele jocurilor didactice sunt aceleași cu obiectivele testelor de evaluare din etapa finală a experimentului.
2. Etapa finală a constat în aplicarea testelor de evaluare în scopul actualizării cunoștintelor acumulate pe parcursul desfășurării jocurilor didactice .
S-a luat în considerare și rolul jocului didactic în adaptarea elevilor cu privire la cunoștințele deja acumulate, la cele prevazute de cerințele testelor de evaluare.
La limba și literatura româna s-au avut în vedere următoarele obiective: stimularea și exersarea proceselor cogntive, dezvoltarea capacităților de citire scriere, identificarea numărului de litere și silabe din anumite cuvinte, formularea de enunțuri, despărțirea în silabe,.
La matematică s-au avut în vedere obiective ca: dezvoltarea capacităților de calcul oral și scris, efectuarea exercițiilor care cuprind operația de adunare și scădere în concentrul 0-30.
3.4. Prezentarea, analiza și interpretarea datelor
Limba și literatura română
Clasa I
Joc – Scara cuvintelor
Scop : dezvoltarea vorbirii și consolidarea cunoștințelor cu privire la litera ț, Ț de mână.
Sarcina didactică : Găsiți cuvinte formate dintr-un număr crescînd de litere sau silabe apoi ordonați-le.
Desfășurarea jocului : Se împarte clasa în doua echipe egale . Echipa „ Fluturașilor ” și echipa „Albinuțelor ”. Alegem doi elevi reprezentând fiecare grupă. La tablă învățătorul scrie pe verticală litera ț de 8 ori și explică elevilor că vor trebui să găseasca pentru al doilea ț, un cuvânt format din doua litere ș.a.m.d, fiecare cuvânt care urmează având o litera în plus față de cel anterior. Dacă cei doi reprezentanți din echipa „ Fluturași” greșesc, este penalizată întreaga echipa și au dreptul la răspuns cei din echipa „Albinuțe”
Numai atunci când se greșește se trece la echipa adversă. Pentru exemplificare luăm litera ț.
ț-
ț- ța
ț- țap
ț- țară
ț- țăran
ț – țelină
ț- țurțure
ț- țărancă
Pentru complicarea jocului , folosim același mod de desfășurare doar că elevii vor trebui ca în loc de cuvinte formate din 2- 3- 4 litere, să găsească cuvinte formate din 6 silabe.
Test de evaluare (1)
Tema: Literele ț, Ț ( scriere ).
Capacitatea: Formarea deprinderii de a scrie și formula corect propoziții.
Subcapacitatea: Identificarea cuvintelor care conțin litera ț. Ț.
Obiective operaționale:
Oı – să descopere cuvinte care conțin litera ț, Ț.
O2- să alcătuiască corect propoziții cu cuvintele date;
Itemi:
Iı- Subliniați cuvintele care conțin litera ț, Ț din enunțurile.
I2- Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: țânțar, țară, rețetă, țurțure.
Descriptori de performanță
Test de evaluare (2)
Tema: Literele ț, Ț(scriere).
Capacitate: Formarea deprinderii de a citi și scrie corect literele ț, Ț.
Subcapacitate: Încercuirea numărului de litere și silabe corespunzător.
Obiective operaționale:
O1- să identifice numărul de litere și de silabe din anumite cuvinte;
O2- să scrie corect după dictare;
Itemi:
I1- Scrie după dictare
I2- Înceruiește cifra corespunzătoare numărului de silabe din următoarele cuvinte
I3- Încercuiește cifra corespunzătoare numărului de litere din următoarele cuvinte
Descriptori de performanță
Joc – Bilețelul fermecat
Scop: Dezvoltarea capacităților de citit, scris;
Sarcina didactică: Desparte în silabe cuvintele;
Desfășurare: Copiii sunt împarțiti pe doua grupe .Se alege câte un reprezentant pentru fiecare grupă. Avem la dispoziție un bol plin cu bilețele fermecate. Câte un membru reprezentant va extrage un bilețel. Biletele conțin cuvinte care trebuie despărțite în silabe. Colegul care a extras biletul face schimb cu celalalt și tot așa timp de 10 minute. Pentru două greșeli se va penaliza întreaga echipă.
La complicarea jocului elevii alcătuiesc și propoziții cu acele cuvinte.
Test de evaluare (3)
Tema: Literele u, U.
Capacitate: Formarea deprinderii de citit, scris.
Subcapacitate: Rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru
Obiective operaționale:
O1- să recunoască literele u, U din anumite propoziții ;
O2- sa alcătuiască propoziții cu anumite cuvinte;
Itemi:
I1: Recunoaște și încercuiește literele „u ” , „U” din cuvintele date: sprinten, roșu, iute, furnică, melc, minute.
I2: Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: timbru, cușcă, ursoaică, cules.
Test de evaluare (4)
Tema: Literele u, U.
Capacitate: Formarea deprinderii de citit, scris.
Subcapacitate: Rezolvarea corectă a fișelor de lucru
Obiective operaționale:
O1- să despartă în silabe cuvintele ;
O2- să recunoască silabele cuvintelor care conțin litera u;
03 –să formuleze cuvinte folosind silabele potrivite;
Itemi:
I1: Desparte în silabe următoarele cuvinte: urs, timbru, căsuță, ciupercuță.
I2: Bifează în căsuțe cu „x” dacă prima silabă a cuvântului ilustrat conține u.
I3: Găsește silabe potrivite pentru a forma cuvinte.
Descriptori de performanță
Joc –Rezolvă rebusul
Găsiți cuvinte cu înțeles asemănător , apoi completați rebusul. Veți afla că leguma preferată a lui Țugulea este……
2
Soțul caprei
Mama o folosește pentru gătirea prăjiturii preferate
Tacâm la masă
Pus pe deget
Înainte de ploaie apar……….negri.
Fară ea nu am putea trăi
Test de evaluare (5)
Tema: Recapitulare.
Capacitate: Formarea deprinderii de citit, scris.
Subcapacitate: Scrierea corectă a cuvintelor cu înțeles asemănător.
Obiective operaționale:
O1- să identifice cuvintele cu înțeles asemănător din enunțurile date ;
Itemi:
I1: Găsește cuvinte cu înțeles asemănător.
Descriptori de performanță
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 1
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 2
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 3
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 4
Reprezentarea grafică rezultatelor Testului 5
Matematică
Clasa I
Joc – Rezolvă exercițiul meu
Scop: consolidarea deprinderilor de calcul mintal rapid
Sarcina: Efectuează exercițiile de adunare și scădere
Desfășurarea jocului : Se împarte clasa în două echipe .Înainte de începerea jocului propriu-zis, fiecare elev va trebui să scrie pe bucata lui de hârtie câte un exercițiu de adunare sau scădere în concentrul 0-30, după care va rula sau împături hârtia și o va păstra în mână.
La semnalul dat de conducător, câte un reprezentant din fiecare grupă vine în fața clasei, cei doi iși dau mâna și fac schimb de bilețele.După aceasta reprezentantul din prima echipă desface hârtia primită de la adversarul lui, citește cu voce tare exercițiul scris și îl rezolvă.
Rezultatul va trebui dat în 30 secunde. Aprecierea se face cu participarea echipei adverse, acordîndu-se pentru răspunsurile corecte un plus, iar pentru cele incorect un minus.
Pentru complicarea jocului, se vor introduce alte doua exerciții, iar rezultatele lor vor trebui date în 20 secunde.
Test de evaluare (1)
Tema: Adunarea și scăderea numerelor în concentrul 0-30, cu trecere peste ordin
Capacitate: Formarea deprinderii de calcul mintal și scris
Subcapacitate: Rezolvarea exercițiilor și problemelor privind operațiile învățate.
Obiective operaționale:
O1: să efectueze operații de adunare și scădere în concentrul 0-30;
O2: să utilizeze tehnici diferite de calcul ( comparare , descompunere, numărare );
Itemi:
I1: Calculați;
I2: Încercuiți numerele alăturate care adunate dau rezultatul egal cu 30;
I3: Continuă șirul;
Test de evaluare (2)
Tema : Adunarea și scăderea numerelor în concentrul 0-30, cu trecere peste ordin
Capacitate: Formarea deprinderilor de comparare a numerelor
Subcapacitate: Compararea și aflarea termenului necunoscut
Obiective operaționale:
O1: să identifice termenul necunoscut din relațiile date;
O2: să utilizeze tehnici diferite de calcul ( comparare , descompunere, numărare, aflarea termenului necunoscut);
Itemi:
I1: Compară numerele;
I2: Află termenul necunoscut ;
Joc- Ruleta buclucașă
Scop: consolidarea deprinderilor de calcul rapid ;
Sarcina: Rezolvă exercițiul
Desfășurarea jocului: Copiii sunt împărțiți pe doua grupe, grupa „ Albinuțe ” și grupa
„ Fluturași” . Alegem câte doi reprezentanți din fiecare echipă. Unul dintre reprezentanți va ține ruleta, iar celălalt o va învârti și rezolva exercițiul indicat de aceasta. Ruleta conține exerciții de adunare și scădere în concentrul 0-30.
Dacă un elev greșeste răspunsul exercițiului va face schimb cu celălalt, iar dacă și celălalt greșește va fi depunctată întrega echipă. Jocul se va desfășura timp de 10 minute, dupa care se va decide echipa câștigătoare.
Pentru complicarea jocului, elevii vor trebui să compună oral o problemă scurtă pe baza exercițiului indicat de ruletă.
Test de evaluare (3)
Tema: Adunarea și scăderea numerelor în concentrul 0-30, cu trecere peste ordin
Capacitate: Formarea deprinderii de calcul mintal și scris
Subcapacitate: Rezolvarea exercițiilor și problemelor privind operațiile învățate.
Obiective operaționale:
O1: să efectueze operații de adunare și scădere în concentrul 0-30;
O2: să utilizeze tehnici diferite de calcul ( rezolvare de probleme, numărare, descompunere);
03: sa rezolve problema dată pe fișa de lucru;
Itemi:
I1: Calculează în scris.
I2: Colorați imaginea din caseta în care suma celor doua numere are ca rezultat numărul scris în față.
I3: Pe o creangă erau 15 păsărele. 10 au zburat.
Câte păsărele sunt acum pe creangă?.
Test de evaluare (4)
Tema : Adunarea și scăderea numerelor în concentrul 0-30, cu trecere peste ordin
Capacitatea : Consolidarea elevilor cu operația de adunare și scadere în concentrul 0-30
Subcapacitatea : Rezolvarea corectă a exercițiilor
Obiective operaționale:
O1: să rezolve exercițiile de adunare și scădere;
O2 să identifice suma și diferența numerelor;
O3: să rezolve problema dată;
Itemi:
I1: Calculează;
I2: Află suma și diferența numerelor: 15 și 5; 11 și 7; 12 și 8;
I3: Într-o cutie sunt 7 bile albe și 11 bile negre.
Câte bile sunt în total în cutie?
Joc – Iepurașul vesel
Iepurilă face aprovizionarea pentru sarbătorile de Paște. El aduce acasă 29 de ouă. Pe drum s-au mai spart 10 ouă, însă ajuns acasă el primește de la mama încă 3. Câte oua are acum Iepurilă ?
Scop : dezvoltarea capacitaților de rezolvare a problemelor folosind operațiile învățate.
Sarcina didactica : Rezolvă problema ;
Desfășurarea jocului: Jocul începe cu prezentarea unei planșe cu „Iepurilă”. Iepurilă a venit la elevi astăzi cu o mică surpriză, un coșuleț cu ouă de Paște. Trebuie să îl ajutăm ca să afle câte oua are în coșuleț. Le este prezentată elevilor problema de mai sus. Elevii sunt împărțiti în grupe a câte 3. Grupa 1 va pune întrebările problemei, grupa 2 va realiza calculele, iar grupa 3 va formula răspunsul. Se dă startul începerii jocului.
Fiecare grupă are la dispoziție 5 minute. După cele 5 minute, reprezentanții prezintă în fața clasei rezultatele și formularea problemei.
În momentul în care unul dintre reprezentanții grupelor greșește de două ori este depunctată întreaga echipă.
Pentru complicarea jocului elevii trebuie să compună o problemă scurtă pe baza exercițiului
32─ 4 + 10 = .
Test de evaluare (5)
Tema: Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-30;
Capacitatea: Formarea deprinderilor de calcul oral și scris;
Subcapacitate: Rezolvarea corectă a sarcinei;
Obiective operaționale:
O1: să compună o problemă după exercițiul dat ;
Itemi:
I1 : Compune o problemă pe baza exercițiului: 29 – 4 + 3 = , respectând toate etapele, apoi rezolv-o!
Reprezentarea grafică rezultatelor Testului 1
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 2
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 3
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 4
Reprezentarea grafică a rezultatelor Testului 5
3.5. Interpretarea rezultatelor
La disciplina matematică au fost aplicate jocurile didactice: „ Rezolvă exercițiul meu”, „Ruleta buclucașă” și „ Iepurașul vesel”.
Pentru jocul „Rezolvă exercițiul meu” au fost folosite două teste de evaluare, pentru „ Ruleta buclucașă” tot doua teste de evaluare, iar pentru „ Iepurașul vesel ” un singur test de evaluare.
La Testul 1, 25 de elevi obțin calificativul FB, 4 elevi B și 2 S.
Reprezentarea grafică a rezultatelor s-a realizat cu ajutorul diagramei de tip piramidă.
La Testul 2, 18 elevi obțin FB, 4 B și niciunul S.
Reprezentarea grafică a rezultatelor s-a realizat cu ajutorul diagramei de tip coloană.
La Testul 3, 9 elevi obțin FB, 16 B și 2 S.
Reprezentarea grafică a rezulatelor s-a realizat cu ajutorul diagramei circulare.
La Testul 4, 23 elevi obțin FB, 3 B și 2 S.
Reprezentarea grafică a rezultatelor s-a realizat cu ajutorul diagramei de tip coloană.
La Testul 5, 23 de elevi obțin FB, 3 B și 3 S.
Reprezentarea grafică a rezultatelor s-a realizat cu ajutorul diagramei de tip coloană.
Pentru disciplina limba și literatura română, au fost aplicate trei jocuri didactice: „ Scara cuvintelor”, „ Bilețelul fermecat” , și „ Rezolvă rebusul”.
La fel ca și la matematică, au fost aplicate câte doua teste de evaluare la jocurile : „ Scara cuvintelor”, „ Bilețelul fermecat” și doar un singur test de evaluare la jocul „ Rezolvă rebusul”.
La Testul 1, 19 elevi obțin FB, 5 B și doar unul S.
La Testul 2, 24 de elevi obțin FB, 4 B și 2 S.
Reprezentările grafice ale rezultatelor testelor 1 și 2 s-au realizat cu ajutorul diagramei de tip coloană.
La Testul 3, 18 elevi obțin FB, 4 B și 1 S.
Reprezentarea grafică a rezultatelor s- a realizat cu ajutorul diagramei circulare.
La Testul 4, 14 elevi obțin FB, 10 B și 5 S.
Reprezentarea grafică a rezultatelor s-a realizat cu ajutorul diagramei de tip piramidă.
Iar la ultimul test, Testul 5, 23 de elevi obțin FB, 6 B și 2 S.
Reprezentarea grafică a rezultatelor s-a realizat cu ajutorul diagramei de tip coloană.
La jocurile didactice elevii s-au implicat foarte mult, au fost foarte activi nefiind presați de timp și nici de dificultatea sarcinilor de lucru.
S-a creat un climat plăcut atat la limba română cât și la matematică.
Folosind jocul didactic și testul docimologic, elevii au acumulat cunoștințele mult mai ușor, iar capacitățile de aplicare a cunoștințelor au fost verificate prin intermediul diagramelor.
.
ANEXE:
PROIECT DIDACTIC
Data: 27.03.2014
Propunator: Crainiciuc Magda-Lucia
Clasa:I
Aria Curriculara: Matematică și Științe
Disciplina:Matematică
Unitatea de învățare:”Scoala Gimnazială Nr.8 Suceava”
Subiectul :Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-30, cu trecere peste ordin;
Tipul lecției:consolidare
Scopul:Verificarea cunostințelor de rezolvare a problemelor , precum și a exercițiilor care cuprind operația de adunare și scădere.
Obiective operaționale:
O.1-să efectueze operații de adunare și scădere în concentrul 0-30 cu trecere peste ordin;
O.2- să utilizeze tehnici diferite de calcul( numărare, descompunere);
O.3- să identifice perechi de numere a căror suma este 30;
0.4-să numere crescător din 2 ;
0.5-să compună probleme dupa exerciții date;
Strategii didactice:
Metode:observația, conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic.
Mijloace:caiete,plicuri colorate, cutiuța cu surprize, fișe de lucru, Ruleta buclucașă.
Forme de organiare: frontal ,individual, pe grupe.
Resurse:
*de timp:50 minute
*de spatiu: sala de clasă
*umane:elevii și propunatoarea.
Bibliografie:
M.E.C.,curriculum pentru clase primare,Bucuresti,2005.
Anexe:
FIȘĂ DE LUCRU 1
1. Calculează în scris:
Colorați imaginea din caseta în care suma celor două
numere are ca rezultat numărul scris în față:
3. Pe o creangă erau 15 păsărele.10 au zburat.
Câte păsărele sunt acum pe creangă?
Fișă de lucru 2
1. Calculați :
7 + 3= 9 + 4 =
18 + 2= 29 +1 =
5 + 15 = 28 + 2 =
28 – 8 = 26 – 9 =
2. Încercuiți numerele alăturate care adunate dau rezultatul egal cu 30 :
23 10 29 4 27
7 5 1 5 3
25 11 28 12 21
5 3 2 22 9
2 17 28 8 8
3. Continuă șirul :
2 4 6……………………………………………30
1 3 5……………………………………………29
Fișă de lucru 3
Compară numerele:
18 14 36 40 45 13
29 29 19 32 56 23
Află termenul necunoscut din relațiile:
a + 32 = 45 38 – c = 20
a = c =
b – 15 = 18 13 + d = 20
b = d =
Fișă de lucru 4
Calculează:
23 + 2 = 24 – 5 = 27 + 13 =
15 + 2 = 22 – 1 = 18 + 12 =
11 + 6 = 30 – 4 = 30 – 12 =
2. Află suma și diferența numerelor: 15 și 5; 11 și 7; 12 și 8;
3. Într-o cutie sunt 7 bile albe și 11 bile negre.
Câte bile sunt în total în cutie?
Fișă de lucru 5
1. Compune o problemă pe baza exercițiului:
29 – 4 + 3 =, respectând toate etapele, apoi rezolv-o!
PROIECT DIDACTIC
Data:27.03.2014
Unitatea de învățământ: Scoala Gimnazială nr.8 Suceava
Clasa: I
Propunator:Crainiciuc Magda-Lucia
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Conținutul lecției: Literele ț,Ț(scriere)
Tipul lecției: consolidare
Scopul lecției: -dezvoltarea deprinderilor de a citi și scrie corect cuvinte și enunțuri care conțin “ț”.
Obiective operaționale:
O1 – să identifice cuvinte care încep cu litera ț în textul dat;
O2– să descopere cuvinte care conțin sunetul ț;
O3– să execute în scris corect cuvinte, propoziții;
O4– să alcătuiască corect propoziții cu anumite cuvinte date .
Strategii didactice:
a) Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul, jocul didactic;
b) Mijloace de învățământ: caiete, cărți
c) Forme de organizare: activitate frontală, individuală.
Forma de evaluare – formativă
Durata: 50 minute
Locul desfășurării: sala de clasă
Bibliografie:
– Ministerul Educației și Cercetării, Programa Școlară – clasele I și a II-a, Editura „Didactica Press”, București, 2004;
– Joița, Elena, Curs de pedagogie școlara, Reprografia Universității Craiova, 2001;
– Nuța, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I, Ed. Aramis, București, 2000;
Anexa 1
1.Subliniați cuvintele care conțin litera ț,Ț din enunțurile:
Bunica cumpără țelină din piață. Țugulea privește o țestoasă.
Ionuț se joacă cu un cățel. Pe Timiță l-a pișcat un țânțar.
2.Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: țânțar, țară, rețetă, țurțure.
Anexa 2
1. Scrie după dictare:
2. Încercuiește cifra corespunzătoare numărului de silabe din următoarele cuvintele:
mărțisor→ 7 2 1 3 6 5 4 marți→ 1 10 4 5 3 2
țânțar → 1 4 6 3 7 2 țipete → 7 2 1 3 6 5 4
3.Incercuiește cifra corespunzătoare numărului de litere din următoarele cuvinte:
țestoasă→ 7 2 1 3 6 5 8 țapușă→ 7 2 1 3 6 5 4
țelină→ 7 2 1 3 6 5 4 țap→ 7 2 1 3 6 5 4
Fișă de lucru 1
1. Recunoaște și încercuiește literele „u ” , „U” din următoarele cuvinte :
sprinten roșu melc
iute furnică minute
2. Alcătuiește propoziții cu următoarele cuvinte:
timbru, cușcă, ursoaică, cules.
Fișă de lucru 2
Desparte în silabe următoarele cuvinte: urs, timbru, căsuță, ciupercuță.
Bifează în căsuțe cu „x” dacă prima silabă a cuvântului ilustrat conține u.
urs cușcă
umbrelă timbru
Găsește silabe potrivite pentru a forma cuvinte.
…..- breluță ……..-curici
……- ță ……..- țel
Fișă de lucru 3
Gasește și scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru cele date mai jos:
* viteaz – * recreație-
* harnic- * cuminte-
* curte- * foaie-
* uriaș- * crenguță-
*copac- * regină
CONCLUZII :
În sistemul de învățământ, lecția ca atare atribuie carcacter dinamic, fiind lipsită de rigiditate și formalism.
Ca metodă de învățământ, jocul didactic reprezintă un mijloc eficient de instruire și educare în același timp a copiiilor cu scopul dezvoltării priceperilor, deprinderilor, asimilării și consolidării cunoștințelor.
Prin joc copilul își însușește deprinderea de a învăța, de a se cunoște pe el însuși, devine încrezător în forțele proprii.
În urma studiului realizat privind , „ Rolul jocului didactic în adaptarea copilului la clasa I ”, am constatat următoarele: implementarea jocurilor didactice în orele de matematică și de limba română a avut un mare impact . Am reușit să integrez în grup întregul colectiv al clasei, elevii au fost foarte activi și sociabili, iar împreuna au reușit să ducă sarcinile la bun sfărșit, rezultatele fiind pe măsura așteptării.
Astfel, elevii timizi au reușit să-și depășească temerile și să se implice constant în rezolvarea sarcinilor.
La testele de evaluare aplicate după desfașurarea jocurilor, am constatat că elevii au capacitatea de asimilarea a cunoștințelor mai mare.
Expriența acumulată după aplicarea jocurilor, i-a ajutat pe elevi să rezolve cu ușurintă cerintele exercițiilor date.
Jocul didactic oferă un climat favorabil și o corelație între elevi și rezolvarea sarcinilor.
La clasa I și nu numai, adaptarea copilului la munca școlară se face mai ușor, oferind caracter de joc multor activități didactice desfășurate.
Consider că, gradul de adaptare a elevilor prin intermediul jocurilor didactice, a atins pragul așteptărilor cu o marjă de eroare de 1-2%.
BIBLIOGRAFIE :
Constantin Popovici, Lucreția Gheba, Oltimpa Chitic, Elena Popovici, (1971), Culegere de jocuri didactice pentru clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București ;
Ioan Nicola, (1994) Pedagogie,Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București ;
Constantin Cucoș, (1998), Pedagogie, Editura Polirom, Iași, ;
Nicola Ioan, (1996) , Tratat de pedagogie școlară , EDP, București ;
Camelia Românescu,(2012), Jocul didactic în învățământul primar, Editura cadrelor didactice, București, ;
Simion Mariana- Nina,(2012), Rolul jocului în dezvoltarea personalității copilului, Editura Vladimed- Rovimed, București ;
Leonte Mirele Elena, (2009), Valențe formativ-educative ale jocului didactic matematic în învățământul primar, Editura Vlamided- Rovimed, București;
Constantin Cucoș,(2008), Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași ;
Constantin Cucoș, (2002), Pedagogie, Polirom, Iași, ;
Nicola, I. ,(1993), Cercetarea psihopedagogică, Editura Didactică și Pedagogică, București, ;
Culegere metodică , (1978), Integrarea copilului în activitatea școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București ;
Cerghit, I. , (2006), Metode de învțământ, Editura Polirom, București, ;
Cerghit, I. , (1980), Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București ;
14. Șchiopu U., (1970) ,Probleme psihologice ale jocului și distracției, Editura Didactică și Pedagogică, București, ;
Valeriu Marinescu,(2002), Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Fundației “România de Mâine ”, București;
Șchipu U. ,Verza E.,(1981), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București;
Șchipu U.,(1989), Psihologia copilului, Editura Didactica și Pedagogică, București;
M.E.C , (2004), Consiliul național pentru curriculum, Curriculum Național, București ;
Constandache , M.,(2001), Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar teorie și practică, Editura Ex Ponto, Constanța ;
BIBLIOGRAFIE :
Constantin Popovici, Lucreția Gheba, Oltimpa Chitic, Elena Popovici, (1971), Culegere de jocuri didactice pentru clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București ;
Ioan Nicola, (1994) Pedagogie,Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București ;
Constantin Cucoș, (1998), Pedagogie, Editura Polirom, Iași, ;
Nicola Ioan, (1996) , Tratat de pedagogie școlară , EDP, București ;
Camelia Românescu,(2012), Jocul didactic în învățământul primar, Editura cadrelor didactice, București, ;
Simion Mariana- Nina,(2012), Rolul jocului în dezvoltarea personalității copilului, Editura Vladimed- Rovimed, București ;
Leonte Mirele Elena, (2009), Valențe formativ-educative ale jocului didactic matematic în învățământul primar, Editura Vlamided- Rovimed, București;
Constantin Cucoș,(2008), Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași ;
Constantin Cucoș, (2002), Pedagogie, Polirom, Iași, ;
Nicola, I. ,(1993), Cercetarea psihopedagogică, Editura Didactică și Pedagogică, București, ;
Culegere metodică , (1978), Integrarea copilului în activitatea școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București ;
Cerghit, I. , (2006), Metode de învțământ, Editura Polirom, București, ;
Cerghit, I. , (1980), Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București ;
14. Șchiopu U., (1970) ,Probleme psihologice ale jocului și distracției, Editura Didactică și Pedagogică, București, ;
Valeriu Marinescu,(2002), Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Fundației “România de Mâine ”, București;
Șchipu U. ,Verza E.,(1981), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București;
Șchipu U.,(1989), Psihologia copilului, Editura Didactica și Pedagogică, București;
M.E.C , (2004), Consiliul național pentru curriculum, Curriculum Național, București ;
Constandache , M.,(2001), Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar teorie și practică, Editura Ex Ponto, Constanța ;
Anexa 1
1.Subliniați cuvintele care conțin litera ț,Ț din enunțurile:
Bunica cumpără țelină din piață. Țugulea privește o țestoasă.
Ionuț se joacă cu un cățel. Pe Timiță l-a pișcat un țânțar.
2.Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: țânțar, țară, rețetă, țurțure.
Anexa 2
1. Scrie după dictare:
2. Încercuiește cifra corespunzătoare numărului de silabe din următoarele cuvintele:
mărțisor→ 7 2 1 3 6 5 4 marți→ 1 10 4 5 3 2
țânțar → 1 4 6 3 7 2 țipete → 7 2 1 3 6 5 4
3.Incercuiește cifra corespunzătoare numărului de litere din următoarele cuvinte:
țestoasă→ 7 2 1 3 6 5 8 țapușă→ 7 2 1 3 6 5 4
țelină→ 7 2 1 3 6 5 4 țap→ 7 2 1 3 6 5 4
Fișă de lucru 1
1. Recunoaște și încercuiește literele „u ” , „U” din următoarele cuvinte :
sprinten roșu melc
iute furnică minute
2. Alcătuiește propoziții cu următoarele cuvinte:
timbru, cușcă, ursoaică, cules.
Fișă de lucru 2
Desparte în silabe următoarele cuvinte: urs, timbru, căsuță, ciupercuță.
Bifează în căsuțe cu „x” dacă prima silabă a cuvântului ilustrat conține u.
urs cușcă
umbrelă timbru
Găsește silabe potrivite pentru a forma cuvinte.
…..- breluță ……..-curici
……- ță ……..- țel
Fișă de lucru 3
Gasește și scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru cele date mai jos:
* viteaz – * recreație-
* harnic- * cuminte-
* curte- * foaie-
* uriaș- * crenguță-
*copac- * regină
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Jocului Didactic In Adaptarea Copilului la Clasa I (ID: 166189)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.