Rolul investițiilor în dezvoltarea [617029]

DEZVOLTAREA TURISMULUI RECEPTOR ÎN ORAȘUL ODESSA

Yurii KOZAK , prof. univ., dr. hab.,
Universitatea Economiei Naționale din Odessa
Summary
A city of romance, art, humour, poetry, theatre and museums, Odessa is a tourist destination
close to the hearts of Russians, Ukrainians, and Moldovans. Odessa is Ukraine's largest seaport,
located in the south of the country. The city is located on the Black Sea shore and is renowned for
the combination between beauty and economic power. Numerous historical places att ract a lot of
tourists every year. The buildings with magnificent architecture and wide streets of Odessa make
tourists feel the welfare and wealth of the city. The sun never leaves Odessa. For its beauty and
location, Odessa has been called the pearl of t he Black Sea. Tourists can find plenty of hotels and
restaurants located on the seafront. The climate is famous for its abundance of sunny days. One of
the most popular summer entertainment areas in Odessa is Arcadia, which is situated on the
seashore and includes plenty of nightclubs, famous beaches and places for summer activities,
beaches such as: Luzanovka, Lanjeron, Joy, Dolphin, Chernomorka, "Golden Coast" and others.
The region has problems, but the action plan adopted by the municipality can improve the state of
affairs. The aim of the investigation is to research the state of work in the neighbouring region
Odessa and to estimate tourism policy and the impact of it on tourism in Chisinau and Moldova.
Research methodology includes a range of tools su ch as analysis, forecasting, comparison,
statistics, induction, deduction, etc.
Rezumat
Odessa este ca Perla Mării Negre, Palmira de Sud a Ucrainei – cel mai popular oraș din
țară, care trebuie vizitat cel puțin o dată în viață, ca să resimtă atmosfera sa magică, să se bucure
de frumusețea ei și culoarea incredibilă de neuitat. Odessa nu lasă pe nimeni indiferent, lăsând
doar cele mai strălucite și mai plăcute experiențe care sunt amintite pentru viață. Este nu numai
cel mai frumos oraș stațiune din sudul Ucrainei, ci și capitala umorului și a culturii, oraș al
romantismului, al artei, a umorului, al poeziilor, al teatrului și al muzeelor, o destinație turistică
aproape de sufletul rușilor, ucrainenilor, moldovenilor, locul de naștere al multor oameni talentați:
muzicieni, cântăreți, comici, artiști, artiști, oameni de știință și scriitori. Toate acestea oferă un flux
tot mai mare de turiști care călătoresc în Odessa din toate colțurile lumii. Renumitele plaje și zone
sunt atractive pentru numeroși turiști: Arcadia, Luzanovka, Lanjeron, Joy, Dolphin, Chernomorka,
„Coasta de Aur” și altele. Regiunea are probleme, dar planul de măsuri adoptat de municipalitate
poate ameliora starea lucrurilor. Scopul investigației constă î n cercetarea stării de lucru în regiunea
învecinată Odesa și estimarea politicii în domeniul turismului și cu repercusiuni asupra turismului
din Chișinău și Moldova. Metodologia cercetării cuprinde un șir de instrumente ca analiza,
previziunea, comparația, statistica, inducția, deducția etc.
Keywords: tourism, development, advantages, attractiveness, prospects for improvement

Cuvinte -cheie: turism, dezvoltare, avantaje, atractivitate, perspective de ameliorare
JEL Classification: C33, L83, L84, N16, O54 ,
Introducere. Odessa se află la intersecția a trei coridoare internaționale de transport, cu
infrastructura de transport și porturi dezvoltată. În ciuda situației din țară, prețurile avansate pentru
imobilele de coastă, în special în regiunea Arcadia, sunt stabile sau ușor fluctuante. Imobilul este
în cerere, ceea ce semnifică că există turiști și există cerere. Prețurile în USD nu au scăzut, chiar
și cu salturile de curs valutar. Acest lucru indică faptul că un număr tot mai mare de ucraineni
preferă stațiu nea națională.

Scopul investigației constă în cercetarea stării de lucru în regiunea învecinată Odesa și
estimarea politicii în domeniul turismului și cu repercusiuni asupra turismului din Chișinău și
Moldova.
Metodologia cercetării cuprinde un șir de ins trumente ca analiza, previziunea, comparația,
statistica, inducția, deducția etc.
Rezultate și analize. Turismul, ca orice altă industrie, necesită o abordare sistematică și nu
poate exista fără programe de dezvoltare aprobate. Recent, a avut loc o consult are publică cu
privire la Programul de dezvoltare a turismului și stațiuni din regiunea Odesa pentru ani 2017 –
2020. Obiectivul programului – constă în crearea condițiilor pentru dezvoltarea durabilă a
turismului și stațiunilor din regiunea Odesa, transform area industriei turismului într -un domeniu
semnificativ competitiv și extrem de profitabile pe dezvoltare socio -economică a regiunii,
îmbunătățirea calității vieții, dezvoltarea și consolidarea societății, promovarea țării în lume.
În baza surselor existen te, numărul turiștilor care au vizitat Odessa în 2012 s -a ridicat la
peste 1 milion de persoane, în 2013 – 1,3 milioane, în 2014 – aproximativ 1 milion, în 2015 – 1,5
milioane. Conform altor date din ultimul sezon turistic (2016), numărul vizitatorilor din Odessa și
din regiune este estimat la 3,3 milioane de persoane. Ca urmare a sezonului turistic din 2016,
vorbim despre 1,5 milioane de turiști în Odessa în 2015 și peste 2 milioane în 2016.
Turiștii rusofoni constituie doar 33% din turiștii din Odessa. Ca re urmează să înlocuiască
turiști ruși și alți reprezentanți ai țărilor CSI, care sunt puțin probabil să viziteze Odessa. Vorbind
de turiști ruși care doresc să spun că statisticile noastre sunt după cum urmează: avem aproximativ
33% dintre turiști ruși – vorbim de cei care cheltuie banii în locurile de decontare pe termen scurt,
și nu de cei care locuiesc în apartamente cu cetățeni din Odessa. Vorbim despre turiști, care
vizitează efectiv restaurante, care pleacă de bani în hoteluri ale orașului – este de 33% din
vorbitoare de limba rusă – rușii, belarușii, kazahi etc.
Potrivit datelor din statistica hotelieră, încărcătura de vară era la nivelul de 90%. Printre
invitații orașului, ucrainenii conduceau, pe poziția a doua a – Belarusi, apoi – cetățeni ai Ge rmaniei
și ai Statelor Unite. "Vecinii noștri din Moldova preferă sărbătorile tradiționale în Zatoka,
Carolino -Bugaz și vin la Odessa pe excursii în alte sezoane.
Din plângerile turiștilor, se desprinte serviciile de transport. Odessa nu era pregătită pent ru
un astfel de aflux de oaspeți, mulți se plângeau că trebuiau să aștepte mult timp transportul de pe
plajă. Presupunem că până în următorul sezon, departamentul de transport va revizui schema de
transport public și programul de zbor.
Datele oficiale privind regiunea Odesa (cu excepția orașului Odesei) sunt modeste, obscure
din punct de vedere turistic. Potrivit experților, numărul turiștilor din regiune sunt ușor mai mici
decât în Odessa – aproximativ la un milion de turiști.

Unele centre de cazare și de agrement au fost încărcate complet. În același timp,
entuziasmul privind odihnă la mare, în Odessa, Kherson și regiunile Mykolayiv nu a adus încă
beneficiile economice regiunilor, potrivit statisticilor. 2/3 din hotele și cafenele din Odessa au
rapor tat neprofitabilitatea acestora. De exemplu, în regiunea Odessa, potrivit departamentului de
statistică, în prima jumătate a anului 2017, 69,2% din întreprinderile de cazare temporară și de
catering (adică, pur și simplu centre de recreere și cafenele) au fost nerentabile. Și acest indicator
a crescut în comparație cu anul 2015, când au fost recunoscute 56,3% de întreprinderi ineficiente.
În total, regiunea dispune de 28,7 mii de locuri cazare: hoteluri, stațiuni, baze și case de odihnă
etc. În anul 2015, h otelele au încasat de la vizitatori 42.9 milioane UAH, centrele de recreere – 8.8
milioane UAH, sanatoriile – 18.5 milioane UAH, doar în jumătate de an. Experții se așteaptă ca
rezultatele celui de -al treilea trimestru să fie mai bine – deoarece sezonul de vacanță captează și
septembrie [2].
Criticile în adresa turismului din Odesa s -au datorat metodei comparative dintre diverse
stațiuni din Odesa și de pe Glob, – Tenerife, Mallorca. Acestă analiză și decizii sunt bune pentru
stimularea stațiunii spre schimb ări și noutăți inovaționale. În ceea ce privește infrastructura în
general și în special drumurile, putem menționa că modelul stațiunilor noastre este de tip european.
În Odesa nu se crează oaze în deșert, ca în Egipt. În Egipt, egiptenii nu se odihnesc în aceste
stațiuni, ci sunt create zone speciale pentru vizitatori străini. Odesiții, precum italienii și spaniolii,
se odihnesc în stațiunile naționale. Prin urmare, este necesar să se îmbunătățească cultura de
recreere în întreaga țară, și nu într -o stațiu ne separată. Experții consideră că investițiile în
infrastructură ar trebui să se desfășoare la nivel de stat. Pensiunile și casele de vacanță mici abea
de se construiesc. Și cei care investesc în îmbunătățirea lor au primit ajutoare financiare în timpul
sezonului din fondurile pentru turism, observându -se o creștere vădită a cererii. Calitatea
drumurilor în general și accesibilitatea transporturilor, în special, la locurile de cazare – sunt pe
seama autorităților locale. De exemplu, reconstrucția drumului Odessa -Reni, care, bineînțeles, va
spori crește fluxul de turiști, inclusiv din Moldova. Aeroportul din Kherson a început să primească
zboruri din Istanbul și Kiev, iar orașul a devenit mai accesibil pentru turiștii bogați. Deoarece
deplasarea turiștilor cu automobilul durează de la un aeroport până la destinașie circa 10 ore, odată
cu deschiderea aeroportului durata se reduce la 1,5 -2 ore, făcând călătoria mai atractivă. Dar din
nou – dacă există ceva de arătat, de atras turiștii. Și aici – nu există limi te de perfecțiune pentru a
face regiunea atractivă pentru turiști [3].
Strategia dezvoltării orașului Odesa ca element de interes turistic presupune poziționarea
lui ca un obiect al politicii de planificare la nivel înalt în oraș și reprezintă un instrumen t important
pentru crearea parteneriatului între toate autoritățile, o gamă largă de reprezentanți ai societății
civile și ai societății civile.

Fig. Strategia sporirii atractivității turistice or. Odesa [1]

"Odesa Mare" este o gamă variată de oferte pentru toate tipurile de turiști. Acestea sunt:
• turismul maritim;
• turismul ecologic;
• turismul etnografic;
• turismul de afaceri;
• turismul de sănătate;
• gastroturizm;
• turismul vinicol
și multe alte industrii, care sunt destul de reale și cel mai important – profitabile să se
dezvolte!
Turismul de croazieră în Ucraina și orașul Odessa este de perspectivă. A fost efectuată o
analiză a stării actuale a transportului maritim de croazieră, fiind realizată o estimare a gradului de
utilizare a potențialului de croazie ră al orașului Odessa. Se subliniază factorii constrânși de
dezvoltarea turismului de croazieră.

Fig. 1. Ponderea turiștii, care au vizitat Odesa în perioada 2014 -2015, % [4; 5]

Concluzii. Până în prezent, factorii cei mai influenți în dezvoltarea turismului sunt criza
economică și financiară actuală, instabilitatea politică și socio -economică din țară și problemele
mediului ambiant . Industria turistică din regiunea Odessa a acumulat numeroase probleme care
trebuie abordate. Este necesar să se coord oneze organizarea și dezvoltarea turismului modern cu
principiile moderne de planificare a le teritoriului pentru a păstra diversitatea și integritatea
resurselor turistice, utilizarea lor rațională, protejarea patrimoniului cultural și a mediului de
dezvol tare a turismului.
Pentru dezvoltarea în continuare a t urism ului în Odessa este oportun:
✓ Crearea unui mediu confortabil pentru turiștii din Odessa.
✓ Dezvoltarea infrastructurii de informare pentru serviciile turistice.
✓ Promovarea și poziționarea orașului ca un centru turistic internațional, interesant pentru
vizitarea pe tot parcursul anului.
✓ Modernizarea infrastructurii de transport.
✓ Formarea unui c entru de transport și logistică de nivel internațional.
✓ Revigorarea aspectului istoric al centrului orașului.
✓ Păstrarea identității culturale a Odesei.
✓ Perfecționarea organizării spațiale a orașului.

Bibliografie
1. Consiliul Local a aprobat o strategie pentru dezvoltarea Odesei în următorii cinci ani. În: http
://uc. od. ua/ news/city/1186607
2. Davidenco I. Starea modernă a potențialului de croazieră al orașului Odesa. Relațiile
economice internaționale și economia mondială. 2017, ed. 14, v.1, pp.79 -82
3. Peste 2 milioane de turiști au vizitat Odesa în 2016. În: http :// timer -odessa. net/ news/ za_
2016 _god _o dessu _posetili_bolee_2_millionov_turistov_537.html

4. Totalurile sezonului estival 2015 și perspectivele dezvoltării tuismului in Odesa. În: http
://topor. od. ua/ itogi -turistitcheskogo -sezona – 2015 -i-perspektiv -razvitiya -turizma -v-odesse –
i-odesskoy -oblasti/
5. Козак Ю .Г., Притула Н .В., Уханова І .О. International Economic Relations. Oдеса: Центр
учбової літератури. 2017
6. Притула Н.В., Козак Ю.Г., Заєць М.А. International Economic Relations: Міжнародні
економічні відносини. Одеса: Издатель Тов. Плутон, 2016. 352 с.

APORTUL INVESTIȚIILOR STRĂINE ÎN DEZVOLTAREA
ECONOMIEI NAȚIONALE
THE CONTRIBUTION OF FOREIGN INVESTMENT IN THE
DEVELOPMENT OF NATIONAL ECONOMY
Petru ROȘCA, prof. univ. dr. hab., ULIM
Leonid ROȘCA, conf. univ. inter. dr., ULIM
Abstract. În articol se caracterizează esența diferitor tipuri de investiții internaționale, se
analizează climatul investițional și evoluția ISD în Republica Moldova în ultimii ani și impactul
acestora în dezvoltarea economiei naționale, riscurile cu care se conf runră investitorii străini,
politica statului în domeniul investițional, eficiența economică a investițiilor străine atrase în
economia națională. Sunt formulate unele propuneri privind ameliorarea climatului investițional
și de reorientare a ISD în sector ul real al economiei naționale.
Abstract . The article is characterizing the essence of various types of international
investments, investment climate and FDI in Moldova in recent years and their impact on the
development of the national economy, the risks with which foreign investors are confronted, state
policy in the field of investments, economic efficiency of foreign investments attracted into the
national economy. There are formulated some proposals for improvement of the investment
climate and reorie ntation of FDI in the real sector of national economy.

Cuvinte -cheie : investiții străine directe, climat investițional, riscuri investiționale, politica
investițională a statului, atragerea și utilizarea eficientă a investițiilor.
Key words : foreign direct investments, investment climate, investment risks, the investment
policy of the State, efficient attracting and use of investments.

Introducere
Investițiile externe au un rol important în stabilizarea proceselor macroeconomice în relansarea
creșter ii economice. Investițiile reprezintă stimulentul ce generează noi activități economice și au ca
finalitate obținerea de bunuri și servicii indispensabile unei economii viabile. Ele reprezintă suportul
material al dezvoltării economico -sociale a țării și s tau la baza suplinirii, diversificării și creșterii calitative
a tuturor factorilor de producție.
Acestea reprezintă un element important al dezvoltării economiei oricărei țări și a funcționării
ei pe principiile economiei de piață. Mobilizarea resurselor investiționale favorizează și
anticipează atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a oricărei țări. Acest proces contribuie
atât la creșterea nivelului producției industriale, ameliorarea complexă a economiei naționale,

soluționarea problemelor ce țin de retehnologizarea întreprinderilor, cât și la dezvoltarea durabilă
a regiunilor (localităților), implicit soluționarea problemelor sociale.
Conținutul de bază
Se știe că după obiectivele pe care le urmăresc investițiile internaționale de capital se divizează
în (1) investiții directe și (2) investiții de portofoliu. Primile sunt alocări de capital pentru realizarea
unui obiectiv în perspectivă și asigură interesul respectiv cu ajutorul dreptului de proprietate sau
al dreptului decizional de gestiune. În temei investițiile directe constituie capitalul antreprenorial
privat. Investițiile de portofoliu nu acordă dreptul de contril asupra obiectului investiției, ci doar
dreptul pe termen lung de a obține venit, dreptul preponderent, în sensul ordinii de ob ținrtr a
venitului dat. Aceasta își găsește expresie în diverse tipuri de acțiuni (simple și previligiate). FMI
în acest context (adică în acest „scop”) delimitează încă o grupă “alte investiții“, format în temei
din împtumuturi internaționale și depozite bancare, acestea pot fi găsite alternative ba în grupa (1),
ba în (2) [10, p. 85]
Investițiile străine directe sunt considerate unica soluție cu mari șanse de reușită a soluționării
problemelor structurale și a reducerii decalajelor de competitivitate, car e separă economiile țărilor
dezvoltate de economiile țărilor în curs de dezvoltare. Republica Moldova are în mod obiectiv
nevoie de investiții străine directe, care să completeze și să potențeze capitalul autohton, care este
foarte limitat. Cele mai multe investiții străine sunt atrase de țările cu stabilitate economică și
politică, țări care au obținut progrese în ceea ce privește promovarea reformelor economice.
Atragerea și utilizarea eficientă a investițiilor, presupune soluționarea următoarelor probl eme [9,
p. 214 -216]:
➢ echilibrarea bugetului de stat, minimizarea cheltuielilor;
➢ ridicarea nivelului colectării taxelor;
➢ promovarea privatizării eficiente contra bani, orientată spre atragerea investițiilor străine;
➢ revizuirea cadrului legal, inclusiv a celui fiscal cu privire la investițiile străine;
➢ dezvoltarea sectorului real și a antreprenoriatului;
➢ suprimarea corupției;
➢ reducerea economiei tenebre;
➢ creșterea și promovarea exportului;
➢ reorientarea spre noi piețe, păstrându -le pe cele vechi;
➢ restructur area și retehnologizarea întreprinderilor industriale;
➢ reorganizarea sectorului energetic;
➢ sporirea acumulărilor pe baza accelerării procesului de falimentare și restructurarea întreprinderilor
nerentabile, stimulării recuperării capitalurilor și reducerii cheltuielilor;
➢ transformarea acumulărilor în investiții pe calea stimulărilor, a dezvoltării unei eficiente piețe de valori,
inclusiv a companiilor investiționale, sistemului bancar, leasingului, sistemului de asigurare a investițiilor;

➢ crearea unei noi și favorabile imagini a statului pentru investiții.
Atingerea obiectivelor menționate ar avea, în conformitate cu „Strategia investițională a Republicii
Moldova”, următoarea grupare.
Obiectiv fundamental în dezvoltarea durabilă a economiei Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri
înalte de creștere a investițiilor, inclusiv a fluxului de investiții străine directe, ținând cont concomitent de
posibilitatea de a atinge pe această cale a unui nivel înalt al calității vieții populației.
Obiective pr incipal. Creștea investițiilor în scopul asigurării unui grad înalt de ocupație în câmpul muncii.
În acest scop se va urmări ca:
➢ investițiile să contribuie la un așa proces de dezvoltare economică, în care ritmurile de creștere a
exporturilor să le depășe ască pe cele ale creșterii importurilor,
➢ ritmurile de creștere a investițiilor în capital fix, precum și cele de creștere a producției industriale să
întreacă ritmurile de creștere a PIB;
➢ creșterea investițiilor destinate inovării tehnologice, cercetării științifice și educației, diseminării
cunoștințelor manageriale și organizaționale, care vor ameliora mediul de afaceri al economiei
moldovenești și vor spori competitivitatea ei;
➢ creșterea investițiilor în regiunile care necesită susținere în dezvoltarea lor socio -economică;
➢ orientarea factorilor de producție din Republica Moldova spre atragerea în țară a potențialului productiv
din exterior și producerea în țară a bunurilor destinate piețelor externe;
➢ consolidarea eforturilor tuturor instituțiilor implica te în procesul investițional.
Atingerea obiectivelor propuse ar permite formarea unei noi imagini în domeniul investițional. Această nouă
imagine și încrederea politică sunt necesare pentru dezvoltarea în continuare a pieței investiționale în Republica
Moldova.
Riscurile cu care se confruntă astăzi orice investitor, sunt, adesea, deosebit de complexe, inclusiv
pentru investitorii din Republica Moldova, precum și pentru cei care doresc să investească. Insuficiența
cunoașterii riscurilor, evaluarea greșită a acestora, lipsa unei protecții adevărate împotriva riscurilor
etc. Poate afecta în mod direct, atât decizia de a investi, cât și rezultatul final al activității investiționale.
Din numeroasele criterii de clasificare și, respectiv, tipuri ale riscurilor i nvestiționale, deosebim
următoarele categorii [9,p. 216]:
1) riscurile pe piețele globale;
2) riscul de țară; riscul regional;
3) riscul sectorului de activitate;
4) riscul de proiect.
O atenție deosebită se dă riscului de țară, care cuprinde totalitatea riscuril or specifice funcționării activității
economico -sociale într -un cadru național suveran și independent, în care sunt aplicate propriile politici, decizii
și strategii. În această categorie se înscriu: politica guvernului privind liberalizarea sau restricții le în care
acționează mediul de afaceri; fluxul și structura comerțului exterior rata serviciului datoriei externe; deficitul

contului curent și rata plăților externe comparată cu rezervele valutare, politica de control a prețurilor și alocarea
de resurse; rata și structura deficitului bugetar în comparație cu produsul intern brut și inflația etc.
Investițiile străine în sfera bancară contribuie la creșterea încrederii în sectorul bancar și în moneda națională,
datorită unui flux valutar investițional extre m, care după convertire în lei moldovenești este utilizat la procurarea
acțiunilor bancare. Prin investițiile externe se stimulează și investițiile interne în sectorul bancar, întrucât
investitorii autohtoni sunt interesați în creșterea eficienței activită ții bancare, îmbunătățirea calității și
diversificării serviciilor bancare, sau pentru a face față concurenței datorate prezenței investitorilor străini în
sectorul bancar.
Politica investițională prevede liberalizarea totală a transfe rurilor și plăților, proceduri vamale simplificate,
sistem fiscal stabil, eliminarea dublei impuneri, acordarea de facilități fiscale, o rețea de organe în țară și peste
hotare preocupată de atragerea și stimularea investițiilor, stabilirea relațiilor cu organismele internați onale, cu
agenții semioficiali și neguvernamentali din domeniul investițiilor din alte țări etc. [8, p. 55].
Crearea infrastructurii se bazează pe un șir de principii. Unul din cele mai importante este
orientarea dezvoltării ei spre asigurarea indicilor î nalți în ramurile ce o deservesc. Se poate spune
că nivelul de dezvoltare al infrastructurii într -o mare măsură determină sporirea eficienței
economiei naționale în genere.
Perfecționarea sistemului economic necesită reglementarea nemijlocită din partea statului la
nivel macroeconomic și promovarea unei politici structurale adecvate. Statul, reglementând
raportul structural, creează condiții favorabile pentru atingerea obiectivelor social -economice
preconizate și asigură funcționarea optimală și stabilă a economiei în ansamblu.
În scopul perfecționării procesului investițional în Republica Moldova pentru crearea climatului
investițional optim este necesar:
➢ de a folosi mai pe larg practica țărilor cu economia de piață dezvoltată la atragerea investițiilor străine
și crearea în țară a climatului convențional respectiv;
➢ de a activiza aplicarea normelor științific argumentate și regulilor de activitate pe piața investițională
autohtonă;
➢ de a lărgi practica aplicării investițiilor și imobililor pe baza dezvoltă rii pieței funciare, liberalizarea
ei și atragerii pe piața funciară a investițiilor străine intersectoriale.
În condițiile lipsei de capital autohton, corelate cu existența unor disponibilități considerabile de capital
în țările dezvoltate, soluția invest ițiilor externe în țările ex – socialiste devine nu numai necesară, dar chiar
absolut indispensabilă. Având în vedere principiul economiei de piață, cererea la astfel de investiții fiind
foarte mare iar oferta bine controlată, prețul investițiilor străine n u poate fi decât mai mare și greu de
suportat. Succesul acestuia în planul intereselor naționale ale statelor în tranziție depinde în mare măsură
de orientarea strategică a acestor factori în corelare și compatibilitate cu factorii interni și cu capacitate a de
acumulare internă de capital autohton.

Printre prioritățile pe care ar trebui să se axeze guvernarea democratică, sunt menționate următoarele
[4, p.20]. :
a) în primul rând, sporirea eficienței utilizării potențialului și a surselor existente de creștere ,
bunăoară a remitențelor, creând condiții pentru redirecționarea lor de la consum la investiții (consolidarea
încrederii emigranților în sectorul bancar moldovenesc; informarea largă și obiectivă a publicului,
protejarea proprietății și a drepturilor cons umatorului; legalizarea economiei tenebre), o idee lansată acum
15 ani, dar care așa și nu a fost înțeleasă și realizată; introducerea instrumentelor bancare moderne, cum ar
fi de exemplu, plățile on -line pentru mărfuri și servicii, încurajarea economiilor și crearea condițiilor pentru
investirea lor profitabilă; susținerea activă a businessul -ui mic și mijlociu etc.). Despre importanța acestei
resurse – a remitențelor vorbesc elocvent cifrele. Cumulativ timp de ultimii 10 ani remitențele doar prin
canalele oficiale bancare au constituit o sumă enormă pentru Moldova – $8 miliarde, din care doar 6% au
fost investite, 20% economisite și două treimi folosite pentru consum. Conform evaluării efectuate de
organizația Integritatea Financiară Globală (Global Financ ial Integrity), refluxul valutar din Moldova
(exportul de capital) în ultimii 10 ani a alcătuit circa $1,9 miliarde, ori aproximativ $182 milioane anual.
Printre catalizatorii principali ai fluxurilor ilicite financiare se numără mita, corupția, furturile, evaziunea
fiscală, dar cel mai important canal este falsificarea (denaturarea) valorii bunurilor la punctele vamale;
b) în al doilea rând, îmbunătățirea climatului de afaceri, în special al celui investițional, prin de
reglementarea și liberalizarea continuă a piețelor, încurajarea competitivei locale, ar impulsionarea
procesului de privatizare, ar contribui la sporirea investițiilor străine directe, creând astfel premisele unui
nou model de creștere economică, a celui inovațional, bazat pe cunoștințe și tehn ologii avansate. Mișcarea
în această direcție a început deja când guvernul a redus cu circa o treime activitățile de afaceri pentru care
este necesară licența, a eliminat aproximativ 120 de produse din lista celor supuse certificării obligatorii.
În acest sens Moldova a purces la realizarea unor reforme importante, care au plasat -o în top -ul
palmaresului regional și mondial la compartimentele libertății fiscale, monetare și libertății comerțului
(Index of Economic Freedom);
c) în al treilea rând, liberalizarea comerțului, a transporturilor și a regimului vamal, abolirea
restricțiilor de export, îmbunătățirea infrastructurii, inclusiv a serviciilor bancare pentru a facilita exportul
de bunuri și servicii, la care Moldova are avantaje comparative în regiune, în p articular în creșterea și
exportul produselor agricole cu o valoare mare adăugată, a tutunului etc. Creșterea exporturilor
moldovenești în ultimii ani reprezintă unul din primele semnale ale unei noi paradigme de dezvoltare a
economiei naționale;
d) în al pat rulea rând, finalizarea reformei administrative publice, sporirea eficienței ei, inclusiv a
performanțelor întreprinderilor în proprietatea statului, reluarea privatizării lor, descentralizarea și
delimitarea funcțiilor și a bugetelor puterilor centrale și locale. Acest proces a început cu reducerea
administrației publice cu câteva mii de funcționari, dar decurge încet și anevoios. „Costul marginal
(bugetar)” al aparatului administrativ depășește cu mult „venitul marginal” generat de el (contribuțiile
fisca le).

Cu toate că se observă și o relocare a unor capacități productive din România în Republica Moldova,
cea mai mare parte din investițiile străine efectuate în ultimii ani în economia moldovenească puțin are
legătură cu România. Vecinătatea imediată față de UE este un avantaj foarte important pe care nu -l au țările
caucaziene și central -asiatice și pe care Moldova ar putea să -l capitalizeze în continuare prin reforme mai
rapide și mai cuprinzătoare în climatul său investițional. Totodată, este clar, că cr iza financiară înrăutățește
perspectivele pe termen scurt și mediu. O majorare substanțială a investițiilor externe, ar putea garanta pe
viitor restabilirea factorilor de bază ai creșterii economice prin: înnoirea cardinală a fondurilor fixe, oferirea
noilor locuri de muncă, revitalizarea științei inovației, creșterea nivelului educației și studiilor, contribuind,
astfel, la menținerea și accelerarea ritmului de creștere economică și realizarea unui salt al productivității
muncii [6, p. 111 -112].
Deși în perioada 2000 -2016 au fost atestate unele tendințe pozitive în privința atragerii investițiilor
în Republica Moldova, acest indicator, însă, este destul de jos. Comparând valoarea indicatorilor „Flux
de ISD”, „ISD pe cap de locuitor”, „Stoc de ISD” și „St oc de ISD pe cap de locuitor”, constatăm că
Republica Moldova are cel mai jos nivel al acestora, în majoritatea statelor din Europa de Est, Sud -Est și
Țările Baltice volumul ISD fiind mai mare [12, p. 133 -134].
În activitatea investițională una dintre principalele probleme este folosirea eficientă a resurselor
financiare alocate. Efectele directe și complementare/indirecte ale ISD pentru economia națională pot fi
atât pozitive, cât și negative.
În opinia noastră, printre cele mai importante efecte pozitive ale ISD pot fi evidențiate:
➢ posibilitatea de a beneficia de finanțare suplimentară pentru realizarea proiectelor investiționale, în
special de către companiile din sectorul privat ;
➢ transmitere a tehnologiilor, know -how, practicii manageriale și de marketing modern ;
➢ influența semnificativă asupra stimulării și diversificării exportului, ceea ce poate duce la creșterea
influxurilor valutare și a veniturilor la buget din impozite ;
➢ importul (regla t și echilibrat) capitalului stimulează investițiile interne ce contribuie la creșterea
economică a țării receptoare , incluzând creșterea atât cantitativă, cât și calitativă.
➢ În aceeași ordine de idei, menționat că creșterea ISD este unul din factorii de b ază care contribuie la
creșterea nivelului producției industriale, ameliorarea complexă a economiei naționale, soluționarea
problemelor ce țin de renovarea bazei tehnice și tehnologice, precum și a fondurilor fixe ale
întreprinderilor [7, p.72].
Investiți ile străine directe au, de asemenea, influență asupra sectorului financiar -bancar național. Printre
principalele efecte pozitive pentru economiile naționale pot fi evidențiate:
➢ creșterea calității și apariția noilor servicii bancare ;
➢ reducerea ratelor proc entuale la credite ;
➢ optimizarea structurii instituționale a sistemului bancar și apropierea acesteia de standardele țărilor
cu o economie de piață dezvoltată.

Evaluarea stabilității financiare a instituțiilor de microfinanțare permite de a identifica și de a remedia
deficiențele din sector, prin urmare, de a consolida rezistența la șocurile macroeconomice și la influența din
afară.
Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în ultimii ani p oziția investițională
internațională a Republicii Moldova și -a continuat tendința din perioadele precedente, soldul
debitor al acesteia majorându -se în 2014 până la -5,624.29 mil. USD (cu 5.6 la sută mai mare față
de cel înregistrat la finele anului 2013). Poziția investițională internațională a Republicii Moldova s-a
deteriorat constant pe parcursul anilor, situație generată în principal de necesităților crescânde de finanțare care
au dus la acumularea de pasive în condițiile unui nivel relativ mic al activelor financiare. În figura 1 este redată
poziția investițio nală internațională a Republicii Moldova, în dinamică anuală (mil. USD).

Fig 1. Poziția investițională internațională în R. Moldova, în dinamică anuală (mil. USD) .
Sursa: Raportul BMM din 2015.

Activele financiare externe au înregistrat la 31.12.2014 un stoc în valoare de 3,659.99 mil. USD, comparativ
cu 4,054.31 mil. USD la 31.12.2013, în care cea mai mare parte o alcătuiesc activele de rezervă (58.9 la sută),
urmate de alte investiții (36.0 la sută), investiții directe p este hotare (4.9 la sută) și 0.2 la sută investiții de
portofoliu și derivate financiare. Activele sub formă de alte investiții s -au majorat față de finele anului 2013 cu
21.3 la sută.
Funcționarea eficientă a economiei naționale depinde, în mare măsură, de direcțiile utilizării investițiilor. O
structură argumentată a investițiilor, chiar și cu un volum limitat, poate asigura într -un termen scurt eficacitatea
funcționării economiei naționale în ansamblu [11, p.72]. Structura investițiilor în capital fix pe principalele tipuri
de activități economice în ansamblu pe țară este redată în tabelul 1.
Tabelul 1. Structura investițiilor în capital fix în Republica Moldova pe
Indicatorii
1995
2000
2005
2010
2011
2012

2013

2014
2015

• Investiții în capital fix – total, mii. lei
• În % total
din care în: 845.0
100,0

1759,0
100,0 7796,5
100,0
13804,8
100,0

16449,5
100,0 17153,9
100.0 19132,3
100,0 21158,6
100,0
21123,3
100,0

• agricultură, silvicultură, Inii. Lei
• în % față de total 91,1
10,8 60,2
3,4 460,0
5,9 1049,0
7,8 1830,8
11,1 1655,5
9,7 1851,8
9,7
2332,7
11,0 1801,8
8,5

Sursa: Anuarele statistice ale Republicii Moldova pe anii 1990 -2016

Principala activitate economică care a beneficiat de investiții străine rămâne activitatea financiară (25.9
la sută), urmată de industria prelucrătoare (22.4 la sută). Alte activități care au atras investitori străini au
fost comerțul, tranzacțiile imobiliare, transporturile și telecomunicațiile, industria energetică
Problema Republicii Moldova în privința ISD trebuie să capete o orientare mult mai liberă (desigur
luând în considerare securi tatea economică a statului) și proactivă, fiind necesară până și atragerea „mai
agresivă” a investițiilor. Nu trebuie să așteptăm ca ISD vor veni singure. Investițiile străine directe trebuie
atrase, obținute pentru Republica Moldova, iar în acest scop sun t necesare acțiuni energice de marketing,
întreprinse direct către investitorii -țintă, concomitent cu luarea unor măsuri urgente în vederea îmbunătățirii
imaginii externe a țării în mediile publice și de afacere internaționale [2, p. 26].
Potrivit datelor Ministerului Economiei [9, p.222 -223], activitățile economice care au beneficiat de
investiții străine directe acumulate sub formă de capital social, conform situației din 01.07.2014 au fost
activitatea financiară – 25,8% din volumul investițiilor străine atrase în Moldova. Pe locul doi se află
industria prelucrătoare – 22,9%, comerțul cu ridicata și cu amănuntul locul trei – 14,3%. Apoi, în ordine
descendentă urmează tranzacțiile imobiliare – 11,6%, transporturi și comunicații – 10,7%, energie
electrică, g az și apă – 7,3%. În ansamblu, investițiile în sectoarele nominalizate au constituit circa 92,6%
din volumul total al mijloacelor investite de către investitorii străini pe parcursul anilor de evidență (figura
2).

• industria prelucrătoare, mii. lei
• în % față de total 163,8
19,4 255,4
14,5 1637,2
21,0 1425,8
10,3 2120,0
12,9 2310,1
13,5 2869,3
15,0 2342,6
11,1 2530,4
12,0
• energ ie electrică, gaze și apă, mii. lei
• în % față de total 94,3
11,1 225,5
12,8 616,4
7,9
1261,0
9,1 1388,6
8,4 1438,6
8,4 1028,0
5,4 1154,3
5,5 688,8
3,3
• comerț și reparația bunurilor, mii. lei
• în % fată de total 42,1
5,0 159,0
9,0 904,3
11,6 1522,4
11,0 2002,0
12,2 2116,1
12,3 2222,5
11,6 2511,0
11,9 2856,9
13,5
• trans porturi, depozitare și comunicații, mii
lei
în % fată de total

mii. lei
• în % față de total
83,7
9,9

770,7
43,8

1660,6
21,3

3467,1
25,1

3624,2
22,2

3630,5
22,1

21,2
3214,1
17,2

2423,0
11,5

2811,6
13,3
• tranzacții imobiliare, mii. lei
• în % față de total 253,9
30,1 124,6
7,1 1317,4
16,9 2903,5
21,0 2689,9
16,4
2701,8
15,8 2458,4
12,8 2856,2
13,5 3197,8
15,1

Fig.2 . Structura soldului investițiilor străine directe acumulate sub formă de capital social, pe activități
economice, %
Sursa: conform datelor Ministerului Economiei

În figura 3 este prezentată structura investițiilor în acivele materiale pe termen lung pe surse de
finanțare. C onform datelor statistice în anul 2015 principalele surse de investiții în economia țării au fost
mijloacele întreprinderilor (59,5%), mijloacele bugetare (12,6%), alte surse (18,4%), investițiile străine
numai 7,1% și mijloacele populației – 2,4%.

Fig 3. Structura investițiilor în acivele materiale pe termen lung pe surse de finanțare
În Republica Moldova în anul 2015.
Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2016, p. 487.

Activitatea parcurilor industriale. În R. Moldova sunt 7 parcuri industriale: PI „Tracom”, mun.
Chișinău; PI „Bionergagro”, or. Drochia; PI „Cimișlia”, or. Cimișlia; PI „Răut”, mun. Bălți; PI „CAAN”,
or. Strășeni; PI „Edineț”, or. Edineț, PI „Triveneta Cavi Divelopment”, or. Strășeni. Strășeni. Potrivit
studiilor de fez abilitate elaborate, prin care s -a argumentat necesitatea și oportunitatea creării a celor 7
parcuri industriale în diferite regiuni ale țări, pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție sunt
preconizate investiții de 183,5 mil. Euro. Acestea pr evăd și crearea a 7436 locuri de muncă. muncă (figura
4).

Fig. 4. Volumul investițiilor preconizate, mil. euro. (conform studiilor de fezabilitate).
Surs: elaborată după sursa [3].

În semestrul I al anului 2014, în cadrul parcurilor indust riale enumerate în construirea și dezvoltarea
infrastructurii tehnice și de producție s -au efectuat investiții în sumă de 49,0 mil. lei. Iar, de la începutul
activității parcurilor industriale în cadrul acestora s -au efectuat investiții totale însumă de 17 5,7 mil. lei.
Din cele 7 întreprinderi administratoare ale parcurilor industriale lansate, în perioada de gestiune au
obținut venituri din desfășurarea activităților sale de bază privind administrarea parcurilor industriale,
precum și, din desfășurarea activității de an treprenoriat în cadrul acestor parcuri, doar 3 societăți (SA
„Tracom”, SA „Răut” și SRL „Eco Garant”). Suma acestor venituri a constituit 13,7 mil. lei. Comparativ
cu perioada corespunzătoare a anului precedent, indicatorul dat a marcat 93,8%, ce se datorează stagnării
procesului de comercializare a activelor neutilizate ale SA „Tracom”.
În primul semestru al anului 2014, întreprinderile administratoare au achitat impozite și taxe în sumă
de 2,5 mil. lei. Tot în această perioadă, pentru crearea și dez voltarea infrastructurii tehnice și de producție,
doar 2 întreprinderi administratoare (SRL „Bioenergagro” și SA „Tracom”) din cele 7 au efectuat investiții
în mărime de 12,9 mil. lei, majorându -se aproximativ de circa 4 ori față de perioada precedentă. La data de
30.06.2014 în cadrul întreprinderilor administratoare activau 310 persoane (tabelul 2 și 3).

Tabelul 2.. Volumul investițiilor în zonele economice libere în R. Moldova
(cumulativ de la începutul activității)

2002 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Volumul total de
investiții, mil. dolari SUA 41,4 72,1 88,2 100,8 119,9 124,7 128,7 144,5 169,4 197,9
în % față de anul 122,5 119,4 114,2 119,0 104,0 103,3 112,3 117,2 116,9

precedent 122,5
sporul anual al
investițiilor, mil. dolari
SUA 7,6 11,7 16,1 12,6 19,1 4,8 4,0 15,5 24,9 28,5
Sursa: elaborată după sursa [3]

Tabelul 3. Ponderea investițiilor pe zone libere în R. Moldova , %

2002 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
ZAL "Expo -Business – 46,0 42,2 39,0 39,4 39,5 39,1 38,1 35,0 30,6 27,2
Chișinău"
ZEL "Ungheni -Business" X 11,5 22,2 24,7 28,5 28,4 24,4 25,0 29,1 28,2
ZAL PP "Taraclia" 31,3 18,6 15,3 14,9 12,6 12,1 11,7 10,4 8,9 7,6
ZAL "Tvardița" 3,9 13,9 11,9 10,6 9,4 9,9 9,7 8,8 8,3 7,8
ZAL PP "Valkaneș" 17,9 13,3 11,1 9,7 8,4 8,4 8,5 7,9 7,9 7,6
ZAL PP "Otaci -Business" 0,9 0,5 0,5 0,7 1,6 2,1 2,4 2,3 2,0 1,7
ZEL "Bălți" x x x x x x 5,2 10,6 13,2 19,8
Sursa: Conform datelor Ministerului Econ. al R. Moldova

Activitatea zonelor antreprenorialului liber (Zonele Economice Libere). Pe teritoriul Republicii
Moldova activează șapte zone economice libere. La situația din 1 octombrie 2014, pe teritoriul zonelor
libere erau înregistrați 160 rezidenți. La finele perioadei de gestiune, numărul de angajați ai rezidenților
zonelor libere a co nstituit 6544 persoane. Din numărul total al angajaților, 3168 persoane activează în ZEL
„Bălți”, 2069 persoane în ZEL „Ungheni -Business”, 557 persoane în ZAL „Expo -Business -Chișinău”, 390
persoane în ZAL PP „Valkaneș”, 285 persoane în ZAL „Tvardița”, 61 p ersoane în ZAL PP „Otaci –
Business” și 14 persoane în ZAL PP „Taraclia” [3].
Volumul cumulativ, total, al investițiilor în Zonele Economice Libere, la 1 octombrie 2014, a
constituit 207,1 mil. dolari SUA. Cea mai pondere a investițiilor revine ZEL „Ungheni -Business”, aceasta
constituind 29% din volumul total al investițiilor atrase în ZEL.
În anul 2013, ZAL „Expo -Business -Chișinău” i -a revenit 27,2% din totalul investițiilor, ZEL
„Ungheni -Business” -28,2%, ZAL PP „Taraclia” -7,6%, ZAL „Tvardița” -7,8%, ZAL PP „ Valkaneș” -7,6%,
ZAL PP „Otaci -Business” -1,7% si ZEL „Bălți” -19,8%.
Potrivit investitorilor străini, atragerea ISD în economie este o activitate concurențială – atât pe plan
global, cit și pe plan regional. Activitatea eficientă poate fi realizată, doar, da că Guvernul va crea condiții

pentru atragerea ISD cel puțin asemănătoare celor din România, Slovacia, Ungaria, Polonia, Serbia ori
Muntenegru (infrastructură, taxe, acces la resurse financiare, suport administrativ). În aceste state pentru
investitori se o feră taxe mai mici, finanțare directă pentru fiecare loc de muncă deschis, preturi mai mici la
serviciile de infrastructura si energie electrică, spații industriale noi/modernizate cu toate infrastructura
necesara. Pe de alta parte, un rol important revine asigurării securității și protecției investitorilor,
previzibilității in afaceri si regulilor unice de joc pentru toata comunitatea de afaceri, aplicării legii și
neimixtiunea Statului în afacerile private.
Deși, în mare parte, investitorii conștientizeaz ă riscurile în realizarea afacerilor in Republica Moldova,
instabilitatea politicilor bugetar -fiscale este unul din factorii majori de risc. Abordările instituționale ale
Vămii și Fiscului sunt îndreptate împotriva investitorilor, fiind axate doar pe amenz i si sancțiuni (bugetul
național și acum are drept sursă de venit un plan de amenzi și sancțiuni financiare). Aceste practici reduc
considerabil din interesul manifestat pentru RM. Exemplele negative in cazul marilor investitori formează
o percepție nu toc mai pozitivă pentru ICS în Republica Moldova. Și asta, in condițiile când avantajele
comparative ale R. Moldova sunt mici, iar cele existente se erodează treptat.
Constrângerile din contră, se amplifică și reduc simțitor din atractivitatea investițională. Creșterea
prețurilor la resursele energetice, prezența impedimentelor de ordin administrativ în atragerea investițiilor,
competiția regională sporită pentru atragerea investițiilor, posibilitățile reduse ale statului în domeniul
finanțării investițiilor în infrastructură, concurența acerbă pe piețele de desfacere externe pentru produsele
moldovenești, existența măsurilor protecționiste pe piețele de desfacere externe tradiționale, menținerea în
regiune a proceselor migrației de muncă sunt exemple concludent e în acest sens [5, p. 114].
Concluzii
Atragerea creditelor și a investițiilor străine directe, ca activitate coerentă și bine definită presupune
utilizarea diverselor tehnici și acțiuni vizând sporirea gradului de competitivitate a economiei țării. În caz ul
Republicii Moldova stimulentele nu sunt suficiente și probabil nici alte componente ca, legislație, disciplină
contractuală, regimul de prioritate, jurisdicție. Capitalul străin dorește certitudinea că investițiile actuale
vor fi valide în perspectivă, iar cursul de dezvoltare spre Uniunea Europeană reprezintă un punct de
referință, o garanție esențială față de riscul de țară în luarea deciziei de a investi în economia națională.
Investițiile străine reprezintă un element important al dezvoltării econom iei oricărei țări și a funcționării
acesteia pe principiile economiei de piață. Ele au o importanță mare pentru consolidarea economiei țării și
integrarea în economia mondială. Cu ajutorul investițiilor străine are loc procesul de modernizare a
economiilor naționale, prin implementarea tehnologiilor avansate, know -how-urilor, utilajului cel mai
performant, noilor standarde de calitate, prin trecerea la un tip superior de creștere economică.
Eficiența investițiilor străine depinde de calitatea acestora, pre cum și de ramurile în care sunt atrase.
Crearea unui climatul investițional favorabil făcut mai atractiv pentru investitorii străini a fost și va rămâne
una dintre principalele sarcini ale politicii economice a Republicii Moldova.

Bibliografie
1. Anuarul statistical republicii Moldova 2016 . Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. 2016. –
384 p.
2. Belostecinic G. Economia Republicii Moldova: unele realități și perspective . În: revista științifico -didactică
„Economica”, Chișinău: ASEM, 2012, nr. 3, 81, p. 7 -26.
3. Chivriga V. Atragerea investițiilor străine directe în Republica Moldova: analiza
impedimentelor . Chișinău: Asociația pentru Politica Externă, 2014
4. Ciobanu C. Calea europeană a Moldovei: învățămintele trecutului și prioritățile pentru viit or. În: revista
teoretico -științifică ”Economie și Sociologie”, Chișinău: AȘM, IEFS, Min. Econom., 2012, nr 2 , p.20 -21
5. Doltu C. Investițiile străine directe și influența lor asupra modernizării economiei în tranziție.
Chișinău:Arc, 2008. -184 p.
6. Ganea V. Efectele investițiilor străine directe asupra întreprinderilor din Republica Moldova .
În: revista teoretico -științifică ”Economie și Sociologie”, Chișinău: AȘM, IEFS, Min. Econom.,
2012, nr 1 , p.109 -114.
7. Hîncu R. Investiții străine directe – componentă importantă a fluxurilor economice internaționale . În:
Revista Economica, nr.1 , 2010, ASEM, p.71 -81.
8. Roșca P., Galben I. Investițiile străine directe în dezvoltarea economic durabilă și promovare a comerțului
exterior. În: Materialele Conferinței Ș tiințifice Internaționale cu tema: “Rolul investițiilor în dezvoltarea
durabilă a economiei naționale în contextual integrării europene” din 28 -29 oct. 2010. Ch.: ASEM, 2010. –
275 p. (p. 54 -60).
9. Roșca P., Sălavastru V. Eficientizarea utilizării creditelor și investițiilor externe în dezvoltarea
economiei României . Monografie. ULIM. Chișinău: S.n., (Tipogr. “Print -Caro“), 2016 . -386 p.
10. Roșca P. Relații economice internaționale . Chișinău: ULIM, 2005. – 280 p.
11. Roșca P. Investițiile străine și creșterea econ omică . În culegerea "Republica Moldova în cadrul
procesului contemporan de dezvoltare",(Masa rotundă). ASEM, Ch., 2003. -83p. (p.6 -9).
12. Țurcanu A., Roșca P. Fluxurile valutar -financiare internaționale și impactul lor asupra
economiei Republicii Moldova . Mon ografie. ULIM. Chișinău: S.n., (Tipogr. “Print -Caro“),
2015. -365 p.

NIȘA ȚĂRILOR ÎN ECONOMIA MONDIALĂ
Alexandru Gribincea , drd.,
Daniel Pencea , drd.,
Sebastian Șerbănescu , drd.,

Summary
Under the conditions of globalization, the influence of global product markets and external
economic relations on the development of national economies and individual sectors of the
national economy is increasing. The world market has a significant impact on agriculture in
different countries, being one of the sources of satisfaction for supranational food demand. The
situation on global food markets influences the level of food supply and social stability in different
regions. The purpose of the research i s to investigate the typology of the countries of the world

and their significance in the development of planetary megatendences. The results obtained allow
us to find our place amongst other countries and to fix orientation to tend towards them.

În condițiile globalizării, influența piețelor mondiale de produse și a relațiilor economice
externe asupra dezvoltării economiilor naționale și a sectoarelor individuale ale economiei
naționale este în creștere. Piața mondială are un impact semnificativ asup ra agriculturii din diferite
țări, fiind una dintre sursele de satisfacere a cererii supranaționale de alimente. Situația pe piețele
mondiale de alimente influențează nivelul aprovizionării cu produse alimentare și stabilitatea
socială în diferite regiuni. Scopul cercetării constă în investigarea tipologiei țărilor lumii și
semnificația lor în derularea megatendințelor planetare. Rezultatele obținute permit a ne găsi locul
printre alte țări și a fixa orientire pentru a tinde spre ele.
Сuvinte -cheie: țările lumii, țări industrial dezvoltate, tipologia țărilor
JEL Classification: F34, G15, H63, N20 , O51,

Introducere. Țările dezvoltate sunt în continuare nucleul economiei mondiale, deși doar
1/7 din omenire locuiesc în ele: aici sunt generate circa jumătate din PIB -ul mondial și a fost atins
așa un nivel de dezvoltare economică, politică, socială și culturală, care est e ca o Stea Polară pentru
cele mai multe dintre țări. Și mai semnificativ este rolul țărilor dezvoltate în economia globală:
acestea reprezintă mai mult de 60% din comerțul mondial, aproape 75% din exporturile de capital
mondial, marea majoritate a exportu rilor de cunoștințe, ele reprezintă locul de atracție pentru
majoritatea migranților din lume.
Scopul cercetării constă în investigarea tipologiei țărilor lumii și semnificația lor în
derularea megatendințelor planetare.
Metodologia cercetării cuprinde un spectru larg de instrumente ca abstractizare a științifică
cu cele două metode de bază – inducție și deducere. Esența acestei metode de studiere a economiei
constă în examin area anumit or proces e economic e, separ ând elementele aleato rii, trecătoare sau
secundare de cele stabilite și tipice. Într-un conglomerat haotic de fapte, autorii au determinat o
anumită ordine. S-au utilizat metoda graficilor, comparației, previziunii.
Cercetări și analize. Raportul ONU "Situatia si perspectivele economiei mondiale , 2017 "
estimează pentru 2017 -2018 o ușoară restabilire a economiei mondiale, dar ritmul de creștere, pe
fonul investițiilor firave, reducerii cifrei de afaceri comerciale creșterii lente pe piața forței de
muncă. Raportul arată că în 201 6 economia mondială a crescut cu doar 2,2%, cel mai scăzut ritm
după "Marea Recesiune" din 2009. Potrivit previziunilor, în anul 2017 creșterea produsului
mondial brut va fi de 2,7%, în 2018 – 2,9%, ceea ce este ușor mai scăzut decât indicatorii
prognozați începând cu luna mai a anului 2016.

Tabelul 1. Rezultatele investigației ritmului de creștere a economiei globale, %
Structuri economice
internaționale 2014 2015 2016 2017
FMI 3,4 3,1 3,4 3,6
Banca Mondială 2,6 2,4 2,9 3,1
ONU 2,6 2,4 2,9 3,2
OCDE 3,3 3,0 3,0 3,3
Comisia Europeană 2,9 3,0 3,3 3,5
Surse: IMF (2016), World Bank (2016), UN/DESA (2016), OECD (2016), European
Commission (2016).

Trei centre de capitalism dezvoltat (triada)
În cadrul grupului de țări dezvoltate, există trei centre, așa -numita triadă – NAFTA, UE,
țările dezvoltate din Asia de Est (unele includ Australia și Noua Zeelandă). Țările care intră în
triadă demonstrează diferite modele de capitalism modern și abordări diferite ale globalizării (în
special integrarea economică regională). NAFTA și UE reunesc țările în cadrul acestor asociații
de integrare și au periferia (sateliții) lor, formată din țări strâns legate din punct de vedere economic
și politic: pentru NAFT A aceasta este America Centrală și Caraibe și o parte a țărilor din America
de Sud; pentru UE cuprinde țările din Orientul Mijlociu (în primul rând Mediteraneene), cea mai
mare parte a Africii și a unor țări asiatice.

Fig. 1. Creșterea potențială a economiei a încetinit , %

Situația este diferită în cel de -al treilea centru al triadei – țările dezvoltate nu sunt integrate
în asociația de integrare și este dificil să se vorbească despre periferia lor economică. Grupări de
integrare ele nu formează, d eoarece relațiile reciproce nu predomină în relațiile lor economice
externe, nu numai în America de Nord și în Europa Centrală și de Vest, ci cu țări mai puțin

dezvoltate cu China dimanică. Ca rezultat, în 2012, în Japonia, cea mai mare economie dezvoltată
din această regiune, 18% din exporturile sale au fost orientate către China (în 2005 – 13,5%), alte
18% – în SUA (în 2005 – 23% – în UE (în 2005 – 15%) și către toate țările dezvoltate din Asia de
Est, Australia și Noua Zeelandă, care constituiau doar 24% (în 2005 – 27%). Dacă China se va
transforma pe viitor într -o țară dezvoltată, atunci aceasta va conduce acest centru al triadei,
atrăgând fluxul de bunuri, capital și cunoaștere din alte țări din această regiune.
Principalele tendințe, probleme și provoc ări în țările dezvoltate
Globalizarea continuă să fie principala tendință în economiile țărilor dezvoltate, dar, după
ultima criză economică globală, ratele sale se estimează a fi mai scăzute decât înainte de criză.
Acest lucru frânează dinamica țărilor de zvoltate, principalii beneficiari ai economiei globale.
Postindustrializarea țărilor dezvoltate semnifică că procesele s -au deplasat într-o etapă
nouă de dezvoltare economică, în care inovația este principalul motor al creșterii economice. Cu
toate acestea, eficiența inovațiilor diminuază , probabil datorită faptului că țările dezvoltate se află
acum pe partea descendentă a ciclului Kondratieff. La etapa actuală n u există un set mare de noi
descoperiri radicale, iar cele anterioare sunt în mare măsură asimilate.
În multe țări dezvoltate, un astfel de nivel înalt de liberalizare economică a fost atins și de
a continua acest ritm este dificil. În plus, este posibilă intervenția statului în economie (de exemplu,
reglementarea mai activă a statului în sectorul financiar). Ca urmare, acest motorul creșterii
economice în țările dezvoltate, care stimulează antreprenoriatul, poate avea un efect mai redus
decât ante rior. Asupra ritmului de creștere economică influiențează îmbătrânirea populației lor,
ceea ce frânează a fluxul de forță de muncă și economii (persoanele în vârstă nu numai că nu
muncesc, ci își consumă economiile și nu le transformă în investiții).
Ca rez ultat, OECD estimează că pe termen mediu și lung rate le de creștere economică vor
fi mai reduse în țările dezvoltate.

Tabelul 2. Previziunea OCDE vizând ritmul mediu anual al creșterii în țările dezvoltate, %
Țări, zone 2012 -2017 2018 -2030
SUA 2,5 2,1
Zona euro 2,201,2 2,0
Japonia 1,2 2,0
Țările OCDE 2,2 2,3
Mondial 3,8 3,6
Sursa: OECD Economic Outlook. October 2013. P.199; IMF. World Economic Outlook.
October 2013. P.154.
Situația se agravează de faptul că un număr de țări mai puțin dezvoltate, d atorită creșterii
sale economice accelerate devin economii tot mai puternice și, ca urmare, în conformitate cu
prognoza autorilor, țările dezvoltate în 2030 vor produce doar 38% din PIB -ul global [1]. Cu toate

acestea, un grup de țări dezvoltate în acest m oment poate fi extins în detrimentul unor țări din
Eropa Centrală și de Est, America Latină și Asia, diminuând ponderea țărilor dezvoltate în
economia mondială.
Astfel, ratele de creștere insuficient de mare (și, prin urmare, și upgrade -uri) sunt, probabil,
principala provocare pentru întregul grup de țări cu economii dezvoltate.

Fig. 2. Clasarea Noilor State Industrializate, 2017
Sectorul real . Post-industrializarea continuă să schimbe structura sectorială a țărilor
dezvoltate către servicii. Dacă în anul 2000 acest sector a reprezentat 70% din PIB, în 2015 – deja
circa 80%. O astfel de schimbare nu se datorează sectorului primar, ci mai degrabă din cauza
sectorului secundar (cota sa a scăzut 28 -25%), în special în industria prelucrătoare. Deși țările
europene, Japonia și aproape toate celelalte țări dezvoltate din Asia, acest lucru l-au compensat
prin creșterea ponderii produc ției de mașini, echipamentelor și vehiculelor (produse inteligente)
în fabricarea de produse finite , cu toate că în SUA și Canada ponderea s -a redus . Problema
dezindustrializării G -7 în aceste două țări este deosebit de actuală. Cu toate acestea, SUA și Canada
compensează în prezent această dezvoltare accelerată prin servicii moderne, astfel încât acestea
continuă să rămână în fața UE și Japoniei în ceea ce privește creșterea economică.
Tabelul 3.Ponderea principalelor țări și grupuri majore în PIB -ul mondial, %
Țări și grupur i Previziunea pentru 2018
PIB mondial 100
Țările dezvoltate 58,5
Grupul G7 44,7
SUA 22,2
Japonia 6,1
UE 22,1
Țările emergente 41,5
NSI din Asia 20,4

China 14,2
5 țări ASEAN (Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore,
Thailanda) 3
India 2,6
Sursa : investiga țiile autorilor în baza МВФ «Перспективы развития мировой экономики »
2017 https ://www . imf. org/ external / russian /pubs /ft/weo/2017/ update /01/pdf/0117 r.pdf

Acest lucru se datoreaz ă în mare măsură faptului că în aceste două țări, în special în SUA,
este posibil să se mențină rate bune de creștere a productivit ății muncii – în ultim a perioadă
productivitatea muncii era de două ori mai mare decât în zona euro și în Japonia . Aceasta se
datoreaz ă faptului că în serviciile moderne – financiare , business , de consultan ță – productivitatea
per angajat este ascendent ă și continu ă să creasc ă. Dar, în primul rând, este rezultatul unei activități
de inovare mai activă în Statele Unite decât în alte țări dezvoltate (chiar dacă aduce un rand ament
mai redus decât în deceniile anterioare). Ca urmare, conform prognozei OCDE, America va reuși
să mențină cea mai mare productivitate a muncii în rândul marilor economii în următorul deceniu.
Pentru Republica Moldova în 2017 se preconizează o avansa re a economiei 3,5%, iar în
2018 – cu 3,8% și de 3,6% în 2019. Conform datelor Băncii Mondiale se preconizează că creșterea
economică se realizează unei recolte agricole satisfăcătoare, accelerării consumului pe seama
remintețelor puternice. Contribuția co merțului în PIB rămâne negativă, cu toate că exportul și
importul cresc. Dificitul fiscal rămâne sub cota preconizată din cauza ajutoarelor UE mici din
2017. Pentru viitorii ani, 2018 -19, se preconizează o sporire a PIB -lui real cu 3,8% și 3,6%
corespunzăt or. Rata sărăciei se poate diminua de 5,5 la 3,2 USD/zi până în 2019.
Concluzii
1. Ritmul de creștere economică rămâne redus.
2. Țările emergente își vor spori creșterea economică în baza implementării unor inovații.
3. Creșterea economiei mondiale diminuază în țările dezvoltate, dar va rămâne totuși la nivel pe
seama accelerării sectorului serviciilor.
4. Economia Republicii Moldova se dezvoltă lent, aportul principal la dezvoltarea economică
aduc remitențele cu consumul în baza lor.
5. Cu toate că exportul și import ul Republicii Moldova cresc, comerțul rămâne negativ,
comparativ cu perioadele anterioare.
Bibliografie
1. Albu C., Tănase I. Comentarii succinte pe marginea prognozelor recente privind creșterea
economiei mondiale în 2016 -2017 . Institutul de Economie Mondială – Academia Română,
București, Academia România, 2017
2. Gribincea A., Bădărău E. Eficientizarea comerțului exterior la începutul sec. XXI. Chișinău:
IRIM, 2017. 270 p. ISBN 978 -9975 -3076 -3-5.
3. Gribincea A., Kozak Y., Shangelia T. International microeconomics: Questions & Answers.
Chișinău: IRIM, 2017. 166p. ISBN 978 -9975 -56-451-9.

4. Gribincea A., Salame Hoda . Creșterea competitivității naționale. Metodologia formări i
inovatorilor. In Revista Administratia Publică. 2017, aprilie – iunie nr.2, pp. 115 -128
5. Gribincea A., Salame Hoda . Economie inovatoare: precondiții și factori de formare și
dezvoltare. In Revist a Administratia Publică. 2017, martie, nr.1, pp. 91 -99

DEVELOPMENT OF THE INFORMATIONAL COMPETITIVE AND INNOVATIVE
SOCIETY
DEZVOLTAREA SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE COMPETITIVE ȘI
INOVATOARE
Salame Hoda, drd, Israel
Summary
Global problems of humanity affect the vital issues of the entire population on Earth,
requiring sustained efforts by all countries. They are not stable and, a s society and civilization
evolve, change the depth of the problem, perceive, correct priorities, new problems appear
(cosmos, climate management, etc.). This article provides an analysis of the contribution of
Information and Communication Technologies (I CT) to a fair economic and social development
in the innovation -based society. The first part summarizes developments in ICT for development,
highlighting key trends, experience and major issues. It analyzes the implications of emerging ICT
trends, which a re expected to play an important role in the coming years in the context of building
an innovative competitive society;
Key words: society development, information society, knowledge, skills, society values,
labor productivity.
Rezumat
Problemele globale ale umanității afectează problemele vitale ale populației întregi de pe
Terra, necesitând eforturi susținute din partea tuturor țărilor. Acestea nu sunt stabile și pe măsura
dezvoltării societății și civilizației își schimbă profunzimea problemei, perceperea, sunt corectare
prioritățile, apar probleme noi (cosmosul, gestiunea climei etc.). Acest articol prezintă o analiză a
contribuției Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) asupra dezvoltării economice și
sociale echitabilă în societatea bazată pe competitivitate inovațională. Prima parte rezumă
evoluțiile din domeniul TIC pentru dezvoltare, subliniind tendințele -cheie, experiența și
problemele majore. Se analizează implicațiile tendințelor emergente în domeniul TIC, care se
preconizează că vor avea un impact semnificativ în perioada ce urmează în contextul edificării
societății competitive inovaționale. Scopul investigației constă în cercetarea principalelor
megatendințe ce determină direcțiile de dezvoltare ale omenirii, factor ii de influență, impactul lor
asupra productivității muncii și aspirațiilor populației vis -à-vis de starea economică.
Cuvinte -cheie: dezvoltarea societății, societatea informațională, cunoștințe, competențe,
valorile societății, productivitatea muncii.
JEL Classification: F14, L16 , M12, O33, O52, R12

Introducere. Evenimentele globale perelinate pe parcursul sec. XX și debutul sec. XXI au
schimbat radical situația geoeconomică și gândirea economică pe planetă. Schimbările social –
economice din lume, produse în epoca modernă, caracterizează consolidarea unei noi ordine
economice și sociale, schimbări democratice progresiste din lume și, concomitent, creșterea
conflictelor și a problemelor cu caracter global și regional. Concomitent, în această perioadă au
avut loc procese de revizuire radicală a relațiilor de proprietate și a beneficiilor între clase și straturi
prin revoluție; conflictele dintre colonii și metropole; redistribuirea bogăției și resurselor după
războaiele mondiale, atât în cadrul aceleiași țări, cât și între țări la nivel Planetar și regional [18].

Gradul de investigare. Locul de frunte în rândul megatrendelor lumii îl ocupă globalizarea,
care este corelată cu tranzițiile la nivel mondial, constituind un interes sporit al cercetătorilor [2].
Ca globalistică, paradigma științifică a devenit în prezent o metateorie interdisciplinară pentru a
capta perspectivele de dezvoltare a civilizației. O importanță deosebită, în acest context, a jucat il
Club di Roma și rapoartele investigațiilor teoretice ale provocărilor globale – A. Peccei [13], JH
Meado waz, DL Meadows, E. Laszlo, I. Renders, M. Mesarovich [9; 10]. Cercetătorii au
concluzionat că procesele de formare a realității planetare sunt fundamental noi, vizând calitatea
și unele categorii, precum „stat – națiune“, „suveranitate“, „piața națională“ etc.
În consecință, unul dintre conceptele -cheie care îi determină specificitatea și caracterul
problematic al globalizării în secolul XX este informația. În această ordine de idei, conceptul dat
este foarte larg, ceea ce permite punctarea unor elemente majore pentru elaborarea stragiilor și
politicilor pentru dezvoltarea societății. Informația este o resursă unică, creată de societate în sine
pe procesul activități ei. Conceptul de "informații", în cele mai preponderente cercetări, se
racordează destul de bine cu categoriile generale ca "spațiu", "timp", "mișcare" etc.
Premise metodologice. Politica societății vizând competitivitatea este axată pe unele
criterii bine punctate. Politica aplicată este justificată economic, încadrându -se în obiectivele
societății. Metodologia selectată urmărește sporirea competitivității prin înlăturarea și nive larea
decalajelor dintre țările noastre și media din țările OCDE, țările din spațiul european la cota
indicatorilor. Cea de -a doua premisă indică necesitatea unui efort sporit de intervenție umană și
financiară. Cea de -a treia premisă mixează performanțele statistice cu opinia societății și
businessman -ilor. Cea de -a patra premisă metodologică vizează căile de atingere a competitivității
și diminuarea decalajelor. Cu regret, în societatea modernă în țările slab dezvoltate, creșterea
economică se realizează pe seama investițiilor străine (conform modelului Porter) și mai rar pe
seama inovațiilor naționale.
Scopul investigației constă în cercetarea principalelor megatendințe ce determină
direcțiile de dezvoltare ale omenirii, factorii de influență, impactul lor asupra productivității
muncii și aspirațiilor populației vis -à-vis de starea economică .
Rezultate și analiză
Megatendin țele globale sunt diverse după conținut și impact. Cu toate acestea, identificăm
unele trăsături comune, care permit reunirea lor într -un tot întreg:
✓ Oricare dintre ele este semnificativă pentru soarta umanității. Tergiversarea lor
amenință civilizația um ană, activitatea productivă și diminuarea standardului de viață;
✓ Fiecare element din megatendințele globale interacționează reciproc cu multiple
domenii politice, sociale, economice, tehnico -științifice etc.;

✓ Megatendințele reflectă complexitatea și profun zimea relațiilor economice
internaționale, internaționalizarea proceselor sociale de pe Glob;
✓ Rezolvarea problemelor globale este posibilă doar reunind eforturile popoarelor și
țărilor.
Rezolvarea problemelor globale va asigura supraviețuirea tuturor popoa relor și dezvoltarea
civilizației. În centrul acestor megatendințe se află omul, care le reunește.
În țările bogate și subdezvoltare, mediul economic reprezintă un argument puternic pentru
promovarea și încurajarea politicilor de maximizare a contribuției întreprinderilor la formarea
locurilor de muncă, la creșterea economică și, în consecință, la combaterea sărăciei, penuriei și
inegalităților sociale. Atunci când se bucură de o sănătate bună și au o poziție competitivă
favorabilă pe piață, ÎMM contribuie nu numai la crearea veniturilor, ci și la redistribuirea venitului
național în favoarea celor săraci. Aceste entități economice, într -o anumită măsură, împiedică
migrația populațiilor și astfel facilitează descentralizarea dezvoltării.
Toate aceste virtuți , caracteristice agenților economici, sunt posibile numai dacă dispun de
resurse materiale, financiare, umane și informaționale. Însă, achiziționarea acestora și exploatarea
lor sunt uneori dificile, dearece sistemul informațional al companiilor nu se conf ormează cu
cerințele timpului, cu o adevărată schimbare, cu utilizarea tehnologiilor moderne din cea de -a treia
revoluție – informării și comunicării (NICT, TIC).
Noile tehnologii, în ultima perioadă, au marcat accelerarea ritmului de generare și
implementare a TIC. Această situație, împreună cu globalizarea și globalizarea economică, creează
un mediu economic turbulent în jurul societăților. C. Karr (1999) recunoaș te că avantajele
competitive pe care întreprinderile le produc pentru conectarea la Internet, pe de o parte, le privesc
pe toți, de la vânzători până la consumatori [8].
O societate inovatoare este o societate construită în concordanță cu valorile moderne de
gestiune și conceptele moderne ale vieții sociale, axată pe schimbări spre bine: îmbunătățirea
sistemului său economic, dezvoltarea economică, realizând o educație de calitate pentru cetățenii
săi. Orice lege este inovativă dacă pune în practică tehnolo gia muncii sale, executându -se binevol
de toți cetățenii. Această atitudine nouă față de oamenii simpli se reflectă prin prisma "lederii
societății sunt slujitorii poporului", și nu invers. O societate inovatoare este o societate de încredere
în putere.
Factorul interesului economic personal, care a reprezentat o provocare justificată pentru
acțiunile umane în cadrul unei societăți industriale, explică doar cele mai simple procese
economice. Complicarea relațiilor în societate, datorită apariției științei ca element important al
economiei, necesită luarea în considerare a motivelor neeconomice .

Pe baza unor motive mai profunde, schimbarea scării valorilor umane a început în țările
dezvoltate începând cu anii 1960. În acest timp, posibilitatea de autorealiza re în sfera profesională
a început să ocupe prima poziție în scara valorilor clasei de mijloc americane, iar valoarea salariilor
era pe locul cinci. Studiile efectuate mai târziu au arătat că tendința se intensifică. În anii '70 (sec.
XX), sociologii au re marcat că 68% dintre japonezi, 64% dintre americani, 41% englezi și 40%
dintre francezi au considerat satisfacția ca urmare a muncii lor și a contactelor cu oamenii [3].
În societatea inovațională există o tranziție de la dominația sistemului economic de
motivație la motivația neeconomică. Activitatea, cauzată tocmai de astfel de motive, are ca rezultat
dezvoltarea și perfecțiunea, în primul rând, a persoanei însuși. Se pare că progresul economic este
afectat nu numai de informația și cunoștințele implicat e în cifra de afaceri, ci și de natura percepției
persoanei din jurul său, de atitudinea sa față de el și de alții, de capitalul său intelectual. În
schimbarea sistemului de motivație se află esența sistemului social modern.
Dacă până de curând progresul p roducției era o condiție pentru formarea unui om nou,
astăzi situația, într -o oarecare măsură, s -a schimbat. Potențialul producției este determinat de
posibilitățile tehnice de producere și de posibilitățile economice de consum, care, la rândul lor,
depind de nevoia de autorealizare a individului în producția de valori și de consumul acestora.
Investigațiile demonstrează că, dezvoltarea socială depinde de gradul de avansare a producerii,
care avea ca obiectiv creșterea capacității oamenilor de a obține noi cunoștințe în punerea în
aplicare a comunicării și depinde de dorința lor de auto -îmbunătățire continuă. Societatea
informațională este spiritul inovator, insistenței, creativit ății și gesti unii.
Termenul "societatea informațională" a fost actualizat în S UA de senatorul A.Horom în
timpul campaniei prezidențiale din anii 1991 -1992 [14]. În Europa, acesta a fost consolidat în
Realizarea politicii privind problemele societății informaționale, el aborat de Comisia Europeană
intrat ă, în final, în lexiconul inter național la Summitul Global pentru Sustenabilitatea Informațiilor
din anul 1995.
Societatea informațională constituie un mediu social, în care elaborarea și utilizarea
informației este resursa de bază, activitatea principală, TIC și ecologia reprezintă tehnologiile
fundamentale.

Fig. 1. Dimensiuni ale Societății informaționale
Conținutul Societății informaționale cuprinde dimensiunile:
• Socială – acoperă paradigma redresării și profilaxiei sănătății, protecției sociale și
democrația socială (e -sănătate (health), telemedicină, telediagnostic, imagistică, teleasistență la
domiciliu, teleconsultații, teleworking , e-incluziuni, e -tourism, e -cetățean, e -carte, e -asigurare
etc.).
• Ambientală – cu reflecții asupra mediului ambiant.
• Culturală – cuprinde păstrarea patrimoniului, evoluția informațională (muzee, expoziții
de opere de arta prin internet, digitizarea educați ei, culturii, manuale, valorilor nationale și
internaționale).
• Economică – constituie noi provocări de cunoaștere economică (e -commerce, e -trading,
online banking , e-Money, e -Learning, decontări prin internet, business -internet etc.).
• Educațională – extinderea dezvoltării competitivității și activității digitalizată
profesională (instruire, formare, studiu pe parcursul vieții, studii virtuale prin Internet, e -biblioteci,
e-teaching, e-carte, e-learning) [5].
Politica de bază, ce stau la temelia for mării infrastructurii globale informaționale au fost
formulate în anul 1994:
✓ specificul investițiilor în asigurarea dezvoltării competitive, particularitățiile
investițiilor și concurența sănătoasă – sunt cele mai bune modalități de asigurare a dezvoltării ;

✓ gestionarea trebuie să fie flexibilă, să respingă elementele depășite și, în același timp,
să păstreze loialitatea față de principalele postulate ale științelor tehnice și aplicate;
✓ accesul este deschis, liber la informație;
✓ garantarea libertății comunicării.
Aceste postulate au fost reflectate de Comisia Europeană sub termenul de infrastructură
informațională și supermagistrală informațională. Prin Infrastructura societății informaționale se
subînțelege totalitatea instrumentelor și mijloacelor de comunicare, de gestiune a fluxurilor
informaționale , canale de comunicare, configurația și canalele de transport al informației, aparate
de c ombinații (hardware) și programe (software ) [3]. Supermagistrala de informatii este
constituită din infrastructura mondială de comunicatii care, prin multiplele sale legături de pe
Glob, unește miliarde de consumatori pentru schimbul informațional. Conținutul ei este constituit
din informație ca atare – fiind captată, stocată și inf rastructura de comunicații – prin intermediul
căreia se realizează trasferul informatiilor [4].
O abordare aprofundată a teoriei societății informaționale a fost propusă de japonezul
Yendji Massouda [3]. În concordanță cu teoriile sale, societatea emergent ă se va sprijini pe
tehnologia informatică. Impactul factorului uman este major prin munca intelectuală. Tehnologiile
de telecomunicații au devenit industria de vârf în economie. Valoarea forte într -o astfel de societate
este timpul, contrar consumului de bunuri în societatea industrială.

Tabelul 1. Diferențele dintre societatea informațională, industrială și agrară,
adaptată după J. Masuda [15]
Procese sociale,
institute, structuri Societatea Agrară Societatea Industrială Societatea
Informațională
Structura
valorilor
producției La baza producției
stă economia
naturală Producția de fonduri
eficiente Producția de informații
(computere)
Caracterul
valorilor produse Reproducerea
eficientă a
economiei naturale,
agricultură extinsă Producția materială,
utilizarea eficientă a
fenomenelor și
resurselor naturale Producerea de
cunoștințe, sistematizarea
diferitelor științe naturale
și a funcțiilor sociale
Baza producției Creșterea volumului
de produse
alimentare agricole
și muncă manuală Producția de valori
materiale, bunuri,
energie, vehicule Înlocuirea muncii
intelectuale, producția de
informații, comunicarea,
cunoașterea
Structura socială Omul este legat de
pământ Dependența de
mijloacele de
producție Dependența persoanei de
societate
Producție și
interacțiune
socială Muncă forțată Muncă angajată Munca după contract
Specificul
structurii sociale Comunitatea rurală
închisă, economia Societatea dinamică
supramunicipală, O societate echilibrată,
bazată pe rețea, în

stabilă, tradițională,
patriarhală construită pe o
concurență liberă,
suportul b unăstării
sociale condiții bune pentru
dezvoltarea abilităților
creative ale persoanelor
Valori normative Legile naturii,
dependența umană
de natură,
satisfacerea nevoilor
de bază (fiziologice) Satisfacția nevoilor
materiale, senzoriale
și emoționale Crearea cunoștințelor,
satisfacerea diferitelor
nevoi sociale
Valori spirituale Societatea Teologică Societatea orientată
spre valori materiale Societatea orientată spre
om, cu dezvoltarea
tehnologiilor înalte.
Democrație gestionată,
îndeplinirea misiunii sale
este o valoare prioritară,
societatea încrederii Valori etice Dominarea
avantajului spiritual
și credința în
Dumnezeu Puterea democrației,
protecția valorilor
umane și a drepturilor
de proprietății private

Investigând tabelul 1 deducem unele concluzii, precum:
✓ informațiile nu dispar în timpul consumării sau transmisiei;
✓ nu este posibilă transmiterea unei părți a informațiilor fără a schimba esența lor;
✓ informația are capacitatea de a se acumula când se întâmplă un salt calitativ de
cunoștințe;
✓ tehnologiile informaționale sporesc oportunitatea de auto -reproducere și de auto –
distribuire a informațiilor.
Informațiile din societatea informațională devin principala resursă din considerente că,
informa ția concentrată poate fi ușor procesată cu ajutorul tehnologiilor IT.

Fig.2. Productivitatea muncii în unele țări din lume [11]

Digital Native (se poate interpreta ca rezident al societății digitale, om născut în societatea
informațională, ”generația Y”) – termen utilizat inițial de Mark Prensky pentru a marca persoanele
născute în era informațională, fiind incontinuu sub impactul tehnologiilor informaționale.
Conținutul noțiunii este similar cu „generația Z” [14].
O trăsătură distinctivă a spațiului digital consistă în faptul că este cu impact dublu: el ne
formează și noi pe el. Deseori, această interacțiune pare utilă, dar să nu subestimăm riscurile
inerente libertății de comunicare prezentate de Internet. Digitalizarea sporește accesul la diverse
informații și cunoștințe, conducând la sporirea producțivității muncii și creșterea nivelului de trai
(tabelul 2). Digitalizarea business -proceselor și a unor sectoare ale economiei contribuie la o
creștere galopantă a productivității muncii, ce sporește cifra de afaceri. Persoanele responsabile de
formarea mediului internet, creatorii de servicii și utilizatorii acestora, jurnaliștii, politicienii,
avocații, educatorii, psihologii și, în general, adulții trebuie să fie încrezuți că reț elele de socializare
ingofensive și sigure pentru generația tânără.
Tabelul 2. Productivitatea muncii și nivelul economic în unele țări, anul 2016[7; 17; 20]
Rating Țara PIB (ppc)/oră,
USD PIB per capita,
USD Ratingul
competitivității
globale 2017 -2018
1 Norvegia 75,14 73620 5,4
2 Luxembourg 73,22 107710 5,2
3 SUA 67,32 59500 5,9
4 Belgia 60,98 43240 5,2
5 Olanda 60,06 48270 5,7
6 Franța 59,24 39670 5,2
7 Germania 57,36 44180 5,7
8 Irlanda 56,05 68600 5,2
9 Australia 55,87 56140 5,2
10 Danemarca 55,75 56330 5,4
Zona euro 55,09 34866 –
OCDE 86.0 35981 –
Israel 78,8 2569 -3997 5,3
R.Moldova 11,77 4.424 4,0

Fig. 3. Dinamica salariului real și productivitatea muncii în Republica Moldova, anii 2001 -2013
Sursa: elaborată de autori în baza [7]
Potrivit figurii 3, reiese că ritmul de accelerare a productivității muncii, cu excepția anilor
2010 și 2011, se regăsește la cota inferioară comparativ cu sporirea salariului mediu. Trendul
anunțat reflectă o competitivitate redusă din sector ul real al economiei Moldovei, datorat accesului
redus la tehnologiile de vârf și investițiil financiare, fiind cauza de bază a dinamicii economiei
naționale pe termen mediu și lung.

Fig. 4. Datele comparative privind productivitatea muncii în diverse țări
Sursa: investigațiile autorilor în baza raportului [20]

Autorii au supus analizei sectoarele economiei naționale, care necesită digitalizare privind
oportunitățile de sporire a ponderii economiei digitale cu 7,1% din valoarea PIB -ul total [20].
Problemei dezvoltării digitalizării se acordă a atenție mare în țările emergente, G20.
Impactul tehnologiilor informaționale este enorm asupra economiei globale și securității, fiind
recunoscut ca unul din factorii majori ai creșterii economice din aceste țări și regiuni. Investigând
România, remarcăm că cele mai accelerate domeniu ale economiei – sunt tehnologiile
informaționale și de comunicații (TIC). Domeniul este preconizat să obțină până în 2020 circa
663 de milioane de euro pentru a redresa starea l ucrurilor din sector. Totodată, există tensiuni,
deoarece sectorul devine tot mai performant, pe când „alfabetizarea digitală“ a maselor largi din
societate lasă de dorit . Practic, rămân bizare serviciile e -guvernare, pe când doar o parte a
cetățenilor uti lizează frecvent Internetul și 1/3 nu l -a utilizat niciodată este relatat în raportul
Comisiei Europene (2015) [16].

Conform nivelului de utilizare a Internetului pe bandă lată, Republica Moldova se plasează
printre țările de top. Numărul de gospodării con ectate la Internet a sporit la 50 -75% din total. A
sporit viteza medie a Internetului, atingând nivelul țărilor dezvoltate – 29%. Economia digitală
ocupă un loc modest în PIB -ul Republicii Moldova, comparativ cu țările dezvoltate – de 5,5%, și
modest dezvo ltare – 4,9%.
Concluzii
1. Megatendințele și problemele globale cuprind cele mai diverse laturi ale societății umane
(economia și politica mondială, relațiile internaționale, condițiile de trai și supraviețuire,
conștiința etc.), din care motive sunt necesare măsuri susținute din partea întregii c omunități.
2. Megadirecția – economia digitală trebuie percepută prin prisma productivității muncii. Această
viziune economică, este factorul -cheie, pe baza căruia țările, în viitoarele decenii, pot spori
ritmul de creștere economică.
3. TIC este orientat spre sporirea bunăstării populației și eficientizarea gestiunii guvernamentale
cu impact benefic asupra dezvoltării businessului.
4. Datorită fuziunii revoluțiilor dintre tehnologiile informaționale și telecomunicații, a devenit
posibilă crearea unor rețele infor maționale de la dimensiuni mari, până la cele globale. În
aceste rețele este posibilă transferarea, găsirea și procesarea informațiilor necesare mult mai
rapid.
5. Potrivit cercetărilor, țările de avangardă în domeniu sunt SUA și China, ale căror pondere a
economiei digitale în PIB sunt estimate la 10,9% și, respectiv, 10%.

Bibliografie
1. Balan Aliona. Economia digitală – factor stimulator al creșterii economice.. http ://irek. ase.
md/ jspui/ bitstream/ 123456789/ 415/1/ Balan -A_ Conf_intern _IPC_22 -23% 20 decembrie
% 202016. Pdf (citat 01.10.2017)
2. Glosar al Societății Informaționale. În: https ://idsi. md/ node/ 1303. (citat 01.10.2017)
3. Gribincea A. Marketingul în cel de -al Treilea Val. Știința universitară în serviciul progresului
uman, conferință științif ico-didactică, Chișinău, ULIM, 1998, p. 62
4. Gribincea A. Предпосылки, которые могут стимулировать мотивацию персонала к e –
learning. „Dezvoltarea turismului la inceputul sec. XXI. Turismul și biodiversitatea”.
Conferința șt. -practică intern. (2010; Chișinău) . Dezvoltarea turismului la inceputul sec. XXI.
Turismul și biodiversitatea: Conf. șt. -practică intern., 27 sept. 2010 / col. red. Al. Gribincea
(red. resp.), Teimuraz Shengelia, S. Maximilian [et al.]. – Ch.: ULIM, 2011 (Tipogr. „Print –
Caro” SRL). – 381. pp.177 -180
5. Gribincea A. Преимущества перехода от e -learning к we -learning. „Dezvoltarea turismului
la inceputul sec. XXI. Turismul și biodiversitatea”. Conferința șt. -practică intern.(2010;
Chișinău) . Dezvoltarea turismului la inceputul sec. XXI. Turismul și biodiversitatea: Conf. șt. –
practică intern., 27 sept. 2010 / col. red. Al. Gribincea (red. resp.), Teimuraz Shengelia, S.
Maximilian [et al.]. –Ch.: ULIM, 2011 (Tipogr. „Print -Caro” SRL). – 381 p p.180 -185

6. Hotărîrea Guvernului R.Moldova, Nr.710 din 20.09.2011 cu privire la aprobarea Programului
strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e -Transformare) . Publicat: 23.09.2011 în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr. 156 -159, art Nr: 780
7. IMF. DataMapper. În: http ://www. imf. org/ external/ d atamapper/ ngdpdpc @ weo/ oemdc/
advec/ weoworld (citat 01.10.2017)
8. Karr C. Les entreprises sous le choc des réseaux: difficultés et promesses des approches
micro -économique et stratégique ». În: L’Entreprise et «l’effet réseau» publié par la
Commission du Management de l’Information et de la Communication du CNISF (Conseil
National des Ingénieurs et Scientifiques de France) 1999. l’ADBS. www. cnisf. Org (citat
01.08.2017).
9. Meadows Dennis L. Alter natives to growth -I: a search for sustainable futures: 1977. papers
adapted . p.309.
10. Meadows Dennis L. Limita creșterii. 1991; Clubul de la Roma: Istoria fondării, opere alese,
cimunicate, materiale oficiale. București 1997. 160 p.
11. Newamen Fidèle. L’impact des technologies de l’information et de la communication sur la
performance commerciale des entreprises. Dans: La Revue des Sciences de Gestion . 2006.
Nr.2. 29p.
12. Oblinger, Diana G. Oblinger, James L. Educating the Net Generation , Educause, 2005, http
://www. educause. edu/ ir/ library/pdf/ pub7101.pdf (citat 01.10.2017)
13. Peccei Aurelio. Lecturi în calitate de fondator și executor al Clubului de la Roma, și unele
conexiuni la prezent. Roma, 2004 . 78p.
14. Prensky Marc. Digital Natives, Digital Immigrants – Part 2: Do They Really Think Differently? .
http :// www. marcprensky. com/writing (citat 01.08.2017).
15. Prensky Marc. Digital Natives, Digital Immigrants , On the Horizon, vol.9, no.5, October 2001.
În: http :// www. marcprensky. com/writing (citat 01.08.2017 ).
16. Proiectul de țară: 60% din populație să folosească cotidian Internetul și 35% serviciile de e –
guvernare. În: http:// www. zf. ro/ eveniment/proiectul -de-tara-60-din-populatie -sa-foloseasca
-cotidian -internetul -si-35-serviciile -de-e-guvernare -15539670 (citat 01.10.2017)
17. World Economic Forum: The Global Competitiveness Report. http ://gtmarket. ru/ ratings
/global -competitiveness -index/info (citat 01.10.2017)
18. Герасіна Л.М. Деструктивні мегатенденції сучасності: глобальний конфлікт,
глобалізація злочинності, міжнародний тероризм. Kiiv, 2016
19. Цегоев Владимир. Цифра на «двадцатке»: почему главы самых влиятельных стран в
мире заинтересовались интернет -экономикой. În: https :// russian. rt. com/ business/ article/
406926 -tsifrovaya -ekonomika -g20-vladimir -putin (citat 01.08.2017).
20. Comptes nationaux des pays de l'OCDE, Volume 2017 Numéro 1, Principaux agrégats.
http:// dx. doi. org/ 10. 1787/ na_ma _dt -v2017 -1-fr (citat 01.08.2017).