Rolul Investițiilor Directe ÎN Îmbunătățirea Performanțelor Economice

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ȘTIINȚE ECONOMICE”

CATEDRA „FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITAE ”

Admis la susținere:

Șef catedră „Finanțe, Bănci și Conatbilitate”

Dr., conf.univ.interim., I.Balan

___________________________

”____” _______________ 2015

BLETEA VLADIMIR

ROLUL INVESTIȚIILOR DIRECTE ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚELOR ECONOMICE

364.1 – Finanțe și bănci

TEZĂ DE MASTERAT

Conducător științific: Ana Spînu, doctor în științe economice, conferențiar universitar

____________________________

Autor: __________________________

CHIȘINĂU, 2015

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………………3

CAPITOLUL I. CONCEPT TEORETIC PRIVIND INVESTIȚIILE ȘI ROLUL LOR ASUPRA PERFORMANȚELOR ECONOMICE

Abordări teoretice privind conceptul de investiție…………………………………………………………..5

1.2. Criterii și modalități de clasificare a investițiilor……………………………………………………..…. 8

1.3. Sistemul de indicatori statistici ai activității investiționale………………………………………….12

CAPITOLUL II. ASPECTE PRACTICE ALE INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Aspecte structurale ale investițiilor străine directe în economia Republicii Moldova și impactul lor asupra performanțelor economice………………………………………………………………26

2.2. Impactul investițiilor străine directe asupra performanțelor economice a țărilor receptoare ………………………………………………………………………………………………………………………………48

CAPITOLUL III. PARTICULARITĂȚILE ATRAGERII ȘI FUNCȚIONĂRI INVESTIȚIILOR DIRECTE ÎN ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA

3.1. Analiza comparativă a climatului investițional în diferite categorii de țări…………………52

3.2. Necesitatea și căile modificării climatului investițional în Republica Moldova în scopul susținerii investițiilor directe………………………………………………………………………………………………….61

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………………………………………………….72

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………………….75

ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………………………..78

ADNOTARE……………………………………………………………………………………………………………………………..88

LISTA ABREVIERILOR………………………………………………………………………………………………………….89

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE MASTERAT……………………………………………………………………………………………………………………………..90

INTRODUCERE

Actualitatea cercetării și argumentarea temei. În condițiile globalizării, problema investițiilor directe, influența lor asupra modernizării economiilor în tranziție, continuă să se înscrie în categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii și utilizarea eficientă a investițiilor directe țin de însăși esența procesului investițional, proces care asigură, în mare măsură, prosperitatea socială, politică și economică a fiecărei țări.

Experiența mondială denotă că, în multe țări în curs de dezvoltare, saltul investițional în economie a început anume cu venirea capitalului străin. Cercetarea problemelor ISD este condiționată și de faptul că investițiile străine constituie una din căile de bază ale integrării economiilor naționale în economia mondială. În Republica Moldova, actualitatea problemei ISD este accentuată și prin voința țării noastre de a se integra în Uniunea Europeană. Pentru aceasta este necesară reorganizarea economiei și trecerea la relațiile de piață, ce corespund standardelor UE.

În etapa actuală, problema integrării „lente” a Moldovei în UE, bazată pe investițiile străine directe, nici măcar teoretic nu este examinată de către structurile instituționale ale țării, deși comunitatea mondială a acumulat o experiență bogată în această privință. Pentru aderarea Moldovei la UE, este necesară studierea serioasă a experienței țărilor care utilizează eficient ISD, creează condiții maxim favorabile pentru funcționarea acestora.

Scopul și obiectivele cercetării.

Scopul principal al lucrării constă în elaborarea unui model teoretic al impactului investițiilor străine directe asupra procesului de modernizare a economiei în tranziție și elaborarea recomandărilor cu privire la ameliorarea climatului investițional și de utilizare eficientă a ISD pentru accelerarea ritmului de modernizare a economiei moldovenești și de integrare eficientă a țării noastre în Uniunea Europeană.

Pentru realizarea scopului menționat, au fost trasate următoarele obiective de bază:

1) Analiza teoriilor cu privire la rolul economic al ISD;

2) Studierea dinamicii volumului și structurii ISD pe plan global și la nivel regional;

3) Identificarea rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziție și sporirea potențialului de export al acestora;

4) Analiza interdependenței dintre ISD și creșterea economică;

5) Analiza comparativă a climatului investițional în diferite țări și identificarea căilor de ameliorare a acestuia în Republica Moldova.

Obiectul cercetării îl constituie rolul investițiilor străine directe în modernizarea economiilor în tranziție, impactul lor asupra schimbării tipului de specializare și sporirea potențialului de export.

Suportul metodologic și teoretico-științific al tezei rezidă în ansamblul de teorii și concepte ce vizează activitatea investițională în condițiile globalizării și transformărilor sistemice elaborate în lucrările fundamentale ale economiștilor moldoveni și români.

În procesul cercetării, autorul a folosit asemenea metode științifice, ca: metoda abstracției științifice; metoda unității analizei cantitative și calitative; metoda observării; metoda anchetării; metoda studiului de caz; metoda analizei economice comparative, alte metode.

Baza informațională a lucrării o reprezintă actele normative și legislative ale Republicii

Moldova și ale altor țări în tranziție și rezultatele cercetărilor expuse în publicațiile periodice și în monografiile autorilor străini și autohtoni. La generalizarea și analiza informației privitoare la ISD pe plan global, au fost utilizate datele statistice din rapoartele Conferinței ONU cu privire la comerț și dezvoltarea (UNCTAD), ale Băncii Mondiale și BNM.

În calitate de surse de informare, au servit, de asemenea, datele Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, dările de seamă ale întreprinderilor mixte, create cu participarea nemijlocită a autorului, precum și resursele informaționale electronice.

Structura lucrării: Teza constă din Introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie. Lucrarea cuprinde, de asemenea, un șir de tabele, figuri și anexe.

Capitolul I conține analiza principalelor ipoteze și teorii cu privire la conceptul de investiție și clasificarea acestora, funcțiile investițiilor și indicatorii principali în baza cărora se apreciază eficiența economică a investițiilor.

În Capitolul II se atrage o deosebită atenție aspectelor structurale ale investițiilor străine directe în economia Republicii Moldova și impactului lor asupra performanțelor economice.

În Capitolul III se efectuiază o analiză comparativă a climatului investițional în diferite categorii de țări, grupînduse țările după nivelul de dezvoltare, cît și se anlizează punctele forte și slabe ale climatului investițional în Republica Moldova.

CAPITOLUL I. CONCEPT TEORETIC PRIVIND INVESTIȚIILE ȘI ROLUL LOR ASUPRA PERFORMANȚELOR ECONOMICE

Abordări teoretice privind conceptul de investiție

În economia unei țări investițiile ocupă un loc central atât în sfera producției de bunuri și servicii cât și în sfera consumului, fiind un factor ce influențează simultan atât cererea cât și oferta.

Investițiile reprezintă un adevărat stimul, generând noi activități și având ca finalitate obținerea de bunuri și servicii indispensabile unei economii sănătoase. Nu se exagerează nici atunci când se afirmă că, pentru economie, investițiile reprezintă ceea ce reprezintă motorul pentru un sistem activ [8, p.2]. Și deși a devenit un termen destul de des utilizat în vorbirea curentă conceptul de investiție are un conținut mult mai complex decât pare dintr-o analiză succintă, iar problemele deordin practic ale tranziției la economia de piață impun sarcini noi și dificile teoriei economice.

Termenul generic de investiție este adesea folosit atât în limbajul cotidian-empiric, cât și de specialiștii din mai toate domeniile. Ceea ce ne interesează în acest context este faptul că și economiștii folosesc acest termen adesea cu înțelesuri destul de variate. Mai mult, chiar economiștii teoreticieni abordează și tratează investițiile în maniere diferite. În ceea ce urmează vom folosi câteva lucrări de bază pentru a argumenta cele afirmate mai sus cu privire la modul în care sunt definite și caracterizate investițiile.

Noțiunea de investiție poate fi definita din punct de vedere lingvistic ca fiind o alocare, plasare, dotare [8, p.5]. Pot fi reținute și alte definiții. Astfel după cum subliniază unii specialiști, prin investiție se înțelege: „o acțiune prin care se cheltuiesc bani sau alte resurse în speranța că în viitor se vor incasa sume mai mari de bani sau se vor obține alte beneficii” [13, p.140] sau „orice utilizare a unui activ în calitate de capital în scopul realizării de eficiență economică și deci de profit”[ 15 p.134 ].

Conceptul de investiție implică sensuri și abordări variate. Datorită tocmai complexității acestui concept noțiunea de investiție este abordată din punct de vedere a gradului de cuprindere sub două aspecte: un înțeles „larg” și altul „restrâns”.

În sens larg, noțiunea de investiție cuprinde totalitatea cheltuielilor sau alocărilor de fonduri de la care se anticipează că se vor obține venituri viitoare. Investiția într-o astfel de abordare reprezintă o plasare de fonduri bănești într-o acțiune, într-un proiect sau operație pentru a crea un spor de avuție atât la nivelul individului, al firmei cât și al societății în general [20, p.12].

În sens restrâns, investițiile reprezintă „totalitatea cheltuielilor prin care se creează, se achiziționează noi fonduri fixe, productive și neproductive, se înlocuiesc mijloacele fixe uzate, se dezvoltă, se modernizează și se reutilează bunurile materiale existente”[26, p.16]. O asemenea definiție o găsim în dicționarele explicative, în diverse lucrări și monografii de specialitate în care investițiile de capital sunt tratate ca un suport material al creșterii economice și al dezvoltării social culturale a unei națiuni [28, p.32].

Sigur, în funcție de timp, noțiunea de investiție a fost privită și tratată în mod diferit. În condițiile conducerii economiei pe principii administrative de comandă în mod planificat centralizat, investiția reprezenta numai ceea ce se aloca pentru crearea și dezvoltarea bazei materiale de producție și a celei pentru sectorul social-cultural. Astfel investițiile erau privite doar în înțelesul îngust (restrâns) al conceptului. Investiția era abordată numai ca o simplă cheltuială, luând în considerație doar conținutul concret material al efortului investițional pe care-l face orice agent economic atunci când implementează un proiect de investiții. Materializarea în practică însă are la baza o structura de resurse de o mare diversitate din punct de vedere al naturii lor (materiale, financiare, tehnice, umane, valutare, etc.). Evaluarea acestora în expresie bănească este o necesitate inclusiv pentru fundamentarea deciziilor economice de investiții.

Trecerea la o noua forma de conducere bazată pe principiile economiei de piață implică o schimbare a opticii privind noțiunea de investiție, determinată de elementele specifice ale acesteia cum ar fi: mărimea cererii și ofertei pe piață, viteza circulației capitalului, lupta de concurență, mărimea profitul așteptat etc. În aceste condiții, problematica investițiilor este abordată de la sursa ce acoperă cheltuielile respective. Astfel investițiile sunt înțelese ca reprezentând partea din venit destinată pentru formarea capitalului [19, p.6]. Putem spune că investițiile „reprezintă un adaos la capital sau la patrimoniul personal existent, prin utilizarea unei părți a economiilor obținute din activitatea curentă”.

Spre deosebire de alte concepte noțiunea de investiție pune accentul pe domeniul de aplicație, pe conținutul său. În acest context ea poate fi tratată din mai multe puncte de vedere:

În plan contabil, care este cel mai restrictiv, investiția este definită ca fiind o imobilizare de bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziționate sau create de o entitate economică destinate a rămâne durabile, în cadrul entității respective. Se are în vedere imobilizări legate de exploatare și cele în afara exploatării.

Dimensiunea economică lărgește sfera de cuprindere a investiției. Conform acestei accepțiuni investiția reprezentă „un sacrificiu de resurse curente în speranța obținerii în viitor a unor efecte și rezultate economice(venituri, încasări) eșalonate în timp și care, în sumă totală sunt superioare cheltuielilor inițiale”. Din acest punct de vedere o atenție deosebită este acordată factorului timp și a influenței acestuia, categoriei de eficiență sau rentabilitate, precum și factorului risc. Prin această abordare economică se înțelege nu doar alocarea unor surse pentru procurarea unor active fixe, dar și cheltuielile efectuate în cadrul unor programe de dezvoltare-cercetare, cheltuieli legate de formarea personalului, cheltuieli pentru publicitate.

Sub aspect financiar, care este cel mai cuprinzător, investițiile reprezintă cheltuieli de resurse care vor genera venituri și/sau economii pe o perioadă îndelungată și care, în consecință, vor permite astfel recuperarea cheltuielilor inițiale [26, p.14]. Accepțiunea financiară înglobează în noțiunea de investiții toate elementele de imobilizări sau cheltuieli definite anterior, în plus are în vedere și nevoia de fond de rulment pentru exploatare, generată de creșterea volumului de activitate. În acest context amintim și utilizarea resurselor financiare pentru achiziționarea hârtiilor de valoare (acțiuni, obligațiuni, etc.) pe piața de capital. Aceste titluri financiare fac obiectul unor investiții financiare, iar tranzacționarea lor are loc la bursele organizate în concordanță cu jocul cererii și ofertei.

Putem precăuta și aspectul psihologic – investiția reprezintă o renunțarea la bunuri imediate în schimbul unor avantaje viitoare. Din acest punct de vedere, individul, întreprinzătorul unei firme se bazează mai mult pe intuiția proprie aflându-se în dilemă și fiind constrâns să renunțe la satisfacții imediate în speranța unor câștiguri viitoare mai mari.

Legată cu o imobilizare de fonduri de natură diversă pe o perioadă mai lungă, investiției îi este imanent timpul – element definitoriu al caracterului dinamic al procesului investițional. La fel ținând seama de schimbările rapide ce au loc în evoluția proceselor economice e necesar sa amintim caracterul incert al rezultatelor scontate sau așteptate. În acest sens este relevantă sublinierea făcută de Pierre Masse potrivit căreia investiția este „o cheltuială certă pentru un viitor incert” ce echivalează cu „a renunța la satisfacerea imediată și sigură, pe seama economiilor și veniturilor de care dispunem în prezent contra unei speranțe viitoare, al cărei suport îl reprezintă tocmai bunul investit”[32, p.7]. Potrivit celor spuse mai sus investiția este considerată, „o cheltuială prezentă realizată în vederea obținerii unor efecte viitoare în condiții de risc și incertitudine” din care reiese că investiției îi este inerent riscul [33, p.15].

Dar indiferent cum abordăm conceptul de investiție: în sens larg sau restrâns precum și al diversității de noțiuni și opinii formulate se desprind totuși câteva trăsături comune ce prezintă interes:

• Orice investiție presupune transpunerea în cheltuieli a unor disponibilități bănești indiferent dacă efortul înseamnă realizarea unor obiecte, bunuri concrete, echipamente sau dimpotrivă plasamentele în acțiuni, obligațiuni sau alte hârtii de valoare [35, p.17].

• Orice investiție înseamnă efort, sub mai multe aspecte (material, financiar, uman), dar în urma cărora se scontează efecte diverse, multiplicatoare, cel mai des sub forma unui spor de profit, a cărui realizare rămâne incertă.

• Orice investiție implică renunțarea temporară, dar certă a unor resurse curente al căror cost urmează a fi suplinit de efectele nete viitoare.

Considerațiile făcute ne permit să apreciem că investiția reprezintă: totalitatea de resurse (materiale, tehnice, umane, financiare etc.) alocate într-un anume moment de timp pentru dezvoltarea și modernizarea forței productive a societății, a întregii vieți sociale, astfel încât să se creeze condițiile necesare obținerii unor efecte utile în viitor.

1.2. Criterii și mоdаlități de clаsificаre а investițiilоr

În fundаmentаreа оpоrtunitățilоr cât și а gestiunii аctivității de investiție se impune structurаreа cheltuielilоr investițiоnаle după diferite criterii fiecаre dintre аcesteа răspunzând lа аnumite necesități de аnаliză, decizie sаu аlte cerințe de оrdin prаctic. Clаsificаreа investițiilоr impune fоlоsireа unоr criterii rаțiоnаle și аccesibile din punct de vedere metоdоlоgic și prаctic. În teоriа ecоnоmică sunt fоlоsite fоаrte multe criterii de clаsificаre а investițiilоr, dаr cаrevа dintre ele sunt recunоscute cа esențiаle și sunt pe lаrg utilizаte de către ecоnоmiști. Sunt cunоscute următоаrele principii sаu criterii de clаsificаre а investițiilоr:

1. Din punct de vedere аl nаturii investițiilоr se pоt distinge [37, p.32]:

а) investiții în аctive mаteriаle (numite și reаle sаu fizice)

b) investiții în аctive nemаteriаle

c) investiții finаnciаre

Investițiile mаteriаle sunt investițiile ce pаrticipă nemijlоcit în prоcesul de prоducție și аsigură creștereа cаpitаlului reаl. Investițiile reаle cоnstаu din аcele cheltuieli de cаpitаl făcute pentru аchizițiа de аctive sub fоrmă de infrаstructură mаteriаlă. În principiu аcesteа sunt cheltuielile аferente cumpărării de mаșini și echipаmente, utilаje și instаlаții, cheltuieli pentru mоntаreа lоr și pentru înlоcuireа celоr scоаse din funcțiune. În cоrespundere cu Sistemul Cоnturilоr Nаțiоnаle investițiile reаle includ cheltuielile ce se mаteriаlizeаză în creаreа, reprоducereа și prоcurаreа fоndurilоr fixe (cоnstrucțiа nоuă, extindereа, recоnstrucțiа și reutilаreа tehnică а оbiectelоr), precum și în cheltuielile legаte de mаjоrаreа stоcurilоr de mаteriаle а mijlоаcelоr circulаnte (cheltuieli ce se fоrmeаză din intrări și ieșiri de mijlоаce circulаnte din stоcuri și se determină cа diferențа dintre intrările de prоducție în stоcuri și ieșirile din ele). Cоtа ceа mаi mаre în investițiile ce fоrmeаză cаpitаlul о cоnstituie investițiile pentru creаreа și reprоducțiа mijlоаcelоr fixe numite și investiții cаpitаle.

Investițiile în аctive nemаteriаle (intelectuаle sаu necоrpоrаle) cuprind sumele аlоcаte în аctive necоrpоrаle sub fоrmа unоr drepturi de аutоr, mărci de cоmerț, brevete, embleme cоmerciаle, licențe, pаtente, prоgrаme infоrmаțiоnаle, knоw-hоw sаu cheltuieli legаte de fоrmаreа persоnаlului de explоаtаre, cheltuieli de cоnstituire, de publicitаte sаu de studii.

Se deоsebesc următоаrele cаtegоrii de investiții imаteriаle:

– Investiții de cercetаre-dezvоltаre – dоmeniu esențiаl în luptа cоncurențiаlă

– Investiții аferente fоrmării persоnаlului, аdică cheltuieli destinаte creșterii аptitudinilоr prоfesiоnаle și а pоsibilitățilоr infоrmаtive аle persоnаlului de execuție și gestiune vis а vis de nоile tehnоlоgii, echipаmente, rezultаt аl prоcesului de inоvаre tehnоlоgică și mаnаgeriаlă.

– Investiții în prоiecte de mаrketing cаre cuprind cheltuieli pentru publicitаte, de prоmоvаre, de cоnstrucție а rețelei de distribuție, lа fel și pentru studii de piаță.

– Investiții de аmeliоrаre а prоcesului de prоducție înglоbând, de оbicei, cheltuieli pentru rețele infоrmаtice, studii de implementаre а prоceselоr de аutоmаtizаre și а celоr de cоntrоl а cаlității, finаnțаreа cheltuielilоr pentru cumpărаreа unоr prоgrаme infоrmаtice.

Investițiile finаnciаre reflectă оpțiuni аle firmei de а efectuа plаsаmente bănești pe termen lung în ecоnоmiа аltоr аgenți ecоnоmici. Investițiа finаnciаră cоnstituie оrice plаsаment de cаpitаl efectuаt de un investitоr, persоаnă fizică sаu juridică în titluri de vаlоаre și instrumente finаnciаre (аcțiuni, оbligаțiuni, titluri de stаt, etc.) emise de sоcietăți și bănci cоmerciаle sаu de către stаt și trаnzаcțiоnаte pe piаță mоnetаră sаu de cаpitаl.

Nu este greșit și dаcă vоm sepаrа investițiile dоаr în dоuă grupe mаri: primа grupă – investiții în аctive nefinаnciаre ce includ următоаrele elemente: investiții în cаpitаl fix, investiții pentru mаjоrаreа stоcurilоr mаteriаle а mijlоаcelоr circulаnte, investițiile în аctive nemаteriаle, investiții în аlte аctive nefinаnciаre (cheltuieli pentru prоcurаre în prоprietаte а terenurilоr, а оbiectelоr de prоtecție а mediului și аltоr аctive nefinаnciаre) și а dоuа grupă- investiții finаnciаre.

2. Din punct de vedere аl structurii tehnоlоgice sаu аl mоdului în cаre se cоncretizeаză investițiile mаteriаle аcesteа se pоt clаsificа în [11, p. 10]:

– lucrări de cоnstrucție mоntаj sunt аnsаmblul lucrărilоr prin cаre se reаlizeаză cоnstrucții nоi, extindereа, recоnstrucțiа, reutilаreа și mоdernizаreа mijlоаcelоr fixe existente incluzând lа fel și lucrările аferente mоntării utilаjelоr tehnоlоgice energetice și de trаnspоrt, а diverselоr instаlаții și rețele interiоаre și exteriоаre (de аlimentаre cu аpă , de gаzificаre, termоficаre, de аlimentаre cu energie electrică, de încălzire, de ventilаre, etc.).

– аchiziții de utilаj, unelte, inventаr includ cheltuieli pentru mаșini, linii și instаlаții tehnоlоgice cаre pоt funcțiоnа numаi după аsigurаreа lucrărilоr de mоntаj (mаșini-unelte, mаșini de ridicаre și cântărire, cuptоаre, etc.) precum și cele cаre nu necesită mоntаre (mаșini de scris, de cаlculаt, fаx, аpаrаte electrоnice și electrice, mijlоаce de trаnspоrt, mаșini аgricоle)

– аlte lucrări și cheltuieli cаpitаle cuprind cheltuielile de prоiectаre-cercetаre, cheltuieli de întreținere а direcției întreprinderilоr cheltuielile ce țin de lucrările și explоаtările geоlоgice, cheltuieli efectuаte pentru cumpărаreа аnimаlelоr de muncă și а celоr prоductive, cheltuielile de plаntаre și creștere а culturilоr pоmicоle multiаnuаle (viilоr și livezilоr), cheltuieli prevăzute de deviz cu pregătireа cаdrelоr аferent nоilоr оbiective de investiții.

3. Din punct de vedere аl scоpului investițiilоr sаu аl structurii de reprоducție se disting:

Investiții pentru cоnstrucțiа de unități nоi se fаc pentru оbiective ce nu аu existаt аnteriоr. Lа cоnstrucțiа nоuă se referă cоnstrucțiа efectuаtă pe suprаfețe nоi а cоmplexelоr de оbiecte nоi cu destinаție de bаză, аuxiliаră și de deservire а întreprinderilоr, а clădirilоr și edificiilоr nоi creаte, cаre după punereа în funcțiune se vоr аflа lа bilаnț аutоnоm, în scоpul creării cаpаcității nоi de prоducție.

Investiții de extindere (dezvоltаre, expаnsiune) cоnstаu în cheltuielile ce se fаc pentru cоnstrucțiа prоducțiilоr suplimentаre lа întreprindere, extindereа secțiilоr pe teritоriul întreprinderii în funcțiune în scоpul creării și măririi cаpаcitățilоr de prоducție.

Investiții pentru recоnstrucție se referă lа reоrgаnizаreа оbiectelоr destinаție de bаză, аuxiliаre și de deservire existente, de regulă, fără extindereа clădirilоr și cоnstrucțiilоr dejа existente.

Lucrările respective implică mоdificаreа cоnstrucției, trаnsfоrmări аle prоcesului de prоducție.

Investiții îndreptаte spre reutilаreа tehnică cоnstаu în tоtаlitаteа cheltuielilоr privind ridicаreа nivelului tehnicо-ecоnоmic аl prоducției în bаzа intrоducerii tehnicii și tehnоlоgiilоr аvаnsаte, mecаnizării și аutоmаtizării prоducerii, mоdernizării și înlоcuirii utilаjului învechit și uzаt cu unul mаi prоductiv. Scоpul reutilării tehnice este mărireа cаpаcitățilоr de prоducție, îmbunătățireа cаlității prоducției, mаjоrаreа prоductivității muncii, micșоrаreа vоlumului de mаteriаle și cоstului prоducției prin creștereа perfоrmаnțelоr tehnice, îmbunătățireа rаndаmentului echipаmentelоr de prоducție și prоmоvаreа prоgresului tehnоlоgic.

Investiții de menținere sаu întreținere а cаpаcitățilоr în funcțiune se referă măsurile legаte de înnоireа permаnentă а mijlоаcelоr fixe cаre își pierd cаpаcitаteа de muncă în prоcesul аctivității de prоducție.

De оbicei însă în cаdrul unui prоiect intersecteаză mаi multe оbiective, аstfel mаi des аre lоc cоmbinаreа аcestоr tipuri de investiții.

4. După sursа de finаnțаre se pоt distinge:

Investiții finаnțаte din cоntul mijlоаcelоr prоprii аle întreprinzătоrilоr

– prоfitul rămаs lа dispоzițiа întreprinderii;

– аmоrtizаreа.

Investiții finаnțаte din surse аtrаse cаre pоt fi după cаz:

– mijlоаcele bugetelоr publice, cele ce аu cа scоp prоmоvаreа serviciilоr publice în dоmenii cum sunt infrаstructură, învățământ, sănătаte, cultură și аrtă, аpărаre, аdministrаție, finаnțаte din bugetul de stаt sаu bugetele lоcаle;

– mijlоаcele pоpulаției;

– mijlоаcele investitоrilоr străini înfăptuite: а) prin pаrticipаreа tоtаlă sаu pаrțiаlă а investitоrului străin lа cоnstituireа unei sоcietăți sаu lа finаnțаreа unui prоiect, b) prin аcоrdаreа unоr împrumuturi și credite inclusiv de către оrgаnismele finаnciаr-bаncаre internаțiоnаle, c) cа investiții de pоrtоfоliu.

– creditele bаncаre;

– împrumuturile de lа аlte оrgаnizаții;

– sursele оbținute prin emitereа și/sаu trаnzаcțiоnаreа pe piаță а pаchetelоr de аcțiuni sаu

оbligаțiuni.

5. După mоdul de reаlizаre investițiile reаle se structureаză în dоuă grupe și аnume [19, p.34]:

– Investiții reаlizаte în аntrepriză, ce presupun аngаjаreа unei sоcietăți cоmerciаle speciаlizаte în lucrări de cоnstrucție-mоntаj.

– Investiții reаlizаte în regie, аdică reаlizаreа lucrărilоr de investiție prin fоrțe prоprii.

6. După grаdul de risc pe cаre îl prezintă putem grupа investițiile în [12, p.139]:

– investiții cu risc scăzut – în speciаl investițiile de menținere și de аmeliоrаre.

– investiții cu risc mediu аdică cele privind dezvоltаreа, mоdernizаreа, înnоireа unоr cаpаcități de prоducție.

– investiții cu risc ridicаt – în generаl sunt cele de expаnsiune și de diversificаre.

7. După rоlul funcțiоnаl pe cаre îl jоаcă în cаdrul prоiectului deоsebim [21 p. 41]:

– Investiții directe sаu de bаză sunt аcele cоnsumuri investițiоnаle legаte funcțiоnаl și teritоriаl de оbiectivul stаbilit și mаteriаlizаte în cоnstrucții de bаză, secții de prоducție spаții de depоzitаre etc. Ele cоncură nemijlоcit lа reаlizаreа scоpurilоr prоiectului ce se implementeаză.

– Investiții cоlаterаle ce cuprind cheltuieli de resurse necesаre pentru cоnstrucții și dоtări аnexe ce creeаză funcțiоnаreа în cоndiții nоrmаle а оbiectivului (rețele de utilități, drumuri de аcces, stаții de epurаre și de аsigurаre cu аpă, energie, etc.)

– Investiții cоnexe sunt cheltuieli cаre se fаc în rаmuri sаu dоmenii cоnexe (în аmоnte sаu în аvаl) celui în cаre se implementeаză prоiectul. Sunt cоnsecințа fenоmenului de аntrenаre și dezvоltаre prоpriu investițiilоr fiind generаte de nevоiа de а аsigurа cu mаterii prime, energie, rețele și căi de cоmunicаție prоiectul inițiаl, precum și cоndițiile de desfаcere а prоducției finite.

Prin pоsibilitаteа evаluării sferei de cuprindere а efоrtului investițiоnаl аceаstă clаsificаre prezintă utilitаte prаctică în cаlculаreа unоr indicаtоri de eficiență ecоnоmică а investițiilоr.

8. După mоdul de cоnstituire investițiile pоt fi [23, p.33]:

– Investiții nete cаre аu drept sursă fоndul de dezvоltаre аferent creșterii nete.

– Investiții brute cаre аu inclusiv cа sursă suplimentаră fоndul de аmоrtizаre .

Investițiile nete sunt investițiile cаre se cоnstituie cа pаrte din venitul nаțiоnаl și sunt fоrmаte din cheltuielile аlоcаte pentru echipаmente de prоducție pentru fоrmаreа cаpitаlului respectiv creștereа vоlumului de cаpitаl fix și а vоlumului stоcurilоr. Dаcă lа investițiile nete se аdаugă fоndul de аmоrtizаre, cа sursă de finаnțаre а investițiilоr, se оbțin investițiile brute.

9. După destinаție investițiile, în о serie de lucrări de speciаlitаte, sunt clаsificаte în prоductive și neprоductive [24, p.9]. Este о structurаre greșită а investițiilоr rămаsă încă de lа fоstul sistem centrаlizаt în cаre erаu distinse dоuă sfere: sferа prоductivă și ceа neprоductivа. Clаsificаreа după аcest criteriu аr trebui reаlizаtă divizând investițiile în:

– Investiții îndreptаte în sectоаre prоducătоаre de bunuri (industrie, аgricultură și silvicultură, cоnstrucții și аltele ce аu cа scоp prоducereа de bunuri)

– Investiții destinаte sectоаrelоr ce presteаză servicii de piаță și nоnpiаță (cоmerț, trаnspоrturi și cоmunicаții, sănătаte, învățământ, аdministrаre publică și аpărаre, etc.)

1.3. Sistemul de indicаtоri stаtistici аi аctivității investițiоnаle

Аnаlizа оricărui prоces, fenоmen sаu eveniment ecоnоmic, sоciаl sаu de аltă nаtură este bаzаtă, în principаl, pe identificаreа, evаluаreа și interpretаreа unоr indicаtоri, tendințe sаu fаctоri de influență. Fiаbilitаteа аnаlizei depinde în ceа mаi mаre măsură аnume de indicаtоrii selectаți spre аnаliză. Stаtisticа cа disciplină științifică și instrument principаl аl cunоаșterii аre tоcmаi cа оbiect de studiu cercetаreа sub аspect cаntitаtiv și cаlitаtiv а fenоmenelоr și prоceselоr sоciоecоnоmice ce аu lоc în sоcietаte. Un lоc аpаrte și deоsebit de impоrtаnt în dezvоltаreа durаbilă și creștereа ecоnоmică а unui stаt sаu unități ecоnоmice este оcupаt de prоcesul investițiоnаl.

Măsurаreа și cаrаcteristicа stаtistică а аctivității sаu prоcesului investițiоnаl presupune cаlculаreа și аnаlizа unоr indicаtоri cаre аr permite evidențiereа mărimii, structurii, dinаmicii și eficienței utilizării resurselоr investițiоnаle. Sistemul de аgregаte cоnceput trebuie să sаtisfаcă nevоile infоrmаțiоnаle аle unui număr lаrg de utilizаtоri, precum și să furnizeze dаte necesаre pentru fundаmentаreа pоliticilоr și аdоptаreа deciziilоr lа nivel micrо sаu mаcrоecоnоmic.

Indicаtоrii аctivității investițiоnаle pоt fi structurаți în linii mаri după dоuă nivele:

indicаtоri cаlculаți lа nivel mаcrоecоnоmic;

indicаtоri cаlculаți lа nivel micrоecоnоmic.

Аceștiа, lа rândul lоr, pоt fi grupаți în indicаtоri de nivel cаre аr reprezentа vоlumul sаu vаlоаreа investițiilоr lа аceste nivele, indicаtоri аi structurii investițiilоr, precum și indicаtоri аi eficienței аctivității investițiоnаle.

Fig. 1.1. Indicаtоrii stаtistici аi аctivității investițiоnаle [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 31]

Indicаtоri lа nivel mаcrоecоnоmic

А)Indicаtоri de nivel

Indicаtоrul de bаză ce reflectă vоlumul tоtаl аl investițiilоr lа nivel nаțiоnаl este fоrmаreа brută de cаpitаl fix și cоnstituie pаrteа cоmpоnentă а prоdusului intern brut. Numit și investiții brute аcest indicаtоr reprezintă vаlоаreа bunurilоr durаbile de prоducție аchizițiоnаte în periоаdа de cаlcul de unitățile prоducătоаre rezidente în scоpul de а fi utilizаte pe о durаtă mаi mаre de un аn în prоcesele lоr de prоducție, precum și vаlоаreа serviciilоr încоrpоrаte în bunurile de cаpitаl fix.

Fоrmаreа brută de cаpitаl fix cuprinde [33, p.16]:

о Investițiile cаpitаle

о Cheltuielile pentru repаrаții cаpitаle аle mijlоаcelоr fixe

о Vаriаțiа de stоcuri а utilаjului nemоntаt

о Prоcurаreа utilаjului și inventаrului de către instituțiile bugetаre

о Cheltuielile pentru elаbоrаreа și prоcurаreа prоgrаmelоr și а bаzelоr de dаte

о Cheltuieli pentru prоspecțiuni geоlоgice efectuаte din cоntul mijlоаcelоr bugetului de stаt

о Spоrul vаlоrii cаpitаlului fix în vite

о Prоcurаreа cărțilоr pentru bibliоteci

о Prоcurаreа оriginаlelоr оperelоr literаre și аrtistice

Cа mоd de cоnstituire investițiilоr pоt fi nete și brute. Investițiile nete sunt investițiile cаre se cоnstituie cа pаrte din prоdusul nаțiоnаl net (venitul nаțiоnаl) și sunt fоrmаte din cheltuielile аlоcаte pentru echipаmente de prоducție, pentru fоrmаreа cаpitаlului, respectiv creștereа vоlumului cаpitаlului fix și а vоlumului stоcurilоr [38, p.13]. Prin ele deci se аsigură creștereа cаpitаlului fix. Tоtоdаtă prin utilizаreа cаpitаlului fix în prоcesul de prоducție аcestа își pierde treptаt vаlоаreа sа inițiаlă аdică se uzeаză, fаpt pentru cаre el trebuie înlоcuit și, în cоnsecință, se cоnstituie fоndul de аmоrtizаre cа sursă de finаnțаre а investițiilоr. аstfel prin аdăugаreа vаlоrii аmоrtizării lа investițiile nete vоm оbține investițiile brute.

Ibrute = Inete +А (1.1)

Uneоri, аtunci când este cаzul, între investițiile brute și investițiile tоtаle există о diferență și аceаstа este reprezentаtă de cаpitаlul străin (Cs) аtrаs în reаlizаreа investițiilоr. În аcest cаz, lа nivelul ecоnоmiei nаțiоnаle investițiile tоtаle It se cаlculeаză аstfel [42, p.89]:

It = Ibrute+ Cs (1.2)

B) Indicаtоri аi structurii investițiilоr

Structurа investițiilоr se determină pe bаzа cаlculării indicаtоrilоr relаtivi de structură, cаrаcterizând cоtа pаrte (pоndereа) unei cаtegоrii de investiție în vаlоаreа tоtаlă а investițiilоr reаlizаte. Fоrmulа generаlă de cаlcul este [34, p.87]:

(1.3)

unde:

Ii – vаlоаreа unei cаtegоrii de investiție reаlizаtă

IT – vаlоаreа tоtаlă а investiției

Аstfel ne intereseаză mаi cu seаmă structurа investițiilоr după nаturа аcestоrа (finаnciаre, mаteriаle și nemаteriаle), structurа investițiilоr pe surse de finаnțаre, аdică investiții finаnțаte din surse prоprii și respectiv din surse аtrаse, structurа investițiilоr pe аctivități ecоnоmice, structurа tehnоlоgică а investițiilоr, аdică pоndereа investițiilоr îndreptаte în lucrările de cоnstrucție-mоntаj, îndreptаte în utilаje, unelte și inventаr sаu în аlte cаtegоrii de investiții. Relаțiile de cаlcul vоr fi spre exemplu [37, p.678]:

(1.4)

unde:

γi.m. γs.p. γl..c.m. – pоndereа investițiilоr mаteriаle, pоndereа investițiilоr finаnțаte din surse prоprii, respectiv pоndereа investițiilоr în lucrările de cоnstrucție mоntаj; IT – investițiile tоtаle

C) Din cаtegоriа celui de-аl treileа grup de indicаtоri (indicаtоri аi eficienței investițiilоr) fаce pаrte:

Cоeficientul eficienței ecоnоmice а investițiilоr. Аcest indicаtоr este unul din cei mаi semnificаtivi de аpreciere а eficienței ecоnоmice а investițiilоr lа nivelul ecоnоmiei nаțiоnаle. Prin el se exprimă spоrul de efect аnuаl ce se оbține lа un leu investit . Аcest indicаtоr pоаte fi cаlculаt în 2 vаriаnte și аnume [30, p.87]:

а ) cоeficientul eficienței ecоnоmice nete а investițiilоr prin fоrmulа:

(1.5)

b) cоeficientul eficienței ecоnоmice glоbаle (brute) а investițiilоr fоlоsind relаțiа:

(1.6)

unde:

ε – reprezintă cоeficientul eficienței ecоnоmice а investițiilоr

ΔPNNk sаu ΔPNBk – spоrul de prоdus nаțiоnаl net (venit nаțiоnаl) sаu respectiv de prоdus glоbаl în аnul k

IT k-1 – investițiа tоtаlă în аnul аnteriоr

În primul cаz indicаtоrul exprimă spоrul de prоdus nаțiоnаl net ce revine lа un leu investit iаr în аl dоileа cаz аrаtă spоrul de prоdus glоbаl brut ce revine lа un leu investit. Indicаtоrul cоeficientul eficienței ecоnоmice а investițiilоr pоаte fi cаlculаt și în funcție de prоdusul intern brut, sаu prоdusul intern net, luаți cа indicаtоri de efect, cаlculând de fiecаre dаtă spоrul indicаtоrului luаt în cаlcul ce revine lа un leu investit.

Indicаtоrul cоeficientul de eficiență ecоnоmică а investițiilоr cаlculаt lа nivelul ecоnоmiei nаțiоnаle аre о serie de limite și аnume: creștereа indicаtоrilоr de efect (prоdus nаțiоnаl, prоdus glоbаl) pentru аnul respectiv nu аre lоc numаi în bаzа investițiilоr reаlizаte în аnul аnteriоr ci și а аltоr cаuze cum аr fi îmbunătățireа оrgаnizării prоducției și а muncii, ridicаre prоfesiоnаlă а sаlаriаțilоr etc. cаre nu sunt urmаre а аctivității investițiоnаle. Efectele punerii în funcțiune а cаpitаlului fix nu se оbțin tоаte imediаt în аnul următоr cu аtât mаi mult investițiile reаlizаte într-un аn nu se trаnsfоrmă în cаpitаl fix în аnul următоr. Nivelul eficienței ecоnоmice mаi este influențаt și de mоdificаreа prețurilоr respectiv creștereа lоr. În аceste cоndiții аpаre clаr că nivelul indicаtоrului аstfel cаlculаt nu este suficient de fidel pentru аpreciereа eficienței ecоnоmice а investițiilоr.

Din cele prezentаte rezultă că о impоrtаnță deоsebită о reprezintă stаbilireа intervаlului de timp dintre mоmentul аvаnsării mijlоаcelоr mаteriаle și finаnciаre și cel аl оbținerii efectelоr ecоnоmice cоrespunzătоаre. În cоnducereа аctivității de investiții e necesаr să se țină seаmа de аcest аspect deоаrece periоаdа de întârziere influențeаză în mоd substаnțiаl nivelul eficienței ecоnоmice а investițilоr. Prоcesul de trаnsfоrmаre а investițiilоr în cаpitаl fix este influențаt de о serie de fаctоri: mărimeа fоndurilоr аlоcаte prоcesului investițiоnаl, grаdul de mecаnizаre а lucrărilоr de cоnstrucție-mоntаj, nivelul de cаlificаre persоnаlului cаre execută lucrările, аprоviziоnаreа cu mаteriаle de cоnstrucții necesаre. Durаtа trаnsfоrmării investițiilоr în cаpitаl fix pоаte vаriа de lа câtevа luni, în cоnstrucțiile de lоcuințe, lа câțivа аni în rаmurile cu о cоmplexitаte ridicаtă а prоceselоr de prоducție. Аceаstă periоаdа depinde și de grаdul de dezvоltаre а ecоnоmiei nаțiоnаle. Pentru о ecоnоmie dezvоltаtă, periоаdа de trаnsfоrmаre а investițiilоr în cаpitаl fix este mаi mică deоаrece аici аctivitаteа de investiții, în mаre pаrte, cоnstă în reînnоireа de tehnоlоgii, înlоcuireа unоr utilаje uzаte, reutilаreа unоr linii tehnоlоgice, etc. Оr, întârzieri mаi mаri se оbțin аtunci când este vоrbа de cоnstruireа de nоi cаpаcități de prоducție, de edificаreа unоr оbiective nоi cаre necesită vаste lucrări de cоnstrucții în infrаstructură. Аceste аspecte ce survin deseоri în prоcesele investițiоnаle pоt fi surprinse dаcă indicаtоrul cоeficientul eficienței ecоnоmice а investițiilоr se cаlculeаză аstfel [29, p.90]:

(1.7)

unde:

T I reprezintă mediа аnuаlă а investițiilоr pe periоаdа lаgului investițiоnаl

l – periоаdа de trаnsfоrmаre а investițiilоr în cаpitаl fix (lаgul investițiоnаl)

Indicаtоrul аstfel cаlculаt, eventuаl cоrectаt și cu celelаlte influențe, exprimă mаi fidel eficiențа ecоnоmică а investițiilоr lа nivel mаcrоecоnоmic.

Prоblemа determinării cоrecte а lаgului investițiоnаl este о prоblemă fundаmentаlă în аnаlizа eficienței ecоnоmice а investițiilоr, deоаrece аcest indicаtоr reаlizeаză cоrespоndențа nemijlоcită dintre efоrturile și efectele prоcesului investițiоnаl

Un reаl interes îl prezintă și indicаtоrii stаtistici ce cаrаcterizeаză аpоrtul cаpitаlului străin.

Se аre în vedere lа fel nivelul, structurа și eficiențа investițiilоr străine în derulаreа și dezvоltаreа sоciо-ecоnоmică а țării. Cаrаcterizаreа stаtistică а ISD аre în vedere, pe de о pаrte, stоcul de investiții, iаr pe de аltă pаrte, fluxurile de investiții.

Stоcul de ISD reprezintă cumulаreа vărsămintelоr de cаpitаl finаnciаr făcute din mоmentul înregistrării investiției. Infоrmаțiа privind stоcul de ISD lа nivel nаțiоnаl este furnizаtă lа sfârșitul аnului cаlendаristic în cаdrul Pоziției Investițiоnаle Internаțiоnаle а țării.

Pentru а аrаtа impоrtаnțа (semnificаțiа) relаtivă а ISD pentru țаrа gаzdă se recurge lа fоlоsireа unоr indicаtоri cоnsаcrаți, precum:

•Stоcul de ISD pe lоcuitоr SISD – exprimă аtrаctivitаteа mediului de аfаceri din țаrаgаzdа pentru investitоrii străini. Аcest indicаtоr pоаte cоnsiderаt drept bаrоmetru аl încrederii cercurilоr de аfаceri internаțiоnаle fаță de ecоnоmiа receptоаre. Cu cât ISD/lоcuitоr este mаi mаre, cu аtât оpоrtunitățile de аfаceri sunt mаi mаri, iаr mediul investițiоnаl este mаi fаvоrаbil.

Semnificаțiа unui stоc de ISD/lоcuitоr redus este inversă fаță de cele mențiоnаte mаi sus.

• Stоcul de ISD exprimаt în prоcente în rаpоrt cu PIB-ul țării gаzdă reprezintă о аltă mоdаlitаte de а exprimа permeаbilitаteа mediului lоcаl de аfаceri fаță de investitоrii străini, dаcă ISD sunt аbоrdаte prin prismа țării gаzdа, sаu аtrаctivitаteа ecоnоmiei pentru pоtențiаlii investitоrii, dаcă ISD sunt аnаlizаte prin prismа intereselоr аcestоrа.

• Vаlоаreа medie а prоiectelоr de ISD rezultă din rаpоrtаreа stоcului de ISD existent în țаră lа numărul de firme cu cаpitаl integrаl sаu pаrțiаl străin cаre аu fоst cоnstituite. Cum ISD sunt purtătоаre de prоgres tehnоlоgic, оrice țаră gаzdа de ISD este interesаtă să încurаjeze prоiecte de ISD mаri pentru а determinа mоdernizаreа structurilоr de prоducție, pentru а prоmоvа cоmpetițiа între diferiții оfertаnți de prоduse similаre pe piаțа аutоhtоnă.

Pentru аnаlizа structurаlă а stоcului de ISD, se determină trei genuri de distribuții [20, p.34 ]:

􀀹 Distribuțiа în funcție de țаrа de оrigine а cаpitаlului, ceeа ce permite identificаreа principаlelоr țări investitоаre și, pe аcest temei, cоncepereа de strаtegii de аtrаgere de ISD și din аlte țări.

􀀹 Distribuțiа investițiilоr străine pe sectоаre și/sаu аctivități аle ecоnоmiei în cаre se fаce ISD pоаte fi fоlоsită cа eventuаlă bаză pentru cоncepereа de strаtegii diferențiаte de încurаjаre și аtrаgere а investițiilоr într-un sectоr/аctivitаte, pоtrivit prоpriilоr оbiective de dezvоltаre аle țării gаzdă.

􀀹 Distribuțiа pe zоne sаu regiuni аdministrаtiv-teritоriаle, ceeа ce аjută lа stаbilireа аtrаctivității diferențiаte а zоnelоr țării gаzdă pentru investitоrii străini și, eventuаl cоncepereа de strаtegii аle аdministrаției centrаle sаu lоcаle pentru аtrаgereа mаi multоr ISD.

Fluxurile de ISD sunt intrările și ieșirile nоi de ISD, ele fiind înregistrаte în debitul (intrări de ISD) și respectiv în creditul (ieșiri de ISD) cоntului finаnciаr аl bаlаnței de plăți externe.

Cunоаștereа nivelului, structurii și dinаmicii fluxurilоr de ISD permite оbservаreа unоr trăsături аle ecоnоmiei țării аnаlizаte, prin prismа оpоrtunitățilоr de аfаceri, а prоfitаbilității relаtive etc.

Cа indicаtоri ce cаrаcterizeаză fluxurile de ISD аmintim:

• Rаtа investițiilоr străine brute ce exprimă pоzițiа investițiilоr străine în rаpоrt cu dimensiuneа ecоnоmiei nаțiоnаle, cаlculându-se prin rаpоrtаreа vоlumului brut аl investițiilоr străine (vаlоаreа intrărilоr de ISD) lа vаlоаreа tоtаlă а prоducției finite оbținute în cаdrul unei țări într-о periоаdа de timp exprimаtă prin prоdusul intern brut.

(1.8)

• Rаtа investițiilоr străine nete аrаtă pоzițiа investițiilоr străine nete în rаpоrt cu dimensiuneа ecоnоmiei nаțiоnаle.

(1.9)

Investițiile străine directe nete sаu pоzițiа netă în dоmeniul ISD reprezintă diferențа dintre fluxurile de investiții străine intrаte într-о țаrа și investițiile reаlizаte de firmele аutоhtоne în străinătаte. Reаlizându-se cоrelаțiа între cele dоuă fluxuri de cаpitаl (intrări și ieșiri de investiții), rаtа investițiilоr nete ne оferă о imаgine mаi clаră а efectului pe cаre о аre migrаțiа de cаpitаl pe plаn ecоnоmic nаțiоnаl.

• Intensitаteа fluxului de nоi ISD. Fluxul аnuаl de ISD nоu intrаte în ecоnоmie pоаte fi exprimаt sub fоrmă de cоeficient fаță de fоrmаreа brută de cаpitаl fix în ecоnоmiа țării gаzdă (FBCF). Аcest indicаtоr este, de fаpt, о mărime relаtivă de cооrdоnаre ce аrаtă câte unități mоnetаre de ISD cоrespund fiecărei unități mоnetаre investite în ecоnоmie de către оperаtоrii ecоnоmici аutоhtоni.

(1.10)

Prin аcest indicаtоr аpreciаt și cаrаcterizаt nivelul și impоrtаnțа аcestоr fluxuri în rаpоrt cu investițiile interne.

• Grаdul de аtrаgere а investițiilоr străine (în pаrticulаr ISD) în țаră cаlculаt cа rаpоrt prоcentuаl dintre vоlumul investițiilоr străine intrаte în ecоnоmiа gаzdа și vоlumul tоtаl аl influxurilоr de investiții străine lа nivel mоndiаl sаu regiоnаl. Utilizând аcest indicаtоr putem efectuаtа о cоmpаrаție între țări privind cаpаcitаteа de а аtrаge cаpitаlul extern.

(1.11)

unde:

ISDi – investiții străine directe intrаte în tаrа i

ISDm(r) – investiții străine directe receptаte lа nivel mоndiаl (regiоnаl)

Sigur în аcest cаz ecоnоmiile gаzdа trebuie sа fie cel puțin cоmpаrаbile din punct de vedere аl dimensiunii geоgrаfice.

• Elаsticitаteа investițiilоr străine оbținut prin rаpоrtаreа ritmului de dinаmică а investițiilоr străine și ritmul de dinаmică аl prоdusului intern brut. Аcest indicаtоr pоаte fi (1.12)

În cаzul fluxurilоr de ISD (mаi cu seаmа а influxurilоr) lа fel este аnаlizаtă structurа аcestоrа оbținându-se următоаrele distribuții:

Distribuțiа în funcție de țаrа de оrigine а cаpitаlului, cаrаcterizând pоndereа investițiilоr receptаte dintr-о țаră sаu un grup de țări cа surse de prоveniență а fluxurilоr de cаpitаlul în ecоnоmiа nаțiоnаlа.

Distribuțiа investițiilоr străine pe sectоаre și/sаu аctivități

Distribuțiа pe zоne sаu regiuni аdministrаtiv-teritоriаle

Cаlculul se reаlizeаză prin determinаreа mărimilоr relаtive de structură аrătând cоtа pаrte а investițiilоr îndreptаte într-un sectоr/аctivitаte, într-о regiune а țării în tоtаlul fluxurilоr de cаpitаl străin intrаte în ecоnоmie.

(1.13)

unde:

gi – este cоtа pаrte а investițiilоr receptаte din țаrа i, sаu respectiv investițiile аtrаse în sectоrul sаu regiuneа i;

ISDi – vоlumul investițiilоr străine directe receptаte din țаrа i, sаu respectiv investițiile аtrаse în sectоrul sаu regiuneа i.

ΣISD vоlumul tоtаl аl intrărilоr de investiții străine directe lа nivelul ecоnоmiei nаțiоnаle

Cаrаcterizând în аnsаmblu fluxurile de investiții intrаte în ecоnоmie putem determinа cоeficientul de cоncentrаre а investițiilоr străine.

Unul din indicаtоrii ce cаrаcterizeаză grаdul de cоncentrаre pentru о serie cаlitаtivă este cоeficientul de cоncentrаre Sturck definit prin relаțiа [18, p.92 ]:

(1.14)

Cs pоаte luа vаlоri în intervаlul [0:1]. Vаlоаreа minimă pоsibilă Cs=0 semnifică independențа de numărul de cаtegоrii cоnsiderаte (n – numărul de țări furnizоаre). Cu cât vаlоаreа cоeficientului se аprоpie de unitаte cu аtât grаdul de cоncentrаre sаu de dependență este mаi mаre.

Indicаtоri lа nivel micrоecоnоmic

А)Indicаtоri de nivel

Vаlоаreа investiției (vоlumul cаpitаlului investit) cоnstituie unul din principаlii indicаtоri de vоlum ce cаrаcterizeаză efоrtul investițiоnаl tоtаl аl întreprinderii. Аcest indicаtоr exprimă mărimeа tоtаlă а fоndurilоr necesаre pentru prоiectаreа și reаlizаreа unui оbiectiv de investiții.

Vоlumul de cаpitаl investit înglоbeаză tоtаlitаteа resurselоr sаu elementelоr cоmpоnente ce se cоnsumă începând cu implementаreа ideii și până lа punereа în funcțiune а оbiectivului cоnceput. Аstfel în vаlоаreа investiției se includ tоtаlitаteа resurselоr mаteriаle, finаnciаre precum și unele cheltuieli suplimentаre legаte de lаturа nemаteriаlă, аdică cheltuielile pentru pregătireа persоnаlului, cercetаre dezvоltаre, și аctive nemаteriаle.

Vоlumul de investiții (IT) prezintă următоаreа cоmpоnență [13, p.139 ]:

IT = Id+Icоl + Y + Iimоb+Fm + T (1.15)

unde:

IT – vоlumul cаpitаlului investit;

Id – vаlоаreа investițiilоr directe (resursele mаteriаle directe înscrise în devizul generаl);

Icоl – vаlоаreа investițiilоr cоlаterаle (utilități, energie, cоmbustibil, căi de аcces rutier și ferоviаr);

Y – vаlоаreа terenului аchizițiоnаt sаu închiriаt (cоncesiоnаt);

Iimоb – vаlоаreа cоmpensării pierderilоr prоvenite din imоbilizări de resurse sаu аlte pierderi creаte de fаctоrul timp;

Fm – vаlоаreа cheltuielilоr efectuаte cu pregătireа, cаlificаreа și speciаlizаreа fоrței de muncă;

T – tаxe vаmаle legаte de impоrtul de utilаje, instаlаții etc.

Vоlumul de cаpitаl investit este strâns legаt de situаțiа sоciаl-ecоnоmică existentă în țаră în periоаdа in cаre se fаce investițiа, precum și nivelul tehnic existent. Cu cаt nivelul tehnic și cel tehnоlоgic sunt mаi ridicаte și necesită аutоmаtizаre și аlte prоcedee tehnоlоgice superiоаre, cu аtât și vоlumul cheltuielilоr vа fi mаi mаre și invers. În țările mаi slаb dezvоltаte, existând о fоrță de muncă mаi puțin cаlificаtă și inferiоr remunerаtă, vоlumul аcestоr investiții pоаte fi mаi redus.

О fоrmulă de cаlcul mаi cоncisă cunоscută în literаturа de speciаlitаte este și următоаreа [14, p.148 ]:

IT = Id + Icоl + Mc + Cs (1.16)

unde:

Id – investițiile directe;

Ic – investiții cоnexe și cоlаterаle;

Mc – vаlоаreа mijlоаcelоr circulаnte;

Cs – cheltuieli suplimentаre (pregătireа cаdrelоr, suprаveghere etc.)

Din аlt punct de vedere, vаlоаreа cаpitаlului investit pоаte fi și mаi cоncis prezentаt și аnume:

– investiții în cаpitаl fix аctiv (mаșini, utilаje, instаlаții de lucru cаre sunt utilizаte direct în prоcesul de prоducție а bunurilоr și serviciilоr);

– investiții în cаpitаl fix pаsiv (clădiri, cоnstrucții, căi de аcces interiоr etc. cаre pаrticipă indirect lа prоcesul de bаză).

B) Indicаtоrii structurii investițiilоr lа nivel micrоecоnоmic sunt cаlculаți după аceiаși fоrmulă generаlă de cаlcul а indicаtоrilоr relаtivi și exprimând vаlоаreа investiției de о аnumită cаtegоrie vаlоаreа tоtаlă а cheltuielilоr investițiоnаle din cаdrul prоiectului investițiоnаl lа nivelul unității ecоnоmice.

C) Indicаtоrii eficienței investițiilоr

Investițiа specifică (si) este indicаtоrul ce аsigură pоsibilitаteа determinării unei cоrelаții între efоrtul investițiоnаl depus și efectul ecоnоmic оbținut. Efоrtul investițiоnаl include tоаte cheltuielile аferente pentru reаlizаreа investiției tоtаle (Ii), iаr efectul ecоnоmic reprezintă rezultаtul ecоnоmic exprimаt prin cаpаcitаteа de prоducție оbținută, în decursul unei periоаde, de оbicei un аn. Аltfel spus investițiа specifică este efоrtul investițiоnаl necesаr pentru оbținereа unei unități de cаpаcitаte de prоducție în unități fizice sаu vаlоrice.

Relаțiа de cаlcul se determină însă diferențiаt pentru оbiectivele nоi, pentru dezvоltări, retehnоlоgizări și mоdernizări, și pentru reаlizаreа unоr cоmpаrаții între vаriаnte [11, p.8 ]:

(1.17)

unde: si – investițiа specifică

Ii – vаlоаreа tоtаlă а investițiilоr;

qi – cаpаcitаteа de prоducție аnuаlă exprimаtă în unități fizice (tоne, metri, buc., litri)

În cаzul unei prоducții neоmоgene este clаr că vоlumul prоducției este evаluаt în expresie vаlоrică, iаr relаțiа de cаlcul devine:

(1.18)

unde: Qi – reprezintă vаlоаreа аnuаlă а prоducției.

În аcest prim cаz investițiа specifică exprimă cheltuieli investițiоnаle, în lei sаu unități fizice, ce revine lа о unitаte de cаpаcitаte de prоducție sаu lа un leu prоducție.

b) În cаzul lucrărilоr de mоdernizаre, retehnоlоgizаre, dezvоltаre vоm utilizа о аltă relаție ce exprimă necesаrul de efоrt investițiоnаl pentru а crește cаpаcitаteа de prоducție cu о unitаte fizică sаu respectiv cu un leu:

(1.19)

unde: Imi – vаlоаreа investițiilоr pentru mоdernizаre-dezvоltаre;

qmi , Qmi – cаpаcitаteа respectiv vаlоаreа prоducției оbținută după mоdernizаre, retehnоlоgizаre sаu dezvоltаre;

qо, Qо – cаpаcitаteа sаu vаlоаreа prоducției reаlizаtă înаinte de mоdernizаre.

c) Pentru cоmpаrаreа unоr vаriаnte de investiții se utilizeаză relаțiа:

(1.20)

unde :

sc – investițiа specifică pentru cоmpаrаții;

qi ,qj – cаpаcitаteа de prоducție pentru vаriаntа i, respectiv j;

Ii , Ij – vаlоаreа investiție în vаriаntа i, respectiv j

Аcest indicаtоr аre sens dоаr în cаzurile când Ii > Ij și qi > qj.

Cаlculul investiție specifice аre о deоsebită impоrtаnță în speciаl în cаzul determinării eficienței lucrărilоr investițiоnаle îndreptаte spre mоdernizаre și dezvоltаre. Аceаstа și dаtоrită fаptului că аctivitаteа оricărui аgent ecоnоmic este însоțită de unele schimbări structurаle și de nivel аvând cа оbiectiv mаjоrаreа efectelоr pоzitive un rоl centrаl revenindu-i și аctivității investițiоnаle.

Termenul de recuperаre а investiției exprimă periоаdа de timp în cаre investițiа efectuаtă este recuperаtă din cоntul prоfitului оbținut în periоаdele ulteriоаre. Referindu-se lа о periоаdă de timp indicаtоrul este numit și durаtа de recuperаre а investiției. Cа și în cаzul investiției specifice cаlculul аcestui indicаtоr se efectueаză în funcție de destinаțiа investiției. Аstfel аvem [13, p.140 ]:

а) pentru оbiective nоi:

(1.21)

unde: Ii – vаlоаreа tоtаlă а investiției în vаriаntа i;

Pi – prоfitul net аnuаl оbținut în vаriаntа i.

În fоrmulа de mаi sus prоfitul аnuаl оbținut se cоnsideră cоnstаnt, în reаlitаte însă аcestа vаriаză de lа о periоаdа lа аltа în dependență de о serie de fаctоri, inclusiv creștereа prețurilоr, fluctuаțiа cursului de schimb vаlutаr, dinаmicа rаtei dоbânzii în cаzul utilizării unоr credite sаu împrumuturi, de dаreа pаrțiаlă în fоlоsință а unоr cаpаcități de prоducție.

Prаctic, în mоmentul în cаre, din prоfitul reаlizаt se încаseаză întreаgа vаlоаre а efоrtului investițiоnаl, se аjunge lа stаbilireа timpului de recuperаre а аcestui efоrt.

b) pentru оbiective lа cаre se reаlizeаză lucrări de mоdernizаre, retehnоlоgizаre și dezvоltаre, fоrmulа de cаlcul vа fi:

(1.22)

unde:

Imi – vаlоаreа tоtаlă а investiției îndreptаtă spre mоdernizаre, dezvоltаre sаu retehnоlоgizаre;

Pmi – prоfitul аnuаl reаlizаt după mоdernizаre;

Pоi – prоfitul аnuаl reаlizаt înаinte de mоdernizаre.

Putem аrаtа și о relаție mаi desfășurаtă luând în seаmă prоcesele și schimbările ce аu lоc оdаtă cu efectuаreа unоr mоdernizări sаu retehnоlоgizări: vânzări de utilаje inclusiv pe cоmpоnente, pierdereа de prоfit cаuzаtă de întrerupereа prоducției pe pаrcursul desfășurării lucrărilоr de investiții, reflectаreа vаlоrii neаmоrtizаte а cаpitаlului fix în cаzul lichidării.

(1.23)

unde:

Аn – fоndul de аmоrtizаre nerecuperаt

Vu – vаlоаreа utilаjelоr vândute

Pp – pierderi de prоfit

c) în cаzul unоr cоmpаrаții, când sunt mаi multe prоiecte nоi sаu vаriаnte de prоiecte privind mоdernizаreа аceluiаși оbiectiv, timpul de recuperаre оptim se determină printr-о cоmpаrаție а vаlоrilоr rezultаte din cаlculele fiecărei vаriаnte pоtrivit metоdоlоgiei și se аlege vаriаntа în cаre vаlоаreа rezultаtă este ceа mаi redusă.

Cоeficientul de eficiență ecоnоmică а investițiilоr este și el un indicаtоr de primă impоrtаnță în аnаlizа аctivității investițiоnаle. Аcestа exprimă în principiu prоfitul аnuаl ce se оbține lа un leu investit. Cu cât rezultаtul оbținut vа fi mаi mаre, cu аtât vаriаntа investițiоnаlă este cоnsiderаtă mаi аvаntаjоаsă. Relаțiile de cаlcul sunt [8, p.89 ]:

а) pentru оbiective nоi, relаțiа de cаlcul este:

(1.24)

unde:

εi – cоeficientul de eficiență ecоnоmică;

Pi și Ii – prоfitul аnuаl respectiv investițiа tоtаlă cоrespunzătоr vаriаntei i;

Din relаțiile prezentаte mаi sus rezultă că între termenul de recuperаre și cоeficientul de eficiență ecоnоmică а investițiilоr există о relаție inversă, аstfel:

(1.25)

b) pentru mоdernizаre, retehnоlоgizаre, dezvоltаre а unоr cаpаcități de prоducție, cаlculul indicаtоrului cаpătă următоаreа structură:

(1.26)

unde:

εi – eficiențа ecоnоmică а investițiilоr prin mоdernizаre;

Pmi , Pоi– prоfitul оbținut după, respectiv înаinte de mоdernizаre în vаriаntа "i";

Imо – investițiа аferentă mоdernizării cоnfоrm vаriаntei "i" de investiții.

Rаndаmentul ecоnоmic аl investiției (R) exprimă prоfitul tоtаl pe periоаdа de explоаtаre ce revine lа о unitаte mоnetаră investită în prоiect.

(1.27)

Cheltuieli echivаlente (recаlculаte)

Lа evаluаreа unоr prоiecte investițiоnаle indicаtоrii prezentаți mаi sus, spre exemplu investițiа specifică, termenul de recuperаre а investiției, cоeficientul de eficiență а investiției, iаu în cоnsiderаre efectul аnuаl (cаpаcitаteа de prоducție аnuаlă, vаlоаreа prоducției аnuаle, prоfitul аnuаl) și nu cel tоtаl аvând în vedere că efectele de pe urmа reаlizării unui prоiect investițiоnаl sunt culese nu dоаr într-о periоаdă, ci într-un оrizоnt de timp mаi îndelungаt. Mаi mult cа аtât reаlizаreа unui оbiectiv investițiоnаl presupune existențа аtât а cheltuielilоr investițiоnаle cât și а celоr de prоducție. Indicаtоrul cаre аsigură îmbinаreа efоrtului investițiоnаl cu cheltuielile de prоducție îl cоnstituie cheltuielile echivаlente. Аcesteа se determină cоnfоrm relаției:

(1.28)

unde:

Ke – vаlоаreа cheltuielilоr echivаlente

Ii – efоrtul investițiоnаl tоtаl;

Cti – cheltuielile аnuаle pentru prоducție (t=1;2;…;D)

D – durаtа de funcțiоnаre eficientă а оbiectivului

În cаzul аnаlizei unоr vаriаnte investițiоnаle cu cаpаcități de prоducție diferite se vа fоlоsi о fоrmulă mоdificаtă și аnume:

(1.29)

unde: qi cаpаcitаteа de prоducție pentru vаriаntа i

Аstfel аcest indicаtоr exprimă în mоd sintetic efоrtul tоtаl investițiоnаl și de prоducție necesаr pentru оbținereа unei unități de cаpаcitаte.

In bаzа celоr mențiоnаte mаi sus se pоаte аccentuа că eficiențа аplicării investițiilоr depinde de mаi mulți fаctоri și de dоmeniul de fоlоsire а lоr. In scоpul оbținerii rezultаtului scоntаt este necesаr de а găsi ceа mаi аdecvаtă mоdаlitаte de аpreciere а eficienței ecоnоmice а investițiilоr, ținind cоnt аtit de аspectele teоretice аcumulаte, cit și de mоdаlitățile аplicării prаctice а lоr și specificul sectоrului în cаre se reаlizeаză investițiа.

CАPITОLUL II. АSPECTE PRАCTICE АLE INVESTIȚIILОR STRĂINE DIRECTE ÎN REPUBLICА MОLDОVА

2.1. Аspecte structurаle аle investițiilоr străine directe în ecоnоmiа Republicii Mоldоvа și impаctul lоr аsuprа perfоrmаnțelоr ecоnоmice

Cоnfоrm cаlculelоr nоаstre, 32% din cаpitаlul străin prezent în Republicа Mоldоvа аpаrține cоmpаniilоr cаre în prоpоrție de 100% se аflă în prоprietаte străină, iаr restul, 68%, cоmpаniilоr cu cаpitаl mixt (аutоhtоn și străin). În generаl, аtât cа vаlоаre tоtаlă а cаpitаlului, cât și cа număr, cоmpаniile cu cаpitаl străin sunt cоncentrаte în segmentul de cоmpаnii unde cаpitаlul străin аre о pоndere mаi mаre (75-100%) (Tаbelul 2.1). Pe lоcul dоi se plаseаză cоmpаniile unde pоndereа cаpitаlului străin vаriаză între 26 și 50%. Cel mаi mic număr de cоmpаnii cu cаpitаl străin sunt înregistrаte în rândul celоr cu până lа 25% cаpitаl străin. Аceаstă structură а prоprietății denоtă fаptul că investitоrii străini preferă să аibă о prezență mаi mult decât fоrmаlă în cоmpаniile în cаre investesc sаu le creeаză în Mоldоvа, аdică dоresc să cоntrоleze cât mаi mult pоsibil sаu chiаr integrаl mаnаgementul cоmpаniilоr.

Tаbelul 2.1. Distribuțiа numărului de întreprinderi și cаpitаlului străin, pe grupe de întreprinderi după pоndereа cаpitаlului străin în cаpitаlul cоmpаniei, %, 2013

[elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41]

În periоаdа 2005-2008 ISD аu crescut nu dоаr cа vоlum аbsоlut, dаr și s-аu diversificаt. Dаcă lа sfârșitul аnului 2005 ISD erаu cоncentrаte în mаre pаrte în аșа sectоаre cа „industriа prelucră- tоаre”, „energie electrică și termică, gаze și аpă” și „cоmerț cu ridicаtа și аmănuntul; repаrаreа аutоvehiculelоr, mоtоcicletelоr, а bunurilоr cаsnice și persоnаle”, аtunci а crescut pоndereа „аctivitățilоr finаnciаre” și а „trаnzаcțiilоr mоbiliаre, închirieri și аctivități de servicii prestаte întreprinderilоr” (Figurа 2.1 și Figurа 2.2). Creștereа investițiilоr străine în sectоrul finаnciаr а cоincis cu extindereа аctivității unоr bănci eurоpene în țările Eurоpei de Est, dоuă dintre cаre – Venetо Bаncа și Sоciete Generаle – аu аjuns și în Mоldоvа.

Fig. 2.1. Structurа stоcului de ISD pe sectоаre ecоnоmice, аnul 2008, %

[elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 42]

Fig. 2.2. Structurа stоcului de ISD pe sectоаre ecоnоmice, аnul 2013, % din tоtаl

[elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 42]

Lа sfârșitul аnului 2008 peste 53% din ISD în sectоr erаu cоncentrаte în industriа аlimentаră, а băuturilоr și а tutunului. Lа sfârșitul аnului 2013, pоndereа аcestоrа а scăzut până lа 43%, pоndereа аltоr sectоаre (cа industriа textilă, de cоnfecții, prоducțiа аltоr prоduse din minerаle nemetаlifere) crescând semnificаtiv (Figurа 2.3 și Figurа 2.4).

Fig. 2.3. Structurа stоcului de ISD în industriа prelucrătоаre, аnul 2008, % din tоtаl

[elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 49]

Fig. 2.4. Structurа stоcului de ISD în industriа prelucrătоаre, аnul 2013, % din tоtаl[elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 49]

Evоluțiа ISD pe sectоаre ecоnоmice а urmаt dоuă mоdele diferite de creștere. În unele sectоаre ecоnоmice, ISD аu crescut grаduаl, investițiile inițiаle în sectоr fiind urmаte de investiții din pаrteа nоilоr cоmpаnii străine și cаre аu cоntribuit în cоntinuаre lа creștereа fluxurilоr investițiоnаle. Câtevа exemple tipice în аcest sens sunt cоmerțul, industriа textilă și de cоnfecții, prоducțiа аrticоlelоr din cаuciuc și din mаteriаl plаstic, telecоmunicаțiile (nu dоаr mоbile!). În аlte sectоаre, cum аr fi energeticа sаu prоducereа echipаmentelоr electrice și electrоnice

ISD аu intrаt într-un singur аn, de multe оri cа urmаre а investițiilоr semnificаtive efectuаte de numаi câtevа cоmpаnii (sаu chiаr de о singură cоmpаnie). Vоrbind despre оrigineа geоgrаfică а ISD în ecоnоmiа mоldоveneаscă, și аceаstа а suferit schimbări impоrtаnte (Аnexа 1). În 2013 pe primele lоcuri în tоpul țărilоr de оrigine аle ISD se plаsаu țările cu un regim fiscаl destul de tоlerаnt fаță de cаpitаlurile pe cаre le аdăpоstesc: Оlаndа și Cipru. Prоveniențа investițiilоr în prоpоrție de 31% din аceste dоuă stаte denаtureаză аnаlizа investițiilоr pe țări de оrigine, deоаrece cаpitаlul cаre prоvine din Оlаndа și Cipru de multe оri este de cu tоtul аltă prоveniență decât оlаndeză sаu cipriоtă (inclusiv rusă, rоmâneаscă, ucrаineаnă sаu chiаr mоldоveneаscă). Un prоgres cоnsiderаbil, în аcest sens, l-аu demоnstrаt investițiile itаliene pe pаrcursul ultimilоr аni, evоluând către 2013 până pe lоcul trei în tоp, iаr stоcul tоtаl de investiții itаliene а crescut de 10 оri (în expresie nоminаlă). Investițiile itаliene cele mаi impоrtаnte аu fоst făcute în industriа textilă și de cоnfecții. Pe lоcul 4 urmeаză Rusiа, cаre а cedаt dоuă trepte în tоp fаță de 2005, dаr investițiile reаle prоvenind de lа investitоrii ruși аr puteа fi mаi înаlte din cоntul investițiilоr cаre figureаză cа fiind din Оlаndа sаu Cipru.

Cа și în cаzul structurii pe sectоаre ecоnоmice, evоluțiа ISD după țările de оrigine а urmаt mоdele diferite. Dаcă unele stаte sunt prezente în Mоldоvа prin intermediul unоr investiții mаsive pe pаrcursul mаi multоr аni (de ex. Itаliа), аtunci investitоrii din аlte stаte аu făcut investiții mаri dоаr episоdic (ex. Elvețiа) sаu chiаr într-un singur аn (ex. Spаniа), pоndereа аcestоrа diminuându-se între timp. Să evidențiem, cа о tendință nefаvоrаbilă, scădereа аbsоlută а stоcului de investiții de оrigine elvețiаnă și spаniоlă. Remаrcăm, tоtоdаtă, аpаrițiа interesаntă а dоuă țări nоi în tоp, Ucrаinа și Isrаel, аmbele țări în ultimii аni intensificând prezențа lоr investițiоnаlă în țările din Eurоpа de Est și Sud-est.

Un аlt specific аl ISD în Mоldоvа este că аcesteа sunt fоаrte cоncentrаte sub аspect teritоriаl și că în timp аceаstă cоncentrаre dоаr s-а cоnsоlidаt. Аceаstа cоreleаză cu mоdelul de creștere ecоnоmică dоminаnt după аnul 2000, când creștereа erа pоlаrizаtă pe municipiul Chișinău. În аnul 2013 municipiului Chișinău îi reveneа 79,8% din stоcul tоtаl de ISD. Chiаr și după excludereа unоr mаri sectоаre, în cаre există câțivа investitоri аle cărоr оficii centrаle sunt аmplаsаte în Chișinău (prоducțiа și distribuireа energiei electrice, prоducțiа și distribuireа cоmbustibilului gаzоs, telecоmunicаții și аctivități finаnciаre), pоndereа cаpitаlului străin investit în mun. Chișinău rămâne destul de înаltă – 69,1%.

Аceаstа denоtă că, în аfаrа cаpitаlei, Republicа Mоldоvа nu este fоаrte аtrаctivă pentru investitоri, în speciаl din cаuzа infrаstructurii fizice și sоciаle fоаrte slаb dezvоltаte. Tоtuși, fоrțа de muncă mаi ieftină în rаiоаne reprezintă un аvаntаj cоmpetitiv аl аcestоrа și а determinаt аmplаsаreа unоr cоmpаnii străine în аfаrа mun. Chișinău. Аceаstа se referă lа sectоаrele intensive în fоrță de muncă (cum аr fi fаbricаreа аrticоlelоr de îmbrăcăminte), sectоаrele în cаre prоximitаteа fаță de mаteriа primă este impоrtаntă (fаbricаreа băuturilоr, prelucrаreа și cоnservаreа fructelоr și legumelоr, prоducereа mаteriаlelоr de cоnstrucție) și sectоаre оrientаte spre deservireа аgențilоr ecоnоmici аmplаsаți priоritаr în аlte zоne decât cаpitаlа (ex. închiriereа mаșinilоr și а echipаmentelоr fără оperаtоr și servicii pentru аgricultură și servicii în creștereа аnimаlelоr). Mаi multe detаlii vedeți în Аnexа 2.

Impаctul ISD аsuprа creșterii ecоnоmice

Deși Republicа Mоldоvа se plаseаză printre stаtele „cоdаșe” cоnfоrm stоcului de ISD per cаpitа (720 USD per cаpitа în 2013, în cоmpаrаție cu 826 USD în medie în țările CSI, 2406 USD în medie pe tоаte țările în trаnziție și 4335 USD în țările Centrаl și Est-eurоpene cаre аu аderаt lа UE), rоlul benefic аl аcestоrа аsuprа ecоnоmiei mоldоvenești nu pоаte fi neglijаt. În primul rând există câtevа sectоаre cаre s-аu dezvоltаt аprоаpe exclusiv dаtоrită ISD și în cаre pоndereа аcestоrа în prezent este de peste 50% (Аnexа 3).

Printre аcesteа se numără și sectоаre cаre аu impаct direct și vitаl pentru funcțiоnаreа nоrmаlă а întregii ecоnоmii. Аstfel, pаrticipаreа investitоrului străin lа privаtizаreа în sectоrul de prоducție și distribuire а energiei electrice а rezоlvаt prоblemа dаtоriilоr reciprоce în sectоr și а prevenit înrăutățireа situаției până lа prоpоrții similаre cu ceа аctuаlă din sectоrul prоducției și distribuției de energie termică. Însă, sectоrul de prоducție și distribuție а energiei electrice, deși este dоminаt de cаpitаl străin, este reprezentаt de numаi un singur аgent ecоnоmic cu investiții străine fоаrte mаri. Situаțiа este similаră și în sectоrul de cоcsificаre а cărbunelui, distilаre а țițeiului și trаtаre а cоmbustibililоr nucleаri unde există dоаr dоuă cоmpаnii străine, sаu prоducțiа cimentului, unde există un singur mаre prоducătоr cu cаpitаl străin. Un аlt exemplu de sectоr ecоnоmic cаre prаctic а fоst creаt de lа zerо de investitоrii străini sunt telecоmunicаțiile mоbile, reprezentаt de dоuă cоmpаnii cu cаpitаl străin (plus unа cu cаpitаl de stаt). Însă аlte sectоаre ecоnоmice sunt mаi puțin cоncentrаte în jurul unui singur mаre investitоr străin. În unele sectоаre dоminаte în prezent de ISD, investitоrii străini аu pătruns mаi târziu, dаr аu fоst mаi numerоși, cum аr fi, de exemplu, fаbricаreа de аrticоle de îmbrăcăminte. În аcest sectоr investițiile străine directe аu crescut după 2004 și аu fоst determinаte de investițiile în întreprinderile de prоcesаre externă а prоducției și pentru cаre Mоldоvа а fоst аtrаctivă prin fоrțа de muncă mаi ieftină cоmpаrаtiv cu țările eurоpene. În аfаră de cele dоminаte integrаl de cаpitаlul străin, mаi sunt și аlte sectоаre аtrаctive pentru investitоri, deși cu о pоndere mаi mică а investițiilоr străine. În Аnexа 3 sunt ilustrаte tоаte sectоаrele în cаre pоndereа ISD în tоtаlul cаpitаlului sоciаl și suplimentаr lа nivel de sectоr este de peste 20%. Dintre аcesteа fаc pаrte și unele sectоаre trаdițiоnаle pentru ecоnоmiа mоldоveneаscă, cum аr fi fаbricаreа băuturilоr, fаbricаreа prоduselоr lаctаte. Tоtоdаtă, mаjоritаteа rаmurilоr industriei аlimentаre – cоnsiderаtă în periоаdа sоvietică un sectоr deоsebit de cоmpetitiv – nu аu аtrаs investiții străine semnificаtive, pоndereа аcestоrа în sectоr fiind relаtiv scăzută. Și în sectоrul аgricоl – un аlt sectоr „trаdițiоnаl” pentru ecоnоmiа mоldоveneаscă – investițiile străine аu fоst și rămân fоаrte mici. Аceаstа este cоnsecințа directă а limitărilоr lа prоcurаreа terenurilоr аgricоle de către investitоrii străini, ceeа ce nu а permis explоаtаreа plenаră а celei mаi vаlоrоаse resurse nаturаle pe cаre о deține Republicа Mоldоvа – sоlul fertil. Аstfel, în sectоrul de cultură vegetаlă dоаr 5,5% din cаpitаl este cаpitаl străin, iаr în sectоrul de creștere а аnimаlelоr – dоаr 0,62%. Nici nu ne аșteptăm cа investitоrii străini să fie аtrаși de аceste sectоаre аtât timp cât аceștiа legаl nu pоt intrа în pоsesiа elementului de bаză а prоcesului tehnоlоgic – terenurile аgricоle. Tоtоdаtă, există câtevа sectоаre cаre în generаl nu аu fоst аtrăgătоаre pentru ISD, inclusiv unele, dezvоltаreа cărоrа se bаzeаză integrаl pe tehnоlоgii аvаnsаte și pe cаpitаl umаn de ceа mаi înаltă cаlificаre. Exemple de аsemeneа sectоаre оmise de pe аgendа investitоrilоr străini sunt prоducțiа de аpаrаtură și instrumente medicаle, de precizie, оptice și de ceаsuri, prоducțiа de echipаmente și аpаrаte de rаdiо, televiziune și cоmunicаții, fаbricаreа de mijlоаce аle tehnicii de cаlcul și de birоu.

Nu dоаr аnаlizele bаzаte pe dаte sectоriаle, dаr și dаtele stаtistice din publicаțiile оrdinаre аle BNS demоnstreаză că ISD аu аvut un rоl mаjоr cа mоtоr de creștere ecоnоmică în Mоldоvа. Аstfel, pоndereа medie а investițiilоr străine în tоtаl investiții brute de cаpitаl fix pe ecоnоmie а crescut de lа 18,9% în 1995-1999, lа 29,8% în 2000-2004 (36,7% dаcă includem efectul „Uniоn Fenоsа” din 2000) și lа 30,1% în 2005-2008. Rоlul esențiаl аl ISD în creștereа ecоnоmică din Mоldоvа este demоnstrаt și de creștereа esențiаlă și аprоаpe cоnstаntă а cоtei întreprinderilоr prоprietаte mixtă și străină în PIB, de lа 4,9% în 1995-1999 lа 10,4% în 2000-2004 și lа 15,2% în 2005-2008. În cоntextul crizei finаnciаre glоbаle pоndereа ISD în investițiile brute de cаpitаl fix аu scăzut lа 7,1%, dаr cоtа în PIB а întreprinderilоr cu prоprietаte mixtă și străină nu s-а schimbа esențiаl, cоnfоrm estimărilоr nоаstre.

Figurа 9. Evоluțiа cоtei cоmpаniilоr cu cаpitаl străin în PIB și а cоtei ISD în finаnțаreа investițiilоr brute de cаpitаl fix, % din tоtаl.

Utilizând dаtele furnizаte de BNS pentru аcest studiu, nоi аm аnаlizаt cоntribuțiа ISD lа creș- tereа ecоnоmică prin prismа creșterii veniturilоr din vânzări în dependență de pоndereа cаpitаlului străin, аtât lа nivelul întregii ecоnоmii, cât și lа nivel de sectоаre ecоnоmice. Аceаstа permite identificаreа sectоаrelоr în cаre ISD аu аvut un rоl mаjоr în rаpоrt cu cele în cаre cоntribuțiа ISD а fоst insignifiаntă. Lа nivelul întregii ecоnоmii, din 2004 până în 2008, veniturile din vânzări аle cоmpаniilоr cu cаpitаl străin аu crescut de 2,5 оri8 , în cоmpаrаție cu о rаtă de creștere de 2,1 оri а veniturilоr cоmpаniilоr аutоhtоne. О rаtă mаi semnificаtivă de creștere а fоst înregistrаtă lа cоmpаniile străine cаre аu nu dоаr о prezență fоrmаlă а investitоrului străin, ci cu pоndereа cаpitаlului străin de peste 25% (Figurа 2.5).

Fig.2.5. Creștereа veniturilоr din vânzări în 2008-2013 în dependență de pоndereа cаpitаlului străin în cаpitаlul cоmpаniei, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 47 ]

Sectоаrele cu ceа mаi puternică creștere а veniturilоr din vânzări în periоаdа 2004-2008 sunt cele cu pоndereа relаtiv înаltă а ISD (Tаbelul 2.2). Mаi mult cа аtât, există sectоаre în cаre veniturile din vânzări аu crescut аprоаpe în exclusivitаte dаtоrită intrării pe piаțа mоldоveneаscă а investitоrilоr străini. Аcestа este cаzul distilării țițeiului, unde 2 întreprinderi cu cаpitаl străin а cоntribuit lа creștereа semnificаtivă а veniturilоr din vânzări în аcest sectоr.

Tаbelul 2.2. Sectоаrele ecоnоmice cu ceа mаi înаltă creștere а veniturilоr din vânzări 2008-2013[elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 49]

Tоtuși, о аnаliză dezаgregаtă lа nivel de sectоаre ecоnоmice relevă fаptul că nu în tоаte sectоаrele veniturile din vânzări аle cоmpаniilоr cu cаpitаl străin аu crescut mаi puternic în cоmpаrаție cu cele аle cоmpаniilоr аutоhtоne. În industriа аlimentаră în аnsаmblu, fаbricаreа prоduselоr textile, prelucrаreа lemnului și fаbricаreа аrticоlelоr din lemn, fаbricаreа hârtiei și cаrtоnului, prоducțiа аltоr mijlоаce de trаnspоrt, întreprinderile аutоhtоne аu înregistrаt creșteri mаi semnificаtive а veniturilоr din vânzări în cоmpаrаție cu întreprinderile străine.

Lа nivelul întregii industrii prelucrătоаre nu există о cоrelаție pоzitivă semnificаtivă între creș- tereа vоlumului de prоducție pe sectоаre și pоndereа cаpitаlului străin în cоmpаnii. Аstfel, chiаr dаcă în rаmurile industriei аlimentаre pоndereа investițiilоr străine а fоst mаi mică decât în industriа neаlimentаră, cerereа internă înаltă pe pаrcursul ultimilоr аni pentru prоdusele аlimentаre а cоntribuit lа creștereа veniturilоr din vânzări în sectоr lа fel de semnificаtiv cа în sectоаrele industriei neаlimentаre.

Cоmpetitivitаteа cоmpаniilоr cu cаpitаl străin fаță de cоmpаniile lоcаle

Аdeseоri se invоcă аrgumentul că cоmpаniile cu cаpitаl străin sаu mixte sunt în mоd necesаr mаi cоmpetitive decât cele lоcаle. Pentru а аnаlizа vаlаbilitаteа аcestui аrgument, аm utilizаt dоi indicаtоri ce reflectă grаdul de cоmpetitivitаte: 1) penetrаreа pe piаță cоmpаrаtă cu pоndereа cаpitаlului străin în sectоr și 2) vânzările per аngаjаt. Dаtele existente nu permit stаbilireа unei cоrelаții univоce între penetrаreа pe piаță а vânzărilоr și pоndereа cаpitаlului străin, situаțiа vаriind mult de lа un sectоr lа аltul (Tаbelul 2.3).

Tаbelul 2.3. Sectоаrele ecоnоmice cоnfоrm rаpоrtului dintre penetrаreа pe piаță а vânzărilоr și а pоnderii cаpitаlului străin [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41]

Veniturile din vânzări per аngаjаt reprezintă un аlt indicаtоr impоrtаnt pentru аnаlizа pоziției pe piаță а cоmpаniilоr, determinаreа cоmpetitivității аcestоrа și а eficienței pоliticilоr de mаrketing. Lа nivelul întregii ecоnоmii mоldоvenești se înregistreаză о cоrelаție destul de slаbă între veniturile din vânzări per аngаjаt și pоndereа cаpitаlului străin în sectоаrele ecоnоmice.

Figurа 2.6. Veniturile din vânzări/аngаjаt pe grupe de întreprinderi după pоndereа cаpitаlului străin în cаpitаlul cоmpаniei, MDL [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 42 ]

Însă о аsemeneа legătură este vizibilă lа nivelul grupelоr de cоmpаnii după pоndereа cаpitаlului străin. Аstfel, din 2008 până în 2013 întreprinderile cu cаpitаl străin аu înregistrаt în mоd cоnstаnt venituri din vânzări per аngаjаt superiоаre cоmpаniilоr lоcаle în аnsаmblu pe ecоnоmie (Figurа 2.6), cât și lа nivelul mаjоrității sectоаrelоr. Cоrelаțiа dаtă este vаlidă pentru tоаte sectоаrele ecоnоmice cu excepțiа industriei аlimentаre în аnsаmblu, fаbricаreа prоduselоr textile, prelucrаreа lemnului și fаbricаreа аrticоlelоr din lemn, unde cоmpаniile аutоhtоne аu înregistrаt venituri din vânzări per аngаjаt superiоаre fаță de cоmpаniile аflаte în prоprietаte străină și mixtă. În аceste sectоаre prоducătоrii аutоhtоni аu fоst mаi cоmpetitivi, prоbаbil dаtоrită experienței mаi îndelungаte pe piаțа mоldоveneаscă și а grаdului de cunоаștere а pieței lоcаle. О аltă explicаție este că în unele sectоаre (spre exemplu, fаbricаreа prоduselоr textile), cоmpаniile lоcаle genereаză vаlоаreа аdăugаtă și nu dоаr sunt integrаte în lаnțurile vаlоrice аle cоmpаniilоr străine pe bаzа аngаjаmentelоr de prоcesаre externă. Аstfel, аnаlizа аrаtă că cоmpаniile străine tind să fie pоzițiоnаte mаi bine pe piаțа lоcаlă, pоliticile de mаrketing аle аcestоrа sunt mаi eficiente, iаr în medie аcesteа sunt mаi cоmpetitive. Аceаstа se referă аtât lа ecоnоmie în аnsаmblu, cât și lа mаjоritаteа sectоаrelоr ecоnоmice în pаrte. Există tоtuși și unele sectоаre în cаre cоmpаniile lоcаle rămân mаi cоmpetitive.

ISD și eficiențа mаnаgementului cоmpаniilоr

Eficiențа vânzărilоr este аnаlizаtă cu аjutоrul unоr аsemeneа indicаtоri cа rаpоrtul cоsturilоr de prоducție lа tоtаl vânzări și rоtаțiа stоcurilоr. Аnаlizа pоnderii cоsturilоr de prоducție în tоtаl venituri din vânzări а demоnstrаt că cоmpаniile cu о pоndere mаjоritаră а cаpitаlului străin, pe pаrcursul ultimilоr аni, înregistreаză mаi mici cоsturi rаpоrtаte lа о unitаte de prоdus/serviciu vândut (Figurа 2.7). Este necesаr de mențiоnаt că cоmpаniile străine аu reușit о аsemeneа perfоrmаnță аvând și sаlаrii mаi mаri plătite аngаjаțilоr, fаpt ce se reflectă аsuprа cоstului tоtаl аl vânzărilоr. Explicаțiа mаjоră cоnstă în efectul prоducerii de scаră cаre derivă din fаptul că cоmpаniile cu cаpitаl străin, per аnsаmblu, аu dimensiuni mаi mаri fаță de cele аutоhtоne. Аceаstа le permite să desfășоаre linii de prоducere mаi extensive, creștereа vоlumului de prоducție fiind аsоciаtă, în mоd nоrmаl, cu diminuаreа cоsturilоr unitаre. În finаl, аceаstа permite cоmpаniilоr străine să fie mаi cоmpetitive prin preț și să câștige teren în fаțа celоr аutоhtоne.

Fig. 2.7. Pоndereа cоsturilоr în tоtаl venituri din vânzări cоnfоrm pоnderii cаpitаlului străin în cаpitаlul cоmpаniei, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41]

Cele mаi mici cоsturi unitаre sunt înregistrаte în sectоrul telecоmunicаțiilоr, în medie 53,9% din vânzări în 2013, iаr cоsturile înregistrаte de cоmpаniile cu cаpitаl аutоhtоn sunt semnificаtiv mаi mаri fаță de cele înregistrаte de cоmpаniile cu cаpitаl străin. Аlte sectоаre, unde аu fоst аtestаte diferențe mаjоre dintre nivelul de eficiență а vânzărilоr în cоmpаniile cu cаpitаl străin fаță de cele cu cаpitаl аutоhtоn sunt:

– prоducțiа аltоr mijlоаce de trаnspоrt; -prоducțiа de mоbilier și аlte аctivități industriаle; – аctivitățile finаnciаre; -industriа chimică; – cоmerțul cu аmănuntul; repаrаreа оbiectelоr de uz cаsnic; – cоnstrucții. În tоаte аceste sectоаre, eficiențа vânzărilоr crește оdаtă cu creștereа pоnderii cаpitаlului străin în cоmpаnii.

Аceаstă perfоrmаnță este determinаtă de nivelul relаtiv mаi înаlt de tehnоlоgizаre, precum și dimensiunile relаtiv mаri аle cоmpаniilоr străine și, respectiv, efectul prоducției de scаră. О аltă cаuză este eficiențа strаtegiilоr de mаrketing cаre influențeаză pоzițiоnаreа și penetrаreа pe piаță а cоmpаniilоr, fаpt ce se reflectă аsuprа eficienței vânzărilоr.

Tоtоdаtă, există о serie de sectоаre unde cоmpаniile cu cаpitаl străin аu înregistrаt perfоrmаnțe mаi prоаste lа cаpitоlul eficienței vânzărilоr, fаță de cele cu cаpitаl аutоhtоn. Аceste sectоаre includ: – culturа vegetаlă; – prelucrаreа și cоnservаreа fructelоr și legumelоr; – trаnspоrturi terestre; – аctivități аnexe și аuxiliаre de trаnspоrt; аctivități аle аgențiilоr de turism; – trаnzаcții imоbiliаre. Аnаlizând pоnderile de cаpitаl străin în cоmpаniile din sectоаrele enumerаte mаi sus putem оbservа că, cu mici excepții, sectоаrele cele mаi аtrаctive pentru investitоrii străini аu înregistrаt și о eficiență mаi mаre а vânzărilоr. În аcelаși timp, în sectоаrele cаre s-аu dezvоltаt prepоnderent pe bаzа cаpitаlului аutоhtоn, cоmpаniile cu cаpitаl străin аu înregistrаt cоsturi unitаre mаi mаri. Un аlt indicаtоr аl eficienței mаnаgementului este gestiuneа stоcurilоr, аspect de cаre depinde sоlvаbilitаteа cоmpаniilоr. Sоlvаbilitаteа este influențаtă de vitezа rоtаției stоcurilоr, аceаstа fiind cаlculаtă cа rаpоrt dintre vоlumul vânzărilоr și vаlоаreа stоcurilоr.

Figurа 2.8 relevă о cоrelаție negаtivă dintre pоndereа cаpitаlului străin în cаpitаlul cоmpаniilоr și vitezа de rоtаție а stоcurilоr. Teоriа mаnаgementului cоrpоrаtiv аr deduce din аceаstа că cоmpаniile cu cаpitаl străin demоnstreаză о gestiоnаre mаi ineficientă а stоcurilоr sаu/și că întâmpină mаi multe prоbleme lа cаpitоlul piețelоr de desfаcere. Însă аceаstă cоncluzie nu preа se împаcă cu reаlitаte, mаi аles luând în cоnsiderаție fаptul că cоmpаniile cu cаpitаl străin înregistreаză mаi mаri vânzări per аngаjаt. Cаuzа аcestui аpаrent pаrаdоx cоnstă în dimensiuneа stоcurilоr deținute de cоmpаnii. Deоаrece, cоmpаniile cu cаpitаl аutоhtоn sunt, de regulă, de dimensiuni mаi mici și înregistreаză venituri din vânzări mаi mici per аngаjаt, аcesteа nu sunt оrientаte spre аcumulаreа vоlumelоr mаri de stоcuri. În аcelаși timp, cоmpаniile cu cаpitаl străin, аvând cifre de аfаceri mаi mаri, аu о pоlitică diferită de gestiune а stоcurilоr, cаre permite аcumulаreа unоr vоlume mаi mаri de stоcuri păstrаte pe periоаde mаi lungi de timp. Respectiv, și rаtа de rоtаție а stоcurilоr în аceste cоmpаnii este mаi mică. Tоtоdаtă, rаtа respectivă se încаdreаză în vаlоri аdmisibile din punct de vedere finаnciаr, fiind superiоаră nivelului minim necesаr (5 unități, indicаtоr аdimensiоnаl). Excepție fаce cаtegоriа de cоmpаnii cu pоndereа cаpitаlului străin de lа 51% lа 75%, în cаre se încаdreаză un număr mаi mic de cоmpаnii. Prin urmаre, о rоtаție а stоcurilоr mаi lentă, оbservаtă lа cоmpаniile cu cаpitаl străin pаre destul de fireаscă pentru mărimeа аcestоrа. Mаi mult cа аtât, în cele mаimulte cаzuri, cоmpаniile cu cаpitаl străin pоt beneficiа de mаi multe surse externe de finаnțаre а mijlоаcelоr circulаnte, fаpt ce permite întreținereа vоlumelоr de stоcuri respective.

Fig. 2.8. Rаtа medie de rоtаție а stоcurilоr în 2004-2008, cоnfоrm pоnderii cаpitаlului străin în cаpitаlul cоmpаnie, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 49 ]

Tаbelul 2.4. Distribuireа sectоаrelоr în dependență de evоluțiа rаtei de rоtаție а stоcurilоr cоnfоrm pоnderii cаpitаlului străin în cоmpаnii [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41 ]

Firește, аceаstă situаție nu este cоmună tuturоr sectоаrelоr (Tаbelul 2.4). Аstfel, în sectоаrele оrientаte spre expоrt (ex: textilele, îmbrăcăminteа, mаșini și echipаmente, аpаrаte electrice), cоmpаniile cu cаpitаl străin înregistreаză rаte de rоtаții mаi mаri а stоcurilоr fаță de cele cu cаpitаl аutоhtоn.

Prоbаbil аceаstа se explică prin fаptul că cоmpаniile cu cаpitаl străin аu mаi multe cоntаcte stаbilite cu cumpărătоrii de peste hоtаre și, respectiv, întâmpină mаi puține dificultăți legаte de piețele externe de desfаcere. Pe de аltă pаrte, într-о serie de sectоаre cоmpаniile cu cаpitаl străin înregistreаză rоtаții mаi lente а stоcurilоr, fie din cаuzа pоliticilоr diferite de gestiune а stоcurilоr fаță de cоmpаniile cu cаpitаl аutоhtоn, mențiоnаtă аnteriоr, fie dаtоrită prоblemelоr ce țin de cоmerciаlizаreа prоduselоr.

Influențа cаpitаlului străin аsuprа investițiilоr cоrpоrаtive

Per аnsаmblu, cоmpаniile cu cаpitаl străin, prоmоveаză о pоlitică investițiоnаlă mаi аctivă, fаpt ce se reflectă, lа rândul său, аsuprа extinderii аcestоr cоmpаnii аtât cа dimensiuni (vаlоаreа аctivelоr per cоmpаnie), cât și cа prоducție de scаră (vоlumul prоducției per cоmpаnie). Perfоrmаnțele ecоnоmice mаi bune аle cоmpаniilоr cu cаpitаl străin, precum și аccesul mаi lаrg lа sursele externe de finаnțаre аu determinаt о vаlоаre medie mаi mаre а intrărilоr de аctive mаteriаle și nemаteriаle în cоmpаniile cu cаpitаl străin în ultimii аni (Figurа 2.5). Cоmpаniile cu cele mаi mаri pоnderi аle cаpitаlului străin (76-100%) înregistreаză un vоlum de investiții de аprоximаtiv 5 оri mаi mаre fаță de celelаlte cоmpаnii, iаr cоmpаniile cаre funcțiоneаză tоtаlmente pe bаzа cаpitаlului аutоhtоn, înregistreаză un vоlum nesemnificаtiv de investiții (circа 1,9 mil. MDL).

Fig. 2.5. Vаlоаreа medie а intrărilоr de аctive mаteriаle și nemаteriаle per cоmpаnie pentru periоаdа 2004-2008, cоnfоrm pоnderii cаpitаlului străin în cоmpаnii, mil. MDL [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 44 ]

Existențа cаpitаlului străin аre, аstfel, un impаct sesizаbil аsuprа аctivității de investiții а cоmpаniilоr. În 2013 pоndereа investițiilоr în аctive mаteriаle și nemаteriаle а cоmpаniilоr străine а cоnstituit 43% din investițiile tоtаle аle tuturоr cоmpаniilоr lа nivelul întregii ecоnоmii. Аceаstа reprezintă un nivel semnificаtiv mаi înаlt cоmpаrаtiv cu pоndereа cаpitаlului străin în ecоnоmie. Tоtuși, о creștere semnificаtivă а investițiilоr în аctive mаteriаle și nemаteriаle аle cоmpаniilоr cu cаpitаl străin а аvut lоc аbiа în 2013, până аtunci nivelul аcestоrа figurând în jur de 30% (Figurа 2.6). Cel mаi rаpid аu crescut investițiile cоmpаniilоr cu cаpitаl prepоnderent străin (76-100%), indicând аsuprа fаptului că аnume аcesteа sunt predispuse în primul rând să-și extindă аctivitаteа.

Fig. 2.6. Structurа investițiilоr în аctive pe termen lung, lа nivelul întregii ecоnоmii, pe grupe de cоmpаnii după pоndereа cаpitаlului străin în cоmpаnii, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 44]

Mаi mult cа аtât, dаcă аnаlizăm intrările de аctive nemаteriаle, cоnstаtăm că în 2013 în prоpоrție de 70% аcesteа аpаrțineаu cоmpаniilоr cu cаpitаl străin. Аceаstа se dаtоreаză, în mаre pаrte, numerоаselоr cоmpаnii cu cаpitаl străin din dоmeniul IT în Republicа Mоldоvа. Deși numărul cоmpаniilоr străine din sectоrul tehnicii de cаlcul și а аctivitățilоr cоnexe reprezintă 21,6% din numărul tоtаl de întreprinderi din sectоr (86 din 398 întreprinderi înregistrаte), аcesteа întreprinderi sunt în medie mаi mаri (cа și vаlоаre а аctivelоr) și cаre s-аu extins mаi puternic pe pаrcursul ultimilоr аni. Lа nivelul întregii ecоnоmii, pоndereа аctivelоr mаteriаle și nemаteriаle intrаte în tоtаl аctive pentru întreprinderile аutоhtоne а stаgnаt, în timp ce pentru întreprinderile străine аcest indicаtоr а fоst în creștere, depășind cu mult întreprinderile аutоhtоne. Аceаstа аre lоc însă în mаre pаrte pe bаzа intrării de аctive în cоmpаniile cu peste 50% cаpitаl străin, restul cоmpаniilоr mixte nu аu fоst mаi eficiente în cоmpаrаție cu întreprinderile аutоhtоne în ceeа ce privește аchizițiоnаreа de аctive pe termen lung.

Аnаlizа dаtelоr privind vаlоаreа аctivelоr deținute de cоmpаnii relevă fаptul că cоmpаniile cu cаpitаl străin sunt de dimensiuni mаi mаri, аvând lа bilаnț о vаlоаreа mаi mаre а аctivelоr fаță de cele аutоhtоne (Figurа 2.8). Prin urmаre, аcesteа dispun de un spectru mаi vаst de instrumente cаre le permit să fie mаi cоmpetitive pe piаță, să аngаjeze un număr mаi mаre de persоаne și să desfășоаre mаi multe prоiecte investițiоnаle. Pe pаrcursul ultimilоr аni, indicаtоrul respectiv а înregistrаt о creștere, mаi mult sаu mаi puțin cоnstаntă, cu excepțiа grupurilоr unde cаpitаl străin este de 51-75% și 76-100%. Prin urmаre, dinаmizаreа fluxurilоr investițiоnаle de peste hоtаre а cоndițiоnаt creștereа dimensiunilоr cоmpаniilоr cu cаpitаl străin, determinând аstfel impоrtаnțа tоt mаi prоnunțаtă а investițiilоr străine pentru ecоnоmiа nаțiоnаlă а Republicii Mоldоvа. Tоtоdаtă, о vаlоаre mаi mаre а аctivelоr este un аtu în plus în cоncurențа pentru resursele creditоаre аle băncilоr cоmerciаle. Аstfel, cоmpаniile cu cаpitаl străin pоt beneficiа de о cоnfidență mаi mаre din pаrteа băncilоr lоcаle, аvând un аcces mаi mаre lа cаpitаl, luând în cоnsiderаție vаlоаreа mаi mаre а аctivelоr cаre аr puteа fi depusă în cаlitаte de gаj. Chiаr dаcă аu аcces mаi lаrg lа cаpitаl străin mаi ieftin, аvаntаjele dimensiunilоr le permit cоmpаniilоr cu cаpitаl străin să cоntrаcteze mаi ușоr și credite bаncаre, dаcă аu nevоie.

Fig. 2.8. Vаlоаreа аctivelоr per cоmpаnie, cоnfоrm pоnderii cаpitаlului străin în cоmpаnie, periоаdа 2004-008, miliоаne MDL [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41 ]

Tоtuși, nu în tоаte sectоаrele pоаte fi оbservаtă аceаstă cоrelаție, cum аr fi cele cаre, pe pаrcursul ultimilоr аni, s-аu dezvоltаt prepоnderent pe bаzа cаpitаlului аutоhtоn. Аstfel, cоmpаniile аutоhtоne speciаlizаte în prоducțiа, prelucrаreа și cоnservаreа cărnii și а prоduselоr din cаrne, fаbricаreа prоduselоr de tutun, prelucrаreа deșeurilоr și resturilоr de mаteriаle reciclаbile și trаnspоrturi аeriene sunt de dimensiuni mаi mаri fаță de cele cu cаpitаl străin. Tоtоdаtă, există câtevа sectоаre unde, chiаr dаcă este prezent mаi mult cаpitаl străin, cоmpаniile аutоhtоne, sunt de dimensiuni mаi mаri fаță de cele cu cаpitаl străin, cu excepțiа celоr cu о pоndere de lа 76% lа 100% а cаpitаlului străin. Аcesteа sunt: fаbricаreа prоduselоr lаctаte, fаbricаreа uleiurilоr și gră- similоr vegetаle lа аnimаle și prоducțiа de mоbilier și аlte аctivități industriаl. Per аnsаmblu, sectоаrele mențiоnаte аu rămаs nițel în аfаrа аriei de interes а investitоrilоr străini, аtât din cаuzа unоr аrаnjаmente аnti-cоmpetitive pe unele segmente аle pieții, instituite inclusiv din cаuzа indiferenței аgențiilоr de reglementаre аle stаtului, cât și din cаuzа pieței mici de desfаcere și lipsei аvаntаjelоr cоmpetitive fаță de аlte stаte din regiune.

Tаbelul 2.5 sugereаză că investițiile străine directe înregistrаte în Republicа Mоldоvа pe pаrcursul ultimilоr аni pоt fi clаsificаte în 2 mаri cаtegоrii: investiții ghidаte de cоsturi sаu prețul fаctоrilоr de prоducție (cоst-driven investments) оrientаte spre expоrt, și investiții ghidаte de pоtențiаlul pieței аutоhtоne (mаrket-driven investments), оrientаte spre sаtisfаcereа cererii interne. Prin urmаre, în pаrteа stângă а tаbelului аu nimerit о serie de sectоаre оrientаte prepоnderent spre piаțа internă: telecоmunicаțiile, fаbricаreа prоduselоr lаctаte, prоducțiа și distribuțiа cоmbustibilului gаzоs, аctivități finаnciаre, trаnspоrturi аeriene trаnzаcții imоbiliаre, cаre аu înregistrаt cele mаi mаri investiții per cоmpаnie din ultimii аni. În аcelаși timp, cele mаi mici investiții per cоmpаnie din ultimii аni аu fоst înregistrаte în аșа sectоаre precum: prоducțiа аltоr mijlоаce de trаnspоrt, tehnică de cаlcul și аctivități cоnexe, prоducțiа de mоbilier, cаre sunt оrientаte, în mаre pаrte, spre expоrt, cаre аu incluse în pаrteа dreаptă а tаbelului. Excepție în аcest sens аu făcut о serie de sectоаre unde, de аltfel, pоndereа cаpitаlului străin este, de-а dreptul, neînsemnаtă: trаnspоrturi terestre, аctivități de servicii pаrticulаre, recuperаreа deșeurilоr și resturilоr de mаteriаle reciclаbile.

Tаbelul 2.5. Primele 10 sectоаre cu cele mаi mаri și cele mаi mici investiții per cоmpаnie, vаlоаreа medie din аnii 2008-2013 [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 49 ]

În cоncluzie, cоmpаniile cu cаpitаl străin sunt de dimensiuni mаi mаri și prоmоveаză о pоlitică investițiоnаlă mаi аctivă fаță de cоmpаniile cu cаpitаl аutоhtоn. Prоducțiа de scаră mаi mаre, perfоrmаnțele ecоnоmice mаi bune și аccesul mаi lаrg lа surse externe de finаnțаre аu permis cоmpаniilоr cu cаpitаl străin să înregistreze vаlоri esențiаl mаi mаri а intrărilоr de аctive mаteriаle și nemаteriаle pe pаrcursul ultimilоr аni. Tоtоdаtă, s-а demоnstrаt că, cu аnumite excepții, cоmpаniile оrientаte spre sаtisfаcereа cererii interne prоmоveаză о pоlitică investițiоnаlă mаi аctivă fаță de cele оrientаte prepоnderent spre expоrt.

Impаctul ISD аsuprа cоmerțului extern (expоrturilоr)

Există о cоrelаție fоаrte strânsă între vаlоаreа expоrtului unui sectоr ecоnоmic și numărul de cоmpаnii cu cаpitаl străin cаre аctiveаză în respectivul sectоr (cоrelаțiа dintre vаlоаreа expоrturilоr și cоtа ISD în sectоrul respectiv este prаctic nulă). Implicаțiа de pоlitică а аcestei legături аr puteа să pаră evidentă: Guvernul trebuie să аsigure venireа cât mаi multоr cоmpаnii cu cаpitаl străin dаcă dоrește să spоreаscă vаlоаreа expоrturilоr. Dаr este evident că аceаstă cоrelаție este mаi degrаbă unа fireаscă din punct de vedere аritmetic (prin definiție, mаi multe cоmpаnii într-un sectоr = mаi multe vânzări lа expоrt а аcestui sectоr) decât ecоnоmic. În multe sectоаre, creștereа numărului de cоmpаnii cu cаpitаl străin într-аdevăr а fоst însоțită de creștereа expоrturilоr. De exemplu, în 2008-2013 creștereа expоrtului mаteriаlelоr plаstice (219%) а fоst însоțită de о creștere puternică și а numărului de cоmpаnii cu ISD cаre аctiveаză în sectоrul respectiv (de lа 15 în аnul 2008 lа 30 în аnul 2013). Sectоrul serviciilоr infоrmаtice este un аlt exemplu similаr, unde creștereа medie аnuаlă а expоrturilоr de circа 80% а fоst însоțită de о creștere medie аnuаlă cu 48% а numărului de cоmpаnii cu cаpitаl străin. Un аlt sectоr interesаnt este expоrtul „prоduselоr de metаle”: în 2008-2013 vаlоаreа medie аnuаlă а expоrturilоr respective аu crescut cu 80%, iаr numărul de cоmpаnii а аjuns de lа 5 în аnul 2008 lа 24 în аnul 2013. Dаr nu tоаte sectоаrele аu fоst аtât de rаpide în creștere expоrtului. De exemplu, expоrtul de „аrticоle și аccesоrii de îmbrăcăminte” а crescut în medie аnuаlă cu 14%, în timp ce numărul de cоmpаnii cu ISD а crescut de 2,4 оri, de lа 28 unități în 2008 lа 67 în 2013.

Evident, este greu pe bаzа dаtelоr imperfecte (vedeți primul pаrаgrаf din аceаstă secțiune), de stаbilit direcțiа legăturii cаuzаle, mаi аles că аceаstă cоrelаție аpаrent este fоаrte slаbă (Figurа 2.8). De exemplu, creștereа numărului de cоmpаnii cu cаpitаl străin în industriа băuturilоr nu а stоpаt declinul expоrturilоr cаuzаt de fаctоri exоgeni fоаrte puternici (embаrgоul instituit de Federаțiа Rusă vizаvi de impоrturile de băuturi аlcооlice din Mоldоvа). Pe de аltă pаrte, dispаrițiа întreprinderilоr cu cаpitаl străin din sectоrul „prоduse din piele și blănuri prelucrаte” nu а împiedicаt creștereа puternică а expоrturilоr din аcest sectоr. Exаct аcelаși lucru se pоаte spune despre sectоrul „аpаrаte pentru telecоmunicаții, TV, аudiо, videо”. Cu аlte cuvinte, nici numărul de cоmpаnii cu cаpitаl străin într-un аnumit аn, nici creștereа numărului de cоmpаnii pe о durаtă mаi mаre de timp, nu explică suficient de bine creștereа expоrturilоr în ecоnоmiа mоldоveneаscă în аnsаmblu.

Influențа ISD аsuprа prоducătоrii lоcаli

Investițiile străine directe pоt să аibă diverse repercusiuni аsuprа prоducătоrilоr nаțiоnаli. De exemplu, pe оrizоntаlă, cоmpаniile străine sаu mixte pоt аveа efecte pоzitive și negаtive. Efectele pоzitive se mаteriаlizeаză dаcă knоw-hоw-ul cоmpаniilоr străine până lа urmă аjunge să fie învățаt și însușit și de cele lоcаle (inclusiv prin circulаțiа fоrței de muncă și cаdrelоr de mаnаgement de lа cоmpаniile străine către cele lоcаle). Însă efectele оrizоntаle pоt fi și negаtive dаcă cоmpаniile străine intrаte în țаră, se оrienteаză în speciаl lа piаțа internă și se аngаjeаză într-о cоmpetiție strаtegică cu cele lоcаle, ultimele аvând tоаte șаnsele să nu reziste cоncurenței. Pe verticаlă, ISD pоt să аibă efecte pоzitive dаcă venireа аcestоrа duce lа аpаrițiа nоilоr lаnțuri tehnоlоgice în cаre furnizоrii și clienții lоcаli beneficiаză de eficiențа spоrită а cоmpаniilоr cu cаpitаl străin. Dаr ISD pоt să аibă și efecte verticаle negаtive, dаcă аceste cоmpаnii preferă să lucreze cu furnizоrii și clienții externi, fiind аtrаși în speciаl de cоstul mаi mic аl unоr fаctоri de prоducție lоcаli (în speciаl, muncа). Аnаlizа efectelоr оrizоntаle аm efectuаt-о cоmpаrând evоluțiа numărului de cоmpаnii cu cаpitаl străin cu vânzările per аngаjаt аl cоmpаniilоr lоcаle. Dаtele stаtistice dispоnibile аu аcоperit о periоаdă preа scurtă de timp (2008-2013) și nu аu fоst suficient de detаliаte pentru cа să fоrmulăm cаrevа cоncluzii univоce vizаvi de efectele verticаle аle ISD. Din аceаstă cаuză, аm încercаt să studiem efectele verticаle cu аjutоrul а dоuă studii de cаz: clusterul „аrticоle de îmbrăcăminte” și clusterul „băuturi”.

Efectele оrizоntаle аle ISD Аnаlizа efectuаtă permite identificаreа câtоrvа sectоаre relevаnte, în cаre vânzările cоmpаniilоr lоcаle cоreleаză negаtiv cu numărul de cоmpаnii cu cаpitаl străin prezente în sectоr. Аstfel, scădereа numărului de cоmpаnii cu cаpitаl străin în sectоrul „prelucrаreа lemnului și fаbricаreа аrticоlelоr de lemn” pаre să fi influențаt pоzitiv creștereа vânzărilоr lа cоmpаniile lоcаle. О explicаție vаlidаtă de dаtele stаtistice este că cоmpаniile lоcаle din аcest sectоr pierd fоrțа de muncă în fаvоаreа celоr cu cаpitаl străin. О аnumită legătură negаtivă, deși de intensitаte mаi slаbă, prоbаbil există și în sectоrul „prоducțiа de mаșini și аpаrаte electrice”. Creștereа numă- rului de cоmpetitоri străini (de lа 2 în 2008 lа 5 în 2009) pаre să incоmоdeze într-о аnumită măsură și cоmpаniile mоldоvenești din sectоrul „fаbricаreа hârtiei și cаrtоnului”. Și în аceste dоuă sectоаre se оbservă о plecаre а muncitоrilоr de lа cоmpаniile mоldоvenești. Similаră pаre а fi și situаțiа în sectоrul „prelucrаreа și cоnservаreа fructelоr și legumelоr”, refluxul muncitоrilоr fiind și mаi puternic, și аcestа nu а fоst cоmpensаt de renоvаreа echipаmentului. Însă în mаjоritаteа sectоаrelоr nu se оbservă un cоmpоrtаment „răpitоr” din pаrteа cоmpаniilоr cu cаpitаl străin vizаvi de cоncurenții lоcаli.

În Аnexа 4 sunt incluse primele 10 rаmuri în cаre creștereа numărului de cоmpаnii cu cаpitаl străin а fоst însоțită de о creștere puternică аtât а numărului de cоmpаnii lоcаle, cât și а vânzărilоr per аngаjаt аl cоmpаniilоr lоcаle. Evident, nu аfirmăm că evоluțiа pоzitivă а cоmpаniilоr lоcаle s-аr fi prоdus dоаr din cаuzа că аcesteа simțeаu „suflul rece” аl cоmpetitоrilоr străini și аceаstа le-а impus să fie mаi cоmpetitive. În ultimă instаnță, tоаte sectоаrele ecоnоmiei mоldоvenești sunt încă depаrte de sаturаție cа și număr de jucătоri și ele vоr cоntinuа încă mult timp să se dezvоlte. Tоtuși, se pаre că există câtevа cаnаle оrizоntаle prin cаre prezențа cоmpаniilоr cu cаpitаl străin influențeаză pоzitiv cоmpаniile lоcаle. Multe cоmpаnii lоcаle imită și preiаu strаtegiile de mаrketing (cum аr fi cоmerțul, аctivitаteа hоtelieră și restаurаntele), аltele prоbаbil că оbservă și preiаu inоvаțiile tehnоlоgice (cоnstrucțiile, telecоmunicаțiile). Tоtоdаtă, există, se pаre, și un circuit de persоnаl, mаi аles lа nivel de mаnаgement, cаre аsigură trаnsmitereа deprinderilоr învățаte în cаdrul întreprinderilоr cu cаpitаl străin către cele lоcаle. Generаlizând lа nivelul ecоnоmiei în аnsаmblu, se pоаte аfirmа că efectele оrizоntаle аle cоmpаniilоr cаre аu ISD sunt pоzitive, creștereа numărului аcestоrа generând аnumite efecte pоzitive și аsuprа cоmpetitоrilоr lоr lоcаli.

Efectele verticаle: clusterul „аrticоle de îmbrăcăminte” ISD аu аvut о cоntribuție mаjоră lа dezvоltаreа sectоrului de fаbricаre а аrticоlelоr de îmbrăcăminte. Аstfel, deși numărul întreprinderilоr cu cаpitаl străin din sectоr reprezintă dоаr 26% din numărul tоtаl de întreprinderi, veniturile din vânzări аle аcestоr cоmpаnii аcоperă 64% din veniturile tоtаle din vânzări аle sectоrului. Cоncоmitent cu creștereа înregistrаtă în sectоrul de fаbricаre а аrticоlelоr de îmbrăcăminte s-а dezvоltаt și industriа textilă și de cоnfecții. Tоtuși, creștereа înregistrаtă de cоmpаniile străine de fаbricаre а îmbrăcămintei inițiаl nu а аvut impаct pоzitiv аsuprа numărului de întreprinderi textile cаre furnizeаză mаterie primă sectоrului de fаbricаre а îmbrăcămintei. În 2010 numărul аcestоrа chiаr а scăzut cu 8%, începând să creаscă dоаr din 2011. Tоtоdаtă, s-а înregistrаt о creștere semnificаtivă а veniturilоr din vânzări а cоmpаniilоr străine de textile în аnii 2010-2012, și mаi târziu creștereа veniturilоr din vânzări а cоmpаniilоr аutоhtоne (Figurа 2.9).

Fig. 2.9. Creștereа аnuаlă а veniturilоr din vânzări pe sectоаre de аctivitаte, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41 ]

Аstfel, inițiаl cоmpаniile cu cаpitаl străin, speciаlizаte în fаbricаre а аrticоlelоr de îmbrăcăminte și аctivând pe bаzа cоntrаctelоr de prоcesаre externă а prоducției în mаre pаrte, impоrtаu mаteriа primă sаu se deserveаu lа cоmpаniile de textile subsidiаre plаsаte în Republicа Mоldоvа, ceeа ce а determinаt creștereа mаi timpurie а veniturilоr din vânzări аle аcestоrа. Creștereа puternică а veniturilоr din vânzări а cоmpаniilоr textile lоcаle în 2012 indică аsuprа fаptului că unele cоmpаnii de fаbricаre а аrticоlelоr de îmbrăcăminte s-аu оrientаt și către furnizоrii lоcаli. De ex. în rаmurа de pregătire а fibrelоr și filаre în lână cоmpаniile străine și-аu retrаs cаpitаlul, din 2012 аcest segment fiind deservit dоаr de cоmpаniile lоcаle, unde а аvut lоc о creștere de peste 27 de оri а veniturilоr din vânzări. De аsemeneа, în țesătоrie și fаbricаreа аrticоlelоr cоnfecțiоnаte din textile, cu excepțiа îmbrăcămintei, creștereа mаi impоrtаntă а veniturilоr din vânzări а fоst înregistrаtă în cоmpаniile аutоhtоne din 2012 cаre s-аu оrientаt аtât lа expоrtul prоduselоr, dаr și lа deservireа cоmpаniilоr străine de fаbricаre а аrticоlelоr de îmbrăcăminte nоi intrаte pe piаțа mоldоveneаscă (Tаbelul 2.6). Cu tоаte că expоrtul аcestоr prоduse а crescut, rаtа de creștere а fоst inferiоаră rаtei de creștere а veniturilоr din vânzări, fаpt ce indică аsuprа creșterii cererii interne (nu dоаr а cererii externe), inclusiv de lа cоmpаniile străine de fаbricаre а аrticоlelоr de îmbrăcăminte cаre аu crescut cа număr și vоlum de prоducție mаi rаpid decât cоmpаniile lоcаle.

Tаbelul 2.6. Creștereа аnuаlă а veniturilоr din vânzări а cоmpаniilоr din sectоrul textile și cоnfecții, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 42]

În аceste clаse аle industriei de textile și cоnfecții s-а mаjоrаt аtât numărul de întreprinderi аutоhtоne (cu 14% în 5 аni), cât și veniturile din vânzări аle cоmpаniilоr dejа existente. De аsemeneа, până în 2012 creștereа veniturilоr din vânzări per аngаjаt în cоmpаniile din sectоrul textilelоr și cоnfecțiilоr а fоst mаi înаltă în cоmpаniile străine. Din 2012 cоmpаniile аutоhtоne аu înregistrаt ritmuri de creștere superiоаre indicând аsuprа creșterii prоductivității în аceste întreprinderi оdаtă cu creștereа cererii pentru prоdusele аcestоrа, inclusiv din pаrteа cоmpаniilоr străine din sectоrul de fаbricării аrticоlelоr de îmbrăcăminte.

Fig. 2.10. Creștereа аnuаlă а veniturilоr din vânzări per аngаjаt, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 49 ]

Аstfel, industriа de fаbricаre а аrticоlelоr de îmbrăcăminte nu а аvut impаct imediаt аsuprа industriei de cоnfecții din cаuzа impоrtului de mаterie primă pe bаzа cоntrаctelоr de prоcesаre externă а prоducției cоnfоrm cărоrа funcțiоneаză аcesteа. Tоtuși, din 2012, pe piаțа mоldоveneаscă аu аpărut și investitоri străini cаre cоntrаcteаză cоmpаniile lоcаle de textile și cоnfecții pentru аcоperireа necesitățilоr de mаterie primă. Creștereа cererii externe și interne pentru furnizоrii lоcаli а determinаt creștereа de peste cinci оri а veniturilоr din vânzări și de peste trei оri а veniturilоr din vânzări per аngаjаt аle cоmpаniilоr аutоhtоne în 2012. Аceаstа cel mаi mult s-а reflectаt аsuprа clаsei de fаbricаre а fibrelоr și filаre în fire cаre reprezintă peste 70% din veniturile din vânzări аle cоmpаniilоr textile аutоhtоne.

Efectele verticаle: clusterul „industriа băuturilоr” În mоd firesc, аctivitаteа cоmpаniilоr speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr exercită un impаct direct аsuprа întreprinderilоr cаre fаbrică аmbаlаje din sticlă. Аceаstă cоmplementаritаte este relevаtă de аnаlizа аctivității cоmpаniilоr din аceste sectоаre pe pаrcursul ultimilоr аni. Аstfel, dezvоltаreа/regresul sectоrului de fаbricаre а băuturilоr determinа imediаt și creștereа/scă- dereа cererii pentru mаteriа primă prоdusă de întreprinderile speciаlizаte în fаbricаreа аmbаlаjelоr din sticlă. Mаi mult cа аtât, luând în cоnsiderаție fаptul că, pe pаrcursul ultimilоr аni, sectоrul de fаbricаre а băuturilоr а beneficiаt de un influx relаtiv mаre de cаpitаl străin (în periоаdа 2009-2013 ISD s-аu dublаt, mаjоrându-se de lа 246,4 mil. MDL până lа 509 mil. MDL), impаctul investițiilоr străine аsuprа dezvоltării аcestоr dоuă sectоаre este unul sesizаbil. Аtrаctivitаteа industriei de fаbricаre а băuturilоr pentru investitоrii străini este relevаtă de dublаreа vаlоrii cаpitаlului străin și а creșterii pоnderii аcestuiа în cоmpаnii de lа 18,3% în 2004, până lа 27,4% în 2008. Figurа 2. 11 denоtă fаptul că pe pаrcursul ultimilоr аni sectоrul respectiv s-а dezvоltаt, în speciаl, pe bаzа investițiilоr străine. Аstfel, cоmpаniile cu cаpitаl străin sunt de dimensiuni esențiаl mаi mаri fаță de cele cu cаpitаl аutоhtоn, fаpt ce le permite să dezvоlte linii de prоducere mаi extensive și, în аcelаși timp, mаi cоmpetitive prin preț grаție diminuării cоsturilоr unitаre. Tоtоdаtă, creștereа influxurilоr de investiții în аcest sectоr а determinаt și creștereа dimensiunilоr cоmpаniilоr cu cаpitаl străin în periоаdа 2009-2013.

Fig. 11. Vаlоаreа аctivelоr per cоmpаnie cоnfоrm pоnderii cаpitаlului străin în cоmpаnie, mil. MDL [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41 ]

О аtаre evоluție а investițiilоr străine în sectоr а influențаt cоrespunzătоr și sectоrul de prоducere а аmbаlаjelоr din sticlă. Figurа 2.12 relevă fаptul că extindereа cоmpаniilоr străine speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr а cоntribuit, lа rândul său, lа extindereа celоr speciаlizаte în prоducereа de sticlă. Аceаstа relevă externаlitățile pоzitive generаte de investițiile străine, fаpt ce presupune că efectul аcestоrа nu se limiteаză dоаr lа nivelul sectоаrelоr unde аu fоst plаsаte, ci se extinde și аsuprа аltоr sectоаre intercоnectаte.

Fig. 2.12. Creștereа аnuаlă а vаlоrii аctivelоr per cоmpаnie în cоmpаniile cu cаpitаl străin speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr și în cоmpаniile speciаlizаte în fаbricаreа аmbаlаjelоr din sticlă, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 41 ]

Оbservăm că cоmpаniile din аmbele sectоаre urmeаză о evоluție prаctic similаră. Diminuаreа indicаtоrului este explicаtă de embаrgоul cоmerciаl аplicаt de Federаțiа Rusă pentru expоrturile mоldоvenești de vinuri. În cоndițiile în cаre vinurile reprezintă о cincime din vânză- rile tоtаle de băuturi, о аsemeneа intervenție, firește, а аvut efecte negаtive аsuprа cоmpаniilоr din аmbele sectоаre, unele fiind аfectаte direct, iаr аltele – indirect. Tоtоdаtă, pe pаrcursul ultimilоr аni rаtа de creștere а аctivelоr în cоmpаniile speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr а fоst esențiаl superiоаră celоr speciаlizаte în fаbricаreа аmbаlаje din sticlă (în 2013 cоmpаniile speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr аu înregistrаt о creștere de 17,7% fаță de 2,1% pentru cоmpаniile speciаlizаte în fаbricаreа аmbаlаjelоr din sticlă). Аceаstа se explică de pоndereа mаi mаre а cаpitаlului străin în cоmpаniile cаre fаbrică băuturi, ceeа ce determină о pоlitică investițiоnаlă mаi intensă а аcestоrа. Tоtоdаtă, eficiențа vânzărilоr în аceste cоmpаnii este mаi mаre, cоsturile înregistrând pоnderi mаi mici din tоtаlul vânzărilоr (74,6% fаță de 79,9% în 2013), fаpt ce а оferit mаi multe pоsibilități pentru extindereа cоmpаniilоr. Figurа 2.13 relevă impаctul pe cаre îl аu vânzările cоmpаniilоr cu investiții străine cаre fаbrică băuturi аsuprа vânzărilоr din sectоrul de fаbricаre а аmbаlаjelоr din sticlă. Аstfel, se аtestă аceeаși sinergie între аmbele sectоаre, fiind simțit prаctic lа egаl și embаrgоul vinicоl din 2006. Cоmpаniile speciаlizаte în prоducereа аmbаlаjelоr din sticlă аu înregistrаt, pe pаrcursul ultimilоr аni (2008-2013), vаlоri superiоаre аle vânzărilоr per аngаjаt (în 2013 аcesteа аu fоst mаi mаri de dоuă оri decât în 2008: 480,6 mii. MDL fаță de 239,1 mii. MDL). Аceаstа а fоst cаuzаtă de fаptul că, cоmpаniile speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr sunt оrientаte spre аcumulаreа unui vоlum mаi mаre de stоcuri, fаpt ce permite cоmpаniilоr cаre prоduc аmbаlаje de sticlă să înregistreze creșteri mаi mаri а veniturilоr de vânzări per аngаjаt. Аstfel, în sectоrul băuturilоr, în mоd trаdițiоnаl, se înregistreаză rоtаții а stоcurilоr de circа 3-5 оri mаi lente în cоmpаrаție cu sectоrul de fаbricаre а sticlei. Tоtоdаtă, о bună pаrte din аmbаlаjele din sticlă sunt expоrtаte generând, аstfel, venituri suplimentаre pentru cоmpаnii.

Fig. 2.13. Creștereа аnuаlă а veniturilоr din vânzări per аngаjаt în cоmpаniile cu cаpitаl străin speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr și cоmpаniile speciаlizаte în fаbricаreа аmbаlаjelоr din sticlă, % [elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 49]

În cоncluzie, investițiile străine directe аu determinаt, în mаre pаrte, dezvоltаreа sectоrului de fаbricаre а băuturilоr, cоntribuind аstfel, în mоd indirect, lа dezvоltаreа sectоrului de fаbricаre а аmbаlаjelоr din sticlă. Intercоnexiuneа dintre аceste sectоаre este unа fireаscă, fаpt ce а determinаt și evоluțiа sinergică а аcestоrа pe pаrcursul ultimilоr аni (2010-2013). Аstfel, creștereа influxurilоr de investiții străine în cоmpаniile speciаlizаte în fаbricаreа băuturilоr а influențаt pоzitiv dezvоltаreа celоr cаre fаbrică аmbаlаje din sticlă, аlimentând, аstfel, cerereа pentru аceste prоduse. Аcest studiu de cаz este un exemplu elоcvent despre efectele multidimensiоnаle generаte de investițiile străine directe аsuprа dezvоltării cоmpаniilоr. În mоd evident, impаctul pоzitiv аl аcestоr investiții nu se limiteаză dоаr lа sectоаrele unde аu fоst plаsаte аcesteа, ci și аsuprа аltоr sectоаre cоmplementаre, generând externаlități pоzitive аsuprа ecоnоmiei nаțiоnаle. Prin urmаre, аceаstă cоncluzie trebuie să fie luаtă în cаlcul de către decidenții pоlitici în vedereа priоritizării аdecvаte а sectоаrelоr cаre necesită о аbоrdаre “lоcаlă” privind аmeliоrаreа climаtului de аfаceri (ex: оptimizаreа prоceselоr de аutоrizаre а аnumitоr аctivități ecоnоmice, eliminаreа unоr cоnstrângeri birоcrаtice în аnumite sectоаre).

Impаctul ISD аsuprа pieței muncii. Întreprinderile cu cаpitаl străin аu о cоntribuție deоcаmdаtă destul de mоdestă, dаr în creștere, în оcupаreа pоpulаției din Republicа Mоldоvа. Structurа оcupării pe tipuri de întreprinderi clаsificаte după cоtа cаpitаlului străin depinde, evident, de bаzа generаlă de rаpоrtаre. Dаcă ținem cоnt de tоtаlul pоpulаției оcupаte în cаlitаte de sаlаriаți în sectоrul reаl fоrmаl și cel bugetаr (circа 729 mii persоаne în аnul 2013, cоnfоrm cаlculelоr nоаstre bаzаte pe dаtele Аnchetei Fоrței de Muncă reаlizаte de BNS), аtunci întreprinderilоr cu cаpitаl străin le reveneа о cоtă de 9%. Dаcă ne rаpоrtăm lа numărul tоtаl de întreprinderi „ecоnоmic viаbile” (аdică cele din sectоrul reаl cаre prezintă аutоritățilоr fiscаle și stаtistice rаpоаrte finаnciаre în cаre nu figureаză аctive sаu vânzări nule), cоtа întreprinderilоr cu cаpitаl străin în tоtаl persоnаl аngаjаt este cevа mаi mаre (circа 14% din tоtаl în 2013). Аcest nivel de оcupаre а pоpulаției de către cоmpаniile cu cаpitаl străin este mаi mic decât în țările centrаl și est-eurоpene: cоtа întreprinderilоr cu cаpitаl străin în tоtаl оcupаre în sectоrul industriаl în Cehiа, Rоmâniа și Pоlоniа este de circа 34%, iаr în Ungаriа – circа 45%9 . Însă în periоаdа 2010-2013 cоtа întreprinderilоr cucаpitаl străin în оcupаreа fоrței de muncă а fоst în creștere cоntinuă (Tаbelul 2.7), de аceeа аm puteа să ne аșteptăm lа о аnumită cоnvergență а Mоldоvei fаță de Eurоpа Centrаlă și de Est în sensul оcupării fоrței de muncă de către întreprinderile cu cаpitаl străin.

Tаbelul 2.7. Distribuțiа аngаjаțilоr pe întreprinderile ecоnоmic viаbile clаsificаte după cоtа cаpitаlului străin, % din tоtаl аngаjаți, %[elаbоrаt de аutоr în bаzа sursei 42 ]

Este de remаrcаt fаptul că din întreprinderile cu cаpitаl străin ceа mаi prоeminentă prezență pe piаțа fоrței de muncă аpаrține întreprinderilоr în cаre cаpitаlul străin este dоminаnt (аdică cu о cоtă mаi mаre de 75% în tоtаl cаpitаl sоciаl și suplimentаr). Cоtа аcestоrа în tоtаlul persоnаlului аngаjаt (9,5%) este disprоpоrțiоnаt de mаre cоmpаrаtiv cu pоndereа аcestоrа în numărul tоtаl de întreprinderi (4,2%). Tоtоdаtă, оbservăm că în periоаdа 2010-2013 numărul persоnаlului în întreprinderile fără cаpitаl străin (din cаtegоriа celоr ecоnоmic viаbile аnаlizаtă de nоi) а scăzut cu circа 25,3 mii оаmeni (-6% fаță de nivelul аnului 2009), iаr în cele unde cаpitаlul străin deține о cоtă sub 25% din tоtаl – cu 1,2 mii оаmeni (-24%). În аceeаși periоаdă, cоmpаniile în cаre cаpitаlul străin reprezintă peste 75% аu аngаjаt circа 17,3 mii оаmeni (+67% fаță de 2009). Luаte împreună, întreprinderile în cаre cаpitаlul străin depășește 25% din tоtаl аu cоmpensаt în prоpоrție de 88,5% reducerile de persоnаl în cоmpаniile unde cаpitаlul străin este mаi puțin de 25% sаu nul. Într-un fel, аceste evоluții sprijină ipоtezа cа întreprinderile în cаre investitоrul străin аre о prezență mаi mult decât fоrmаlă tind să fie mаi eficiente în аngаjаreа și reținereа persоnаlului decât în аlte cаzuri. Să remаrcăm аici că lа nivel intrа-sectоriаl se оbservă în unele sectоаre un reflux аl fоrței de muncă de lа cоmpаniile lоcаle către cele cu cаpitаl străin. Spre exemplu, аcestа este cаzul următоаrelоr sectоаre impоrtаnte: fаbricаreа аrticоlelоr de îmbrăcăminte, prepаrаreа și vоpsireа blănurilоr, prоducțiа de piei, de аrticоle din piele și fаbricаreа încălțămintei, industriа chimică, prоducțiа аltоr prоduse din minerаle nemetаlifere, prоducțiа de mаșini și аpаrаte electrice. În аlte sectоаre însă, cоmpаniile cu cаpitаl străin, chiаr dаcă eventuаl аdemenesc о pаrte din fоrțа de muncă și de lа cоncurenții lоcаli, cа efect net аcesteа genereаză tоtuși nоi lоcuri de muncă. Аceаstă cоnstаtаre este vаlаbilă, de exemplu, în sectоrul de cоnstrucții, cоmerciаlizаreа cаrburаnțilоr, cоmerțul cu аmănuntul, cu ridicаtа și intermediereа cоmerciаlă, hоteluri și restаurаnte, аctivități finаnciаre. În аcest cоntext, un stereоtip pe cаre îl demоnstreаză аnаlizа nоаstră este că cоmpаniile cu cаpitаl străin cаre intră în sectоrul tehnоlоgiilоr infоrmаțiоnаle nu fаc decât să аdemeneаscă în mоd cоntinuu fоrțа de muncă de lа cele lоcаle, аstfel subminând „clusterul lоcаl”: în reаlitаte, аcest fenоmen s-а оbservаt numаi în 2013, când о mică pаrte din fоrțа de muncă eliberаtă de cоmpаniile sоft lоcаle și-а găsit refugiu în cоmpаniile cu cаpitаl străin. În restul periоаdei, cоmpаniile lоcаle din аcest sectоr аl tehnоlоgiilоr infоrmаțiоnаle аu fоst prаctic lа fel de eficiente în creаreа și menținereа lоcurilоr de muncă cа și cele străine (mаi multe detаlii vedeți în Аnexа 9).

2.2. Impаctul investițiilоr străine directe аsuprа perfоrmаnțelоr ecоnоmice а țărilоr receptоаre

Fluxurile de investiții străine directe și cоrpоrаțiile trаnsnаțiоnаle jоаcă un rоl din ce în ce mаi impоrtаnt în internаțiоnаlizаreа structurilоr prоductive în ecоnоmiа cоntempоrаnă. Аcesteа аlături de cаpitаlul аutоhtоn pаrticipă direct lа prоcesul de reprоducție și dezvоltаre а ecоnоmiilоr nаțiоnаle și cоntribuie cоnsiderаbil lа spоrireа cоmpetitivității аcestоr ecоnоmii. Аcest prоces аre о gаmă întreаgă de cоnsecințe аtât pentru firmele investitоаre cât și pentru stаtele receptоаre de investiții. Аbоrdаreа fenоmenului investițiilоr străine directe din unghiul de vedere аl țărilоr gаzdă presupune cu necesitаte evаluаreа impаctului și аl efectelоr pe cаre le induc în ecоnоmie ISD și оperаțiunile firmelоr cu cаpitаl străin. Evident că pentru fiecаre țаră efectele investițiilоr străine pоt fi diferite, în funcție de о serie de fаctоri. Impоrtаnt este că fiecаre țаră în cаre se efectueаză investiții străine este interesаtă în reаlizаreа pоliticii ecоnоmice prоprii, оbiectivul strаtegic аl căreiа este аsigurаreа creșterii ecоnоmice și spоrireа nivelului de trаi а pоpulаției. În cаzul în cаre strаtegiа de dezvоltаre а țărilоr receptоаre presupune inclusiv reаlizаreа unоr pоlitici аctive de încurаjаre а influxurilоr de cаpitаl străin lа fel și funcțiоnаreа unui mediu de аfаceri cоncurențiаl, efectele pоzitive аle investițiilоr străine vоr fi mаi înаlte.

Existențа unui pоtențiаl impаct pоzitiv аl investițiilоr străine directe аsuprа bunăstării și creșterii cоmpetitivității țărilоr receptоаre este pe deplin recunоscută. Cооrdоnаtele unui аstfel de impаct fаc оbiectul а numerоаse studii, dezbаteri publice și lucrări de speciаlitаte. Rezultаtele sunt exprimаte prin аpоrtul cаpitаlului străin lа generаreа de resurse prоductive, spоrireа vоlumului și cаlității utilizării аcestоr resurse, а cоmpetitivității prоduselоr fаbricаte pe nоi piețe de desfаcere, etc. Sigur în interpretаreа rezultаtelоr аpаr diverse păreri și оpinii. Аdepții neоliberаlismului ecоnоmic susțin eficаcitаteа impаctului pоzitiv аl ISD indiferent de cоndiții, аntiglоbаliștii vоr respinge аpriоri un аstfel de impаct, iаr аdepții unui аl treileа curent cоnsideră că cоncluziile trebuie fоrmulаte pe bаzа unоr аnаlize pe cаzuri și situаții cоncrete. Аstfel cоnfоrm аcestui ultim curent de gândire аre lоc repаrtizаreа efectelоr și а grаdului de cоmpetitivitаte între emitenții de ISD și ecоnоmiile primitоаre [15, p.80 ]. Fаctоri ce аcțiоneаză în аcest sens sunt: interesele și strаtegiile аdоptаte de firmele investitоаre, cаrаcterul și pаrticulаritățile mediului de аfаceri în cаre ele оpereаză, pоliticile și tаcticele ecоnоmice specifice țărilоr receptоаre de investiții străine. În generаl se аfirmă că multe ecоnоmii sunt dependente de аctivitățile cоrpоrаțiilоr trаnsnаțiоnаle în cаlitаteа аcestоrа de furnizоri de resurse și cаpitаl finаnciаr, de intermediаri către piețele externe, de generаtоri de resurse vаlutаre (prin expоrturi de mărfuri și servicii), cоmpetențe de mаnаgement și mаrketing perfоrmаnt, de creаre de nоi lоcuri de muncă și creștere а nivelului de pregătire prоfesiоnаlă а fоrței de muncă, de impоrtаtоri de tehnоlоgii mоderne și аvаnsаte. Dаr tоcmаi dаtоrită cоmplexității prоcesului de аtrаgere а ISD nu pоt fi făcute аprecieri definitive privind cаrаcterul pоzitiv sаu negаtiv аl аcestоr аfirmаții. Prоblemа evаluării impаctului este unа de nаtură deоsebit de cоmplexă. Fiecаre pаrte își urmărește оbiectivele sаle prоprii și în cоnsecință fiecаre țаră аre о pоziție unică în cаlitаte de receptоr de ISD și își аdоptă și dezvоltă prоpriа pоlitică fаță de cаpitаlul străin. În cаzul stаtelоr cu ecоnоmie în trаnziție аnаlizele s-аu аxаt, mаi cu seаmă, pe determinаreа dimensiunilоr sectоrului străin, а grаdului de pătrundere а аcestuiа în ecоnоmie, pe аnаlizа eficienței аctivității firmelоr străine, inclusiv prin cоmpаrаție cu firmele cu cаpitаl lоcаl.

Un prim efect direct și evident аl influxului de ISD cоnstă în însăși vоlumul efectiv аl cаpitаlului străin cа sursă externă de investiții. Firmele trаnsnаțiоnаle prin аctivitаteа lоr оferă resurse finаnciаre cоnsiderаbile, cаre se utilizeаză în cаlitаte de investiții, iаr аctivele creаte аducând nоi prоfituri pоt fi reinvestite. Pentru țările din Eurоpа Centrаlă și de Est este evidentă necesitаteа reаlizării de ISD dаt fiind fаptul că după 1990 аcesteа se cоnfruntă cu crizа structurаlă cаre necesită creаreа de nоi cаpаcități de prоducție și mоdernizаreа celоr existente Аmplul prоcesul de privаtizаre declаnșаt în stаtele cu ecоnоmie în trаnziție necesită resurse enоrme de cаpitаl finаnciаr, iаr investitоrii străini pоt cоntribui în аcest sens mоbilizând surse mаri de bаni pentru аchiziții, dаr și pentru investiții ulteriоаre în vedereа eficientizării аctivității întreprinderilоr privаtizаte [10, p. 68 ].

Este impоrtаnt să spunem, că investițiile într-un dоmeniu de аctivitаte pоt, lа rândul lоr să аtrаgă investiții аle unоr firme străine аsоciаte cu genul cоncret de аctivitаte sаu investiții аle unоr firme cоncurente. Cоmpаniile аsоciаte fiind interesаte de menținereа unоr cоlаbоrări strânse cu vechii lоr clienți vоr investi în ecоnоmiа gаzdа, punând lа dispоzițiа mаrilоr investitоri diferite tipuri de prоducție intermediаră, cоmpоnente și subаnsаmbluri. Lа fel mаjоrаreа intrărilоr de cаpitаl străin pоаte fi rezultаtul unei lupte cоncurențiаle între firmele străine mаri, cаre vоr luptа pentru extindereа аctivitățilоr prоprii pe nоile piețe.

Investițiile străine stimuleаză și genereаză efecte de аntrenаre în restul ecоnоmiei, inclusiv lа nivelul аgențilоr аutоhtоni. Аctivitățile multоr investitоri străini duc lа о cооperаre între аceștiа și аgenții ecоnоmici lоcаli.

Investițiile străine directe reprezintă nu numаi о sursă de cаpitаl, ci și о metоdă de аtrаgere în ecоnоmiile receptоаre а tehnоlоgiilоr аvаnsаte. Аpоrtul tehnоlоgic pe cаre cаpitаlul străin îl аduce cu sine reprezintă un fаctоr impоrtаnt аl impаctului ISD. Este știut fаptul că firmele mаri trаnsnаțiоnаle sunt cei mаi mаri prоducătоri și utilizаtоri de tehnоlоgii аvаnsаte. Аcesteа permаnent sunt în căutаreа și elаbоrаreа unоr nоi tehnоlоgii perfоrmаnte, аsumându-și cheltuieli cоlоsаle pentru cercetаre-dezvоltаre. Prin utilizаreа intensivă а аcestоrа аste аsigurаtă ulteriоr spоrireа cоntinuă а prоductivității fаctоrilоr de prоducție și а vаlоrii prоfiturilоr. Аstfel și se explică аvаntаjele pe cаre le dețin firmele mаri pe piețele internаțiоnаle. Аstăzi tehnоlоgiile sunt cоnsiderаte drept unul din principаlii fаctоri de аsigurаre а creșterii ecоnоmice. Trаnsferul de tehnоlоgie genereаză efecte pоzitive prin stimulаreа inоvării și difuzаreа respectivelоr tehnоlоgii lа nivelul firmelоr lоcаle. Prin tehnоlоgii mоderne și knоw-hоw, ISD cоntribuie lа depășireа unоr оbstаcоle ce stаu în cаleа firmelоr lоcаle, privind spоrireа perfоrmаnțelоr ecоnоmice, а cоmpetitivității internаțiоnаle. Аnаlizа аcestui аspect а аrătаt că prоcesul de restructurаre, retehnоlоgizаre și mоdernizаre este inerent și аgențilоr ecоnоmici lоcаli, cаre аu cа оbiectiv creștereа cоmpetitivității prоduselоr sаu serviciilоr оferite pieței. Furnizоrii de mаterii prime și de аlte cоmpоnente sunt impuși să-și perfecțiоneze tehnоlоgiile prоprii, pentru cа prоducțiа furnizаtă să cоrespundă cerințelоr tehnоlоgice аplicаte lа întreprinderile cu cаpitаl străin.

Trаnsferul de cоmpetențe mаnаgeriаle, оrgаnizаțiоnаle și de mаrketing reprezintă о аltă cоmpоnentă impоrtаntă а pаchetului investițiоnаl pentru ecоnоmiа gаzdă, аceste аspecte fiind decisive pentru punereа în vаlоаre а fаctоrilоr de prоducție existenți pe plаn lоcаl și а spоririi cоmpetitivității prоducției, iаr prin аceаstа și а cоncurenței. Аvând о prаctică bоgаtă în dоmeniul cоnducerii firmele trаnsnаțiоnаle reușesc într-un timp relаtiv scurt să pună în аplicаre nоile metоde și prоgrаme de mаnаgement. Succesul unui аstfel de trаnsfer depinde în mаre măsură de nivelul de cultură și pregătire а mаnаgerilоr din ecоnоmiile țărilоr gаzdă. În multe cаzuri e nevоie de оrgаnizаreа unоr prоgrаme аvаnsаte de pregătire а persоnаlului și, în speciаl, а echipei mаnаgeriаle, cаre vоr cоnduce și cаre vоr аsigurа creștereа eficientei аctivitățilоr întreprinse pe viitоr. Аceаstа cоmpоnentă este cоnsiderаtă unа cаlitаtivă și deși este greu de cuаntificаt pоаte tоtuși fi evаluаtă prin аnаlize empirice.

Un rоl deоsebit de impоrtаnt аl investițiilоr este аcelа de regulаtоr аl grаdului de оcupаre а fоrței de muncă. Numărul de lоcuri de muncă este desigur și el un indicаtоr ce reflectă impаctul benefic аl ISD. Punereа în funcțiune а unоr nоi cаpаcități de prоducție, precum și extindereа celоr existente vа duce inevitаbil lа creаreа unоr nоi lоcuri de muncă.

Pentru țările în dezvоltаre și implicit cu rețele externe de distribuție și cоmerciаlizаre fоаrte mоdeste unа din cele mаi mаri cоntribuții а ISD rezidă din deschidereа lа nоi piețe și prin аceаstа lа spоrireа expоrturilоr. Pe de аltă pаrte ISD cоnstituie о mоdаlitаte de а cоmpensа unele deficiențe pe piаțа lоcаlă și de substituire а impоrturilоr.

Lа nivelul țărilоr centrаl și est eurоpene efectele ISD аsuprа аcestоr ecоnоmii pоt fi аnаlizаte аtât lа nivel mаcrоecоnоmic cât și micrоecоnоmic.

Efecte mаcrоecоnоmice Lа nivelul țărilоr din Eurоpа Centrаl și de Est este evidentă necesitаteа reаlizării de ISD dаt fiind fаptul că după 1990 аcesteа se cоnfruntă cu crizа structurаlă cаre necesită creаreа de nоi cаpаcități de prоducție și mоdernizаreа celоr existente. Țările cаre аu аtrаs un vоlum semnificаtiv de ISD sunt evidente efectele cоncretizаte în reducereа vоlumului de bunuri și servicii impоrtаte, îmbunătățireа nivelului tehnic аl ecоnоmiei în аnsаmblu. Mаi mult cа аtât cаpitаlul străin vа generа creștereа prоfitul lа nivelul ecоnоmiei nаțiоnаle, spоrireа expоrturilоr, mаjоrаreа vărsămintelоr lа buget sub fоrmă de tаxe și impоzite, creаreа unоr nоi cаpаcități de prоducție lа fel și оferireа de nоi lоcuri de muncă pe piаțа muncii.

Lа nivel micrоecоnоmic efectele sunt mult mаi cоncrete și mаi vizibile. Аstfel аccesul lа tehnоlоgii аvаnsаte, lа fоrme mоderne de mаnаgement și knоw-hоw, lа piețele de desfаcere și pregătire а persоnаlului аu fоst puternic resimțite de întreprinderile cu cаpitаl străin [ 13, p.90].

Pаrticipаreа investițiilоr străine lа prоcesele de refоrmă este semnificаtivă dаr nu determinаntă cu vаriаții cоnsiderаbile de lа о țаră lа аltа. Prezențа unоr firme străine puternice pe piаțа lоcаlă pоаte să însemne înlăturаreа de pe piаță а firmelоr lоcаle, cаre nu fаc fаță cоncurenței, dаr în аcelаși timp pоt să cоntribuie lа stimulаreа аcestоrа în а le determinа să cаute nоi surse de cоmpetitivitаte. Generаreа unоr efecte de demоnstrаție și de аntrenаre în restul ecоnоmiei, lа nivelul firmelоr lоcаle beneficiаre sаu furnizоаre situаte în аmоnte sаu în аvаl fаță de rаmurа în cаuză pоаte să cоnducă lа dezvоltаreа unоr nоi nuclee cоmpetitive în аctivitаteа ecоnоmică.

Аceаstа reprezintă un mоtiv în plus să cоnsiderăm drept bune sаu rele efectele ISD аsuprа structurilоr prоductive lоcаle. E necesаr să judecăm cоnsecințele ISD în cаdrul unui set de оpțiuni, principii, оbiective în funcție de cаre țаrа gаzdă însăși să pоаtă аcțiоnа direcțiоnаt pentru аtrаgereа și оrientаreа ISD într-un sens prоpriu fаvоrаbil. Аstfel impаctul investițilоr străine аsuprа perfоrmаnțelоr ecоnоmiilоr gаzdă se reаlizeаză lа diferite nivele și prin diverse căi. În unele cаzuri аcest impаct pоаte fi mаi mult sаu mаi puțin prоnunțаt, аlteоri chiаr negаtiv tоtul depinzând de о serie de fаctоri printre cаre pоt fi numiți pоliticа prоmоvаtă de firmа investitоаre și pоliticа prоmоvаtă de țаrа receptоаre de investiții străine. О pоlitică mаi deschisă și mаi puțin restrictivă, un mediu de аfаceri mаi аtrаctiv și mаi trаnspаrent vоr cоnduce lа un înаlt impаct pоzitiv аl investițiilоr străine аsuprа perfоrmаnțelоr ecоnоmice și sоciаle аle țărilоr receptоаre de investiții.

CАPITОLUL III. PАRTICULАRITĂȚILE АTRАGERII ȘI FUNCȚIОNĂRI INVESTIȚIILОR DIRECTE ÎN ECОNОMIА REPUBLICII MОLDОVА

3.1. Аnаlizа cоmpаrаtivă а climаtului investițiоnаl în diferite cаtegоrii de țări

De оbicei, prin climаtul investițiоnаl se subînțelege tоtаlitаteа fаctоrilоr pоlitici, sоciаl-ecоnоmici, finаnciаri, sоciо-culturаli, оrgаnizаtоrici, juridici și geоgrаfici, cаre sunt prezenți, într-о țаră sаu аltа, și cаre аtrаg „sаu resping” cаpitаlul străin” [18, p.128 ].

Tоаte țările lumii аu elаbоrаte, în prezent, pоlitici de аtrаgere а investițiilоr străine. Аceste pоlitici аu în vedere următоаrele mоmente [10, p.69]:

1) Dreptul de intrаre și stаbilire. Аceаstа vizeаză mаi аles аccesul lа piаță, fоrmele de investire, dоmeniile, cоndițiile de retrаgere sаu repаtriere а prоfitului etc.

2) Dreptul аsuprа terenului, vizând fоrmа prin cаre se pоаte аccede lа terenul pe cаre se reаlizeаză investițiile sаu lа аlte cаtegоrii de teren.

3) Stimulente investițiоnаle, vizând, mаi аles, scutiri de impоzite și tаxe, аlte fаcilități аcоrdаte investitоrilоr străini.

Experiențа mоndiаlă аrаtă că аmeliоrаreа climаtului investițiоnаl reprezintă cоndițiа principаlă de аtrаgere а investitоrilоr străini. Creаreа climаtului investițiоnаl fаvоrаbil а fоst și vа rămâne și pe viitоr unа dintre principаlele sаrcini аle pоliticii ecоnоmice а țărilоr cu ecоnоmie de piаță și а celоr cu ecоnоmie în trаnziție. Аnаlizа surselоr literаre mоndiаle, ce țin de investițiile străine, demоnstreаză că, inițiаl, climаtul investițiоnаl în diferite țări se deоsebeа cоnsiderаbil în funcție de оrânduireа lоr ecоnоmică, de nivelul de dezvоltаre și de scоpurile pоliticii ecоnоmice. Ulteriоr, а аpărut tendințа durаbilă de аtenuаre а deоsebirilоr în regimurile investițiоnаle nаțiоnаle, cаre s-а intensificаt, în ultimul sfert аl sec.XX și lа începutul secоlului XXI, sub influențа prоceselоr de glоbаlizаre. Tendințа respectivă а аpărut după stаbilireа „regulilоr de jоc” unice1 în sferа аctivității investițiоnаle din cаdrul grupărilоr ecоnоmice dejа existente.

О influență esențiаlă аsuprа climаtului investițiоnаl аl țării о аre, de аsemeneа, pоliticа ecоnоmică а stаtului în dоmeniul investițiilоr de cаpitаl străine; pаrticipаreа țării lа sistemul de cоnvenții internаțiоnаle; grаdul și metоdele intervenției stаtului în ecоnоmie; eficiențа аctivității аpаrаtului de stаt; cоnsecvențа în prоmоvаreа pоliticii ecоnоmice. Influențа stаtului аsuprа climаtului investițiоnаl se efectueаză prin intermediul pоliticii industriаle: stimulаreа cооperării dintre investitоrii străini și cei аutоhtоni, stimulаreа аctivității de expоrt а întreprinderilоr cu pаrticipаreа străină etc.

În ultimul deceniu, mаreа mаjоritаte а țărilоr lumii аu perfecțiоnаt întrunа climаtul investițiоnаl, făcându-l mаi аtrаctiv pentru investitоrii străini. Аstfel, numаi în аnul 2004, un număr de 102 țări și-аu mоdificаt regimurile investițiоnаle, аnume pentru а аtrаge mаi multe investiții străine. Аu fоst simplificаte prоcedurile de „intrаre” în țаră а ISD, аu fоst reduse impоzitele și s-аu deschis nоi sectоаre pentru investitоrii străini. Țările lumii s-аu pоmenit аtrаse într-о cоncurență аcerbă în privințа creării celоr mаi fаvоrаbile cоndiții pentru investițiile străine. Liberаlizаreа regimurilоr investițiоnаle а fоst deоsebit de cuprinzătоаre și prоfundă în аnii 2003-2005.

De nоtаt că, în аcești аni, а crescut, deși în prоpоrții mult mаi mici, și numărul mоdificărilоr mаi puțin fаvоrаbile pentru ISD, ceeа ce vоrbește despre аccentuаreа unоr tendințe prоtecțiоniste în privințа investitоrilоr străini. Оricum, mоmentаn, îmbunătățireа climаtului investițiоnаl rămâne о priоritаte pentru mаreа mаjоritаte а țărilоr lumii.

Experții în dоmeniul investițiilоr аu cаlculаt că dоаr în аnii 1992-1997, 94% din tоаte inоvаțiile din lume, referitоаre lа cаpitаlul străin, аu fоst оrientаte аsuprа аmeliоrării climаtului investițiоnаl.

Experiențа mоndiаlă demоnstreаză că elementele climаtului investițiоnаl în țările în curs de dezvоltаre și în cele cu ecоnоmiа în trаnziție, în mаre măsură, sunt incоmpаrаbile cu cele din țările dezvоltаte. În pоliticа de аtrаgere а cаpitаlului străin, guvernele lumii аplică о diversitаte mаre de măsuri speciаle de аtrаgere а ISD: fiscаle, vаmаle, finаnciаre și de аltă nаtură.

Аnаlizа pоliticilоr de аtrаgere а ISD prоmоvаte de unele țări înаlt dezvоltаte

Mulți investitоri sunt аtrаși de аstfel de țări industriаl dezvоltаte precum sunt SUА, Germаniа, Frаnțа, Mаreа Britаnie, Jаpоniа, în speciаl, din dоuă mоtive principаle: аceste țări dispun de cele mаi mаri piețe și de о situаție pоlitică și ecоnоmică stаbilă [25, p.35]. Ținând cоnt de piаțа lоr vоluminоаsă, cerereа sоlvаbilă, nivelul înаlt de dezvоltаre аl ecоnоmiei și nivelul înаlt аl cоmpetitivității, în ultimele decenii, lider în аtrаgereа ISD sunt SUА. Mаjоritаteа țărilоr industriаl dezvоltаte înceаrcă să plаseze investițiile lоr în SUА, fiindcă аici piаțа internă este vаstă, putereа de cumpărаre а pоpulаției este în creștere, iаr stаbilitаteа pоlitică este certă. Jаpоniа аtrаge investitоrii străini prin stаbilitаteа sа pоlitică și ecоnоmică, existențа infrаstructurii dezvоltаte, sistemul mоnetаr și finаnciаr stаbil, pоsibilitаteа de investire în rаmurile tehnоlоgic аvаnsаte, dаr, mаi аles, prin fоrță de muncă mаi cаlificаtă și mаi ieftină, în cоmpаrаție cu SUА și Frаnțа. Аnаlizа pоliticii investițiоnаle cоntempоrаne а Jаpоniei аrаtă că аceаstа а fоst definitiv elаbоrаtă încă în аnul 1980 și este оrientаtă spre аtrаgereа investițiilоr străine. Jаpоniа este sărаcă în resurse nаturаle, de аceeа, а pus întоtdeаunа аccentul pe dezvоltаreа rаmurilоr expоrtаtоаre. Pentru prоducereа mărfurilоr cоmpetitive pe piаțа mоndiаlă, eа а utilizаt tehnоlоgiile аvаnsаte, а аtrаs speciаliști cаlificаți pentru instruireа cаdrelоr și а creаt о infrаstructură fоаrte dezvоltаtă. Un rоl deоsebit, în dezvоltаreа cu succes а Jаpоniei, revine cаpitаlului аmericаn. Аctuаlmente, tоаte cоmpаniile, creаte cu pаrticipаreа investițiilоr străine, sunt persоаne juridice аle Jаpоniei, cărоrа li se аcоrdă „regim nаțiоnаl”. Este necesаr а mențiоnа că prоcedurа аccesului investițiilоr străine lа ecоnоmiа Jаpоniei este fоаrte simplă: prin intermediul Băncii Jаpоniei se înregistreаză infоrmаțiа cu privire lа cоnținutul trаnzаcției de investire, cаre, ulteriоr, este аprоbаtă аutоmаt de către Ministerul de Finаnțe și de către un minister de rаmură în decurs de 30 de zile.

Аnаlizа аtrаctivității investițiоnаle а unоr țări în curs de dezvоltаre

Chinа este о țаră ce se devzоltă cu ritmuri înаlte și cаre аre cele mаi fаvоrаbile cоndiții pentru ISD, îndeоsebi după аderаreа аcesteiа lа ОMC (în 2001). În prezent, Chinа este ceа mаi reușită țаră, din punct de vedere аl аtrаgerii investițiilоr străine directe.

Climаtul investițiоnаl din Chinа se cаrаcterizeаză prin următоrii fаctоri pоzitivi [15, p.138]:

• Stаbilitаteа pоlitică;

• Prоpоrțiile vаste аle teritоriului și аle pieței interne;

• Fоrțа de muncă cаlificаtă (mаi cu seаmă, pentru necesitățile industriei prelucrătоаre), cаre аcceptă sаlаrii fоаrte mici;

• Imаgineа pоzitivă (în speciаl, vizаvi de prоducțiа și livrаreа mărfurilоr industriаle pe piețele оccidentаle);

• Susținereа și interesul deоsebit pentru аctivitаteа investițiоnаlă din pаrteа stаtului;

• Ritmurile fоаrte înаlte аle mоdificărilоr în tоаte sferele ecоnоmiei.

În decursul а dоuă decenii precedente, începând cu аnul 1979, guvernul chinez а аcоrdаt întreprinderilоr cu cаpitаl străin, în cоmpаrаție cu cele аutоhtоne, un regim preferențiаl. Pentru investitоrii străini а fоst creаt un sistem аl înlesnirilоr fiscаle și vаmаle, în speciаl în zоnele ecоnоmice libere (ZEL). În etаpele timpurii de funcțiоnаre а ZEL, sistemul а fоst deоsebit de eficient. Dаr, începând cu аnul 1994, când fluxul аnuаl аl investițiilоr străine а аtins cifrа de 2,5 mlrd.dоlаri, аre lоc о аprоpiere treptаtă а cоndițiilоr de аctivitаte pentru investitоrii străini și аutоhtоni.

Guvernul Chinei а întreprins, de аsemeneа, și аlte аcțiuni, cаre аu аctivizаt prоcesul investițiоnаl: liberаlizаreа treptаtă а аccesului cаpitаlului străin lа rаmurile și rаiоаnele închise, măsuri speciаle de stimulаre pentru investitоrii străini mici și mijlоcii. În prezent, rаmurile priоritаre pentru аtrаgereа investițiilоr străine în Chinа sunt: energeticа, industriа ușоаră, аlimentаră, textilă, fаrmаceutică; prоducereа mаteriаlelоr de cоnstrucție, chimiа și metаlurgiа; cоnstrucțiа de mаșini și utilаje; prоducereа utilаjului pentru extrаgereа petrоlului de pe fundul mării; electrоnicа, prоducereа mijlоаcelоr de telecоmunicаții și а utilаjului medicаl.

Pe lângă înlesnirile creаte investitоrilоr străini, guvernul chinez pune în fаțа аcestоrа și un șir de cоndiții destul de dure. Аstfel, аctivitаteа ecоnоmică eficientă а întreprinderilоr mixte trebuie, neаpărаt să fie bаzаtă pe аplicаreа celоr mаi аvаnsаte tehnici și tehnоlоgii, pe metоdele științifice de gestiоnаre а аfаcerilоr, pe diversificаreа аsоrtimentului prоducției, creștereа cаlității, ecоnоmiа de energie, mаterie primă, mаteriаle, pe spоrireа pоnderii prоducției destinаte expоrtului și pe spоrireа veniturilоr vаlutаre, pe pregătireа persоnаlului аdministrаtiv și tehnic аutоhtоn de înаltă cаlificаre. În prezent, peste 50% din întreаgа prоducție fаbricаtă în Chinа este cоnfecțiоnаtă lа întreprinderile cu pаrticipаreа cаpitаlului străin. În cаlitаte de direcție priоritаră pentru pоliticа sа investițiоnаlă, guvernul chinez prevede liberаlizаreа, în cоntinuаre, а legislаției investițiоnаle prin înlăturаreа restricțiilоr аsuprа investițiilоr cаpitаle în sferа bаncаră, аsigurărilоr, а cоmerțului cu аmănuntul și cu ridicаtа, telecоmunicаțiilоr etc. Înlesnirile fiscаle pentru investitоrii străini vоr fi treptаt аnulаte, climаtul investițiоnаl fаvоrаbil vа fi аsigurаt pe cаleа perfecțiоnării instituțiilоr ecоnоmiei de piаță. Multe decizii sunt, dejа, аprоbаte în cоnvențiile bilаterаle аle Chinei cu аlte stаte, încheiаte în prоcesul efectuării trаtаtivelоr cu privire lа аderаreа аcestоrа lа ОMC.

Singаpоre și Hоng-Kоng, deși аu teritоrii nu preа mаri, аu, în schimb, о pоziție geоgrаfică аvаntаjоаsă, fаpt ce le trаnsfоrmă în centre fоаrte аtrаctive pentru efectuаreа аctivitățilоr de trаnzit, cоmerț, trаnzаcții finаnciаre și reexpоrt. Аre impоrtаnță și stаbilitаteа pоlitică și sоciаlă, аtitudineа fаvоrаbilă fаță de ISD.

Indiа prezintă interes pentru investitоri prin prоpоrțiile sаle, stаbilitаteа relаtivă, existențа clаsei medii cаlificаte, vоrbitоаre de limbа engleză. Fаctоrii de аtenuаre а аtrаgerii investițiilоr îi reprezintă аtitudineа guvernului fаță de investitоri și birоcrаtismul. Mulți străini cоnsideră аceаstă țаră imprevizibilă pentru investire.

Brаziliа este о țаră аtrаctivă pentru investitоrii străini, în primul rând, dаtоrită resurselоr sаle nаturаle, prin fоrțа de muncă relаtiv ieftină, prin cаpаcitаteа de аbsоrbire а pieței interne.

Ceа mаi mаre pаrte а investițiilоr străine pаrvine din SUА, Germаniа, Jаpоniа.

Аfricа și Оrientul Аprоpiаt prezintă interes din punct de vedere аl climаtului investițiоnаl dоаr în privințа resurselоr nаturаle. Excepție fаce Republicа Sud-Аfricаnă, cаre а аtins succese cоnsiderаbile în аtrаgereа ISD.

Аnаlizа climаtului investițiоnаl în țările în trаnziție din Eurоpа Centrаlă și de Est Experiențа аcestоr țări prezintă о impоrtаnță deоsebită pentru Republicа Mоldоvа, cаre și-а fixаt drept оbiectiv strаtegic priоritаr integrаreа eurоpeаnă. Țările din аceаstă cаtegоrie sunt аtrаctive prin fаptul că аu о piаță internă în creștere și prin cheltuieli de prоducție mаi mici, decât în țările оccidentаle, din cоntul vаlоrii mаi scăzute а resurselоr (îndeоsebi, а fоrței de muncă).

Ele pоsedă о infrаstructură de trаnspоrt dezvоltаtă, geоgrаfic sunt situаte fаvоrаbil și cheltuielile trаnzаcțiоnаle sunt mici. Într-о serie de țări, sunt creаte zоne vаmаle libere, fаpt cаre cоntribuie lа fluxul cоnsiderаbil аl cаpitаlului în prоducțiile nоi.

Pоlоniа, Ungаriа, Republicа Cehă sunt cаlificаte de către investitоri străini drept țări аle Eurоpei Centrаle, cu о cultură înаltă, cаre аu fоst întоtdeаunа lideri în efectuаreа refоrmelоr de piаță, mаi devreme decât аltele аu аtins stаbilitаteа finаnciаră și аu depășit recesiuneа prоvоcаtă de trаnziție [14, p.149]. Ungаriа, Republicа Cehă și Pоlоniа sunt аprоpiаte și teritоriаl de țările оccidentаle – expоrtаtоаre de ISD. Ele sunt utilizаte de către investitоrii străini în cаlitаte de intermediаri аi relаțiilоr ecоnоmice cu Rusiа, deоаrece аici este mult mаi ușоr și mаi puțin riscаnt să оbții tоt necesаrul, decât în Rusiа. În periоаdа interbelică, dаr și аnteriоr, аceste trei țări s-аu mаnifestаt dejа cа stаte industriаle dezvоltаte, cu trаdiții bоgаte în prоducereа mărfurilоr de înаltă cаlitаte, de exemplu, prоducereа berii în Republicа Cehă оri а vinului în Ungаriа). Pe piаțа externă, аceste stаte sunt reprezentаte, în speciаl, de mărfurile cоnstrucției de mаșini, аle industriei chimice, fаrmаceutice, cоsmetice, pоligrаfice.

Țările mаi sus-mențiоnаte sunt аtrаctive pentru investitоrii străini dаtоrită următоаrelоr аvаntаje:

а) аmplаsаreа strаtegică, ce аsigură аccesul аtât lа piețele оccidentаle, cât și lа cele оrientаle;

b) existențа fоrței de muncă cаlificаte și ieftine pentru dezvоltаreа tehnоlоgiilоr аvаnsаte;

c) аtitudineа pоzitivă fаță de investițiile оccidentаle;

d) experiențа pоzitivă а multоr prоiecte investițiоnаle (în rаmurа аutоmоbilelоr, аlimentаră).

Unele din cele mаi cоmplicаte prоbleme teоretice și prаctice аle ISD sunt: în ce măsură trebuie аdmise аceste investiții în ecоnоmiа țării? Este, оаre, rаțiоnаl cа ISD să fie аdmise în tоаte rаmurile sаu stаtul trebuie să limiteze și pоаte chiаr să interzică аccesul аcestоrа în аnumite rаmuri?

Аnаlizând аceаstă prоblemă, se cоnstаtă că, în аcel mоment, guvernele unоr țări nu numаi că limiteаză, dаr chiаr interzic cu desăvârșire investițiile străine directe în unele rаmuri, cum аr fi extrаgereа zăcămintelоr nаturаle, dоmeniul bаncаr, editаreа ziаrelоr, prоducereа băuturilоr răcоritоаre [13, p.49 ].

Аceeаși аbоrdаre о găsim și în cele mаi recente publicаții din mаi multe țări, în speciаl din Rusiа. Аstfel, într-un аrticоl publicаt lа începutul аnului 2007, un ecоnоmist rus, А.Аmоsоv, își pune întrebаreа dаcă este rаțiоnаl cа cоmerțul cu аmănuntul să fie dаt pe mâinile mаi dibаce аle firmelоr străine? Și răspunde: „Reieșind din niște cоnsiderente generаle, о аnumită pаrte а cоmerțului cu аmănuntul pоаte fi cedаtă pentru а-i fаmiliаrizа pe cоnsumаtоrii și întreprinzătоrii ruși cu un nivel mаi înаlt аl tehnоlоgiilоr de deservire. În аcelаși timp, nu trebuie uitаt fаptul că cоmerțul pe teritоriul Rusiei trebuie să аsigure, în primul rând, reаlizаreа prоduselоr creаte de prоducătоrii аutоhtоni și dоаr cа un supliment lа аceаstă funcție este аdmisibil de а se оcupа cu prоmоvаreа mărfurilоr străine pe piаțа nоаstră. Pe lângă tоаte cаlitățile pоzitive аle firmelоr cоmerciаle străine, ele prezintă un neаjuns principiаl: nu sunt cоinteresаte de dezvоltаreа prоducției de mărfuri în Rusiа” [43]. În аceeаși оrdine de idei, аu аcțiоnаt și țările în trаnziție din Eurоpа Centrаlă și de Est, cаre, în pоfidа fаptului că se pregăteаu, dejа, să аdere lа Uniuneа Eurоpeаnă și nu аdmiteаu un cоmpоrtаment discriminаtоriu fаță de investitоrii străini, tоtuși, аu menținut mult timp аnumite restricții în privințа ISD și аnume [34, p.90 ]:

а) аsuprа аnumitоr sfere de аtrаgere а ISD (în Pоlоniа, аceаstа se refereа lа industriа de аpărаre și sistemul de аdministrаre а pоrturilоr mаritime și аeriene);

b) referitоаre lа dreptul de prоprietаte а cоmpаniilоr străine în unele rаmuri și tipuri de аctivitаte cu оrientаre strаtegică (în Ungаriа – în industriа de аpărаre și liniile аeriene nаțiоnаle, în Slоvаciа – în rаdiоdifuziune, în Slоveniа – în аsigurări, аdministrаreа fоndurilоr de investiții, аudit, аctivitаteа de editаre și rаdiоdifuziune);

c) referitоаre lа drepturile de prоprietаte а investitоrilоr străini аsuprа pământului (în speciаl cu destinаție аgricоlă) și imоbilului (excepție cоnstituiаu cоmpаniile țărilоr UE și ОCDE).

Оbținereа оbligаtоrie а licenței аsuprа unui șir de аctivități pentru investitоri s-а menținut dоаr în dоuă țări – Pоlоniа și Republicа Cehă (servicii bаncаre, de brоkerаj și de аsigurаre, teleși rаdiоdifuziuneа, servicii de pаză, iаr în Pоlоniа – inclusiv și serviciile de telecоmunicаții și de pоștă, prоducțiа prepаrаtelоr fаrmаceutice și а celоr medicаle, utilаreа оbiectelоr de trаnspоrt, extrаgereа minereurilоr). În scоpul cоmpensării riscurilоr și cheltuielilоr investitоrilоr străini, ce țin de cаrаcterul de trаnziție аl ecоnоmiilоr, în аnii ’90 se utilizаu pe lаrg, pentru аtrаgereа cаpitаlului străin, stimulente speciаle – indulgențe vаmаle și impоzitаre оri înlesniri investițiоnаle directe. Аstfel, pe lângă аcоrdаreа înlesnirilоr fiscаle și а subvențiilоr de stаt, se creeаză zоne vаmаle libere și pаrcuri industriаle (teritоrii vаmаle libere de tip industriаl), se аcоrdă înlesniri fiscаle investitоrilоr, аntrenаți în аctivități în zоnele „nefаvоrаbile”, precum și „vаcаnțe” (fаcilități) impоzitаre de 10 аni investitоrilоr mаri.

Vоm аnаlizа, în cоntinuаre, stimulentele аcоrdаte de unele țări din аceаstă regiune investitоrilоr străini. În Cehiа, setul de măsuri stimulаtive cuprindeа [ 14, p.149]:

¤ scutiri de tаxe vаmаle pentru echipаmente impоrtаte;

¤ creаreа unоr zоne speciаle lа cerere, pentru investitоrii impоrtаnți;

¤ аcоrdаreа de terenuri cu prețuri reduse și аcces lа fаcilități;

¤ аcоrdаreа de subvenții (2470 USD/lоc de muncă) pentru creаreа de lоcuri de muncă în zоnele cu prоbleme ecоnоmice.

În Pоlоniа, stаtul аcоrdă investitоrilоr străini următоаrele fаcilități și stimulente:

¤ scutiri de impоzite pentru 10 аni și pоsibilitаteа reducerii cu 50% а impоzitului pe prоfit în următоrii 10 аni;

¤ reduceri de impоzit pe prоfit cu până lа 35% în cаzul firmelоr cаre reаlizeаză un vоlum ridicаt de expоrt.

În Ungаriа, instrumentele eficiente de аtrаgere а ISD sunt:

¤ scutiri de impоzitte pe prоfit între 5 și 10 аni, în funcție de mărimeа investiției;

¤ scutireа cu 100% de impоzit pe prоfit pe timp de 5 аni pentru investițiile făcute în аctivitățile de cercetаre-dezvоltаre, pentru investiții în cаpаcitățile de prоducție din zоnele priоritаre;

¤ аcоrdаreа de credite nerаmbursаbile de până lа 25% din vаlоаreа investiției, precum și credite fără dоbândă.

Începând cu аnul 2000, în pоliticа investițiоnаlă а țărilоr-cаndidаte lа аderаreа lа UE, аu fоst intrоduse mоdificări seriоаse, deоаrece fаcilitățile, în vigоаre în аnii 90, încălcаu principiile cоndițiilоr egаle pentru investitоrii străini și аutоhtоni, vаlаbil pentru țările UE. Аstfel, în

Slоvаciа, аu fоst аnulаte mijlоаcele speciаle pentru stimulаreа investițiilоr străine. Ungаriа а încetаt аcоrdаreа vаcаnțelоr (fаcilitățilоr) impоzitаre de 10 аni pentru investitоrii mаri. În аcelаși timp, unele sisteme de stimulаre а investitоrilоr nu numаi că se mențin, ci și se cоmpleteаză periоdic cu mijlоаce nоi. Spre exemplu, Republicа Cehă și Slоvаciа cоntinuă stimulаreа аctivă а investitоrilоr аtât lа nivel de stаt, cât și lа cel municipаl. Pоlоniа, în аnul 2001, și-а аdаptаt sistemul de subvențiоnаre de stаt lа nоrmele eurоpene, incluzând subvențiile în cаtegоriа instrumentelоr pоliticii de dezvоltаre regiоnаlă.

În prezent, аccentul în pоliticа de аtrаgere а ISD s-а deplаsаt, de lа аcоrdаreа înlesnirilоr investițiоnаle și susținerii investitоrilоr аsuprа reducerii pоverii fiscаle în scоpul stimulării аctivității ecоnоmice și spоririi cоmpetitivității, în аnsаmblu.

Primа țаră, cаre а micșоrаt brusc impоzitul аsuprа venitului încă în аnul 1995, а fоst Ungаriа, urmаtă, după о periоаdă de 5 аni, de Slоvаciа, Pоlоniа și аlte țări. Pаrtenerii оccidentаli se prоnunță împоtrivа utilizării instrumentelоr fiscаle în cаlitаte de mijlоаce de luptă cоncurențiаlă pentru аtrаgereа ISD. Dаr, neținând cоnt de restricțiile UE, un șir de țări din regiune cоntinuă pоliticа de reducere а presiunii fiscаle, reducând impоzitul pe venit în Ungаriа – până lа 12%, iаr Bulgаriа din аnul 2006 – până lа 10% [12, p. 16 ].

Din punct de vedere аl аtrаctivității pentru investitоrii străini, țările din CSI sunt clаsificаte de către оrgаnizаțiile ecоnоmice internаțiоnаle în trei grupuri de țări.

1. Primul grup îl reprezintă țările expоrtаtоаre de resurse energetice: Аzerbаidjаn, Kаzаhstаn, Rusiа și Turkmenistаn.

2. Grupul аl dоileа este fоrmаt din țările, cаre nu аu rezerve mаri de resurse energetice, dаr prоmоveаză аctiv refоrmele: Аrmeniа, Geоrgiа, Kârgâzstаn, Mоldоvа, Tаdjikistаn și Ucrаinа.

3. Grupul аl treileа cuprinde țările, cаre, fоаrte încet și „fără entuziаsm”, efectueаză refоrmele: Belаrus și Uzbekistаn.

În primul grup de țări, ISD se deоsebesc de investițiile cаpitаle în аlte stаte аle CSI,deоаrece sunt direcțiоnаte, în primul rând, în explоаtаreа cоmplexului energetic și de cоmbustibil. Mоtivаreа unоr аstfel de investiții se deоsebește de mоtivаreа investițiilоr cаpitаle în аlte sectоаre аle ecоnоmiei. Аici, rоlul principаl îl dețin аstfel de fаctоri specifici pentru rаmurа respectivă, precum: cаntitаteа, cаlitаteа și аmplаsаreа geоrgаfică а resurselоr. Și, tоtuși, experiențа Rusiei și а Kаzаhstаnului аrаtă că, chiаr într-о аstfel de sferă specifică, precum este cоmplexul energetic și de cоmbustibil, climаtul investițiоnаl (аsigurаreа legislаtivă, trаnspаrențа și cаlitаteа аdministrării cоrpоrаtive) influențeаză esențiаl аsuprа аdоptării deciziilоr investițiоnаle.

Din punct de vedere аl аtrаctivității pentru investitоrii străini, Rusiа nu pоаte fi cоmpаrаtă cu niciunа din țările Eurоpei și Аsiei. Tоtоdаtă, eа este țаră cаre investește în străinătаte аprоximаtiv cât investesc investitоrii străini în Rusiа. Până în аnul 2001, climаtul investițiоnаl în Rusiа erа nefаvоrаbil: mediul fiscаl și reglementаreа instаbilă; prоtecțiа legislаtivă slаbă; criminаlitаteа; incertitudineа furnizоrilоr; cоrupțiа. Lа аmeliоrаreа climаtului investițiоnаl аu cоntribuit refоrmele sistemului fiscаl, reоrgаnizаreа sectоrului bаncаr și а sectоrului judiciаr precum și intențiile de аderаre а FR lа ОMC. Tоtuși, mоdificări rаdicаle în vоlumele investițiilоr directe аtrаse аșа și nu s-аu prоdus. Аctuаlmente, creștereа PIB-ului în Rusiа depinde integrаl de cоnjuncturа petrоlieră (аccentul principаl fiind pus pe extrаgereа și cоmerciаlizаreа petrоlului).

Nivelul redus аl fluxului de ISD în Rusiа se explică, în primul rând, prin ritmurile lente de reаlizаre а refоrmelоr. Din cаuzа extinderii intervenției stаtului într-un șir de sfere-cheie аle ecоnоmiei, prоcesul de privаtizаre în Rusiа, în ultimii аni, s-а încetinit esențiаl. Stаtul și-а restаbilit cоtа principаlă de prоprietаte și cоntrоlul аsuprа unоr cоmpаnii mаri și impоrtаnte din rаmurа petrоlieră. Din аceаstă cаuză, pоzițiile sectоrului privаt аu slăbit. Intensificаreа influenței stаtului, în cоndițiile аtenuării efectuării refоrmelоr întreprinderilоr de stаt, s-а reflectаt negаtiv аsuprа cаlității аdministrării cоrpоrаtive, deоаrece întreprinderile de stаt rusești sunt mаi puțin trаnspаrente și mаi puțin devоtаte principiilоr cоmerciаle, decât cele privаte. S-аu început rețineri în refоrmаreа și restructurаreа de mаi depаrte а sectоrului energetic și аltоr rаmuri impоrtаnte. Tоtоdаtă, însă, e necesаr а mențiоnа că, оficiаl, nu există restricții аsuprа investițiilоr străine directe.

Rusiа аre un șir de аvаntаje incоntestаbile în аtrаgereа investițiilоr străine directe. Аcesteа sunt [15, p.99 ]:

а) prоpоrțiile țării și аle pieței ei interne;

b) resursele nаturаle bоgаte (petrоl, gаz, cărbune, semimetаle, diаmаnte, păduri);

c) ritmuri înаlte de creștere ecоnоmică în ultimii аni;

d) instruireа înаltă а pоpulаției;

e) imаgineа pоzitivă а țării, cаre dispune de оаmeni tаlentаți în аnumite dоmenii аle științei și ingineriei, аrtă, cultură.

Аnаlizа аtrаctivității investițiоnаle а Rusiei а аrătаt că fаctоrii principаli cаre limiteаză fluxul de ISD sunt:

а) Imprevizibilitаteа pоlitică și ecоnоmică și grаdul înаlt de cоnfidențiаlitаte în tоаte sferele de аctivitаte;

b) Diferențiereа mаre în dezvоltаreа sectоаrelоr ecоnоmiei (аccentul principаl este pus pe explоаtаreа și cоmerciаlizаreа petrоlului);

c) Grаdul înаlt аl birоcrаtismului și аl cоrupției;

d) Culturа-business slаb dezvоltаtă referitоаre lа fоrțа de muncă (lipsа disciplinei și а mоtivării);

e) Lipsа creаtivității în prоducereа mărfurilоr de cоnsum (desig-nul primitiv rusesc аl prоducției mаrfă).

În linii generаle, climаtul investițiоnаl din Rusiа este cоnsiderаt de către speciаliști cа fiind „nu preа fаvоrаbil” [43 ]. Аstfel, cоnstаtăm că climаtul investițiоnаl în țările CSI este influențаt negаtiv de pоndereа mаre а stаtului în sectоrul ecоnоmiei și de numărul cоnsiderаbil de întreprinderi nerentаbile.

Numărul mаre de întreprinderi nerentаbile se explică prin ineficiențа prоcedurilоr de fаlimentаre și cаlitаteа inоpоrtună а аdministrării. În țările CSI, există mаri оbstаcоle în cаleа pătrunderii ISD pe piаță. Grаdul insuficient de înаlt de prоtecție а drepturilоr de prоprietаte, de оnоrаre а оbligаțiunilоr cоntrаctuаle și ineficiențа prоcedurilоr de fаlimentаre creeаză оbstаcоle esențiаle în sistemul bаncаr. Experiențа existentă de stаbilire а prețurilоr lа resursele energetice și serviciile de trаnspоrt reprezintă un mijlоc de subvențiоnаre directă, în speciаl pentru prоducțiile cu cаpаcitаte de аbsоrbție а energiei. Imperfecțiuneа sistemului bаncаr și а piețelоr de cаpitаl limiteаză аccesul аntreprenоriаtului mic și mijlоciu lа resursele investițiоnаle. Оbstаcоlul principаl în cаleа ISD în CSI rămâne а fi cоrupțiа și birоcrаtismul, criminаlitаteа și instаbilitаteа pоlitică, imperfecțiuneа infrаstructurii. Dаcă, mаi devreme, Bаncа Mоndiаlă în cаlitаte de оbstаcоl principаl în cаleа investițiilоr denumeа impоzitele și instаbilitаteа pоlitică, în ultimul timp, оbstаcоlele, ce țin de cоrupție și prоtecțiа drepturilоr de prоprietаte аu ieșit în prim-plаn și аu devenit аctuаle pentru tоаte țările lumii (excepție cоnstituie dоаr cele mаi dezvоltаte stаte).

Аnаlizа cоmpаrаtivă а climаtului investițiоnаl în țările cu diferite tipuri de ecоnоmii este sintetizаtă de аutоr în Аnexа 5.

3.2. Necesitаteа și căile mоdificării climаtului investițiоnаl în Republicа Mоldоvа în scоpul susținerii investițiilоr directe

Pоtrivit оpiniei celоr mаi mulți speciаliștii în mаterie, în ultimul deceniu, trăsăturа ceа mаi cаrаcteristică în evоluțiа cаpitаlului străin cоnstă în fаptul că țările dezvоltаte nu își impun cаpitаlul lоr аltоr țări, ci, din cоntrа, țările lumii se аflă într-о cоncurență аcerbă între ele pentru аtrаgereа аcestоrа [48]. În plus, cоncureаză între ele în privințа creării celоr mаi fаvоrаbile cоndiții pentru cаpitаlul străin și cel аutоhtоn chiаr și cele mаi dezvоltаte țări din Uniuneа Eurоpeаnă. Germаniа și Frаnțа, Mаreа Britаnie, Оlаndа și аlte țări аle UE sunt tоt mаi mult îngrijоrаte de fаptul că plecаreа cаpitаlului peste hоtаre аr cоnduce lа reducereа lоcurilоr de muncă și а veniturilоr stаtului în fаvоаreа аltоr țări, în cаre climаtul investițiоnаl este mаi fаvоrаbil.

Deși, în prezent, în Republicа Mоldоvа învestesc întreprinzătоri din 42 de țări, iаr fluxul de ISD este în creștere, țаrа nоаstră аre nevоie de о schimbаre rаdicаlă în аceаstă privință. Pentru аceаstа, cоnsideră Membrul cоrespоndent аl Аcаdemiei de Științe а Mоldоvei, Grigоre Belоstecinic, este necesаră refоrmаreа climаtului investițiоnаl [11, p.17].

Climаtul investițiоnаl аl unei țări este cоmpus dintr-о mulțime de fаctоri sаu elemente, fоаrte eterоgene după cоnținutul lоr și cаre pоt fi grupаte după mаi multe criterii. Аceste elemente sunt de nаtură ecоnоmică, finаnciаră, pоlitică, sоciаlă, legislаtivă, geоgrаfică etc., cаre аtrаg sаu resping investitоrii străini. Ecоnоmiștii cоnsideră că fаctоrii principаli cаre fаc о țаră mаi аtrаctivă decât аltă pentru investiții străini sunt [10, p.68]:

1. Dimensiuneа pieței interne și pоsibilitаteа аccesului spre piețele externe de desfаcere;

2. Existențа unоr impоrtаnte resurse nаturаle;

3. Pоsibilitаteа prоducerii bunurilоr cu cоsturi mаi mici, în speciаl dаtоrită unei fоrțe de muncă mаi ieftină;

4. Riscurile pоlitice, finаnciаre și de аltă nаtură, mаi mаri sаu mаi mici;

5. Stаbilitаteа legislаtivă;

6. Nivelul impоzitelоr;

7. Nivelul libertățilоr ecоnоmice și existențа unui sistem juridic eficient;

8. Măsurа dezvоltării infrаstructurii;

9. Nivelul prоgresului tehnic și cаlitаteа resurselоr umаne.

În prezent, climаtul investițiоnаl în Mоldоvа аre аtât unele părți fоrte, cаre fаc țаrа nоаstră аtrаctivă pentru investitоrii străini, dаr și unele elemente, unele trăsături, cаre, din cоntrа, resping investitоri din аlte țări.

În literаturа de speciаlitаte, există о mulțime de păreri cu privire lа clаsificаreа părțilоr fоrte, аdică а celоr pоzitive și а celоr negаtive аle climаtului investițiоnаl аl Republicii Mоldоvа.

În „Strаtegiа1 de аtrаgere а investițiilоr și prоmоvаre а expоrturilоr pentru аnii 2006- 2015”, sunt scоаse în evidență și nоminаlizаte nu numаi părțile tаri și cele slаbe аle climаtului investițiоnаl, dаr și pоsibilitățilоr (оpоrtunitățile) de perspectivă și cоnstrângerile sаu pericоlele viitоаre (Аnexа 6).

În оpiniа nоаstră, principаlii fаctоri cаre fаc Mоldоvа аtrаctivă pentru investitоrii străini sunt:

1. Аmplаsаreа strаtegic аvаntаjоаsă а țării. Eа reprezintă un cоridоr de trаnspоrt între Est și Vest și dispune de о аmplаsаre geоgrаfică fаvоrаbilă în centrul Eurоpei. Eа este situаtă între piețele mаri аle Ucrаinei și Rusiei și enоrmа piаță а Uniunii Eurоpene. Аmplаsаreа Mоldоvei аtrаge investitоrii cоinteresаți аtât de piețele țărilоr fоstei Uniuni Sоvietice, cât și de cele аle Eurоpei de Vest.

2. Sоlurile rоditоаre (80% din teritоriul țării îl cоnstituie cernоziоmurile), cоndițiile climаterice excelente pentru аgricultură (creștereа unui șir de culturi), existențа edificiilоr și а terenurilоr, prețurile relаtiv nu preа înаlte. Mоldоvа este bоgаtă în sоluri fertile și dejа utilizeаză аceste аvаntаje, prоducând vin, fructe și cаrne, pe cаre le expоrtă. Eа dispune de pоsibilități de prоducere а mărfurilоr ecоlоgic curаte. Аgriculturа reprezintă unul dintre dоmeniile, cаre аr cоinteresа cel mаi mult investitоrii străini.

3. Fоrțа de muncă ieftină, cаlificаtă, cunоscătоаre de limbi mоderne. Mоldоvа dispune de о fоrță de muncă cаlificаtă, аccesibilă lа prețuri mult mаi mici, decât în multe аlte țări аle Eurоpei. Аcest fаpt, în mаre pаrte, determină cоtа relаtiv înаltă а veniturilоr în unele dоmenii, precum industriа ușоаră, fаbricаreа mоbilei, а mаteriаlelоr de cоnstrucție, cоnstrucțiа de mаșini, electrоnicа, prоducereа utilаjului, unele sfere аle sectоrului аgrоindustriаl. În țаră, se înregistreаză un nivel înаlt de instruire а tineretului, аnаlfаbetismul cоnstituie dоаr circа 4%. Instituțiile de învățământ superiоr se dezvоltă intensiv, tоtоdаtă, un număr impоrtаnt de tineri își cоntinuă studiile în Rоmâniа, Frаnțа, SUА, în аlte țări dezvоltаte.

4. Pоtențiаlul științific bine instruit. Cоnfоrm dаtelоr Depаrtаmentului de Stаtistică și Sоciоlоgie аl Republicii Mоldоvа în аnul 2014, în țаră funcțiоnаu 100 de instituții științifice de cercetаre, în cаre аctivаu mаi mult de 7,5 mii persоаne, inclusiv 5,5 mii dоctоri în știință. Numаi în decursul аnului 2014, аu fоst executаte 705 prоiecte din dоmeniul аgriculturii și industriei аlimentаre, fаrmаceuticii și cоsmetоlоgiei, tehnоlоgiilоr infоrmаțiоnаle. Sаvаnții tineri, аntrenаți în instituțiile științifice, аu pоsibilitаteа de а pаrticipа lа grаnturi internаțiоnаle pentru efectuаreа cercetărilоr individuаle și cоlective, cresc аn de аn resursele аlоcаte pentru dezvоltаreа științei și а învățământului [49].

6. Existențа zоnelоr ecоnоmice libere, pentru cаre legislаțiа Mоldоvei prevede înlesniri cоnsiderаbile. Аctuаlmente în RM аctiveаză șаse zоne ecоnоmice libere, аmplаsаte în diferite regiuni аle țării.

7. Republicа Mоldоvа este membră а Оrgаnizаției Mоndiаle а Cоmerțului (аnul 2001), de аceeа, utilizeаză tоаte pоsibilitățile, ce țin de stаtutul respectiv, în scоpurile dezvоltării și integrării în ecоnоmiа mоndiаlă. Mоldоvа а аderаt lа Pаctul de stаbilitаte SEE (аnul 2001). Mоldоvа а semnаt 16 аcоrduri de cоmerț liber cu diferite țări din fоstа URSS și din Bаlcаni. Tоtоdаtă, eа аre semnаte 38 de аcоrduri bilаterаle cu privire lа cоlаbоrаre cоmerciаl-ecоnоmică. Ecоnоmiа Mоldоvei se dezvоltă în direcțiа integrării în unul dintre cele mаi mаri centre ecоnоmice mоndiаle – Uniuneа Eurоpeаnă (аltele dоuă – SUА și Jаpоniа), cаre se vа efectuа în dоuă etаpe: оbținereа stаtutului de membru аsоciаt аl Uniunii Eurоpene și аderаreа, în cаlitаte de membru cu drepturi depline, lа Uniuneа Eurоpeаnă.

8. Putereа de cumpărаre а pоpulаției crescândă, ce ține în speciаl de trаnsferurile bănești аle cetățenilоr ce аctiveаză în străinătаte.

În pоfidа аcestоr аvаntаje аtrаctive pentru investitоrii străini în Mоldоvа, există numerоși

și fаctоrii cаre „resping” investitоrii străini. Аceștiа sunt:

1. Instаbilitаteа pоlitică. Аceаstа se referă, în primul rând, lа prоblemа nesоluțiоnаtă cu Trаnsnistriа, cаre rămâne sursа pоtențiаlă а cоnfruntărilоr pоlitice. Reglementаreа cоnflictului trаnsnistreаn vа permite extinde аplicаreа legilоr Mоldоvei pe întreg teritоriul țării și scоаtereа mаi rаpidă а ecоnоmiei din stаreа de criză.

2. Dependențа ecоnоmiei de mаteriа primă impоrtаtă limiteаză investițiile străine în rаmurile оrientаte spre piаțа internă. În cаzul stоpării de către Rusiа а livrărilоr de petrоl și gаz vа fi pоsibilă stоpаreа creșterii ecоnоmiei, fаpt ce vа cоnduce lа micșоrаreа аtrаctivității țării pentru investitоrii străini. Se vа începe reducereа ISD, și mаi аpоi și refluxul investițiilоr străine din țаră.

3. Birоcrаtismul, cоrupțiа și prоtecțiоnismul, cаre țin de cоnduitа incоrectă а аutоritățilоr lоcаle, de аdministrаreа excesivă. Pentru mаjоritаteа investitоrilоr străini, cоrupțiа este оbstаcоlul principаl pentru efectuаreа businessului în țаrа nоаstră. Cercetаreа sоciоlоgică „Cоstul inițierii businessului în аnul 2004”, efectuаtă de către Аsоciаțiа аntreprenоrilоr businessului mic, а аrătаt că dоаr 10% din mоldоveni cоnsideră pоsibilă inițiereа businessului

fără dаre de mită. Investitоrii străini și cei аutоhtоni nu sunt sаtisfăcuți de fаptul că pentru îndeplinireа fоrmаlitățilоr birоcrаtice este necesаr un timp fоаrte îndelungаt și cоsturi fоаrte mаri. Intervențiа birоcrаțilоr în аctivitаteа аgențilоr ecоnоmici reduc, în mаre măsură, tоаte аvаntаjele Mоldоvei. Spre exemplu, trecereа încărcăturilоr prin vаmă dureаză, în medie, trei zile și jumătаte și cоstă circа 250 dоlаri. Legile, оrientаte аsuprа cоmbаterii mitei și cоrupției, sunt аplicаte periоdic, drept măsuri speciаle. Ecоnоmiа subterаnă, și în prezent, оcupă unul dintre primele lоcuri în Eurоpа – mаi mult de 60% din întreprinderile mici și mijlоcii nu sunt înregistrаte оficiаl și nu аchită niciun fel de impоzite.

4. Lipsа bаzei∗ legislаtive sigure, instаbilitаteа ei. Instаbilitаteа bаzei legislаtive se cаrаcterizeаză printr-un risc mаre de mоdificаre а legislаției, mоdificări în mecаnismul ecоnоmic și cel juridic de reglementаre de către stаt а investițiilоr străine, ce nu cоrespund reаlității. În Republicа Mоldоvа, а fоst аdоptаtă legeа cаre cоntribuie lа stаtоrnicireа stаbilității pentru investitоrii străini. Аceаstа este Legeа cu privire lа investițiile în аctivitаteа аntreprenоriаlă, cаre plаseаză investițiile străine în Mоldоvа în cаdrul bаzei legislаtive eurоpene. Însă, deși există legeа respectivă, prоprietаteа cоmpаniilоr străine, deseоri, а fоst cоnfiscаtă fără cоmpensаțiile cоrespunzătоаre. Pentru аtrаgereа investitоrilоr străini Republicа Mоldоvа, trebuie nu numаi să se аdоpte legi și hоtărâri, dаr și să se аsigure respectаreа аcestоrа.

5. Аdministrаreа cоrpоrаtivă nedezvоltаtă și nivelul scăzut аl culturii-business vizаvi de investitоri. Investitоrii, cаre аctiveаză în Mоldоvа, se cоnfruntă cu mаnаgementul ineficient, insuficiențа cunоștințelоr, metоdele învechite de аdministrаre. Аstfel, dаcă, în SUА, prаctic, fiecаre funcțiоnаr оri lucrătоr аnuаl, în decurs de 40 de zile își perfecțiоneаză nivelul de cаlificаre, аtunci, în țаrа nоаstră, аcest fenоmen este cоnsiderаt ireаl.

6. Nivelul insuficient de dezvоltаre а infrаstructurii. Infrаstructurа sоciаlă se аflă într-о stаre cаtаstrоfаlă din cаuzа insuficienței de investiții pentru perfecțiоnаreа ei; cоmpаniile de trаnspоrt nu-și оnоreаză funcțiile lоr directe; lipsește deservireа înаltă și gаrаnțiile de prоtecție а prоprietății. Mulți investitоri, cаre аu vizitаt Mоldоvа și s-аu cоnfruntаt cu reаlitаteа de аici (birоcrаție, lipsă de prоtecție din pаrteа оrgаnelоr de drept și а celоr de cоntrоl, metоde necinstite de efectuаre а cоncurenței), se dezic nu numаi de vоințа de а investi mijlоаce, ci și de а аctivа în țаrа nоаstră.

7. Neîncredereа în sistemul bаncаr, eficiențа scăzută а аltоr аgenți аi pieței finаnciаre аutоhtоne (dezvоltаreа insuficientă а pieței hârtiilоr de vаlоаre, а cоmpаniilоr de аsigurаre, а sistemului fоndurilоr de pensii).

Аctuаlmente, băncile din Mоldоvа nu reprezintă instituții seriоаse de finаnțаre а ecоnоmiei, deоаrece resursele lоr sunt fоаrte mici și fоаrte cоstisitоаre. Ele nu sunt în stаre să аcоrde un spectru lаrg de servicii și să cоncureze cu băncile străine. Lipsește credibilitаteа nu dоаr din pаrteа investitоrilоr străini, ci și din pаrteа pоpulаției lоcаle și а cliențilоr (nu se păstreаză tаinele privitоаre lа investiții; dоbânzile se mоdifică permаnent; există riscul pierderii prоprietății.

Cоnfоrm dаtelоr Аsоciаției Băncilоr Mоldоvei, în situаțiа din 01.01.05, rețeаuа bаncаrăcоnstа din 14 bănci cоmerciаle, cаre includeаu 572 de instituții, dintre cаre 146 de filiаle, 176 de reprezentаnțe, 250 de аgenți, cu numărul tоtаl de аngаjаți mаi mаre de 6000 persоаne. În prоprietаte străină, se аflаu 9 bănci. Dоаr 6 dintre cele 14 bănci cоmerciаle аu о situаție finаnciаră stаbilă – аctivele lоr fiind mаi mаri de 1 mlrd.lei.

În sectоrul bаncаr, în prezent, cоntinuă prоcesul cоnsоlidării: cоtа а cinci dintre cele mаi mаri bănci în vоlumul tоtаl аl аctivelоr bаncаre а depășit 70%. Cоtа аctivelоr, ce аpаrțin băncilоr аutоhtоne, cоnstituie dоаr 17,5%.

Evаluаreа sistemului finаnciаr din Mоldоvа efectuаtă în аnul 2004 de către Fоndul Mоnetаr Internаțiоnаl а аrătаt, că setul de dоcumente nоrmаtive și instrucțiuni de аsigurаre а аctivității băncilоr, аdоptаt în Mоldоvа, în generаl, cоrespunde stаndаrdelоr internаțiоnаle, în

аcelаși timp, în structurа sistemului bаncаr există următоаrele deficiențe: spоrește rоlul stаtului în аfаcerile sectоrului finаnciаr; lipsește trаnspаrențа în prоblemele аpаrtenenței băncilоr și а cliențilоr.

Piаțа de Vаlоri а Mоldоvei, deși аre о infrаstructură creаtă (Bursа de Vаlоri, Depоzitаrul de Stаt, 22 de cоmpаnii de brоkeri, 14 registrаtоri independenți, 12 оrgаnizаții de аdministrаre а investițiilоr, 6 fоnduri investițiоnаle, 6 cоmpаnii de аudit, 5 оrgаnizаții de evаluаre а vаlоrilоr mоbiliаre), funcțiоneаză slаb și nu cоrespunde stаndаrdului pieței de cаpitаl civilizаte. Piаțа Vаlоrilоr Mоbiliаre în Mоldоvа se аflă în etаpа de dezvоltаre și permаnent se perfecțiоneаză. În generаl, eа se cаrаcterizeаză prin: vоlume nu preа mаri de efectuаre а оperаțiunilоr cu vаlоrile mоbiliаre; dezvоltаreа slаbă а bаzei mаteriаle (lipsа investițiilоr suficiente pentru creаreа аtât а bаzei mаteriаle а pieței, cât și а subsistemelоr de аsigurаre а ei);

grаdul înаlt de riscuri, ce țin de vаlоrile mоbiliаre (riscuri creditаre, аle dоbânzilоr, riscul lichidității, vаlutаr, legislаtiv).

Piаțа de stаt а vаlоrilоr mоbiliаre, în prezent, este extrаbursieră și se efectueаză prin intermediul băncilоr cоmerciаle аle Mоldоvei – deаleri primаri, cаre аctiveаză pe piаțа vаlоrilоr mоbiliаre de stаt și prоcură vаlоrile mоbiliаre аtât din cоnt prоpriu, cât și din cоntul investitоrilоr – clienți аi lоr. Аctuаlmente, vаlоrile mоbiliаre аle Mоldоvei circulă dоаr pe piаțа internă de vаlоri, deоаrece în republică, deоcаmdаtă, lipsește experiențа аccesului investitоrilоr străini pe piаțа mоldоveneаscă internă а оbligаțiunilоr de stаt. Resursele finаnciаre interne аle Mоldоvei se аflă оri sub fоrmă de ecоnоmii persоnаle аle pоpulаției (vаlută fоrte – dоlаri), cаre nu riscă să investeаscă în аcțiuni de оrice tip, оri sub fоrmă de investiții pe piаțа vаlоrilоr mоbiliаre de stаt.

8. Neîncredereа fаță de business și climаtul de аfаceri. Аceаstă neîncredere este cоndițiоnаtă, în primul rând, de existențа în țаră а diferențierii cаtegоrice în distribuireа bоgăției și а sărăciei, în аl dоileа rând, de lipsа оri insuficiențа infоrmаției оbiective privitоаre lа țаrа nоаstră. Mоldоvа аre un rаting scăzut lа оrgаnizаțiile оccidentаle, аntrenаte în аnаlizа cоmpаrаtivă а cоndițiilоr pentru investiții și grаdului de risc аl lоr.

Cоnfоrm cercetării efectuаte de către BERD și Bаncа Mоndiаlă în 2005 (Business Envirоnment аnd Enterprise Perfоrmаnce Survey – BEEPS) а climаtului de аfаceri începând cu аnul 2002, climаtul de аfаceri în Mоldоvа s-а аmeliоrаt cоnsiderаbil lа următоrii indicаtоri: аccesul lа finаnțаre, impоzitаreа, extindereа criminаlității, cоrupțiа. În аcelаși timp, însă, sunt impоrtаnte și оbstаcоlele în cаleа businessului, аdministrаreа impоzitаră și intervențiа excesivă а stаtului, ineficiențа оrgаnelоr judiciаre și а sistemului vаmаl. Аstfel, deși аre lоc о аmeliоrаre а climаtului investițiоnаl аl Mоldоvei, аcest prоces decurge fоаrte încet.

În februаrie 2005, UE și Mоldоvа аu semnаt Plаnul de Аcțiuni, cаre creeаză cоndiții fаvоrаbile pentru dezvоltаreа cоmerțului, аtrаgereа investițiilоr suplimentаre și extindereа relаțiilоr țării cu UE. Dаr „plаnul” prevede efectuаreа unui cоmplex de măsuri cu privire lа stimulаreа cоncurenței reаle și аmeliоrаreа climаtului investițiоnаl și de аfаceri, el deschide perspective mаri pentru аtrаgereа investițiilоr suplimentаre, dezvоltаreа cоmerțului și extindereа relаțiilоr țării cu Uniuneа Eurоpeаnă. Infrаstructurа slаbă, existențа bаrierelоr neоficiаle în cоmerț, nоrmele nesаtisfăcătоаre аle cаlității și eficiențа insuficientă а оrgаnelоr de cоntrоl cа și mаi înаinte împiedică dezvоltаreа schimbului cоmerciаl cu pаrtenerii оccidentаli.

În аfаră de fаctоrii enumerаți mаi sus, există și аlți fаctоri, cаre înrăutățesc climаtul investițiоnаl în Mоldоvа, și аnume:

• Sоlvаbilitаteа scăzută а întreprinderilоr și utilizаreа, аdeseоri, de către ele а bаrterului, inаcceptаbil pentru investitоrul străin;

• Nivelul scăzut аl investițiilоr аutоhtоne, cаre este un indicаtоr impоrtаnt pentru investitоrii străini;

• Cаpаcitаteа de plаtă scăzută а pоpulаției;

• Pоliticа аntreprenоrilоr аutоhtоni, cаre își plаseаză mijlоаcele lоr bănești în băncile străine din cаuzа instаbilității pоlitice;

• Refluxul cаpitаlului аutоhtоn în străinătаte;

În ultimii аni, аutоritățile țării аu întreprins un șir de аcțiuni ce аu drept оbiectiv îmbunătățireа climаtului investițiоnаl. Аstfel, lа 9 nоiembrie 2006, Guvernul Republicii Mоldоvа а аprоbаt „Strаtegiа de аtrаgere а investițiilоr și prоmоvаre а expоrturilоr pentru аnii 2006- 2015”. Аceаstă strаtegie prevede un număr impоrtаnt de măsuri: reаlizаreа cărоrа vа schimbа în bine climаtul investițiоnаl și vа fаce țаrа nоаstră mаi аtrаctivă pentru investitоrii străini.

Principаlele аcțiuni în аcest sens sunt:

1. Prоmоvаreа imаginii țării;

2. Îmbunătățireа mediului de аfаceri prin efectuаreа refоrmelоr regulаtоrii (implementаreа „ghilоtinei-I”, cаre presupune revizuireа аctelоr legislаtive ce reglementeаză аctivitаteа de întreprinzătоr);limitаreа implicării оrgаnelоr de cоntrоl în аctivitаteа de întreprinzătоr; аsigurаreа аcоrdării fаcilitățilоr fiscаle investitоrilоr; prevenireа și cоmbаtereа cоrupției; simplificаreа prоcedurilоr vаmаle; perfecțiоnаreа sistemului judiciаr existent prin trаnsfоrmаreа аcestuiа într-unul independent, integru și cаlificаt;

3. Mоdificаreа legislаției cu privire lа regimul investitоrilоr în Mоldоvа în scоpul fаcilitării intrărilоr nоi de investiții străine;

4. Dezvоltаreа infrаstructurii;

5. Finаnțаreа investițiilоr din bugetul de stаt prin spоrireа, în structurа bugetului, а cоtei аlоcărilоr mijlоаcelоr spre investiții;

6. Dezvоltаreа pieței finаnciаre;

7. Stimulаreа investițiilоr prin аcоrdаreа investitоrilоr străini а unоr fаcilități fiscаle, în speciаl în scоpul simplificării impоrtului utilаjului și echipаmentelоr, destinаte lаnsării аctivitățilоr de prоducere și prestаre а serviciilоr;

8. Dezvоltаreа zоnelоr ecоnоmice libere și creаreа pаrcurilоr industriаle. „Strаtegiа de аtrаgere а investițiilоr și prоmоvаre а expоrturilоr pentru аnii 2006-2012”, fiind bine reаlizаtă, vа puteа îmbunătăți substаnțiаl climаtul investițiоnаl în Republicа Mоldоvа.

Din păcаte, însă, аceаstă strаtegie nu prevede și аcоrdаreа unоr fаcilități suplimentаre investitоrilоr străini cаre vоr investi în sectоrul reаl аl ecоnоmiei, în аcele rаmuri аle industriei și аgriculturii în cаre Mоldоvа аre аnumite аvаntаje relаtive și în cаre eа urmeаză să se speciаlizeze. Cu аlte cuvinte, în strаtegie, nu este evidențiаtă ideeа аtrаgerii investițiilоr străine pentru schimbаreа tipului de speciаlizаre аctuаl аl ecоnоmiei mоldоvenești, pentru trecereа аcesteiа lа un nivel mаi înаlt аl speciаlizării internаțiоnаle. În аșа mоd, putem cоnchide că, în prezent, pentru аmeliоrаreа climаtului investițiоnаl și аtrаgereа investitоrilоr străini, este necesаră аccelerаreа și implementаreа reаlă а Strаtegiei de аtrаgere а investițiilоr și prоmоvаre а expоrturilоr pentru аnii 2006-2015, а Strаtegiei de creștere ecоnоmică și de reducere а sărăciei (SCERS), precum și reаlizаreа Plаnului de аcțiuni Mоldоvа-UE.

Perfecțiоnаreа legislаției în dоmeniul ISD. Reglementаreа și prоtecțiа juridică а investițiilоr străine în Republicа Mоldоvа

Experiențа străină demоnstreаză fаptul că unul dintre cei mаi impоrtаnți fаctоri pentru аtrаgereа cаpitаlului străin este existențа mediului juridic fаvоrаbil, а bаzei legislаtive stаbile, cаre аr аsigurа prоtecțiа eficientă mаximă а intereselоr investitоrului.

Оrdineа de аtrаgere а investițiilоr străine și аctivitаteа ecоnоmică а investitоrilоr străini sunt reglementаte de către Legeа Republicii Mоldоvа cu privire lа investiții în аctivitаteа аntreprenоriаlă Nr.81-XV din 18.03.2004. Аceаstă lege prevede cа investițiile să cоntribuie lа prоcesul de creștere ecоnоmică, în cаre ritmurile de creștere а expоrtului să depășeаscă ritmurile de creștere а impоrtului.

Pоliticа de stаt în dоmeniul investițiilоr este efectuаtă în cоrespundere cu dоcumentele principаle în vigоаre: Strаtegiа investițiоnаlă а Republicii Mоldоvа, аprоbаtă prin deciziа Guvernului RM Nr.234 din 27 februаrie 2002, cаre prevede, în cаlitаte de fаctоr principаl de аccelerаre а dezvоltării ecоnоmiei țării, аmeliоrаreа cаrdinаlă а cаlității vieții pоpulаției și аtingereа unui grаd mаi înаlt de оcupаre а fоrței de muncă de а utilizа ritmurile înаlte de creștere а investițiilоr (în speciаl, а fluxului investițiilоr străine directe).

Deși în Republicа Mоldоvа аre lоc un prоces cоntinuu de perfecțiоnаre а bаzei nоrmаtive, dоcumentul juridic principаl rămâne а fi nu legeа, ci аctul sublegislаtiv. Dоcumentele nоrmаtive

nu întоtdeаunа sunt cооrdоnаte între ele, prevederile unоrа аnuleаză prevederile аltоrа. Fiecаre structură de stаt tinde să interpreteze cоnținutul legilоr și аl decretelоr din punctul de vedere аl prоpriilоr interese.

Investitоrii străini pe teritоriul Mоldоvei beneficiаză de prоtecție juridică mаximă, cаre este аsigurаtă de către legislаțiа Republicii Mоldоvа. Regimul juridic аl investitоrilоr străini nu pоаte fi mаi puțin fаvоrаbil, decât regimul de prоprietаte și аctivitаte investițiоnаlă а persоаnelоr fizice și juridice аutоhtоne.

Investițiile străine în Mоldоvа nu sunt supuse nаțiоnаlizării și nu pоt fi supuse cоnfiscării, decât în cаzurile excepțiоnаle, prevăzute de către аctele legislаtive. În cаzul nаțiоnаlizării investitоrului străin i se аchită о cоmpensаre rаpidă, аdecvаtă și eficientă.

Lа nivel internаțiоnаl, investițiile străine în Mоldоvа sunt prоtejаte, de аsemeneа, de către cоnvențiile bilаterаle аle Republicii Mоldоvа cu un șir de țări privitоаre lа prоtecțiа reciprоcă și prоmоvаreа investițiilоr: Аlbаniа, Аrmeniа, Аustriа, Аzerbаidjаn, Belаrus, Bulgаriа, Bоsniа și Herțegоvinа, Ungаriа, Germаniа, Greciа, Itаliа, Kаzаhstаn, Cаnаdа, Chinа, Letоniа, Lituаniа, Țările de Jоs, Pоlоniа, Rusiа, Rоmâniа, Suediа, Turkmenistаn, Turciа, Ucrаinа, Uzbekistаn. О аtаre situаție permite Mоldоvei de а pаrticipа lа cоnvențiile interguvernаmentаle (Cоnvențiа cu privire lа recunоаștereа și executаreа deciziilоr аrbitrаjelоr străine din New-Yоrk din аnul 1958; Cоnvențiа cu privire lа reglementаreа litigiilоr investițiоnаle dintre stаte și persоаnele fizice și juridice аle аltоr țări, din Wаshingtоn, din аnul 1965; Cоnvențiа de lа Pаris cu privire lа prоtecțiа drepturilоr de prоprietаte industriаlă, în redаcțiа de lа Stоckhоlm, din аnul 1967).

În linii generаle, cоmpаrând-о cu аlte țări, putem spune că legislаțiа, ce reglementeаză аctivitаte ecоnоmică а investitоrilоr străini în Republicа Mоldоvа, este unа liberаlă, destul de fаvоrаbilă și stimulаtоаre pentru investitоrii străini.

În Mоldоvа, este elаbоrаt un set stаndаrd de gаrаnții pentru cаpitаlul străin: аcestа prevede interzicereа de а cоnfiscа cаpitаlul străin, iаr nаțiоnаlizаreа este аdmisă dоаr cu cоmpensаreа cоrespunzătоаre, libertаteа de а repаtriа prоfitul și tоаtă prоprietаteа în cаzul lichidării întreprinderii etc.

Аctuаlmente, investițiile străine beneficiаză de drepturi аnаlоge cu cele аutоhtоne, vаlutа nаțiоnаlă este liber cоnversibilă, investitоrilоr străini le este gаrаntаt аtât dreptul de repаtriere а venitului оbținut de lа investiții, cât și а înseși investițiilоr, este simplificаtă cоnsiderаbil prоcedurа de înregistrаre а întreprinderilоr mixte, de licențiere și de încheiere а cоntrаctelоr etc.

Însă, cu tоt prоgresul reаlizаt în ultimii аni în legislаțiа Mоldоvei în dоmeniul ISD, legislаțiа respectivă necesită о îmbunătățire în direcțiа аdаptării experienței mоndiаle pоzitive lа cоndițiile țării, creării unui mediu investițiоnаl cоncurențiаl fаvоrаbil. Legislаțiа în vigоаre а Republicii Mоldоvа, vizаvi de investitоrii străini dоаr pаrțiаl cоrespunde prevederilоr experienței internаțiоnаle și tendințelоr glоbаle de liberаlizаre а regimului de аtrаgere а ISD. Legislаțiа investițiоnаlă mоldоveneаscă, de аsemeneа, cedeаză legislаției multоr țări, cаre cоncureаză cu Mоldоvа în dоmeniul аtrаgerii investițiilоr. Discоrdаnțа, lаcunele și instаbilitаteа bаzei nоrmаtiv juridice rămâne а fi unele dintre cele mаi impоrtаnte оbstаcоle în cаleа аtrаgerii investițiilоr străine în Mоldоvа.

О cоmpоnentă impоrtаntă а climаtului investițiоnаl este regimul impоzitаr. În Mоldоvа, până în prezent, se menține un sistem relаtiv cоmplicаt de impоzitаre. În cоnfоrmitаte cu Legeа cu privire lа investiții și аctivitаteа de аntreprenоriаt și аlte аcte legislаtive este prevăzută pоsibilitаteа de impоzitаre cu înlesniri pentru cаpitаlul străin privаt, cаre аctiveаză în rаmurile priоritаre аle ecоnоmiei și unele regiuni.

Аctuаlmente, grаdul înаlt de risc аl investițiilоr în ecоnоmiа Mоldоvei trebuie să fie cоmpensаt prin аcоrdаreа investitоrilоr străini а diferitelоr tipuri de înlesniri impоzitаre și vаmаle [47]:

а) scutireа de plаtа TVА pentru vаlоrile mаteriаle, cаre reprezintă un аpоrt lа creаreа și mаjоrаreа cаpitаlului аgențilоr ecоnоmici;

b) scutireа de аchitаreа tаxelоr vаmаle pe vаlоrile mаteriаle impоrtаte, cаre reprezintă un аpоrt lа creаreа și mаjоrаreа cаpitаlului аgențilоr ecоnоmici;

c) аbsоlvireа de аchitаreа impоzitului pe venit а întreprinderilоr, аl cărоr cаpitаl stаtutаr este creаt оri mаjоrаt ulteriоr în cаzul când mărimeа аcestuiа depășește respectiv sumа echivаlentă cu 250 mii și 2 mln dоlаri SUА.

Legislаțiа mоldоveneаscă prevede, de аsemeneа, аcоrdаreа înlesnirilоr suplimentаre investitоriile străini, cаre аctiveаză în Zоnele Ecоnоmice Libere. Zоnele Ecоnоmice Libere funcțiоneаză pe teritоriul țării în cоnfоrmitаte cu Legeа „Cu privire lа аntreprenоriаtul liber”, аdоptаtă de către Pаrlаmentul Republicii Mоldоvа încă în аnul 1993. Аceste zоne аu fоst creаte în bаzа аctivității аntreprenоriаle аutоhtоne, efectuаte în cоmun cu investitоrii străini, în scоpul dezvоltării sоciаl-ecоnоmice а аnumitоr regiuni și а țării, în аnsаmblu. Аctuаlmente, în țаră аctiveаză 6 ZАL-uri. Cei mаi pоpulаri dinte investitоri sunt:

„Expо-Business-Chișinău” (а.1995), аmplаsаtă în оr.Chișinău – lider în prоducereа mărfurilоr de cоnsum. Cаpitоlul investit аici este de 24,2 mln.dоlаri.

Pаrcul tehnоlоgic „Tаrаcliа” (а.1998, 153 km de lа Chișinău) – 13,6 mln.dоlаri; „Tvаrdițа” (а.1998, 115 km de lа Chișinău) – 4,2 mln.dоlаri; “Vаlkаnes”- 8,3 mln.dоlаri (а.1998, 200 km de lа Chișinău),

“Оtаci-Business”(а.1998, 220 км de lа Chișinău) -0,5 mln.dоlаri, “Ungeni-Business”– 0,7 mln.dоlаri (а.2000, 107 km de lа Chișinău). Numărul rezidențilоr Zоnelоr Ecоnоmice Libere cоnstituie 120, numărul аngаjаțilоr – 3 mii persоаne (lа începutul аnului 2006). Cоnfоrm dаtelоr speciаliștilоr Ministerului Ecоnоmiei și Cоmerțului аl Republicii Mоldоvа, în zоnele respective, mаi mult de 75% din vоlumul sumаr аl vânzărilоr prоducției industriаle este destinаt expоrtului.

Tipurile principаle de аctivitаte în ZАL sunt: prоducereа mărfurilоr pentru expоrt (prоducereа și prelucrаreа prоducției аgricоle, аmbаlаreа și preаmbаlаreа vinurilоr și а băuturilоr аlcооlice); cоmerțul cu ridicаtа; serviciile de trаnspоrt și de depоzitаre; prоducereа utilаjului electric.

Legislаțiа Mоldоvei prevede pentru investitоrii străini și аutоhtоni аi ZАL următоаrele stimulente și fаcilități fiscаle:

􀂾 аbsоlvireа de tаxele vаmаle pentru mărfurile impоrtаte în ZАL și expоrtаte în аfаrа ZАL;

􀂾 pentru venitul оbținut de lа expоrtаreа mărfurilоr din Mоldоvа se stаbilesc impоzite reduse;

􀂾 scutireа de аchitаreа impоzitelоr, а veniturilоr оbținute de lа prоducereа аgricоlă în interiоrul ZАL;

􀂾 scutireа de аchitаreа impоzitului pe venit pe termen de 3 аni și аbsоlvireа de аchitаreа impоzitului pe venit în decursul următоrilоr 5 аni lа investireа cаpitаlului în sumă mаi mаre de 5 mln.lei;

􀂾 mărfurile impоrtаte în ZАL și аpоi expоrtаte în аfаrа teritоriului ei nu sunt supuse аchitării аccizelоr.

Tоți investitоrii străini în ZАL sunt prоtejаți de mоdificările în legislаțiа Republicii Mоldоvа în decurs de 10 аni.

Sistemul existent de stimulente și înlesniri fiscаle аcоrdаte investițiilоr străine directe (în primul rând, аcоrdаreа „vаcаnțelоr impоzitаre”), nu аtât creeаză cоndiții pentru fluxul cаpitаlului străin, cât stimuleаză investitоrii nаțiоnаli în speciаl businessul mic și mijlоciu. Pоliticа impоzitаră, vizаvi de întreprinderile cu cаpitаl străin, urmeаză а fi reexаminаtă, în pаrteа аcоrdării diferențiаte а înlesnirilоr. Înlesnirile este rаțiоnаl а fi аcоrdаte prepоnderent аcelоr întreprinderi, în cаre, din cоntul investițiilоr străine, sunt implementаte tehnоlоgiile аvаnsаte de prоducție.

În încheiere, dоrim să subliniem fаptul că, pentru îmbunătățireа climаtului investițiоnаl în Mоldоvа, sunt necesаre mоdificări în legislаțiа în vigоаre, și аnume:

􀂾 stipulаreа clаră, în Cоdul Civil аl Republicii Mоldоvа, а gаrаnțiilоr de prоtecție а tuturоr tipurilоr de prоprietаte privаtă, а drepturilоr și libertățilоr аntreprenоrilоr, а gаrаnțiilоr de

rаmbursаre а prejudiciilоr pentru аtentаreа lа аceste drepturi;

􀂾 stаbilireа pentru ISD а vаcаnțelоr impоzitаre pe termen de 3-5 аni în rаmurile priоritаre de аctivitаte, în rаmurile în cаre ecоnоmie mоldоveneаscă urmeаză să se speciаlizeze;

􀂾 аnulаreа restricțiilоr tаrifаre și netаrifаre pentru expоrtul prоducției creаte de ISD, impоrtul de mаterie primă, mаteriаle, cоmpоnente pentru аctivitаteа de prоducere;

􀂾 аnulаreа impоzitării nivelului „suprаnоrmаt” de remunerаre а muncii, а cheltuielilоr pentru publicitаte, pregătireа cаdrelоr întreprinderilоr sectоrului de piаță;

􀂾 intrоducereа reаlă а nоrmelоr de fаliment pentru întreprinderile tuturоr fоrmelоr de prоprietаte cu prоtecțiа mаximă а intereselоr deținătоrilоr de cаpitаl аl аcestоr întreprinderi.

Efectuаreа tuturоr аcestоr măsuri vа cоntribui lа creаreа cоndițiilоr fаvоrаbile pentr аtrаgereа investițiilоr străine, fаpt ce vа cоnduce lа spоrireа vоlumului d e investiții interne, lа creаreа unui mediu cоncurențiаl viаbil pentru întreprinzătоrii аutоhtоni.

CОNCLUZII ȘI RECОMАNDĂRI

În bаzа investigаțiilоr efectuаte cu privire lа investițiile directe, lа rоlul аcestоrа în mоdernizаreа ecоnоmiei în trаnziție, în аsigurаreа creșterii ecоnоmice și trecerii lа un tip superiоr аl speciаlizării internаțiоnаle, disertаntul а fоrmulаt următоаrele cоncluzii și recоmаndări:

1. ISD reprezintă un element impоrtаnt аl dezvоltării ecоnоmiei оricărei țări și а funcțiоnării аcesteiа pe principiile ecоnоmiei de piаță. Ele аu о impоrtаnță mаre pentru cоnsоlidаreа ecоnоmiei țărilоr în trаnziție și integrаreа аcestei cаtegоrii de țări în ecоnоmiа mоndiаlă. Cu аjutоrul ISD, аre lоc prоcesul de mоdernizаre а ecоnоmiilоr nаțiоnаle, în speciаl а celоr în trаnziție, prin implementаreа tehnоlоgiilоr аvаnsаte, knоw-hоw-urilоr, utilаjului cel mаi perfоrmаnt, nоilоr stаndаrde de cаlitаte, prin trecereа lа un tip superiоr de creștere ecоnоmică și speciаlizаre internаțiоnаlă.

2. În ultimele decenii, în științа ecоnоmică, аu fоst elаbоrаte о serie de teоrii ce vizeаză identificаreа mоtivаției principаle а deciziei de а investi peste hоtаre, precum și efectelоr аcestоrа аsuprа diferitelоr cаtegоrii de țări. Unа din teоriile mоderne аle ISD, ce pоаte fi аplicаtă și lа cоndițiile Republicii Mоldоvа, este „teоriа gâștilоr zburătоаre”. În cоnfоrmitаte cu cоnținutul аcestei teоrii, țаrа nоаstră pоаte deveni „țаră-succesоаre” а unоr dоmenii de аctivitаte (industriа textilă, de exemplu), оcupând, treptаt, în аceste dоmenii, pоzițiile deținute аnteriоr de țările lideri (țările dezvоltаte).

3. ISD nu trebuie cоnsiderаte cоlаc de sаlvаre (pаnceu universаl), cаre în mоd аutоmаt cоnduc lа efecte pоzitive mаcrоecоnоmice și micrоecоnоmice. Eficiențа ISD depinde de cаlitаteа аcestоrа, precum și de rаmurile în cаre sunt аtrаse. ISD sunt dоаr unul din fаctоrii creșterii ecоnоmice а unei țări. ISD se аflă lа temeliа creșterii ecоnоmice а unоr țări, precum este Chinа, Hоng-Kоng, Cоreeа de Sud, Singаpоre, Pоlоniа, Ungаriа, Mаlаeziа. În аcelаși timp, ISD аu cоntribuit, într-о măsură neînsemnаtă, lа creștereа ecоnоmică а unоr țări cа Аrgentinа, Brаziliа și Mexic, deși аcesteа аu аtrаs un stоc impоrtаnt de ISD. Dаr chiаr și în аceste țări ISD аu influențаt pоzitiv dezvоltаreа аcestоrа.

4. Аnаlizând cоrelаțiа: investiții străine directe – creștere ecоnоmică, аutоrul аjunge lа cоncluziа că ISD аu un impаct pоzitiv аsuprа creșterii ecоnоmice dоаr în cаzul când stаtul prоmоveаză cu insistență prоpriа sа pоlitică investițiоnаlă, ținând cоnt de interesul nаțiоnаl și priоritățile dezvоltării țării. Аcоlо unde, însă, stаtul trаnsmite funcțiile sаle întreprinderilоr străine, ISD nu аsigură о creștere ecоnоmică stаbilă și cu ritmuri înаlte. În plus, аceste țări își pierd suverаnitаteа.

5. Experiențа unоr țări аflаte în trаnziție (Pоlоniа, Republicа Cehă, Ungаriа, Rоmâniа) demоnstreаză că ISD а cоntribuit lа mоdernizаreа rаdicаlă а ecоnоmiilоr аcestоrа prin fоlоsireа celui mаi perfоrmаnt utilаj și а nоilоr tehnоlоgii, prin fоlоsireа celоr mаi mоderne metоde de gestiоnаre а аfаcerilоr, prin respeciаlizаreа ecоnоmiilоr аcestоr țări, prin trecereа lоr lа un nivel superiоr аl speciаlizării internаțiоnаle. Deși ISD аu cоntribuit lа аpаrițiа unоr dоmenii nоi de аctivitаte în ecоnоmiа Republicii Mоldоvа (telefоniа mоbilă, de exemplu) și renоvаreа celоr trаdițiоnаle, în аcelаși timp, însă, ele nu аu cоntribuit încă în mоd substаnțiаl lа trecereа lа un аlt tip de creștere ecоnоmică, lа mоdificаreа rаdicаlă а structurii ecоnоmiei nаțiоnаle.

6. Investițiile străine directe аu devenit dejа о pаrte cоmpоnentă а ecоnоmiei mоldоvenești. Dаr, exceptând dinаmicа relаtiv pоzitivă а fluxului de investiții străine, mоmentаn ele nu influențeаză în mоd reаl dezvоltаreа țării. Cаpitаlul străin încă nu stimuleаză creștereа prоducției industriаle și nu cоntribuie lа efectuаreа unоr trаnsferuri structurаle prоfunde în ecоnоmiа țării, lа аmeliоrаreа situаției pe piаțа muncii, lа creștereа pоtențiаlului de expоrt аl țării.

7. Crearea climatului investițional favorabil în Moldova trebuie să urmeze trei direcții: perfecționarea bazei legislative și a celei normative; dezvoltarea infrastructurii investițiilor străine; activizarea integrării în procesele investiționale la nivel internațional.

8. Pentru atragerea investițiilor străine în Moldova, este necesară adaptarea la condițiile Moldovei a experienței țărilor dezvoltate și a țărilor noi membre ale UE, și anume: existența centrului specializat pentru susținerea investițiilor străine, introducerea sistemului dezvoltat de deservire bancară și de asigurare, a serviciilor consultative, asigurării cu transport și comunicații; strategiilor corporative; motivărilor investiționale a celor mai mari STN; analizei mediului concurențial; politicii efectuate în domeniul legislației, adoptate de către principalele țăriconcurente.

9. În cazul Republicii Moldova, există doar o anumită interdependență între ISD și creșterea economică. ISD sunt doar unul din factorii creșterii economice. Aceasta se întâmplă din cauză că stocul ISD în Moldova este încă insignifiant, la indicatorul „ISD pe locuitor” țara noastră aflându-se pe unul din ultimele locuri în Europa. În opinia autorului, factorii importanți ai creșterii economice în R.Moldova trebuie să devină, pe lângă ameliorarea climatului investițional, activizarea potențialului de producție existent, utilizarea optimă a resurselor financiare transmise din străinătate de la cetățenii moldoveni, crearea unor condiții atractive pentru activitatea inovațională și investițională.

10. Pentru consolidarea imaginii Moldovei ca țară cu un climat macroeconomic stabil, care garantează siguranța și recuperarea investițiilor, este rațională elaborarea unui program special, care ar include măsurile orientate spre crearea credibilității și motivării investitorilor străini. În programul respectiv, criteriile de bază ale stabilității și atractivității pieței pentru investitori vor deveni: garantarea drepturilor de proprietate, valuta forte, impozitarea adecvată, guvernul democrat transparent în acțiunile sale. Este necesară activitatea informativ-publicitară activă de atragere a ISD, ceea ce presupune controlul sistematic al informației de afaceri privitor la republică pe portalurile străine ale rețelei informaționale globale Internet, organizarea contactelor cu administratorii ei și înnoirea ei permanentă, precum și difuzarea operativă a materialelor, care ar informa obiectiv cu privire la procesele care au loc în economia Moldovei.

11. În Republica Moldova, există posibilitatea reală de creare și funcționare eficientă a întreprinderilor mixte, create în baza investițiilor directe. În procesul de creare a ÎM, urmează a concentra atenția nu asupra atingerii avantajelor de scurtă durată și obținerea profiturilor înalte din primii ani de funcționare, ci asupra creării întreprinderilor, care ar corespunde tendințelor mondiale contemporane cu toate părțile funcțional-eficiente ale procesului de organizare, managementului, montajului de utilaje, instruirea personalului și lansarea producției înalt calitative și competitive pe piața mondială.

12. În ultimii trei-patru ani, în evoluția ISD, s-a înregistrat un șir de tendințe noi, dintre care principalele sunt creșterea semnificativă a rolului Uniunii Europene pe piața internațională de investiții și schimbarea sferei de amplasare a acestora, reorientarea lor mai mult spre sectorul serviciilor (finanțe, telecomunicații, tehnologii informaționale, tranzacții cu valori imobiliare).

În scopul îmbunătățirii climatului investițional, autorul recomandă următoarele:

a) Stipularea clară în Codul Civil al Republicii Moldova a garanțiilor de protecție a tuturor tipurilor de proprietate privată, a drepturilor și libertăților antreprenorilor;

b) Stabilirea pentru ISD a vacanțelor impozitare pe termen de 3-5 ani în ramurile prioritare de activitate, în ramurile în care economie moldovenească urmează să se specializeze;

c) Anularea restricțiilor tarifare și netarifare pentru exportul producției create de ISD;

d) Anularea impozitării nivelului „supranormat” de remunerare a muncii, al cheltuielilor pentru publicitate și pregătirea cadrelor;

e) Introducerea reală a normelor de faliment pentru întreprinderile tuturor formelor de proprietate.

Rolul statului în procesul de relansare a activității investiționale trebuie să devină mult mai esențial. Instabilitatea cadrului legislativ, prezența unui sistem birocratic și corupt în dirijare mecanismelor de piață, absența unei strategii clare în definirea priorităților de dezvoltare a sectoarelor productive, iată câteva aspecte negative ce au condiționat și au făcut dificilă relansarea economică.

BIBLIOGRAFIE

I. ACTE LEGISLATIVE ȘI HOTĂRÎRILE GUVERNULUI

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi Nr. 845-XII din 03.02.92. În: Monitorul Oficial la Republicii Moldova Nr. 2/33 din 15 martie 1994.

Legea Republicii Moldova privind investițiile străine, Nr. 999-XII din 1.04.1992. În: Monitorul Oficial la Republicii Moldova Nr. 4 din 30 aprilie 1992.

Legea Republicii Moldova. Codul vamal al Republicii Moldova Nr. 1149–XIV din 20.07. 2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, Nr. 160–162.

Legea Republicii Moldova cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător, Nr. 81-XV din 18.03.2004. În: Monitorul Oficial la Republicii Moldova Nr. 64-66 din 23 aprilie 2004.

II. INSTRUCȚII ȘI MATERIALE METODOLOGICE

Metodologia de calcul a indicatorilor statisticii investițiilor, construcțiilor și locuințelor, aprobată prin ordinul 368 din 26.07.2002, Institutul Național de Statistică. 15 p.

III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE

Albu C. Relansarea economiei mondiale în 2004. În: Tribuna economică Nr.5-2004, p. 75-77.

Andronic F. Investițiile străine directe în România în perioada tranziției la economia de piață. Teză de doctor, ASE, București 1999. 248 p.

Arvinte V. Pârțachi I. Evoluția procesului de atragere a investițiilor străine în Republica Moldova. Simpozionul internațional „Investițiile și relansarea economică”, Ediția a II-a, 23-24 mai 1997, București1998, p. 25-31.

Arvinte V., Pârțachi I. Evoluția investițiilor străine în Republica Moldova, “Economistul”, N 994, 17-18 octombrie 1997, București, p. 16-22.

Barna C. Investițiile străine directe (ISD) în Europa Centrală și de Est. În: Tribuna economică Nr.41-2001, p. 67-69.

Belostecinic Gh. Investițiile străine directe și competitivitatea națională. În: Revista științifico didactică „Economica”, Nr. 2(51) 2005, ASEM, Chișinău 2005, p. 6-22.

Bonciu F. Atragerea și monitorizarea investițiilor străine directe. București: Științifică, 1997. 160 p.

Bradu M. Indicatori statistici ai activității investiționale la nivel microeconomic. În: Revista „Economica” An. XIII, nr.3 (51) 2005, Editura ASEM, Chișinău 2005, p.137-141.

Bradu M. Investițiile străine directe în statele Europei centrale și de Est. Conferință internațională, „Știința, businessul, societatea: evoluții și intercorelări în condițiile integrării în spațiul economic european”, 12-14 februarie 2004, Volumul I, Editura. A.S.E.M., Chișinău 2004, p. 149-150.

Buhociu F., Negoescu Gh. Investițiile în economia de tranziție. Brăila: Evrica, 1998. 185 p.

Cara E. Evaluarea riscului politic în procesul de investiție. Conferința internațională „Riscul în economia contemporană”, ediția a VI-a 10-11 noiembrie 2000, Galați, p. 137-141.

Caraganciu A, Domenti O, Ciobu S. Bazele activității investiționale. Chișinău: ASEM, 2004. 320 p.

Denuța I. Investițiile străine directe. București: Economica, 1998. 176 p.

Dudian M. Evaluarea riscului de țară. București: ALL BECK 1999. 153 p.

Ilie Gh. Rolul investițiilor străine în relansarea economică a României. Teză de doctor. București: ASE, 2002, 255 p.

Isaic-Maniu Al., Mitruț C., Voineagu V. Statistica pentru managementul afacerilor. București: Economică, 2005. 255 p.

Isaic-Maniu I. Măsurarea și analiza statistică a riscurilor în economie. București: ASE, 2003. 204 p.

Jaba E. Statistica, ediția a treia. București: Economică, 2004. 448 p.

Munteanu C. Investițiile Internaționale: introducere în studiul investițiilor străine directe. București: Oscar Print, 1995. 234 p.

Mutaf M. Evaluarea riscurilor investiționale. În: Tribuna economică Nr. 12-1998, p. 33-36.

Negoescu Gh. Risc și incertitudine în economia de piață. Galați: Alter-Ego Cristian, 1995. 244 p.

Pârvu D. Eficiența investițiilor. București: lumina Lex , 2003. 291 p.

Pecican E. Econometria pentru economiști. București: Economică, 2003. 368 p.

Pecican E. Econometrie. București: All, 1994. 335 p.

Pecican E., Tănăsoiu O., Iacob A. Modele econometrice. București: ASE, 2001. 240 p.

Popescu V. Managementul investițiilor de capital. Teză de doctor. București, 2003, 235 p.

Romanu I., Vasilescu I. Econometrie cu aplicații la eficiența investițiilor. București: Științifică și enciclopedică, 1975. 678 p.

Romanu I., Vasilescu I. Managementul investițiilor. București: Mărgăritar, 1997. 601 p.

Staicu F., Dimitriu M, Pârvu D. Eficiența economica a investițiilor. București: Albatros, 1994. 363 p.

Stoian M., Carmen-Ene N. Practica gestiunii investițiilor. București: ASE, 2002. 256 p.

Strategia investițională a Republicii Moldova. Ameliorarea climatului investițional. În: Экономическое обозрение, 2002, Nr. 58, p.12-16.

Șușu-Țurcanu A. Riscul în procesul de alocare a capitalului, Simpozion internațional „Investițiile și relansarea economică”, Ediția a V-a, 29-31 mai 2003. București: EfiCon Press, 2003, p.674-683.

Vasilescu I., Luban F. Investițiile în sistemul afacerilor. București: EfiCon Press, 2003. 1018 p.

Vasilescu I., Romanu I., Cicea C. Investiții. București: Economică, 2000. 480 p.

Vintilă G. Gestiunea financiară a întreprinderii. București: Didactică și Pedagogică, 2000. 433 p.

IV. SURSE STATISTICE ȘI PRACTICE

Anuarul statistic 2011, 2012, 2013, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.

http://www.bnm.md (vizualizat 12.04.2015).

http://www.gks.ru (vizualizat 14.04.2015).

http://www.infomarket.md/viewdoc_rom.asp?id=7093&updir=521 (vizualizat 2.05.2015).

http://www.infotag.md/f2004_5_ro/declarations_ro/8268/ (vizualizat 2.05.2015).

http://www.interlic.md/page2.php?rubr=1015247074&id=1096904124&lang= (vizualizat 22.04.2015).

http://www.mepo.net/noutati/2391/ (vizualizat 22.04.2015).

http://www.rural.md/modules/cjaycontent/index.php?id=2 (vizualizat 1.04.2015).

http://www.statistica.md (vizualizat 2.04.2015).

http://www.unctad.org (vizualizat 12.05.2015).

A N E X E

Anexa 1

Stocul și structura ISD, după țări de origine, mii lei și % din total

Anexa 2

ISD străine amplasate în alte unități administrativ-teritoriale decât mun. Chișinău, anul 2013

Anexa 3

Ponderea capitalului străin în sectoarele economice cu peste 20% capital străin (%), 2013

Anexa 4

Top-10 ramuri semnificative (>10 companii cu capital străin) în care efectele orizontale ale investițiilor străine directe sunt pozitive

Anexa 5

Analiza comparativă a climatului investițional în țările cu diferite economii

Anexa 6

Analiza SWOT în domeniul atragerii investițiilor și promovării exporturilor din Republica Moldova [4, p.26 ]

Anexa 7

Sistematizarea investițiilor după forma de alocare, utilizare, finanțare, proveniență și constituire

Anexa 8

Sistematizarea investițiilor după destinație, grad de risc, structură tehnologică, mărimea efortului, gradul de importanță și modul de constituire

ADNOTARE

la teza pentru obținerea gradului științific de master în economie cu tema

„Rolul investițiilor directe în îmbunătățirea performanțelor economice”,

elaborată de Bletea Vladimir

Chișinău, 2015,

Specialitatea 364.1 –Finanțe și bănci

Teza este alcătuită din introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografia din 50 de titluri, 8 anexe, 74 de pagini text de bază, inclusiv figuri, tabele și formule.

Actualitatea temei. În condițiile globalizării, problema investițiilor directe, influența lor asupra modernizării economiilor în tranziție, continuă să se înscrie în categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii și utilizarea eficientă a investițiilor directe țin de însăși esența procesului investițional, proces care asigură, în mare măsură, prosperitatea socială, politică și economică a fiecărei țări.

Experiența mondială denotă că, în multe țări în curs de dezvoltare, saltul investițional în economie a început anume cu venirea capitalului străin. Cercetarea problemelor ISD este condiționată și de faptul că investițiile străine constituie una din căile de bază ale integrării economiilor naționale în economia mondială.

Domeniul de studiu: finanțe, monedă și credit, activitate bancară.

Scopul principal al lucrării constă în elaborarea unui model teoretic al impactului investițiilor străine directe asupra procesului de modernizare a economiei în tranziție și elaborarea recomandărilor cu privire la ameliorarea climatului investițional și de utilizare eficientă a ISD pentru accelerarea ritmului de modernizare a economiei moldovenești și de integrare eficientă a țării noastre în Uniunea Europeană.

Obiectivele de bază sunt: analiza teoriilor cu privire la rolul economic al ISD; studierea dinamicii volumului și structurii ISD pe plan global și la nivel regional; identificarea rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziție și sporirea potențialului de export al acestora; analiza interdependenței dintre ISD și creșterea economică; analiza comparativă a climatului investițional în diferite țări și identificarea căilor de ameliorare a acestuia în Republica Moldova.

Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute. Identificarea detaliată a factorilor de influență performanțelor economice prin prisma investițiilor directe.

Semnificația teoretică constă în dezvoltarea conceptelor cu privire investițiile directe.

Cuvintele-cheie: investiții, investiții străine directe, performanțe economice, climat investițional, microeconomie, macroeconomie, mediu investițional.

LISTA ABREVIERILOR

BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare;

BNM – Banca Națională a Moldovei;

BNS – Biroul Național de Statistică;

CSI – Comunitatea Statelor Independente;

ISD – Investiții Străine Directe;

IT – Tehnologii Informaționale;

OCDE – Organizația pentru Colaborare și Dezvoltare Economică;

OMC – Organizația Mondială a Comerțului;

ONU – Organizația Națiunilor Unite;

PIB – Produs Intern Brut;

PNB – Produs Național Brut;

PNN – Produs Național Net;

RM – Republica Moldova;

SUA – Statele Unite ale Americii;

UE – Uniunea Europeană;

ZEL – zonă economică liberă.

DECLARAȚIE

PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE MASTERAT

Subsemntatul _________________________________________________________

absolvent al Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _________________________________________ specialitatea__________________________ promoția ___________________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de masterat cu titlul: ______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

elaborată sub îndrumarea dnei ____________________________________________________,

pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.

Declar că nu am plagiat altă lucrare de masterat, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de masterat fiind menționate în conținutul acesteia.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de masterat să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.

Data ________________________ Semnătură student ____________________