Rolul instituțiilor financiare europene în finanțarea [630816]

Universitatea din Craiova
Facultatea de economie și Administrarea Afacerilor
Economi e și Afaceri Europene

Rolul instituțiilor financiare europene în finanțarea
dezvoltării și restructurării economice

Coordonator Științific: Conf. Univ. Dr. Roxana Bădîrcea

Masterand: [anonimizat], 2015

2

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
INSTITUȚIILE FINANCIARE EUROPENE ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.1. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ………………………….. ……………………. 4
1.1.2 Prezentare Generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
1.1.2 Capitalul Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare ………………………….. ………………… 5
1.1.3 Organizarea BERD ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.1.4 Scopul, Funcțiile și Instrumentele BERD ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.2 Banca Europeană de Investiții ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
1.2.1 Structură și organizare BEI ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
1.2.2 Obiective și Funcționare BEI ………………………….. ………………………….. …………………. 10
1.2.3 Fondul European de Investiții, parte a BEI ………………………….. ………………………….. . 12
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 15
ACTIVITATEA INSTITUȚIILOR FINANCIARE EUROPENE ………………………….. ……….. 15
2.1.Operațiunile BERD de ansamblu ………………………….. ………………………….. ………………. 15
2.1.1. Operațiunile BERD în România ………………………….. ………………………….. …………. 18
2.2 Operațiunile Băncii Europeane de Investiții în ansamblu ………………………….. …………. 21
2.2.1 Operațiunile Băncii Europene de Investiții în România ………………………….. ………. 26
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 29
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 31

3

INTRODUCERE

În demersul acestei lucrări, în primul capitol am ales să fac o prezentare gen erală a instituțiilor
financiare europene alese , mai exact a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și
a Băncii Europene de Investiții, subliniind apariția, organizarea și rolul acestora, precum și
felul în care acestea au ales să -și desfășoare activitatea în cadrul economiei internaționale.
Complexitatea și diversitatea provocărilor economice a facut posibilă apariția acestor instituții
financiare și au la bază dorința de cooperare, care se bazează pe încredere și solidaritate din
partea membr ilor implicați.
În acest capitol se evidențiază influența pe care instituțiile financiare europene o manifestă
asupra structurilor macro -economice, și totodată efectele care rezultă în urma acțiunilor
acestora.
În ceea ce privește conținutul capitolului al doilea, aici am ales să vorbesc despre operațiunile
Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Băncii Europene de Investiții atât la
nivelul tuturor statelor în care acestea își desfățoară activitatea, cât și a acțiunilor exercitate de
acestea în România .
Utilizînd Rapoartele Anuale publicate de fiecare bancă în parte am avut posibilitatea de a
vedea care este puterea și influența acestora, împrumuturile și finanțările totale oferite,
sprijinul pe care îl acordă în diferite sectoare economice, impactul pe care îl au asupra ț ărilor
în care acționează, precum și prioritățile cheie ale acestora pentru anii următori.

Lucrarea este structurată în două capitole:
– Capitolul I ”Instituțiile financiare europene, BERD și BEI” ;
– Capitolul II ”Activitatea in stituțiilor financiare europene”;

În plus prezenta lucrare conține o scurtă introducere care are rolul de a informa și de a creea o
privire de ansamblu asupra lucrării, și concluzii care cuprind aserțiunile autorului în legătură
cu rolul instituțiilor fin anciare europene privind dezvoltarea economică, precum și constatări
rezultate în urma realizării acestei lucrări.

4
CAPITOLUL I

INSTITUȚIILE FINANCIARE EUROPENE

1.1. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
1.1.2 Prezentare Generală
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost înființată în grabă pentru
a răspunde provocării unui moment extraordinar în istoria Europei, colapsul comunismului în
Estul său.
În data de 18 noiembrie 1989 președintele francez François Mitte rrand a invitat șefii de
guverne din Comisia Europeană la un dineu de lucru unde a lansat ideea înființării unei bănci
europene care să sprijine transformările din Europa Răsăriteană.
După pregătirile necesare din cadrul Grupului celor șapte (Canada, Franț a, Germania, Italia,
Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii)
negocierile au fost încheiate și pe data de 29 mai 1991 a luat ființă Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare care are sediul la Lon dra.
BERD , cunoscută drept bancă a tranziției susține reconstrucția și dezvoltarea economică a
țărilor din centrul și Estul Europei, intensifiacrea tranziției la economia de piață, promovarea
inițiativei private și antreprenoriale și aplicarea principiilor pluri partidiste, pluralismului și
economiei de piață.1
În prezent, BERD utilizează toate instrumentele financiare și investiționale de care dispune
pentru a susține construirea economiilor d e piață și a democrațiilor în 35 de țări din Europa
Centrală pân ă în Asia Centrală.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este o instituție multinațională înființată
în scopul de a acorda ajutor țărilor în tranziție în vederea promovării sectorului privat și
inițiativa de a atinge nivelul unor economii de piață deschise și totodată contribuind la
diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre regiuni.
Conform site -ului oficial al BERD, țările de operare ale acesteia sunt:
 Europa de Sud -Est: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipr u, Macedonia,
Grecia, Kosovo, Muntenegru, România, Serbia;
 Europa Centrală și Țările Baltice : Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia;
 Europa de Est și Caucaz : Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova,
Ucraina ;
 Asia centrală : Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Mongolia, Tadjikistan,
Turkmenistan, Uzbekistan;
 Sudul și estul Mării Mediterane : Egipt, Iordania, Maroc, Tunisia;
 Altele : Rusia, Turcia;

1 Voinea , Gheorghe „Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale”, Editura SEDCOM LIBRIS,
Iași, 2004, p ag. 302

5
1.1.2 Capitalul Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BERD est e deținută de 64 de țări și de două instituții interguvernamentale (Uniunea
Europeană și Banca Europeană de Investiții). Acești acționari au fiecare o contribuție de
capit al, care face finanț area de bază a BERD.
Fiecare acționar este reprezentat individual în Consiliul guvernatorilor BERD care are
autoritate totală asupra Băncii.
Conform site -ului oficial al BERD, în data de 25 mai 2015, capitalul subscris al Băncii
Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare se ridică la aprximativ 22,45 miliarde de euro,
cele mai semnificative contribuții aparținând: SUA cu 2 mld. euro, Franța, Germania, Italia,
Marea Britanie, Japonia cu câte 2,5 mld. euro fiecare , Federația Rusă cu 1,3 mld. euro,
Canada și Spania cu câte 1 mld. euro, Comunitatea Europeană și Banca Europe ană de
Investiții cu câte 900 de mii de euro, etc.
Subscrierile inițiale la capitalul social au fost realizate de țările UniuniiEuropene (55,8%),
comisia Comunității Europene și Banca Europeană de Investiții (3%), alte țări ale Europei de
vest (12%), SUA(1 0%), Japonia, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie (fiecare cu 8,5%),
Canada (3,4%), Australia (1%), Coreea de Sud (0,65%), Mexic (0,3%), Maroc, Egipt, țările
Europei centale și Orientale din fosta URSS (10,7%).2
Resursele BERD mai cuprind și fondurile obținute din împrumuturi, venitul obținut din
împrumuturi și investiții, fondurile primite prin restituirea împrumuturilor sau garanțiilor.
1.1.3 Organizarea BERD
Ca și în cazul celorlalte instituții financiare internaționale, în cadrul BERD, autoritatea
supremă revine Consiliului Guvernatorilor.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este condusă de Consiliul
Guvernatorilor, Consiliul Directorilor, de un președinte și unul sau mai mulți vicepreședinți.
Consiliul Guvernatorilor este format din reprezentanți ai țărilor și instituțiilor membre,
respectiv, miniștrii de externe, miniștrii de finanțe sau guvernatori ai băncilor centrale.
Consiliul G uvernatorilor a delegat exercitarea celor mai multe dintre competențele sale
Consiliului Directorilor , cu toate acestea, rămâne singurul responsabil care decide asupra
următoarelor: aprobă admiterea unor noi membrii și condițiile de admitere , asupra valorii
capitalului băncii, suspendării unui membru, numește directorii și președintele, determină
rezervel e, acordurile de cooperare cu alte organizații, aprobă modificarea statutului.

Consiliul Directorilor este alcătuit din 23 de membrii care sunt aleși pe o perioadă de 3 ani.
Consiliul Directorilor stabilește direc ția strategică a BERD, acesta ră spunde de administrarea
operațiunilor băncii exercitând următ oarele activități: fundamentarea politicilor , dar și a
deciziilor privind investițiile, împrumuturile, garanțiile și asistența tehnică, prezintă costurile
anuale spre aprobare Consiliului Guvernatorilor și aprobă bugetul .
Preșledintele BERD reprezintă legal banca, conduce personalul și gestionează afacerile
curente ale băncii sub îndrumarea Consiliului Directorilor. Acesta este ales de Consiliul
Guvernatorilor pentru o perioadă de 4 ani. În prezent președin tele BERD este Suma
Chakrabarti, instalat oficial în funcție în iulie 2012.
La recomandarea Președintelui, Consiliul Directorilor numește unul sau mai mulți
vicepreședinți pentru un mandat dete rminat și pentru atribuții delimit ate.

2 Gheorghe, Voinea, Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, Editura SEDCOM LIBRIS, Iași,
2004, pag. 304.

6
Deciziile Consiliul Dire ctorilor și ale Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritatea
voturilor exprimate, dar mai sunt și excepții când adoptarea se realizează cu cel puțin două
treimi din votul total al membrilor.
Dreptul de vot al fiecărui membru depinde de numărul de ac țiuni subscrise la capitalul social
al băncii. Dacă un membru nu plătește suma corespunzătoare obligațiilor sale privind
acțiunile, acesta nu -și poate exercita dreptul de vot.
Oricare dintre membrii poate să -și retragă calitatea de membru prin transmiterea unui aviz
scris la sediul principal, iar după expirarea perioadei de șase luni de la data primirii avizului,
retragerea devine definitivă și totodată se încetează calitatea de membru al BERD.

1.1.4 Scopul, Funcțiile și Instrumentele BERD
Pentru a contrib ui la progresul economic și dezvoltarea și restructurarea economică, scopul
Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare este de a promova tranziția către
economia de piață și în principal promovează inițiativa privată și antreprenorială în Estul și
Centrul Europei, precum și în țările în care acționează.
Prin investițiile sale, BERD promovează reformele structurale și sectoriale, privatizarea,
competiția, dezvoltarea infrastructurii pentru susținerea sectorului privat și g uvernarea
corporativă efi cientă. Totodată BERD promovează investițiile străine directe și cofinanțarea,
mobilizează capitalul străin și local și oferă asistență tehnică.
Funcțiile BERD
Funcțiile BERD sunt precizate în articolul 2 al Acordului de Înființare a BERD și vizează atât
aspectul economic , cât și pe cel politic .
Pentru a sprijini pe termen lung tranziția la economia de piață a țărilor în care operează, Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare asistă aceste țări în vederea implementării
reformelor economice structura le și sectoriale, respectiv descentralizarea, demonopolizarea și
privatizarea prin următoarele măsuri:3
 Promovarea prin intermediul investitorilor privați și a altor investitori a creării,
îmbunătățirii și extinderii sectorului privat productiv și în speci al a întreprinderilor
mici și mijlocii;
 Promovarea investițiilor în domeniul productiv, în infrastructură, în servicii, realizarea
unui mediu competitiv precum și susținerea creșterii și productivității muncii, a
nivelului de trai și a condițiilor de muncă ;
 Mobilizarea capitalurilor interne și externe și îmbunătățirea managementului pentru
realizarea investițiilor;
 Furnizarea de asistență tehnică în pregătirea, finanțarea și implanterea proiectelor de
investiții individuale sau în cadrul unor programe de in vestiții specifice ;
 Stimularea și încurajarea dezvoltării piețelor de capital;
 Promovarea uno r activităț i și realizarea unor proiecte în domeniul mediului și a
dezvoltării durabile;
 Realizarea unor activități și furnizarea al tor servicii care să asigure at ât tranziția la
economia de piață, cît și promovarea inițiativei private;
Nevoia de transparenț ă face ca funcțiile BERD să aibă o sferă largă de acoperire cuprinzând o
îmbinare a caracterist icilor de bancă de dezvoltare și comercială care acționează atât î n
sectorul privat, cât și de stat asigurând întregul pachet de finanțări pentru restructurarea și
dezvoltarea economică.

3 Agreement Estabilishing the European Bank for Reconstruction and Development, 2013, art. 2, pag. 4.

7
Pentru a putea realiza aceste măsuri, BERD cooperează cu Fondul Monetar Internațional,
Banca Internațională pentru Reconstrucție și D ezvoltare, Agenția Multilaterală de Garantare a
Investițiilor, Corporația Financiară Internațională, Organizația Naț iunilor Unite și agențiile
sale, dar și cu alte organisme publice și private, implicate în dezvoltarea economică.

Instrumentele financiare
BERD oferă produse financiare adaptate fiecarui client. Potențialii clienți trebuie să
demonstreze că proiectul lor propus sau de afaceri îndeplinește cerințele minime pentru a fi
eligibile pentru a fi luate în considerare pentru implicarea BERD.

Finanț area BERD pentru proiecte din sectorul privat variază, în general, de la 5 mili oane euro
la 250 milioane de euro sub formă de împrumuturi sau de capital. Investiția medie BE RD este
de 25 milioane de euro .
Proiecte mai mici pot fi finanțate prin intermediari financiari sau prin programe speciale de
investiții directe mai mici în țările mai puțin avansate.
Finanțările BERD acoperă majoritatea sectoarelor economice:
 Întreprinderi agricole (agribusiness);
 Fonduri de capital;
 Instituții Financiare;
 Tehnologiile in formației și comunicațiilor;
 Producție și Servicii;
 Industrii de resurse naturale;
 Infrastructurile municipale sau comunale;
 Reforma juridică;
 Securitate nucleară;
 Energie;
 Piețe imobiliare și tusism;
 Transport.
Instrumentele financiare ale BERD:
 Împrumutu ri
Banca oferă împrumuturi în valută, p e diferite criterii comerciale, clienților din sectorul
privat. Împrumuturi BERD sunt structurate cu un grad ridicat de flexibilitate pentru a oferi
profile de credit care se potrivesc nevoilor clientului și de proiec t.
Baza pentru un împrumut este fluxul de numerar preconizat al proiectului și capacitatea
clientului de a rambursa împrumutul în perioada convenită. Rambursarea se face în valută, cu
o dobîndă fixă sau variabilă, exprimată ca o marjă peste LIBOR.
Majorita tea împrumuturilor sunt garantate cu un set din activele și/sau creanțele clientului.
Detalii complete referitoare la împrumuturile acordate sunt negociate cu clientul de la caz la
caz.
 Capitalul social
BERD investește în capital între 2 milioane de euro ș i 100 de milioane de euro în sectorul
financiar, industrie și infrastructură.
BERD utilizează abordări și instrumente inovatoare și se așteaptă să obțină o rentabilitate
corespunzătoare investiției.
O investitie de capital poate fi facută în diferite forme , incluzând subscripția la acțiuni
ordinare sau preferențiale și totodată se poate opta pentru investitii de cvasi -capital, cum ar fi
obligațiunile, împrumuturile subordonate, note de venituri, etc. sau subscrierea emisiunii de
acțiuni de către o companie pe piețele de capital locale sau internaționale.

8
Din moment ce banca are resurse de capital limitate, aceasta nu investește capital social pe
termen lung, investițiile de capital social fiind făcute pentru a sprijini proiectul în stadiile sale
inițiale ș i de aceea planul de finanțare trebuie să precizeze clar, cum și undeva fi vândută
participarea Băncii în viitor (strategia de ieșire).
Termenii și condițiile BERD de participare la capitalul social depind atat de riscurile, cât și de
profiturile viitoare ale proiectului.

 Facilități comerciale
Banca include băncile locale în diferite Programe pentru Facilități Comerciale, care au drept
scop promovarea comerțului exterior.
BERD oferă o gamă largă de produse băncilor locale pentru a le ajuta să -și formeze o
reputație solidă și pentru a le face mai ușor acceptate pe piața financiară de comerț
internațional.
În cadrul acestor programe, BERD emite garanții parțiale de plată, pentru a susține
tranzacțiile bazate pe scrisori de credit emise de băncile locale și t otodată oferă împrumuturi
pe termen scurt băncilor selectate pentru creditarea exportatorilor locali, importatori lor și
distribuitori.

1.2. Banca Europeană de Investiții

Banca Europeană de Investiții (BEI), este principala instituție bancară a Uniunii E uropene,
creată în anul 1958 pe baza Tratatul de la Roma, ce a pus bazele creării, la acea dată a viitoare
Comunități Economice Europene. Din acest motiv și datorită misiunii sale Banca Europeană
de Investiții mai este numită și Banca comunitară sau Banca europeană.
BEI a fost înființată cu participarea a șase țări membre ale Comunității Economice Europene
(C.E.E.): Germania, Franța, Belgia, Italia, Olanda, Luxenburg, în vederea finanțării pe termen
lung a unor proiecte care să contribuie la procesul de int egrare europeană și la dezvoltarea
economică a regiunilor rămase în urmă sau regiuni defavorizate.
Inițial, în 1958, sediul instituției era stabilit la Bruxelles, iar în 1968 a fost mutat la
Luxemburg, unde se află și în momentul de față. Din acest motiv L uxemburg este considerat
capitala financiară a comunităților europene.
Scopul creări BEI a fost acela de a susține și de a ajuta la realizarea obiectivelor stabilite de
Uniunea Europeană, acordând finanțări pe termen lung în favoarea investițiilor durabil e.
Inițial aceasta avea rolul de a finanța investițiile majore de infrastructura ale statelor membre,
în schimb în ultimele decenii, a finanțat și alte proiecte de investiții care au fost compatibile
cu politicile și obiectivele europene , vizând protecția mediului , dezvoltarea rețelelor
transeuropene de transporturi, telecomunic ații, aprovizionare cu energie, creșterea
competitivității internaționale a industriei, întreprinderile mici și mijlocii (IMM)
Banca Europeană de Investiții are personalitate juridic ă proprie și autonomie în cadrul
sinstemul ui comunitar. Misiunea acesteia este de a contribui la realizarea obiectivelor UE
prin acordarea de împrumuturi pe termen lung pentru proiecte specifice respectând principiile
bancare riguroase .4

În prezent acțion arii BEI sunt toate statele membre ale Uniunii Europene care au obligația de
a contribui la capitalul subscris al Băncii. Toate cele 28 de state membre ale UE contribuie la
capital în funcție de puterea lor economică. Contribuția fiecărui stat membru la ca pitalul

4 Roșu Hamzescu, Ion – „ Organizatii Economice Internaționale”, Editura Universitaria, 2005, pag. 231

9
băncii se calculează în funcție de importanța sa economică în cadrul Uniunii (exprimată prin
PIB) la momentul aderării, totodată orice nouă aderare a unui stat la UE reprezintă o nouă
majorare a capitalului BEI.

1.2.1 Structură și organizare BEI

Banca se bucură de independență decizională în cadrul sistemului instituțional al UE, fiind
alcătuită din patru corpuri statutare:
 Trei organisme de decizie: Consiliul Guverna torilor, Comitetul de Management și
Comitetul Directorilor ;
 Un organism de contro l: Comitetul de Audit
Banca Europeană de Investiții este condusă de Consiliul Guvernatorilor , care este alcătuit
din miniștrii delegați ai statelor membre ale Comunităților, în principiu din miniștrii
economiei și ai finanțelor. Consiliul Guvernatorilor re prezintă principalul organ al Băncii,
care fixează orientările generale și adoptă deciziile cele mai importante ale acesteia.
Președintele acestei instituții supreme este asigurat prin rotație, de către fiecare stat pentru o
durată de un an.
Consiliul guve rnatorilor exercită următoarele funcții5:
 aprobă regulamentul de funcționare a Băncii;
 aprobă raportul și bilanțul anual, precum și contul de profit și pierderi în cadrul
reuniunii sale anuale;
 stabilește directivele generale referitoare la politica de cre ditare a Băncii;
 ia decizii cu privire la majorările de capital.
 autorizează Banca să finanțeze proiecte în afara UE;
 exercită puterile de numire și demitere a membrilor: Consiliului de Administrație,
Comitet ului de D irecție și Comitetului de Audit;
 poate adopta în unanimitate orice decizii privind suspendarea activității Băncii și
suspendarea acordării de împrumuturi sau garanții unui stat membru acestuia în cazul
în care statul membru în cauză nu își respectă obligațiile;
Deciziile Consiliului Guvernatori lor sunt adoptate cu o majoritate de voturi reprezentâ nd cel
puțin 50% din c apitalul subscris, dar pentru câ teva decizii importante , ca de exemplu o
creștere a capitalului , este cerută unanimitatea de voturi.

Comitetul Directorilor
Consiliul Directorilor este prezidat de către președintele Băncii și este alcătuit din 29 de
administratori și 19 supleanți numiți de Consiliul G uvernatorilor. Mandatul acestora are o
durată de cinci ani care va expira în anul 2018 și care poate fi reînnoit.
Comisia și fiecare stat membru desemnează un administrator din rândul personalităților care
prezintă toate garanțiile de independență și competență.
Acordarea finanțărilor din partea BEI sunt ges tionate de Consiliul de Directori care
îndeplinește următoarele funcții6:
 are co mpetența exclusivă pentru a decide cu privire la acordarea creditelor și a
garanțiilor și cu privire la contractarea împrumuturilor;
 stabilește ratele dobânzilor pentru împrumuturi, precum și comisioanele garanțiilor;
 asigură buna gestionare a BEI din pers pectiva dispozițiilor tratatelor și directivelor
generale adoptate de Consiliul guvernatorilor.

5 Corporate Governance Report 201 4, pag. 4.
6 Corporate Governance Report 2014, pag. 6.

10
Pentru a spori expertiza profesională de care dispune în anumite domenii, Consiliul de
administrație poate coopta maximum șase experți (3 directori și 3 suplean ți) care vor participa
la întruniri în calitate de consultanți, neavând drept de vot.
Comitetul de Management
Comitetul de Management este organul executiv cu normă întreagă al băncii. Comitetul este
alcătuit din nouă membrii, un președinte și opt vicepreș edinți numiți de către Consiliul
guvernatorilor, la propunerea Consiliului de Directori. Președintele conduce ședințele
Comitetului de Management.
Membrii Comitetului de direcție se subordonează exclusiv Băncii, mandatul lor fiind pe o
perioadă de șase ani , cu posibilitate de reînnoire.
Sub autoritatea președintelui și sub controlul Consiliului de Directori, acesta gestionează
funcționarea de zi cu zi a BEI, având următoarele funcții7:
 pregătește deciziile Consiliului de Directori și asigură executarea aces tora;
 asigură gestionarea curentă a BEI, sub autoritatea președintelui și sub controlul
Consiliului de Directori ;
 își formulează, cu majoritate, avizele privind proiectele de împrumuturi și de garanții și
proiectele de creditare.

Comitetul de audit
Comit etul de Audit este un organism independent care răspunde direct Consiliului
Guvernatorilor, având sarcina de a audita conturile băncii și de a verifica dacă activitățile
desfășurate de aceasta respectă cele mai bune practici bancare aplicabi le. Declarația
Comitetului de audi t este comunica tă Consiliului G uvernatorilor împreună cu raportul anual al
Consiliului de administrație. Comitetul de A udit este compu s din șase membri, care sunt
numiți pentru un mandat de șase exerciții financiare consecutive, fără p osibilitate de reînnoire.

Pentru a susține și a ajuta la realizarea obiectivelor actuale ale Uniunii Europene, BEI
colaborează îndeaproape și menține legături strânse cu: Parlamentul European, Comisia
Europeană, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europ ene, Curtea de Justiție, reușind
totodată să -și păstreze o poziție independentă în cadrul UE.
Departamentele Băncii desfășoară următoarele activități:
 Evaluează, aprobă și finanțează proiectele;
 Administrează riscurile asociate operațiunilor efectuate de b ancă;
 Se preocupă cu procurarea resurselor de pe piețele de capital și administrează
disponibilul de lichidități ;
 Evidențiază particularitățile studiilor mediilor economice și financiare;

1.2.2 Obiective și Funcționare BEI

În prezent, Banca Europeană de Investiții se ghidează după prioritățiile și obiectivele Uniunii
Europene, punând accentul pe creearea și consolidarea Uniunii Econom ice și Monetare, atâ t
prin activitățile sale de creditare în favoarea dezvoltării regionale, cât și prin activitățile de
împrumut desfășurate pe piețele de capital.
Astfel, Banca acordă împrumuturi pe termen lung sau garanții pentru a facilita finanțarea
proiectelor din toate sectoarele economice, respectând reglementările bancare riguroase.

7 Corporate Governance Report 2014, pag. 10

11
În calitate de bancă europeană și datorită faptului că nu activează în scopul obținerii de profit,
BEI are sarcina de a lua bani cu împrumut de pe piețele de capital și de a acorda credite cu o
rată a dobânzii scăzută pentru proiecte privind diferite sectoare economice, atât în țări din
interiorul UE cât și în țări vecine sau în țări curs de dezvoltare.
Ca importantă institu ție a Uniunii Europene, BEI urmă rește și își adaptează continuu
activitatea la cele mai recente evoluții ale politicilor comunitare.
BEI acordă credite din împrumuturil e contractate , care împreună cu fondurile proprii
constituie resursele proprii. În afara Unuinii Europene, operațiunile de finanțare ale Băncii
sunt realizate în principal din resursele proprii ale acesteia, și de asemenea, prin mandat, din
resursele buget are ale statelor membre.
Creditele B.E.I sunt destinate, în special, finanțării proiectelor de dezvoltare a rețelelor
transeuropene de transporturi, telecomunicații, creșterea competitivității internaționale a
industriei, aprovizionare cu energie, întrepri nderilor mici și mijlocii și pentu protecția
mediului.
Rolul Băncii Europene de Investiții este de a contribui la integrarea, dezvoltarea ec hilibrată,
coeziunea economică ș i socială a statelor membre și o economie inovatoare bazată pe
cunoaștere. Pentru r ealizarea acestui scop, Banca acordă împrumuturi și garanții care
facilitează finanțarea următoarelor proiecte8:
a) Proiecte pentru dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate;
b) Proiecte pentru modernizarea, reprofilarea unor obiective sau pentru dezvoltarea u nor
activități noi reclamate de instaurarea progresivă a pieței comune, în care aceste
proiecte sunt de o asemenea amploare sau natură încât nu pot fi finanțate în întregime
cu ajutorul diverselor mijloace aflate la dispoziția fiecărui stat membru;
c) Proiect e de interes comun pentru mai multe state membre care sunt de o asemenea
amploare sau natură încât nu pot fi finanțate în întregime cu ajutorul diverselor
mijloace disponibile în fiecare stat membru în parte.

În primul rând , BEI acordă împrumuturi pentru proiectele statelor membre UE și a țărilor
asociate, dar în situații excepționale poate finanța de asemenea proiecte și în alte țări.
Conform Raportului Anual oferit de BEI, în anul 2014 aproximativ 90% din împrumuturi au
mers către programe și proiecte el aborate în cadrul UE.
În planul de afaceri sunt precizate pr ioritățile băncii la nivelul UE în funcție de care BEI
acordă credite9:
 Coeziune și convergență;
 Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
 Dezvoltarea rețelelor transeuropene;
 Promovarea unei energii sigure, competitive și durabile;
 Susținerea economiei cunoașterii ;
 Capital uman.

BEI susține politicile de dezvoltare și cooperare și în exteriorul Uniunii Europene, în țările
candidate și potențial candidate, în țările din estul Europei (inclusi v Rusia), în țările din
regiunea Mării Mediterane și care se încadrează în sfera politicii de vecinătate a UE, precum
și în țările din Africa, Pacific, Asia, Caraibe și America Latină.

Împrumuturile acordate acestor țări se concentrează asupra următoarelo r domenii:
 dezvoltarea infrastructurii;
 dezvoltarea sectorului privat;

8 Ion Roșu Hamzescu Organizații Economice Internaționale, ed. Universitaria Craiova, pag. 233
9 Operational Plan 2015 -2017, pag. 29.

12
 securitatea surselor de energie;
 durabilitatea mediului.
Prin acțiunea sa de a susținere a statelor membre, Banca Europeană de Investiții beneficiază
de cel mai bun rating de credit (AAA) de pe piețele de capital, de unde poate ridica sume
foarte mari de capital în condiții foarte avantajoase. Totodată, banca poate să investească în
proiecte de interes public pentru care nu se găsesc fonduri din alte surse sau pentru care
trebuie să s e efectueze împrumuturi costisitoare.

În prezent Banca Europeană de Investiții a devenit cea mai importantă sursă de finanțare a
regiunii în care activează. Aceasta oferă o gamă largă de instrumente financiare care
favorizează inovarea și creșterea econom ică.

Serviciile oferite de BEI:
 Împrumuturi
Acestea sunt de departe activitatea principală a Băncii, reprezentând aproximativ 90%
din angajamentul financiar total. BEI acordă împrumuturi clienților de toate dimensiunile atât
din sectorul public cât și di n cel privat pentru a sprijini creșterea economică durabilă și cearea
de locuri de muncă.
 Mecanismul de combinare a împrumuturilor și donațiilor (Blending)
Presupune o varietate de instrumente sofisticate pentru a ajuta clientii să amestece finanțarea
obținută de la BEI cu surse suplimentare de investiții.
Combinarea împrumuturilor și donațiilor este un instrument financiar novator care îmbină
împrumuturile și donațiile în scopul de a atinge un anumit număr de obiective economice și
politice, în special nec esitatea de a mobiliza fonduri suplimentare și previzibile în vederea
realizării unor investiții pe termen lung.
 Servicii de consiliere
Servicii de consiliere completează activitatea de creditare a BEI și fac parte integrantă din
împrumuturi.
BEI face expe rtiză tehnică și financiară la dispoziția clienț ilor pentru a dezvolta și implementa
proiecte și programe de investiții, precum și pentru a îmbunătăți cadrul instituțional și de
reglementare.
În furnizarea de servicii de consiliere, se bazează pe expertiza unică, dezvoltată atât î n
interior ul cât ș i in afara UE, în domenii -cheie, cum ar fi finanțarea infrastructurii, atenuarea
schimbărilor climatice și adaptarea la ac estea, dezvoltarea urbană și sprijin irea IMM -urilor.

1.2.3 Fondul European de Investi ții, parte a BEI

Fondul European de Investiții, care împreună cu BEI formează Grupul BEI, este organismul
Uniunii Europene specializat în operațiuni de capital de risc și de garantare în favoarea
întreprinderilor mici și mijlocii .
Fondul European de I nvestiț ii (FEI) a fost creat din dorința de a oferi o susținere mai
puternică IMM -urilor.
Acesta a fost înființat printr -o decizie a Consiliului Guvernatorilor din data de 25 mai 1993 și
și-a început activitatea în anul 1994 având ca obiectiv acordarea de garanț ii pentru finanțări în
țdomeniul reț elelor de transport europene și sustinerea întreprinderilor mici și mijlocii.
Din anul 2000, FEI a devenit divizia de investiții de capital de risc a Grupului Băncii
Europene de Investiții, preluând de la aceasta portofol iul de clienți.
Sarcina principală a Fondului European de I nvestiții (FEI) este de a sprijini apariția, creșterea
și dezvoltarea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM -uri) din Europa,
prin facilitarea accesului la finanțare. FEI cre ează și dezvoltă capital de risc și capital de

13
creștere, instrumente de microfinanțare și de garantare, care vizează în mod specific acest
segment de piață.

FEI contribuie la urmărirea obiectivelor Uniunii, în special prin dezvoltar ea societăților bazate
pe cunoaș tere, centrate pe creștere, inovație și ocupare, promovarea spiritului înterprinzător,
dezvoltarea regională și coeziunea UE.
FEI acționează în mod independent și pe principii comerciale, vizând obținerea de venituri
adecvate pentru acționari.
Intervențiile FEI se fac utilizând propriile resurse sau pe cele incredințate sub un anumit
mandat de BEI sau de Uniunea Europeană.
Fondul European de Investiții se bazează pe un acționariat tripartit , BEI este acționarul
majoritar al FEI, ceilalți acționari fiind Comisia Europeană și un grup de instituții financiare
publice și private.
Conform site -ului oficial al FEI, la sfârșitul anului 20 14 situația acț ionariatului era
următoarea:
 BEI deținea 63,7% ;
 Uniunea Europeană reprezentată de Comisia Europeana, 24, 3%;
 Instituțiile financiare din statele membre ale Uniunii Europene și Turcia, 12,0%.
Fondul sprijină obiectivele comunitare prin activități care constau în10:
 acordarea de garanții precum și a altor instrumente comparabile pentru împrumuturi și
alte obliga ții financiare , sub orice formă este permis de lege,
 achiziția, deținerea, gestionarea și transmiterea participațiilor în întreprinderi sub
rezerva condițiile enunțate în acordul Adunării G enerale a FEI;
 alte activități legate de misiunea FEI, inclusiv împ rumuturile.

Fondul European de I nvestitii este condus și administrat de:
 Adunarea Generală;
 Consiliul de Administrație;
 Directorul general.
Adunarea generală este formată din membrii FEI: Banca Europeană de Investiții, Comisia
Europeană și instituțiile fi nanciare enumerate la Anexa 1.
Adunarea se întrunește cel puțin o dată pe an la convocarea președintelui consiliului de
administrație. Fiecare membru al Fondului dispunând de un număr de voturi egal cu numărul
acțiunilor subscrise de acesta.
Adunările Gen erale pot fi convocate la cererea unuia dintre membrii Fondului și în urma unei
decizii a Consiliului de Administrație. O adunare generală poate fi convocată în cazul în care
membrii ale căror acțiuni reprezintă 13% sau mai mult din capitalul subscris soli cită acest
lucru, și au datoria de a preciza care este cauza unei astfel de solicitări.

În principal, Adunarea generală adoptă hotărârile care autorizează FEI să efectueze
operațiunile financiare necesare pentru a urmări obiectivele comunitare.
În plus, Adunarea Generală:
 Aprobă Regulamentul de procedură al Fondului.
 Decide cu privire la admiterea de noi membri.
 Aprobă raportul anual prezentat de consiliul de administrație.
 Aprobarea bilanțului anual și contul de profit și pierdere ;
 Stabilește alocarea și distribuirea veniturilor nete ale Fondului , etc.

10 EIF STATUTES – 2014 , art. 2, pag. 3.

14
Consiliul de Administrație
Acesta este format din șapte membri numiți de adunarea generală și desemnați de membrii
Fondului European de Investiții. Membrii consiliului de administrație acționează în mod
independent pentru îndeplinirea intereselor Fondului, fiind raspunzători doar în fața adunării
generale. Mandatul lor este de doi ani cu posibilitate de reînnoire.
Consiliul de administrație are următoarele atribuții:
 Decide cu privire la toate operațiunile Fondului;
 Adoptă orientările și principiile directoare cu privire la operațiunile Fondului și
gestionarea acestuia;
 Elaborează propunerile care urmează să fie prezentate adunării generale;
 Stabilește condițiile generale de achiziționare a participațiilor;
 Convocă reuniuni generale ale Fondului, etc.
Directorul general. Directorul general conduce FEI în mod independent, având răspundere în
fața consiliului de administrație. Acesta responsabil de gestionarea curentă a Fondului, fiind
numit pentru un mandat d e cinci ani care poate fi reînnoit.
Directorul general are următoarele responsabilități:
 să acționeze potrivit orientărilor și principiilor directoare adoptate de consiliul de
administrație;
 să prezinte consiliului de administrație rapoartele și documentel e adiționale prevăzute
în statut;
 să prezinte consiliului de administrație raportul anual al Fondului;
 să stabilească, sub responsabilitatea sa, situația contabilă anuală a Fondului;
În ceea ce privește capitalul FEI, acesta poate fi majorat prin decizie a Adunării Generale
hotărând cu o majoritate de 85% din voturile exprimate.
În cazul unei majorări de capital, fiecare membru are dreptul să subscrie o fracțiune din
majorare egală cu raportul existent între acțiunile subscrise de acesta și capitalul FEI în ainte
de majorare.
Conform site -ului oficial al FEI, Adunarea Generală a aprobat majorarea capitalului FEI.
Capitalul social al FEI a fost majorat de la 3 miliarde EUR la 4,5 miliarde EUR, rezultând un
total de 4.500 de acțiuni autorizate cu o valoare nom inală de un milion de euro fiecare.

Tabelul 1 .1
Capitalul subscris al FEI la sfârșitul anului 2014
Număr de acțiuni Capital Subscris EUR
BEI 2650 2650 000 000
UE 1011 1011 000 000
Instituții financiare(vezi
anexă) 500 500 000 000
Autorizate, dar nu emise 339 339 000 000
Capital autorizat 4500 4500 000 000
Sursa: www.eif.org

În prezent, în Uniunea Europeană întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 98 % din
ansamblul întreprinderi lor. Ele reprezintă, t otodată principalul angajator din economie.
Investițiile la nivelul acestor întreprinderi se sprijină în mare parte pe credite bancare.
La nivelul băncilor, creditarea întreprinderilor mici și mijlocii este considerată un domeniu de
activitate cu rentabili tate scăzută și cu un nivel de risc relativ ridicat.
Ținând cont de acest lucru, rolul FEI de a acorda credite și garanții IMM -urilor și în același
timp facilitandu -le accesul la finanțare este unul foarte important , care în cele din urmă
contribuie la de zvoltarea întregii economii.

15

CAPITOLUL II
ACTIVITATEA INSTITUȚIILOR FINANCIARE EUROPENE
2.1.Operațiunile BERD de ansamblu

Anul 2014 va fi amintit ca un an în care BERD a întâmpinat provocări serioase, reușind, din
nou, să ofere investiții semnificativ e în țările în care își desfășoară activitatea. Tensiunile
geopolitice, piața și volatilitatea valutară au fost doar unele dintre o bstacolele cu care s -a
confruntat Banca, afectând ritmul de tranziție în multe țări în care aceasta funcționează.
În acest c ontext de operare dificil, Banca a demonstrat flexibilitate impresionantă, oferind
rezultate în conformitate cu planul de afaceri.
În ciuda unui mediu economic și politic dificil cu care s -a confrun tat BERD în anul 2014,
aceasta a crescut investițiile anua le totale11 la 8,9 miliarde de euro, comparativ cu 8.5 miliarde
de euro în anul precedent, semnând 377 de proiecte în mai mult de 30 de economii emergente.
Aceste proiecte au cimentat reputația Băncii ca un partener de încredere în vremuri de nevoie
și au p rodus o contribuție majoră la procesul de tranziție, care este vital pentru o creștere
durabilă pe termen lung.
Creșterea finanțării BERD a venit în ciuda unei scăderi bruște a investițiilor în Rusia,
acționarii Băncii anunțând în luna iulie a anului 2014 că deocamdată nu au în ved ere noi
proiecte de investiții î n această țară. Cu acest prilej, BERD a putut să investească mai mult în
alte țări în care este prezentă.
Conform Raportului Anual pe anul 2014 publicat de BERD, investițiile totale în Rusia au
reprezentat 7% din totalul investiț iilor BERD, respectiv 608 milioane de euro, față de 1,8
miliarde de euro în 2013.
Banca a continuat să crească nivelurile de investiții din sudul și estul Mediteranei (SEMED)
Au fost semnate 34 proiec te, cu o investiție de aproape 1,1 miliarde de euro în 2014.
Cele mai multe proiecte au fost în Egipt (15 ca număr), unde investițiile au ajuns la 593
milioane de euro.
Deși BERD este activă de doar cinci ani în Turcia, aceasta a devenit cel mai mare beneficiar
al finanțării BERD în anul 2014. Investițiile în acea stă țară au urcat în anul 2014 la 1,4
miliarde de euro, de la 920 milioane de euro în anul anterior.
Totodată, în 2014 Banca a deschis un al treilea birou în această țară, în orașul Gaziantep din
sud-estul Turciei, ca răsp uns la cererea pentru finanțarea din partea BERD în afara marilor
zone metropolitane.
Investițiile au crescut și în statele din Balcani, estul Europei și Caucaz, unde BERD a relansat
puternic activitățile din Ucraina, după ce noua administrație s -a angajat într-un program de
reformă economică. Autoritățile ucrainiene au semnat și o inițiativă anticorupție, ceea ce
reprezintă un pas major în încerc area de a îmbunătăți climatul investițional.

11 EBRD ’s Annual Report – 2014, pag. 7.

16
Atât noile împrumuturi, cât și angajamentele înnoi te din Ucraina a u fost de peste 1,21
miliarde de euro, investite în proiecte din sectorul public și privat care includ sprijin pentru
modernizarea infrastructurii rutiere, precum și a sistemului de transport al gazelor.
BERD a deschis un al doilea birou la Lvov, pentru a deservi firmele mai mici din țară.
BERD a investit în 34 de țări un total de 8,9 miliarde de euro în anul 2014, înregistrând o
creștere cu 0,4 mil iarde de euro față de anul 2013.
Graficul 2.1

Sursa: EBRD ’s Annual Report – 2014
Conform graficului 2.1, Inve stițiile pe regiuni realizate de BERD sunt următoarele:
 Asia Centrală 0,8 miliarde € ;
 Europa Centrală și statele baltice 1,1 miliarde €;
 Cipru 0,1 miliarde €;
 Europa de Est și Caucazul 2,1 miliarde €;
 Rusia 0,6 miliarde €;
 SEMED 1,1 miliarde €;
 Sud-estul Europei1,7 miliarde € ;
 Turcia 1,4 miliarde €.
BERD a continuat să sprijine sectoarele economice cheie, în conformitate cu strategia
operațională. Cele mai multe investiții au fost către sectorul finan ciar, ajungând la 2,8
miliarde de euro în 2014 (priorit ate a avut finanțarea IMM -urilor), urmate de investiții în
diversificarea sectoarelor corporative, cu o valoare de 2,3 miliarde de euro , pe locul trei au
fost investițiile din sectorul i nfrastructurii de 2,0 miliarde de euro și pe ulimul loc, dar foarte
apropiate de celelalte au fost investițiile din sectorul energetic de 1,7 miliarde de euro .
În anul 2014 ce le mai multe investiții au fost în sectorul financiar reprezentând 32% din
totalul investițiilor realizate de BERD, ace sta cuprinde invesțiții în întreprinderi micro, mici și
mijlocii.
Pe locul al doilea au fost investițiile pentru diversificarea sectoarelor corporative,
reprezentând un procent de 26% din total. Aceste a includ învestiții în agribusiness, fabricație
și serv icii, proprietate și turism, precum și informare și tehnologii de comunicare.

17
Pe locul trei, cu un procent de 23% din totalu l investiți ilor s -au situat investițiile în
infrastructură. Aceste investiții au fost realizate în infrastructura municipală privind protecția
mediului și în transport.
În ceea ce privește investițiile în sectorul energetic și al resurselor naturale , acestea au avut un
procent de 19% din totalul investițiilor .
Graficul 2.2
Repartizarea investițiilor pe sectoare economice

Sursa: EB RD’s Annual Raport, 2014

În 2014, BERD a crescut eforturile de a pregăti economiile pentru o creștere mai solidă în
scopul de a le face mai rezistente la viitoarele șocuri externe.
Plățile brute au ajuns la 6,5 miliarde de euro în 2014, de la 5,9 miliard e de euro în 201 3, cu
rambursări de împrumut de 4,7 miliarde de euro și cesiuni de capital de 1,2 miliarde euro,
rezultând activele de exploatare de 27, 2 miliarde de euro la finele an ului 2014, în creștere de
la 26, 4 miliarde de euro cât era la sfârșitul anului 2013.
În conformitate cu aspectele mandatului său, care acoperă mobilizarea capitalului autohton și
străin pentru clienți, BERD a menț inut un record puternic de strângere de datoriilor și
finanțare de la o varietate de surse, în ciuda circumstanțelo r dificile economice și geopolitice.
În final putem constata faptul că BERD, prin investițiile sale promovează reformele
structurale și sectoriale , privatizarea, competiția, instituții le financiare și sisteme le juridice
mai puternice, guvernarea corporativ ă eficientă și dezvoltarea infrastructurii pentru susținerea
sectorului privat. În același timp BERD promovează co -finanțarea și investițiile străine
directe, mobilizează capitalul intern și oferă asistență tehnică.
Totodată, conform mesajului președindelu i BERD, din raportul anual pentru anul 2014, banca
anticipează că cererea se va menține la un nivel ridicat, investițiile urmând să fie aproximativ
la nivelul din 2014.

18

2.1.1. Operațiunile BERD în România

Pe parcursul întregii perioade de tranziție a României la economia de piață, BERD a fost una
dintre instituțiile financiare internaționale care au susținut puternic acest proces, contribuind
la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin acordarea unor împrumuturi, care au ajutat la
implementarea proiec telor necesare transformărilor economice, precum și la intensificarea
reformelor structurale.
România a aderat la această instituție încă de la început și a devenit membru fondator, în
scopul obținerii unui sprijin financiar pentru încadrarea, cât mai rapi dă, în rândul statelor
europene dezvoltate cu economie de piață. Capitalul subscris al Romîniei la înființarea BERD
a fost de 144,070 milioane de euro.
Potrivit site -ului oficial al BERD actualizat la 31 decembrie 2014, de -a lun gul timpului,
Banca a invest it în România peste 6,9 miliarde euro în 368 de proiecte și a contribuit la
mobilizarea sumei de 14 miliarde euro din alte surse de finanțare.
Cu o activitate de peste 20 de ani, BERD a devenit cel mai mare investitor internațional în
România.
În anul 2014 , BERD și -a majorat investițiile în România cu 17,46% ajungând la suma de 592
milioane euro , de la 504 milioane de euro, ch iar dacă numărul de proiecte finanțate a scăzut la
26 de la 32 de proiecte în 2013.
Conform imaginii 2.3 , investițiile BERD în țara n oastră au avut o evoluție schimbătoare, cele
mai mici investiții fiind înregistrate în anul 2008 (310 milioane de euro), iar apogeul a fost
atins în anul 2009 (715 milioane de euro), în plină criză economic ă.
Se poate observa că pe parcursul perioadei 2008 -2014, investițiile BERD au avut o evoluție
fluctuantă , în anul 2014 crescând cu 90,96% față de anul 2008, ajungând de la 310 milioane
de euro, la 592 milioane de euro.

Graficul 2.3
Investiț ii BERD în Romînia în perioada 2008 -2014

Sursa: EBRD ’s Annual Raport, 2014
Totodată, în topul celor mai mari beneficiari ai finanțărilor oferite de BERD, România ocupă
locul șase fiind devansată de Turcia (1,4 miliarde euro), Ucraina (1,2 miliarde de euro), Rusia
(608 milioane de euro), Polonia (594 milioane de euro ) și Egipt (593 milioane de euro).

19
BERD a finanțat un număr considerabil de proiecte pentru a sprijini dezvoltarea economică,
74% din totalul investițiilor fiind angajate în sectorul privat.
BERD susține dezvoltarea sectorului privat în următoarele domen ii: sectorul financiar,
agricultură, infrastructură (transport, utilități, energie), industrie și turism.
Cu toate că România este țară cu o tranziție avansată și stat membru al Uniunii Europene, ea
continuă să se confrunte în anumite sectoare economice cu dificultăți majore generate de
tranziție.
Banca oferă sprijin și asistență financiară în această direcție, concentrându -se pe
următoarele12:
 Promovarea stabilității și extinderea gamei de produse din sectorul financiar .
Având în vedere incertitudinea econo mică și financiară globală care continuă să se resimtă,
stabilitatea sectorului financiar este încă în pericol. De asemenea, sunt necesare măsuri de
dezvoltare suplimentare în zonele de leasing, de asigurări, precum și a piețelor locale de
capital.
 Consoli darea infrastructurii prin îmbunătățirea eficienței și o mai mare
implicare a sectorului privat. Este necesară dezvoltarea sectorului național de infrastructură,
în special drumurile și, dacă este cazul, introducerea investițiilor din sectorul privat prin
intermediul concesiunilor/parteneriatelor publice -private și a privatizării operatorilor de
transport. În multe operațiuni de infrastructură (apă, deșeuri, drumuri, cale ferată, de încălzire
centralizată, etc.) este nevoie de îmbunătățirea eficienței de op erare, precum și reducerea
dependențe i față de subvențiile și finanță rile de stat.
 Restructurarea sectorului energetic și creșterea eficienței energetice și
dezvoltarea durabilă. O mare parte a sectorului energetic din România este încă în
proprietatea sta tului și trebuie să fie restructurată și/sau privatizată pentru a încuraja
investițiile și a promova eficiența. În ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani, România este încă
o economie bazată pe consumul intensiv de energie și trebuie să facă progrese suplim entare în
tranziția către o economie eficientă, cu un nivel redus de emisii de carbon.

 Încurajarea investițiilor în sectorul de producție al economiei. Ținând cont de
faptul că România este o economie bazată pe consum, este importantă introducerea de noi
produse și procese în sectoare precum cel de producție și cel agroindustrial, atât în cadrul
companiilor autohtone, cât și în al celor deținute de entități străine. Perspectivele viitoare de
creștere depind de dezvoltarea competitivității, creșterea capaci tății de export, producția
internă destinată substituirii produselor de import, precum și de ameliorarea mediului de
afaceri, în scopul atragerii mai multor investiții străine într -un mediu din ce în ce mai
competitiv.
În cadrul tuturor operațiilor sale și mai important, al dialogului său politic cu autoritățile, în
scopul de a obține impactului și beneficiile maxime din proiectele sale, BERD colaborează
îndeaproape cu alte instituții financiare internaționale și cu Uniunea Europeană. Eficacitatea
acestei Strategii de țară depinde într -o mare măsură de angajamentul susținut al Guvernului
României privind implementarea reformelor de piață și continuarea ameliorării mediului de
afaceri.
Stocul portofoliului Băncii la finele anului 2014 era de peste 2 ,3 milia rde euro, distribuit pe
sectoare economice astfel:
 31% Industrie, comerț și agricultură (agribusinessul, industria prelucrătoare și servicii,
turism și telecomunicații);
 27% Energie (resursele naturale și sectorul energetic);
 27% Infrastructură (infrastru ctura municipală de mediu și de transport);
 15% Instituții financiare (investiții în întreprinderi micro, mici și mijlocii, prin
intermediari financiari);

12 EBRD's Romania strategy , pag. 2.

20
Graficul 2.4
Repartizarea investițiilor pe sectoare le economice

Sursa: EBRD ’s Annual Raport, 2014
Conform datelor recente publicate de BERD, economia româneasc ă a crescut în anul 2014 cu
2,8% față de anul 2013, clasăndu -se peste nivelul prevăzut în buget de 2,2%, reușind să
recupereze aproape în întregime pierderea suferită după izbucnirea crizei financiare globale.
Această creștere a fost posibilă în cea mai mare parte datorită consumului privat puternic,
amplificat de o creștere a salariului minim, în jumătatea anului 2014, precum și a investițiilor
realizate în toate sectoarele economice .
Recent ele reduceri de dobândă, posibile datorită scăderii inflației pe baza reducerii
prețurilor la energie și alimente, vor continua să stimuleze cererea internă în anul 2015 și
2016. Totodată se așteaptă să crească și cheltuielile guvernamentale pentru a absor bi mai
multe fonduri de la Uniunea Europeană.
BERD precizează că o creștere mai puternică în zona euro ar stimula automat exporturile
României în perioada următoare, ceea ce ar conduce la creșterea PIB -ului la 3% în anul
2015 și la 3,2 % în anul 2016.
În ce ea ce privește inflația medie anuală în România, se așteaptă ca aceasta să rămână la
nivelul de 0,5% în 2015, pe fondul reducerii TVA la produse alimentare din luna iunie,
precum și al estimărilor infl aționiste reduse și al prețurilor reduse la materiile p rime.
Totodată, BERD este prezentă în țara noastră prin “Echipa Small Business Support”
pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să se dezvolte, să reușească să -și atingă
obiectivele, devenind adevărați catalizatori pentru economia locală și regiona lă.
Aceasta susține întreprinderi din multiple do menii de activitate, cum ar fi: industria
alimentară, comerțul en gros și en detail, tehnologia și construcțiile. Activitatea acesteia nu
este doar în capitală, 69% dintre proiectele desfășurându -se în afara orașului București.
Echipa Small Business Support oferă sprijin întreprinderilor pe parcursul întregului proces,
asigurându -se că proiectul produce cele mai bune rezultate.
În urma activităților desfășurate și a experienței acumulate, echipa are un impact semnificativ
asupra întreprinderilor pe care le susț ine.
Conform datelor publicate pe site -ul oficial al BERD, în decursul unui an de la implementarea
unui proiect:
 72% dintre clienții din România își măresc cifra de afaceri – cu o creșterea medie de
26% – iar 62% își măresc productivitatea, ca urmare a extinderii activității ;

21
 61% înregistrează o rată semnificativă de creare de noi locuri de muncă ;
 12% dintre cli enții obțin finanțări externe pentru a-și susține dezvoltarea.

Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare, principalele probleme întâmpinate de oamenii de afaceri în România sunt:
 Administrarea taxelor;
 Corupția;
 Instabilitatea politică.
Respondenț ii consumă, în medie, 18% din timpul lor pentru chestiunile legate de reglementări
fiscale, în timp ce în ță rile din Europa de Sud -Est media este de 14,3%.
Priorități cheie pentru BERD în anul 2015 :
 Eforturile de restructurare și privatizare a companiilor de stat ar trebui să fie
intensificate. P rogresul în acest domeniu a fost mixt până acum, dar autoritățile ar
trebui să -și reînnoiască eforturile de combatere a cazurilor dificile, cum ar fi
compania feroviară de marfă, și menținerea lor în proprietate publică este o povară
semnificativă pentru stat.
 În ciuda progresului în multe arii ale reformei sistemului judiciar și al luptei
împotriva corupției, în special în investigarea non -partizan și în urmăriri în cazuri
de corupție la nivel înalt, anumite deficiențe trebuie să fie abordate pentru a
îmbunătăți funcționarea sistemului judiciar.
 Problema creditelor neperformante ar trebui să fie abordată viguros. Confruntarea
cu creditele neperformante impune un cost major asupra managementului bancar și
îngreunează noi împrumuturi. Autoritățile trebuie să lucreze cu băncile românești
și cu “companiile mamă”, precum și potențiali parteneri internaționali, pentru a
rezolva într -un mod cât mai eficient această problemă.

2.2 Operațiunile Bă ncii Europeane de Investiții în ansamblu

Banca Europeană de Investi ții, cunoscută și sub denumirea de Bancă a Uniunii, este singura
bancă publică care este deținută exclusiv de cele 28 de state membre ale UE. Structura sa de
guvernare asigură responsabilitatea, funcționarea adecvată și eficiența băncii în ceea ce
privește promovarea dezvoltării durabile și a locurilor de muncă în toate activitățile sale.
În calitate de bancă a Uniunii Europene, BEI acordă finanțare și expertiză pentru proiecte de
investiții solide și durabile atât în Europa, cât și la nivel global.
Banca E uropeană de I nvestiții are sarcina de a contribui la dezvoltarea echilibrată și
neîntreruptă a pieței comune în interesul Uniunii, făcând apel la piețele de capital, dar și la
resursele sale proprii.
În prezent, BEI este cunoscută ca fiind cel mai mare cre ditor și emitent multilateral la nivel
mondial. Aceasta mobilizează fonduri de pe piețele financiare prin emiterea de obligațiuni, iar
solvabilitatea de care se bucură îi permite să obțină fonduri în condiții foarte avantajoase.
Volume le substanțiale de fo nduri pe ca re le colectează sunt orientate spre finanțarea de
proiecte importante în toate sectoarele economice. Aceste avantaje financiare sunt transferate
clienților – indiferent dacă este vorba de organisme publice sau întreprin deri mari sau mici –
în conformitate cu mandatul Băncii de instituție fără scop lucrativ, urmărindu -se în primul
rând dezvoltarea regiunilor în care aceasta activează.
BEI a incheiat parteneriate cu instituții UE și este activă în principal în țările în fază de
preaderare și în ț ările vecine din sud și est, desfășurând, de asemenea, activități și în țări din
Africa, din Caraibe și Pacific, America Latină și Asia.

22
În prezent BEI își desfășoar ă activitatea atât în ț ările membre ale Uniunii Europene, cât și în
peste 160 de țări non -UE.
În anul 2014, Banca Europeană de Investiții a acordat împrumuturi în valoare de 77 miliarde
EUR în sprijinul investițiilor la nivel european și mondial, cu 5,3 miliarde de euro mai mult
decât în anul anterior, în 2013 totalul investițiilor acordate de BEI fiind de 71,7 miliarde de
euro.
Împrumuturile acordate proiectelor din statele membre ale UE au reprezentat 90% din total,
ridicându -se la 69 miliarde de euro. La această sumă s -au adăugat angajamente în valoare de
3,3 miliarde de euro ale Fondului Eur opean de Investiții (FEI), care aparține Grupului BEI,
mobilizând capital în valoare de 14 miliarde de euro pentru îmbunătățirea accesului la
finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), precum și întreprinderile de
dimensiune intermediară.
În anul 2014, BEI a acordat împrumuturi în țările partenere de aproximativ 8 miliarde de euro,
cu 3 miliarde de euro mai mult față de anul precenent.
Deși se axează pe Europa, ca bancă a UE -28, BEI sprijină prioritățile externe ale Uniunii
Europene, utilizân d experiența sa din Uniune în beneficiul țărilor partenere. Împrumuturile în
valoare de 8 miliarde de euro subliniază angajamentul băncii pentru finanțarea activităților
IMM -urilor, infrastructurii și a proiectelor privind politicile climatice în țările pa rtenere din
est, regiunea Mediteraniei, Africa, Asia și America Latină.

De-a lungul activilății sale, BEI s -a dezvoltat considerabil, propunându -și obiective din ce în
ce mai provocatoare. La începutul anilor 1990, capitalul Băncii era mai puțin de 30 de
miliarde de ECU , crescând odată cu trecerea timpului. În prezent capitalul BEI este de 243 de
miliarde de euro.
Conform Raportului Anual al BEI, l a sfârșitul anului 2014 , gradul de adecvare a capi talului
BEI a fost de 26,0%, în principal datorită capitalu lui vărsat primit de la acționari.
Aceasta a avut ca rezultat decizia istorică luată de acționarii BEI în anul 2012 de a dubla
efectiv capitalul vărsat, majorându -l cu 10 miliarde de euro , ceea ce conuce la acordarea de
împrumuturi su plimentare de până la 60 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani , în sprijinul
unui răspuns co mun al UE în fața crizei.
Calitatea activelor s -a menținut superioară, totalul activelor fiind cu 5,85% mai mare decât
anul precedent, ajungând de la 513 miliarde de euro în anul 20 13, la 542 miliarde de euro în
anul 2014 . Creditele depreciate au reprezentat doar 0,2% în totalul portofoliului de
împrumuturi, fondurile proprii au crescut până la 60,6 miliarde de euro, iar profitul net anual
s-a ridicat la 2,6 miliarde de euro, cu 1 mi liard de euro peste valoarea atinsă în anul precedent.

Conform Graficului 2.5, profitul net anual al BEI a avut o evoluție crescătoare în perioada
2010 -2014, cel mai înalt nivel fiind atins în anul 2012, unde este inclusă și suma de 210
milioane de euro d in veniturile excepț ionale.
Raportat la anul 2010, profitul net al Băncii în anul 2014 a crescut cu un procent de 24,04%,
ajungând la 2,626 miliarde de euro, de la 2,117 miliarde de euro în anul 2010.

23
Graficul 2.5
Evoluția profitului net

Sursa: http://www.eib.org

Grupul BEI a continuat în anul 2014 să -și îmbunătățească și să -și adapteze instrumentele
financiare, la fel ca și în trecut, lansând inițiative noi și mai adecvate în încercarea de a
atragere noi grupuri de clienți, soluționarea la cunelor de pe piață, și reflectarea evoluției
politicilor prioritare și a cerințelor de finanțare ale statelor membre.
Produsele includ împrumuturi pentru întreprinderi de dimensiune intermediară, capital de risc
pentru cercetare și dezvoltare, fonduri ino vatoare pentru climă sau finanțarea comerțului.
BEI oferă o gamă largă de produse financiare în condiții favorabile . Pentru anumite proiecte
care promovează inovarea și competențele în Europa, BEI poate accepta un risc de credit mai
ridicat decât o bancă c omercială, în același timp oferă și pune un accent mare pe asistența
tehnică pentru pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor. Un exemplu este programul
InnovFin, destinat să ofere finanțare personalizată pentru proiecte inovatoare, inclusiv pentru
cele care presupun un risc mai ridicat.
Pentru a putea primi sprijin BEI, proiectul trebuie să promoveze obiectivele UE și să fie solid
din punct de vedere economic, financiar, tehnic și ecologic.

Finanțarea de 80,3 miliarde de euro a Grupului BEI pentru anul 2014 a fost distribuită în felul
următor:
 14,7 miliarde de euro pentru inovare și competență;
 25,5 miliarede de euro pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;
 20,6 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura strategică ;
 19,1 miliarde de euro pentru a sprijini acțiuni împotriva schimbărilor climatice la
nivel global;
 7,9 miliarde de euro pentru proiecte din afara UE ;

Inovare pentru o creștere inteligentă în Europa
Pentru BEI, inovarea și competențele sunt ingrediente cheie care a sigură creșteri economice
durabile și totodată crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Investițiile în inovare
reprezintă un punct central deoarece pe termen lung joacă un rol important în stimularea
competitivității Europei.
Prin finanțarea inovăr ii și cercetării, BEI și FEI joacă un rol important în creșterea,
competitivitatea și prosperitatea europeană. Aceștia utilizează o gamă variată de instrumente

24
pentru a cataliza dezvoltarea de proiecte inovatoare, dar și pentru a menține fluxurile de
finan țare din sectorul public și privat.
În anul 2014 Grupul BEI a sprijinit acest sector cu împrumuturi de 14,7 miliarde de euro,
distribuite astfel:
 2,2 mld. de euro investiți în infrastructura necesară pentru inovare;
 4,5 mld. de euro pentru educație și fo rmare;
 8 mld . de euro cercetare, dezvoltare și inovare;

Investiții în susținerea întreprinderilor mici și mijlocii
Întreprinderile mici și mijlocii sunt importante forțe care conduc la creșterea economică,
crearea de locuri de muncă și inovare în Europa. În Europa acestea reprezintă mai mult de
90% din întreprinderile din UE, două treimi din populația activă fiind angajată în cadrul
IMM -urilor. Datorită importanței sporite a acestora, facilitarea accesului IMM -urilor la
finanțare a devenit prioritate major ă pentru Grupul BEI. Pentru a facilita accesul la finanțare a
IMM -urilor, Grupul BEI colaborează cu o rețea largă de intermediari, precum bănci partenere
locale, insti tuții de microfinanțare, societăți de leasing și fonduri.
În anul 2014, Grupul BEI a aco rdat finanțări de 25, 5 miliarde de euro, din care 3,3 miliarde au
fost din Fondul European de Investiții.
Conform Raportului Anual al BEI pe anul 2014, în urma acestor investiții au fost obținute o
serie de rezultate importante:
 S-au menținut nivelurile re cord ale creditelor pentru IMM -uri;
 S-au sprijinit circa 285.000 de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii;
 A crescut cooperarea cu statele membre și cu instituțiile publice de promovare;
 Înițiativa privind locurile de muncă pentru tineri a d at roade, Grupul BEI a ajutat
întreprinderi mici, care au angajat sau format 500.000 de tineri în perioada 2013 -2014;
 S-a majorat capitalul FEI și au fost dezvoltate produse noi.

Investiții în infrastructura strategică
Rețelele energetice eficiente, tehno logiile informatice de vârf, legăturile de transport
dezvoltate și infrastructura urbană performantă sunt structurile de bază necesare pentru
sprijinirea necesităților sociale, economice și de mediu actuale.
Activitățile desfășurate de BEI î n domeniul inf rastructurii în Europa reprezintă un element
esențial în contribuția Băncii la promovarea coeziunii sociale în statele membre ale Uniunii.
Investițiile băncii în afara UE, în domeniul infrastructurii contribuie la modernizarea
economiilor și totodată, ofer ă oportunități de dezvoltare a acestora.
În 2014, Banca a acordat împrumuturi de circa 20,6 miliarde de euro pentru energie, transport
și infrastructură urbană în Europa, împărțite în subsectoare economice astfel:
 4,8 mld. euro î n infrastructură urbană;
 7,5 mld. euro î n energie;
 8,3 mld. euro pentru transport.

Cele mai importante rezultate obținute în acest sector sunt:
 Modernizarea rețelei de energie electrică din Marea Britanie și împrumutul maxim
acordat vreodată de BEI;
 Patru proiecte de locuințe soci ale și șase proiecte pentru spitale din categoria
proiectelor de infrastructură urbană;
 Primele proiecte de transport ale iniți ativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea
de proiecte ;
 Servicii de consultanță tehnică îmbunătățite;
 A sprijinit 16 pr oiecte rutiere și de autostrăzi, 9 proiecte feroviare, 4 proiecte de
transport maritim, 3 proiecte de transport aerian.

25

Finanțare pentru acțiuni împotriva schimbărilor climatice și mediu
Acțiunile împotriva schimbărilor climatice au o imporță semnifivcati vă în creșterea durabilă.
Banca este unul din liderii mondiali care finanțează acțiunile împotriva schimbărilor climatic.
Aceasta sprijină obiectivul Uniunii de creștere economică rezistentă la schimbările climatice,
cu emisii reduse de dioxid de carbon, a tât în interiorul, cât și în afara acesteia prin acordarea
de credite către sectoarele care includ eficiența energetică, energia din surse regene rabile,
transportul durabil, gestionarea inundațiilor, apa și silvicultura.
Din anul 2009, BEI măsoară ampren ta de carbon a proiectelor sale din toate sectoarele, cu
scopul de a urmări mai bine performanța acestora în materie de emisii și economii.
BEI încheie parteneriate pentru a lansa cât mai multe investiții în proiectele de acțiuni împotriva
schimbărilor cli matice și de mediu pentru a contribui la realizarea obiectivului UE de a reduce
drastic consumul de energie pânâ în anul 2050.
În 2014, BEI a acordat finanțări de aproximativ 19,1 miliarde de euro pentru a sprijini
proiectele de acțiuni împotriva schimbări lor climatice la nivel european și mondial distribuite
pe subsectoare astfel:
 7,6 mld. euro în transportul durabil;
 5,9 mld. euro în energie din surse regenerabile;
 2,6 mld. euro pentru cercetare, dezvoltare și inovare;
 2,3 mld. euro în eficiență energetic ă;
 400 mld. euro finanțare pentru adaptare.

În anul 2014 finanțările de acțiuni împotriva schimbărilor climatice și mediu au avut următoarele
rezultate:
 Direcționarea eforturilor internaționale către finanțarea transparentă și responsabilă a
combaterii sc himbărilor climatice;
 Noi instrumente pentru a sprijini investițiile în eficiența energetică și biodiversitate;
 Compensarea propriilor emisii de carbon investind în biodiversitate;
 Susținerea celui mai mare parc eolian din lume în Țările de Jos;
 Au fost ec onomisite 3 milioane de tone pe an de CO 2, echivalentul a 1,5 milioane de
automobile scoase din trafic și 3.000 de GWh de energie;
 Peste 1 milion de locuințe au utilizat 12.000 de GWh de energie electrică din surse
regenerabile pe an;
 Au fost finanțate: 21 de proiecte feroviare urbane, 7 proiecte de metrou și 6 proiecte de
tramvai.
În cadrul Uniunii Europene, cel mai ridicat volum de creditare acordat de BEI pentru investiții
pe termen lung a fost înregistrat (Conform tabelului 2. 1) în Spania (11,9 mld. de euro, cu
11,66% mai mult decat în anul 2013 ), urmată de Italia (10,9 mld. de euro, cu 5% mai mult
decât în anul precedent), pe locul al treilea s -a situat Franța (8,2 mld. de euro, cu 5,11% mai
mult decât în anul 2013), urmată de Germania(7,7 mld. de euro, cu 3,63% mai mult decât în
anul anterior), foarte aproape de aceasta s -a aflat și Marea Britanie (7 mld. de euro, care a
înregistrat o creștere cu 23,05% comparativ cu anul 2013) .
Banca Europeană de Investiții a sprijinit în continuare țările cele mai af ectate de criză,
acordând împrumuturi noi: Greciei (în valoare de 1,6 mld. de euro), Portugaliei (1,3 mld.
euro) și Irlandei (932 mld. de euro).

26
Tabelul 2.1
Împrumuturile acordate de BEI
2014 2013
Spania 11 898 10 656
Italia 10 888 10 369
Franța 8 213 7 814
Germania 7 726 7 455
Marea Britanie 7 013 5 826
Polonia 5 496 5 699
Olanda 2 194 1 293
Belgia 1 916 1 475
Grecia 1 556 1 465
Austria 1496 2455
Suedia 1 411 1 571
Celelalte state member UE 9 275 7 939
AELS 62 144
Țări candidate și pote nțial candidate 2 436 2 958
Restul lumii 5 377 4 617
Total 76 956 71 736
Sursa: EBRD ’s Annual Raport, 2014

În ceea ce privește acordarea de finantare la nivel mondial, activitățile BEI sunt orientate către
sprijinirea obiectivelor de politică exter nă ale UE prin încheierea de parteneriate atât cu
Comisia Europeană și cu Serviciul European de Acțiune Externă, cât și cu alte instituții
financiare internaționale.
În anul 201413, creditele BEI de pe întregul glob s -au ridicat la circa 7,9 mld. EUR care a u fost
distribuite pe regiuni astfel:
 2,5 mld. de euro în AELS și țările candidate sau po tențial candidate;
 1,7 mld. de euro în țări mediteraneene;
 1,2 mld. de euro către vecinii din Est;
 1,2 mld. de euro în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific;
 720 mil. de euro în Asia;
 650 mil. de euro în America Latină.
În regiunile din afara UE, BEI susține proiecte c are contribuie la impulsionarea creșterii
economice și la crearea de locuri de muncă , oferind finanțare și asistență tehnică pentru
proiecte care urmăresc dezvoltarea sectorului privat local, in frastructura economică și socială,
precum și acțiu nile împotriva schimbărilor climatice.

2.2.1 Operațiunile Băncii Europene de Investiții în România

Țara noastră a devenit membră a B ăncii Europene de Investiții la data de 1 ianuarie 2007,
odată cu integrarea în U niunii Europene.
Conform graficului 2. 6 împru muturile acordate de BEI în 2014 s-au ridicat la 590 de
milioane de euro ceea ce reprezintă o creștere cu 11 % față de 2013, an în care au fost acordat e
împrumuturi în valoare de 534 milioane de euro.

13 EBRD ’s Annual Raport, 2014

27
Graficul 2.6
Împrumuturi contrac tate de România în perioada 2010 -2014 (mil. Euro)

Sursa: http://www.eib.org

Împreună cu împrumuturile acordate în 2014 se ajunge la un volum total al împrumuturilor
BEI în România de aproximativ 2,8 miliarde EUR în ultimii cinci ani (2010 -2015 ).
Prin operațiunile sale de credit din România, BEI este prezentă în toate sectoarele importante
ale economiei: de la infrastructura de bază în domeniul comunicațiilor transportu rilor,
energiei și mediului până la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul
instituțiilor financiare naționale, conducând la dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaștere.

Graficul 2.7
Împrumuturi BEI pe sectoare economice ( mil. E uro)

Sursa: http://www.eib.org
Așa cum se poate observa, î n perioada 2010 -2014 cele mai multe împrumuturi au fost
acordate către sectorul ce cuprinde proiectele mici și medii reprezentând 34% din totalul de
2,8 miliarde de euro acordate în ac eastă perioadă.
Locul al doilea a fost deținut de sectorul industriei, serviciilor și agriculturii , care a
reprezentat 26% din total. Acesta a fost urmat de sectorul transportului și comunicațiilor ,
care deține un procent de 22% din împrumuturile acordate.
Cele mai puține împrumuturi au fost acordate în sectorul energiei , mai exact un procent de
18% din totalul împrumuturilor.
Pentru a accelera accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM -uri) la finanțarea pe termen
lung, Banca cooperează strâns cu o vas tă rețea de instituții financiare care își desfășoară
activitatea în România. Prin aceste societăți de leasing și bănci intermediare, BEI cofinanțează

28
proiecte mai mici, în special din domeniul energie și economia de energie, industriei și
serviciilor, inc lusiv din turism, protecția mediului, precum și infrastructura sectorului
educațional, sanitar, al renovării urbane și al locuințelor sociale.
În acest sens putem lua exemplul finanțării BCR Leasing de către BEI în anul 2014.
BCR Leasing a primit un împrum ut de 30 de milioane de euro de la Banca Europeană de
Investiții, acesta fiind destinat atât finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor
cu capitalizare medie, precum și a entităților publice din țară care desfășoară proiecte în
infras tructură, industrie și servicii.
Pe domeniul dezvoltării rurale și a protecției mediului putem lua următorul exemplu în care
Banca Europeană de Investiții (BEI) a semnat un contract de împrumut pentru a oferi în total
300 de milioane de euro pentru finanța rea proiectelor prioritare în cadrul Programului de
Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 -2013, în special împădurire, îmbunătățirea
managementului și protecției pădurilor și la scară mică investițiilor în infrastructură agricolă.
Împrumutul BEI a finanța t modernizarea performanței de mediu a mai mult de 44.000 de
ferme și îmbunătățirea gestionării a 2.400 de exploatații forestiere. Acesta a sprijini t, de
asemenea lucrări de reducere a eroziunii pe 60.000 ha, precum și măsuri anti -inundații în mai
mult de 1.000 de comunități, reducând astfel riscul d e dezastre, cum ar fi inundații le din sudul
România.
Proiectul va genera locuri de muncă în zonele rurale din România, creșterea gradului de
utilizare a surselor regenerabile de energie, cum ar fi biogazul și b iomasa și reducerea
poluării. Acesta va sprijini, de asemenea modernizarea rețelei de acces a drumurilor forestiere
necesare pentru punerea în aplicare a planurilor de gestionare durabilă a pădurilor, în special
de combatere a incendiilor, precum și să con tribuie la utilizarea și protecția resurselor
forestiere pe termen lung.
În urma împrumuturilor acordate atât în România, cât și în restul țărilor în care activează,
Banca Europeana de Investiții urmărește c reșterea economică eficientă prin acordarea
finan țării pe termen lung în favoarea investițiilor durabile în toate sectoarelor economice
care să contribuie la procesul de integrare europeană și la dezvoltarea economică a regiunilor
rămase în urmă sau regiunilor defavorizate.
Cu toate că România se apropie de finalizarea perioadei de tranziție, fiind și stat membru al
Uniunii Europene, BERD consideră că în anumite sectoare România se confruntă în
continuare cu provocări pe termen mediu .
Printre direcțiile principale în care BERD continuă să se implice în pr ocesul de tranziției al
România pot fi precizate următoarele:
 Extinderea și consolidarea infrastructurii prin îmbunătățirea eficienței și o mai mare
implicare a sectorului privat.
 Promovarea stabilității și extinderea numărului de produse destinate sectoru lui
financiar.
 Încurajarea investițiilor în sectorul de producție al economiei.
 Restructurarea sectorului energetic și îmbunătățirea eficienței și sustenabilității.
Pentru a realiza aceste obiective, totodată BERD contribuie și la întăr irea capacității
administrative a autorităților locale și centrale în scopul de a absorbi atât fondurile de
preaderare, cât și pe cele ulterioare aderării la U niunea Europeană, p entru a obține cele mai
bune rezultate în vederea dezvoltării și restructurării atât la nivel de întreprindere, cât și la
nivel macroeconomic .
BERD va continua să se asi gure că toate operațiunile sale desfășurate în România respec tă
principii bancare sănătoase, sunt în conformitate cu procedurile de mediu ale Băncii, au
impact asupra tranziției, sunt complementare și încorporează, acolo unde este cazul, Planuri
de Acțiuni de Mediu pentru a ajuta totodată țara să îndeplinească obiectivele privind acquis -ul
comunitar de mediu.

29
CONCLUZII

În urma parcurgerii lucrării de disertație, putem realiza că nevo ia de a funcționa organizat în
cadrul unor instituții financiare internaționale sau regionale a apărut de fiecare dată atunci
când societatea a trecut prin ample transformări economice și social -politice care s -au
manifestat la nivel mondial sau mai restrâ ns, la nivel regional.
Așadar, în anul în 1958 prin Tratatul de la Roma a fost înființată Banca Europeană de
Investiții, iar la sfârsitul războiului rece a apărut Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este o instituție multinațională înființată
în scopul de a acorda ajutor țărilor în tranziție în vederea promovării sectorului privat și
inițiativa de a atinge nivelul unor economii de piață deschise și totodată contribuind la
diminuarea dispari tăților de dezvoltare economică și socială dintre regiuni.
În prezent, BERD utilizează toate instrumentele financiare și investiționale de care dispune
pentru a susține construirea economiilor de piață și a democrațiilor în 35 de țări din Europa
Centrală p ână în Asia Centrală, fiind deținută de 64 de țări și de două instituții interguverna –
mentale (Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții).
Prin investițiile sale, BERD contribuie la progresul economic și dezvoltarea și restructurarea
economică. Ac easta promovează reformele structurale și sectoriale, privatizarea, competiția,
dezvoltarea infrastructurii pentru susținerea sectorului privat și guvernarea corporativă
eficientă.
Totodată , BERD promovează investițiile străine directe și cofinanțarea, mob ilizează capitalul
străin și autohton și oferă asistență tehnică, reușind să redirecționeze fluxuri importante către
statele aflate în proces de tranziție.
Banca Europeană de Investiții, cunoscută și sub denumirea de Bancă a Uniunii, este singura
bancă pub lică care este deținută exclusiv de cele 28 de state membre ale UE. Structura sa de
guvernare asigură responsabilitatea, funcționarea adecvată și eficiența băncii în ceea ce
privește promovarea dezvoltării durabile și a locurilor de muncă în toate activită țile sale.
În calitate de bancă a Uniunii Europene, BEI acordă finanțare și expertiză pentru proiecte de
investiții solide și durabile atât în Europa, cât și la nivel global.
Banca Europeană de investiții are sarcina de a contribui la dezvoltarea echilibra tă și
neîntreruptă a pieței comune în interesul Uniunii, făcând apel la piețele de capital, dar și la
resursele sale proprii.
BEI susține politicile de dezvoltare și cooperare și în exteriorul Uniunii Europene, în țările
candidate și potențial candidate, în țările din estul Europei (inclusiv Rusia), în țările din
regiunea Mării Mediterane și care se încadrează în sfera politicii de vecinătate a UE, precum
și în țările din Africa, Pacific, Asia, Caraibe și America Latină.

Odată cu trecerea timpului, BEI s -a extins considerabil, în prezent aceasta își desfășoară
activitatea atât în țările membre ale Uniunii Europene, cât și în peste 160 de țări non -UE, fiind
cunoscută ca drept cel mai mare creditor și emitent multilateral la nivel mondial.
În prezent, Banca Europeană de Investiții este acționarul majoritar al Fondului European de
Investiții -organismul Uniunii Europene specializat în operațiuni de capital de risc și de
garantare în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii, care a fost creat din dorința de a oferi o
susținere mai puternică IMM -urilor.
Din dorința de a se adapta la mediul de afaceri care este în continuă schimbare, cu trecerea
timpului, Grupul BEI și -a îmbunătățit continuu instrumentele financiare, lansând inițiative noi
și mai adecvate în înce rcarea de a atragere noi grupuri de clienți, soluționarea lacunelor de pe
piață, și reflectarea evoluției politicilor prioritare și a cerințelor de finanțare ale statelor
membre.

30

Instituțiile financiare europene au fost creeate pentru a face față tuturor provocărilor din
cadrul economiei internaționale, demonstrând cu trecerea timpu lui că sunt adevărate motoare
de dezvoltare care acționează în toate sectoarele economice, având drept scop diminuarea
disparităților de dezvoltare economică și socială dintre regiuni, precum și dezvoltarea și
restructurare a economiilor în care acționează.

31

BIBLIOGRAFIE

1. Aniței, Nadia, Instituții financiare internaționale , Editura Lumen, Iaș i, 2011;
2. Agreement Estabilishing the Europea n Bank for Reconstruction and Development,
2013
3. Badea, Dumitru G. Piața de capital & restructurarea economic ă, Editura Economică,
București, 2000 ;
4. Bakker, Age, F. P ., Instituțiile financiare internaționale , Editura Antet, București,
1996 ;
5. Brezeanu, Petre, Finanțe Europene, Editura C.H. Beck, București, 2007.
6. Brezeanu, Petre , Instituții financiare internaționale, Editura Economică, București,
2005 ;
7. Cajal, A. – Relații monetare și financiare internaționale , Ed. Bucura Nouă, București,
1997 ;
8. Dacian, C., Uniunea Europeanî – Instituț ii. Mecanisme , Editura Beck, Bucureș ti, 2007;
9. Dinu, Marian , Economie europeană. O prezentare sinoptică; Editura Economică, 2004;
10. Enciu, Adrian, Instituții financiare europene -implicații în restructurarea economică,
Editura AIT Laboratories, București, 2005 ;
11. Fuera, Augustin, Instituț iile Uniunii Europene , Editura Juridic, Bucureș ti, 2002 ;
12. Ioan-Franc, Valeriu . Dezvoltarea durabilă și responsabilitatea instituțională,
Academia Română. Institutul Național de Cercetări Econo mice, București, 2006 ;
13. Jeremy, Reifkin, Visul european , Editura Polirom, Bucureș ti, 2006 ;
14. Păun, Cristian, Finanțarea internațională , suport de curs ASE, Bucureș ti, 2006 ;
15. Popescu -Bogdănești, Cristian . Tranziție, re structurare, reformă , Editura Tribuna
Econo mică, București, 2013 ;
16. Prelipceanu, Raluca . Investițiile străine directe și restructurarea economiei românești
în contextul integrării europene, Editura Lumen, Iași, 2006 ;
17. Prisecaru, Petre, Politici comune ale Uniunii Europene; Editura Economică, 2004;
18. Stoica, Oana , Integrare financiar -monetară europeană, Curs Jean Monnet , Editura
Junimea, 2007 ;
19. Voinea, Gheorghe –Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale , Editura
Sedcom Libris, Iași, 2001 ;
20. Voinea, Gheorghe, Insțitutii financiar -bancare inte rnaționale , Universitatea A.I.Cuza,
Iasi, 2001;
21. *** Corporate Governance Report 2014;
22. *** Raportul Anual BERD, 2014;
23. *** Raportul Anual BEI, 2014;
24. *** Raportul de activitate BERD în România, 2014;
25. *** Raportul de activitate BEI în România, 2014;
26. *** Raport Anual, FEI, 2014;
27. *** Strategia pentru Romania, 2015 -2017 ;
28. www.biblioteca -digitala.ase.ro
29. www.ebi.org
30. www.ebrd.com
31. www.eif.org
32. www.mae.ro