Rolul Informativ al Fotografiei In Presa
ROLUL INFORMATIV
AL FOTOGRAFIEI ÎN PRESĂ
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………….. 3
CAPITOLUL I. ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE FOTOGRAFIEI DE PRESĂ.
CORELAȚIA ÎNTRE TEXT ȘI IMAGINE
I.1. Fotografia de presă: aspectedefinitoriișireguli de realizare………………………………..7
I.2. Corelațiadintre imagine și text înfotografia de presăscrisă…………………………………. 14
CAPITOLUL II. ANALIZA IMAGINILOR ÎN PRESA SCRISĂ
Studiu de caz 2014………………………………………………………………………………………………17
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………………………………. 47
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………….. 50
ANEXE…………………………………………………………………………………………………………….. 51
Fotojurnalism- jurnalism care prezintă o poveste în principal prin intermediul fotografiilor. Fotojurnalismul reprezintă o formă a fotografiei prin care se creează imagini care vor prezenta povestea unei știri. Fotojurnalismul este diferit de celelate ramuri ale fotografiei în pofida relevanței, obiectivității și narațiunii.
Actualitatea temei investigate.În prezent, odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, s-a dezvoltat societatea și odată cu această dezvoltare cerințele publicului au devenit mai impunătoare. Imaginile în prezent joacă un rol semnificativ pentru fiecare dintre noi, ele au rolul de a informa, de a completa un text sau pur și simplu de a povesti ceva. În presă, tot mai des se utilizează imagini pentru a forma o legătură cu publicul, pentru a-i crea a viziune clară asupra a ceea ce este redat în imagine. Cu ajutorul fotografiei cititorii asimilează mult mai ușor informația. Fotografia în presă este o temă actuală, pentru că, uneori prin imagini se poate transmite un mesaj puternic, fără a mai fi nevoie și de unele cuvinte. Imaginile au rol de a sensibiliza cititorul și de a-l face să se simtă prezent la locul evenimentului. Imaginile, în jurnalism, mai pot servi ca o metodă de manipulare, însă jurnaliștii care se respectă nu vor încălca Codul Deontologic și vor reprezenta adevărul așa cum este el, și cum trebuie să-l vadă întreaga societate. Imaginea în presă reprezintă un subiect de actualitate, și o permanentă necesitate din partea publicului. Corelația dintre imagine și text este și ea extrem de importantă în realizarea unor materiale jurnalistice bune, deaorece imaginea trebuie să corespundă cu conținutul articolului pe care îl însoțește, pentru că astfel, informația devine mai credibilă și este înțeleasă mult mai ușor de către cititor. Dacă lipsește această legătură, articolul este considerat a fi unul de calitate scăzută și munca jurnalistului este echivalentă cu 0. Tema mai este actuală prin faptul că imaginea începe a căpăta o putere din ce în ce mai mare, iar în paginația unui ziar, acesteia i se acordă o parte semnificativă dintr-un ziar. În deosebi, imaginile de dimensiuni mari, profită de un spațiu mai larg și respectiv pot utiliza imaginile ca metodă de a atrage publicul dar și de a-l intriga.
Un bun jurnalist întotdeauna va respecta cerințele care sunt impuse și dacă se va respecta pe sine va realiza și articole bune însoțite de imaginile corespunzătoare.
Scopul și obiectivele. Prin intermediul acestei teze, am scopul de a reliefa necesitatea utilizării imaginilor în presă. Am încercat să analizez situațiile în care putem sau nu face o fotografie, și bineînțeles să analizez cum presa din republica Moldova respectă aceste cerințe de realizare și de publicare a unei fotografii. Am făcut un studiu de caz în care analizez activitatea a trei ziare din Republica Moldova și anume ziarul „Ziarul de Gardă”, „Timpul” și „Moldova Suverană”. Analiza este realizată pe o perioadă de o lună, doi ani consecutiv. Luna martie anul 2014 și luna martie 2015. Am analizat toate articolele care sunt însoțite de imagini și am vorbit dacă există o corelație între text și imaginea expusă. Prin intermediul acestei teze vreau să înțeleg cât de bine sunt instruiți jurnaliștii și dacă cunosc Codul Deontologic al Jurnalistului. Un alt obiectiv pe care mi l-am propus la realizarea tezei de licență este să urmăresc dacă fotoreporterul preia imagini din alte surse și dacă acesta indică de unde a fost preluată. Tot prin intermediul acestei lucrări vreau să analizez cît de clare sunt fotografiile, dacă au legendă și dacă servesc oamenilor ca o metodă de informare.
Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării.Am apelat la metoda analitică de cercetare pentru a observa cum jurnaliștii folosesc imaginile în presă, dacă le folosesc corect și dacă într-adevăr aceste imagini corespund cu realitatea. În realizarea acestei teze am folosit cercetarea calitativă a materialelor care au fost însoțite de imagini, fiind utilizate metode precum: sinteza, analiza și comparația. Am analizat toate articolele mai semnificative care sunt însoțite de imagini și am încercat să descoper care este corelația dintre ele. Am făcut o comparație între toate cele 3 ziare, dar și între aceste ziare pe parcursul a doi ani diferiți. Mai exact, am încercat să compar lucrul realizat de către fotoreporteri pe parcursul anului 2014 comparativ cu anul 2015. De asemenea am utilizat metode cantitative de cercetare, datorită cărora am structurat corespunzător teza de an.
Gradul de investigație a temei.În procesul de realizare a tezei de an, am analizat mai multă literatură de specialitate precum „Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști” din care am extras câteva reguli de realizare a fotografiilor și cerințele care trebuie respectate în realizarea materialelor jurnalistice, „Fotograful creator” de Feminger Andreas unde am găsit informația necesară care vizează regulile de realizare corectă a fotografiilor de presă, „Curs de inițiere în fotografie și fotojurnalism” de Gina Săndulescu. O altă carte care conține informații relevante în realizarea acestei teze este cartea „Tehnici de relații publice” scrisă de George David. Nu am putut să nu aduc cîteva reguli din ”Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova”care ma ajutat să mă ghidez și mi-a oferit un suport bun în realizarea studiului de caz. Ferrel Gilles este un alt autor, de la care am preluat câteva definiții din domeniul sociologiei. Evident, principalele surse datorită cărora am realizat teza de licență sunt cele 3 ziare și anume: ”Ziarul de Gardă”, ”Timpul” și ”Moldova Suverană” din martie 2014-2015. Din toate aceste surse m-am informat și am învățat multe lucruri utile care m-au ajutat să realizez teza de licență, dar și să învăț anumite reguli și principii pentru a deveni un jurnalist bun.
Noutatea temei investigate.Lucrarea mea de licență este axată pe o cercetare complexă a modului în care sunt utilizate imaginile în presă, dacă aceste imagini corespund cu articolul pe care îl însoțesc și dacă sunt realizate corect punct de vedere tehnic. Evident, nu am putut să nu remarc dacă imaginile sunt adecvate, dacă nu încarcă anumite norme de etică, dacă nu încalcă deasemenea anumite puncte din Codul Deontologic precum: drepturile omului, dreptul la viață privată și altele. Această teză este originală prin faptul că este o analiză amplă în care studiez și analizez cum presa din Republica Moldova utilizează imaginile în presă, dacă acestea oferăcititorilorsiguranța a ceea ce văd și dacă prin intermediul fotografiilor îi fac să se simtă prezenți la eveniment. Studiul reprezintă o sistematizare a imaginilor din presa națională în perioada 1 martie – 31 martie 2014 și respectiv 1 martie- 31 martie 2015.
Structura lucrării.La acest compartiment, teza este alcătuită din 2 capitole.
Capitolul I este de natură teoretică și este repartizat în două paragrafe. Primul este intitulat ”Fotografia de presă: aspectedefinitoriișireguli de realizare” aici vorbesc despre necesitatea fotografiilor în prezent, despre istoria fotografiei, cum au apărut acestea, despre primele fotografii de presă din lume dar și din spațiul românesc. Aduc careva informații și despre tipurile de legende fotografice. Mă axez atât pe tipurile de fotografii, cât și pe procesul de selactare a fotografiei de presă. În al doilea Paragraf ”Corelațiadintre imagine și text înfotografia de presăscrisă ” vorbesc despre necesitatea de a publica anumite fotografii și despre legătura lor cu materialul expus.
Capitoulul II este de natură practică și reprezintă un studiu de caz. Am analizat timp de 8 săptămâni, doi ani consecutiv, activitatea a treiziare din Republica Moldova și anume ziarul „Timpul”, „Ziarul de Gardă” și „Moldova Suverană”. Prin intermediul acestei analize am vrut să analizez activitatea fotoreporterilor și cât de bine îndeplinesc ei profesia de fotojurnalist.
Prin intermediul acestei lucrări se poate de vizualizat importanța imaginilor în presă, cum sunt realizate acestea și dacă corespund necesităților publicului. Din conținutul tezei aflăm care sunt criteriile de selectare a fotografiilor, legendele fotografice dar și despre legătura dintre imagine și text. M-am axat și pe analiza imaginilor, și anume dacă acestea respectă paramatreii necesari pentru a fi date publicării, și dacă sunt fotografii bune sau mai puțin bune. Un alt factor la fel de important, căruia i-am oferit o atenție deosebită, este faptul dacă există tangență dintre fotografie și text. Analiza este una obiectivă, toate ziarele sunt analizate în mod egal, cu critici pozitive dar și negative. În toate ziarele analizate, am găsit imagini bune sau chiar foarte bune, care coincid în totalitate cu textul, dar am întîlnit și fotografii care sunt destul de necalitative și necorespunzătoare sau care nu îndeplinesc nici un rol deosebit, doar ocupă spațiul.
CAPITOLUL I. ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE FOTOGRAFIEI DE PRESĂ. CORELAȚIE ÎNTRE TEXT ȘI IMAGINE
I.1. Fotografia de presă: aspectedefinitoriișireguli de realizare.
Trăim în secolul XXI, perioadă în care fiecare individ are nevoie de informare pentru a se culturaliza și pentru a-și putea crea unele viziuni și concluzii asupra lumii înconjurătoare. Viața societății formează un lanț: informare→culturalizare→concluzii→acționare.
Tot acest proces i se datorează, în mare parte, mass-mediei. Ea are misiunea de a monitoriza realitatea, de a conferi un statut, prestigiu, de a consolida normele sociale.
Funcția de socializare are un rol deosebit pentru că anume ea asigură stabilitatea societății ca sistem. Conform lui Ferreol Gilles, socializarea este un ”concept ce desemnează procesul prin care indivizii învață modurile de a acționa și de a gândi despre mediul lor, le interiorizează, integrându-le personalității lor și devin membri ai unor grupuri în care capătă un statut specific. Socializarea este în același timp învățarea culturală. Condiționare și inculcare, dar și adaptarea culturală, interiorizare și incorporare” [10 p.58]
Jurnalista Rebecca West spunea: „Jurnalismul este capacitatea de a face față provocării și de a umple spațiul”.
Perioada în care trăim noi, este puternic influențată de dezoltarea tehnologiilor. Dezvoltarea fenomenului mediatic a evoluat mult pe parcursul anilor, de aceea auditoriul mass-media este mult mai impunător și cu așteptări mai mari. În linii generale, rolul publicului este de a aprecia materialele mediatice. De-a lungul anilor, cercetătorii în domeniu au adus diverse definițiii a termenului de public și anume:
”Masă anonimă de indivizi pe care demersul jurnalistic îi unește și le acordă o anumită identitate” [8 p.35]
”Grup sau masă de ascultători, privitori sau spectatori. Grup de indivizi supuși unor programe de radio sau de televiziune ori unor anunțuri publicitare” [8 p.35]
”Difuzarea desemnează numărul concret de publicații vândute, în opoziție cu tirajul, numărul de exemplare imprimate și cu audiența, numărul total al cititorilor” [8 p.35]
Fotografia a devenit și ea un element important în viața noastră. Imaginea poate fi înțeleasă în orice colț al lumii, ea este un mijloc de comunicare universal. Știm cu toții că fotografia are o mare putere de influență asupra omenirii, de aceea, a fost utilizată și în presă sub denumirea de fotojurnalism.
Fotojunalismul reprezintă o realitate vizuală a informației care devine mai credibilă pentru cititor dacă este însoțită de o imagine. Cititorii cred mai bine dacă și văd: „cred ceea ce văd”. Fotografia, însă, nu poate înlocui informația, ea are rolul de completare, de a aduce mai multe detalii cititorului. O fotografie de presă bună, dă impresia cititorului că este martor ocular, că este prezent și el la fața locului. Emile Zola spunea: „Nu poți spune că ai văzut un lucru până nu l-ai fotografiat”.De aceea, fotografiile bune din presă, fac cititorii să fie mai încrezători și infomația pare a fi mult mai veridică. Fotografia de presă nu trebuie neapărat să fie realizată perfect din punct de vedere tehnic, pentru că astfel ea poate pierde din valoare și oferă loc unei fotografii care ilustrează mult mai bine evenimentul, chiar dacă nu este realizată cel mai corect (din punct de vedere tehnic). Fotografia are puterea de a completa informația și de a crea o legătură între cititor și între secvența de realitate abordată ca subiect. Aceste fotografii sunt realizate de către fotoreporteri. Munca de fotoreporter este complexă, ea necesită cunoștințe de natură interdisciplinară, pasiune și talent. Pentru a fi un profesionist în domeniu, un fotograf trebuie să îndeplinească mai multe condiții, adică să fie în același timp:
reporter – ca să decidă dacă subiectul merită fotografiat și dacă el ilustrează evenimentul
tehnician – să cunoască aparatul de fotografiat, și nu în ultimul rând trebuie să fie
utilizator al limbajului vizual – adică să folosească simțul estetic și să opteze pentru elementele definitorii ale fotografiei.
O fotografie de presă poate fi realizată în așa mod încît să producă un șoc vizual. Falsificarea fotografiilor trebuie exclusă într-u cât încălcăm Codul Deontologic, ea nefăcând onoare niciunui fotoreporter care se respectă. O imagine poate minți doar în măsura în care reprezintă realitatea doar dintr-un singur unghi, adică reflectînd doar o parte dintr-un tot întreg. Un fotoreporter nu poate fi neutru, subiectiv sau obiectiv, scopul lui primordial este de a relata realitatea și doar realitatea așa cum este ea, nu copiată de undeva.
Cu toate acestea, un aparat foto nu poate surprinde întreaga poveste, ci doar unul din multiplele aspecte ale unui subiect. Realitatea în timpul fotografierii trebuie supusă unei selecții inteligente, sensibile, bine cumpănite prin prisma fotoreporterului, lăsînd doar imaginile care ilustrează cel mai bine subiectul, imagini grăitoare și valoroase. Atunci când fotoreporterul alege momentul și decupajul potrivit în momentul declanșării, inconștient sau nu, el se implică în relatareaevenimentului, determinînd astfel o primă selecție a informației transmise prin intermediul fotografiei. Obiectivitatea pentru reporteri reprezintă o condiție de bază urmată de reflexie și de capacitatea imediată de a decide.
Primele fenomene legate de formarea imaginii pe un tip de suport au fost observate acum aproximativ 2500 de ani în urmă, de către Aristotel. În anul 1500, Leonadro da Vinci a explicat principiul camerei obscure. Peste 50 de ani, în anul 1550, Cardan a îmbunătățit camera obscură, înlocuind orificiul cu o lentilă descoperită de către B. Pascal. În anul 1727, Shultze realizează copii de pe desene liniare, sensibilizând hârtia cu săruri de argint. Nichephare Niepce a fost primul care a reușit să fixeze imaginile oferite de către camera obscură pe o placă de argint acoperită cu bitum, care urmau să fie expuse la lumină timp de 6-8 ore. Însă imaginile nu erau destul de reușite, ele erau neclare pentru că se realizau un proces heliografic (umbra se mișca odată cu soarele). În 1851 a fost inventată hârtia fotografică care era acoperită cu bromură de argint, iar în 1860, ziarele au început să publice fotografii, însă modalitățile de transpunere a fotografiei pe hârtie erau limitate. În anul 1880 a fost atestat primul film fotografic tip rolă.
Data oficială de naștere a fotojurnalismului este pe 14 octombrie 1843, când după criteriile care se utilizează și în prezent, a fost realizată prima fotografie de presă. Ea surprindea un eveniment și a fost prima imagine publicată într-un ziar. Autorul era un vameș francez, detașat de la Whampoa, în China, iar în fotografie era prezent ambasadorul de atunci al Franței, M. Lyrene în timp ce semna un tratat de pace de o mie de ani cu înaltul comisar Ky-Ing, reprezentantul împăratului [5 p. 6].
Câteva secole în urmă, ilustrarea ziarelor și a revistelor se realizau manual de către gravori, care erau prezenți la fața locului, sau desenau în redacții ceea ce descriau reporterii. Odată cu descoperirea fotografiei, pictorii puteau lucra mult mai ușor și mai atent, dacă aveau fotografia subiectului în față.
Răspăndirea fotografiei s-a datorat presei ilustrate, care avea tiraje deosebit de mari astfel incît să poată satisface necesarul de imagini din publicații. Astfel, a apărut un nou gen fotografic, numit fotojurnalism sau fotografia de presă.
Primul „portret de presă” este considerat a fi cel al președintelui Abraham Lincoln, din 1860, realizat de fotograful Mathew B. Brady.
Fotografia a devenit prezentă și în presa românească și anume în ziarele „Albina românească”, „Contorul de avis (1839)”, „Gazeta de Transilvania (1840)” etc.
Conform lui Vasile Traciuc [6 p. 2] primul aparat fotografic cunoscut și utilizat în România a aparținut Colegiului Sfântul Sava din București, achiziționat în anul 1840 la îndemnul directorului Eforiei Scolilor, Petrache Poenaru.
Potrivit scriitoarei Gina Săndulescu, fotografia de presă reprezintă un mijloc de exprimare, un mijloc de redare printr-o imagine a realității.[4 p. 11] Fotografia trebuie să reprezinte realitatea și doar realitatea. Fotografia este realizată de fotoreporter, iar principala lui misiune este de a prezenta realitatea în imagini. El nu poate fi neutru, trebuie să fie obiectiv și să relateze adevărul.
Realitatea în fotografie, trebuie să respecte anumiți parametri, și anume, să fie făcute într-un mod inteligent, din unghi corect, lăsând să treacă numai ideile și aspectele pe care le consideră valoroase, ideile care ilustrează cel mai bine subiectul.
În prezent, la orice eveniment de interes public, observăm prezența fotoreporterilor. Fotoreporterul, pentru a putea realiza imaginile, trebuie să fie la fața locului, și să capteze evenimentul întocmai așa cum se desfășoară. Realitatea fotografică reprezintă sursa cea mai demnă de încredere, chiar mai demnă decât realitatea scrisă. Prin intermediul fotografiilor publicate, cititorul devine martor ocular al evenimentului și poate trage propriile concluzii.
Orice jurnalist și fotoreporter trebuie să-și execute funcția în mod corect și în situația în care imaginea sau textul a fost preluat de pe net, atunci în mod obligatoriu trebuie specificată sursa ”Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne, dar fără a depăși jumătate din articolul sau știrea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu deținătorul drepturilor.” [9].
Există situații în care jurnalistul nu poate să fie prezent la eveniment, iar în aceste situații se admite preluarea unor imagini de pe internet însă doar dacă est respectat unul din punctele Ghidului: ”Jurnalistul indică, de regulă, sursa informațiilor sale și întreprinde demersuri pentru a obține informații din surse citabile” [9].
În funcție de legătura lor cu timpul, există știri de tip hard news (știri efemere, care se consumă imediat), exact așa se întâmplă și în cazul fotografiilor. Sunt imagini actuale, însă care foarte repede devin depășite și nu mai reprezintă interes pentru public. Potrivit lui Bell [7 p.22] „Știrile hard reprezintă proiecția rolului de “câine de pază” (gatekeeping) al jurnalismului”. Știrile hard, afirmă autorul, cuprind domeniile: politic, economic, legislativ, social. Știrile hard au impact pe termen lung sau nu suportă amânare pentru a fi publicate (accidentele, atentatele, rezultatele unor competiții etc).
Bineînțeles, cum există știri de tip soft news, (cele care sunt mai durabile și nu se consună imediat), sunt și fotografii care sunt de “interes uman” și nu neapărat trebuie să conțină informații de ultimă oră, ele se axează mai mult pe satisfacerea intereselor umanității.
Știrile soft, potrivit lui Bell [20] reprezintă „restul”, tot ce nu intră în categoria știrilor hard – știri de interes uman, arte și divertisment, bârfe, mondenități, știri care nu necesită publicare imediată. Știrile soft nu sunt urgente și impactul lor este în general doar emoțional. Conform rezultatelor unor studii realizate de cercetători, noutățile din lumea mondenă, replicile unor vedete sau apariția unor fenomene ciudate în lume pot constitui subiecte de știri soft. Dacă scopul major al știrilor hard este să informeze, scopul știrilor soft trebuie să fie altul – în primul rând să distreze și apoi să informeze. După cum afirma Frank Luther Mott, o știre hard este de interes pentru oameni datorită importanței subiectului, în timp ce o știre soft este de interes pentru că are tangență cu viața oamenilor.
După forma de prezentare și domeniul abordat, subiectele de presă se regăsesc în următoarele genuri jurnalistice:
Fotografia de fapt divers: Acest gen de fotografie de presă, ca subiect, este foarte variat. Importanța ce ii revine în paginile publicațiilor se datorează caracterului spectacular al acesteia și proximității geografice. Fotografia de fapt divers trebuie să răspundă la întrebările: cine?, ce?, unde?, când?, cum? și de ce?. Acțiunile și gesturile fotoreporterului, în cazul fotografiei de fapt divers, pun probleme de deontologie profesională. Prin discreția și modul de abordare a subiectului (atentate teroriste, accidente, incendii etc), fotograful trebuie să aibă în vedere protejarea victimelor (neignorând suferința acestora). Un adevărat profesionist în imagine nu trebuie să urmărească neapărat șocarea vizuală a cititorului dar nici să diminueze gravitatea urmărilor. Valorificarea acestor imagini ar trebui să aibă drept scop avertizarea și înștiințarea opiniei publice.
Portretul: ca gen, poate fi împărțit în două categorii: portretul pictural și portretul funcțional.
În portertul pictural sunt extrem de importante aspectele plastice ale subiectului, calitatea luminii și bineînțeles calitatea vestimentației. Accentul se pune pe estetic, fără a prezenta interes personalitatea subiectului.
Portretul funcționalare drept scop evidențierea personalității. Lincoln spunea că fără portretul lui Brady nu ar fi ajuns președinte. Portretul poate fi de grup, prim plan, gros plan, bust din față sau profil. Nu se exclud planul întreg sau cel american. Calitatea portretelor, în cele mai multe cazuri, depinde de talentul și imaginația fotoreporterului prin ilustrarea cât mai bună a caracterului și a temperamentului sau a stării sufletești a persoanei fotografiate. Gesturile și mimica trebuie surprinse și selectate corect.
Fotografia de ilustrare: Aceasta se îndepărtează cel mai mult de conceptul fotografiei de presă propriu-zisă, nefiind de actualitate ci atemporală. Nu informează și nu dă informații privind actualitatea cotidiană. Practic ilustrează subiecte de ordin general și nu are mare importanță dacă este sau nu o fotografie regizată. Acest gen de fotografii se folosesc și se regăsesc cu predilecție în paginile de divertisment.
Fotografia de sport: Acest gen de fotografie implică aparatură performantă, aparate de fotografiat rapide (cu timpi de expunere foarte scurți: 1: 2000 – 1: 8000), obiective performante (distanțe focale mari: 300mm – 600mm, cu luminozitate bună și constantă pentru zoom-uri: 2,8; 4; maxim 5,6). [2 p. 131]
Fotografia socială:Conform informațiilor din cartea „Tehnici de relații publice” a scriitorului George David în descrierea fotografiei socialese vorbește despre doi pionieri ca fotoreporteri, Iacob Riss și Lewis Hine. Riss, cronicar juridic la „The New York Sun”, caută sursa delictelor din cartierul Mulberry Bend, cartier rău famat, insalubru și suprapopulat. În campania de demascare a condițiilor mizere de locuit, pentru a fi mai convingător, recurge la fotografie, fiind recunoscut ca primul fotoreporter de probleme sociale. Hine, de profesie sociolog, se folosește de fotografie în lupta sa împotriva exploatării copiilor și a femeilor în industrie. Articolele lui însoțite de imagini, de un tragism și dramatism zguduitor, au ca efect mobilizarea societății în lupta împotriva acestei nedreptăți sociale. Ulterior, cei doi s-au evidențiat și prin fotografii ce au ca subiect exploatarea emigranților sosiți în America. Imaginile realizate impresionează prin realism, putere de evocare și prin puterea de a șoca.
Fotografia de natură și mediu înconjurător: Acest gen al fotografiei de presă are rădăcini bine înfipte în timp. Primele peisaje erau destinate „albumelor cu vederi”. Aceste albume au un caracter documentar, realizându-se o reproducere exactă, fidelă, ferindu-se de stângăciile în aprecierea distanțelor, proporțiilor și a perspectivei datorate desenatorilor. Setea de informație devine acută, înmulțindu-se imaginile izolate ce vor circula sub formă de ilustrate. În 1861 fotograful elvețian, Auguste Bisson, realizează primele imagini în Alpi. De referință sunt și imaginile din Roma antică, realizate în 1849 de către fotograful englez, James Anderson. Acestea au caracter de document.
Fotografia publicitară: La sfârșitul celui de-al doilea război mondial fotografia publicitară ia o mare amploare ca rezultat al concurenței între firmele producătoare de produse similare, cu scopul de a acapara piața. În urma rezultatelor studiilor eficacității diverselor forme de publicitate, s-a ajuns la concluzia că fotografia poate juca un rol hotărâtor.
Fotografia electorală: Este legată de fotografia publicitară, fiind prezentă prin aceleași tipuri de materiale utilizate pentru propagandă (panouri, fluturași, broșuri, bennere etc). Ea nu vinde un produs ci imaginea unei persoane sau partid. Fotografiile trebuie să fie luminoase, viu colorate, atractive, de atitudine, volumice.
Fotoreportajul: Se impune ca o necesitate, constând într-o înșiruire de fotografii, o narațiune, deoarece o singură imagine nu poate spune totul. Subiectul evoluează în timp și spațiu, fiind mult mai interesantă redarea evoluției prin fazele în care trece subiectul, decât redarea printr-o singură secvență, fie ea și punctul culminant. În urmărirea cronologică a evoluției fotoreportajului, pentru a-l face mai atractiv, se poate urmări subiectul prin schimbarea diferitelor unghiuri de fotografiere (unghiuri inedite, elemente de paralelism, dialog, sincronism, contrast, asemănare).
I. 2. Fotografia în presă. Corelația între imagine și text
Orice fotografie de presă trebuie să conțină un centru de interes, care să fie caracterizat prin acțiune, adică să ofere cititorului o senzație de dinamism, senzație de acțiune. Subiectul fotografiei poate fi o persoană sau un grup de persoane, animale sau chiar obiecte neînsuflețite.
Cititorii, atunci când analizează un articol, în afara faptului că scopul primordial este de a se informa, ei mai vor să vadă imagini care ar putea să-i „transforme” în matori oculari, și să poată pătrunde în esența evenimentului cu ajutorul imaginii. Ei nu citesc doar textul, ci și fotografiile. Lecturarea textelor scrise este liniară și unidimensională. Traiectoria urmată de privire în timpul citirii este orizontală și se deplasează de la stânga la dreapta. Astfel, simultan, se derulează două acțiuni, una optică și alta mentală.
Corelația dintre imagine și text este una deosebit de importantă. Nu o să punem o imagine care nu corespunde deloc cu textul alăturat. Fotografiile trebuie selectate cu atenție, astfel încât centrul de interes să aibă legătură cu materialul scris. Fotografiile care nu corespund cu textul, îl pot duce în eroare pe cititor, sau să provoace unele confuzii. Procesul de selectare corectă a fotografiilor, trebuie să țină cont de câțiva factori, precum:
1.Impactul fotografiei: trebuie să conțină elemente vizuale puternice care să capteze atenția cititorului, trebuie să aibă o tentă emoțională i să fie “ușor citită”.[2 p. 132]
2.Calitatea fotografiei: fotografia trebuie să corespundă parametrilor necesari în ceea ce privește culoarea, contrastul, nuanțele, expunerea, etc.
3.Plasarea în pagină: dacă fotografia este de interes public, este valoroasă, atunci ea va fi postată pe pagina de ziar indiferent că formatul ei este orizontal sau vertical.
În funcție de conținutul informațional propriu-zis al unei fotografii, putem distinge două categorii:
-fotografia-ilustrație, care vine ca o suplimentare a relatărilor dintr-un comunicat de presă sau este oferită jurnalistului care urmează să facă public un anumit subiect. Principalul rol al acestui tip de fotografie este de a completa vizual informația.
-fotografia-informație, care are o semnificație de sine stătătoare, “vorbește prin ea însăși” despre un eveniment de actualitate, despre niște persoane foarte cunoscute opiniei publice, despre un fapt neobișnuit [2]. De obicei, acest tip de fotografie trebuie să fie însoțit de o legendă care să ofere macar câteva detalii despre circumstanțele evenimentului pe care îl înfățișează.
Orice fotografie, indiferent cât este de expresivă, trebuie completată printr-o legendă. Legenda reprezintă o relatare pe scurt a unei informații, și încearcă să răspundă la întrebările: cine este în fotografie? Ce se întâmplă în fotografie? Unde, când, cum s-a petrecut acțiunea?
Există mai multe tipuri de legende, printre care:
-legenda normală care reprezintă o scurtă relatare care captează și menține interesul cititorului pină la sfârșit. Această legendă trebuie neapărat să conțină 4 elemente: identificarea persoanelor din fotografie, acțiunea (descrierea sintetică a acțiunii care are loc în fotografie), date de referință (informații importante despre subiecți/acțiune) și identificarea autorului fotografiei.
-legenda-schelet este utilizată atunci când fotografia însoțește o relatare, ea conține 3 elemente din cele 4 relatate mai sus, datele de referință nefiind necesare.
-legenda de identitate atunci când pe fotografie este prezentat imaginea unei singure persoane, legenda constă doar în identificarea completă a subiectului, însă pentru a fi credibilă trebuie completată cu caracterizarea subiectului, cu menționarea unor acțiuni efectuate sau cu menționarea funcției/ responsabilității sale.
-legenda-slogan care este scurtă și expresivă, asemeni unui titlu de articol.
Pentru ca fotografiile să răspundă necesităților și să fie considerate fotografii de presă trebuie să respecte anumite criterii, și anume:
Persoanele care pot fi recunoscute în imagini, trebuie să li se menționeze identitatea completă (nume, prenume, poziția pe care o ocupă în organizație,etc). Dacă sunt mai mulți membri ai unei organizații, se face o identificare impersonală cum ar fi: “Membri ai organizației X s-au adunnat la o ședință” sau vom indica ordinea ”de la stânga la dreapta”. La fel nu este necesar de a da unele detalii care se văd clar în imagine (în ce este îmbrăcat/încălțat protagonistul) . Vom evita să evidențiem anumite trăsături fizice ale persoanei din imagine, particularități de gen sau apartenență etnică (exemplu: Maia Sandu și-a demonstrat silueta într-un costum de culoare roz, etc). Dacă intervievăm o persoană fizică/publică într-un loc public, atunci nu este cazul să cerem autorizația persoanei pentru a publica, însă atunci când ne aflăm într-un spațiu privat- vom cere permisiunea pentru a fotografia. Nu avem dreptul de a fotografia minori fără să cerem acordul părinților sau a tutorelui în cazuri în care îi surprindem că sunt agresați sau implicați în anumite accidente. Avem dreptul să-i fotografiem atunci când se află într-un loc public, și evenimentul în care îi surprindem nu au o tentă negativă. Bineînțeles, pentru a nu provoca anumite stări de disconfort psihologic cititorului, nu vom publica imagini șocante. În cazul în care cadavrele nimeresc într-o poză, vom proteja prin metode tehnice cadavrul. Imaginea trebuie să corespundă cu textul care o însoțește.
Tot odată, în epoca în care trăim, arta fotografică este o metodă de manipulare, pentru că în această preioadă totul se bazează pe imagine. Imaginea estea cea care vinde și convinge. Fotografia nu transpune numai o simplă imagine, de altfel aceasta ar fi cu adevărat banală și lipsită de interes pentru privitor. Fotografia exprimă ceea ce fotograful își dorește să exprime. Fie că este vorba de un portret sau de un peisaj, o fotografie reușită este o îmbinare de abilitate tehnică și artistică. Fotograful nu trebuie să fie as în ceea ce privește tehnica fotografică, ci trebuie să aibă talent și spirit artistic, să știe cum să își transpună anumite trăiri personale, sau să poate sugera privitorului ceea ce el își dorește prin intermediul unei fotografii.
Valoarea unei fotografii este dată de atitudinea fotografului față de mijlocul său de exprimare. Un copil care plânge, într-o fotografie poate provoca privitorului o simplă reacție, o stare neplăcută, până la milă, lacrimi și sentimente din cele mai puternice. Fotograful trebuie doar să știe cum să pună în valoare copilul, decorul și să învețe să umble la sentimente. O astfel de poză poate fi reușită, dar manipularea din partea fotografului tot există, acesta devenind subiectiv și transpunând realitatea din punctul lui de vedere. O fotografie trebuie să comunice ceva privitorului, așa cum o carte comunică ceva cititorului.
Fotografia mediatică, este considerată a fi cel mai bun mijloc de manipulare a populației, iar pentru a evita manipularea, oamenii trebuie să învețe să facă diferența între fotografiile de calitate, cele care prezintă lucrurile așa cum sunt și fotografiile care au scopul de a manipula.
Zicala „O poză bună face cât o mie de cuvinte” este foarte adevărată, pentru că manipularea prin fotografie este un fenomen care este într-o continuă creștere. În ultima perioadă, în internet apar din ce în ce mai multe imagini care reprezintă mass-media dintr-o parte negativă și anume vorbesc despre puterea de manipulare a mass-mediei. De cele mai multe ori manipularea se obține prin alterarea conținutului unor fotografii, nu numai prin accentuarea unor elemente pentru a sensibiliza publicul.Un jurnalist care se repesctă și un fotoreporter care știe să-și exercite meseria într-un mod onest niciodată nu va încălca normele etice și profesionale, se va conduce după Codul Deontological Jurnalistului și nu v-a încălca nici unul dintre punctele enumerate, precum ar fi: viața privată, regimul surselor, protecția drepturilor omului etc.
CAPITOLUL II. ANALIZA IMAGINILOR ÎN PRESĂ. STUDIU DE CAZ
În această etapă a lucrării mă voi axa pe partea practică. Voi analiza activitatea fotoreporterilor, voi analiza dacă imaginile corespund cu textul pe care îl însoțesc și dacă fotografiile sunt realizate corect. De asemenea fac trimitere atât la cantitatea cîâși la calitatea imaginilor, la mesajul acestora și dacă satisfac cerințele cititorului.
Am analizat 3 ziare din Republica Moldova și anume:
„Ziarul de Gardă” – acoperire națională, o apariție pe săptămână: Joi, limba română, tiraj 4.983 exemplare.
„Timpul” – acoperire națională, o apariție pe săptămână: Vineri, limba română.
„Moldova Suverană” – ziar cu acoperire națională, 4 apariții pe săptămână (luni, marti, miercuri, joi 2015… marți, miercuri, joi și vineri pentru anul 2015), limba română, tiraj săptămânal 16.888 exemplare.
Analiza este realizată pe o perioadă de 62 de zile, începând cu data de 01.03.2014/2015 pînă la data de 31.03.2014/2015
În „Ziarul de Gardă”, în prima săptămână a lunii martie s-a observat munca asiduă a fotoreporterilor, dar și multe greșeli făcute de aceștia. Multe articole sunt însoțite de imagini, care corespund mai mult sau mai puțin cu conținutul articolului. O trăsătură specifică al acestui ziar este faptul că majoritatea fotografiilor realizate de fotoreporteri sunt amplasate în mijlocul paginii, și sunt imagini de dimensiuni mari. Pe lângă toate, multe fotografii conțin o legendă fotografică ceea ce reprezintă un avantaj.
Pe prima pagină a ziarului, în prima săptămână, apare o imagine cu o casă și este amplasată alături de articolul intitulat „Mihail Gofman, șef adjunct al unei direcții din CNA, locuiește într-o casă de 11 milioane de lei, în cartierul Poiana Domnească”.Este o imagine foarte sugestivă, pentru că imediat ce vedem imaginea și citim titlul, înțelegem că se va discuta despre averea personajului și cum a reușit să construiască o astfel de casă. Fotografia este necesară acestui articol pentru că ea are rolul de a informa mai bine publicul. Fotografia este calitativă, realizată direct de către fotoreporteril Ziarului de Gardă (în partea de jos este specificat acest lucru).
Pe următoarea pagină apare o imagine la fel de dimensiuni mari, în care sunt prezentați o mulțime de moldoveni care duc în mână flagul Republicii Moldova și cel al Uniunii Europene. Articolul care stă alături de această fotografie este intitulat „Pagini din Acordul de Asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova”.Este o imagine realizată corect și corespunde în totalitate cu textul articolului.
Articolul „Deprecierea leului scoate la miting șoferii de microbuse” este însoțit de o imagine pe care sunt prezentați niște șoferi de microbus care așteaptă în parcare alături de mașinile lor. Este o imagine care nu reprezintă realitatea, dupa părerea mea. Nu se observă nici un fel de protest, sunt doar 3 șoferi, care discută între ei. În plus, este indicat și numărul de inmatriculare al microbuselor și ruta pe care circulă. Prin această fotografie nu se subînțelege nici un fel de protest și consider că nu era necesară publicarea acestei imagini. În general, nu era necesară o imagine acestui articol, pentru că este unul de dimensiuni mici, sau chiar dacă se dorea publicarea unei fotografii, trebuia să fie una corespunzătoare în care să se subînțeleagă nemulțumirea șoferilor și că este într-adevăr un protest.
„Barack Obama către Iurie Leancă: Vreau să vă văd reușind” este titlul următorului articol. Acesta este însoțit de o imagine în care ex-premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă se salută cu președintele SUA, Barack Obama. Este o imagine realizată corect din punct de vedere tehnic, ambele personaje sunt prezente în imagine, sunt amplasate in centrul fotografiei. Această imagine conferă articolului mai mult adevăr, relatând despre faptul că această întâlnire este reală și că astfel de întâlniri au mai avut loc.
Un alt articol intitulat „Cum s-a îmbogățit Elena Neaga, proocurora „vedetă” de la Strășeni” este însoțit de imaginea procurorei și de fotografie unei doamne necunoscute. Pentru început ți se pare că a fost făcută o greșeală de către redactori, pentru că imaginea nu prea are legătură cu titlul articolului. Însă din conținut se subînțelege de ce este amplasată și fotografia acelei doamne, și anume se vorbește despre un incident în care o doamnă pe nume Elena Sârbu, povestește despre fiica ei în vîrstă de 22 de ani, care a decedat în urma unui vaccin. Doamna susține că medicul e vinovat, iar procurora a primit o sumă de bani pentru a demonstra nevinovăția medicului. De aici rezultă și titlul, și anume cum s-a îmbogățit procurora de la Strășeni.
Pe altă pagină, unde este multă publicitate și câteva știri, apare o imagine cu orchestra lui Nicolae Botgros iar alături este scris: „Abonează, mărțișor te premiază”. Imaginea nu are nici o legătură cu publicitatea din jur, pentru că în nici una dintre ele nu este specificat absolut nimic despre această orchestră. Consider că este o greșeală a redactorilor sau doar a vrut să umple spațiul. [ANEXA 1]
Răsfoind ziarul, pe o altă pagină am găsit un interviu cu Petru Gandrabur, primarul satului Țiganca, r. Cantemir. În mijlocul paginii este amplasată imaginea primarului. Această fotografie nu este realizată într-un mod corect, imaginea nu este focusată, iar în prim plan stă floarea care este în spatele primarului, iar chipul acestuia este pe al doilea plan. [ANEXA 2]
Articolul intitulat „Vlad Druc, „constrîns” să facă filme” este un articol portret în care se vorbește despre cariera personajului, despre filmele documentare pe care le realizează. La începutul acestui articol este imaginea cu Vlad Druc, o imagine realizată foarte corect, focusată corespunzător, și este pusă la locul potrivit. Consider că la acest articol era necesară imaginea, pentru că cititorilor le apare interesaul să vadă cine este această persoană, iar imaginea răspunde la această întrebare.
Pe altă pagină al aceluiași ziar, este publicat un articol intitulat „Nou în Ucraina: Privațiune de libertate pentru dubla cetățenie” însoțit de imaginea unor copii. Imaginea nu corespunde nici cu titlul, nici cu mesajul articolului, pentru că se vorbește despre niște reguli impuse de statul Ucrainean, iar în fotografie sunt reprezentați 3 copii. Consider că fotoreporterul/jurnalistul nu și-a exercitat în mod corect funcția și nu a fost atent atunci când a postat această imagine.
Pe ultimele pagini ale acestui număr am observat încă un articol în care se vorbește despre procurorul de la Strășeni, Elena Neaga. Articolul este intitulat „Clubul Odnoklassniki de la Procuratură” este însoțit de imaginea procurorului cum pozează în oglindă. Consider că jurnaliștii au vrut să se amuze pe seama acestei fotografii și au postat-o. Însă nu aș avea careva obiecții pentru că corespunde în totalitate cu titlul și conținutul articolului. În acest context fotografia are puterea de a completa informația și de a crea o legătură între cititor și între secvența de realitate abordată ca subiect.
În următoarea săptămână, pe prima pagină a ziarului am văzut din nou imaginea unei case, și imediat mi-am amintit de numărul precedent, în care, la fel pe prima pagină era postată o casă. De data aceasta era fotografia judecătoarei de la CSJ Tamara Chișca, iar pe fundal era casa enormă a acesteia. Am înțeles că acest ziar și-a luat misiunea de a analiza averea multor judecători, deputați, pentru a demonstra cititorilor că aceste construcții nu sunt ridicate din banii proprii ci din banii oferiți de alți oameni în schimbul unor acțiuni. Articolul este intitulat „Palatul unei judecătoare de la CSJ”. Consider că aceste imagini trebuie publicate pentru ca cititorul să vadă ceea ce citește, pentru că astfel informația devine mai credibilă și satisface necesitățile publicului. Pentru a ne putea realiza o imagine mai clară a celor ce sunt scrise, este necesar și să vedem pentru a ne formula anumite concluzii. Din punct de vedere tehnic, imaginea este realizată corect, sau folosit unele elemente din photoshop pentru a alipi imagine judecătoareai cu imaginea casei în care acesta locuiește.
„Noul acord pro-european – o forță împotriva PCRM” este intitulat următorul articol pe care l-am analizat. Acesta este însoțit de o imagine în care este reprezentat Vlad Filat, Marian Lupu și Ion Hadîrcă. În articol se vorbește despre acțiunile partidelor PLDM, PDM și PLR și anume despre semnarea acordului cu privire la crearea coalițiilor proeuropene la nivel local. Este o imagine relativ bună, pentru că sunt reprezentați conducătorii acestor partide cum discută între ei. Însă articolul avea să fie bun și fără această imagine, pentru că nu este într-atît de sugestivă, iar cititorul nu este informat mai bine dacă vede această fotografie.
Următorul articol intitulat „Lupta procurorilor pentru 14 kg de aur” este amplasat alături de o imagine nepotrivită. În imagine sunt fotografiate mai multe magazine în care se vând bijuterii din aur. Aceste magazine nu au nici o legătură cu lupta procurorilor, iar din această cauză, consider că este o imagine amplasată prost și realizată incorect. În locul acestei fotografii putea fi publicată una care să reflecte conținutul editorialului sau să nu fi fost publicată nici o imagine. Cititorul nu devine mai informat cu nimic dacă „citește” această imagine. Rolul ei este inutil în acest caz. Părerea mea este că jurnalistul a vrut doar să umple spațiul prin această fotografie și nu a avut intenția de a demonstra nimic mai mult.
O imagine sugestivă, în care este arătat chipul a două persoane, Marin Sandu (specialist principal din cadrul instanței) și Dorin Covac, judecător din orașul Căușeni, este amplasată alături de articolul intitulat „ Dosarele judecătorilor. Cine și cum a dat mită la judecătoria din Căușeni”. Este o imagine bună, realizată corect, și servesc drept punct de informare pentru cititor. Atunci când lecturezi astfel de articole, apare interesul de a vedea cine sunt aceste persoane și cum arată ele. În acest caz, fotoreporterul și-a realiat munca corect, și a satisfăcut necesitățile cititorilor. Publicului îi este interesant să vadă cine sunt cei care au luat mită sub forma unor bani și tichete de benzină/motorină.
Un interviu foarte interesant cu artistul plastic, Andrei Murea este amplasat pe o altă pagină al aceluiași ziar. Este un interviu foarte voluminos, în care se vorbește despre succesele pictorului. Imaginea care însoțește acest interviu, este chipul lui Andrei Murea, iar pe fundal se văd câteva tablouri pe care le-a pictat acesta. Este o imaginea frumoasă și sugestivă. Părerea mea este că astfelde interviuri trebuie să fie însoțite mereu de imaginea intervievatului, pentru că cititorilor le este interesant să vadă chipul persoanei despre care a citit interviul. Totodată, mai sunt arătate și lucrările pe care le face acesta, ceea ce reprezintă un avantaj pentru cititor.
O altă investigație realizată de corespondenții de la Ziarul de Gardă, reflectă din nou bogăția, și anume casa unui procuror de la Strășeni. Reportajul este intitulat „Procurorul de la Strășeni, sărac în declarații dar cu mașini de lux și casă de milioane, construită din dosare penale”. În imagine apare chipul procurorului iar pe fundal este casa acestuia. S-au folosit din nou elemente de fotoshop, însă care au avut rolul doar de a suprapune două imagini. Este o imagine realizată corect, nu încalcă Codul Deontologic, pentru că este realizată din afară și nu a intrat în spațiul privat al persoanei.
În următorul număr al ziarului, de data aceasta, pe prima pagină apare imaginea președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti însoțit de fostul președinte al României, Traian Băsescu. Editorialul este intitulat „Republica Moldova în drum spre UE, cu focare vechi și precedente noi”. Imaginea corespunde nu atât cu titlul articolului, cât cu conținutul acestuia. Se vorbește despre întâlnirea celor doi și despre discuțiile pe care le-au avut. Este o fotografie realizată direct de către fotoreporter care a fost prezent la eveniment.
Imaginea unui bătrân, de pe următoarea pagină, mi-a „bătut” la ochi. Este o imagine foarte mare în care este reprezentat chipul bătrânului. Reportajul este intitulat „La cei 83 de ani ai săi, Serghei Lupașcu se luptă pentru pensie”. Este o imagine bună, însă nu a fost necesară publicarea ei. Părerea mea este că jurnaliștii au postat aceasta imagine din motiv că bătrânul este dezamăgit, și acesta a fost ca un strigăt de disperare. Poate, reporterul a vrut să intensifice mesajul articolului și de aceea a publicat imaginea cu chipul bătrânului.
O caricătură care mi-a atras atenția, și anume imaginea unor pensionari, este realizată de caricaturistul Alex Dmitrov. Articolul care este însoțit de această imagine este numit „Pensionarii ca țap ispășitor”. Este o imagine cu caracter distractiv, care reflectă atitudinea statului față de pesnionari.
Cum era de așteptat, pe o altă pagină al ziarului, iarăși am observat un reportaj în care se vorbește despre averea unui judecător. De data aceasta este vorba despre președintele judecătoriei Strășeni. Reportajul este însoțit de o fotografie în care este reprezentată casa și mașina de lux al judecăorului. Este o fotografie realizată corect și are funcția de a ajuta cititorul să înțeleagă despre ce avere se vorbește în conținutul reportajului. Aceste imagini sunt binevenite în așa materiale jurnalistice pentru că ele reflectă realitatea.
Următoarea imagine pe care am văzut-o mi-a provocat într-o oarecare măsură zîmbete. Este vorba despre un judecător, care, de plictiseală a adormit. Articolul însoțit de acestă fotografie este numit „Judecătorii plictisiți în casa lui Șelin”. Este o imagine extrem de sugestivă și corespunde în totalitate cu titlul și mesajul articolului. Ea are un impact deosebit asupra cititorilor, pentru că astfel informația din articol devine credibilă, și cititorii văd că într-adevăr este un articol în care este adevăr și nu o născocire a reporterilor. Am mai observat un detaliu, și anume faptul că imaginea a fost realizată dintr-un unghi din care să nu fie văzut chipul judecătorului care a adormit la locul de muncă.
În reportajul intitulat „Sexy! Parlamentul înțarcă jurnaliștii”, se vorbește despre transferarea parlamentarilor din legislatura democratică în noul sediu al Parlamentului. Este o imagine aparent banală, în care sunt fotografiați mai mulți câini care stau într-o cușcă. Însă dacă este să o analizăm mai atent, atunci ne dăm seama că cel care a publicat această imagine a comparat cainii cu jurnaliștii, cărora li se mai spune ”Câini de pază”. Este o imagine foarte bună, pentru că, indirect jurnalistul a vrut să arate cum sunt împiedicați jurnaliștii și li se limitează accesul la unele evenimente, informații, etc. Părerea mea este că imaginea este foarte bună și e publicată la locul potrivit. [ANEXA 3]
În ultima săptămână a lunii martie 2014, pe prima pagină a ziarului, din nou apare un reportaj care are scopul de a investiga. Este intitulat „Culisele celei mai mari mite din istoria avocaturii”. Acest reportaj este publicat alături de imaginea avocatului Ion Crețu care apare alături de angajatul CCTP, procurorul E. Bulaș și șeful adjunct al CCTP, I. Podarilov. Cei trei apar în ipostaze interesante, stau la masă și chefuiesc. În imagine mai este prezentă o persoană, insă chipul acestuia a fost ascuns prin metode tehnice. Consider că fotoreporterul a postat o imagine care reflectă realitatea, și dă dovadă de profesionalism prin faptul că a acoperit imaginea unei alte persoane. Pe de altă parte, apare întrebare de ce a ascuns chipul acelei persoane, oare nu era cineva pe care jurnalistul îl apără?
Campania „Cantina socială mobilă. Aproape de Aproapele” are scopul de a ajuta persoanele cu probleme materiale. Se vorbește despre inițiativa de a ajuta pe cei care au nevoie de ajutor. Jurnalistul a postat o imagine foarte emoționantă și anume imaginea unui bătrân care stă în stradă și mănîncă. Această fotografie are rolul de a sensibiliza societatea și de a-i face pe cititori să fie mult mai receptivi la astfel de situații.
În prima săptămână a lunii martie 2015 în ”Ziarul de Gardă”, mai exact la data de 5 martie au fost publicate mai multe imagini, însoțite de o scurtă legendă dar și de numele fotoreportelui care a realizat fotografia. Dacă imaginea a fost preluată de pe net, este indicată sursa în partea de jos a fotografiei.
În rubrica ”Obiectiv European” au fost publicate mai multe articole însoțite de fotografii. Primul reportaj intitulat ”Granturile Europene fac plăcintele mai rumene și dau lemnului viață”este însoțit de fotografia personajului principal pe nume Andrei care este în proces de muncă. Alături mai este amplasat un colaj de fotografii în care apar mai multe doamne care muncesc și fac plăcinte. Eu cred că sunt niște fotografii bune care arată realitatea așa cum este ea, sunt credibile și oferă articolului o putere mai mare. Cititorului i se oferă posibilitatea de a vedea despre ce Granturi Europene se vorbește și despre oamenii care au investit în acestea.
”Soluții ecologice pentru pungi economice” este un alt articol însoțit de imagine. Este fotografiată o pungă de hârtie pe care este scrisă mai multă informație utilă pentru noi, cititorii. Este o fotografie preluată de pe net, în partea de jos a acesteea este indicată sursa de unde a fost preluată. Consider că este o imagine bunișoară, este amplasată la locul potrivit și pe lângă toate, mai conține și niște informații utile.
Un alt reportaj intitulat ”Patrimoniul moldovenesc apreciat în întreaga lume” este însoțit de un colaj de fotografii, toate realizate de către fotoreporterul Eduard Stucalici. Sunt fotografii realizate la locul potrivit și respectiv conferă articolului o notă mai ridicată de credibilitate. În colaj este arătată o bătrînă care țese covoare, în alte imagini sunt fotografiate mai multe lucrări de ale bătrînei. Părerea mea este că sunt fotografii bune, realizate corect din punct de vedere tehnic și pe lângă toate mai prezintă realitatea cu oameni reali.
În fiecare număr al ziarului, două pagini sunt rezervate interviului. În această săptămână, este un interviu cu Leonid Litra. Interviul este însoțit de două imagini ale intervievatului. Pozele ocupă aproximativ 40 la sută din pagină și sunt imagini din arhiva personală a intervievatului. Eu consider că sunt binevenite imaginile acolo unde este un interviu, pentru că sunt cazuri în care spre exemplu, cititorul nu a reținut numele unei persoane dar vizual îl poate recunoaște, sau, din pură curiozitate, în caz că cititorul nu cunoaște personajul central, poate să vadă cui îi aparțin cuvintele pe care le-a citit.
În numărul din data de 12 martie, pe prima pagină este un articol de investigație intitulat ”Din ”iad” la Curtea de Apel”. Imaginea, care ocupă mai mult de jumătate de pagină, este una realizată prin intermediul photoshopului. Pe fundal este arătată casa judecătorului Ghenadie Morozan iar în prim plan este pusă fotografia judecătorului. Este o imagine bună pentru că totodată arată despre cine se vorbește în articol dar și despre casa și averile pe care le are personajul. Acest gen de imagini cred eu că sunt foarte bune pentru că cititorului i se oferă mai multă informație concomitent.
Ca în fiecare număr, la rubrica Interviu, este un interviu realizat cu regizorul Sandu Grecu. Evident, interviul este însoțit de mai multe fotografii printre care: imagini cu regizorul, imagini cu premiile și diplomele acumulate pe parcursul anilor de activitate. Imaginile ocupă o mare parte din pagină și sunt realizate corect și direct de către fotoreporter. Sunt imagini care arată realitatea și poate undeva, satisfac și dorințele cititorului de a vedea ce premii are Sandu Grecu și unde stau acestea.
”Copiii nimănui din școlile comunismului”este un alt reportaj realizat la un orfelinat din țară. Articolul este însoțit de mai multe fotografii ale copiilor care sunt amplasați în orfelinate. Fața copiilor nu este blurată, imaginea estea realizată de către un reporter al Ziarului de Gardă. Fotografiile sunt realizate corect, sunt niște copii care se joacă și ăe fundal se vede clar că este orfelinatul în care sunt amplasați. Este o imagine corespunzătoate și ne anulează orice dubiu care poate apărea pentru că nu sunt fotografiați niște copii la întîmplare ci copii reali care stau înorfelinat. Imaginea oferă credibilitatea articolului și tot odată are rolul de a sensibiliza cititorul prin prisma ochilor copilașilor.
Un alt articol intitulat ”Spina Bifida”relatează despre o mare tragedie din viața unei familii. Un membru al familiei și anume mezinul, suferă de o boală rară care poate fi tratată doar peste hotarele țării. Știrea este însoțită de câteva imagini în care este arătat copilul cu corpul deformat. Chipul este blurat. Sunt niște imagini dureroase care sensibilizează cititorul. Reporetii au hotărât să publice imaginile pentru că doar printr-o simplă privire putem înțelege despre ce boală este vorba și despre consecințele acesteea. Totodată, oamenii pot reacționa mai repede atunci când văd astfel de fotografii și poate sunt predispuși mai ușor să vină cu o mână de ajutor pentru familia care are nevoie.
”Țările cu cele mai mari salarii din Europa” este un alt articol de interes public. Consider că fiecare dintre noi ar vrea să cunoască astfel de informații, șă știe în ce țări se câștigă cel mai bine și cel mai rău. Articolul este însoțit de o fotografie în care este reprezentată o schemă care ocupă aproximativ 80% din pagină. Cred eu că este o imagine bună, însoțită și de o legendă scurtă însă clară. Este destul să te uiți la schemă și să afli toată informația. Fotografia de fapt, este una care înlocuiește întreg textul. Aici este unul dintre cazurile în care imaginea este suficient, iar cuvintele nu mai sunt necesare.
Un alt reportaj ”Mama trandafirilor cu 126 de soiuri”este însoțit de un colaj de fotografii despre eroina principală și despre grădina acesteia. Sunt mai multe imagini în care apar florile de diferite soiuri ale doamnei Nadejda. Sun imagini bune, realizate decătre fotoreporterii Ziarului de Gardă, și au rolul de a completa și de a oferi mai multă veridicitate textului pe care îl însoțește. Consider că publicarea acestor fotografii este o idee bună pentru că vin ca un exemplu pentru cititor ca acesta să vadă și să înțeleagă despre ce flori și despre grădina eroinei.
În alt număr al ziarului, pe prima pagină este o imagine mare care însoțește articolul ”Stăpânii miliardelor”. La prima vedere este o fotografie care nu corespunde cu titlul articolului. În fotografie sunt arătați doi oameni care stau în fața unui magazin. Este o fotografie intrigantă care îl face pe cititor să-și dorească să-l citească ca să înțeleagă despre ce este articolul. Aceasta este din nou o metodă de manipulare și de intrigare a publicului.
”Ziua de naștere la CNA” este un alt articol cu nuanță investigativă. În imaginea publicată alături de știre, apare avocatul Valerian Mânzat în îmbrățișări cu soția acestuia. Este o imagine preluată de pe net (în partea de jos este indicată sursa de unde a fost preluată). Nu știu cât de necesară a fost publicarea acestei fotografii, pentru că nu are o semnificație atât de importantă.
Reportajul intitulat ”Meșterul popular Filip Boicu îmbracă lemnul în lozia împletită” este însoțit de mai multe fotografii de dimensiuni mari. În imagini apare meșterul dar și lucrările pe care le confecționează acesta. Fotografiile sunt realizate de către fotoreporter, de la fața locului. Respectiv sunt niște imagini bune, calitative și au scopul de a completa informația. Cu ajutorul acestor fotografii, cititorul poate să vadă despre ce lucrări se vorbește în text, și să le aprecieze după propria dorință.
Numărul din 26 martie a prezentat mai multe articole interesante însoțite de imagini calitative. Primult articol ”Jaf secret” este însoțit de o imagine a Băncii de Economii. Aparent, la prima vedere, se pare că cei care au machetat ziarul au greșit cu publicarea fotografiei, însă dacă e să ne uităm după ultimele evenimente care au avut loc în țară, atunci ne dăm seama că de fapt imaginea este una potrivită. Este o fotografie sugestiva, o bătrînică iar pe fundal este arătată Banca de Economii. Iar dacă e să mai citim și textul știrii atunci pot spune cu certitudine că este o fotografie bună și amplasată la locul potrivit.
”Stăpânii miliardelor” este o altă știri care de fapt este continuarea unei alte știri din numărul precendent. Imaginea care apare alături de text este una care ma lăsat cam nedumerită. În fotografie sunt arătate niște clădiri părăsite cu mașini, numerele cărora nu sunt blurate. Poate că jurnalistul a lăsat intenționat numerele de inmatriculare pentru ca să spună ceva despre o persoană, pentru că în textul articolului nu este dat nici un nume a nici unei persoane. Cred eu că și această imagine este o modalitate de manipulare, pentru că jurnalistul nu a vrut să aducă nume concrete însă a făcut abstracție prin numerele de inmatriculare ale mașinilor care au fost lăsate la vedere, cred eu că în mod intenționat.
Un alt reportaj ”Europenii care și-au urmat soțiile în republica Moldova” este însoțit de imaginile bărbaților străini care s-au atabilit în Republica Moldova împreună cu soțiile lor moldovence. Sunt imagini bune, realizate de fotoreporter, imagini realizate calitativ. Consider că aceste fotografii trebuie publicate pentru ca cititorul să vadă și să înțeleagă despre cine este vorba în material.
”Tinerii Moldovei – între sărăcie, lene și muncă grea” este un reportaj însoțit de mai multe fotografii împrăștiate pe toată pagina. În imagini sunt ilustrate cîteva tractoare și fermieri care muncesc, în altă imagine amplasată în partea de jos a paginii este ilustrat un bărbat care stă așezat cu sticla în mână. Părerea mea este că sunt niște fotografii bune, care arată diferite categorii sociale și corespund atât cu titlul cât și cu conținutul textului. Sunt fotografii realizate de fotoreporterii de la Ziarul de Gardă și sunt imagini bune.
Ziarul „Timpul” se diferențiază prin unele elemente față de „Ziarul de Gardă” pe care l-am analizat anterior. Aici sunt mai puține imagini de la evenimente, în schimb sunt multe imagini-portret ale diferitor persoane despre care s-a scris articolul/știrea. Sunt publicate atât fotografii bune cât și mai puțin bune, fie din punct de vedere tehnic sau dacă acesta corespunde cu textul pe care îl însoțește.
În prima săptămână a lunii martie 2014, articolul de pe prima pagină este intitulat „Descoperire în garajul PCRM”. Articolul este foarte voluminos, de aceea își are continuarea pe următoarea pagină. Articolul este însoțit de o mulțime de imagini alipite, pe care sunt reprezentate mașinile liderului PCRM, Vladimir Voronin. Fotografiile ocupă un volum de aproximativ 85% din totalul paginii. Aceste fotografii sunt foarte bune și consider că merită să fie publicate, pentru că cititorii să-și poată forma o anumită impresie despre ceea ce citesc. Imaginile vin ca o dovadă și ca o împuternicire a mesajului, pentru că reflectă realitatea. În acest caz imaginea face cât 1000 de cuvinte. Ea oferă în primul rând o credibilitate sporită textului și îi aduce cititorului dovezi clare, fără ca acesta să mai stea pe gânduri.
Un alt articol, la fel de voluminos, postat pe a 3-a pagină, este intitulat „Suntem străini la noi acasă”. Este însoțit de imagini ale unor copii, instituții etc. Dovadă că jurnalistul este unul bine pregătit este faptul că în partea de jos a fiecărei imagini s-a specificat numele copilului și unde acesta își face studiile (școala/localitatea). Fotografiile sunt realizate corespunzător, nu încalcă normele etice. Sunt imagini realizate direct de către fotoreporter. Tot în aceste fotografii se respectă Codul Deontologic al Jurnalistului, nu sunt încălcate drepturile copilului și sunt fotografii bune.
„Acordul de Asociere al RM-UE pe înțelesul tuturor” este intitulat următorul articol. Este însoțit de 3 fotografii ale reprezentanților UE. Fotoreporterul nu a publicat o imagine în care cei trei reprezentanți să fie împreună la un eveniment, ci a postat fotografia fiecăruia în parte. O greșeală pe care a comis-o, este faptul că nu a publicat imaginea unui reprezentant din Republica Moldova, pentru că astfel, imaginile nu corespund cu titlul și conținutul știrii.
Următorul articol mi-a atras atenția la început doar datorită imaginilor. Este vorba despre câteva fotografii în care apar diferiți tineri care se fotografiază pe sine (în tendințele modei: selfie), și pe fundal stau polițiști înarmați alături de mașinile de luptă enorme. Știrea este numită „Invazia de catifea, cu poze „Selfski” ”. Este un articol bun și imaginile la fel sunt corespunzătoare. Presupun că fotografiile au fost extrase de pe site-urile de socializare, însă au puterea de a completa informația scrisă de jurnalist. Prin aceste fotografii, jurnalistul a vrut să aducă o notă de credibilitate mai sporită textului. Nu este indicată sursa de unde au fost preluate fotografiile, ceea ce reprezintă un dezavantaj.
Un alt articol intitulat „Măturător la guven, înjosit și pedepsit cu regularitate” este publicat alături de o imagine sugestivă. În imagine se văd doar picioarele măturătorului și mătura. Prinaceastă fotografie, fotoreporterul a vrut să protejeze identitatea personajului principal. În această situație, jurnalistul a respectat dorința măturătorului de a nu i se dezvălui identitatea. Consider că este o imagine realizată corect, dintr-un unghi special, și corespunde cu titlul și mesajul reportajului. Totodată, este o fotografie care îți provoacă interes și nu poți trece pe alături cu vedere fără ca să-l citești.
Pe o pagină am citit un articol despre o copilă intitulat „Un copil face bussines la numai 13 ani”. Este un articol cu o tentă pozitivă, reprezintă copilul dintr-un punct de vedereadecvat. Este însoțit de o imagine mare în care este reprezentată fetița de 13 ani stând alături de o mulțime de bijuterii confecționate de dânsa. Fotografia este realizată calitativ, este coloră, și intensifică mesajul din conținut. Consider că este bine-venită intenția jurnalistului de a publica această imagine, pentru ca cititorii să vadă cum arată copila și să vadă bijuteriile pe care le confecționeaă aceasta. Oricare cititor, citind acest articol, ar fi curios să vadă cine este și cum arată eroul reportajului.
În următorul număr al ziarului, prima pagină este ocupată de o știre politică, intitulată „Președintele SUA, Barack Obama, va face o vizită la Chișinău”. Imediat ce am văzut imaginea care însoțea această știre, mi-am reamintit că am mai văzut-o undeva, și anume în „Ziarul de Gardă”. Este o imagine în care premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă se salută cu președintele SUA, Barack Obama. Este o imagine realizată corect din punct de vedere tehnic, ambele personaje sunt prezente în imagine. Această fotografie conferă articolului mai mult adevăr, relatând despre faptul că această întâlnire este reală, și că astfel de întâlniri au mai avut loc.
Următoarele două pagini sunt acordate unui reportaj voluminos, intitulat „Fălești, raionul contrastelor culturale”. O mare parte din spațiu este acordat imaginilor publicate lîngă acest articol. În ele sunt reprezentate cele mai frumoase locuri din raionul Fălești, școli, monumente, edificii, clădiri frumoase.
Nu lipsesc nici panoramele frumoase și costumele naționale. Este un articol foarte interesant, iar imaginile îl fac și mai deosebit. Sunt realizate corect, reporterul a avut grijă să ofere cititorilor imagini care să vorbească de la sine și care să nu mai necesite descriere. Consider că imaginile sunt necesare acestu articol, pentru că astfel publicul vede, se simte prezent în acele locuri și își crează mult mai repede o concluzie despre acest raion și despre locurile frumoase care sunt acolo.
„Cum își pregătește Republica Moldova viitorii pacificatori” este intitulat următorul reportaj. Acesta este însoțit de imagi de la orele de studiu, cum se fac pregătirile pentru acești militari. Tot odată, mai sunt fotografiați și unii militari, iar jos este indicat numele și funcția pe care o îndeplinește acesta. Sunt imagini care consider că trebuiesc publicate, pentru că fac cititorii să se simtă preenți la eveniment, și văd cum se desfășoară lecțiile pentru viitorii părători ai țării. Jurnalistul a respectat normele etice, și a avut grijă să indice numele persoanei care este reprezentată în imagine.
Pe o altă pagină al aceluiași număr, am văzut un articol cu multe imagini intitulat „Ferma de vaci, o afacere profitabilă dacă nu colaborezi cu intermediarii”. În imagini este reprezentată tânăra familie care deține această fermă, dar și imagini cu ferma. Sunt imagini bune, realizate corespunzător și au legătură cu articolul. Sunt necesare astfel de fotografii, pentru că într-o oarecare măsură îi motivează pe cititori să nu stea cu mânile în sân dar tot odată satisfac necesitatea cititorilor și le oferă cititorilor imagini concrete, nelăsîndu-i să se obosească imaginîndu-și cum ar arăta această fermă.
În acest număr am observat foarte multă publicitate însoțită de imagini, publicitate la anumite persoane, firme de construcții, imobiliare etc.
Prima știre din următorul număr al ziarului este intitulată „Nostalgia Sovietică în rândurile ucrainenilor din Moldova”. Imaginile publicate alături de articol corespund cu mesajul știrii. Pe un spațiu de aproximativ o pagină sunt amplasate imagini cu diferiți locuitori ai Moldovei, însă care sunt de origine ucraineană. Fotografiile sunt realizate corect, corespund parametrilor și regulilor de realizare a fotografiilor de presă.
Următorul reportaj mi-a atras atenția prin imaginile care erau publicate. Reportajul este intitulat „Cât te costă să postești în Republica Moldova”. Fotografiile de la reportaj sunt realizate la piața centrală, și sunt fotografiate produsele de post. Fructe, legume, crupe etc. și lîngă aceste produse sunt indicate prețurile fiecăruia. Este o informație bună și necesară celor care postesc. Imaginile sunt realizate bine, dintr-un unghi corect, ca să reflecte atât produsul cât și prețul acestuia.
„Mărturiile unui deținut politic” este următorul articol din acest număr. Fotografiile care îl însoțesc m-au îngrozit. Sunt niște fotografii cu cadavre și sânge. Consider că, deși imaginile reflectă realitatea dură de cândva, totuși sunt prea senzaționale. Jurnalistul a vrut să atragă atenția publicului și prin intermediul acestor fotografii să simplifice mesajul. Aceste imagini ajută să percepem mesajul mai repede, și tot odată ele au rolul de a-l intensifica. După părerea mea aceste fotografii sunt prea dure și nu ar trebui postate. Am spus în capitolul precedend căpentru a nu provoca anumite stări de disconfort psihologic cititorului, nu se vor publica imagini șocante. În cazul în care cadavrele nimeresc într-o poză, acestea trebuiesc protejate prin metode tehnice. Imaginea trebuie să corespundă cu textul care o însoțește.
Un alt articol„Viața pe muchie de cuțit” vorbește despre bolile cu care se confruntă o mare parte a populației. Imaginea alăturată conținutului este și ea una extrem de sugestivă, corespunde în totalitate cu titlul articolului. Pe fotografie este prezentată mâna unui copil împreună cu mâna mamei sale. Este o imagine emotivă și realizată foarte calitativ.
În ziarul ”Timpul” pe care l-am analizat în perioada 1 martie – 31 martie 2015 am depistat mai multe fotografii bune dar și mai puțin bune. Unele fotografii corespund în totalitate cu textul pe care îl însoțesc, au rolul de a convinge și de a completa informația.
În numărul din data de 6 martie 2015 au fost publicate mai multe materiale însoțite de fotografii. Pe prima pagină a numărului apare imaginea unei bătrîne, articol intitulat ”O moldoveancă de 101 ani dezvăluie secretele longevității”.Este o imagine calitativă din punct de vedere tehnic și consider că aici era necesară publicarea unei fotografii pentru că cititorului îi apare dorința de a vedea cum arată bătrâna în vîrstă de 101 ani. Imaginea satisface necesităților publicului și eu sunt de părere că acest gen de articole trebuie mereu să fie însoțite de fotografii pentru ca să satisfacem necesitățile cititorului și de a le oferi informația completă.
”Asasinarea lui Boris Nemțov, continuarea seriei de crime care vizează criticii Kremlinului” este o știre, alături de care este publicată o imagine în care apar mai mulți protestatari care țin în mână fotografia lui Boris Nemțov. Cred că este o imagine bună, însă cu siguranță nu a fost făcută de către fotoreporter. Este o imagine preluată de pe internet, nu este indicată sursa. Părerea mea este că dacă o fotografie a fost preluată de undeva și nu a fost realizată personal atunci cel mai etic ar fi ca să fe indicată sursa de unde a fost luată, pentru că în acest mod se încalcă drepturile de autor.
În următoarea pagină găsim un alt material intitulat ”Pact cu diavolul la Chișinău. Protocolul scurt al acordului de coaliție”. În acest material se vorbește despre despre mai multe partide din Republica Moldova, printre care: PLDM, PCRM, PD, PL. Imaginea care însoțește articolul prezintă un singur membru al unui partid și anume Vladimir Voronin. Prin această fotografie, foarte posibil că autorul a vrut să spună ceva și a încercat să o facă prin fotografie, fără a scrie ceva. Deși în text se vorbește despre mai mulți membrie de partide, în fotografie apare anume liderul Partidului Comunist Vladimir Voronin. Părerea mea este că a avut totuși un scop publicarea acestei imagini, și cred că are tangețe și cu titlul, însă autorul a lăsat totul la discreția noastră și să ne facem singuri propriile noastre concluzii.
Tot în acest număr am observat mai multe știri de ordin politic, știri despre diferiți deputați iar materialele sunt însoțite de fotografiile acestora. Unul dintre ele este ”Sugestiile europenilor pentru Guvernul Gaburici”. Cred eu că nu au un rol deosebit aceste fotografii că nu oferă prea multă informație și nu pot fi ”citite”, nu deducem nimic din ele, doar vedem cum arată la față omul despre care este scris articolul.
”Instinctul matern nu dispare nici după gratii” este un alt reportaj interesant care reflectă viața mai multor deținute. Articolul este unul voluminos, este însoțit de fotografiile deținutelor dar și de familiile acestora, în care copiii apar cu fața blurată. Consider că fotoreporterul a făcut corect blurându-le fața pentru că în acest mod nu încalcă drepturile copiilor și nu le creează probleme. În astfel de situații cred că jurnalistu a procedat corect, au fost date nume, nu și prenume și chipul copiilor nu poate fi indentificat. Cert este faptul că aceste fotografii au fost făcute chiar în penitenciar de către fotoreporter doar că în partea de jos a fotografiei nu este stipulat cine a făcut fotografia. De asemenea fotografiile sunt însoțite și de legende în care se menționează cine apare în fotografie și ce fac personajele fotoggrafiate. Consider că aceste legende sunt necesare pentru că fac imaginile mai interesante și mai clare.
Un alt material vast, de dimensiuni mari dar și însoțit de un colaj de fotografii este ”Amprentele epocii noastre”. Titlul și conținutul textului se potivește cu imaginile amplasate alături. În fotografii apare orașul Chișinău de altă dată, imagini istorice și care cu siguranță sunt pe placul oamenilor. Părerea mea este că sunt binevenite aceste fotografii pentru că ele au rolul de a satisface necesitățile publicului. Oarecum în urma lecturării textului, cititorului îi apare dorința de a vedea cum ar fi putut arăta orașul cateva secole în urmă, iar cu ajutorul acestor imagini el precepe mai bine și mai vast informația. Ele sunt dovezi concrete, clare și nu lasă loc imaginației, pentru că reflectă realitatea așa cum a fost odată.
În numărul din 13 martie 2015 de asemenea am întâlnit multe articole însoțite de fotografii care au corespuns mai mult sau mai puțin cu conținutul acestora. Pe prima pagină apare o imagine sugestivă după părerea mea, este fotogrfiat un sat pustiu cu case părăsite și sunt amplasate lîngă articolul intitulat ”Nu primesc bani dacă nu aderă la ”Partidul care trebuie””. Prin această fotografie, reporterul a vrut să ofere reportajului o notă mai sensibilă, iar cititorul din urma imaginii deduce faptul că oamenii dese ori se pot lăsa manipulați și că de frica de a rămâne fără careva bani sau bogății cad pradă celor de sus. Este o imagine bună care intrigă.
”Gunoiștile neautorizate împânzesc Republica Moldova” este un alt reportaj în care se vorbește despre cîteva gunoiști din Republica Moldova, despre indiferența oamenilor dar și despre indiferența autorităților care nu încearcă să facă ceva pentru a schimba situația. Articolulu este însoțit de un colaj de fotografii. În imagini apar mai multe gunoiști, nu este specificat în ce localitate și unde au fost făcute fotografiile însă sunt imagini corespunzătoare cu conținutul articolelor. Unicul minus este faptul că sunt foarte necalitative.
Un alt reportaj în care se povestește despre lipsa profesorilor de religie în școlile din Republica Moldova este intitulat ”Criza de profesori de religie reduce numărul elevilor”. Articolul este însoțit de o imagine de dimensiuni mari n care este arătat un preot care predă ore de religie elevilor. Este o imagine bună, realizată direct de către fotoreporter și în momentul potrivit, iar elevii sunt surprinși cum îl ascultă cu mare atenție.
Pe altă pagină a aceluiași număr este un articol ”Camerele unde au loc întrevederile intime ale deținuților”. Alături textului, este amplasat un colaj de fotografii în care sunt arătate mai multe camere ale deținuților. Imaginile ocupă aproximativ 70% din totalul paginii. Imaginile nu au o legenă și nici nu sunt indicate sursele (că au fost făcute de fotoraporterul ziarului sau că au fost preluate de pe internet). În principiu imaginile sunt relizate corect din punct de vedere tehnic, sunt calitative și au rolul de a oferi informației pe care o însoțește o notă mai puternică. Cititorului i se oferă posibilitatea să vadă cum arată într-adevăr imaginile și nu lasă loc imaginației. [ANEXA 4]
”O privire în bucătăria fabricii Bucuria” este un articol mai mult de publicitate, însă este unul interesant. În fotografiile care îl însoțesc sunt publicate imagini în care angajații fabricii muncesc și pregătesc dulciuri. Imaginile sunt bune, este indicat că au fost realizate de către fotoreporterii ziarului.
O altă știre din același număr al ziarului este intitulată ”Gripa face ravagii” și este însoțită de o imagine preluată de pe net în care sunt arătate o sticluță cu pastile. Imaginea consider că este nepotrivită pentru că nu îndeplinește nici o funcție de informare. Articolul avea să aibă aceeași valoare și fără imagine. Părerea mea este că nu este necesar ca imaginile de acest gen să fie publicate pentru că nu semnifică nimic. Pe lîngă toate, nici nu este indicaă sursa de unde a fost preluată imaginea. Consider că acest gen de fotografii sunt publicate doar pentru a umple spațiul. Nimic mai mult.
În numărul din dara de 20 martie, ziarul Timpul a publicat mai multe articole ca în numărul precedent, însoțite de imagini, unele mai potrivite, altele mai putin potrivite. Primul articol din acest număr este intitulat ”Specificul Unirii Basarabiei”și este un reportaj cu note istorice, în care se povestește despre Basarabia, despre pământul românesc. Articolul respectiv este însoțit de o imagine mai veche, în culori alb negru, fotografie preluată de pe internet. Este o fotografie frumoasă, potrivită pentru conținutul textului, însă un dezavantaj ar fi faptul că nu este indicată sursa de unde a fost preluată fotografia.
Pe o altă pagină găsim o altă fotografie destul de sugestivă care este amplasată în drept cu articolul ”Fermierii anunță că vor organiza proteste”. În materialul respectiv se vorbește despre faptul că fermierii vor ieși în stradă și vor protesta din cauza salariilor mici și a lipsei susținerii din partea statului. Fotografia amplasată în drept cu textul este una bună, realiazată corect din punct de vedere tehnic. În imagini sunt arătați mai mulți protestatari care au ieșit cu tractoarele pe margina străzii și au participat la un protest. Deși fotografia este de la un protest mai vechi, cu siguranță este una publicată la locul potrivit pentru că corespunde în totalitate cu mesajul articolului. Plus la toate, este indicată și sursa de unde a fost preluată imaginea, ceea ce reprezintă un avantaj.
Am întâlnit mai multe articole în care se vorbește despre diferinți deputați, oameni publici, iar toate aceste materiale sunt însoțite de fotografia oamenilor despre care se vorbește. Nu pot spune că imaginile sunt sugestive și că au rolul de a informa, dar nici nu pot spune că nu sunt necesare. Este un lucru la discreția jurnaliștilor, dacă vor considera necesar vor pubica imaginile respective, sau daca nu, vor lăsa doar textul fără imagini.
”Afacere cu imprimantă 3D în Chișinău” este un alt reportaj din acest număr de ziar. Este un articol în care se povestește despre un tînăr și despre afacerea pe care a pornit-o cu imprimante 3D. În drept cu articolul sunt publicate mai multe imagini în care este arătat Alexandru – cel care a pornit afacerea dar și cum decurge procesul de muncă. În altă fotografie sunt ilustrate creațiile pe care le face. Părerea mea este că aceste fotografii sunt utile pentru că oferă materialului o sursă de credibilitate mai mare. Tot odată îndeplinesc rolul de informare pentru că le arată oamenilor ce anume face Alexandru și ce înseamnă de fapt imprimantele 3D pentru cei care nu cunosc, dar și pentru cei care vor să știe mai multe. Din nou, imaginea nu are sursă.
Pe următoarea pagină găsim articolul intitulat ”N-am vrut să-i omorîm, doar planificam să-i speriem”. Este un articol voluminos, care atrage atenția imediat atît prin titlu cît și prin imagini. În conținutul reportajului se povestește despre niște infractori și despre faptele pe care le-au săvârșit. În colajul de fotografii care însoțește textul sunt imagini în care este arătat penitenciarul, camerele deținuților dar li fotografii cu acesștia. Fața lor nu este blurată, sunt imagini clare și care au scompul de a completa informația.
”Preotul Moșin: Omul nu e marionetă, iar biserica nu e SRL”este un alt reportaj în care se vorbește despre biserică din perspectiva unui preot. Imaginea preotului Moșin care stă pe fundalul unei biserici este cea care însoțește articolul. Fotografia este voluminoasă, ocupă aproximativ 40 la sută din pagină. Este o imagine calitativă însă nu cred că este atât de necesară publicarea ei, și mai ales pe un spațiu atât de vast.
Pe ultima pagină a numărului din 20 martie este publicat articolul ”Se împlinesc 97 de ani de la Unire” însoțit de o imaginea foarte mare, de două ori mai voluminoasă decât textu. În fotografie sunt prezentați câțiva tineri care țin drapelul Romaniei în mână. Este o imagine color, frumos realizată și calitativă. Nu este indicat însă cine a făcut fotografia sau dacă a fot preluată de pe internet.
În numărul din data de 27 martie au fost publicate mai multe materiale interesante, atât sociale cât și politice, însoțite de imagini. În primul articol intitulat ”Televiziunile rusești nu fac jurnalism ci propagandă”, se vorbește despre junalismul care se face în Rusia. Imaginile publicate în drept cu textul sunt aparent nesemnificative. O imagine de dimensiuni mai mari ilustrează un magazin de tehnică, unde se vând tot felul de produse, începând cu telefoane și terminând cu computere. Nu am prea înțeles sensul acestei fotografii, însă alături de ea este arătată și o fotografie cu imaginea lui Vladimir Putin. Poza cu președintele Rusiei este clară, pentru că jurnaliștii au vrut să spună într-un oarecare mod despre faptul că anume el ese cel care manipulează cu întreaga presă și cel care decide despre ce să se vorbească și despre ce să tacă presa. Fotografia de care spuneam anterior, cea cu magazinul de electrocasnice mi-a pus un semn de întrebare și nu am prea înțeles rostul ei.
”Viața unui cuplu de cerșetoră din capitală” este un alt reportaj creat de către un jurnalist. Este un text interesant în care se povestește despre viața celor doi, despre cum au ajuns să cerșească în stradă. Părerea mea este că acest gen de subiecte întotdeauna au fost în vizorul societății și provoacă până în prezent interes. Fotografiile care însoțesc materialul sunt și ele la fel de bune ca și textul, sunt arătați eroii principali cum cerșesc în stradă și cum merg printre mașini. Este un colaj de fotografii în care sunt prezentați cei doi cerșetori în mai multe ipostaze și în locuri diferite. Nu lipsește nici imagine aporter în care cerșetorii au pozat.
Un alt reportaj interesant în care s epovestește despre pictorița Victoria Cozmolici este intitulat ”Victoria Cozmolici, femeia care pictează femeia” . Este un material biografic în care se vorbește despre activitatea pictoriței. Imaginile amplasate alături de text sunt foarte voluminoase, ocupă aproximativ 70 la sută din pagină. În fotografii este arătat atelierul pictoriței dar și fotografii cu această și cu lucrările realizate pe parcursul activității sale. Cred că sunt imagini reușite și publicate la locul necesar pentru că cititorului, în urma lecturării îi apare dorința de a vedea cine este eroina materialului dar și ce lucrări are aceasta.
”Etnopera: valori tradiționale în viața modernă” este un alt reportaj asemănător cu cel despre care am vorbit mai sus. În text se vorbește de asemenea despre o pictoriță pe nume Elena Ețcu. Imaginile care însoțesc textul ilustrează picturile și atelierul în care muncește Elena. De asemenea apare și fotografia pictoriție. Iarăși pot spune că imaginile sunt necesare și că ele au rolul de a completa informația și de a răspunde la anumite întrebări care apar în urma lecturării materialului.
Următorul ziar pe care l-am analizat în perioada 1 martie – 31 martie 2014/2015 este ziarul „Moldova Suverană”. Acest ziar este deosebit atât după format cât și după conținut. Dacă majoritatea ziarelor din Republica Moldova sunt de format A3, acest iar este de format A2. Ce este specific acestui ziar este faptul că gazetarii scriu multe articole-pamfet. Conține atât articole bune cât și mai puțin bune. Imaginile sunt și ele uneori corespunzătoare, alte ori indecente sau exagerate.
Știrea de ordin politic „Cum ne răsplătim binefăcătorii” este publicată alături de imaginile euro-parlamentarilor Marian-Jean Marinescu, Tanja Fajon și Monica Macovei. Imaginile sunt reușite, fotografiile au fost realiate atunci când parlamentarii au făcut o vizită în Republica Moldova. Este o știre pozitivă și respectiv și imaginile sunt pozitive.
„SUA respinge cele zece afirmații ironate ale lui Putin privind Ucraina” este următorul articol. Și de această dată articolul este însoțit de o imagine foarte sugestivă. Poate că nu este fotografiată personal de către fotoreporter, în schimb reflectă realitatea și intensifică mesajul. Este vorba despre o imagine în care sunt reprezentați niște soldați înarmați și alături de ei un protestatar care îngenunchează în fața lor în semn de predare. Este o fotografie care captează atenția citirolui. Nu corespunde prea mult cu titlul, în schimb are tangențe cu conținutul știrii
O altă imagine, un pic cam exagerată însă care corespunde cu titlul știrii este „ Șmecheria electorală a lui Plahotniuc pe seama banilor statului”. Articolul este despre deputatul Plahotniuc și despre averile acestuia. Alături de articolul în care se „citește” mult lux, stă o imagine mai puțin bucurătoare. Este vorba despre imaginea unui vagabond care doarme pe o bancă într-un parc. Autorul a postat această fotografie, pentru a face o diferență între simplii muncitori și Plahotniuc. Are un sens mai ascuns, însă a reprezintat realitatea așa cum o vede el.
Știrea „Socialiștii cer demisia guvernatorilor BNM”este amplasată alături de o imagine de dimensiuni mici însă foarte bine realizată. Este o fotografie datorită căreia se realizează o legătură între cititor și între secvența de realitate abordată ca subiect. Este vorba despre o imagine de la protest, în care sunt prezentați protestatarii cu diverse afișe în mână, iar pe ele este scris „Drăguțanu la raport”, „Opriți devalorizarea leului”. Fotoreporterul și-a exercitat funcția în mod corect, a fost prezent la eveniment și a transmis publicului realitatea așa cum este ea.
Scurta relatare a unui jurnalist despre întâlnirea acestuia cu Vladimir Voronin mi-a captat atenția prin fotografia pe care a publicat-o lângă articol. Este un articol interesant, însă încă din primele fotografii ne dăm seama că între cei doi nu există o relație de prietenie. Jurnalistul a publicat o imagine a lui Vladimir Voronin îmbrăcat doar în șorți, cum se distrează pe o motocicletă de apă. Prin aceasta el a avut intenția de a-l ironiza într-o oarecare măsură pe personajul principal din istorioară. Articolul este intitulat„Schiță a primei mele întâlniri cu Voronin”.
„După 100 de ani, amintirea incidentului e vie: Povestea cumplită a orașului care a spânzurat un elefant” este denumit următorul articol. Un articol la fel ca și imaginea, dure dar tot odată care îți ating inima. Este vorba despre istoria unui oraș care a condamnat la moarte un elefant pentru că acesta ar fi ucis un om care ia provocat durere. În fotografia postată de jurnalist, se vede clar cum elefantul atârnă de o funie. Este o imagine care m-a făcut să mă simt îngrozitor dr tot odată care mi-a provocat sentimente de ură față de oameni. Părerea mea este că această fotografie nu trebuia publicată, pentru că este prea înfricoșătoare. Plus la aceasta mai sunt copii care răsfoiesc ziarele și se pot alege cu o traumă. Jurnalistul a publicat această imagine pentru a-i da știrii o notă senzațională. [ANEXA 5]
O altă fotografie care mi-a atras atenția este cea în care sunt prezentate niște persoane înarmate, militari și câteva tancuri. Este o fotografie realizată recent și reflectă situația din Ucraina. Este o imagine sugestivă, de dimensiune medie, și corespunde cu titlul „Ce țări au mai fost invadate de trupele rusești după cel de-al Doilea Război Mondial”.
O altă imagine care „m-a lăsat portret” este cea în care apare corpul gol al unei femei, aceentul fiind pus pe posterior. Este o fotografie prea perversă, de altfel, ca și conținutul articolului. Titlul sună în felul următor „ „Nu o dai unui rus” spune ele, dar moldovencele cui o dau?” ” Consider că astfel de articole și imagini nu ar trebui publicate într-un ziar, pentru că nu corespund cu normele etice. Jurnalistul trebuie să-și exercite corect funcția pe care o îndeplinește și să publice articole care satisfac necesităților publice. Nu trebuie să posteze imagini provocatoare ca să atragă atenția, acest lucru se poate face și printr-o imagine decentă însă interesantă.
Cum am spus câteva rânduri mai sus, „Moldova Suverană” este „regina” pamfletelor. În decurs de 2 lună am găsit peste 30 de imagini trucate care mi-au provocat zâmbete. Sunt niște imagini haioase la care râzi fără să vrei. Conținutul articolelor însă, este unul destul de serios și răspunde intereselor oamenilor. Este vorba de niște imagini a diferitor deputați, atât de la noi din țară cât și de peste hotare. Toți aceștia au fost puși în diferite ipostaze nostime cu ajutorul elementelor din photoshop. Articolele care însoțesc aceste imagini sînt intitulate astfel:
„Chirtoacă este complice cointeresat… și ne așteptăm la noi proteste și majorări”
„Cât de vulnerabil este un stat care depinde de remitențele gasterbaiterilor?”
„Pe moldovenii și românii din Republica Moldova cine-i dă afară? Moldova în NATO”
„Lupii paznici la oi sau cum ne pradă raiderii statul”
„O ipoteză transformată-n certitudine” etc. [ANEXA 6]
Într-o altă știre intitulată „DIVORȚEAZĂ încă un fruntaș al PLDM” se vorbește despre un politician care divorțează de soția lui. Articolul este însoțit de imaginea deputatului. Lângă această fotografie, întîmplător sau nu, apare imaginea jurnalistei Natalia Morari, în format mic. În articol se vorbește despre alte persoane și nu figurează nicăieri numele jurnalistei, însă, părerea mea este că, autorul articolului nu a vrut să ofere careva informații concrete, a făcut o abstracție și i-a lăsat pe cititori să deducă propriile concluzii. Este o metodă de manipulare care a fost făcută într-un mod subtil și corect, fără a aduce careva informații care deocamdată nu au fost confirmate.
„Regimul fără vize se va aplica și în 8 state-membre ale UE sau ale Spațiului Schengen” este o știre îmbucurătoare pentru moldovenii carora le place să călătorească. Imaginea de la această știre este una relativ bună. Este arătat chipul unui tânăr care ține în mâni un pașaport biometric. Fotografia este realizată corect, personajul este în centrul imaginii, este de calitate înaltă.
Următoarea știre este de ordin politic „Băsescu are de ales între groapa de gunoi a istoriei și soclurile marilor domnitori român și a regelui Ferdinand Întregitorul”. Imaginea care este publicată alături de acest articol corespunde cu titlul și conținutul știrii. Este vorba despre fotografia președintelui României Traian Băsescu care îl privește direct în ochi pe președintele Federației Ruse Vladimir Putin. Este o fotografie realizată poate nu prea recent, însă este una realizată corect din punct de vedere tehnic. Ea are rolul de a conferi știrii o notă de suspans.
O altă știre, care vizează din nou Rusia, este amplasată pe o altă pagină cu titlul „Economia Rusiei se va prăbuși”. Știrea este publicată lângă o imagine care nu corespunde cu titlul știrii și nici cu conținutul acestuia. Este o imagine plagiată de pe internet și nu transmite nici un mesaj cititorului. Este vorba despre o fotografie în care este reprezentat flagul Rusiei. Consider că în acest caz jurnalistul/fotoreporterul nu și-a exercitat corect funcția sa. Nu a fost necesar publicarea unei astfel de imagini pentru că nu re nici o legătură. Toți cititorii știu cum arată steagul Rusiei. Părerea mea este că pentru a intensifica informația pe care io conferim cititorului, trebuie să publicăm imagini corespunzătoare și nu care ne trec nouă prin cap.
O altă știre, în același număr al ziarului, din nou despre Rusia. De data aceasta este intitulată „Cred că Putin se uită cu cel mai mare jind la gurile Dunării”. Titlul știrii sunt de fapt, spusele președintelui României Traian Băsescu. Alături este pusă imaginea lui Băsescu cum este interogat de către jurnaliști. Mai bine ar fi fost dacă iarăși apărea o imagine în care să fie prezent atât el cât și Vladimir Putin. Această știre consider că trebuie să fie însoțită de o imagine corespunzăătoare.
„Parlamentul European – în serviciul dumneavoastră” este titlul unui alt reportaj din același număr. Imaginea este aranjată corect în pagină, este de dimensiuni mari și e amplasată în mijlocul articolului. În fotografie sunt reprezentați membrii Parlamentului European. Este o imagine interesantă, realizată corect. Consider că este o fotografie realizată de către fotoreporterilor acestui ziar, pentru că nu este indicat de unde a fost luată. De obicei, în acest ziar este arătată în partea de jos sursa de unde a fost copiată.
În luna martie a anului 2015, ziarul ”Moldova Suverană” a publicat mai multe materiale jrunalistice însoțite de imagini. În numărul din 3 martie am citit articolul ”Un Marș la Moscova în memoria opozantului rus Boris Nemțov” și mi-am amintit că anterios ar mai citit acest articol în Ziarul de Gardă. În articolul dat se vorbește despre un marș pe care l-au organizat simpatizanții lui Boris Nemțov în memoria acestuia. Articolul este însoțit de o fotografie în care sunt arătați mai mulți oameni care mărșăluiesc, cu fotografiile lui Boris Nemțov în mână. Imaginea este preluată de pe internet, este calitativă, însă nu este indicată sursa. Consider că aceste imagini sunt bune și au rolul de a oferi textului o conotație mai puternică, anume prin mulțimea de oameni care sunt arătați în fotografie, pentru că anume în acest mod cititorul înțelege cât de mulți simpatizanți are opozantul rus, Boris Nemțov.
Un alt articol intitulat ”Putin și statisticile marilor criminali” este însoțit de o fotografie a liderului rus, Vldimir Putin. Nu este o imaginea ordinară, ci una în care președintele Rusiei apare pe jumătate dezbrăcat, cu pușca în mână. Se vede clar că este la vînătoare. Nu știu din ce motive jurnalistul a publicat anume această fotografie, poate a vrut să facă aluzie la o situație anumită. Fotografia cu siguranță este preluată de pe net, însă iarăși nu a fost indicată sursa, ceea ce reprezintă un mare dezavantaj.
Tot în acest ziar am întâlnit multe articole despre diferiți deputați din Republica Moldova. Toate aceste știri sunt însoțite de fotografiile celor depre care se vorbește. Sunt imagini portret. Părerea mea este că astfel de imagini nu sunt prea necesare, pentru că toți deputații sunt persoane cunoscute și nu este necesar să mai publicăm fotografiile lor. Poate că imaginile au fost publicate doar din considerentul de a umple spațiul.
”Zborul MH17, doborât de o rachetă rusească BUK” este un alt reportaj însoțit de o imagine. În fotografie sunt arătate resturile care au mai rămas din avionul prăbușit. Este o imagine calitativă însă este preluată de pe internet fără a ffi indicată sursa. Acest gen de fotografii nu cred că sunt prea semnificative și nu își exercită funcția de informare sau de a oferi articolului o credibilitate sporită.
”Britanicii vor să dezvăluie cât de bogat este de fapt ”Țarul”” este următorul articol în care erou principal este iarăși Vladimir Putin. Ca deobicei, președintele Rusiei, Vladimir Putin apare în ipostaze amuzante. Iarăși a fost publicată o fotografie în care politicianul apare pe un vapor, pe jumătate dezbrăcat. Este o imagine de-a politicianului din arhiva personală. U este indicată sursa de unde a fost preluată fotografia.
Un alt reportaj însoțit de o fotografie este ”Chirtoacă bagă și primăria în sfera de influență a Moscovei”. În acest articol se vorbește despre primarul orașului Chișinău iar fotografia este una la fel de amuzantă ca și celelalte. Se pare că și deputații sunt în pas cu moda și fac ”selfiuri”. Fotografia este realizată de Dorin Chirtoacă și apare alături de unchiul său Mihai Ghimpu. Părerea mea este că autorii acestor articole și cei care publică imaginile au intenția de a distra lumea dar totodată îi iau peste picior într-o oarecare măsură. Consider că aceste fotografii captează atenția cititorilor, iar reporterii de la ziarul Moldova Suverană știu cum să ademenească cititorii.
[ANEXA 7]
Un articol care mi-a plăcut foarte mult este despre Valentina Buliga și este intitulat ”Ăia hoți, ăștia hoți, mama lor de hoți”. În drept cu acest articol este publicată o fotografie sub formă de parodie a Valentinei Buliga. Imaginea politicianei este prelucrată cu elemente de photoshop, cum stă pe o mașină, modelul de care are. Este o imagine care provoacă amuzament dar totodată arată și realitatea. Faptul că anume politiciana Valentina Buliga îi face pe oamenii simpli hoți când singură are averi care nu sunt declarate și mașini de lux.
Un alt material în care se vorbește despre Vladimir Plahotniuc este intitulat ”Eliminarea posturilor TV rusești – o diversiune șmecherească extrem de abilă și înșelătoare”. Articolul este însoțit de o fotografie cu Vladimir Plahotniuc care este iarăși prelucrată prin elemente de photoshop. Deputatul apare cu o drujbă în mână. Cum am mai spus, cei de la ziarul Moldova Suverană știu să combine amuzamentul cu seriozitatea. Deși publică niște fotografii amuzante, articolele sunt destul de serioase și tratează diverse probleme, unele fiind chiar destul de grave.
”Dreapta pro-moscovită a lui Leancă și actualul guvern pro-european” este următorul material. Alături de textul în care se vorbește despre Iurie Leancă, apare și o fotografia a acestuia. Nu este o imagine simplă, ci o caricatură. Nu este indicat cine a făcut caricatura sau în caz că a fost preluată de undeva, iarăși nu este indicată sursa. Cert este faptul că jurnalistul a vrut să facă o glumă și a publicat această fotografie, ciar dacă articolul nu este amuzant deloc.
Un alt articol care mi-a provocat și mie curiozitate este ”De ce fostul lider sovietic îi plăcea să sărute pe gură bărbații” și este însoțit de o fotografie care corespunde în totalitate cu titlul articolului. În imagine apare fostul lider sovietic Leonid Ilici Brejnev cum se sărută pe buze cu un bărbat. Este o fotografie care poate provoca dezgust dar tot odată este una foarte intrigantă care îl face pe cititor să citească materialul.Nu aș putea spune că aceste fotografii sunt necesare, dar oferă credibilitate materialului expus și vine și ca o dovadă. [ANEXA 8]
Următorul reportaj este intitulat ”Pentru Primar, Justiția și Legea sunt facultative” și este însoțit de o fotografie parodie în care apare din nou, primarul orașului Chișinău, Dorin Chirtoacă împreună cu unchiul acestuia, Mihai Ghimpu. De această dată cei doi apar pe niște motociclete de lem, îmbrăcați în haine specifice triburilor din Africa. De această dată a fost indicată sursa de unde a fost preluată fotografia, ceea ce reprezintă un avantaj, pentru că astfel nu sunt încălcate drepturile de autor. Fotografia este amuzantă și atrage publicul. Odată ce cititorul vede această imagine vrea să citească și conținutul textului pentru ca să înțeleagă despre ce este vorba. Părerea mea este că aceste fotografii sunt folosite și ca o metodă de manipulare pentru că captează atenția publicului.
Dacă este să fac o analiză comparativă a acestor trei ziare, aș putea spune că în toate se observă munca jurnaliștilor și a fotoreporterilor. Fiecare ziar își are speciful său:
Ziarul „Ziarul de Gardă” se axează mai mult pe știri și informații de ordin politic. Scriu multe reportaje – investigație despre diferiți funcționari de stat din diferite localități. Imaginile care însoțesc aceste articole sunt și ele reușite, sunt realizate direct de către fotoreporter, nu sunt imagini plagiate, și asta conferă articolelor o notă mai mare de credibilitate. Bineînțeles sunt prezente și imagini care nu corespund realității sau cu subiectul relatat și care nu sunt realizate de fotoreporteri. Mai rar însă se întâlnesc și imagini plagiate de pe internet. Un factor important este faptul că aceste imagini deși sunt copiate, jos în partea dreaptă este indicată sursa de unde au fost luate. Încă un avantaj a acestu ziar la capitolul fotografie este acela că, în partea de jos a fiecărei fotografii este indicată și o legendă destul de explicită. Părerea mea este că legendele sunt foarte importante pentru că astfel, cititorul mai ușor asimilează informația, mai ușor ”citește” fotografiile și le înțelege. Spre exemplu, sunt materiale în care se vorbește nu despre mai multe persoane, iar atunci când sunt publicate mai multe fotografii și este și o legendă, cititorului îi este ușor să descifreze imaginile și selectează persoanejele despre care se vorbește în text.
Ziarul „Timpul” se axează pe știri de ordin social și politic. Ceea ce mi-a plăcut, este faptul că sunt imagini bune și corespunzătoare cu textul pe care îl însoțesc. Nu mi-a plăcut faptul că este foarte multă publicitate însoțită de imagini, deoarece consider că prea multă publicitate plictisește ochiul cititorului. Fotografiile care însoțesc articolele sunt realizate în mare parte corect, se simte prezența fotoreporterului la fața locului. Sunt multișoare imagini plagiate de pe internet, la unele fiind indicată sursa la altele nu. Comparativ cu Ziarul de Gardă, jurnaliștii de la acest ziar nu respectă la fel de bine regulile de realizare a fotografiilor și rare ori scriu legenda fotografiei.
Ziarul „Moldova Suverană” deasemenea se axeazăîn mare parte pe știri de ordin politic și social. Deoarece ziarul este de format mai mare ca celelalte, A2, aici imaginile cîștigă mai mult spațiu și pot capta mai ușor atenția cititorului. Am observat și o îmbunătățire a gramaticii în numrele din anul 2015 comparativ cu cele din 2014. Jurnaliștii fac mai puține greșeli de exprimare. Sunt publicate imagini bune și calitative, multe parodii care atrag atenția cititorului. Însă se întâlnesc și imagini care nu au nici o tangență cu articolul, nu se simte prezența fotoreporterului la fața locului. Nu pot spune același lucru despre toate articolele însoțite de imagini, sunt și fotografii bune, realizate la locul potrivit și careau rolul și puterea de a completa informația. Legendele de asemenea lipsesc și la majoritatea fotografiilor nu este indicată sursa și numele fotografului care a realizat fotografia.
Dacă este să fac o analiză comparativă a acestor trei ziare pe parcursul a doi ani diferiți, mai exact 2014 și 2015, atunci pot spune cu certitudine că acestea au evoluat pozitiv. Au mai puține greșeli, imaginile sunt mai calitative și mai semnificative. Sunt indicate și legende din care cititorul se poate informa cu ușurință. Jurnaliștii încearcă să capteze și mai mult atenția cititorului, să atragă publicul prin materiale cât mai interesante și imagini cât mai captivante.S-au mai produs careva schimbări, deși au același număr de pagini ca în anul 2014, în aceste ziare este publicată și programa, mai exact ce emisiuni vor arăta, la ce oră și pe ce post de televiziune. Aceasta este și ea o informație utilă pentru că informează cititorii despre diferite programe TV.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Concluzii. Realitatea fotografică reprezintă sursa cea mai demnă de încredere, chiar mai demnă decât realitatea scrisă. Fotografia are puterea de a completa informația și de a crea o legătură între cititor și între secvența de realitate abordată ca subiect. Un adevărat profesionist în arta fotografierii nu trebuie să urmărească neapărat șocarea vizuală a cititorului dar nici să diminueze gravitatea urmărilor. Valorificarea acestor imagini ar trebui să aibă drept scop avertizarea și înștiințarea opiniei publice.Cum s-au descurcat fotoreporterii noștri de la câteva ziare naționale vă spun în continuare.
Un adevărat jurnalist trebuie să se gândească la conceperea unui articol creat din "text + fotografie = întreg".
Pe parcursul acestei analize, pe o perioadă de 8 săptămâni (1-31 martie 2014/2015) am reușit să percep specificul fiecărui dintre aceste trei ziare. Fiecare este individual prin felul său, și atrage o anumită categorie de persoane. Ceea ce ține de conținut și de imagini, pot să spun că unii fotoreporteri își îndeplinesc funcția cu demnitate, publică imagini corespunzătoare, efectuate corect din punct de vedere tehnic. Imagini care corespund cu realitatea și care fac cititorul să se simtă prezent la eveniment. Alții însă, nu reușesc să se mențină pe o linie dreaptă și mai deraiază. Publică imagini care nu corespund cu mesajul pe care vor să-l transmită… fie că este vorba despre niște greșeli tehnice sau greșeli făcute din neatenție. Analizând activitatea acestor trei ziare, am făcut următoarele concluzii:
Ziarul „Ziarul de Gardă” conține multe știri – investigație. Majoritatea știrilor sunt însoțite de imaginile corespunzătoare. Consider că aceste fotografii sunt necesare la astfel de articole, pentru că servesc drept dovadă și aduc textului o notă de credibilitate crescută. În linii generale aș spune că anume articolele de investigație ar trebui întotdeauna să fie însoțite de fotografii pentru că astfel oferă drept dovadă a diferitor circumstanțe pentru cititor. Încă un avantaj al acestui ziar este faptul că multe dintre aceste fotografii conțin și o legendă în care este explicat scurt însă foarte explicit informații despre acestea. De asemenea, la multe dintre fotografiile preluate de pe internet, este indicată sursa.
Ziarul „Timpul” reflectă mai mult subiecte de ordin politic și social. Imaginile publicate lângă aceste știri sunt relativ bune, în unele se observă prezența fotoreporterului la fața locului, alte ori nu prea, la unelele fotografii preluate de pe internet nu este indicată sursa. Lipsesc la multe fotografii semnificative legenda, ceea ce reprezintă un mare dezavantaj.
Ziarul „Moldova Suverană” se axează de asemenea pe știri de ordin politic dar și social. Este mai mic ca volum însă de format mai vast.De aceea conține imagini de dimensiuni mai mari ca la celelate ziare, pentru că au și un spațiu mai larg de amplasare. Imaginile pot fi de dimensiuni mari și pot servi drept modalitate de manipulare a cititorului. Sunt prezente atât imagini reușite caredau impresia cititorului că este martor ocular, că este prezent la fața locului dar sunt publicate și imagini plagiate sau care nu au tangențe cu știrea. La majoritatea fotografiilor lipsește legenda sau sursa de unde a fost preluată. Ziarul conține multe fotografii parodii sau pamflete care atrag cititorul.
Evident, cele mai multe imagini au fost publicate în ziarul„Moldova Suverană”, pentru că are o apariție mai frecventă și pentru că ziarul este de format A2, ceea ce permite publicarea mai multor fotografii și în format mai mare. În decurs de două luni (cu o apariție de 4 ori pe săptămână, respectiv 16 numere) au fost publicate 369 fotografii. Din totall de 100 %, aproximativ 45-50 la sută corespund cu articolele pe care le însoțesc.
În ziarul„Timpul” (apare odată pe săptămână- vineri), au fost publicate mai multe imagini dintre care în proporție de 65% corespund cu titlul sau mesajul articolului. Într-o perioadă de 8 săptămâni au fost publicate 212 fotografii. La unele imagini lipsesc legendele și nu este indicat nici de cine a fost făcută fotografia sau dacă a fost preluată de pe internet, lipsește sursa.
În ziarul„Ziarul de Gradă” (apare în fiecare joi) au fost publicate 196 de fotografii, dintre care aproximativ 75% au fost realizate conform cerințelor de realizare a fotografiilor și au corespuns cu mesajul știrilor/reportajelor pe care le însoțesc. Majoritatea dintre acestea au fost însoțite de legende sau a fost indicat numele fotoreporterului.
Dacă este să fac o concluzie comparativă între cei doi ani în care am analizat aceste trei ziare și mai exact anul 2014 și respectiv 2015, aș putea spune că în anul 2015 am întâlnit mai multe fotografii bune, care corespund cu textul pe care îl însoțesc. De asemenea, sursele au fost indicate la mai multe imagini decât anul precedent. Dacă e să fac o comparație în baza articolelelor și a greșelilor gramaticale, de asemenea aș putea spune că în anul 2015 s-au făcut mai puține greșeli de aest gen, am întâlnit exprimări mai corecte și mai puține greșeli gramaticale decât în 2014. Pot spune că toate cele trei ziare au evoluat pozitiv și cu siguranță încă progresează pentru a atinge perfecțiunea.
Reieșind din datele analizei pe care am efectuat-o în decurs de 2 luni la ziarele: „Timpul” „Ziarul de Gardă” și ”Moldova Suverană” am ajuns la concluzia că jurnaliștii și anume fotoreporterii își pot exercita funcția pe care o au, însă nu la cel mai înalt nivel. Majoritatea dintre ei mai au de învățat câte ceva pentru a deveni adevărați experți în domeniu.
Recomandări.
Pentru început, fotoreporterii trebuie să-și dezvolte mai bine simțul perceperii senzaționalului.
Trebuie să capteze punctul culminant al evenimentului, să facă o fotografie care să elucideze cel mai bine o anumită situație.
Fotoreporterii trebuie să meargă mai des la evenimente, și să fotografieze imaginile de pe loc, nu să le plagieze de pe internet.
Editorii trebuie să țină cont de faptul că fotografiile de presă trebuie să fie relevante și actuale, realizate corect nu atât din punct de vedere tehnic, cât să reflecte realitatea cât mai corect posibil.
Imaginile cele mai noi și importante să fie publicate pe prima pagină a ziarului.
La evenimentele de o importanță deosebită să fie publicate poate mai multe imagini care se relateze mai desfășurat evenimentul.
Dacă imaginile sunt preluate de pe internet, să fie indicată sursa.
Fotografiile să fie însoțite de o legendă fotografică.
BIBLIOGRAFIE
Studii științifice:
1.Feminger Andreas “Fotograful creator” București: Meridiane, 1967
2. George David “Tehnici de relațiipublice”,EdituraPolirom,pag. 131-132
3.“Ghid de stil cu normeeticepentrujurnaliști”pag.10
4.Gina Săndulescu “Curs de inițiereînfotografieșifotojurnalism”EdituraCompania, 2008, pag.21-22
5. Petrișor Obae “Curs de inițiere în fotografie și fotojurnalism Tutorat 1”(accesat în format PDF)
6.Vasile Traciuc„Manual de jurnalism”Editura Tritonic, București.
7.Bell, C. H. Sterling “Encyclopedia of Journalism”, pag 18 (Document accesatla data de 12 aprilieîn format PDF),
8.Hartley John “Discursulștirilor”Iași, EdituraPolirom, 1999,
9.Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (reacție nouă)
10.Ferrel Gilles. Dicționar de sociologie, Iași, Editura Polirom, 1998
Publicațiiperiodice:
11.Ziarul de Gardă 2014
12.Ziarulde Gardă 2015
13.Timpul 2014
14.Timpul 2015
15.Moldova Suverană 2014
16. Moldova Suverană 2015
Adreseelectronice:
17.http://www.ghidjurnalism.ro/stirea[ultima dată accesat la data de 25 martie 2014]
18.http://www.unicef.org/moldova/ro/Ghid_Etica_Jurnalist_RO.pdf [ultima dată accesat la data de 3 aprilie 2014]
19.http://www.scribd.com/doc/131861192/Manual-de-Fotojurnalism [ultima dată accesat la data de 6 aprilie 2014]
20.http://knowledge.sagepub.com/view/journalism/n180.xml[ultima dată accesat la data de 28 aprilie 2015]
ANEXA1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Informativ al Fotografiei In Presa (ID: 123681)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.