Rolul Imm Urilor In Economia Romaneasca

Cuprins

Introducere

Capitolul I – Aspecte conceptuale privind caracterizarea IMM-urilor în economia modernă

1.1 Definirea conceptul si clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii

1.2 Modalități de creare a IMM-urilor

1.3 Small Business Act

1.4 Programul UNCTAD / EMPRETEC

1.5 Instrumente financiare in vederea sprijinirii IMM-urilor

1.6 Fonduri nerambursabile pentru IMM-uri

1.7 Planului de Acțiune "Antreprenoriat 2020 – relansarea spiritului de întreprindere în Europa

Capitolul II – Dinamica si evoluția IMM-urilor în România

2.1 Demografia IMM-urilor din România

2.2 Forma juridică a agenților economici înregistrați

2.3 Situația înmatriculărilor la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României

2.4 Evoluția IMM-urilor active

2.5 Domeniile de activitate pentru startup-urile din România

2.6 Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în crearea și menținerea locurilor de muncă

2.7 Performanțele economice și financiare ale IMM-urilor

2.8 IMM-urile românești un segment fragil al sectorului IMM din UE

2.8.1 Performanțele IMM-urilor din România raportate la valorile medii europene

2.8.2 Densitatea IMM-urilor din România în contextul European

2.8.3 Gradul de redresare al performanțelor IMMdin România comparative cu media din UE28

Capitolul III – Rolul IMM – urilor în economia românească

Concluzii si recomandari

Bibliografie

Introducere

Prezenta lucrare, intitulată “Rolul IMM – urilor în economia românească ” constituie tema de licență pe care am realizat-o în cadrul Facultății de Management Turistic și Comercial din cadrul “Universității Creștine Dimitrie Cantemir”.

Am ales aceasta tema deoarece, întreprinderile mici și mijlocii se situează de mulți ani în topul politicilor europene, fiind considerate un factor cheie pentru creștere, ocupare și competitivitate economică.

Ceea ce am dorit in aceasta lucrare a fost sa centrez analiza pe cazul României, sa extind apoi comparativ studiul la nivelul Uniunii Europene și sa analizez cele mai importante evoluții și schimbări survenite în sectorul IMM din România după noua ani de la integrarea pe piața unică europeană, punând accentul pe capacitatea de redresare a performanțelor afectate de criza globală, comparativ cu situația de ansamblu sau din alte state membre din UE28.

Lucrarea este structurata pe trei capitole. În primul capitol intitulat “Aspecte conceptuale privind caracterizarea IMM-urilor în economia modernă” am menționat care sunt modalitațile de creare a IMM-urilor, am descris succint despre inițiativa „Small Business Act” (SBA) care are ca obiectiv să creeze condiții favorabile pentru creșterea și competitivitatea durabilă a IMM-urilor europene, despre sprijinul financiar comunitar acordat întreprinderilor mici și despre Planul de Acțiune "Antreprenoriat 2020, care are ca obiectiv stimularea spiritului antreprenorial în Europa pentru a grabi redresarea economica și cresterea nivelului de ocupare a forței de munca.

Capitolul II este dedicat IMM-urilor românești, prezentând situația curentă (la nivelul anului 2014) a performanțelor înregistrate și decalajele acumulate din perioada 2010, analizând dinamica evolutivă a indicatorilor generali și defalcați la nivel de clase și sectoare, remarcând punctele slabe prin comparația cu performanțele medii europene sau surprinzând atuurile reale ori potențiale.

În acest sens am folosite statisticile oficiale la nivel național (ONRC, INS, MFP), statisticile Eurostat (Structural Business Statistics) și rapoartele anuale ale Fundației Post Privatizare etc.

In al treilea capitol intitulat “Rolul IMM – urilor în economia românească” am prezentat rolul IMM – urilor, care contribuie intens la realizarea obiectivelor fundamentale ale oricarei economii nationale, îndeplinind multiple funcții economice, tehnice și sociale care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, bunăstarea socială si evolutia pe termen lung a României.

Capitolul de Concluzii și recomandări vine să puncteze principalele aspecte rezultate din analiza indicatorilor caracteristici IMM-urilor românești și disparitățile de dezvoltare comparativ cu starea medie a sectorului european al IMM-urilor, formulând un set de recomandări mai ales pe baza orientărilor de politici de sprijin promovate de Comisia Europeană.

Capitolul I

Aspecte conceptuale privind caracterizarea IMM-urilor în economia modernă

1.1 Definirea conceptului și clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii

P. Drucker spunea că “micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice”, care contribuie intens la realizarea obiectivelor fundamentale ale oricarei economii naționale. 1 Acest lucru este foarte adevărat, deoarece întreprinderile mici și mijlocii determină creșterea economică a unei țări, structura și calitatea produsului național brut (PNB). În majoritatea țărilor dezvoltate, ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este de 60-70% din PIB-ul țării respective.

Prin dimensiunile lor reduse si prin numarul mare, IMM-urile accentueaza caracterul de atomicitate a pieței, diminuand astfel puterea întreprinderilor mari de a o influența. Astfel capacitatea IMM-urilor de a stimula concurența slabește pozițiile de monopol ale marilor întreprinderi, reducand posibilitatea acestora de a crește prețurile. Prin abilitatea lor de a raspunde cerințelor locale, prin informațiile detaliate privind pietele locale, IMM-urile acționeaza mai eficient decat firmele mari din interiorul sau din afara localitații.

În contextul economic contemporan, IMM-urile ar trebui să se comporte ca entități de învățare, dezvoltând cele mai importante resurse pe care le dețin: resursele umane. Dezvoltarea resurselor umane a câștigat un rol permanent în IMM-uri, deoarece asigură îmbunătățirea continuă și creșterea atât a individului, cât și a intreprinderii.

Abordată ca sistem întreprinderea prezintă mai multe trăsături definitorii:

a) Întreprinderea este un sistem complex, deoarece încorporează resurse umane materiale, financiare și informaționale.

b) Întreprinderea este un sistem socio-economic, deoarece în cadrul său, grupele de salariați, ai cărei componenți se află în strânsă interdependență, desfășoară procese de muncă generatoare de noi valori de întrebuințare.

c) Întreprinderea este un sistem deschis, deoarece se manifestă ca o componentă a numeroase sisteme cu care se află în relații continue pe multiple planuri.

d) Întreprinderea este un sistem organic adaptiv, fiindca se schimbă permanent, sub influența factorilor endogeni și exogeni, adaptându-se atât la evoluția pieței, cât și la cerințele generate de dinamica susținută a resurselor incorporate.

e) Întreprinderea este un sistem tehnico-material, pentru că între mijloacele de muncă, materiile prime

și materialele utilizate în cadrul său există anumite legături care se manifestă prin dependența tehnologică dintre subdiviziunile sale, evident cu prioritatea între compartimentele în care se realizează activitățile de producție.

f) Întreprinderea este un sistem predominant operațional. Concret cea mai mare parte a proceselor de muncă din cadrul acestora are un caracter efectoriu

La nivel global, o intreprindere, pentru a fi considerată mică sau mijlocie, daca îndeplineste două tipuri de criterii: 2 http://prezentare.lege5.ro/#/

1. Criteriile cantitative sunt mai des utilizate în definirea IMM-urilor, deoarece permit o delimitare valorică clară între diferitele categorii de IMM-uri: microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii. Criteriile cantitative cele mai des folosite în funcție de care se face încadrarea entităților după mărime sunt: numărul de angajați, valoarea activelor totale, cifra de afaceri, activul net, capitalul inițial, profitul, capitalul dobândit, capitalul investit, etc.

Numărul de angajați este cel mai uzual criteriu în funcție de care se face încadrarea pe mărimi a întreprinderilor, deoarece este unul dintre criteriile pe care întreprinderile le dezvăluie cel mai ușor și nu în ultimul rând este cel mai ușor de controlat.

Cifra de afaceri constituie insă cel mai realist și semnificativ criteriu de definire a IMM-urilor, deoarece este disponibilă de cele mai multe ori sau poate fi ușor de extrapolat. Cifra de afaceri împreună cu numărul de angajați nu constituie criterii suficiente de definire a întreprinderilor mici și mijlocii, și deci nu poate oferi o comparabilitate echitabilă deoarece cifra de afaceri variază considerabil în funcție de sectorul în care întreprinderea își desfășoară activitatea (d’Amboise, 1991), astfel că pe lângă criteriile cantitative folosite în definirea întreprinderilor mici și mijlocii ar trebui să se țină cont și de tipul activității pe care întreprinderile le desfășoară (Hauser, 2005).

2. Criteriile calitative: la atingerea unui anumit nivel al productivității muncii, atingerea unui anumit grad al unității în mediul economic, la atingerea unui anumit nivel de comportament

Cel mai cunoscut criteriu calitativ în definirea unui IMM îl constituie independența întreprinderii.

Alte caracteristici calitative, cum ar fi mărimea relativa a întreprinderii în comparație cu alte întreprinderi, nu sunt considerate criterii eligibile deoarece nu iau în cosiderare faptul că multe IMM-uri sunt specializate în anumite nișe de piață și de multe ori domină pe piața lor specifică sau în segmentul de industrie unic.

Un exemplu de definiție calitativ îl constituie definirea IMM-urilor de către Congresul Statelor Unite, care definește întreprinderea mică fiind o entitate al cărei capital este independent și care nu ocupă o poziție de piată dominantă (Recklies, 2001)3. Cea mai recentă încadrare a IMM-urilor în funcție de criterii calitative este susținută prin standardul emis de IASB adresat special întreprinderilor mici și mijlocii. În cadrul acestui standard, IASB definește un IMM ca „o entitate care nu are răspundere publică și publică situații financiare cu scop general pentru utilizatorii externi”. Astfel, din perspectiva IASB se constată o clasificare a întreprinderilor în funcție de natură, și nu după criterii de marime, asa cum sunt clasificate IMM-urile în conformitate cu Recomandarea nr. 2003/361/CE. Se observă că nu mărimea este factorul dominant în funcție de care se clasifica IMM-urile, ci dacă acestea sunt publice sau nu. Încadrarea unei întreprinderi în categoria IMM-urilor pe baza unor criterii calitative poate reprezenta o alternativă care ar facilita armonizarea raportării financiare prin adoptarea standardului IFRS pentru IMM, însă la nivelul Uniunii Europene preferința pentru raportarea financiară a IMM-urilor este oricum în favoarea directivelor contabile.4

În România și în alte țări din Uniunea Europeană, Întreprinderile mici și mijlocii joaca un rol important în viața economică și socială a unei țări. Pe piata muncii, IMM sunt considerate un factor cheie pentru creștere, ocupare si competitivitate economica si se situează de mulți ani în topul politicilor europene.5

Un alt factor important este acela că o întreprindere ce nu este IMM nu poate deține mai mult de 25 % din capitalul social (sau dreptul de vot) al unei întreprinderi considerată întreprindere mică sau mijlocie. Dacă se întâmplă acest lucru atunci acea întreprindere nu mai este considerată ca făcând parte din categoria IMM-urilor.

Peste 20 de milioane de IMM-urile din UE reprezintă 99% din totalul întreprinderilor și constituie un factor cheie pentru creșterea economica, inovarea, ocuparea forței de munca și integrarea sociala. Principala lege care reglementeaza masurile destinate crearii cadrului favorabil înfiintarii si dezvoltarii întreprinderilor este Legea nr.346 din 14 iulie 2004. Potrivit acesteia, întreprinderea este orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma,patrimonial si autorizata, potrivit legislației în vigoare sa faca acte și fapte de comerț în scopul obținerii de profit, în condiții de concurența.

IMM-urile pot fi înființate în orice domeniu de activitate, atât în sfera producției de bunuri materiale și cât și în servicii, construcții generale, comerț cu amănuntul sau ridicata. În servicii ele oferă servicii specializate cu un pronunțat caracter tehnic (exemplu: saloane de coafură și cosmetică, atelier de reparații a încălțămintelor, spălătorii etc.), care pot fi oferite atât consumatorilor individuali cât și întreprinderilor.

În comerțul cu amănuntul IMM-urile oferă mărfuri spre vânzare direct consumatorilor și ele se pot clasifica în: lanțuri de magazine sau unități independente.

În comerțul cu ridicata sunt de regulă intermediari între producție și comerțul cu amănuntul. De regulă în construcții și industria prelucrătoare există puține IMM-uri datorită costurilor ridicate și datorită ciclurilor de producție relativ lungi.

Conform Legii 346/2004, sunt considerate a fi întreprinderi mici si mijlocii cele care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

6http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-definition/index_ro.htm

a) au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250;

b) realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pâna la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depasesc echivalentul în lei a 43 milioane euro si, totodata, respecta criteriul de independența, adica nu sunt detinute într-o proporie mai mare de 25% din capitalul lor social de catre alte firme care nu sunt IMM-uri.

Întreprinderile mici si mijlocii se clasifica, în functie de numarul mediu anual de salariati si de cifra de afaceri anuala neta sau de activele totale pe care le detin, în urmatoarele categorii:7

• Întreprinderile mijlocii: întreprinderi cu un număr de angajați între 50 și 249 precum și cu o cifră de afaceri anuală neta nu mai mare de 50 milioane Euro sau detin active totale care nu trebuie să fie mai mare de 43 milioane de Euro).

• Întreprinderi mici: întreprinderi cu un număr de angajați între 10 și 49 și realizeaza o cifră de afaceri anuală neta sau detin active totale care nu trebuie să fie mai mare de 10 milioane Euro.

• Microîntreprinderi: întreprinderi cu mai puțin de 10 angajați și realizeaz o cifră de afaceri anuală neta sau detin active totale care nu trebuie să fie mai mare de 2 milioane Euro.

Aceste plafoane se plica numai în cazul întreprinderii autonome. Intreprinderile care fac parte

dintr-o structura mai mare ar trebui sa prezinte ș date furnizate din intregul grup cu privire la numarul de angajați, cifra de afaceri si bilantul contabil.

Studiile arata ca peste 10% din întreprinderi cu un singur angajat ar recruta personal, daca ar avea mai puține formalitați de îndeplinit.

Deoarece aceste întreprinderi reprezinta peste jumatate din totalul întreprinderilor din UE, acest fapt se traduce prin apariția a 1,5 milioane de noi locuri de munca.

În functie de relatia lor cu alte întreprinderi, raportata la capitalul sau la drepturile de vot detinute ori la dreptul de a exercita o influenta dominanta, exista 3 tipuri de întreprinderi:

8 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/68412

a) întreprinderi autonome;

    b) întreprinderi partenere;

    c) întreprinderi legate.

1. O întreprindere autonoma este orice întreprindere care nu este clasificata ca întreprindere legata sau ca întreprindere partenera, în sensul acestei legi.

O întreprindere este autonoma daca deține mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot în una ori în mai multe întreprinderi, neavând, nici o întreprindere partenera, chiar daca acest prag de 25% este atins sau depasit de catre urmatoarele categorii de investitori, cu conditia ca acesti investitori sa nu fie legați, individual sau în comun, de întreprinderea în cauza:

a) societați publice de investiții, societați de capital de risc, persoane fizice care realizeaza, conform declarației anuale de venit, venituri majoritare din activitatea de investitii în capital de risc și care investesc fonduri proprii în societați necotate la bursa, cu conditia ca investitia totala a acestor investitori în aceeasi întreprindere sa nu depașeasca echivalentul în lei a 1.250.000 euro;

b) universitați sau centre de cercetare fara scop lucrativ;

c) investitori institutionali, inclusiv fonduri de dezvoltare regionala;

d) autoritati ale administrației publice locale, respectiv primariile.

2. Întreprinderile partenere sunt toate întreprinderile care nu sunt clasificate ca întreprinderi asociate și între care exista urmatoarea relație: întreprinderea deține, individual sau în comun cu una ori mai multe întreprinderi legate, 25% sau mai mult din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei alte întreprinderi.

3. Întreprinderile asociate sunt întreprinderile între care exista oricare dintre urmatoarele raporturi:

a) o întreprindere detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau ale asociatilor celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administratie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu aceasta întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este actionara sau asociata a celeilalte întreprinderi si detine singura, în baza unui acord cu alti actionari ori asociati ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor întreprinderii respective.

În realitatea economica se contureaza doua tipuri de IMM-uri9: http://documents.tips/documents/.html

1) Mica întreprindere tradițională care are o strategie pe termen scurt, are o piață restrânsă de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor și linia de dezvoltare sunt transmise prin experiență din generație în generație.

2) Noul tip de IMM (IMM-urile moderne) care utilizeaza tehnologii de vârf, sunt in cautarea continua de piețe noi, se orientează spre crearea de produse de calitate superioară însoțite de un service superior si, obiectivul sau este maximizarea eficienței activitații. IMM-urile moderne prezintă competență dobândită fie prin studii de specialitate ale angajaților fie prin aptitudini deosebite și experiența acestora.

IMM-urile tradiționale, au puncte forte si puncte slabe care se manifesta în strânsa legatura cu implicarea conducatorilor și cu dimensiunea lor umana. Ele se înființeaza datorita curajului și talentului fondatorilor lor. Conducatorii acestor întreprinderi sunt veritabili „antreprenori”, care îsi risca averea și destinul. Acest risc este susținut de urmatoarele date statistice: în țarile cu economii de piața dezvoltate, 20% dintre noile întreprinderi mici și mijlocii nu trec de primul an de viața, alte 20% nu reușesc sa împlineasca doi ani, iar 50% nu ajung la cea de-a cincia aniversare. Deci, statistic, doar 10% dintre IMM-uri au șanse sa supraviețuiasca mai mult de cinci ani pe piața. Starea de sanatate a unei economii depinde de numarul si de dinamica IMM-urilor, ca si de gradul lor de succes pe piața. Caracteristicile specifice, ca si dinamismul pietei, particularizeaza un anumit mod de abordare a managementului acestor firme. Ele îsi desfașoara activitatea pe anumite coordonate, determinate de caracteristicile distinctive ale acestora. Acestea sunt: dimensiunea redusa, care le limiteaza potentialul de crestere si cotele de piata, ritmul alert de înfiintare, dar si de faliment al IMM-urilor, cauzat de „selectia naturala” a firmelor, stricta specializare, dictata de dimensiunea lor redusa, ponderea mica de piata, care prezinta însa ca avantaje o mai buna cunoatere a cererii si o flexibilitate mai ridicata sau eventuale dificultati la intrarea sau iesirea de pe o piata, pe care însa IMM-urile le pot folosi si în interesul conservarii poziiei proprii.

1.2 Modalități de creare a IMM-urilor

Când un întreprinzător s-a decis să inițieze o afacere el trebuie să aleagă cea mai potrivită formă de societate comercială. Această societate este o persoană juridică ce ia ființă pe baza unui contract de societate, prin care două sau mai multe stimate fizice și/sau juridice convin să își aducă aportul în bani sau natură pentru a constitui un capital social care să servească la realizarea unor activități profitabile. Pentru alegerea formei juridice ideale orice întreprinzător trebuie să analizeze condițiile specifice ale situației sale și să găsească răspuns la o serie de probleme, cum ar fi:

– Natura activității pe care dorește să o desfășoare

– Volumul activității sau al afacerii și posibilitățile de extindere a acestora

– Suma de bani necesară

– Cum poate obține acești bani

– Care ar fi profitul stimate

– Să fie realist cu privire la calificarea și competența sa în domeniu; experiența sa în domeniu

– Partenerii de afaceri

– Responsabilități în caz de faliment

– Care sunt taxele pentru inițierea afacerii și înființarea firmei.

Principalele forme în care poate fi lansată o afacere sunt următoarele: http://bmkik.hu/compsetup/ro/ro_ver/srl.html

1. Societate comercială

Societățile comerciale desfăsoară activități în nume propriu (sunt persoane distincte de proprietar), au conducere și sedii proprii. Cele mai cunoscute forme sunt: 10

SNC – este utilizata ca instrument juridic pentru implicarea in afaceri comerciale, atat de catre persoanele fizice, cat si de catre persoanele juridice și presupune asocierea unor persoane care s-au acceptat reciproc și își recunosc diferite calități individuale, aportul la capitalul social se face sub forma părților sociale și obligațiile sunt garantate cu patrimoniul firmei și cu răspunderea nelimitată și solidară a asociaților.

SCS – se înființează prin contract de societate, aportul la capitalul social se face sub forma părților sociale, a comandita înseamnă a participa cu o sumă de bani la o întreprindere, a-ți asuma răspunderea față de creditori pentru eventualele pierderi. Persoana care comanditează (finanțează) afacerea răspunde în limita capitalului adus și se numește comanditar. Cel care se asociază la câștig și pierdere cu comanditarul se numește comanditat și răspunde nelimitat pentru patrimoniul societății. Obligațiile sunt garantate cu patromoniul social și cu răspunderea nelimitată și solidară a tuturor asociaților comanditați.

SCA –obligații sociale sînt garantate cu patrimoniul social; acționarii sînt obligați numai la plata acțiunilor lor ; capitalul social trebuie să fie minim 25.000.000 lei, iar numărul acționarilor minim 5. Se înființează pe bază de contract de societate și statut, obligațiile sunt similare ca la SCS.

SRL – este o societate de capitaluri cu număr limitat de membrii, capitalul este divizat în părți sociale și este de minim 2.000.000 lei. Se înființează pe bază de contract de societate și statut cu excepția SRL- urilor cu asociat unic unde este de ajuns statutul. Această formă este cea mai răspândită.

Avantaje în cazul SRL-lor:

– Mărimea capitalului social

– Numărul de asociați (maxim 50)

– Aportul în natură (maxim 60% din capitalul social)

– Obligațiile sunt garantate numai cu patrimoniul societății iar răspunderea asociaților este limitată la valoarea aportului.

2) Întreprinzători individuali

3) Asociații familiale: pot fi constituite din membrii unor familii cu gospodărie comună iar în cazul unor activități este necesară atestarea profesională, a persoanelor respective.

Această formă are următoarele avantaje:

– Autorizarea și procedura de autorizare sunt nai simple

– Taxele (de autorizare) sunt mai reduse

– Impozitele sunt mai mici decât cele ale societăților comerciale

Dezavantaje:

– Nu se poate folosi personal salariat

– Posibilitățile de finantare (credit) sunt mai reduse

– Posibilități limitate de extindere a afacerii

4) Liber-profesioniști: cea mai simplă formă de manifestare a inițiativei particulare. Condiții: să fie cetățeni români cu domiciliul în România.

Organizarea internă a IMM-urilor este influențată în mod fundamental de două aspecte:

a) În 80% din cazuri conducerea este asigurată de proprietar ceea ce împiedică într-o anumită măsură apariția și manifestarea disocierii de autoritate

b) Salariații sunt slab sau puțin sindicalizați ceea ce contribuie la formarea unor relații privilegiate între salariați și proprietari. Această relație este influențată de personalitatea conducătorului.

Organizarea și structura IMM-urilor depind de interacțiunea dintre întreprindere și familia proprietarului, apare necesitatea obiectivă de a gestiona cu mare grijă această interacțiune.

Această situație indică mai multe probleme:

– menținerea concentrată (eficace) a puterii la nivelul fiecărei generații,

– succesiunea și transpunerea (transmiterea) puterii,

– gestionarea unei politici de personal care să permită coexistența relațiilor familiale și nefamiliale,

– compatibilitatea evoluției întreprinderii cu evoluția familiei.

1.3 Small Business Act

Inițiativa „Small Business Act” (SBA) pentru Europa, adoptată în 2008 și actualizată în 2011, reflectă angajamentul Comisiei de a recunoaște rolul esential al IMM-urilor în economia europeana. Se instituie, pentru prima data un cadru de politici cuprinzator pentru Uniunea Europeana si statele membre. 11 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-bussines-act/index_fr.htm

Small Business Act (SBA) are ca obiectiv să creeze condiții favorabile pentru creșterea și competitivitatea durabilă a IMM-urilor europene si se aplica tuturor companiilor care sunt independente, cu mai putin de 250 de angajati si care nu depaseste un anumit prag de cifra de afaceri si \sau de echilibru, sau 99% din totalul intreprinderilor europene.

Inițiativa SBA stabilește un program de politici cu acțiuni specifice în zece domenii cu obiectivele

de promovare a spiritului antreprenorial, de aplicare a principiului „Gândiți întâi la scară mică” (Think Small First), în elaborarea legislatiei, a politicilor de promovare a creșterii IMM-urilor, ajuandu-le sa depaseasca problemele care continua sa impiedice dezvoltarea lor. 12

Statele membre trebuie să ia măsuri în domeniile învățământului, formării, fiscalității și asistenței pentru întreprinzători, îndeosebi pentru grupurile specifice, cum sunt femeile sau tinerii.

Actualizarea inițiativei SBA în 2011 a pus accentul pe acțiunile care au scop să sprijine IMM-urile pentru a face față crizei economice: facilitarea accesului la finanțare, reducerea birocrației, promovarea accesului la piețe și stimularea antreprenoriatului.13

Small Business Act (SBA) creează un cadru strategic pentru a permite o mai bună exploatare a potențialului de creștere și de inovare al IMM-urilor. Aceasta ar trebui să promoveze competitivitatea durabilă a Uniunii Europene și tranziția sa spre o economie bazată pe cunoaștere.

SBA prevede, de asemenea, un ansamblu de noi dispoziții legislative menite să răspundă nevoilor IMM-urilor. Aceste propuneri se referă la posibilitățile oferite IMM-urilor în materie de ajutoare de stat compatibile cu piața comună, statutul societății private europene (SPE), reducerea anumitor coeficienți ai TVA-ului, simplificarea și armonizarea normelor privind facturarea, precum și reducerea întârzierilor de plată.

SBA se bazează pe zece principii menite să ghideze definirea politicilor comunitare și naționale si invita Comisia si statele membre sa abordeze barierile ce impiedica capacitatea IMM-urilor de a se dezvolta si de a crea locuri de munca:14 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0394:FIN:RO:PDF

1. Crearea unui mediu în care intreprinzatorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde spiritul intreprenorial este recompensat

Statele membre trebuie să stimuleze spiritul de inovare și întreprenorial în rândul tinerilor, fiind considerat un element-cheie al programelor școlare, mai ales în învățământul secundar general și să se asigure că fiscalitatea cum ar fi drepturile de donație, impozitele asupra dividendelor și impozitul pe avere nu împiedică în mod inutil transmiterea de întreprinderi.

2. Asigurarea posibilității pentru intreprinzatorii cinstiți care au dat faliment de a beneficia în mod rapid de o a doua șansă

In caz de faliment nefraudulos, statele membre trebuie să limiteze la un an durata procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi.

3. Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”

Statele membre trebuie să minimizeze costurilor și sarcinile întreprinderilor, prin intermediul unor instrumente cum ar fi recunoașterea mutuală, autoreglementarea sau coreglementarea, pentru a obține rezultatele scontate, să evalueze riguros inițiativa legislativă și administrativă privind IMM-urile („testul IMM”) ținând cont de rezultatele acestei evaluări în momentul elaborării propunerilor și să stabileasca măsuri specifice, cum sunt perioadele de tranziție și scutirile, în special în ceea ce privește obligațiile de informare și de declarare.

4. Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM-urilor

Statele membre trebuie să reducă nivelul taxelor percepute de administrațiile statelor membre pentru înregistrarea unei întreprinderi, să reducă la mai puțin de o săptămână timpul necesar constituirii unei întreprinderi, să se asigure că microîntreprinderile nu sunt invitate să participe mai mult de o dată la trei ani la o anchetă statistică aflată sub responsabilitatea organismului local, regional sau național de statistică și să creeze ghișee unice prin intermediul cărora IMM să poată obține toate informațiile și să poată efectua toate procedurile și formalitățile necesare pe cale electronică.

5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMMurilor: Facilitarea participării IMMurilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a posibilităților oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat

Statele membre trebuie:

– să instaleze portaluri electronice pentru a maajora accesul la informații cu privire la oportunitățile de achiziții publice inferioare plafoanelor UE și să încurajeze un dialog constructiv și o înțelegere reciprocă între IMM-uri și marii cumpărători, mulțumită unor activități precum informarea, formarea, monitorizarea și schimbul de bune practice

6. Facilitarea accesului IMMurilor la finanțare și punerea în aplicare a unui cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor comerciale

Statele membre trebuie să elaboreze programe de finanțare care pot imbunatati absența finanțărilor disponibile pentru sume cuprinse între 100 000 de euro și 1 milion de euro și pentru a sprijini IMM-urile, să utilizeze pe deplin finanțarea disponibilă în cadrul programelor legate de politica de coeziune și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală,

7. Sprijinirea IMMurilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de piața unică

Statele membre trebuie să ofere IMM-urilor servicii de consiliere, sprijin pentru a se putea apăra împotriva practicilor comerciale neloiale și să invite organismele naționale de standardizare și organismelor europene de standardizare să utilizeze mai eficient standardele și să ofere feedback cu privire la conținutul acestora .

8. Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMMurilor și a tuturor formelor de inovație

Statele membre trebuie sa ajute IMM-urile să se dezvolte pentru a deveni întreprinderi cu o creștere puternică, inclusiv prin participarea la grupările inovatoare, să promoveze dezvoltarea IMM-urilor în domeniul cercetării și al inovării, prin intermediul accesului simplificat la infrastructurile publice de cercetare, prin utilizarea serviciilor de cercetare și dezvoltare, prin recrutarea și formarea de personal calificat, în conformitate cu noul cadru comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare

9. Ajutarea IMM – urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunități

Pentru a susține produsele și procedeele ecologice în IMMuri statele member trebuie să utilizeze în totalitate suma de aproximativ 2,5 miliarde de euro alocată programelor legate de politica de coeziune și să ofere stimulente pentru întreprinderile și produsele eficiente din punct de vedere ecologic, recurgând la abordarea simplificată privind ajutoarele de mediu pentru IMM-uri.

10. Încurajarea și sprijinirea IMMurilor pentru a profita de creșterea piețelor

Statele membre trebuie să stimuleze întreprinderile mari să ajute IMM-urile să aibă acces la piețele internaționale.

Small Business Act este primul cadru de politici cuprinzător pentru IMM-uri al UE și al statelor membre ale acesteia. De la adoptarea sa, s-au inregistrat progrese considerabile prin acțiuni de intarire a IMM-urilor in mai multe privinte: 15 http

100000 de IMM-uri au beneficiat de pe urma instrumentelor financiare ale programului-cadru pentru inovație și competitivitate, creând peste 100000 de locuri de muncă;

În majoritatea statelor membre, timpul și costurile necesare pentru inființare unei intreprinderi s-au redus considerabil, scazând media UE pentru o societate privată cu raspundere limitată de la 12 zile și 485 EUR, la 7 zile și 399 EUR in 2010;

Procedurile online eficientizate și oportunitatile de ofertare în comun au făcut ca participarea la achiziții publce să fie mai usoara pentru IMM-uri;

Noul Centru UE pentru IMM-uri din China sprijină accesul IMM-urilor pe piețele chineze.

Chiar dacă toate statele membre au recunoscut importanța unei puneri în aplicare rapide a SBA, abordarea adoptată și rezultatele obtinute variază considerabil între statele membre. Reexaminarea subliniaza faptul că statele membre trebuie să iși intensifice eforturile de promovare a antreprenoriatului și a IMM-urilor pentru susținerea spiritului antrepreorial în climatul economic deficil de astăzi.

1.4 Programul UNCTAD / EMPRETEC

Programul UNCTAD/EMPRETEC – România este un program de incurajare și de stimulare a inființării și dezvoltării intreprinderilor mici și mijlocii.

EMPRETEC este un program de pregătire, care oferă intreprinzatorilor instruire și asistență tehnică, precum și un cadru instituțional pentru dezvoltarea capacităților antreprenoriale și creșterea competitivității pe piața locală și internațională a intreprinderilor mici și mijlocii.16

EMPRETEC este un program internațional pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor, desfșurat sub egida Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD – Geneva),  fiind operațional in 32 de tari din America Centrala, America Latină, Africa și Orientul Mijlociu.

Grupul tinta al programului include antreprenori existenti sau potențiali precum și top manageri, inclusiv specialiști din organizații publice sau private presupuși a se comporta de o maniera antreprenorială sau managerială.

  Obiectivele Programului sunt: susținerea dezvoltării intreprinderilor mici și mijlocii, crearea de noi locuri de munca, creșterea numărului de intreprinderi mici și mijlocii capabile să facă față competiției și forțelor concurențiale in condițiile globalizării piețelor.

http://www.aippimm.ro/categorie/programe/programul-unctad-empretec-rom-nia-pentru-sprijinirea-dezvolt-259-rii-ntreprinderilor-mici-351-i-mijlocii/

Programul iși propune: 

a) identificarea intreprinzatorilor de succes; 

b) dezvoltarea competentelor personale antreprenoriale și a capacității manageriale; 

c) dezvoltarea metodelor moderne de afaceri; 

d) mobilizarea resurselor antreprenoriale românesti și intărirea dinamismului antreprenorial al IMM-urilor din România; 

e) incurajarea schimbului de experienta și a dezvoltarii relatiilor pe plan local dar si la nivel international;
f) dezvoltarea capacitătii IMM-urilor de a elabora și implementa strategii de afaceri competitive; 
g) sprijinirea intreprinderilor mici și mijlocii pentru extinderea piețelor de desfacere și creșterea exporturilor; 
h) dezvoltarea contactelor și rețelelor de afaceri in afara României și inițierea de cooperari transfrontaliere.

Bugetul Programului

Pentru realizarea programului s-a alocat de la bugetul de stat pe anul 2015 suma de 1.000.000 lei, imparțită in mod egal celor 8 OTIMMC organizatoare: Brașov, Cluj Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Targu Mureș, Timișoara, care incheie parteneriate cu instituții publice sau private, contracteaza serviciile specifice organizării workshop-urilor de pregatire antreprenoriala UNCTAD/EMPRETEC, asigură publicarea pe site-ul www.aippimm.ro a locațiilor și perioadelor de desfăsurare a acestora, și asigură cheltuielile de organizare și promovarea workshop-urilor, precum  și onorariile trainerilor pentru susținerea celor 8 workshop-uri.

Derularea Programului

Prin Program se finantează workshop-urile UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării intreprinderilor mici și mijlocii in domenii de interes pentru dezvoltarea capacităților antreprenoriale, in scopul dobândirii cunostințelor teoretice si cu aplicabilitate practica, necesare inceperii si dezvoltarii unei afaceri.

Workshop-urile UNCTAD EMPRETEC vor fi organizate sub coordonarea celor 5 centre EMPRETEC (un centru național – EMPRETEC România și 4 centre regionale – EMPRETEC Transilvania, EMPRETEC Sud-Est, EMPRETEC Oltenia-Banat și EMPRETEC Moldova) și se vor desfășura in 8 locați (arondate celor 8 OTIMMC organizatoare: Brașov, Cluj Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Targu Mureș, Timișoara).

1.5 Instrumente financiare in vederea sprijinirii IMM-urilor

Pornind de la Programul Lisabona, Uniunea Europeană a lansat pentru perioada 2007- 2013 un set de inițiative care privesc cercetarea și inovarea, competitivitatea globală a universităților și institutelor de cercetare, dezvoltarea aptitudinilor intreprenoriale și transferul cunoașterii în produse și servicii. La nivelul comunități, liniile de politică stabilite își găsesc corespondență în programele prevăzute în Cadrul Financiar 2007-2013, respectiv:

18 http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/2011/mff2011/KV3112884RON-web.pdf

1. Programul Cadru VII pentru Cercetare, care susține activitățile de cercetare-dezvoltare, , cercetarea de frontieră și rețelele de excelență, platformele tehnologice europene (grupuri de interes, în principal firme și entități de cercetare, care definesc împreună agende strategice de cercetare și care pot lansa și Inițiative Tehnologice Comune, implicând resurse publice și private substanțiale).

2. Programul privind Competitivitatea și Inovarea, care susține inovarea și dezvoltarea IMM-urilor, oferind suport financiar, precum și numeroase alte inițiative. Programul facilitează accesul IMM-urilor la finanțare și investiții în faza de lansare și de creștere, oferă întreprinderilor acces la informare și consultanță cu privire la funcționarea pieței interne și a posibilităților oferite de aceasta.

3. Programul Educație & Pregătire 2010, prin care statele membre sunt susținute în adaptarea sistemului de educație și formare în direcția atingerii obiectivelor Lisabona, cuprinzând și o componentă de mobilitate și cooperare.

4. Programele de coeziune economică și socială, prin intermediul cărora statele, sau mai exact regiunile sunt susținute cu sume importante în direcția reducerii decalajelor structurale, domeniul CDI fiind recomandat ca unul prioritar.

Comisia este decisă să continue să acorde prioritate IMM-urilor. Pentru a reflecta cele mai recente evoluții economice, pentru a alinia SBA la prioritățile strategiei Europa 2020 și pentru a imbunătăți continuu mediul de afaceri pentru IMM-uri, reexaminarea propune noi acțiuni in mai multe domenii prioritare:19

Imbunatațirea accesului la finanțare pentru investiții și dezvoltare:

acces la garanții de imprumut pentru IMM-uri prin mecansime consolidate de garantare a imprumuturilor;

plan de acțiune pentru imbunatatirea accesului IMM-urilor la finanțare,inclusiv a accesului la piețe de capiatl de risc, precum și masuri orientate către sensibilizarea investitorilor la oportunitatile oferite de IMM-uri;

acordarea pentru toate băncile, indiferent de dimensiuni, a posibilităților de a implementa cu usurință imprumuturi ale BEI și instrumente UE;

Sprijinul financiar comunitar acordat intreprinderilor mici este de 2 tipuri: direct și indirect.

1. Sprijinul indirect are scop de a imbunătăți accesul la investițiile de afaceri și la capitalul circulant. Acest tip de sprijin este furnizat cu ajutorul intermediarilor, care combină finanțarea din partea UE cu propriile produse și servicii. Printre tipurile de sprijin indirect se numară sistemul de garantare a depozitelor, furnizarea de capiatal și finațarea de tip mezanin.

Sprijinul indirect este acordat prin Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) și prin Programul pentru inovare și spirit antreprenorial (EIP).

CIP este gestionat de către Fondul European de Investiții, in numele Comisiei Europene, care colaboreaza in mod direct cu intermediarii financiari precum fondurile de garantare, fondurile de capital de risc și finantatorii specializați pe finanțarea de tip mezanin.

CIP consolidează și dezvoltă serviciile de sprijinire a întreprinderilor și a inovației. Acestea furnizează întreprinderilor informații privind politicile, legislația și programele comunitare, în special în ceea ce privește piața internă și programele-cadru de cercetare. Aceste servicii oferă, de asemenea, întreprinderilor informații privind transferul inovațiilor, tehnologiilor și cunoștințelor.

EIP este un program al DG Întreprinderi și Industrie destinat IMM-urilor, care face parte din CIP și este gestionat de FEI sub supravegherea DG Afaceri Economice și Financiare.

Creată în baza Deciziei nr. 1639/2006, această schemă de ajutor destinată IMM-urilor cuprinde cinci instrumente, dintre care trei au ca obiectiv îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare: Instrumentul financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare, I și II (GIF I și GIF II), și Mecanismul de garantare pentru IMM-uri.

Un alt instrument instrument de sprijin indirect este inițiativa JEREMIE („Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii”), care face parte din fondurile structurale europene. Rolul său este de a imbunatăți accesul intreprunderilor mici la finanțarea națională, regională și locală, in toate statele membre. Astfel, statele membre au posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile structurale europene ale acestora pentru finanțarea flexibila, eficientă, vizibilă a IMM-urilor prin participare la capital, împrumuturi sau garanții.20

Fondul de participare JEREMIE poate oferi intermediarilor financiari instrumente financiare orientate către IMM-uri, inclusiv garanții, cogaranții și contragaranții, garanții de participare la capital, (micro)împrumuturi, instrumente de securitizare, capital de risc, fonduri de coinvestire pentru investitorii providențiali, precum și investiții în fonduri de transfer de tehnologie. JEREMIE nu va furniza IMM-urilor finanțări nerambursabile. Fondul de participare elaborează o strategie de investiții înainte de semnarea unui acord de finanțare JEREMIE între FEI și o autoritate națională a unui stat membru al UE. Partenerul național transferă fondurile alocate inițiativei JEREMIE într-un cont bancar JEREMIE, apoi este lansat un apel pentru exprimarea interesului, iar intermediarii financiari sunt

selectați în baza unui proces de due diligence. Decizia este luată în colaborare cu Comitetul de investiții.

Această inițiativă a fost lansată de Comisia Europeană (CE) și Fondul European de Investiții (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).

Un avantaj semnificativ al JEREMIE este capacitatea potențială a acestuia de a implica sectorul financiar la nivel de fond de participare, cu capital suplimentar din partea instituțiilor financiare, și la nivelul instrumentelor financiare, prin cofinanțare publică sau privată, de exemplu, în cooperare cu BEI care oferă 3 tipuri principale de produse și servicii: 21

credite – aproape 90 % din angajamentul financiar. Banca acordă împrumuturi pentru a sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă, iar acest sprijin contribuie, de multe ori, la atragerea altor investitori.

finanțare mixtă – clienții pot combina fondurile acordate de BEI cu investiții adiționale.

consiliere și asistență tehnică – pentru a valorifica la maxim fondurile disponibile.

Împrumuturile de peste 25 de milioane de euro sunt acordate direct de BEI. În cazul împrumuturilor cu o valoare mai mică, BEI deschide linii de credit pentru instituțiile financiare care ulterior acordă credite beneficiarilor.

FEI este parte a grupului Bancii Europene de Investitii. Misiunea sa de bază este de a sprijini microintreprinderile, precum și intreprinderile mici și mijlocii (IMM) din Europa, facilitandu-le accesul la finanțări. FEI proiecteaza și dezvoltă capital de risc, garanții și instrumente de microfinanțare special destinate acestui segment de piață. In această calitate, FEI urmărește obiectivele UE in sprijinul inovației, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii și ocupării forței de muncă.22

Experiența FEI ca manager de fond de participare poate reprezenta un avantaj deosebit în regiunile sau statele membre mai puțin dezvoltate, acolo unde sunt necesare inițiative de construire a capacității și de transfer de know-how între instituțiile locale și FEI. 23

În regiunile în care JEREMIE este gestionat de alt organism, FEI se poate implica și în calitate de consilier, cu o gamă largă de servicii, precum „due diligence”(opinii alternative), constituirea de vehicule financiare etc.

Totalul angajamentelor nete ale FEI s-a ridicat la peste 8.8 miliarde de euro la finalul anului 2014. Cu investiții in peste 500 de companii, FEI se numară printre primii jucatori in domeniul capitalului european, datorita dimensiunii și scopului investițiilor sale, mai ales in industria high-tech și in segmentul de start-up. La sfârșitul anului 2014, portofoliul de credite garantate ale FEI totaliza peste 5.6 miliarde euro in peste 350 de operațiuni, pozitionandu-l ca pe un actor european semnificativ in ceea ce privește garanțiile și ca principalul garant pentru microfinantări.

2. Sprijin direct

Firmele pot solicita sprijin direct, in general sub forma de subvenții care acoperă o parte din costurile unui proiect, apelând la un ghiseu unic.

In urma evaluării proiectelor, câstigatorii primesc finanțarea care provine din programe ale UE precum Cercetarea și dezvoltare: Al șaptelea program – cadru (PC7). Scopul acestui program este a acoperi toate finațările acordate de către Uniunea proiectelor legate de cercetare.

Prin intermediul acestui program Comisia Europeana urmărește atingerea a două obiective majore ce constau in: imbunatațirea bazei științifice și tehnologice a industriei europene și incurajarea competitivității Europei la nivel internațional, promovând in același timp cercetarea in sprijinul politicilor UE. 

Structura PC7 este formată din cinci ramuri principale: Cooperare, Idei, Oameni, Capacități și Cercetare nucleară, fiecare dintre aceste ramuri finantând activități specifice de cercetare cu caracter unic, pluri sau trans sectorial.24

Prin intermediul acestui program, Comisia Europeana acordă sprijin financiar IMM-urilor care doresc să inoveze și să iși imbunătătească nivelul de competitivitate, prin realizarea de investiții in activități de cercetare, astfel imbogătind baza de cunoștințe necesară creșterii economiei europene bazate pe cunoaștere. 

Reglementarea intilegentă pentru a le oferi IMM-urilor posibilitatea de a se concentra asupra activităților de bază:

realizarea de ghisee unice in statele membre pentru faciliatrea procedurilor administrative;

legislatie UE imbunatatită printr-un test IMM pentru propunerile legislative ale Comisiei, acordandu-se o atenție specială diferențelor intre microintreprinderi, intreprinderile mici și cele mijlocii;

ținte cuantificate pentru reducerea ’’ supra-legiferării’’, practica a organismelor naționale prin care se depășesc termenii directivelor UE la transpunerea acestora in legislația națională;

Utilizarea deplină a pieței unice:

propunere pentru o bază de impozitare consolidată comună pentru intreprinderi;

măsuri pentru faciliatrea recuperării transfrontaliere a creanțelor;

orientări pentru utilizarea de către IMM-uri a normelor de etichetare a originii;

revizuirea sistemului european de standardizare pentru realizarea unor standarde mai favorabile IMM-urilor și mai usor accesibile;

Sprijinirea IMM-urilor pentru a face fată problmelor globalizării și schimbării climatice:

propunere privind sprijinirea IMM-urilor pe piețe din afara UE;

noua startegie pentru grupuri și rețele competitive la nivel global;

acțiuni specifice privind transferul regional de cunostințe intre experți in mediul inconjurator și energie din cadrul Rețelei intreprinerilor europene.

Uniunea Europeană sprijină in mod activ intreprinderile mici, oferindu-le consiliere gratuită și personalizată printr-o serie de rețele și servicii paneuropene: 25

a) Enterprise Europe Network (EEN) este o initiativă a UE lansată in anul 2008 prin programul CIP ( 2007-2013) și continuată prin programul COSME pentru o perioadă de șapte ani ( 2014-2020).

EEN este un proiect al Uniunii Europene  care are scopul de a ajuta intreprinderile mici și mijlocii să-și dezvolte potențialul de inovare, de business și să le sensibilizeze cu privite la politicile Comisiei Europene. Acest ghiseu ajută intreprinderea să inteleagă legislația europeană care are impact direct asupra activităților lor. Oferă informații in numeroase domenii: 26

– inovare și tehnologie

– activități transfrontaliere

– accesul la finanțare și programe

– cooperare dintre intreprinderi.

Intreprinderile au acces la rețea prin cele 600 de puncte locale de contact in 44 de țări din Europa și din afara acesteia. Personalul este specializat in afaceri, industrie și cercetare, stă la dispoziția intreprinderilor care au nevoie de consiliere.

Enterprise Europe Network continuă să fie în perioada 2015 – 2020  cea mai importantă și reprezentativă rețea europeană de centre care sprijină întreprinderile, organizațiile de afaceri și profesionale, agențiile de dezvoltare, institutele de cercetare, parcurile tehnologice, clusterele și universitățile să beneficieze de avantajele pieței unice europene pentru dezvoltarea propriei afaceri prin inovare și internaționalizare.

In România rețeaua europeană este asigurată de 4 consorții, câte unul pentru fiecare macroregiune. Consortiul ERBSN acoperă macroregiunea 2 a României, mai exact 12 județe : Suceava, Botoșani, Neamt, Bacău, Iași, Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța. 

b) SOLVIT ajută intreprinderile in rezolvarea unor probleme transfrontaliere concrete care decurg din aplicarea incorecta a reglementării UE de către autoritățile naționale. Prin domeniile in care apar astfel de probleme se numară: 27

– accesul produselor de piață

– furnizarea de servicii

– desfășurarea de activități independente

– contracte de achiziții publice

– rambursări de taxe sau TVA

– controale la frontiere

SOLVIT, disponibil in toate limbile oficiale ale UE găsește soluții pragmatice, intr-un interval de zece saptămâni, exercitand presiuni interne sau colaborând cu administrațiile implicate. In acest scop, centrul local SOLVIT coopereaza indeaproape cu centrul din țară in care s-a ivit problema. In rezolvarea unei probleme sunt implicate doua centre SOLVIT:

centru de origine

centrul responsbil.

SOLVIT numara 30 de centre, fiecare dintre ele facând parte din administrațiile naționale ale statelor member, Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei. Rețeaua este administrată de Comisia Europeană. In fiecare stat membru al Uniunii Europene există un centru SOLVIT care furnizează aceste servicii în mod gratuit.

Comunicare dintre institutii și intreprinderi se realizează prin intermediul urmatoarelor organizații:

1. Portalul European pentru IMM-uri

Acest portal realizat de Comisia Europeană este disponibilă in 21 de limbi și cuprinde un număr mare de linkuri catre informații despre programele, politicile, proiectele și serviciile UE despre intreprinderile mici.

2. Grupul de consultare a intreprinderilor europene

Grupul de consultare a intreprinderilor europene le oferă intreprinderilor ocazia de a-și exprima direct punctul de vedere cu privire la legislația și politicile UE care ar putea avea impact asupra activității lor.28

Pentru aceasta, intreprinderile trebuie să completeze, in aproximativ 15-20 de minute, un scurt chestionar disponibil in toate limbile oficiale ale UE. Participarea este voluntară, orice intreprindere având posibilitatea de a se scrie in grupul de consultare.

3. Centrul de resurse de comunicare și informare pentru administrații, intreprinderi și cetățeni (CIRCABC)

Centrul de resurse de comunicare și informare pentru administrații, intreprinderi și cetățeni este o aplicație on-line cu sursa deschisă, elaborată pentru a permite crearea de spații de lucru bazate pe colaborare. Arminizează documentele administrațiilor publice și facilitează accesul intreprinderilor și asociațiilor private la aceste documente.

4. Asociații europene:

1. EUROCHAMBRES (Asociația Camerelor Europene de Comerț și Industrie) este orgnismul care reprezintă camera de comerț și industrie din Europa.

Misiunea sa este de a conferi instituțiilor membre o influență majoră in toate aspectele economice importante, garantând implicarea acestora in proiecte relevante pentru intreprinderi, oferindu-le servicii și dezvoltând o rețea europeană de sprijin pentru intreprinderi.

Reprezinta interesele a peste 19 milioane de intreprinderi participante, in special IMM-urile, care au peste 120 de milioane de angajați. Acoperă 45 de țări, prin intermediul unei rețele reunind 2000 de camere regionale și locale și realizează anual un studiu calitativ privind așteptările mediului de afaceri pentru anul viitor.

Acest sondaj este realizat de către Camerele de Comerț și Industrie și adună părerile a aproximativ 70.000 de IMM-uri. Respondenții sunt rugati să prezică performanța intreprinderilor lor pentru anul viitor, urmarind șase indicatori economici: 29

cifra de afaceri,

vânzarile pe piața internă,

exporturile,

ocuparea forței de muncă,

investițiile,

climatul general de afaceri.

De-a lungul timpului, aceste prognoze s-au dovedit a fi un indicator de incredere pentru performanțele economiilor la nivel regional, national și european și ofera, astfel, o imagine de ansamblu pentru urmatoarele 12 luni.

Conform ultimului studiu publicat, România ocupa locul al treilea in rândul statelor Uniunii Europene in privința climatului de afaceri pentru anul 2012.

Clasamentul intocmit de EUROCHAMBRES plasează Bulgaria pe prima poziție, aceasta fiind percepută ca oferă cel mai bun climat de afaceri din Uniunea Europeană. Ea este urmată de Suedia, România, Belgia, Malta și Marea Britanie. Statele UE cu condițiile cele mai puțin favorabile pentru afaceri sunt, potrivit acestei evaluari, Grecia, Danemarca, Austria, Spania și Portugalia.

2. BUSINESSEUROPE (Confederația intreprinderilor europene)

Confiderația este formată din 40 de federații industriale și patronale din 34 de țări. Impreuna reprezită peste 20 de milioane de intreprinderi de toate dimensiunile.

BUSINESSEUROPE reprezintă intersele intreprinderilor pe langa instituțiile europene și pledează pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil creșterii economice și competitivitatea in Europa.

In calitate de patener social recunoscut, BUSINESSEUROPE se implică in dialogul social european, promovând, printre altele, buna functionare a piețelor muncii.

3. Uniunea Europeană a Artizanatului și a Intrepriderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) este o organizație patronală, recunoscută ca partener social european și reprezintă interesele mesteșugarești, ale comerciantelor și intreprinderilor mici in cadrul instituțiior europene.

UEAPME reunește 85 de organizații membre (organizații naționale ale intreprinderilor mici, camere de meserii și organisme sectoriale europene), reprezentând peste 12 milioane de IMM-uri, in care lucrează peste 55 de milioane de europeni.

UEAPME le oferă membrilor săi sprijin și informații cu privire la politica UE și participă in mod direct la elaborarea legislației comunitare cu implicații pentru intreprideri mici.

1.6 Fonduri nerambursabile pentru IMM-uri in 2015

Accesul la finanțare este o problema majoră, atat pentru un start-up cât și pentru o firma in dezvoltare,cu care se confrunta orice intreprinzator, indiferent de etapa in care se afla afacerea sa.

Incepând cu anul 2014, IMM-urile din România au putut accesa fonduri europene nerambursabile, prin care pot primi de la Comisia Europeana intre 50.000 de euro și 3 milioane de euro fiecare pentru o idee inovatoare cu condiția ca IMM-urile sa vină cu o idee inovatoare, care să aiba impact național sau european.

Proiectul ‘Orizont 2020’ este este cel mai amplu program cadru de cercetare și dezvoltare, având alocat un buget de 80 de miliarde euro, fonduri europene care se distribuie pe o perioada de șapte ani din 2014 – 2020. Din acest megaprogram, IMM-urilor  le-a fost asigurata o finanțare de 8,6 mld. euro, iar între 2014 și 2015, programul are o finanțare de 500 mil. euro. Este pentru prima dată când Uniunea  Europeana reunește intr-un program unic toate fondurile destinate cercetării și inovării.

30 https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/sites/horizon2020/files/H2020_RO_KI0213413RON.pdf

Principalele obiective ale proiectului ‘Orizont 2020 sunt creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Pe lânga investițiile private pe care le va atrage programul, acesta va furniza capitalul de pornire necesar stimularii progreselor și descoperirilor tehnologice, facilitând transpunerea ideilor inovatoare in produse și servicii.

Pentru prima data, Comisia Europeana și-a precizat prioritățile pentru alocarea de fonduri europene pentru următorii 2 de ani, oferind astfel mai multe certitudini cu privire la direcția politicii de cercetare a UE. In 2014-2015, finanțarea a fost orientată cu precadere catre cei trei piloni fundamentali a programului Orizont 2020:

– Excelenta știntiifica: aproximativ 3 miliarde EUR, inclusiv 1,7 miliarde pentru granturi ale Consiliului European al Cercetării pentru cercetatorii de renume ș 800 de milioane pentru bursele Marie-Curie destinate tinerilor cercetători.

– Poziția de lider in sectorul industrial: 1,8 miliarde EUR pentru sprijinirea pozitiei de lider in sectorul industrial a Europei in domenii precum tehnologia informației și a telecomunicațiilor, nanotehnologie, sisteme avansate de fabricație, robotica, biotehnologie ș spațiu.

– Provocările societale: 2,8 miliarde EUR pentru proiecte inovatoare destinate celor șapte provocări societale din cadrul programului Orizont 2020: sănătate, agricultură, sectorul maritim și bioeconomie, energie, transport, politici climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materii prime, societați reflexive, securitate.

Aproximativ 6% din cele aproape 20 de milioane de IMM-uri din UE s-au calificat pentru acest tip de fonduri europene. Acest lucru a insemnat ca in jur de 30.000 de IMM-uri românesti din cele aproximativ 500.000 au putut primi finanțare in cadrul unui astfel de proiect.31

Principala condiție a unei finanțări este aceea ca IMM :

– sa fie „inovatoare“

– dacă o IMM a depus deja anul acesta o aplicație pentru prima etapă, nu mai poate depune o altă idee tot în 2016

– dacă o IMM implementează deja un proiect, nu mai poate depune iar o aplicatie pentru prima etapă. Există posibilitatea de a sări etapele și a depune direct intr-o etapă superioară, dar șansele de a obține banii sunt mai mari daca sunt parcurși toți pașii.

– există confirmarea ca ceea se face este bine pentru ca ideile sunt verificate și validate, spun consultanții.

Comparativ cu programele de cercetare anterioare ale UE, procedura de depunere a proiectelor a fost mult simplificata, astfel incât participantii sa fie informați rapid cu privire la deciziile de finanțare și să demareze proiectele intr-un timp cât mai scurt.

Etapele proiectului de finantare cu fonduri europene nerambursabile:

1. Prima etapa presupune depunerea unui proiect de maximum 10 pagini, unde sa fie prezentate ideile la care s-au gândit reprezentanții IMM-urilor care aplică. Potențialul proiectului va fi analizat de specialiștii Comisiei Europene și dacă ideea va fi considerată inovatoare, IMM-ul va primi 50.000 de euro, bani pe care ii va utiliza pentru dezvoltarea ideii. IMM-ul va trebui ca în șase luni de la primirea finanțării să elaboreze un plan de business, astfel IMM-ul va face parte dintr-un program de consiliere furnizat de experti independenti contractati de Comisia Europeana, totul fără costuri suplimentare29.

2. In a doua etapă a programului ‘Orizont 2020’ și in situația în care sunt acceptate timp de 12-24 de luni iși vor testa ideea, vor să stabili cine ar putea fabrica respectivul produs, prețul acesteia. In acest scop, IMM-ul va primi intre 1 și 3 milioane de euro.

3. In a treia etapa in care IMM-ul nu mai primește finanțare, ci este ajutat să imprumute banii necesari, fiindu-i oferită garanția Băncii Centrale Europene.

Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de afaceri și Turism a pregatit pentru 2015 programe noi prin care IMM-urile vor putea obține ajutoare de minimis. In acest sens, au fost publicate șapte propuneri de programe prin care IMM-urile au putut obține in 2015:30

1. Programul national multianual de microindustrializare 

Scopul acestui program este de a susține investițiile IMM-urilor in sectoarele economice, creșterea volumului de activitate și a competitivității.

Alocatia financiara nerambursabilă va fi de maximum 90% din valoarea cheltuielilor aferente proiectului, până in limita a 120.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Contributia proprie a beneficiarului va fi de minimum 10%.

2. Programul pentru sustinerea internationalizarii IMM-urilor

Prin program se va urmari, pentru cel putin 150 de IMM-uri/an, sprijinirea financiară pentru crearea de branduri și pentru participarea la târguri internaționale, misiuni economice, instruire pentru tehnici de internaționalizare.

Prin program se va acorda o alocatie financiara nerambursabila de cel mult 90% din valoarea totala a cheltuielilor efectuate (exclusiv TVA), insa nu mai mult de 20.000 de lei pentru fiecare beneficiar pentru crearea de brand; sprijin financiar pentru participarea la târguri internaționale, misiuni economice etc. – in valoare de maximum 20.000 de lei (exclusiv TVA) pentru fiecare IMM beneficiar; sprijin financiar pentru instruire in tehnici de internationalizare in valoare de cel mult 40.000 de lei (exclusiv TVA) pentru fiecare IMM beneficiar. 

3. Programul de stimulare a cercetării-dezvoltării și inovării in rândul IMM-urilor

Obiectiv: Cresterea volumului de activitate si a competitivitatii IMM-urilor din toate sectoarele economice, crearea si mentinerea locurilor de munca, formare profesionala in meserii specifice tuturor sectoarelor economice.

.

Finantare: Prin program se va acorda o alocatie financiara nerambursabila de cel mult 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), insa nu mai mult de 25.000 de lei pentru fiecare beneficiar, pentru participarea la cursurile de instruire si de specialitate in domeniul drepturilor de proprietate – maximum cinci persoane instruite pentru fiecare beneficiar; sprijin financiar pentru consultanta pentru prediagnoza in firma si cercetare/documentare asupra solutiilor brevetabile in valoare de maximum 5.000 de lei (exclusiv TVA) pentru fiecare IMM beneficiar; sprijin financiar pentru taxele de inregistrare la OSIM a drepturilor de proprietate intelectuala in valoare de maximum 20.000 de lei (exclusiv TVA) pentru fiecare IMM beneficiar. 

4. Programul pentru stimularea inființării și dezvoltării microintreprinderilor din sfera economiei sociale

Obiectivul programului este de a stimulara și de a sprijini dezvoltarea structurilor economice private inființate de persoanele defavorizate sau care fac parte din categorii vulnerabile, prin facilitarea accesului acestora la finanțare, creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțarecu scopul de a imbunătăți conditiilor de viață si de a oferi noi oportunități pentru persoanele dezavantajate.

Prin program se va finanta implementarea celor mai bune Planuri de Afaceri și valoarea alocației financiare nerambursabile va fi de maximum 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile efectuate și nu va putea depasi suma de 50.000 de lei/beneficiar.

5. Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor in mediul rural

 Prin program se va finanța implementarea celor mai bune Planuri de Afaceri depuse de viitorii antreprenori care inființeaza firme in mediul rural. Valoarea alocației financiare nerambursabile va fi de maximum 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile efectuate și nu va putea depăși 50.000 de lei/beneficiar.

Programul urmărește imbunătățirea performanțelor economice ale intreprinderilor nou-create și a celor existente in mediul rural, reducerea discrepantelor economice dintre mediul urban și cel rural și creșterea numărului de noi locuri de munca in cadrul structurilor economice private din mediul rural.

6. Programul național multianual pentru stimularea creării, dezvoltării și promovării brăndurilor sectoriale, sub-sectoriale și de produs

Obiectivul acestui program este de creare, dezvoltare și promovarea brăndurilor sectoriale, sub-sectoriale și de produs prin valorificarea produselor românesti pe piețele naționale și internaționale. Pentru beneficiarii selectați, participarea la târguri va fi gratuită.

7. Programul pentru sprijinirea transferului afacerilor

Obiectivul programului este de a asigura continuitatea ideilor și practicilor comerciale pentru menținerea locurilor de muncă ți stimularea activităților economice. Prin program se vor sustine integral cheltuielile cu privire la taxele și tarifele necesare realizarii transferului afacerilor.

1.7 Planul de Acțiune "Antreprenoriat 2020 – relansarea spiritului de întreprindere în Europa

În anul 2013 Comisia Europeana a adoptat Comunicarea COM 759 final, cu titlul „Planul de Acțiune pentru Antreprenoriat 2020 – Relansarea spiritului antreprenorial in Europa”.
Pentru a relansa cresterea și ocuparea forței de munca la nivel European, Europa are nevoie de mai mulți antreprenori.

Antreprenoriatul este un vector esențial al creșterii economice și al crearii de locuri de munca, aceasta creaza noi întreprinderi și locuri de munca, deschide noi piețe și stimuleaza noi aptituini și capacitați.

Nivelul antreprenoriatului și natura variaza puternic între statele membre, iar motivele lipsei de entuziasm pentru o cariera de antreprenor sunt prin urmare diferite. Unele state membre cu niveluri mai înalte ale antrprenoriatului înregistreaza mai puține succese decât altele în mterie de sprijin acordat pentru creșterea întreprinderilor noi si mici. In general, persoanele care intenționeaza sa devina antreprenori se confrunta cu un mediu deficil: învatamântul nu ofera bazele necesare pentru o cariera de antrprenor, accesul la credite și la piața este dificil, transferal in întreprinderilor este complicat, exista temeri legate de sancțiuni în cazul esecului, la care se adauga sarcina procedurilor administrative.

Planul de actiune Antreprenoriat 2020 se bazeaza pe 3 piloni iv:32

Pilonul I – Dezvoltarea educatiei intreprenoriale si a formarii profesionale pentru sprijinirea cresterii economice si a crearii de noi societati comerciale

Comisia Europeana pune accent pe educatia intreprenoriala deoarece aceasta este considerata investitia cu cea mai mare rata de revenire pe care o poate face Europa. Educatia ar trebui sa fie imbunatatita prin prezentarea de experiente practice si modele din randul intreprinzatorilor. Parteneriatele cu companiile pot asigura ca programele de educatie si formare sunt relevante pentru activitatile de zi de zi, iar institutiile de invatamant ar trebui sa fie incurajate sa cultive in abordarea lor mai mult spiritul intreprenorial si inovatia. 
Statele membre trebuie sa includa competenta “spirit antreprenorial” in programele din invatamantul primar, secundar, profesional, superior, sa ofere tinerilor sa aiba cel putin o experienta intreprenoriala practica inainte de a termina invatamantul obligatoriu.

31 În legătură cu potențialul antreprenoriatului de a crea locuri de muncă, a se vedea comunicarea Comisiei „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”, 18.4.2012, COM(2012) 173 final.

32 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0795:FIN:ro:PDF

Pilonul II – Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru intreprinzatori.

Deoarece noile afaceri necesita o atentie deosebita, Comisia Europeana propune sa elimine obstacolelor din 6 domenii cheie, respectiv: 

1. Accesul la finantare

Prin intermediul initiativelor JASMINE, ESF si ERDF, COM se angajeaza sa finanteze programele prin care sa se dezvolta o piata pentru micro-creditare in Europa si sa puna la dispozitia statelor membre resurse pentru micro-credite .

2. Acordarea de sprijin pentru intreprinzatori in etapele de dezvoltare ale afacerii
Conform statisticilor, 50% din intreprinderi falimenteaza in primii 5 ani de la infiintare. Pentru a reduce accest numar CE considera ca este nevoie de un ecosistem adaptat mediului de afaceri, care sa permita dezvoltarea intreprinderilor, astfel propune sa reduca impozitele, sa dezvolte schimbul de experienta si cunostinte intre intrepinzatori prin intermediul schemei ERASMUS pentru tineri antreprenori, sa intarireasca parteneriatul retelei European Enterprise Network cu alte organizatii pentru IMM-uri si Puncte Unice de Contact si deschiderea potentialului Pietei Unice Digitale pentru IMM-uripentru afacerile transfrontaliere.

3. Promovarea de noi oportunitati de afaceri in era digitala

CE considera ca o mai buna utilizare a tehnologiei informatiilor si comunicarii ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea IMM-urilor. Intentia COM este de a crea un Mecanism de Monitorizare Online a Pietei si un Tablou de bord pentru modele inovative de afaceri. Va lansa campanii de informare europene privind beneficiile preluarii ICT si a evolutiilor digitale si va stimula schimbul de informatii, scop in care va crea European Mentors Network.

4. Transferul afacerii

In fiecare an aproximativ 450.000 firme cu 2 milioane de angajati sunt transferate in Europa. Circa 150.000 companii cu 600.000 locuri de munca pot fi pierdute anual. CE doreste ca statele membre sa imbunatateasca serviciile de informatii si de consultare si sa elaboreze un set de linii orientative pentru transferul afacerii.

Statele membre ar trebui sa imbunatateasca prevederile legale, administrative si fiscale pentru a facilita transferul si preluarea unei afaceri, sa utilizeze fondurile europene existente pentru sustinerea acestor operatiuni si sa imbunatateasca sistemul de informare publica si de servicii pentru transferul afacerii

5. Procedurile privind falimentul si oferirea unei a doua sanse pentru intreprinzatorii de buna credinta
96% din faliment si esecuri se datoreaza unei probleme de plata intarziata sau alt tip de problema obiectiva. Astfel statele membre ar trebui sa reduca durata de reabilitare dupa falimentul de buna credinta la maxim trei ani in 2013, sa ofere servicii suport pentru prevenirea falimentului si sa lanseze programe de mentorat, instruire si comunicare pentru cei care incep a doua oara „second starters”.

6. Reducerea poverilor administrative

Se doreste eliminarea poverilor administrative, prin crearea unui punct de contact unic pentru obtinerea de informatii complete pentru IMM-uri, pentru informatii administrative, licente, sprijin financiar si public si semnaleaza rolul portalului Your Europe, care cuprinde informatii despre instrumentele financiare.

Pilonul III – Dinamizarea culturii intreprenoriale prin utilizarea modelelor si a anumitor grupuri tinta

Statele membre trebuie sa elaboreze si sa puna in aplicare strategii nationale pentru femeile care doresc sa creasca numarul femeilor intreprinzator, sa extinda retelele existente de Ambasadori ai Antreprenoriatului Feminin si mentori pentru femeile antreprenor

CE va contribui la dezvoltarea schimbului de bune practici pentru ca tinerii intreprinzatori sa fie consiliati de intreprinzatori cu experienta in domeniul afacerilor si cu competente ICT si astfel, statele member trebuie sa amplifice procesul de transfer de know-how de la intreprinzatorii seniori interesati la cei tineri si sa creeze echipe cu competente mai largi si sa se asigure ca participarea intreprinzatorilor seniori si a directorilor in retragere in proiecte este compatibila cu perspectivele lor de pensie.

Pentru intreprinzatorii imigranti din terte tari, statele membre trebuie sa inlature obstacolele juridice privind infiintarea de intreprinderi de catre migranti si sa facilieze accesul la informatii si la retele pentru la intreprinzaatorii migranti.

Pentru someri si in special tineri someri, CE a lansat in 2014 o schema de micro-finantare pentru grupuri vulnerabile, inclusiv pentru persoane care si-au pierdut locul de munca. Statele membre trebuie sa conecteze Serviciile Publice pentru Ocupare, cu servicii pentru afaceri si furnizori de micro-credite pentru a ajuta somerii sa se orienteze catre o activitate de antreprenor, sa lanseze programe active pe piata fortei de munca care ofera sprijin financiar pentru toti someri si sa realizeze sisteme de educatie intreprenoriala pentru someri astfel incat sa le permita sa intre in viata de afaceri ca intreprinzatori.