Rolul Frantei In Sistemul Mondial Actual

Rolul Franței în sistemul mondial actual

I.Caracteristici ale cadrului natural

Alpii francezi sunt separați pe două grupuri principale, astfel denumim Alpii de sud si Alpii de nord. Munții Pirinei reprezintă unul dintre cele mai importante regiuni muntoase ale țării, acesta având înălțimi aproximative de 3.000m și se întind pe o lungime aproximativă de 400 km. Lanțul muntos este puternic abrubt și adâncit în mai multe locuri, însă aceste adâncituri fac legătura între Franța și Spania.Dintre granița țării și cel al Elvetiei regăsim Munții și Podișul Jura. Cel mai înalt vârf din această zonă dispune de o înaltime de 1723 m, acesta fiind varful Cret de la Neige.În partea nordica regăsim campia Flandrei, care este un depozit crețos, nisipos și argilos.Treapta podișurilor cuprinde Masivul Central,care dispune de înălțimi aproximative de 1.886m, prin vulcanul Puy de Sanch, urmat de Plomb du Cantal cu o inaltime de 1858 m si de Puy de Dome cu o inaltime de 1.485m.Zona este înconjurata de teritorii care dispun de altitudini mai mici de 1000 m.În partea de sud – vest a țării regăsim Bazinul Aquitanian. De-a lungul golfului Biscaya se situează câmpii nisipose,în partea de est, iar în est și nord podișuri calcaroase.

În Franța există mai multe zone climatice, care variază dinspre nord înspre sud. Astfel, în nord-vest predomină clima temperat-maritimă,cu ierni blânde și veri răcoroase, precipitațiile fiind repartizate uniform de-a lungul lunilor anului. În centrul țării, clima este temperată de tranziție, cu ierni mai reci și veri mai calde.Litoralul sudic al țării are climă subtropical-mediteraneană,în timp ce în sud-vestul țării,datorită munților Pirinei clima poate fi, la înălțimi de peste 1.500 de metri, temperat alpină.

Rețeaua hidrografică a Franței este,în principal,drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron,la care se mai pot adăuga și Meuse și Rinul,mai puțin importante pentru Franța,dar fluvii majore la nivel european.Bazinele hidrografice ale primelor patru acoperă peste 62% din teritoriul metropolitan.Franța dispune de 11 milioane de km² de ape marine teritoriale, în trei oceane, 97% din această suprafață fiind asociată teritoriilor de peste mări.

Datorită întinderii sale considerabile, în Franța se întâlnește o vegetație variată. Situate mai ales în munții Alpi, Jura și Vosgi, pădurile de foioase (fag, stejar) și de conifere, ocupă peste un sfert din teritoriul Franței. În landele nisipoase din S-V se dezvoltă păduri de pin, iar în insula Corsica este dominant maquisul mediteranean.Fauna este relativ bogată:păsări(flamingo,egrete,fluierari-în Camargue),urși(în Pirinei), vulturi, marmote, ibex.În afara faunei autohtone mai întâlnim capra neagră,cerbul sika (japonez), muflonul corsican.Acestea trăiesc în pădurile Franței, dar și în parcuri și rezervații naturale cum ar fi : Parcul La Vanoise, Parcul Pyrenees Orientales și Port Cros. În Franța există 21 de rezervații naționale de vânătoare ( Chambord, Burrus, Les Bauget), 9 rezervații cinegetice de interes național și 25 de rezervații speciale sau particulare, între care Camargue și 32 de rezervații forestiere de stat.

Solurile Franței sunt foarte fertile.Ea este o mare putere agricolă (locul I în Europa la cereale: grâu, orz, porumb, sfeclă de zahăr și cartofi). Ocupă locul II pe glob la struguri și vinuri (se cultivă în S, Champagne Bourgogne, reg. Bordeaux). Creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) ocupă o pondere peste 50% din valoarea produselor agricole. Pescuitul dezvoltat în zona litorală a Atlanticului și a Mării Mânecii.

În nord-estul țării se extrage și azi cărbune și minereu de fier.Există rezerve de bauxită, uraniu și sare.Lângă Les Baux se extragea cândva bauxită, minereu care a luat numele localității respective.Lânga Munții Pirinei sunt zăcăminte mai mici de țiței și gaze naturale.Majoritatea energiei electrice este produsă în centrale atomo-electrice.Proporția energiei nucleare(70%)din totalul energiei electrice produse este cea mai mare din lume.

II.Popolația și asezările umane

Forma de guvernământ este republica.Singura țară europeană care are ieșire la Marea Nordului și la Mediterană, Franța, a fost subiectul unei varietăți deosebite de influențe culturale. Deși faimoasă pentru înrădăcinarea populației sale rurale, Franța a fost, de asemeni și un creuzeț cultural european, chiar înainte de sosirea galilor celți, cu secole înainte de Hristos, fenomenul propagandu-se pâna târziu,în secolul al XX-lea,o dată cu emigrările dinspre Marea Mediterană.Cucerirea romană,prin Iulius Cezar a avut un impact de durată, dar, începand cu secolele IV si V e.n.,valurile de triburi barbare au distrus mare parte din moștenirea romană.Francii germanici au asigurat conducereă politică în secolele care au urmat,până la sfârșitul secolul al X-lea, iar când linia lor a disparut,în Franța începe un proces de fragmentare socială și politică.

Suprafața Franței metropolitane este de 552.000 km², cu o densitate de aproximativ un locuitor pe hectar. Luând în calcul și totalitatea teritoriilor de peste mări, Franța are o suprafață totală de 675.000 km².Franța este a 42-a țară din lume ca mărime a suprafeței terestre și a treia cea mai mare țară din Europa, după Rusia și Ucraina, deși, dacă se iau în calcul teritoriile de peste mări, este mai întinsă ca Ucraina, fiind, totodată, și cea mai întinsă țară a Uniunii Europene.Teritoriul metropolitan continental are o lungime de circa 1.000 km de la nord la sud și de la est la vest.Lungimea totală a țărmurilor, incluzând aici și teritoriile de peste mări, este de 8.245 km.

Franța a înregistrat o creștere rapidă a populației. Modificările ce intervin la nivelul populației franceze o fac astăzi una dintre cele mai dinamice din Europa, combinând o rată a natalității mai mare decât media europeană. Populația în Franța a crescut cu 0,54% în 2009. Se preconizează că până în anul 2050 Franța va depăși un număr de 70.000.000 locuitori. În plus, piramida vârstelor este într-o evoluție continuă încă de la începutul secolului al XXI-lea. Ponderea populației în vârstă se mărește, pe fondul creșterii speranței de viață (Franța se bucură de una dintre cele mai lungi speranțe de viață din lume).

Structura de vârstă în Franța prezintă anumite particularități corespondente. În prima parte a secolului XXI, media speranței de viață era de 77 de ani pentru bărbați și de 84 de ani pentru femei, o cifră printre cele mai ridicate din Europa. O caracteristică generală evidentă a națiunilor industriale este că procentul de oameni în vârstă crește constant, în vreme ce procentul celor sub 20 de ani este în declin. Din această cauza, Franța, ca multe alte țări europene, are probleme din ce în ce mai mari cu asigurările sociale și cu planurile de pensii pentru vârstnici.

Franța este o țară în mare parte rurală: 56% din tara este ocupată de gospodarii, 25% este acoperită de păduri.

III.Economia statului

În cadrul sectorului primar, salariile sunt mai mari, stabilitatea locurilor de muncă este mai ridicată și există perspective importante de carieră. Acest sector este alcatuit, mai ales, din firme mari, care au constituite piețe interne ale muncii: promovarea indivizilor, cariera acestora și nivelul salariilor sunt determinate în mare parte de evoluția lor în cadrul acestei piețe interne.

Sectorul secundar grupează locurile de muncă “periferice sau de ajustare” unde salariile au un nivel scazut, mobilitatea sau fluctuația personalului este mare, salariații nu beneficiază, în general, de perspective de carieră în cadrul întreprinderii, firmele – mai mici – neavând organizată o piață internă

Sectorul terțiar se caracterizează prin existența unei forțe de muncă tinere și foarte mobile în funcție de noi oportunități care se pot ivi.În ceea ce privește activitățile tradiționale din sectorul terțiar și anume serviciile financiare și imobiliare, sănătate, activități sociale, nivelul moblității este mai redus și se sprijină mai degraba pe existența unei mobilități interne și externe : loc de muncă – loc de muncă.

PIB-ul per locuitor în Franța este semnificativ mai mic decât cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al țărilor dezvoltate din UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite.Motivul este faptul că procentajul populației franceze în activitate este mai mic decât cel din alte țări, astfel încât PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, în ciuda productivității ridicate. Dintre țările OECD Franța are unul dintre cele mai mici procente de populație lucrătoare cu vârtsta între 15 și 64 de ani, de doar 68.8% în 2004, față de 80% în Japonia, 78,9% în Regatul Unit, 77,2% în SUA și 71% în Germania. Acest fenomen se datorează șomajului relativ important: 9% din populația activă, posibilitatea facilă de a prelungii studiile și ajutoarele din partea guvernului, din ce în ce mai rare în ultima vreme, pentru ca angajații din anumite domenii să poată ieși la pensie mai repede.

Mulți economiști consideră că principala problemă a economiei franceze nu este productivitatea,ci lipsa reformelor economice care să permită unui procentaj mai important din populația activă să lucreze. Punctele de vedere de dreapta susțin că orele de muncă scurte și greutatea de reformare a pieței muncii sunt punctele slabe, iar punctele de vedere de stânga menționează lipsa politicilor guvernamentale de creare a justiției sociale.Încercări recente ale guvernului de a modifica piața de muncă pentru tineri pentru a combate șomajul s-au lovit în anul 2006 de o rezistență importantă manifestată prin proteste ample.

Cu peste 75 milioane de turiști străini în anul 2003,Franța este clasată ca prima destinație turistică din lume.La aceasta se adaugă procentul important de francezi ce își petrec vacanțele în diferite regiuni ale țării.Atractivitatea turistică se explică prin marea varietate de puncte de interes și prin numărul lor foarte mare la care se adaugă diversitatea peisajelor,bogăția patrimoniului și climatul temperat precum și facilităților de acces și a infrastructurii turistice și de transport foarte bine dezvoltate. Parisul și împrejurimile sunt destinația cea mai importante urmate de Castelele de pe Valea Loarei,Mont Saint-Michel, Coasta de Azur și stațiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinații.În anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB și a angajat aproximativ 700.000 persoane în activități direct legate de acesta.

Bibliografie

www.steconomice.uoradea.ro

ro.scribd.com/

www.referate.ro

Bibliografie

www.steconomice.uoradea.ro

ro.scribd.com/

www.referate.ro