Rolul Formativ AL Programului „scoala Altfel Sa Stii Mai Multe,sa Fii Mai Bun!”la Scolarii DIN Mediul Rural

ROLUL FORMATIV AL PROGRAMULUI „SCOALA ALTFEL:SĂ ȘTII MAI MULTE,SĂ FII MAI BUN!”LA ȘCOLARII DIN MEDIUL RURAL

CUPRINS

INTRODUCERE

A pregăti un copil pentru viață,nu este deloc ușor.

Educația este primordială pentru formarea copilului,pentru formarea viitorului adult.

Cu siguranță toți ne dorim ca urmașii noștri să crească frumos,să devină cineva anume în viață,să respecte,să fie respectat.

Educația reprezintă procesul de transmitere a unor cunoștințe,valori,capacități transimise de la o generație la alta.

Educația poate fi:formală,nonformală și informală.

Educația formală se referă la totalitatea influențelor intenționate și sistematice,elaborate în cadrul unor instituții specializate:școala,universitatea,în vederea personalității umane.

Educația formală permite o asimilare sistematizată a cunoștințelor și facilitează dezvoltarea unor capacități ,aptitudini și atitudini necesare pentru inserția individului în societate.

Educația nonformală cuprinde totalitatea influențelor educative ce se derulează în afara clasei denumite și activități extrașcolare ,însă,și aceste activități se derulează în mod organizat prin intermediul cercurilor,concursurilor,excursiilor,vizitelor la muzee sau în alte locuri.

Activitățile sunt dimenionate și coordonate tot de specialiști:profesori,tehnicieni,cercetători.

Termenul nonformal desemnează o realitate educațională mai puțin formalizată sau neformalizată,dar totdeauna cu efecte formative asupra individului.

Educația informală se referă la tot ceea ce ne înconjoară în afara mediul formal sau nonformal.

Educația informală este procesul ce se extinde pe tot parcursul vietii.Include totalitatea informațiilor neintenționate,difuze,eterogene cu care este confruntat individul în practica de toate zilele și care nu sunt selectate ,organizate și prelucrate din punct de vedere pedagogic.

„ Ce mai face astăzi , școala dintr-un om ? Ce am vrea să învățăm la școală ? Ce anume ne ajută să învățăm?”

Prin cercetarea de față mi-am propus să răspund la aceste întrebări și , mai mult de atât , să ofer o imagine mai amplă asupra situației din mediul rural românesc . Este un spațiu unde găsim în continuare diferențe față de urban , unde este nevoie să se investească mai mult.

În lucrarea de față prezint datele obținute în urma celei mai recente cercetări realizate atât în mediul rural cât și în mediul urban ,despre ce tipuri de activități extracurriculare se desfășoară în cadrul programului .”Școala altfel:să știi mai multe , să fii mai bun!”, care este percepția copiilor, a părinților , a profesorilor , a altor membri ai comunității despre rolul , importanța , utilitatea acestor tipuri de activități , caracterul lor educativ , care este percepția cu privire la ce sunt competențele cheie .

Lucrarea mai conține și principalele concluzii care au reieșit în urma dezbaterii organizatee organizate pe marginea datelor obținute în urma cercetării de către mine.

Lucrarea este împărțită pe trei capitole mari.

Capitolul I ,se intitulează „Activitățile nonformale din cadrul programului „Școala altfel,să știi mai multe,să fii mai bun” care este împărțit la rândul lui în trei subcapitole.

Subcapitolele cuprind:Activitățile nonformale în societatea contemporană,istoria programului”Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”,efectele formative ale programului.

Capitolul II cuprinde rolul mediului asupra dezvoltării psiho-sociale a școlarului.

Cuprinde la rândul său trei subcapitole:mediul-ca factor al dezvoltării personalitătii elevilor,școala,efectele formative ale mediului.

Capitolul III cuprinde studiul de cercetare.Am cercetat percepțiile elevilor asupra programului „Școala altfel,să știi mai multe,să fii mai bun!” dim mediul rural și mediul urban precum și efectele formative asupra elevilor din mediul rural și mediul urban.

Finalul lucrării este reprezentat de concluzii , și bibliografie.

CAPITOLUL I

Activitățile nonformale din cadrul programului

„Școala altfel,să știi mai multe,să fii mai bun!”

1.1Activitățile nonformale în societatea contemporană.

Termenul de educație nonformală își are originea în latinescul „nonformalis”,preluat cu sensul”în afara unor forme special/oficial organizate pentru un anume gen de activitate”.Nonformal nu e sinonim cu needucativ,ci deseamnează o realitate educațională mai puțin formalizată sau neformalizată ,dar întotdeauna cu efecte formativ-educative.

Din punct de vedere conceptual,educația nonformală cuprinde ansamblul activităților și al acțiunilor care se desfășoară într-un cadru institualizat ,în mod organizat ,dar în afara sistemului școlar ,constituindu-se ca „o punte de cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal.(George Vaideanu,1988,p 232).

Altfel spus,educația nonformală,reprezintă ansamblul influențelor educative structurate și organizate într-un cadru instituționalizat dar desfășurate în afara sistemului de învățământ.

Conceptul de educație nonformală a apărut pentru prima dată în anul 1960 și venea ca o completare pentru educația formală,adică aceea predată în institutele de învățământ.

Principalele aspecte care atrag la educația nonformală sunt caracterul voluntar al acestea oe de-o parte ,dar și faptul că se bazează mai mult pe practică decât pe teorie. Deși se desfășoară totul într-un mod organizat ,persoana în cauză alege de bunavoie să se implice ,fără să aștepte în schimb recompense financiare sau recompense specifice educației formale:notele.

Educația nonformală se referă la toate activitățile organizate în afara sistemului formal .

„Școala altfel” este un program implementat de Ministerul Educației , Cercetării , Tineretului și Sportului , înființat pentru prima dată ăn anul școlar 2011-2012. Acest program se desfășoară în decursul unei săptămâni ,în semestru II , a fiecărui an școlar.

Scopul acestu program este implicarea tuturor copiilor , preșcolari și școlari , dar și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/școlari , să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate,în contexte nonformale.

Conform alexei la ordinul ministrului Educației,Cercetării,Tineretului și Sportului nr 4292/2011 , în programul „Școala altfel” , elaborat și organizat de fiecare unitate de învățământ , vor fi incluși toți copiii preșcolari/școlari și toate cadrele didactice care nu participă la faza națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.

Pentru elaborarea acestui program , în primul semestru, se vor solicita propuneri copiilor cu anumite teme. După colectarea propunerilor , se vor desfășura dezbateri dezbateri în colectivele de elevi , în consiliul elevilor , în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților în vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor și a cadrelor didactice.

Modalitatea de selecție a a ctivităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ și presupune implicarea , în egală măsură , a elevilor , a cadrelor didactice , a părinților , astfel încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaționale specifice comunității școlare , fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.

Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată , modalitățile de organizare și responsabiltățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ.

Consilierul educativ din unitatea de învățământ , centralizează propunerile agreate , în vederea includerii acestora , în Calendarul Activităților Educative ale unității de învățământ ca domeniu distinct : programul „Școala altfel”.

Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului”Școala altfel”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităților organizate , atât în unitatea de învățământ cât și în comunitate.

Proiectele se pot organiza și in unitățile de învățământ în parteneriat cu alte unități de învățământ , cu organizații nonguvernamentale , cu palatele și cluburile copiilor , cluburile sportive școlare , cu direcțiile de tineret și sport , taberele școlare , cu instituții culturale și științifice , institute de cercetări , facultăți, cu poliția , jandarmeria , inspectoratele pentru situațiile de urgență , direcțiile de sănătate publică , agențiile pentru protecția mediului , etc.

Atât elevii , cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe , din lista celor propuse. De asemenea , se va avea în vedere posibiltatea implicării părinților care doresc acest lucru , precum și a altor parteneri.

Fiecare activitate la care participă preșcolarii și școlarii trebuie să fie coordonată de un număr corespunzător de cadrele didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate , conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea supravegherii copiilor preșcolari/școlari și a securității acestora.

Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Școala altfel” pot include , fără însă a se limita la : activități culturale , activități tehnico – științifice , activități sportive , activități de educație pentru cetățenie democratică , pentru promovarea valorilor umunitare ( inclusiv voluntariat , caritate , implicare activă în societate , responsabilitate socială , relații și comunicare etc.) , activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos ( inclusiv referitoare la dependență de calculator , siguranță pe internet , etc) , activități de educație rutieră , PSI , educație pentru reacții corecte în situații de urgență ,etc.

Aceste activități se vor organiza sub diferite forme , ca de exemplu : ateliere de teatru , dans , muzică , arte plastice , aducație media și cinematografică ; competiții organizate la nivelul școlii , al grupurilor de școli , al localității sau al județului ; mese rotunde , dezbateri ; activități de voluntariat sau de interes comunitar ; campanii antitutun / antialcool / antipoluare / de prevenire a traficului de persoane ; proiecte comunitare , de responsabilitate socială ; schimburi de experiență ; vizite de studii ; tabere /școli de creație sau de cercetare ; parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ , pe plan intern și internațional , pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.

Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate , acoperind cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii sau al grădiniței , atât pentru școlari/ preșcolari , cât și pentru cadrele didactice .

După aprobarea de către consiliul de administrație , programul adoptat devine obligatoriu , atât pentru preșcolari/ școlari , cât și pentru cadrele didactice .

Școlarii și preșcolarii au obligația de a participa la activitățile organizate pentru care s-au înscris , absențele fiind înregistrate , dacă este cazul , în catalog , la rubrica Purtare.

Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezența a cadrelor didactice și vor fi monitorizate de conducerea unității de învățământ. Directorul unității de învățământ , consilierul educativ , șeful comisiei pentru evaluarea și asigurarea , vor monitoriza și evalua activitățile din programul „ Școala altfel”.

După încheierea vacanței de primăvară , în fiecare unitate de învățământ , primul consiliu profesoral va analiza calitatea activităților organizate , rezultatele educaționale ale acestora , precum și modalitățile de amelioraremeliorare a planificării și organizării programului „Școala altfel”.

La activitatea de analiză în cadrul consiliului profesoral , vor participa și reprezentanți ai elevilor și părinților care vor prezenta puncte de vedere asupra activităților derulate în program.

Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a calității activităților planificate.

La sfârșitul anului școlar , inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților desfășurate în cadrul programului „Școala altfel”, evidențiind nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea și desfășurarea acestuia.

1.2.Istoricul programului”Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”

ȘCOALA ALTFEL”-2011-2012

Programul „Școala altfel” a debutat pentru prima data din anul școlar 2011-2012 , la nivelul fiecărei unități de învățământ , în săptămâna 2-6 aprilie 2012 , a unui orar special format doar din activității cu caracter non-formal.Simultan se organizează fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

Programul își propune implicarea, deopotrivă , a elevilor și a dascălilor , în activități nonformale , interesante, care să le valorizeze talentele , preocuprile extra-școlare și competențele în domenii cât mai diverse și interesante.

Clopoțelul „Școlii altfel” a sunat pentru prima dată , în data de 2 aprilie 2012. A sunat pentru un altfel de orar , pentru activități care exced curriculumul național și care au adus plus-valoare întregii comunități școlare : competențe , coeziune , spirit de echipă și nu în ultimul rând , un zâmbet elevilor și dascălilor implicați.

Evenimentele organizate cu ocazia săptămânii”Școlii altfel!” s-au dovedit a fi un adevărat succes.

„ȘCOALA ALTFEL”-2012-2013

Ministrul educației a publicat pe www.edu.ro ordinul privind structura anului școlar , modificând astfel structura anunțată în luna aprilie. O noutate a reprezentat renunțarea la săptămâna „Școala altfel”și înlocuirea ei cu programul „ Să știi mai multe , să fii mai bun!”care s-a desfășurat în perioada 1-5 aprilie 2013.

Săptămâna 1-5 aprilie 2013 a fost dedicată activităților educative extracurriculare și extracușcolare la fel ca ți în anul precedent .

Structura programului s-a desfășurat la fel ca în anul școlar 2011-2012,singura diferența fiind doar schimbarea denumirii din „Școala altfel” în „Să știi mai multe,să fii mai bun!”

În perioada 2-7 aprilie 2013 , Ministerul Educației ,Cercetării,Tineretului și Sportului a organizat etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după caz , ale concursurilor școlare.

În programul „Să știi mail multe,să fii mai bun!”, elaborat și oraganizat de fiecare unitate de învățământ , au fost incluși toți copiii preșcolari/școlari și toate cadrele didactice care nu au participat la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.

La fel ca în anul 2012 și în anul 2013,programul s-a dovedit a fi un adevărat succes.

Săptămâna „Să stii mai multe , să fii mai bun!” a fost o combinație de școală și de timp petrecut într-un mod plăcut de către școlari și preșcolari , elevii având astfel un bun prilej de a-și cunoaște mai bine dascălii și de a consolida relația cu aceștia. Fără presiunea unui clopoțel , a tablei , a lecției și mai ales a catalogului , elevii s-au bucurat de această săptămână.

Scopul acestui program a fost implicarea tuturor copiilor preșcolari/școlari și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/școlarilor , să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate , în contexte nonformale.

„ȘCOALA ALTFEL 2013-2014”

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.185/2013, privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale nr 1/2011, cu modificările și completările ulterioare , Ministrul Educației Naționale emite prezentul ordin:

Art.4 (1) Săptămâna 7-11 aprilie 2014 din semestrul al doilea este sătămâna dedicată activităților rxtracurriculare și extrașcolare , în cadrul programului numit:” Școala altfel:Să știi mai multe , să fii mai bun!”, având un orar specific.

(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin.(1).

„ȘCOALA ALTFEL 2014-2015”

Săptămâna 6-10 aprilie 2015 va fi dedicată activităților educativă extracurriculare și extrașcolare , în cadrul programului numit: „Școala altfel : Să știi mai multe , să fii mai bun!”.

Structura programului va fa aceeași ca și în anii precedenți .(www.didactic.ro)

1.3.Efectele formative ale programului „Școala altfel,să știi mai multe,să fii mai bun!” asupra copiilor din învățământul primar

În orice domeniu de activitate este necesară cunoașterea proprietăților materialului de prelucrat , pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite și tehnologia adecvată. Această cerință se impune cu atât mai mult în domeniul educației , unde se modelează „ materialul” uman , care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute , unele fiind chiar imprevizibile.

Necesitățile curente ale activității instructiv-educative impun cerința de a cunoaște cât mai bine personalitatea ființei umane pe care o prelucrăm , pentru a găsi mijloacele și strategiile cele mai eficiente. Studierea și cunoașterea personalității , celor care intră sub incidența educației se impune și pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotați și supradotați și pentru dirijarea educării și instruirii lor.

Educația depășește limitele exigențelor și valorilor naționale și tinde spre universalitate , spre patrimoniul valoric comun al umanității. Un curriculum initar nu mai poate răspunde singur diversității umane , iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Astfel , fără a nega importanța educației de tip curricular , devine tot mai evident faptul că activitățile desfășurata în programul :”Școala altfel: să știi mai multe , să fii mai bun!” , adică acele activități realizate dincolo de procesul de învățământ , își au rolul bine stabilit în formarea personalității copiilor. În grădiniță și în școala primară , eficiența educației de pinde de gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității copiilor. În acest cadru , învățământrul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual , fizic și socioafectiv , pentru o cât mai ușoară integrare socială.

Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ , activitățile programului : „Școala altfel: să știi mai multe ,să fii mai bun!”trebuie să respecte reperele oricărei activități didactice:

Comunicarea – în cadrul căreia se asigură climatul educațional, individualizarea comunicării și modalitățile comunicării;

Etica relațiilor profesor-școlar/preșcolar bazate pe valori , conduită , consierarea copilului ca partener educațional ;

Strategii de management :

proiectarea activității – stabilirea realistă a obiectivelor , actualizarea conșinutului de învățare în funcție de cunoștințelecopiilor , adaptarea conținutului la particularitățile cognitive , selectarea tehnicilor de lucru , diversitatea și atractivitatea activităților , utilizarea adecvatăa tehnicilor auxiliare ;

implementarea- parcurgerea etapelor de învățare-proiectare , adaptare la contexte , gestionarea corectă a metodelor și tehnicilor de lucru , gestionarea eficientă a timpului ,claritatea explicațiilor și cerințelor , transformarea copiilor din consumatori de informație în producători de informație .

Evaluarea – proiectarea activităților de evaluare corespunzătoare , selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obținerii unui feed –back rapid asupra atingerii obiectivelor , diversificarea metodelor și tehnicilor de evaluare , prezența elementelor de noutate și inovație în produsele copiilor.

Tipurile de activități pe care le vom alege , dețin un rol foarte important în viața elevului , oferindu-i un alt mod de dobândire a informațiilor. Acestea pot fi activități independente , pe care elevii înșiși le-au propus și au fost apropade in Consiliul de Administrație al fiecarei unități școlare.

Aceste activități se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar , cu particparea clasei , a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.

Activitățiile desfășurate în programul „Școala altfel:să știi mai multe , să fii mai bun!” sunt foarte importante pentru copil.Studiile susțin că ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățat , au formate abiltăți practice diversificate , dar și strategii bune de rezolvare de probleme.

Pe lângă acest lucru , acest tip de activități acționează și asupra stimei e sine , iar sentimentul de împlinire și autoeficacitate este mult mai ridicat.

Aceste activități vizează acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare

Serbările și festivitățile –marchează evenimentele importante din viața școlarului.Din punct de vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului.

Aceste mici serbări ,organizate de către didactice,oferă răsplată primită după muncă , și de asemenea au un rol de motivare.

Vizitele la muzee , la expoziți, în diferite locuri cu încărcătură istorică , la case memoriale se pot constitui în adevărate modalități de a cunoaște și prețui valorile țării.

Vizionarea unor filme , operî , balet pot constitui surse de informații , dar în același timp și puncte de plecare în a face cunștință cu lumea artei , a frumosului și de a le educa gustul pentru frumos. De asemenea , se pot organiza întâlniri cu personalități care pot constitui un model de conduită pentru preșcolari și școlari (medici,avocați , preoți).

Excursiile și drumețiile –stimulează copiii să își dezvolte o parte independentă a personalității în timp ce se confruntă cu realitatea într-un mod investigativ. Aceștia dobândesc cunoștințe din diferite domenii cum ar fi: geografie , istorie, cunoașterea mediului , își formează reprezăntări despre structurile și reprezentările condițiilor de viață a persoanelor , animalelor și plantelor dar cel mai important învață să facă față diferitelor situații neprevăzute într-un mod aproape independent .

În cadrul activităților de tip excursii , drumeții , copiii pot cunoaște diferite localități ale țării, pot cunoaște realizările semenilor săi , locurile unde s-au născut diferite personalități naționale , au trăit și au creat diferite opere de artă.De esemenea , ei își pot dezvolta afecțiunea față de natură , față de animale și plante . Școlarii și preșcolarii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul , fiind dispuși să acționeze în acest sens.

În urma plimbărilor , a excursiilor în natură , a drumețiilor, școlarii și preșcolarii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate , imaginea realității , în cadrul activităților de educație plastică și cunoașterea mediului , iar materialele pe care le adună , pot fi folosite la abilități practice , în diverse teme de creație.

Excursiile și drumețiile proiectate și organizate de instituțiile școlare au multiple valențe de informare și formare a școlarilor dar și a preșcolarilor , completând sau aprofundând procesul de învățământ.Conținutul didactic al drumețiilor și excursiilor poate fi mult mai flexibil , mai variat și mai complex decât al lecțiilor organizate în clasă , având de asemenea și un caracter mai atractiv , elevii participând într-o atmosferă de optimism și bună dispoziție la asemenea activități.

Spectacolele introduc copiii în lumea artei , dezvoltându-le partea creativă.Aceste activități vor pune elevul în rol de spectator și vor însemna pentru el o inepuizabilă sursă de impresii puternice.Stimulează afectivitatea copilului , și poate cel mai important , pot deschide apetitul pentru artă ( cărți , teatru , muzică , etc ,).

În orice tip de astfel de activități , fie că este vorba de drumeție , vizita într-un atelier de creație , un muzeu , un loc istoric , o excursi , un spectacol , este necesar să antrenăm trei factori implicați în actul educațional :

– preșcolarii sai școlarii –prin responsabilități asumate atât individual , cât și în grup ;

– familia – prin susținere morală sau chiar implicate în organizarea activităților ;

– unitatea de învățământ – prin obținerea avizelor necesare deplasării , elaborarea strategiilor didactice , realizarea unității dintre cei doi factori, finalizarea activității întreprinse.

Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învățare , îi apropie de grădiniță sau școală , îi determină să o îndrăgească.Chiar ei propun și se implică în realizarea acestor tipuri de activități.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze , dar să fie prezentate în mod echilibrat și momentele recreative , de relaxare ,atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.

În cadrul acestor activități copiii se deprind sa folosească surse informaționale diverse , sî întocmească colecții , să sistematizeze date „ învață să învețe”.

Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor , sumându-și responsabilități, copiii se autodisciplinează.

Cadrul didactic are, prin acest tip de activități , posibilități deosebite să-și cunoască școlarii sau preșcolarii , să-i dirijeze , să-i ajute să se dezvolte frumos și să gândească pozitiv , să realizeze mai ușor obiectivul principal al grădiniței și al învățământului primar – pregătirea copilului pentru viață.

În legătură cu dezvoltarea creativității copiilor pot fi date cadrelor didactice din învățământul primar și preșcolar următoarele îndrumări : gândirea creativă și învățarea din proprie inițiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor și a ideilor.Copiii trebuie să fie îndrumați să dobândească: o gândire independentă , nedeterminată de grup , toleranță față de ideile noi , capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și posibilitatea de a critica constructiv.

Activitățile din programul :”Școala altfel:să știi mai multe, să fii mai bun!”, contribuie negreșit la gândirea și completarea procesului de învățare , la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor școlarilor și preșcolarilor , la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism , cu însuflețire și dăruire , la astfel de activități.

Potențialul larg al acestor activități este generator de căutări și soluții variate.

Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația , bucuria și în dragostea din sufletul copiilor, dar să-i lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.

Putem spune că activitățile programului:”Școala altfel:să știi mai multe, să fii mai bun!” reprezintă o componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție , adoptând el în primul rând o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activității , cât și în relațiile cu copiii , asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să prmită stimularea creativă a copiilor.

Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu , și care este într-o permanentă schimbare , evoluând.Instituția de învățământ are menirea de a transmite valori culturale , istorice și sociale la nivelul cerințelor educaționale.Datoria educatorilor și a învățătorilor care sunt deschizători de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activități care să coincidă cu ziua de azi. Dintre aceste activități care îi motivează și le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activitățile din programul :”Școala altfel:să știi mai multe să fii mai bun!”.

Modernizarea și perfecționarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităților școlare cu activitățile extrașcolare.

În școala contemporană eficiența educației depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității copiilor în acest cadru. În învățământul preșcolar și școlar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual , fizic și socio-afectiv dar și pentru o mai bună integrare socială.

Astfel se impun activitatăți extrașcolare , care nu sunt fixate de programa școlară , ci de copii , conform intereselor și dorințelor lor. De cele mai multe ori conținutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce și-au însușit copiii în cadrul activităților didactice.

De exemplu în cadrul activităților din domeniul științe , la activitățile de cunoaștere a mediului,după ce copiii au observat pe planșe anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune o activitate în cadrul programului „Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”-vizitarea unei grădini zoologice cu scopul de a-ți fixa ci îmbunătății cunoștințele legate de aceste animale.

Activitățile din cadrul acestui program sunt activități ce urmăresc îmbogățirea informațiilor primite în cadrul activității didactice , cultivă interesul pentru desfășurarea anumitor domenii , atrag copilul la integrarea în viața socială , contribuind în felul acesta la formarea personalității copilului.

De aceea grădinița și școala primară trebuie să ofere astfel de activități pentru a-i atrage pe copii .

Dintre aceste activități putem enumera : organizarea unor jocuri potrivite ficărui nivel de vârstă,;vizionarea unor spectacole de teatru ; șezători ; vizite și plimbări prin parcuri ,grădini zoologice ; concursuri școlare ; excursii ;tabere ; activități desfășurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie , în folosul comunității locale și a protejării mediului înconjurător ; proiecte educaționale inițiate în parteneriat cu anumite instiruții : alte grădinițe , alte școli , primăria , dispensarul , poliția.

După cum se știe activitatea principală a vârstei preșcolare este jocul. Jocul este o activitate recreativ-instructivă, prilej de activizare și dezvoltarea creativității și imaginației. În joc copilul dă frâu liber imaginației.Formele creative ale imaginației și ale memoriei preșcolarului sunt stimulate de joc și fabulație , de povestire și compunere , de activități practice și muzicale , de contactul cu natura și de activitățile de muncă.

Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative , a capacităților de creare a unui sistem de imagini generalizate despre obiecte și fenomene , posibilitatea de a opera mintal cu reprezentări după modelul acțiunilor concrete cu obiectele în timpul jocului.

Copilul dispune nu numai de capacitatea de a se juca și de a învăța , ci și de aceea de a crea.

Creațiile preșcolarului și a școlarului mic dovedesc că că viața lui interioară este destul de bogată , că intențiile lui depășesc cu mult posibilitățile de care dispune. El este capabil să obțină produse noi , neobișnuite , originale , chiar dacă acestea sunt noi și originale doar pentru el.

Fiecare individ posedă o doză de creativitate , dar depinde cum o valorifică.

Afectivitatea se exprimă în creațiile în creațiile verbale ( povestire exprivă , teatru de păpuși), în creațiile ritmice ( dans, muzică).

În procesul instructiv-educativ activitățile derulate în acest program îl atrag pe copil să participe cu plăcere și să fie interesat de activitățile propuse.În cadrul acestor activități se transmit copiilor , în mos sistematic și organizat informații din toate domeniile de activitate :muzicale , literare , plastice accesibile , formându-se astfel anumite competențe : de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este oroginalitatea și creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare , spontaneitatea și intensitatea trărilor exprimate prin joc. Are un pronunțat caracter activ- participativ ,permițând copilului să construiască relații sociale , să-și exerseze și să-și perfecționeze limbajul , să rezolve probleme , să negocieze , să coopereze , să utilizeze simboluri . Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice , are o contribuție majoră în dezvoltarea intelectuală.

Toate activitățile desfășurate derulate în acest program , au un rol foarte important în dezvoltarea copiilor ca persoane inteligente , sigure pe ele , capabile să se descurce în orice situație , bogate din punct de vedere cultural.

În cadrul acestor activități , alături de îndrumătorii lor , aceștia dovedesc creativitate , imaginație,atitudine , talent afirmându-și în mod original personalitatea.

Activitățile bine pregătite , sunt atractive pentru orice vârstă , stârnindu-le interesul , producându-le bucurie , ușurându-le acumularea de cunoștințe , chiar dacă presupun un efort suplimentar. În cadrul acestor activități sunt atrași și copiii timizi , dar și cei impulsivi încercând și reușind de cele mai multe ori să se tempereze în preajma colegilor lor.”Copilul care este lăudat învață la rându-i să aprecieze.”spunea D.I Nolte.

Acest gen de activități desfășurate în afara mediului școlar , joacă un rol important în dezvoltarea fizică și psihică a unui copil , spun psihoterapeuți.Prin intermediul acestora , copilul va învăța să interacționeze mai ușor cu cei din jur și va putea să exceleze în anumite domenii spe care înclinații.Astfel de activități îl ajută să-și canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante și să-și dezvolte spiritul de competeție.

Rolul acestor activtăți este de a oferi copiilor oportunități multiple de recreere , dezvoltarea spiritului de competiție , valorificarea potențialului intelectual și al aptitudinilor , stimularea imaginației creativității și inițiativei.

În cadrul spectacolelor de teatru relațiile care se stabilesc între actori și copii sunt extraordinare , deoarece actorul interpretează roluri și reprezintă un izvor de informație , iar copiii sunt dornici de cunoaștere fiind atrași de rolurile interpretate de actori.Noile metode prin care se realizează activitatea instructiv educativă pun în vedere inițiativa , fantezia și contribuția creatoare a cadrului didactic.Prin activități bogate și prin considerarea copiilor ca pe niște oameni în continuă dezvoltare , căutăm cu ajutorul acestor activități în care îi antrenăm , să le trezim curiozitatea , să le păstrăm viu interesul pentru cunoaștere , să-i provocăm în a căuta și descoperi lucruri noi.

Din punctul meu de vedere ,consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participe la activități cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda.Având posibilitatea de a desfățura diferite tipuri de activități în cadrul programului „Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!” munca noastră, a cadrelor didactice devine un pic mai ușoară deoarece aceste activități sunt atractive și îi determină pe copii să participe fără să-i forțăm.

Grija noastră de educator sau învățător trebuie să fie ca obiectivele instructiv educative pe care le propunem ,să fie urmărite , să primeze și să fie prezentate într-un mod echilibrat având grijă să existe și momente recreative pentru a obține niște rezultate extraordinare.

Ce cred dascălii și părinții despre „Școala altfel?”

În perioada 8-11 aprilie 2012 , dezvoltator ul celor mai importante comunități online dedicate cadrelor didactice și a părinților ,INTUITEXT , a realizat o cercetare , în rândurile membrilor săi, ale cărei concluzii oferă o bună imagine de ansamblu asupra programului „Școala altfel”.

La cercetare au participat 1273 cadre didactice de pe didactic.ro și 1013 părinți de pe suntpărinte.ro , la nivel național.

Cercetarea realizată de INTUITEX arată că atât cadrele didactice cât și părinții s-au implicat în diverse moduri în implementarea acestui program.

Cadrele didactice au ieșit din zona de predare exclusivă la clasă , iar părinții au avut pentru prima dată la nivel național , posibilitatea de a se implica activ , ambele categorii având ca obiectiv crearea de beneficii educative pentru copiii/elevii lor.

S-au înregistrat următoarele date:

-81% dintre cadrele didactice își doresc să-i vadă pe părinți implicându-se mai des în activități asemănătoare programului „Școala altfel”.

-45% dintre cadrele didactice au lucrat împreună cu părinții la elaborarea și aprobarea planului de acțiuni.

-40% dintre părinți au contribuit financiar în cadrul acestui program.

-33% dintre părinți și-au însoțit copiii la locul de desfășurare al activităților .

-88% dintre cadrele didactice didactice intervievate apreciază că elevii au fost entuziasmați de programul „Școala altfel.”

Top 3 la categoria tipuri de activități , atât în mediul urban cât și în mediul urban arată astfel:

activități culturale ( urban:82 %,rural 81 %) ;

activități de educație ecologică și de protecție a mediului ( urban 69%,rural 76%) ;

Activități sportive (urban:67% ,rural 75%).

În urma sondajelor menționate mai sus , printre cele mai puțin desfășurate activități se numără cele de educație pentru cetățenie democratică , dar și cele de prevenire și stingere a incendiilor sau educația pentru reacții corecte în situații de urgență.

70% dintre cei chestionați apreciază programul ca fiind benefic.Așadar un procent foarte bun pentru primul său an de implementare ,care arată un potențial de dezvoltare ridicat în contextul implicării mai mari , pentru a-i putea adăuga valoare de la an la an.

Dintre aspectele care pot fi îmbunătățite ,cele mai frecvent menționate sunt: organizarea și aglomerația , dezinteresul cadrelor didactice și al copiilor , lipsa mijloacelor financiare ale părinților,etc.

Extremele la capitolul „cât au cheltuit părinții” arată că :

-25 % dintre părinții din mediul urban și 41 % dintre părinții din mediul rural nu au cheltuit niciun leu în săptămâna „Școala altfel.”

în timp ce :

6% dintre părinții din mediul urban și 1% dintre părinții din mediul rural au cheltuit peste 100 lei pentru activitățile din această „Saptămâna altfel”

În concluzie , programul „Școala altfel” a fost un bun prilej de implicare pentru părinți , de mai bună cunoaștere a elevilor de către cadrele didactice și de valorifcare a abilităților de către elevi.

Atât părinții cât și cadrele didactice participante la acest studiu au propus și soluții de genul :

– organizări unei Zile altfel , o dată pe lună.

– implicării mai puternice a autorităților din programul „ Săptămâna altfel.”

– planul de activități să fie elaborat împreună de elevi , cadre diactice și părinți.(www.didactic.ro)

CAPITOLUL II

ROLUL MEDIULUI ÎN DEZVOLTAREA PSIHO-SOCIALĂ A ȘCOLARULUI MIC

2.1.Ereditatea și mediul – factor al dezvoltării personalității

Fără doar și poate factorii care influențează dezvoltarea personalității copilului sunt:ereditatea,factorii sociali,educația și cultura.

Personalitatea reprezintă opiniile,gândurile,atitudinile,ideile pe care și le însuște copilul și care-l face să fie diferit de ceilalți.

Ereditatea este un aspect care contribuie la dezvoltarea personalității umane.

Anumite trăsături de personalitate sunt transmise genetic prin intermediul unor procese de natură biologică în timpul sarcinii.

Deși perioada prenatală este determinată predominant genetic,expunerea la stimuli nocivi de mediu poate influența negativ acest proces.Alcoolul,nicotina,drogurile,radiațiile,poluarea mediului pot avea efecte negative asupra dezvoltării prenatale și trebuie evitate pe parcursul sarcinii.Fătul este mai vulnerabil la influențele mediului în primele stadii ale dezvoltării ,când se dezvoltă din punct de vedere anatomic principalele structuri și organe.

O naștere prematură sau o greutate mică la naștere constituie factori de risc în dezvoltarea copilului.Nașterea prematură și greutatea mică la naștere sunt determinate de o nutriție necorespunzătoare,o îngrijire precară pe parcursul sarcinii și influența teratogeni.Copiii expuși acestor factori nocivi vor avea mai probabil dificultăți de învățare,probleme de concentrare,etc.

Unele mame cred că tot ceea ce ele fac și simt are efect direct asupra fătului.Altele,dimpotrivă,consideră că experiențele lor au un efect superficial asupra copilului.Deși,copilul trăiește într-un mod protector,el nu este total imun la ceea ce se întâmplă în jurul mamei.Mii de copii se nasc malformați sau cu retard mintal din cauza evenimentelor pe care le trăiește mama chiar cu o lună sau două înaintea concepției.

Un factor foarte important în dezvoltarea personalității copilului este reprezentat de mediul în care copilul trăieste.

Mediul poate influența în mod direct personalitatea individului(alimentație,climă),sau în mod indirect (grad de cultură,nivel de trai,etc).

Mediul în care trăiește și crește un individ influențează dezvoltarea personalității lui nu doar prin factorii de mediu fizic și nutriționali,ci și pein factorii sociali la care el este expus:zona în rezidență(rural,urban,tip de cartier) și calitatea condițiilor de locuit,statutul economic și social al familiei(venituri,număr de membri,profesia părinților ,nivelul lor de educație;relațiile intrafamiliale (părinți-copii,între frați);compoziția familiei(familie nuclearăfamilie extinsă,un părinte absent,familie monoparentală,părinți adoptivi,frați vitregi prin recăsătorirea părinților,copil cu părinti plecați la muncă în străinătate ,încreditați rudelor).

Comportamentele individului și ,în timp dezvoltarea trăsăturilor de personalitate și a aptitudinilor,diferențele individuale sunt influențate așadar atât de mediul apropiat,cât și de mediul social în general,de perioada istorică în care trăiește ,de alți factori situaționali.

Mediul social apropiat-familia. În familie ,copilului este expus la influențe ambientale (de mediu apropiat) care sunt aparent comune cu cele la care sunt expuși frații lui,dar,în realitate există diferențe în acțiunea factorilor de mediu asupra copiilor din aceeași familie.

Influențele ambientale comune împărtășite sunt răspunzătoare de caracteristici comune membrilor familiei(frați),deoarece experiențele de viață împărtășite de copii crescuți în același mediu sunt mai asemănătoare decât în cazul copiilor crescuți separat.Condițiile materiale de viață ale familiei,stilul ei de viață,modelele parentale la care sunt expuși frații sunt similare sau climatul emoțional din familie.

Influențele ambientale necomune neîmpărtășite –modul în care copilul receptează influențele ambientale-diferă de la un individ la altul în cadrul aceleiași familii;poziția în constelația familială,ordinea nasterii poate juca un rol important în modelarea unui tip de personalitate.Chiar în cazul gemenilor monozigoți exista diferențe-cel care era mai greu la naștere are de obicei un coeficient mai ridicat,aceste cauze fiind asociate cu nutriția.În cazul acelorași gemeni,datorită relației interpersonale strânse care se consolidează între ei,adoptă roluri complementare care vor influența dezvoltarea personalității.Există și alte influențe

neîmpărtășite ,de natură biologică,insuficient studiate( de exemplu bolile de care a suferit fiecare copil,alimentația).

Mediul social îndepărtat influențează dezvoltarea personalității prin situațiile de învățare pe care le oferă,prin repere și standarde comportamentale,prin modele culturale,valori și cunoștințe transmise prin educație ,prin credințe,atitudini,deprinderi comportamentale.

Nu doar tradițiile culturale,ci și progresul tehnologic caracteristic unei culturi influențează dezvoltarea personalității și a inteligenței.Comunicațiile de masă prin televiziune,ziare,reviste,lărgesc modalitățile de influență a culturii asupra personalității indivizilor.Introducerea computerelor în locuințele familiilor realizează o alfabetizare informatică,a cărei influență asupra dezvoltării unor componente ale inteligenței este deja demonstrată de numeroase studii..

Nivelul educațional al părinților influențează nivelul socioeconomic al familiei,zona de rezidență,venitul pe membru de familie și,implicit,condițiile de nutriție și de igienă în care trăiește copilul,calitatea locuinței,dotările ei,bogăția stimulării cognitive,școala pe care o va urma,grupul de copii în care va fi acceptat.

Educația primită în famile constituie baza pe se construiește educația școlară.Avantajele dobândite în copilăria mică,prin dezvoltarea într-un mediu cu stimulare cognitivă bogată,facilitează adaptarea la activitatea școlară,înscriind copilul pe o traiectorie pe succes școlar,care va continua ulterior cu succesul profesional și social.

Decalajul de dezvoltare datorat unui mediu slab stimulativ în preșcolaritate va accentua dificultățile de adaptare la cerințele școlii și va înscrie copilul pe o traiectorie de eșec școlar care,la extrem,duce la abandonarea școlii și probabilitatea de a avea acces doar la munci slab calificate sau necalificate și prost plătite.

2.2.Școala- factor al dezvoltării personalității

Educația care se desfășoară în cadrul școlii este cel mai important factor al dezvoltării personalității.Ea are rolul de a corecta ceea ce este negativ în personalitatea elevului și de a dezvolta toate laturile personalității sale,atât latura intelectuală ,cât și latura caracterială,morală și estetică .Școala nu doar formează doar specialiști,ci formează oameni,iar pentru a forma oameni,este foarte important ca toți factorii educaționali să contribuie în mod eficient și constructiv la această formare,să colaboreze și să se completeze reciproc,unde și când este nevoie.

Școala este a doua casă a tânărului în formare.În această casă el trebuie să pășească cu bucurie și încredere .

„A educa”înseamnă a utiliza diverse forme de învățare împreună.

Scopul educării este dezvoltarea aptitudinilor,î,bogățirea cunoștințelor ,familiarizarea cu noi direcții.

Educația trebuie să deschidă toate direcțiile existente,să ușureze formele de dezvoltare a personalității.

Metodele de învățare sunt selectate de cadrele didactice.Activitățile educative sunt structurate după principii didactice , se utilizează diverse metode de predare și învățare.Sunt transmise cunoștințe specifice disciplinei,ideile și comportamentele trebuie apreciate și evaluate.

Persoanele care realizează toate aceste activități sunt cadrele didactice,cu studii superioare specializate.Orice cadru didactic,pe lânga cunoștințele de specialitate,mai trebuie să stăpânească și metodica,didactica,dar trebuie să fie și un bun pedagog.

Încă din clasele primare,învățătorul poate forma într-o oarecare măsură personalitatea elevului, a școlarului mic,a viitorul adult de fapt.

Este foarte important ca relația elev-cadru didactic-părinte să fie o relație foarte bună.

Școala pentru elev,trebuie să fie ca o a doua casă iar învățătorul ca o a doua mama.

Educația modelează comportamentul copilului.

Trecerea copilului din mediul preșcolar în cel școlar nu este ușoară,însă orice mediu nou îi încântă pe elevi.Mediul școlar este un mediu de la care copilul are multe de învățat și asimilat.

Într-adevăr școala înseamnă asimilare de cunoștințe , d einformații,însa nu ne limităm doar aici.Școala înseamnă comunicare,socializare.Școala este locul unde ascultăm,unde trebuie să fim ascultăți , unde trebuie să respectăm niste reguli,unde trebuie să ne respectăm unii pe ceilaltii.

Modul în care copilul este tratat la școală atât de colegii săi cât și de către cadrele didactice poate avea un impact puternic asupra personalității elevului.

Școala pregătește elevul pentru activitatea ulterioară.

2.3.Efectele formative ale mediului asupra dezvoltării personalității copilului

Familia reprezintă mediul educațional cu influență decisivă asupra formării personalității umane.

Familia este definită ca orice combinație de două sau mai multe persoane,care relaționează în timp prin legături de acor reciproc,care își asumă îmreună responsabilități .

Familia contribuie decisiv la formarea și dezvoltarea personalității copilului ,întreaga evoluție ulterioară a acestuia fiind marcată de influențele și climatul mediului familial.

Mediul familial ocupă un loc aparte în ansamblul mediilor educative.

Cronologic vorbind,el este primul mediu educațional pentru ființa umană,extinzându-se pe tot traseul vieții.

Familia este primul mediu în care copilul își petrece,în primul rând,primii ani de viață;familia îi mijlocește primele experiențe sociale,iar acești primi ani de viață se caracterizează printr-o mare receptivitate,cu mari posibilități de formare a numeroase trăsături de personalitate.

Climatul trebuie să fie afectiv cu diferite valențe:grijă,căldură,stimă,respect.

Familia este interesată de viitorul copilului și deci de calitatea educației.

Mediul reprezintă ansamblul elementelor (lucruri și persoane) cu care copilul interacționează și care determină o reacție din partea acestuia.Dacă în preajma copilului se găsesc elemente care nu trezesc atenția acestuia,aceste elemente se numesc inerte și nu fac parte propriu zis din mediul copilului.

Rolul mediului este de a permite descoperirea și cultivarea predispozițiilor și potențialităților elevilor.

Se poate spune că fiecare copil este oglinda universului său familial.Părinții reprezintă modelele pentru copiii lor.

Familia reprezintă primul loc unde începe educația.pe fondul protecției asigurate de cadrul famial ,copilul se poate concentra mai mult asupra sarcinilor școlare ,iar rezultatele la învățătură cu siguranță vor fi bune.

Dacă într-o familie există în permanță tensiuni,scandaluri permanente,certuri,bătăi ,o situație materială precară,un copil nu se poate dezvolta armonios.Toate aceste stări contribuie asupra sensibilității copilului și-l pot afecta pe copil,îi poate afecta situația la învățătură.

Dacă între membrii familiei există,respect reciproc,iar copilul va simti căldură din partea părinților,afecțiune,încredere în acesta,cu siguranță copilul său se va dezvolta frumos,armonios.

Familia are rolul decisiv în educația și formarea copilului,în pregătirea sa pentru viață,în dezvoltarea fizică și psihică a copilului său.

Mediul familial are o influență deosebită asupra activității școlare,dar rezultatele slabe la învățătură ale elevului nu se datorează doar familiei.Legătura dintre parinte și cdru didactic este foarte importantă.Cadrul didactic trebuie să informeze părintele în permanență situația școlară a elevului.

Pentru reușita activității instructiv-educative este necesară o necesară colaborare între școală și familie ,în beneficiul copiilor,cei care trebuie să se afle pe primul loc pentru toți cei implicați în educarea lor.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CERCETARE

ÎN CE MĂSURĂ INFLUENȚEAZĂ ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE DIN CADRUL PROGRAMULUI”ȘCOALA ALTFEL:SĂ ȘTII MAI MULTE,SĂ FII MAI BUN!” CREATIVITATEA ȘCOLARULUI MIC DIN MEDIUL RURAL

La formarea personalității copilului de vârstă școlară mică , pe lângă instruirea școlară , contribuie și colectivul școlar . Viața de colectiv îl determină pe fiecare elev să țină seama de interesele grupui , să țină la onoarea clasei și a școlii , să înțeleagă semnificația modului său de comportare , a succeselor și a insucceselor sale.

Sub îndrumarea învățătoarei , elevul începe să se intereseze de comportarea colegilor , de succesele lor , de semnificația lor pentru colectivul respectiv , pentru clasa lor. În cadrul colectivului , elevul își formează trăsăturile personalității: hotărârea , cinstea , disciplina , conștiinciozitatea în activitate.

O dimensiune psihică integratoare a profilului personalității umane o reprezintă creativitatea.

Activitatea școlară se desfășoară în bune condiții numai dacă se pornește de la cunoașterea trăsăturilor individuale ale fiecărui copil.

Pentru a-i dezvolta creativitatea elevului , trebuie să știi care-i sunt posibilitățile , să cunoști realitatea asupra căreia vei acționa și pe care îți propui s-o transformi.

3.1.Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării a fost acela de a urmări în ce măsură contribuie activitățile extracurriculare din cadrul programului .”Școala altfel :să știi mai multe să fii mai bun !” la dezvoltarea creativității a școlarilor mici din mediul rural .

Obiectivele cercetării sunt următoarele:

să oberv atitutinea copiilor atât din mediul urban cât și din mediul rural cât și comportamentul acestora pe toată durata cercetării;

să observ atitudinea părinților față de introducerea programului: „Scoala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”

să urmăresc profilul cadrelor didactice atât din mediul rural cât și din mediul urban precum și părerea acestora despre contribuția programului asupra dezvoltării creativității la copii.

să văd în ce constă desfășurarea acestui program la fiecare școală cercetată .

să urmăresc dacă au existat obstacole în derularea acestui program.

3.2 IPOTEZE

O primă ipoteză constă în faptul că introducerea programlui:”Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!” la ciclul primar a fost un lucru foarte bun. Deoarece programa școlară este foarte încărcată , implementarea acestui program îi face să se detașeze , îi face să se simtă uniți .

Din experiența mea de până acum , am observat ca în cadrul acestui program nu mai există barieră între elev și cadru didactic.

O a doua ipoteză constă în faptul că programul respectiv ajută la dezvoltarea creativității copiilor ,iar personalitatea copilului se va dezvolta și se va forma frmos.

Ancheta se va defășura în 4 școli din județul Prahova , două din mediul rural și două din mediul urban și s-a mai desfășurat la Liceul teoretic „Aurel Vlaicu” din localitatea Breaza , unde am fost și eu invitată.

Perioada de sefășurare a anchetei s-a realizat în perioada septembrie-decembrie 2014.

Metodele alese de mine pentru anchetarea acestei cercetări sunt următoarele : metoda interviului și metoda chestionarului.

Ancheta prin chestionar a vizat culegerea de informații cu privire la contribuția programului :”Școala altfel:să știi mai multe, să fii mai bun!”asupra dezvoltării creativității a copiilor din învățământul primar din perspectiva cadrelor didactice ce predau în învățământrul primar și a părinților ce au copiii înscriși în ciclul primar.

Pentru cadrele didactice am elaborat chestionare deplasându-mă personal la fiecare școală acolo unde ancheta s-a desfășurat la școală , iar pentru cadrele didactice ce au participat la cercul pedagogic din localitatea Breaza , am anchetat 5 cadre didactice ce predau la ciclul primar.

Monitorizarea completării chestionarelor și prelucrarea datelor la școlile din localitatea Prahova, a fost realizată de către cadrele didactice în cancelaria fiecărei școli .

Pentru părinți am elaborat chestionare deplasându-mă personal la fiecare școală la ședințele cu părinții organizate de cadrul didactic.

3.3.METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN CERCETARE

3.3.1.METODA INTERVIULUI

În limba română , termenul de interviu reprezintă un neologism provenit din limba engleză

( interview-întrevedere , întâlnire ).

Definim interviul de cercetare ca o tehnică de obținere , prin întrebări și răspunsuri a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru deschiderea științifică a fenomenelor socio-umane.

Interviul se bazează pe comunicarea verbală și presupune întrbări și răspunsuri ca și chrstionarul scris.

Convorbirea reprezintă elementul fundamental în tehnica interviului.

Utilizarea interviului în cercetare trebuie să conducă la stabilirea relațiilor dintre variabile, la testarea ipotezelor.

Nu există interviu fără conversație , dar nu orice conversație constituie un interviu.

Interviul reprezintă mai mult decât un dialog pentru că nu întotdeauna dialogul are ca scop obținerea de informații.

Interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul pentru că acesta din urmă evocă obligația interlocutorului de a răspunde , constrângere exterioară .Din contră , presupune libertatea de expresie a personalității , chiar bucuria oamenilor de a-și spune cuvântul .

Interviul este o conversație între un cercetător și un informat , o persoană care probabil are informațiile importante și necesare pentru a găsi răspunsul la problema cercetării.

Pentru obținerea cât mai mai multor date am utilizat metoda interviului semistructurat care implică pregătiri detaliate privind întrebările. Acest tip de interviu presupune același cadru de desfășurare a interviului pentru toți intervievații și cere un set comun de întrebări.

Interviul a fost adresat părinților ce au copiii înscriși în ciclul primar.

3.3.2.Metoda anchetei

Între mijloacele de culegere a datelor din teren , ancheta pe bază de chestionar , este , fără nicio îndoială , metoda cea mai des întâlnită.

Chestionarul este un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane și de identificare a factorilor care le determină.

Ancheta prin chestionar se distinge de celelalte tehnici de cercetare printr-o serie de aspecte care o individualizează.

Chestionarul reprezintă o tehnică și un instrument de investigare care constă într-un ansamblu de întrebări scrise și eventual imagini grafice , ordonate logic și psihologic , care prin administrarea de către operatorii de anchetă , determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi întregistrate în scris.

Metoda interviului am utilizat-o părinților ce urmează cursurile învățământului primar , iar metoda chestionarului am utilizat-o atât părinților , cât și cadrelor didactice din învățământul primar.

Am utilizat ambele metode pentru a obține cât mai multe informații și pentru a duce la bun sfârșit obiectivele propuse.

3.4. EȘANTIONUL

Investigarea a cuprins 40 de subiecți : 8 învățători ce predau la clasele primare: 4 din mediul rural , 4 din mediul urban , 25 de părinți ce au copiii care urmează cursurile în învățământul primar , 7 cadre didactice ce au participat la Cercul Pedagogic din localitatea Breaza , județul Prahova.

Școlile unde am desfășurat ancheta sunt următoarele :

– Școala Gimnazială” Radu și Severa Novian „- ,localitatea Adunați ,județ Prahova-mediul rural ;

– Școala Gimnazială”Valea Târsei”-localitatea Valea Târsei , județul Prahova-mediul rural;

– Școala Centrală nr 2 –localitatea Câmpina-județul Prahova-mediul urban;

– Școala Gimnazială „Ion Câmpineanu”-localitatea Campina-județul Prahova-mediul urban;

– Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu „localitatea Breaza-Cerc pedagogic.

Pentru realizarea chestionarului , eșantionul ales îl reprezintă părinții și cadrele didactice indiferent de vârsă și sex în număr de 40 de persoane.

Școala Gimnazilă „ Radu și Severa Novian” din localitata Adunați dețin un număr de 64 de elevi înscriși în învățământul primar repartizați astfel:

Șc.Gimnz.”Radu șiSevera Novian” Adunați

Clasa pregătiroare-22 elevi

Clasa a II-a -13 elevi

Clasa a III-a – 0 elevi

Clasa a IV-a -14 elevi

Școala „ Valea Târsei” din localitatea Valea Târsei dețin un număr de 34 elevi,repartizați astfel :

Clasa pregătiroare : 10 elevi

Clasa I- 4 elevi

Clasa a II-a 5 elevi

Clasa a III-a 9 elevi

Clasa a-IV-a 6 elevi

La această școală se predă simultan: clasa pregătitoare,cla sa I, clasa a III-a împreună,iar clasa a II-a împreună cu clasa a IV-a.

Școala Centrală nr 2 din localitatea Câmpina, județul Prahova deține un număr de 453 elevi,repartizați astfel:

Școala Centrală nr 2 Campina

-clasa pregătitoare A- 30 elevi Clasa a II-a B- -31 elevi

-clasa pregătitoare B- 30 elevi Clasa a II-a C- -30 elevi

-clasa pregătitoare C-32 elevi Clasa a III-a A -30 elevi

– Clasa I A – -30 elevi Clasa a III-a B -30 elevi

-Clasa I B- – 30 elevi Clasa a III-a C -30 elevi

-Clasa I C- -33 elevi Clasa a IV-a A -28 elevi

-Clasa a II-a A -30 elevi Clasa a IV-a A -28 ELEVI

Clasa a IV-a C- -30 elevi

Școala Gimnazială „Ion Câmpineanu „ deține un număr de 150 elevi,repartizați astfel:

Clasa pregătitoare – 30 elevi

Clasa I – 30 elevi

Clasa a II-a -29 elevi

Clasa a III-a -31 elevi

Clasa a IV-a -30 elevi

Școala Gimnazială „Ion Câmpineanu” Câmpina

Interviul adresat către părinți:

Durata : o oră

Tema : „ Cum s-au comportat copiii acasă în „săptămâna altfel ?”

Ce vârstă aveți?

Locuiți în mediul urban sau rural?

A existat vreo diferență asupra comportamentului copilului dumneavoastră între mersul de zi cu zi la școală și mersul la în „săptămâna altfel”?

În zilele săptămânii „școala altfel” vi s-a părut copilul mai creativ ?

În perioada” școala altfel” ,copilul vă povestește singur ce activități a desfășurat sau doar daca îl întrebați dumneavoastră?

Copilul dumneavoastră este încântat de activitățile desfășurate în această perioadă sau spune că se plictisește?

Ce activități a desfășurat copilul dumneavostră în această perioadă?

Considerați că acest gen de activități apropie mai mult copilul de învățător sau din contră îl distanțează?

Care a fost reactiția copilul dumneavoastră după ce s-a încheiat „școala altfel”?

„A fost foarte frumos.Mai vreau!”

Sau

„ Bine că s-a terminat.M-am plictisit!”

3.5.MODELE DE CHESTIONARE UTILIZATE

3.5.1 CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

Chestionarul vizează elemente privind atitudinea părinților și a copiilor asupra programului:”Școala altfel-să știi mai multe ,să fii mai bun!”, elemente legate de organizarea programului, adaptarea copiilor la activitățile extracurriculre din cadrul programului,implicarea cadrelor didactice și a părinților asupra programului.

Chestionarul conține un set de 12 întrebări.Vă rog să încercuiți o singură variantă pe care o considerați adevărată din punctul dumneavoastră de vedere.

Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi utilizate numai în cazul cercetării.

Unde este domiciliul dumneavoastră?

Urban

Rural

Altele

2) Copilul dumneavostră urmează cursurile învățământului primar în :

a) mediul urban

b) mediul rural

c) altele

3)Care este părerea dumneavostră despre introducerea programului:” Școala altfel-să știi mai multe,să fii mai bun”?

a)Bună

b)Proastă

c) Altele

4) Considerați necesară desfășurarea programului „Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”

a)Da

b)Nu

c) Nu știu

5) În zilele săptămânii „Școala altfel.Să știi mai multe să fii mai bun!” vi s-a părut vreo schimbare în comportamentul copilului dumneavoastră?”

a) Da

b) Nu

c) Altele

6) Ce fel de activități desfășoară copilul dumenavoastră în această perioadă?

serbări , festivități ,vizite la muzee, la expoziții,case memoriale?

Excursii , drumeții,spectacole

Ambele

Altele

7) Care este implicarea dumneavoastră,ca părinte,în utilizarea acestor activități:

Mă implic foarte mult

Nu mă implic deloc

Altele

8) Care este implicarea învățătorului copilului dumneavoastră asupra acestor activități?:

Se implică foarte mult;

Nu se implica deloc;

Altele

Cum credeți că se va ajuta dezvoltarea creativității copilului dumneavoastră aceste activități extracurriculare:

Îl va ajuta să-și dezvolte creatiivtatea într-un mod frumos si va contribui la formarea personalității pozitive a viitorului adult.

Nu îl va ajuta deloc;

Altele

Care a fost reacția copilului dumneavostră după încheierea programului:”Școala altfel:să știi mau multe,să fii mai bun!”

A fost frumos :”Mai vreau!”

M-am plictisit :”Bine că s-a terminat!”

Altele

12)Cine a ales activitățile extracurriculare din programul:”Școala altfel:să știi mai multe ,să fii mai bun!”

Copiii împreună cu părinții

Învățătorul

Altele

VĂ MULȚUMESC!

Dacă doriți, vă rog și completați ți datele de mai jos :

Ce vârstă aveți ?:

Sub 25 de ani

Între 25 și 35ani?

Între 35 și 50 ani?

Peste 50 ani

Ce nivel de pregătire aveți?

Studii gimnaziale

Studii liceale

Studii universitare

Altele

3.5.2.CHESTIONAR PENTRU CADRELE DIDACTICE

Chestionarul vizează elemente privind atitudinea părinților și a copiilor asupra implementării programului :Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”,elemente legate de organizarea activităților extracurriculare din cadrul programului:”Școala altfel,să știi mai multe,să fii mai bun!”,tipul de activități derulate în acest program , finanțarea acestor activități , relația învățător-elev, învățător-părinte ,elev-elev în timpul acestor activități , influența activităților extracurriculare asupra trăsăturilor de personalitate asupra copilului.

În acest scop vă rog să mă sprijiniți prin completarea chestionarului de mai jos.

Chestionarul conține un set de 13 întrebări.Vă rog să încercuiți o singură variantă pe care o considerați adevărată din punctul dumneavostră de vedere.

Răspunsurile dumneavostră sunt confidențiale și vor fi utilizate numai în cazul cercetării.

Unde predați?

Mediul rural;

Mediul urban;

Ambele;

2) Ce părere aveți despre introducerea programului:”Școala altfel,să știi mai multe,să fii mai bun?”

a)Bună;

b)Proastă;

c)Altele ;

3) Care este relația dumneavostră ,în calitate de cadru didactic , cu elevii în perioada programului „Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”:

a)mai apropiată;

b)mai distanțată;

c)la fel;

d)altele.

4)Cum vă consideră școalrul mic:

a) al doilea părinte;

b) un prieten;

c) un dușman;

d) altele

5) În perioada programului:”Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!” ați observat o schimbare de atitudine în bine a elevilor:

Da

Nu

Altele

6) Cum considerați implementarea acestui program :

a) un ajutor în dezvoltarea creativității copiilor;

b) o relaxare atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi;

c) ambele

d)altele

7) Finanțarea acestor activități a fost făcută de :

Școală;

Părinți;

Sponsori;

Altele;

8)Care sunt activitățile pe care le derulați în cadrul acestui program:

serbări , festivități ,vizite la muzee, la expoziții,case memoriale

Excursii , drumeții,spectacole

Ambele

Altele

9)Cine a decis tipurile de activități pe care să le realizați în timpul acestui program:

dumneavoastră ;

părinții;

copiii;

altele

10)Copiii din clasa dumneavostră au manifestat până acum dificultăți de adaptare în timpul acestor activități extracurriculare din cadrul programului „Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”

a) da;

b) nu;

c) nu știu;

d) altele.

11)Care sunt dificultațile de adaptare ale copiilor în cadrul acestui program:

sunt agitați,neatenți,agresivi unii cu alții;

nu suportă regulile și sarcinile în grup;

nu am întâmpinat dificultăți;

altele

Sunteți mulțumit de colaborarea dumneavostră cu părinții :

Da

Nu

Altele

13)Pe viitor,ați schimba ceva în derularea programului:”Școala altfel:să știi mai multe,să fii mai bun!”

Sunt multumit.Nu aș schimba nimic.

Nu sunt mulțumit.Aș scimba multe.

Altele.

VĂ MULȚUMESC!

Dacă doriți,vă rugăm să completați și datele de mai jos :

Ce vârstă aveți :

Sub 25 ani

Între 25 și 35 ani

Între 35 și 50 ani

Peste 50 ani

Nivel de pregătire:

Studii liceale;

Colegiul de instritutori

Studii universitare

Altele;

Experiența în învățământ:

Învățător;

Educator;

Este primul an în învățământ

Altele

Grad didactic:

Stagiar;

Definitivat;

Grad 2;

Grad 1;

Debutant