Rolul Fondurilor Europene In Regiunea Sud Muntenia
LUCRARE DE LICENȚĂ
ROLUL FONDURILOR EUROPENE ÎN
REGIUNEA SUD MUNTENIA
CUPRINS
INTRODUCERE
1. ROLUL POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN ROMÂNIA
1.1 Planul național de dezvoltare 2007-2013
1.1.1 Analiza situației curente
1.1.2 Analiza SWOT
1.1.3 Strategia de dezvoltare
1.1.4. Programarea financiară
1.1.5 Implementarea
1.1.6 Parteneriatul
2. ROLUL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE SECTORIALE ÎN DEZVOLTAREA REGIONALĂ
2.1 Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
2.2 Programul Operațional Sectorial de Mediu
2.3 Programul Operațional Regional
2.4 Programul Național pentru Dezvoltarea Rurală
3. POTENȚIALUL SOCIAL ECONOMIC AL REGIUNII DEZVOLTARE SUD MUNTENIA
3.1 Profilul Regiunii Sud Muntenia
3.1.1 Localizarea geografică și resursele naturale
3.1.2 Disparități regionale
3.1.3 Populația și migrația
3.2 Economia regională
3.2.1. Agricultura
3.2.2. Industria
3.2.3 Construcțiile
3.2.4 Sectorul serviciilor
3.3 Potențialul turistic
3.4 Infrastructura
3.4.1 Transport
3.4.2. Infrastructura socială
3.5 Analiza S.W.O.T a Regiunii Sud Muntenia
3.5.1.Resurse / Puncte tari
3.5.2.Probleme / Puncte slabe
3.5.3. Oportunități
3.5.4.Amenințări/Riscuri
3.6 Planul de dezvoltare regională
4. Studiu de caz – Cerere de finanțare pentru Axa prioritară 5.2
Concluzii
Bibliografie
Anexe
INTRODUCERE
Fondurile europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europenă, pentru România și pentru celelalte state membre, pentru segmentul privat și/sau public.
Scopul acestor fonduri este de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țările membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economică, dar și socială sau culturală.
O data cu intrarea în Uniunea Europeană, România are acces la o serie de programe de finanțare sub forma fondurilor structurale. Sumele alocate pentru noi se ridică la aproape 20 miliarde euro până în 2013, care au ca scop îmbunătățirea sectoarelor mai puțin dezvoltate, dar vitale pentru economie.
Așadar, problematica fondurilor europene este una de mare actualitate și importante, întrucât acestea sunt o sursă esențială pentru dezvoltarea atât a țării în ansamblu cât și regională și locală.
Pentru a evidenția inportanța acestor fonduri am ales să dezbat tema privind ,,Rolul fondurilor europen în regiunea Sud-Muntenia’’, iar ca studiu de caz județul Dâmbovița.
În primul capitol am ales să vorbesc despre politica de dezvoltare în România, deoarece principalul scop al acesteia este sprijinirea creșterii economice și îmbunătățirea condițiilor de viață, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local,masuri ce vizează în mod direct populația.
Tot în acest capitol am dezvoltat un subiect important legat de Planul Național de Dezvoltare, plan ce are drept scop ghidarea și stimularea dezvoltării economice și sociale a țării.
În cel de-al doilea capitol am vorbit despre programele operaționale, ca fiind documente strategice de management al fondurilor care detaliează prioritățile de dezvoltare pentru fiecare sector în parte și promovează dezvoltarea regională.
Capitolul trei prezintă profilul regiunii Sud Muntenia incluzând și potențialul socio-economic al regiunii, prezentat prin analiza SWOT.
În ceea ce privește studiul de caz am ales să prezint oprtunitățile construirii unei pensiuni turistice în zona Moroieni cu ajutorul Fondurilor Europene deoarece reprezintă o șansă de îmbunătățirea infrastructurii de orice tip, creșterea veniturilor din turism, îmbunătățirea calității vieții comunității din zonă, pe scurt dezvoltarea economiei locale.
1. ROLUL POLITICII DE DEZVOLTARE
REGIONALĂ ÎN ROMÂNIA
În România, politica de dezvoltare regională a început să se contureze odată cu funcționarea programului Phare, în 1996. Doi ani mai târziu, în fost stabilit cadrul legal de dezvoltare a acesteia, prin Legea 151/1998, care stabilește obiectivele politicii naționale în domeniu, instituțiile implicate, competențele și instrumentele specifice promovării politicii de dezvoltare regională. Aceasta este completată de o serie de alte legi, ordonanțe și hotărâri de guvern, prin care sunt create sau reglementate mecanismele de implementare a politicii regionale.
Capitolul de negociere aferent a fost deschis în 2002 și stabilește criteriile ce trebuiesc îndeplinite de România în perspectiva aderării și a eligibilității pentru Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune, respectiv acquis-ul comunitar și modalitățile de implementare. Spre deosebire de alte capitole de negociere, acquis-ul de dezvoltare regională nu definește modul în care trebuie create structurile specifice de implementare a cerințelor comunitare ci doar menționează care sunt acestea și lasă acest lucru în sarcina României. Astfel, deși acquis-ul comunitar nu trebuie transpus, România trebuie să creeze un cadru legislativ corespunzător, care să permită implementarea prevedirilor specifice domeniului.
Documentul de bază al dezvoltării politicii regionale naționale conform standardelor și cerințelor comunitare este Documentul de poziție este completat de Parteneriatul pentru Aderare –semnat în 1998 și actualizat ultima dată în 2003, în urma desprinderii României și Bulgariei de celelalte țări candidate ale Europei Centrale și de Est (ce vor adera în 2004, spre deosebire de 2007-data stabilită pentru România), și de Foia de parcurs pentru România (și Bulgaria) – elaborată în același context. Monitorizarea și evaluarea progreselor efectuate este prezentată în rapoarte anuale, atât ale României cât și ale Comisiei Europene, iar prioritățile și sugestiile conținute de acestea sunt reflectate prin elaborarea Planurilor Naționale de Dezvoltare (de către România).
Conform cerințelor de aderare așa cum apar ele în documentele corespunzătoarele, realizările României în vederea aderării trebuie să demonstreze:
• existența unui cadru legislativ corespunzător celui comunitar;
• organizarea teritorială similară celei comunitare;
• capacitatea de programare;
• capacitatea administrativă;
• capacitatea de gestiune financiară și bugetară;
Ca exercițiu de pregătire în îndeplinirea acestor criterii stă accesul la instrumentele de preaderare (Phare, ISPA și SAPARD) care, așa cum am văzut în prima parte a lucrării, reprezintă echivalentul fondurilor de solidaritate pentru țările în curs de aderare.
Dat fiind că politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri guvernamentale ce au drept scop sprijinirea creșterii economice și îmbunătățirea condițiilor de viață, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, obiectivele sale principale au în vedere:
• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării
echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată), și
prevenirea creării de noi dezechilibre;
• pregătirea cadrului instituțional pentru a răspunde criteriilor de intregrare în
structurile UE și de acces la FS și de coeziune;
• integrarea politicilor sectoriale la nivel regional și stimularea cooperării interregionale (interne și internaționale) în vederea dezvoltării economice și sociale durabile.
Aceste obiective sunt realizate în practică prin adoptarea de măsuri și strategii, finanțarea de proiecte și prin diverse programe, toate acestea însă fiind dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborării și aplicării lor, după cum urmează:
• principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul
central/guvernamental la cel regional;
• principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii
implicați în domeniul dezvoltării regionale;
• principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite;
• principiul co-finanțării,adică obligativitatea contribuției financiare a diverșilor actori
implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională.
Aceste principii naționale cu exclud și nu sunt contradictorii principiilor ce stau la baza
funcționării politicii structurale la nivel comunitar, adică: principiul programării, principiul
parteneriatului, principiul adiționalității și principiul monitorizării, controlului și evaluării
dimpotrivă, ele subliniază direcționarea politicii naționale înspre pregătirea accesului la
instrumentele financiare ale politicii comunitare de dezvoltare regională.
Unitatea de implementare a politicii de dezvoltare regională la nivel teritorial este reprezentată de regiunea de dezvoltare, o astfel de regiune fiind constituită prin asocierea benevolă a unor județe vecine, fără a fi o unitate admnistrativ teritorială și fără a avea personalitate juridică.
Din punct de vedere juridic,în România dezvoltarea regională este reglementata de Legea 315/2004,publicată în Monitorul Oficial,Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004.Prin aplicarea politicii de dezvoltare regionala se urmărește : impulsionarea si diversficarea activităților economice ,stimularea investițiilor în domeniul privat,contribuția la reducerea șomajului și îmbunatațirea nivelului de trai.
Pentru a putea fi implementata politica de dezvoltare regionala au fost constituite următoarele 8 regiuni de dezvoltare:
TABEL 1 : Regiuni de dezvoltare în România
Sursa: Document de poziție pentru Capitolul 21
Aceste regiuni de dezvoltare sunt constituite pe baza sistemului existent la nivel comunitar, adică al sitemului de clasificare al unităților teritoriale NUTS. Conform acestuia, eler sunt regiuni de nivel NUTS II (adică au o populație de până în 2,8 milioane locuitori).
Documentele de programare ale politicii regionale naționale în perspectiva aderării au ca document de principal Planul Național de Dezvoltare (PND), ce conține prioritățile strategice de dezvoltare, regionale și sectoriale, pentru o perioadă dată. Planurile Naționale de Dezvoltare sunt elaborate pe baza Planurilor Regionale de Dezvoltare (PDR) și reflectă Strategia Națională de Dezvoltare și Programele Operaționale (PO) regionale și sectoriale. Până în prezent au fost elaborate 2 PND, pentru perioadele 2000-2002 și 2002-2005.
PND 2002- identificat 7 axe prioritare de dezvoltare, în jurul cărora se vor constitui toate obiectivele, măsurile, programele și proiectele de dezvoltare regională și care sunt:
1) dezvoltarea sectorului productiv și a serviciilor conexe, întărirea competitivității
activităților economice și promovarea sectorului privat;
2) îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii;
3) întărirea potențialului resurselor umane, a capacității forței de muncă de a se adapta la
cerințele pieței și îmbunătățirea calității serviciilor sociale;
4) sprijinirea agriculturii și a dezvoltării rurale;
5) protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
6) stimularea cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, inovării, comunicațiilor,
tehnologiei informației și crearea societății informaționale;
7) îmbunătățirea structurii economice a regiunilor, sprijinirea dezvoltării regionale
echilibrate și durabile.
Alături de PND stau Documentele Comune de Programare (DCP), vizează strategiile de dezvoltare și prioritățile comune regiunilor transfrontaliere România – Bulgaria și România – Ungaria și sunt echivalente ale „Documentelor Unice de Programare (DUP)tegice de dezvoltare, regionale și sectoriale, pentru o perioadă dată. Planurile Naționale de Dezvoltare sunt elaborate pe baza Planurilor Regionale de Dezvoltare (PDR) și reflectă Strategia Națională de Dezvoltare și Programele Operaționale (PO) regionale și sectoriale. Până în prezent au fost elaborate 2 PND, pentru perioadele 2000-2002 și 2002-2005.
PND 2002- identificat 7 axe prioritare de dezvoltare, în jurul cărora se vor constitui toate obiectivele, măsurile, programele și proiectele de dezvoltare regională și care sunt:
1) dezvoltarea sectorului productiv și a serviciilor conexe, întărirea competitivității
activităților economice și promovarea sectorului privat;
2) îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii;
3) întărirea potențialului resurselor umane, a capacității forței de muncă de a se adapta la
cerințele pieței și îmbunătățirea calității serviciilor sociale;
4) sprijinirea agriculturii și a dezvoltării rurale;
5) protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
6) stimularea cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, inovării, comunicațiilor,
tehnologiei informației și crearea societății informaționale;
7) îmbunătățirea structurii economice a regiunilor, sprijinirea dezvoltării regionale
echilibrate și durabile.
Alături de PND stau Documentele Comune de Programare (DCP), vizează strategiile de dezvoltare și prioritățile comune regiunilor transfrontaliere România – Bulgaria și România – Ungaria și sunt echivalente ale „Documentelor Unice de Programare (DUP) de la nivel comunitar.De asemenea, ele conțin elemente similare Documentului Cadru de Sprijin Comunitar (DCSP) și Programelor Operaționale (PO). Reamintim aici că DCSP este rezultatul negocierii dintre Comisia Europeană și SM aferent pentru finanțarea din fondurile structurale, fiind fundamentat de către PND și transformat în PO – ce detaliază măsurile specifice implementării sale. De menționat este faptul că, deși România nu este încă eligibilă pentru negocierea DCSP, au fost totuși identificate programele opraționale necesare a fi integrate în cadrul acestuia, după cum urmează:
• un Program Operațional Regional – cu 8 subprograme regionale, cuprinzând priorități
care pot fi finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională si Fondul Social
European;
• un Program Operațional Sectorial pentru agricultură și dezvoltare rurală și pescuit –
eligibil a fi finanțat prin Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă – Secțiunea
Garantare și Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă;
• un Program Operațional Sectorial pentru politica socială și de ocupare a forței de muncă,
eligibil a fi finanțat prin Fondul Social European;
• un Program Operațional Sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare,
eligibil a fi finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și, eventual, prin
Fondul Social European.
Revenind la fondurile de preaderare, documentul pe baza căruia se face accesarea fondului ISPA-mediu este Strategia ISPA –mediu, în timp ce documentul programatic pentru realizarea măsurilor de tipul Fondului Social European este reprezentat de Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă (PNAO), ce are ca scop pregătirea pentru participarea de Ocupare.
Cadrul instituțional aferent elaborării și implementării documentelor de programare este structurat pe două nivele, regional și național. Astfel, la nivel de regiune, principalii actori instituționali sunt:
• Consiliul de Dezvoltare Regională (CDR) – este format din președinții Consiliilor Județene și de un reprezentat al Consiliilor Locale și rolul său este de a analiza și aproba PDR;
• Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) – este o organizație ne-guvernamentală,
subordonată CDR și cu personalitate juridică, iar rolul său este de a elabora, propune și
implementa PDR și programele de dezvoltare regională;
• Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale (CRP) – este
format din reprezentanți ai ADR–urilor, ai Prefecturilor, Consiliilor Județene, serviciilor
descentralizate ale institutiilor publice centrale, instituții de învățământ superior și institute de cercetare, precum și din reprezentanti ai partenerilor economici si sociali; rolul său este unul consultativ și constă în formularea de recomandari și propuneri asupra conținutului PDRurilor.
După cum se poate observa, componența acestor instituții este extrem de variată și reflectă principiul parteneriatului prin implicarea și consultarea părților interesate din toate sectoarele afectate de politica regională. Același caracter este păstrat și la nivel național, unde principalii actori instituționali sunt:
• Consiliul Național de Dezvoltare Regională (CNDR) – este format din 8 președinți și 8
vice-președinți ai CDR și un număr egal de reprezentanți ai organismelor
guvernamentale responsabile pentru politica de dezvoltare regională, iar rolul său este de
a promova obiectivele politicii de dezvoltare regională și de a analiza și aproba PND;
• Ministerul de resort – este organul executiv al CNDR cu statut juridic propriu și rol
major în elaborarea PND, precum și responsabil pentru managementul componentei de
dezvoltare regională a programului Phare; până în vara lui 2003 acesta era Ministerul
Dezvoltării și Prognozei, însă în urma reformei ministeriale realizată recent, dezvoltarea regională este unul din obiectele activității noului Minister al Administrației și Internelor – Domeniul Administrației publice;
• Comitetul Inter-instituțional pentru elaborarea PND (CIP)- este format din reprezentați
ministerelor, ADR-urilor, altor instituții publice centrale, institute de cercetare și
instituții de învățământ superior, precum și reprezentanți ai partenerilor economici și
sociali, iar rolul său este pur consultativ.
Este important de menționat aici echivalarea CIP cu CRP-ul de la nivel regional, ceea ce înseamă nu numai existența unui coordonări inter-ministeriale ci și corelarea obiectivelor de dezvoltare sectorială cu cele de dezvoltare regională.
Acesta este cadrul instituțional al politicii regionale în perioada de pre-aderare, însă au fost
desemnate și instituțiile ce vor avea rolul autorităților de management și de plată în gestionarea instrumentelor structurale. Pentru gestionarea financiară a fondurilor de
solidaritate (FS și Fondul de Coeziune) a fost stabilită Agenția Națională de Plăți în cadrul
Ministerului Finațelor Publice. Revenind (PO) identificate anterior, pentru implementare lor au fost stabilite următoarele „agenții de implementare”, după cum urmează:
• Programul Operațional Regional – Agențiile pentru Dezvoltare Regională;
• Programul Operațional Sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare –
Centrul Național de Management Programe;
• Programul Operațional Sectorial pentru politica socială și de ocupare a forței de muncă – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
• Programul Operațional Sectorial pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit – Agenția de Plăți și Intervenție.
În momentul de față, România continuă procesul de negociere și crearea posibilităților de acces la instrumentele politicii regionale comunitare conform priorităților identificate în „Parteneriatul pentru Aderare . În principal, sunt necesare progrese privind întărirea capacității instituționale și administrative a organismelor responsabile pentru programarea și gestionarea fondurilor de coeziune economică și socială, stabilirea sistemelor necesare de monitorizare și evaluare, în special a evaluării ex-ante și ex-post – precum și pentru colectrea datelor și informațiilor statistice, și întărirea capacității administrative în direcția recrutării și formării de personal.
1.1 PLANUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013
Planul Național de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială (Cohesion Policy), menit să ofere o concepție coerentă și stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorități de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanță cu principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României în anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica națională de dezvoltare la prioritățile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.
Planul Național de Dezvoltare a României pentru perioada financiară 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară și programare financiară multianuală, aprobat de Guvern, cu scopul să ghideze și să stimuleze dezvoltarea economică și socială a țării, pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene, respectiv a coeziunii economice și sociale. Planul Național de Dezvoltare reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune.
Planul Național de Dezvoltare al României pentru perioada 2007-2013 prevede șase priorități naționale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
Creșterea competivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;
Dezvoltare și modernizarea infrastructurii de transport;
Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative;
Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.
În accepțiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune. În acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Națională de Dezvoltare Economică, ci reprezintă una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamentează, între altele, prioritățile și obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeană în vederea finanțării din Fondurile Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013.
PND reprezintă documentul pe baza căruia vor fi elaborate Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR) reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum și Programele Operaționale prin care se vor implementa aceste fonduri. În acest sens, redactarea PND s-a desfășurat în paralel cu cea a Programelor Operaționale pentru implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune, asigurându-se astfel coerența între aceste documente.
Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare, care stabilește principiile metodologice, cadrul de lucru inter–instituțional și mecanismele de consultare partenerială.
Din punct de vedere al conținutului, PND 2007-2013 cuprinde următoarele secțiuni principale:
I. Analiza situației curente
II. Analiza SWOT
III. Strategia de dezvoltare
IV. Programarea financiară
V. Implementarea
VI. Parteneriatul
Conform viitorului acquis privind fondurile structurale și de coeziune, Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) este documentul de programare care stabilește domeniile strategice de intervenție ale instrumentelor structurale în fiecare stat membru și care se negociază cu Comisia Europeană. Programele Operaționale de implementare a acestor fonduri derivă din CSNR.
1.1.1 Analiza situației curente
Capitolul „Analiza situației curente” cuprinde o descriere a situației socio-economice actuale privind disparitățile interne și decalajele față de Uniunea Europeană, dar și potențialul de dezvoltare.
Această descriere include o analiză de ansamblu a situației socio-economice (privire geografică de ansamblu, analiza situației demografice și a situației macroeconomice, inclusiv perspectivele macroeconomice 2007-2013), precum și analizele socio-economice sectoriale și regionale.
La nivel sectorial, analiza socio-economică abordează sectorul productiv din punct de vedere al competitivității (industria prelucrătoare, domeniul cercetării-dezvoltării și al inovării, sectorul IMM și turismul), infrastructura (atât infrastructura de transport, cât și cea energetică și de mediu), agricultura, dezvoltarea rurală și pescuitul, precum și domeniul resurselor umane dintr-o amplă perspectivă: descrierea sistemului educațional și de formare profesională, descrierea pieței muncii și a situației ocupării, situația privind incluziunea socială (situația actuală a grupurilor dezavantajate pe piața muncii, situația generală în domeniul asistenței sociale, evaluarea situației privind egalitatea de șanse dintre femei și bărbați din perspectiva oportunităților de pe piața muncii, inclusiv a constrângerilor existente), prezentarea situației în domeniul sanitar și a stării de sănătate a populației.
La nivel regional, analiza socio-economică a PND 2007-2013 prezintă disparitățile regionale în dezvoltarea economică, din perspectiva gradului de ocupare a populației, a dezvoltării antreprenoriale și accesului la infrastructura de transport, a diferențelor privind infrastructura socială și infrastructura în domeniul turismului, precum și a disparităților în dezvoltarea urbană a regiunilor.
Analiza socio-economică a PND 2007-2013 cuprinde de asemenea descrierea situației în domeniul cooperării teritoriale europene (relația României cu statele vecine, dar și participarea regiunilor României în cadrul programelor de cooperare între diferitele regiuni europene) și o analiză asupra capacității administrative a țării, care abordează sistemul administrației publice, sistemul judiciar și domeniul ordinii publice.
Ultimul capitol al Analizei socio-economice abordează situația dezvoltării spațiale, din punctul de vedere al amenajării teritoriului și al cadrului definitor pentru dezvoltarea teritorială a României.
1.1.2 Analiza SWOT
Analiza SWOT a PND 2007-2013 evidențiază punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și riscurile identificate în capitolul de analiză a situației curente.
1.1.3 Strategia de dezvoltare
Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de UE. Strategia PND 2007-2013 se axează atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea, cât și pe prioritățile Agendei Lisabona și obiectivele de , respectiv creșterea competitivității, ocuparea deplină și protecția durabilă a mediului.
România se afla în anul 2004, din punct de vedere al PIB / locuitor, la cca. 31% din media UE. Având în vedere acest decalaj considerabil față de nivelul mediu de dezvoltare din Uniune, precum și rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparități, a fost stabilit Obiectivul Global al PND 2007-2013:
„Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene”. Conform estimărilor realizate, România ar putea recupera până în anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general față de UE, ajungând la cca. 41% din media UE.
Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:
• Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești
• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază
• Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton
În vederea atingerii obiectivului global și a obiectivelor specifice și pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate șase priorități naționale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere
2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol
6. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării
Stabilirea unui număr limitat de priorități este de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective și măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor față de Uniunea
Europeană și a disparităților interne. Trebuie precizat, însă, că în interiorul acestor priorități sunt abordate numeroase domenii / sectoare de intervenție specifice, cum ar fi educația, sănătatea, energia, sectorul comunicații și IT, prevenirea riscurilor naturale etc.
Pe baza domeniilor acoperite de prioritățile sus formulate, autoritățile române și Comisia Europeană au stabilit, în cadrul negocierilor 21, viitoarele Programe Operaționale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale și de Coeziune.
Prioritățile naționale de dezvoltare
a. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere
În condițiile decalajelor importante de competitivitate pe care România le prezintă în raport cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei priorități este creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmărește generarea până în anul unei creșteri medii a productivității de cca. 5,5% anual, permițând României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. Realizarea acestui obiectiv este avută în vedere prin următoarele sub-priorități:
Creșterea competitivității prin îmbunătățirea accesului pe piață al întreprinderilor, în
special al IMMurilor, care se va realiza prin susținerea investițiilor productive (utilaje și tehnologii noi), susținerea certificării întreprinderilor și a produselor, crearea unui mediu favorabil finanțării afacerilor, dezvoltarea infrastructurii de afaceri (incubatoare, centre de afaceri, clustere emergente), sprijinirea eforturilor de internaționalizare a întreprinderilor, precum și prin promovarea potențialului turistic românesc.
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere prin promovarea cercetării și inovării
și accelerarea dezvoltării societății informaționale, ce presupune inclusiv dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-Guvernare, e-Educație și e-Sănătate).
Îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea resurselor regenerabile de
energie prin investiții destinate reducerii intensității energetice și îmbunătățirii eficientei energetice, precum și prin valorificarea resurselor regenerabile.
b. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport
Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne și durabile, precum și a tuturor celorlalte condiții privind dezvoltarea sustenabilă a economiei și îmbunătățirea calității vieții, astfel încât volumul activității de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde euro (în prezent) la minimum 7,0 miliarde euro până în 2015. Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltării și modernizării infrastructurii de transport se va
realiza prin intermediul următoarelor sub-priorități:
Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene și a rețelelor
de legătură, prin modernizarea și construcția de infrastructuri rutiere, feroviare, navale și aeroportuare trans-europene și modernizarea și construcția rețelelor de legătură În acest sens, este de menționat că o atenție deosebită va fi acordată dezvoltării de proiecte pe coridorul paneuropean IV.
Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport de interes național și
îmbunătățirea serviciilor aferente, prin modernizarea și construcția de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente) și navale.
Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalității,
îmbunătățirea siguranței traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrărilor și activităților de transport asupra mediului înconjurător și punerea în siguranță a infrastructurii de transport.
c. Protecția și îmbunătățirea calității mediului
Obiectivul strategic general al acestei priorități din PND îl reprezintă protejarea și îmbunătățirea calității mediului, în conformitate cu nevoile economice și sociale ale României, conducând astfel la îmbunătățirea semnificativă a calității vieții prin încurajarea dezvoltării durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea sub-priorităților de mai jos, urmărindu-se, totodată, și îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Capitolul 22 „Protecția mediului”:
Îmbunătățirea standardelor de viață prin asigurarea serviciilor de utilități publice la
standardele de calitate și cantitate cerute, în sectoarele de apă și deșeuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă și apă uzată în localitățile vizate și crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, și prin dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deșeurilor în localitățile vizate;
închiderea depozitelor neconforme).
Îmbunătățirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe:
dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei și deșeurilor, a celor de management al resurselor naturale (conservarea diversității biologice, reconstrucția ecologică a sistemelor deteriorate, prevenirea și intervenția în cazul riscurilor naturale – în special inundații), precum și pe îmbunătățirea infrastructurii de protecție a aerului.
d. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative .
Fiind unanim recunoscut faptul că resursele umane reprezintă motorul societății bazate pe cunoaștere, obiectivul strategic general al priorității îl constituie dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității acestuia pe piața muncii, prin asigurarea oportunităților egale de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe piața muncii a 900.000 persoane. Măsurile și acțiunile avute în vedere la această prioritate pot fi grupate în cadrul a patru sub-priorități, după cum urmează:
Dezvoltarea capitalului uman. Investițiile realizate în cadrul acestei sub
priorități vor viza: sistemul de educație inițială (prin promovarea de reforme în contextul învățării pe tot parcursul vieții), diseminatorii de învățare (resursele umane din educație), conținutul învățării (diversificarea și asigurarea calității ofertelor de educație și formare inițială și continuă) și sistemul de formare profesională continuă.
Promovarea ocupării depline. Principalele măsuri avute în vedere în cadrul
acestei sub priorități vizează: creșterea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor; dezvoltarea inițiativelor pentru partenerii sociali; îmbunătățirea tranziției de la școală la locul de muncă și promovarea culturii antreprenoriale în educație și formare, identificarea și valorificarea tuturor oportunităților de integrare pe piața muncii; modernizarea și întărirea capacității administrative a serviciului public de ocupare.
Promovarea incluziunii sociale. Principalele domenii de intervenție avute în
vedere în cadrul subpriorității sunt: integrarea pe piața muncii și combaterea discriminării, îmbunătățirea accesului și participării la educație inițială și continuă pentru grupurile vulnerabile, promovarea egalității de gen și combaterea excluziunii sociale a femeilor, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului de marginalizare și excluziune socială, inițiative transnaționale în educația inclusivă și inițiative transnaționale pe piața muncii.
Dezvoltarea capacității administrative și a bunei guvernări. Această sub
prioritate are scopul de a promova și susține crearea la nivel central și local a unei administrații publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres și coeziune. De asemenea, vor fi vizate cu prioritate alte două segmente importante în procesul de întărire a capacității administrative: justiția și ordinea și siguranța publică.
e. Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol
Obiectivul strategic general al acestei priorități vizează dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoaștere și inițiativă privată, precum și protejarea patrimoniului natural cultural și istoric al zonelor rurale din România.
Sub-prioritățile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt următoarele:
Creșterea competitivității economiei agro-alimentare și silvice prin adaptarea
ofertei la cerințele pieței, în cadrul căreia va fi acordat sprijin financiar cu precădere pentru modernizarea fermelor și îmbunătățirea capitalului uman din agricultură (măsuri de consultanță și sprijinire a tinerilor fermieri, măsuri de încurajare a asocierii producătorilor), precum și pentru îmbunătățirea calității produselor.
.Creșterea standardelor de viață în zonele rurale prin diversificarea activităților
rurale: stimularea activităților non-agricole, promovarea agro-turismului precum și dezvoltarea de micro-intreprinderi în amontele si avalul producției agricole, toate acestea în contextul unor servicii de bază de bună calitate.
Dezvoltarea economică durabilă a fermelor și a exploatațiilor forestiere,
vizează implementarea unor acțiuni ce privesc utilizarea durabilă a terenului agricol și forestier, materializate în acordarea de plăți pentru agro-mediu si bunăstarea animalelor, plăți compensatorii pentru terenurile cu handicap natural,precum și prime de împădurire, dar și în realizarea unor acțiuni de prevenire a calamităților naturale.
Promovarea inițiativelor de tip „LEADER”, prin care se va urmări stimularea
inițiativelor locale care să permită creșterea capacității comunităților rurale de a dezvolta inițiative de afaceri pe baza de parteneriat.
Asigurarea pescuitului durabil și dezvoltarea acvaculturii, în cadrul căreia se au
în vedere dezvoltarea acvaculturii și pescuitului în apele interioare, a procesării și marketingului produselor pescărești, modernizarea flotei de pescuit, precum și dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit costiere.
f. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării
Obiectivul general îl reprezintă creșterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate, în vederea diminuării disparităților de dezvoltare interregionale și intraregionale.
Operaționalizarea priorității PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele sub-priorități:
Îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale: creșterea
competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri prin îmbunătățirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de sănătate, servicii sociale și educație, precum și a infrastructurii de siguranță publică pentru situații de urgență, dezastre naturale și tehnologice.
Consolidarea mediului de afaceri regional și local: dezvoltarea infrastructurii
de afaceri și sprijinirea activităților locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând și crearea unor necesare conexiuni între activitățile productive și cele de cercetare-dezvoltare-inovare.
Dezvoltarea turismului regional și local: creșterea gradului de atractivitate
turistică regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate și îmbunătățirea serviciilor specifice, dezvoltarea de forme alternative de turism, protecția și promovarea patrimoniului natural și cultural la nivel local și regional.
Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de
restructurarea industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice, precum și consolidarea rețelei de centre urbane cu potențial de dezvoltare pentru a le permite să acționeze ca motoare ale creșterii economice regionale).
Cooperarea teritorială europeană. Această sub-prioritate se încadrează în noul
Obiectiv de intervenție din cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada 2007-2013, „Cooperare teritorială europeană”, dedicate integrării armonioase și echilibrate a întregului teritoriu al UE, prin sprijinirea cooperării între diferitele sale entități teritoriale la nivel transfrontalier, transnațional și interregional, în probleme de importanță comunitară. Sub-prioritatea va fi realizată prin promovarea de acțiuni în domeniul cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale, în vederea integrării socio-economice a zonelor de graniță și creșterii atractivității și accesibilității regiunilor României în cadrul teritoriului european.
1.1.4. Programarea financiară
Strategia PND, axată pe prioritățile și obiectivele compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune, va fi finanțată din surse multiple. Așa cum s-a menționat anterior, PND 2007-2013 reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a direcțiilor de alocare a fondurilor publice pentru investiții cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe instrumentele structurale ale UE, fondurile UE de tip structural pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit, credite externe, etc.).
Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Fondul European de Pescuit. Nu sunt incluse ajutoarele agricole directe și măsurile de piață.
Programarea financiară a PND a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanțare a dezvoltării ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru creșterea convergenței cu UE, conducând la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizată astfel pe cele 6 priorități naționale de dezvoltare ale PND:
Programarea financiară globală a PND 2007-2013 – mil. Euro
Sursa:Ministerul Finanțelor Publice
Structura pe surse de finanțare a PND 2007-2013 se prezintă după cum urmează:
– Fondurile comunitare – 43%. Trebuie precizat că repartizarea definitivă a acestora pe cele șase priorități de dezvoltare nu se decide prin PND, ci în urma negocierilor cu Comisia Europeană în cursul anului 2006.
– Surse publice naționale (centrale și locale, inclusiv credite IFI) – 48%
– Surse private (cofinanțări private aferente fondurilor comunitare) – 9%
Având în vedere rolul central al fondurilor comunitare în implementarea PND 2007-2013 și faptul că negocierile cu Comisia Europeană privind alocările detaliate ale acestor fonduri pe diverse domenii, care vor avea loc pe parcursul anului 2006, ar putea aduce modificări în distribuția pe priorități propusă, se impune ca în a doua parte a anului 2006 să fie analizată necesitatea actualizării unor elemente ale PND, în vederea asigurării conformității depline cu alocările financiare disponibile în perioada 2007-2013.
1.1.5 Implementarea
Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite și în condiții de eficiență, rigurozitate, transparență și corectitudine financiară, presupune eforturi însemnate din partea instituțiilor publice și a beneficiarilor.
Trebuie subliniat rolul PND de orientare și coordonare a marilor programe de investiții pentru dezvoltare.Investițiile ce vor fi efectuate în baza prevederilor PND nu vor fi, însă, gestionate în mod direct prin intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finanțare a acestor investiții. Mecanismele de implementare ale PND sunt, prin urmare, o sumă a acestor reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene, a programelor naționale și locale de investiții bugetare, a finanțărilor rambursabile acordate de instituțiile financiare internaționale etc.
În România, sistemul instituțional de programare și implementare a Fondurilor Structurale și de Coeziune este în plin proces de construcție, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Poziție 21 „Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”. Ministerul Finanțelor Publice îndeplinește, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, rolul de coordonator național al sistemului instituțional, legislativ și procedural de programare și implementare a instrumentelor structurale. De asemenea, în cadrul MFP se constituie Autoritatea de Certificare și Autoritatea de Plată (organismul competent pentru efectuarea plăților) pentru toate cele trei instrumente structurale.
Programele Operaționale 2007-2013
– Program Operațional Autoritate de Management Organisme Intermediare Fond ;
– Creșterea competitivității economice Ministerul Economiei și Comerțului ;
– Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație ;
– Ministerul Educației și Cercetării –Departamentul de Cercetare ;
– Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației ;
– Ministerul Economiei și Comerțului –Departamentul Energie;
– Autoritatea Națională de Turism FEDR ;
– Infrastructura de transport Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului FEDR + FC ;
– Protecția mediului Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor ;
– Agențiile Regionale de Protecție a Mediului FEDR + FC ;
– Dezvoltarea regională Ministerul Integrării Europene, Agențiile de Dezvoltare Regională FEDR;
– Dezvoltarea resurselor umane Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei ;
– Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă;
– Ministerul Educației și Cercetării –Departamentul de Educație FSE ;
– Dezvoltarea capacității administrative ;
– Ministerul Administrației și Internelor;
– Urmează să fie desemnate FSE;
– Asistența tehnică Ministerul Finanțelor Publice – FEDR;
– Cooperarea transfrontalieră;
– Ministerul Integrării Europene (cu excepția graniței RO-HU) FEDR.
1.1.6 Parteneriatul
În conformitate cu principiul european al parteneriatului, în procesul de elaborare a PND 2007-2013, pe lângă autoritățile publice au fost consultați și parteneri neguvernamentali reprezentativi: organisme regionale, sindicate, patronate, instituții de cercetare și învățământ superior, organizații neguvernamentale etc. Consultările parteneriale au avut loc în cadrul structurilor parteneriale constituite pentru elaborarea PND conform HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare.
Documentele Consultative pentru PND 2007-2013 au fost dezbătute și avizate în cadrul Comitetului Interinstituțional pentru elaborarea PND (CIP), structura partenerială la nivel național formată din reprezentanți la nivel de decizie ai ministerelor, altor instituții publice centrale, Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR), institutelor de cercetare și instituțiilor de învățământ superior, precum și din reprezentanți ai partenerilor economici și sociali.
Informarea și promovarea privind Planul Național de Dezvoltare și Fondurile Structurale și de Coeziune (inclusiv diseminarea informației pe Internet) a reprezentat de asemenea o componentă fundamentală în cadrul procesului de elaborare a PND 2007-2013.
PND 2007- fost aprobat de Guvernul României în ședința din 22 decembrie 2005.
2. ROLUL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE
SECTORIALE ÎN DEZVOLTAREA REGIONALĂ
În perioada 2007-2013 ,România va beneficia de aproximativ 32 miliarde Euro din fondurile Uniunii Europene ,care vor finanța domenii diverse ,așa cum se regăsesc în Planul Național de Dezvoltare 2007-1013: agricultura și dezvoltare rurala, dezvoltarea regionala, resurse umane, infrastructura de transport și de mediu, competitivitatea economică, cooperare teritorială.
Din cele 32 de miliarde Euro, 19,667 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale și de Coeziune, iar diferența o reprezintă fonduri destinate sectorului agricol și dezvoltării rurale.Aceste fonduri sunt destinante finanțării unor activități detaliate in cadrul a șapte Programe Operaționale.
Programele Operaționale (PO) sunt documente prezentate de un stat membru și adoptate de către Comisia Europeană, care definesc o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorități ,pentru a cărui realizare se face apel la un Fond Structural și/sau de Coeziune.
Programele Operaționale sunt documente strategice de management al fondurilor ,care detalieaza prioritățile de dezvoltare pentru fiecare sector în parte și promovarea dezvoltării regionale.Pentru fiecare Program Operațional a fost elaborat de către Autoritățile de Management câte un Document Cadru de Implementare, care detalieaza respectivul Program Operațional în vederea implementării.
Programele operaționale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizează obiectivele Cadrului Strategic Național de Referință 2007-2013, prin intermediul unor intervenții specifice. Acestea sunt structurate pe axe prioritare. La rândul lor axele prioritare conțin domenii majore de investiție, în cadrul cărora se regasesc operațiuni indicative.
România are elaborate 7 programe operaționale sub obiectivul de convergență:
1.Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – 13,3%
2.Programul Operațional Sectorial de Transport – 23,8%
3.Programul Operațional Sectorial de Mediu – 23,5%
4.Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – 18,1%
5.Programul Operațional Dezvoltarea Capacitătii Administrative – 1,1%
6.Programul Operațional Regional – 19,4%
7.Programul Operațional de Asistență Tehnică – 0,9%
2.1 Programul Operațional Sectorial
Creșterea Competitivității Economice
Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) este creșterea productivității întreprinderilor românești și reducerea decalajelor fața de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene . Ținta este o creștere medie anuală a PIB-ului / angajat de 5,5% care va permite României să atingă un nivel de 55% din productivitatea medie a UE până în anul 2015.
Din alocarea totală pentru Obiectivul Convergență în România ,13,3% din fonduri au fost alocate pentru POS CCE.
POS CCE dispune, pentru perioada 2007-2013 ,de o alocare financiară de aproximativ 2,55 miliarde de euro fonduri europene ,la care se adaugă cofinanțarea naționala .Alocarea totală pentru acest program (incluzând cofinanțarea națională) este de 3,011 miliarde euro.
Obiectivele specifice ale POS CCE sunt:
Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv din România : creșterea productivității întreprinderilor românesti prin modernizarea celor existente și crearea unora noi, în special IMM-uri în sectoarele productive și de servicii pentru afaceri; creșterea calității echipamentelor de producție; inovarea proceselor de producție și sprijinirea adaptării la standardele internaționale; creșterea ofertei de consultanță specializată;
Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor: crearea unui cadru favorabil dezvoltării întreprinderilor prin facilitarea accesului la finanțare, la infrastructuri de afaceri;
Creșterea capacității de dezvoltare ,cercetare și stimularea cooperării între instituții de cercetare-dezvoltare-inovare ( CDI ) și sectorul productiv : finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu rezultate aplicabile în economie, modernizarea infrastructurii de CDI .
Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor ( TIC ) și aplicarea acestuia în sectorul public și privat : promovarea introducerii inovării în sectorul productiv și procesele administrative pentru dezvoltarea unei noi generații de produse și servicii.
Creșterea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie: implementarea unor tehnologii pentru creșterea productivității energetice, sprijin pentru reducerea emisiilor,creșterea ponderii energiei din surse regenerabile.
Axe prioritare ale POS CCE 2007-2013 sunt:
Axa prioritara 1 – Un sistem inovativ și eco- eficient de producție.
– Investiții productive și pregătirea pentru concurența pe piață a întreprinderilor, în special IMM-uri.
– Sprijin financiar în valoare de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiții în IMM-uri.
– Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1.075.000 și 6.450.000 lei acordat pentru investiții în IMM-uri.
– Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile pentru întreprinderile mari.
– Sprijin pentru implementarea standardelor internaționale.
– Sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare.
– Accesul IMM-urilor la finanțare (prin inițiativa JEREMIE).
– Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.
– Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes național și internațional – poli de competitivitate.
– Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțurile de furnizori sau clustere.
Axa prioritara 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și ionovare pentru competitivitate.
– C-D în parteneriat între universități/instituții de cercetare-dezvoltare și întreprinderi, în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie.
– Proiecte de cercetare în parteneriat între universități/ instituții de cercetare-dezvoltare și întreprinderi.
– Proiecte C-D de înalt nivel științific la care vor participa specialiști din străinătate.
– Investiții pentru infrastructura de CDI.
-Dezvoltarea infrastructurii C-D existente Și crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare,centre de cercetare).
– Dezvoltarea de poli de excelență.
– Dezvoltarea unor rețele de centre C-D, coordonate la nivel național și racordate la rețele europene și internaționale de profil (GRID, GEANT)
– Întaărirea capacității administrative.
– Accesul întreprinderilor la activități de CDI (în special IMM-urile).
– Sprijin pentru start-up-urile și spin-off-urile inovative.
– Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor, cu crearea de noi locuri de muncă pentru CD.
– Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor.
Axa prioritara 3 – Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public.
– Susținerea utilizării tehnologiei informației.
– Sprijinirea accesului la broadband și la serviciile conexe.
– Sprijin pentru autoritătile administrației publice locale pentru realizarea rețelelor broadband și a punctelor de acces public la internet în banda larga (PAPI) în zonele de eșec al pieței.
– Sprijin pentru IMM-uri pentru realizarea rețelelor broadband și a punctelor de acces public la internet în banda larga (PAPI) în zonele de eșec al pieței.
– Susținerea conectării unităților școlare la internet prin conexiuni broadband.
– Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice electronice.
– Susținerea implementării de soluții de guvernare și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.
– Implementarea de sisteme TIC în scopul creșterii interoperabilității sistemelor informatice.
– Susținerea implementării de aplicații E-Learning.
– Susținerea implementării de soluții de sănătate și asigurarea conexiunii de broadband,acolo unde este necesar – la nivel local.
– Susținerea implementării de soluții de e-sănătate și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar – la nivel central.
– Dezvoltarea economiei .
– Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate și a altor aplicații electronice –pentru managementul afacerilor.
Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comert electronic și a altor soluții electronice pentru afaceri.
Axa prioritara 4 – Creșterea eficienței energetice și a siguranței în aprovizionare,în contextul combaterii schimbărilor climatice.
– Energie eficientă și durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice și a sustenabilității sistemului energetic).
– Sprijinirea investițiilor în instalații și echipamente pentru întreprinderi din industrie, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătățirii eficienței energetice.
– Sprijinirea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului precum și ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în rețea și realizării în condiții de siguranță și continuitate a serviciilor de transport și distribuție – partea de transport.
– Sprijinirea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului precum și ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în rețea și realizării în condiții de siguranță și continuitate a serviciilor de transport și distribuție – partea de distribuție.
– Investiții în instalații de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus și filtre pentru Instalațiile Mari de Ardere din grupuri modernizate-retehnologizate.
– Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.
Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (de mică putere), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie.
– Diversificarea rețelelor de interconectare în scopul creșterii siguranței în aprovizionarea cu energie.
– Sprijinirea investițiilor pentru interconectarea rețelelor naționale de transport al energiei electrice și gazelor naturale cu rețelele europene
Axa prioritara 5 – Asistență Tehnică
2.2 Programul Operațional Sectorial de Mediu
Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) reprezintă documentul de programare a Fondurilor Structurale și de Coeziune, care stabilește strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013.
POS Mediu a fost elaborat de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD), în calitate de Autoritate de Management pentru acest program sub coordonarea Ministerului Economiei și Finanțelor, în calitatea sa de coordonator al procesului de pregătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada 2007-2013
Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naționale strategice prevăzute în Planul Național de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 și Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile și obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivul global al Programului Operational Sectorial de Mediu consta in imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu ,vizand respectarea acquis -ului comunitar de mediu ,prin :imbunatatirea accesului la utilitatile publice si sprijinirea conditiilor de dezvoltare economica; protectia mediului pentru dezvoltarea durabila; imbunatatirea structurilor de management pentru serviciile de mediu.
Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”.
POSM dispune ,pentru perioada 2007-2013 ,de o alocare financiară de aproximativ 4,51 miliarde de euro fonduri europene ,la care se adaugă cofinanțarea națională. Alocarea totală pentru POSM 2007-2013 ( incluzând cofinanțarea națională ) este de 5,61 miliarde euro.
Obiectivele specifice ale POSM sunt:
– Imbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/ apă uzată.
– Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015.
– Reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încalzire în cele mai poluate localități până în 2015.
– Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate,inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000.
– Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Axele prioritare ale POSM 2007-2013 sunt:
Axa prioritara 1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată.
1.1. Extinderea / modernizarea sistemelor de apă / apă uzată;
Alocarea financiară
Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din Axa Prioritară POS Mediu se ridică la aproximativ 3.266.508.423 Euro, din care 2.776.532.160 Euro reprezintă finanțare din FC (Fondul de Coeziune ), iar 489.976.263 Euro cofinanțare națională.Alocarea financiară orientativă pentru aceasta axă este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 1
Sursa: foduri-structurale.ro
Axa prioritara 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric.
2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor.
2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric.
Axa prioritara 3 – Reducerea poluarii și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai poluate.
3.1. Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinți (hot-spot).
Alocarea financiară
Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din Axa Prioritară POS Mediu se ridică la aproximativ 458 milioane Euro, din care 229.268.644 Euro reprezintă finanțare din FC, iar 229.268.644 Euro cofinanțare națională.
Alocarea financiară orientativă pentru aceasta axă este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 2:
(sursa DCI POS Mediu)
Axa prioritara 4 – Un sistem de management adecvat pentru protejarea naturii.
4.1. Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management în vederea protejării biodiversității și Natura 2000.
Axa prioritara 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc.
5.1. Protecția împotriva inundațiilor;
5.2. Reducerea eroziunii costiere.
Axa prioritara 6 – Asistența Tehnică
6.1. Sprijin pentru management-ul și evaluarea POS;
6.2. Sprijin pentru informare și publicitate..
Asistența Tehnică (AT) va sprijini implementarea și monitorizarea programului și va contribui substanțial la atingerea obiectivului global și a celor specifice ale POS Mediu.
Programul acoperă perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligațiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunități de investiții în toate regiunile țării.
2.3 PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL
Obiectivul strategic al Pogramului Operațional Regional ( POR ) îl reprezintă sprijinirea unei dezvoltări economice și sociale durabile echilibrată teritorial ,a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor lor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere urbani, îmbunătătirea mediului de afaceri și a infrastructurii de baza, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru muncă, viată și petrecerea timpului liber.
Pentru finanțarea POR 2007-2013 au fost alocate 3,73 miliarde euro din Fondul European pentru Dezvoltarea Regională ( FEDR ), reprezentând 19,4% din totalul Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate pentru finanțarea Obiectivului Convergență în România.Alocarea financiară totală pentru POR (incluzând cofinanțarea națională ) este de 4,57 miliarde euro.
Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităților teritoriale.
Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt:
Regiunea 1: Nord-Est include 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui;
Regiunea 2: Sud-Est include 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea;
Regiunea 3: Sud include 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman ;
Regiunea 4: Sud-Vest include 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
Regiunea 5: Vest include 6 județe: Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș
Regiunea 6: Nord-Vest include 6 județe; Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj
Regiunea 7: Centru include 6 județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
Regiunea 8: București – Ilfov include capitala țării București și Județul Ilfov
Obiectivele specifice ale POR sunt :
* Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a Regiunilor ( sprijinirea regenerării urbane ).
* Îmbunătățirea accesibilității în regiuni și în special a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor lor cu ariile înconjuratoare (modernizarea rețelelor de drumuri județene / locale )
* Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor ( modernizarea infrastructurii de sănătate, sociale, educaționale, de intervenție în situații de urgență ).
* Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri ( dezvoltarea infrastructurii de afaceri și sprijinirea microîntreprinderilor ).
* Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor ( reabilitarea infrastructurii turistice ).
Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt:
– Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale;
– Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv;
– Domeniile de intervenție ale POR sunt complementare domeniilor de intervenție ale celorlalte Programe Operaționale, și se așteaptă să opereze în sinergie cu acestea;
– Promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;
– Ia în considerare gradul scăzut al capacității de planificare și programare din țară și prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel național, și anume:
Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a orașelor – potențiali poli de creștere
1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană implementate prin proiecte din următoarele domenii:
A. Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban
B.Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri;
C. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuințelor sociale și îmbunătățirea serviciilor sociale.
Axa prioritara 2 – Imbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale
2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură.
Axa prioritara 3 – Imbunătățirea infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;
3.2 Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
3.3 Imbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență;
3.4 Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă.
Axa prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regionala și locală
4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate și neutilizate și pregătirea pentru noi activități
4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe;
5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice;
5.3 Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică.
Operațiunea: Crearea unei imagini pozitive a României ca destinație turistică prin definirea și promovarea brandului turistic național.
Operațiunea: Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora.
Operațiunea : Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.
Axa prioritara 6 – Asistența Tehnică
6.1 Sprijinirea activităților pentru implementarea, managementul și evaluarea POR
6.2 Sprijinirea activităților de publicitate și informare privind POR
Documentul Cadru de Implementare
Documentul Cadru de Implementare reprezintă documentul elaborat de autoritatea responsabilă cu gestionarea Programelor Operaționale Sectoriale sau Regionale în vederea detalierii implementării acestor programe. Acest document conține elemente delatiate la nivel de măsură, elaborate și revizuite ori de cate ori este necesar.
În Documentul Cadru de Implementare se regasesc:
Măsurile prin care se îndeplinesc prioritățile Programului Operațional;
Definirea tipului de beneficiari pentru fiecare măsură;
Modalitățile de promovare a Programului Operațional;
Un plan financiar, cu precizarea alocării financiare, pentru fiecare măsura;
Descrierea mecanismelor de management, monitorizare și evaluare a Programului Operațional.
Ghidul Aplicantului
Ghidul Aplicantului reprezintă instrumentul prin care autoritățile responsabile cu gestionarea fondurilor structurale și de coeziune stabilesc regulile pentru depunerea, selectarea și implementarea proiectelor finanțate prin Programele Operaționale.
Ghidul Aplicantului conține informații relevante referitoare la cadrul instituțional, documentația necesară finanțării proiectelor, precum și aspecte privind evaluarea și selecția proiectelor.
2.4 Programul Național pentru Dezvoltarea Rurală
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de uniunea Europeană pentru a sprijini țarile membre în implementarea Politicii Agricole Comune.
Politica Agrícolaă Comună este un este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeana și care acordă o mare atenție dezvoltării rurale.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 și până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.
Fondurile europene pentru agricultură pot fi accesate în baza documentului-cheie Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).
Axele prioritare ale PNDR sunt:
Axa prioritara 1: Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
1.1. Măsuri menite să îmbunătățească cunoștințele și să consolideze potențialul Uman;
1.1.1. Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe;
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri;
1.2. Măsuri menite să restructureze și să dezvolte capitalul fizic și să promoveze Inovația;
1.2.1. Modernizarea exploatațiilor agricole;
11.2.3. Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere;
.2.2. Imbunătățirea valorii economice a padurii;
1.2.5. Imbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii;
1.4. Măsuri de tranziție pentru Români ;
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență ;
1.4.2. Inființarea grupurilor de producători;
1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori.
Axa prioritara 2: Imbunătățirea mediului și a spațiului rural
2.1. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole;
2.1.1. Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată;
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană;
2.1.4. Plăți de Agro-mediu;
2.2. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere;
2.2.1. Prima împădurire a terenurilor agricole.
Axa prioritara 3: Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale
3.1. Măsuri privind diversificarea economiei rurale;
3.1.2. Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi;
3.1.3. Incurajarea activităților turistice;
3.2. Măsura privind îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale;
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de baza pentru economia și populația rurala și punerea în valoare a moștenirii rurale;
Axa prioritara 4: Axa LEADER
4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală;
4.1.1. Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier;
4.1.2. Imbunătățirea mediului și spațiului rural;
4.1.3. Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale;
4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare;
4.3.1 Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului;
4.3.1.1 Construcție parteneriate public-private;
4.3.1.2 Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului.
3. POTENȚIALUL SOCIAL ECONOMIC AL REGIUNII DE
DEZVOLTARE SUD MUNTENIA
3.1 Profilul regiunii Sud Muntenia
3.1.1 Localizarea geografică și resursele naturale
Regiunea Sud Muntenia este a treia regiune ca mărime din România (având 34.453 km2) și este localizată în partea de sud a țării, înconjurând regiunea București-Ilfov. În partea de sud a regiunii, fluviul Dunărea reprezintă o graniță naturală cu Bulgaria, oferind posibilitatea de a avea comunicații cu cele 8 țări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieșire și deci acces -principala poartă maritimă a țării. Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud Muntenia este formată din 7 județe (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova și Teleorman), 16 municipii, 32 orașe și 517 comune cu 2018 sate.
Varietatea formelor de relief și complexitatea geologică a acestora fac astfel încât resursele naturale ale regiunii să fie destul de diversificate. Zona montană și de deal localizate în partea de nord a regiunii concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune – în special cărbune brun și lignit, minereuri radioactive și metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips și izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică și a materialelor de construcții.
Alături de aceste resurse, se găsesc și alte resurse naturale, de o importanță deosebită și cu influențe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice. Astfel, suprafața agricolă concentrată preponderent în județele din sud deține 71,1% din aria totală a regiunii, din care 80,2% reprezintă teren arabil.
Regiunea dispune de resurse bogate și importante de apă (3,4% din suprafața regiunii), care prin utilizarea în diferite domenii,au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia.
Flora și fauna de o mare diversitate constituie o altă bogăție naturală a regiunii.Terenurile ocupate cu păduri și vegetație forestieră dețin 19,3% din suprafața regiunii, reprezentând o sursă importantă de masă lemnoasa și un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.
3.1.2 Disparități regionale
Din punctul de vedere al caracteristicilor geografice și socio-economice, regiunea Sud Muntenia poate fi divizată în două zone distincte, după cum urmează:
Partea nordică (formată din județele Argeș, Dâmbovița și Prahova) este mai dezvoltată din mai multe puncte de vedere, concentrând un număr mai mare de companii industriale tradiționale sau noi. În partea de nord sunt localizate toate cele 4 universități și majoritatea institutelor de cercetare, în conexiune directă cu industriile predominante: chimie și petrochimie, metalurgie și constructoare de mașini, alimentară, ICT, etc.
Partea de sud (compusă din județele Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița) este localizată în Câmpia Română și este mai puțin dezvoltată, agricultura fiind sectorul dominant. Slaba dezvoltare a părții sudice se datorează în principal faptului că întreaga zonă a suferit în timp o dezvoltare industrială artificială. Prin urmare, începând cu
anul 1990, aceasta a fost afectată de procesul de tranziție la economia de piață, prin închiderea sau restrângerea activității întreprinderilor de stat. O consecință notabilă a acestui fapt a fost apariția fenomenului de migrație a populației din comunitățile urbane. Activitățile economice desfășurate în partea de sud sunt mai puțin diversificate și sunt efectuate în majoritate în agricultură.
3.1.3 Populația și migrația
Populația regiunii număra 3.258.775 de locuitori (14.58% din populația țării ). Structura demografică a regiunii din punctul de vedere al categoriilor de vârstă relevă prezența unui proces lent, dar stabil, de îmbătrânire a populației, datorat în principal scăderii natalității, dar și soldului migratoriu negativ.
Analizata pe zone, se poate observa o pondere ridicata a populatiei din spatiul rural (58,3%), fata de populatia urbana (41,7%).
Diminuarea populației din mediul urban pe ansamblu are drept cauze principale scăderea sporului natural și migrația dinspre mediul urban către cel rural. De asemenea, există și un fenomen de migrație către zonele rurale ce afectează toate regiunile țării, fiind specific în special populației de peste 40 de ani.
Este cazul persoanelor, care în urma restructurării companiilor de stat nu au reușit să se reprofileze, fiind astfel forțate să se întoarcă în zonele rurale unde desfășoară activități agricole de subzistență.
3.2 Economia regională
Regiunea Sud Muntenia înregistreaza o valoare a PIB de 2447 euro/locuitor, situată sub media pe țară (2932,8 euro/locuitor), la nivel județean, cele mai mari valori înregistrându-se în județele Argeș – 3071 euro/locuitor și Prahova – 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusă în Călărași – 1748,2 euro/locuitor. Trăsătura esențială a Regiunii Sud este reprezentată de împărțirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice și socio-economice diferite.
Partea de nord a Regiunii (județele Argeș, Dîmbovița și Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare, Prahova deținând locul 1 pe țară în ceea ce privește producția industrială. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităților industriale, care a generat o rată ridicată a șomajului. Închiderea unor unități industriale în zonele monoindustriale a determinat apariția unor grave probleme economice și sociale, în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlați, Costești și Câmpulung-Muscel.
Partea sudică a Regiunii (județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman) este o zonă tradițional subdezvoltată, reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord – Est). Ea se caracterizează prin preponderența populației ocupate în agricultură. De altfel, suprafața județelor componente este reprezentată în întregime de câmpie. În anii ‘70, întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială artificială. În prezent, suportă impactul sever al procesului de tranziție spre economia de piață, prin închiderea majorității unităților industriale reprezentative. Această situație caracterizează toate reședințele de județ, precum și arealele adiacente ale orașelor Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Slobozia și Fetești.
Structura PIB pe categorii de resurse în regiunea Sud Muntenia în perioada 2005-2012, conform estimărilor realizate în prognozele regio de către CNP va cunoaște o translație între sectoarele industrie și servicii. Diferența de dezvoltare a județelor ce aparțin Regiunii Sud Muntenia, cât și tendința de polarizare a acesteia, devine evidentă și prin nivelul de participare diferit al acestora la PIB-ul regiunii.
Astfel:
județul Prahova este județul cu cea mai mare contribuție la PIB-ul regiunii (32,1%), urmat de județul Argeș (27,1%). Aceste județe sunt caracterizate de o dinamică pozitivă a creșterii ponderii contribuției lor la PIB-ul regiunii;
județul Dâmbovița cu o ușoară tendință de scădere – oferă o imagine atipică de dezvoltare în cadrul regiunii (cu o contribuție de aproximativ 14% în PIB-ul total al regiunii);
județele Teleorman (8,3%), Ialomița (7,2%), Călărși (6%) și Giurgiu (5,4%) au cele mai mici contribuții în PIB-ul regiunii, indicând o tipologie asemănătoare a structurii economice;
Valoarea PIB în regiunea Sud Muntenia pe județe în perioada 2005-2012:
Tabel 1
Sursa:Comisia Națională de Prognoză iunie 2009
3.2.1. Agricultura
Din punct de vedere structural,agricultura are o contribuție mare la realizarea produsului intern brut regional, datorită condițiilor naturale ale regiunii și calității solului, care sunt favorabile dezvoltării tuturor ramurilor agriculturii. Astfel, suprafața agricolă de 2,448.5 mii de hectare reprezintă 71,1% din suprafața totală a regiunii și determină caracterul agricol al regiunii, plasând regiunea pe locul întâi în cadrul celor opt regiuni de dezvoltare.
3.2.2. Industria
Industria regională participă cu circa 29 de procente la realizarea PIB-ului, mult peste media națională (circa 25 %), reprezentând una din cele mai ridicate contribuții. Industria regiunii este foarte diversificată și cuprinde aproape toate activitățile industriale: extracția și prelucrarea petrolului și a gazelor naturale, a cărbunelui, a calcarului, argilei, nisipurilor și a sării, prelucrarea produselor agroalimentare și confecționarea de produse textile, prelucrarea lemnului, fabricarea de mașini, echipamente și mijloace de transport, producția de utilaj petrolier și chimic, producția de frigidere și congelatoare, producția de automobile (Dacia și Aro), producția de energie electrică, termică, gaze, etc.
3.2.3 Construcțiile
Acestea au o pondere în produsul intern brut regional care depășește ușor 5%. În ceea ce privește serviciile, cu o pondere de 38% în produsul intern brut regional (mult sub nivelul național care este de peste 45%), situează regiunea pe ultimul loc într-un top al regiunilor.
3.2.4 Sectorul serviciilor
Sectorul serviciilor a avut o evoluție pozitivă în ultimii ani în anumite domenii, iar în prezent acoperă o gamă largă de activități, precum: financiare și bancare, asigurări și transport, imobiliare, servicii poștale și telecomunicații, turism, educație, sănătate și servicii sociale, consultanță etc.
În regiunea Sud Muntenia au fost realizate și importante investiții străine directe (ISD) care pot să conducă la o creștere a productivității, deoarece acestea aduc tehnologii inovative, precum și un transfer de bune practici. Nivelul ridicat al ISD-urilor la nivel regional este datorat, în principal creșterii de capital (Dacia Renault în industria constructoare de mașini, Petrotel Lukoil, Unilever în industria petrochimică) și investițiilor de tip green field precum Saint Gobain (industria sticlei).
Potențialul economic și uman, resursele bogate ale solului și gradul crescut de urbanizare și industrializare, caracteristici dominante în special ale zonei de nord, reprezintă condiții favorabile pentru atragerea investițiilor străine în regiune.
Regiunea Sud are un important potențial de dezvoltare economică, diferențiat între nordul și sudul regiunii. Astfel, în nord există importante resurse de subsol reprezentate de zăcăminte de țiței și gaze naturale, cărbuni, sare, etc a căror prelucrare și comercializare poate crește valoarea adăugată din regiune. De cealaltă parte, în sudul regiunii există suprafețe agricole întinse, care pot sta la baza dezvoltării unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi, corespunzătoare condițiilor pedologice din regiune.
În regiune s-au realizat importante investiții străine directe: Renault – Pitești, Holcim – Câmpulung Mușcel, Samsung COS – Târgoviște.
3.3 Potențialul turistic
Potențialul turistic al regiunii Sud, valorificat într-un mod adecvat și ținând cont de principiile durabilității, poate contribui esențial la dezvoltarea economică și socială a regiunii. Regiunea Sud Muntenia dispune de un potențial turistic considerabil, localizat cu precădere în partea de nord, pentru dezvoltarea turismului și a activităților de recreare datorită condițiilor naturale favorabile și a tradițiilor culturale și istorice existente.
Principalele puncte de atracție turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă și a turismului de week-end sunt localizate în partea de nord : stațiunile montane de pe Valea Prahovei-masivul Bucegi, localitățile turistice și parcurile naturale situate în Munțiii Bucegi și Munții Piatra Craiului ce acoperă necesitățile de cazare și au o infrastructură adecvată. stațiunile balneoclimaterice din regiune (Slănic Prahova, Vălenii de Munte, Pucioasa, Câmpulung – Muscel etc.), Dunărea, al cărui potențial poate fi valorificat ca o alternativă la turismul montan, din nordul regiunii.
Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii și în special zona riverană fluviului Dunărea deține un potențial turistic neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp poate deveni prin investiții susținute o alternativă la turismul clasic montan.
În anul 2005, Regiunea Sud Muntenia deținea 11,7% din capacitatea de cazare în funcțiune a țării, iar indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune în anul fost de 28,1%.
3.4 Infrastructura
3.4.1 Transport
Regiunea dispune de o rețea de drumuri publice europene, naționale și județene cu o lungime de (15 % din totalul național) și o rețea feroviară de (11,4% din rețeaua națională). Dunărea, arteră fluvială europeană, înlesnește legăturile acestei regiuni cu principalele orașe din bazinul său hidrografic.
În ceea ce privește transportul rutier, regiunea beneficiază de o bună deschidere internă și internațională, asigurată de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 și E60) și de autostrăzile A1 (București – Pitești) și A2 (București – Constanța, aflată parțial în exploatare), însă doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. La nivel județean, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se înregistrează în județele sudice: Călărași (40%) Teleorman (39,1%).
Procentele ridicate din aceste județe se datorează ponderii mai mari pe care le au drumurile naționale în totalul drumurilor publice, în sudul regiunii (peste 23%), comparativ cu nordul acesteia (sub 20%). Mai precis, în județele nordice (Argeș, Dâmbovița și Prahova), pe lângă drumurile naționale care traversează județele, există o rețea mai densă de drumuri județene și comunale (de regulă mai puțin modernizate decât cele naționale), comparativ cu sudul regiunii. Această explicație este sprijinită de densitatea mai ridicată a drumurilor publice înregistrată în județul Argeș – peste 44 km/100kmp, față de cea din județele sudice – sub 27 km/100kmp.
Regiunea dispune de o rețea dezvoltată de transport feroviar, teritoriul acesteia fiind străbătut de magistralele feroviare I (București-Timișoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun până ), VII (București-Galați), VIII (București-Constanța) și IX (București-Giurgiu).
3.4.2. Infrastructura socială
Structura educațională în Regiunea Sud-Muntenia poate asigura școlarizarea la toate nivelurile, în cadrul acesteia existând în 2005 un număr de 604 grădinițe, 1092 școli primare și gimnaziale, 178 licee, 10 școli profesionale și de ucenici, 13 școli postliceale și 4 instituții de învățământ superior. 57% dintre unitățile școlare sunt situate în județele Argeș, Dâmbovița și Prahova.
Dacă rețeaua școlilor primare și gimnaziale acoperă într-un grad suficient nevoile educaționale, nu același lucru se poate spune și despre învățămantul liceal a cărui structură educațională nu este orientata și acoperă parțial nevoile pieței muncii.
Un avantaj major pentru regiune cu privire la formarea superioara îl constituie existența în cadrul acesteia , pe lânga instituțiile menționate, a celui mai mare centru universitar din țară-București.
Sistemul serviciilor de protecție socială nu este suficient dezvoltat și acoperă o arie relativ restrânsă a grupurilor care necesită îngrijiri speciale, în schimb în ultimii ani domeniul protecției copiilor instiuționalizați a înregistrat un trend pozitiv.
În prezent facilitățile culturale existente satisfac în mică măsură nevoile populației, la nivelul regiunii înregistrându-se o scădere a interesului public față de actul de cultură organizat, datorat în mare măsură impactului mass-media asupra timpului dedicat de individ formării și educației permanente. Acest lucru a determinat restrângerea activităților specifice domeniului și a dus la schimbarea destinației unui mare număr de așezăminte culturale. Totodată s-au manifestat în ultimii ani aspecte negative legate de managementul culturii, reflectate în scumpirea actului cultural și în indiferența unor administrații locale fața de dotarea și întreținerea bunurilor culturale de folosință publică.
3.5. ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD MUNTENIA
3.5.1.Resurse / Puncte tari :
Resurse naturale variate și bogate cu un potențial de dezvoltare economică mare: marea varietate a reliefului, bogații ale subsolului, potențial agricol mare (local I în țara privind suprafața agricolă, acces fluvial).
Poziționare geografică cu un potențial strategic de dezvoltare: apropiere de capitală. Regiunea are un aspect inelar, al doilea inel exterior fața de București, concentric cu Județul Ilfov.
Suprafața regiunii locul 3/8.
Populația regiunii locul 2/8.
Existența programelor de formare și reconversie profesională.
Rețea de transport dezvoltată ca arie de acoperire și densitate.
Industria detine o pondere mai mare ăn PIB-ul regiunii, comparativ cu celelalte regiuni (datorita industrializării județelor din zona de nord – Argeș, Prahova și Dâmbovița).
Potențialul turistic ridicat al județelor din nordul regiunii.
Regiunea realizează aproximativ 12,8% din PIB-ul României, ocupând locul doi, dupa regiunea București-Ilfov, din acest punct de vedere.
Existența unui număr mare de întreprinderi reprezentative la nivel regional și național (Lukoil, Dacia Renault, Petrobrazi, Arpechim, Carpatcement, Arctic, Otelinox, Coca-Cola,etc.).
Procent mare al IMM-urilor medii 20-250 salariați în total unități active (peste media națională (1,9%), în județele Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Prahova).
Volum mare al investițiilor (în special în județul Prahova).
Inplicarea unor școli din cadrul regiunii în programele de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu și-au găsit un loc de muncă după absolvirea școlii.
Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), județean (PLAI), unitate școlară (PAS).
Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă dispun de personal cu experiență, având studii de specialitate economice sau juridice și specializări în domeniul managementului resurselor umane.
Spațiile și dotarea AJOFM-urilor oferă condiții relativ bune pentru prestarea unei game de servicii sociale diversificate (mediere, consiliere,formare).
Populația activă are posibilitatea obținerii unor calificări superioare atât în instituțiile de învățământ superior din regiuni, dar și în central universitar București.
Implementarea unor aplicații informatice specializate și realizarea unei rețele INTRANET a ANOFM, la care sunt conectate toate agențiile județene.
Există o preocupare permanentă în cadrul AJOFM-urilor pentru implementarea, certificarea și menținerea unor sisteme de management al calității și a unor proceduri de lucru standardizate în domeniul ocupării.
Implementarea programelor de măsuri active pentru combaterea șomajului, diferențiat în funcție de necesitățiile pieței și dorințelor șomerilor.
Existența unui pact regional și a șapte parteneriate județene active pentru ocupare și incluziune socială încheiate între agenții economici, instituții de învățământ, AJOFM-uri, autorități și alte organizații care pot contribui la realizarea obiectivelor parteneriatelor respective.
3.5.2.Probleme/Puncte slabe:
Tendința de scădere a populației (mai accentuată pentru populația masculină, viteza de scădere a populației în mediul rural este de două ori mai mare decât în mediul urban), la nivelul întregii regiuni Sud Muntenia.
Prezența și în perioada 2006-2008 a unei importante populații în mediul rural. Dacă media națională este de 45% populația în mediul rural, media pentru regiunea Sud Muntenia este de 60%, practic cu aproximativ 15% mai mare.
Cu excepția județului Prahova se observă că populația în vârstă de peste 65 de ani se regăsește în mediul rural în procente ce depășesc cu mult media națională– peste 70% pentru județele din regiunea Sud Muntenia, cu maximum de 82,43% (2008) în județul Teleorman,iar respectiv media națională pentru grupa de vârstă este de 56,23% (nivel maxim în comparație cu celelalte grupe de vârstă).
Principalele dezechilibre demografice sunt relative la distribuția pe grupe de vârstă (grupa de vârstă 0-24 ani) este grupa de vârstă care indiferent de caracteristica analizată prezintă o tendință continuă de scădere (indiferent de caracteristică: gen, mediu urban/rural, nivel de unitate administrativă: național, macro-regiune, regiune, județ; grupa de vârstă 45-65 de ani este grupa de vârstă care prezintă o tendința de scădere pentru mediul rural, (indiferent de caracteristică: gen, nivel de unitate administrativă: național, macro-regiune, regiune,județ).
În cursul anului 2009 microîntreprinderile (0-9 salariați) au fost cele mai afectate de criza economică și financiară.
Gradul de ocupare a resurselor de muncă sub media nivel național (în anul 2009 se previzionează o scădere a populației ocupate, cu aproximativ 2,7%, față de anul precedent).
Reducerea, cu 4,9% a PIB-ului regiunii, în anul 2009.
Serviciile dețin o pondere mai redusă în PIB, comparativ cu celelate regiuni.
Calitatea slaba a infrastructurii de transport.
Repartizarea neuniformă a investițiilor în regiune (investiții scăzute în zona de sud).
Creșterea ratei șomajului față de anul 2008, nivelul cel mai ridicat al acestei rate înregistrându-se în județele: Teleorman, Ialomița și Călărași.
Interesul scăzut, din partea populației active, pentru învățarea pe parcursul vieții și al angajatorilor pentru perfecționarea propriilor angajați.
Slaba dezvoltare a activității de marketing – în mod special la nivelul IMM-urilor.
Existența unor domenii de activitate în care salariile sunt neatractive datorită politicilor necorespunzătoare de motivare a angajatilor.
Rata crescută a șomajului în rândul tinerilor absolvenți, cu toate că rata de ocupare în rândul tinerilor este mai mare comparativ cu celelalte regiuni.
Lista oportunităților de angajare, în special, în mediul rural unde există fenomenul de subocupare.
Nivelul ridicat al sărăciei populației din zonele preponderent agricole.
Creșterea abandonului școlar.
Nivelul scăzut de pregătire a șomerilor.
Existența unui număr mare de comunități de romi în cadrul cărora există o pondere ridicată a persoanelor analfabete.
Marginalizarea persoanelor în vârstă pe piața muncii.
Mobilitate profesională scăzută și fluctuația personalului didactic din învățământul profesional și tehnic.
Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învățământul profesional și tehnic.
Accesul la educație pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura necorespunzătoare a școlilor.
Număr insuficient al cabinetelor de orientare și consiliere profesională.
Fenomenul migrației externe și interregionale evidențiază un sold migratoriu negativ la nivelul regiunii.
Inițiative transnaționale insuficiente pentru piața incluzivă.
Integrarea dificilă a persoanelor vârstnice și a persoanelor cu nivel scăzut de calificare.
Existența unei infrastructuri IT subdimensionată comparativ cu nevoile informaționale specifice AJOFM-urilor.
3. 5.3. Oportunități
Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură/dezvoltare agricultură de tip bio și eco.
Conturarea unei cereri de consultantă pentru dezvoltarea de servicii pentru agricultură și dezvoltare agricultura bio și eco.
Obligativitatea adoptării normelor europene privind dezvoltarea activităților economice.
Există posibilitatea creări unor noi locuri de muncă în anumite domenii (mediu, servicii, agricultură, construcții, turism) prin accesarea fondurilor structurale.
Dezvoltarea transportului fluvial în zona de sud.
Existența capitalei în centrul regiunii crează premise pentru dezvoltarea localităților din cadrul regiunii Sud Muntenia învecinate cu aceasta.
Vecinătatea cu Bulgaria facilitează dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere în județele din sudul regiunii.
Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier poate contribui la dezvoltarea turismului, îndeosebi în județele din nordul regiunii (Județul Dâmbovița dispune de un potențial turistic deosebit în masivele Leaota și Bucegi care este valorificat datorită infrastructurii rutiere slab dezvoltate).
Facilitarea transporturilor în regiune prin modernizarea șoselelor de centură ale orașelor Pitesti și Ploiesti, dar și prin intermediul autostrăzilor București-Constanța și București-Pitești.
Subvenționarea agriculturii va duce la dezvoltarea durabilă a economiei în zonele rurale și valorificarea superioară a suprafeței agricole din regiune.
Problematica stringentă si complexă a ruralului montan din perspectiva socio-economică a localităților și gospodăriilor țărănești, a mediului și dezvoltării durabile implică atenție deosebită pentru învățământul profesional și tehnic.
Realizarea agriculturii ecologice, reclamă competențe noi pentru personalul calificat.
Existența unor mari companii care activează în condiții de stabilitate și care solicită forța de muncă sau programe de formare profesională (ex. Automobile Dacia, Arctic).
Includerea grupurilor defavorizate pe piața muncii din regiune, ca beneficiari ai proiectelor finanțate de Fondul Social European.
Modernizarea serviciilor publice de ocupare și interconectarea acestora cu serviciile de ocupare europeană cu finanțare din Fondul Social European.
Consolidarea unor parteneriate viabile pentru accesarea fondurilor structurale.
Creșterea interesului persoanelor adulte pentru cursuri de (re)calificare, în perioada de criză.
3.5.4.Amenințări/Riscuri:
1. Există riscul de a construi politici neadecvate din cauza diversității mari a activității economice determinate de:
a) neomogenitatea dupa numărul de persoane, astfel în județele Giurgiu și Ialomița populația este de aproximativ 300000 persoane, aproape la jumătate fața de populația județelor Prahova și Argeș.
b) dezvoltarea economică în cadrul regiunii este neuniformă, indicându-se o tendință de polarizare pe termen mediu și scurt: județele Prahova și Argeș prezintă un potențial crescut de dezvoltare și o structură economică comparabilă. Județul Dâmbovița este atipic în cadrul regiunii, iar județele Teleorman, Ialomița, Călărași și Giurgiu au o contribuție scăzută în PIB-ul regiunii, cu o tendință evidentă de restrângere a activității economice.
c) numărul de întreprinderi din județele Prahova și Argeș au menținut constantă tendința de creștere, indiferent de dimensiunea și diviziuni CAEN Rev.1.Pentru aceste județe numărul de întreprinderi a început să crească astfel: pentru întreprinderi mici 0-9 lucrători,începând cu anul 1999, pentru înpreprinderi medii și mari, începând cu anul 2003.
2. Există tendința de creștere a numărului de unități conform CAEN Rev.1. după secțiunile:
a) învățământ,din anul 2001;
b) industrie extractivă, industrie energetică, industrie prelucrătoare, construcție, tranzacții imobiliare, din anul 2003;
c) transporturi și depozitare, sănătate, asistența socială și intermedierile financiare, începand cu anul 2004;
3. În cadrul unor sectoare de activitate ale economiei naționale precum agricultura, piscicultura, comerț, hoteluri și restaurante,în perioada 1997-2007, în regiune, nu s-au înregistrat modificări esențiale ale numărului de unități.
4. Se evidențiază o problemă de discontinuitate intergenerațională pentru mediu rural. În regiunea Sud Muntenia se găsește tendinața națională de izolare a grupei de vârstă 24-45 de ani, ca fiind singura grupă care prezintă o tendință de creștere pe termen scurt și mediu.
5. Infrastructura insuficient dezvoltată constribuie la scăderea atractivitătii mediului de afaceri pentru noi investitori în zona de sud.
6. Regresul unor domenii economice precum industria chimică, extractivă, metalurgică și cea constructoare de mașini.
7. Atractivitatea scăzută a locurilor de muncă din mediul rural în domenii precum învățământul și sănătatea.
8. Intensificarea fenomenului de îmbătrânire demografică.
9. Dezvoltarea economiei subterane și a muncii pe piața neagră a forței de muncă .
10. Reducerea numărului de salariați din sectorul bugetar prin restructurarea instituților publice.
11. Scăderea numărului populației la nivelul întregii regiuni, ritmul cel mai alert de descreștere înregistrând populația de vârstă școlară.
12. Există pericolul migrării forței de muncă înalt calificată (medici, ingineri,etc.)
13. Creșterea șomajului în rândul absolvenților învățământului preuniversitar și universitar.
3.6 PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
Realizarea Planului de Dezvoltare Regională ( PDR ) eate una din cele mai importante sarcini ale ADR Muntenia, deoarece reprezintă ambițiile economice și sociale ale unei regiuni.Pentru viitoarea perioadă de programare, 2014-2020, Strategia de dezvoltare regională se va realiza pornind de la următoarele documente programatice:
Strategia Europa 2020
Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării
Al 5-lea Raport privind coeziunea economică, sociala și teritorială
Programul național de reformă 2011-2013
Dezvoltată sub coordonarea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în colaborare cu partenerii regionali, strategia furnizează cadrul coerent pentru dezvoltarea viitoare a regiunii. Ea urmărește ghidarea într-o manieră pragmatică a comunităților din regiune, astfel încât intervențiile și activitățile necesare creării unei regiuni dinamice și prospere să se concentreze asupra domeniilor cheie de dezvoltare.
Procesul de fundamentare și dezvoltare al strategiei se bazează pe luarea în considerare a următoarelor aspecte specifice și importante ale regiunii: existența unor zone caracterizate de un mediu adecvat, care contribuie la atractivitatea acesteia pentru rezidenți și turisti și la competitivitatea ei având în vedere localizarea afacerilor; natura și caracterul divers al regiunii care necesită măsuri și activități specifice; existența unor așezări policentrice, incluzând importanți poli de creștere care oferă condiții bune pentru concentrarea investițiilor productive; faptul că un procent semnificativ al populației trăiește în orașe mici, comune și sate, caracterizate de o dezvoltare modestă și care necesită intervenții care să susțină dezvoltarea și diversificarea economică; caracterul preponderent agrar al zonei de sud și problemele generate de acest aspect; rețele de drumuri cu calitate nesatisfăcătoare pentru transportul public și de bunuri.
Bazată pe concluziile analizei socio-economice și SWOT, pe avantajele comparative ale regiunii, pe punctele tari și oportunitățile acesteia, strategia prin structură și conținut urmărește dezvoltarea economică și echilibrată a Regiunii, concomitent cu dezvoltarea capacității acesteia de a se adapta și a putea răspunde schimbărilor economice cheie.
Strategia se adresează unei game largi de probleme economice, sociale și de mediu ale comunităților, care sunt relevante pentru a defini și furniza obiectivele necesare obținerii dezvoltării durabile și creșterii coeziunii economice și sociale în Regiune.
Scopul ei este de a obține efecte economice și sociale pozitive în beneficiul întregii regiuni, prezentând într-o abordare integrată direcțiile strategice, obiectivele țintite și activitățile necesare îndeplinirii lor.
Strategia nu trebuie privită ca un plan general, ci ca un cadru de planificare strategic care definește viziunea regiunii, căile care conduc la obținerea ei și pe baza căruia sectorul public și privat poate acționa eficient în ceea ce privește folosirea resurselor locale, obținerea de beneficii și asigurarea unei valori adăugate reale.
Totodata, aceasta poate constitui baza dezvoltării planurilor de acțiune pentru organizațiile partenere și pentru programele de finanțare naționale și europene care sprijină furnizarea Planului Regional.
Concluzionând, strategia este o expresie a viziunii, valorilor și principiilor identificate pe baza procesului de consultare cu partenerii regionali și furnizează o abordare echilibrată și integrată privind dezvoltarea Regiunii cu accent pe: îmbunătățirea infrastructurii de baza, facilitarea creșterii economice, promovarea dezvoltării echilibrate a tuturor comunităților regiunii, îmbunătățirea serviciilor sociale la nivelul comunităților rurale și urbane și creșterea nivelului de ocupare, protejarea și îmbunătățirea condițiilor de mediu.
Strategia se concentrează pe provocările și oportunitățile de dezvoltare caracteristice și existente la nivelul regiunii, urmărind totodata eliminarea barierelor cu privire la progresul economic și social.
În construirea consensului regional pentru o abordare echilibrată și coordonată cu privire la dezvoltarea fizică și economică a regiunii, strategia răspunde punctelor de vedere ale comunităților referitoare la faptul că egalitatea și echitatea trebuie să fie factori dominanți ai dezvoltării pe termen lung.
Elementele constitutive ale strategiei urmăresc obținerea unei dezvoltări echilibrate a tuturor zonelor regiunii, a comunităților urbane și rurale și oferirea de oportunități egale pentru toți locuitorii acesteia. Suplimentar, intenția este de a crește potențialul întregii regiuni și de a optimiza contribuția principalelor zone și comunități ale regiunii la dezvoltarea pe ansamblu a acesteia și la obținerea coeziunii regionale.
STUDIU DE CAZ
Cerere de finanțare pentru Axa prioritară 5.2
PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013
CERERE DE FINANȚARE
TITLUL PROIECTULUI
Construcția Pensiunii Turistice ,,Colț de rai’’
TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE
01 FEDER
INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL
SOLICITANT
Denumire organizație: Pensiunea ,,Colț de rai’’
Cod de înregistrare fiscală 74953957
Nr. de la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.(dacă este cazul) 658537
Adresa poștală: Moroieni – str.Bisericii, nr. 1, jud. Dâmbovița
Adresa poștă electronică [anonimizat]
TIPUL SOLICITANTULUI:
REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI
Nume, prenume Niță C. Cătălina
Funcție Notar
Număr de telefon 0758494684
Număr de fax 0245869785
Adresă poștă electronică [anonimizat]
PERSOANA DE CONTACT
Nume, prenume Niță C.Cătălina
Funcție Notar
Număr de telefon 0758494684
Număr de fax 0245869785
Adresă poștă electronică [anonimizat]
1.5 PERSOANA RESPONSABILĂ CU OPERAȚIUNILE FINANCIARE
Nume Popescu Andrei
Funcție Contabil
Număr de telefon 0730111272
Număr de fax 0245893427
Adresă poștă electronică [anonimizat]
1.6 BANCA / TREZORERIA
Banca/ Sucursală: BCR
Adresa: Strada Cpt.Pantea Ion, nr. 14, Moroieni, Dâmbovița
Cod IBAN: RO32RNCB0131007903770001
1.7.SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE ȘI/SAU ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE (IFI)
Ați beneficiat de asistență nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea IFI în ultimii 5 ani?
DA
NU
DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE
PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL
AXA PRIORITARĂ 5 – DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI PROMOVAREA TURISMULUI
DOMENIUL DE INTERVENȚIE 5.2 – CREAREA, DEZVOLTAREA, MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TURISM PENTRU VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE ȘI CREȘTERII CALITĂȚII SERVICIILOR TURISTICE
AJUTOR DE STAT :
SE APLICĂ PREVEDERILE SCHEMEI DE AJUTOR DE STAT PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ PRIN SPRIJINIREA INVESTIȚIILOR ÎN TURISM
pentru: – UNITĂȚI ADMINISTRATIV – TERITORIALE
PARTENERIATE ÎNTRE UNITĂȚI ADMINISTRATIV – TERITORIALE
ASOCIAȚII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ
INTREPRINDERI MICI (INCLUSIV MICROÎNTREPRINDERI) ȘI MIJLOCII
PARTENERIATE ÎNTRE UNITĂȚI ADMINISTRATIV – TERITORIALE ȘI ONG-URI
NU SE APLICĂ PREVEDERILE SCHEMEI DE AJUTOR DE STAT PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ PRIN SPRIJINIREA INVESTIȚIILOR ÎN TURISM
pentru: – UNITĂȚI ADMINISTRATIV – TERITORIALE
PARTENERIATE ÎNTRE UNITĂȚI ADMINISTRATIV – TERITORIALE
ASOCIAȚII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ
2.2. LOCALIZAREA PROIECTULUI
ROMÂNIA
REGIUNEA: Muntenia
JUDEȚUL: Dâmbovița
LOCALITATEA: Moroieni
2.2.1. ZONA ȚINTĂ DE LOCALIZARE A PROIECTULUI
2.3. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.3.1 Obiectivul proiectului
Proiectul vizează construirea unei pensiuni turistice încadrată în categoría unităților de cazare de trei stele,cu funcționare pe tot parcursul anului (în regim permanent),oferind mai multe servicii,însa axându-se pe două funcții principale:cazare și alimentație,la care se adaugă altele secundare: relaxare și agrement. De asemenea,investiția include și amenajarea unui loc pentru grătar,a unei parcări,dar pune și la dispoziția turiștilor cazați un ghid pentru amatorii de drumeții.Pensiunea va fi dispusă astfel :
Clădirea principală va cuprinde cramă, sală fitness , restaurantul și spațiile de cazare, acestea vor avea un grad de comfort și calitate de 3 stele conform reglementărilor Agenției Naționale a Turismului și va fi dispusă astfel :
Subsol (190 m2) : – Sală fitness cu o suprafață de 80 m2 dotată cu aparate de gimnastică
Cramă cu o suprafață de 100 m2 amenajată în stil rustic cu pereți din cărămidă roșie, tavanul în formă de boltă, decorate cu obiecte tradiționale ( butoaie lemn, mobilier tradițional, obiecte tradiționale de ceramică, țesături tradiționale )
Zona de acces cu o suprafață de 10 m2
Parter (200 m2): – Birou recepție 15 m2
– Restaurant de 3 stele cu bucătărie (60 m2) dotată complet, sală de mese ( 80 m2) decorată în stil rustic .
– Toaletă (25 m2)
– Zonă de acces (20 m2)
Etajul 1 (200 m2) : va fi format din zona de acces ( 20 m2 ) și din 10 camere duble , cu băi și toalete proprii, decorate în stil rustic, amenajate să îndeplinească condițiile de clasificare pentru 3 stele .
Mansarda (120 m2) : formată din zona de acces (20 m2), 5 camere duble, cu băi și toalete proprii, decorate în stil rustic, amenajate să îndeplinească condițiile de clasificare pentru 3 stele
Piscina va fi situată la sud de clădirea principală la o distanță de 100 m, suprafața de 80 m2 , cu o adâncime de la 50 cm până la 3 m , va fi prevăzută cu sistem automat de filtrare a apei , va avea 30 de șezlonguri și umbrele .
Dotări tehnice – pensiunea va fi dotată cu o centrală geotermală pentru răcire/încălzire și cu panouri solare fotovoltaice ce vor scade costurile de întreținere cu până la 50 % .
Obiectivul general al proiectului este acela de dezvoltare a activităților turistice care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural în localitatea Moroieni.
Obiectivele operaționale :
Creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scară mica in localitatea Moroieni prin constructia unei pensiuni cu un grad de comfort de 3 stele si cu o capacitate de 30 de locuri ;
2.3.2 Context
Ideea proiectului este fundamentată pe baza potențialului turistic crescut al localității Moroieni, potențial ce poate fi exploatat profitabil prin amenajarea unei structuri de cazare de tip pensiune turistică de 3 stele proiectată astfel: subsol cu sală fitness și cu cramă, parter cu recepție și restaurant, etajul 1 format din 10 camera duble cu toalete proprii, mansardă cu 5 camere duble și băi proprii, pe acoperiș vor fi instalate panouri solare fotovoltaice, instalarea unei centrale geotermale, piscină cu o capacitate de 20 persoane .
Societatea desfășoară activități în domeniul serviciilor turistice dupa cum urmează: obiectul principal de activitate este încadrat conform CAEN la secțiunea I Hoteluri și restaurante, clasa 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, activitățile secundare fiind de alimentație, agrement și recreere .
Misiunea societății este aceea de a facilita potențilalilor turiști vizitarea mănăstirilor din Moroieni precum și rezervațiile naturale din apropierea masivilor Bucegi și Leaota.
Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci.
AXA PRIORITARA 5 – Dezvoltarea durabila și promovarea turismului se divide în trei axe de dezvoltare:
5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor
5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice
5.3 Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică
2.3.3 Justificarea necesității implementării proiectului
Investiția este necesară datorită mai multor considerente care pot fi concentrate în trei elemente pe baza cărora s-a ajuns la această concluzie: existența potențialului turistic ridicat în această localitate, dar foarte slab valorificată; lipsa unor spații de cazare care să aibă funcționalitate pe tot parcursul anului; atragerii turiștilor prin condițiile oferite de pensiune.
Prin crearea pensiunii turistice ceilalți proprietati cât și Autoritățile locale pot lua ca exemplu această pensiune, acest lucru ducând la dezvoltarea turismului în localitate.De precizat este faptul că dezvoltarea turismului la Moroieni va determina îmbunătățirea infrastructurii de orice tip, creșterea veniturilor din turism, îmbunătățirea calității vieții comunității din zonă, pe scurt dezvoltarea economiei locale.
Creșterea numărului de turiști a fost amplificat de aderearea României la Uniunea Europeană, ce a dus la apariția unei noi piețe de desfacere a produselor turistice românești.Combinând creșterea numărului de turiști cu potențialul turistic extrem de ridicat al regiunii Sud Muntenia și cu promovarea foarte intensă a acestei regiuni atât pe plan intern cât și internațional rezultă o oportunitatea ce poate fi exploatată odată cu punerea în practică a acestui proiect.
Activitatea proiectului este gândită să îndeplinească toate obiectivele specifice a Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia de a exploata potențialul turistic al regiunii prin punerea în valoare a obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calității serviciilor prestate, dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinații specifice cerințelor clientului modern, care să creasca veniturile economice rezultate din activitatea turistică, numărul de clienți consumatori, îmbunătățindu-se astfel imaginea regiunii și creându-se o identitate benefică atragerii de investitori, dezvoltarea infrastructurii turistice cu caracter recreativ și punerea în valoare a acesteia, de ea urmând să beneficieze atât turiștii cât și comunitățile locale, dar și obiectivele Măsurii 313 astfel :
Proiectul este o noutate pentru localitatea Moroieni prin faptul că diversifică serviciile turistice prezente pe plan local prin amenajarea unei crame cu specific tradițional, a unei piscine, a unei săli de fitness și a unui traseu montan de drumeții ce va duce la creșterea atractivității zonei, dar și prin faptul că folosește tehnologii ecologice inovatoare prin folosirea panourilor solare fotovoltaice pentru producerea energiei electrice și prin folosirea unei centrale geotermale pentru asigurarea atât a încălzirii cât și a răcirii unității, lucru ce duce la o scădere cu aproximativ 50% a cheltuielilor de întreținere .
Implementarea proiectului va ajuta la ameliorarea disfuncționalității economiei locale și la păstrarea și promovarea culturii tradiționale prin achiziționarea de obiecte tradiționale de marcă cum ar fi : – Mobilier tradițional
– Obiecte din ceramică/lut
– Butoaie din lemn (doaga)
– Țesături tradiționale
2.3.4 Potențialii beneficiari ai proiectului/ grupul țintă
Grupul țintă este format din persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 60 de ani.Acest lucru a fost constatat în urma unui sondaj de opinie.De asemenea proiectul se adresează atât turiștilor români cât și străini dornici de petrecerea timpului liber într-o zonă liniștită, cu peisaj natural diversificat.
Beneficiarii rezultatelor proiectului sunt pe de-o parte persoanele interesate de practicarea turismului (turiștii), iar pe de altă parte comunitatea locală, în sensul că se va îmbunătății totodata calitatea vieții acesteia prin implicarea în activitatea turistică.
Beneficiarii direcți ai acestui proiect, reprezentați de turiștii care doresc să viziteze localitatea Moroieni, în special mănăstirile din această zonă, si care au o înclinație spre cultură/religie, obiceiuri / obiecte și mesteșuguri tradiționale, istorie, peisaje montane, recreerea în medii montane, pot practica următoarelor tipuri de turism :
– Turism religios/ecumenic
– Turism cultural
– Turism de odihnă/ receere
– Agroturism
– Turism montan
Principalele nevoi ale beneficiarilor direcți sunt :
1. Transportul – acesta va fi satisfăcut prin punerea la dispoziție de către recepția pensiunii a datelor privind transportul în comun, date de contact, firme de închirieri autovehicule, firme taximetrie, etc.
2. Cazarea – va fi satisfăcută prin unitatea de cazare cu o capacitate de 30 locuri .
Alimentația – va fi satisfăcută prin restaurantul și crama pensiunii .
3. Recreerea – se va face cu ajutorul sălii de fitness, piscinei și a drumețiilor pe traseul montan
4. Informarea – se va face de către recepția pensiunii prin distribuirea pliantelor turistice privind localitatea Moroieni și zona Sud Munteniei.
Pentru o bună prezentare beneficiarii direcți vor fi cuantificați în înnoptări/an, rezultând o valoare de 10.950 înnoptări pe an, această valoare fiind și capacitatea maximă de cazare a pensiuni pe zi înmulțită cu numărul de zile dintr-un an : 365 zile * 30 persoane ce pot fi cazate pe zi = 10.950 înnoptări/an .
2.3.5. Activitățile proiectului
Activitățile proiectului pentru a fi eligibile trebuie să facă parte dintr-o categorie de operațiuni dintre cele enumerate la punctul I sau II:
I. Operațiuni privind infrastructura de turism de utilitate publică
Valorificarea potențialului turistic montan prin construcția infrastructurii necesare: reabilitarea și amenajarea căilor de acces către principalele obiective turistice naturale, refugii alpine, posturi Salvamont, etc.
Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potențial turistic (canioane, chei, peșteri, lacuri glaciare, etc)
Dezvoltarea turismului balnear (reabilitarea/ modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilitățile din corpul drumului, crearea/ reabilitarea parcurilor balneare, parcuri grădină in statiuni turistice balneare, climatice si balneoclimatice)
II. Operațiuni privind infrastructura de turism publică/ privată, care intră sub incidența regulilor ajutorului de stat
Dezvoltarea turismului balnear – îmbunătățirea, modernizarea și dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea rețelelor de captare și transport a izvoarelor minerale și saline etc, in statiuni turistice balneare, climatice si balneoclimatice.
Crearea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferată îngustă, în zonele de deal și de munte etc.)
2.3.6 Stabilirea jaloanelor și descrierea detaliată a activităților/subactivităților proiectului
Pentru o bună desfășurare și control a implementării proiectului vor fi stabilite jaloanele astfel :
Echipa management
Contractat constructor
Amenajat piscină
Construit corp principal
Dotat și decorat spațiu cazare /restaurant / cramă / sală fitness /piscină
Amenajat traseu montan
Personal pensiune angajat
Promovat pensiune
Pentru punerea în practică și realizarea jaloanelor se vor desfășura următoarele activități:
Jalonul 1 : Echipa management
Activitatea 1. : Selecția managerului de proiect se va face cu ajutorul unei societăți specializate pe resurse umane unde se vor stabili calitățile, experiența și răspunderile managerului de proiect .
Subactivitatea 1.1. Susținerea interviului va consta în intervievarea candidaților și alegerea celui mai potrivit pentru ocuparea funcției
Subactivitatea 1.2. Angajarea managerului se vor negocia beneficiile, salariul, responsabilitățile, bonusurile și se va semna contractul.
Activitatea 2. Selecția proiectantului presupune discuții cu diverși proiectanți cu experiență în domeniul turistic în vederea alegerii celui mai potrivit.
Subactivitatea 2.1. Contractarea proiectantului se vor expune responsabilitățile legale, remunerația și se va semna contractul .
Subactivitatea 2.2. Finalizare proiect se vor clarifica toate detalile privind arhitectura și solușiile tehnice privind proiectul.
Jalonul 2 : Contractat Constructor
Activitatea 3. Creare caiet de sarcini constă în creearea unui caiet de sarcini care prevede toate detaliile tehnice privind construcția
Subactivitatea 3.1. Verificarea conformității se va verifica dacă proiectul prin arhitectura întrunește toate normele de siguranță, comfort și calitate pentru clasificarea la unități de cazare cu un grad de comfort de 3 stele .
Subactivitatea 3.2. Listarea caietului de sarcini dupa clarificarea și modificarea eventualelor discrepanțe se crează caietul de sarcini .
Activitatea 4. Licitarea caietului de sarcini se va expune caietul de sarcini și se va licita pentru desemnarea celui mai potrivit constructor.
Subactivitatea 4.1. Expunerea licitației se va face prin trimiterea unor invitații de participare la licitația proiectului a constructorilor .
Subactivitatea 4.2. Licitarea se va susține licitația și se vor studia ofertele
Subactivitatea 4.3. Desemnarea constructorului se va alege cea mai buna ofertă prezentată și se va încheia contractul cu constructorul.
Jalonul 3 Construit corp principal
Activitatea 5. Amenajarea spațiului clădirii se delimitează și se amenajează spațiul destinat construcției .
Subactivitatea 5.1. Delimitarea spațiului se va delimita spațial zona destinată construcție
Subactivitatea 5.2. Excavare spațiul va fi excavat spațiul destinat construcției până la o adancime de 8 m .
Activitatea 6. Construcție corp clădire va fi construit corpul clădirii folosindu-se material prefabricat de tip BCA 7000, îmbinările vor fi făcute cu ciment CR/3500 , se va instala izolație termică din polistiren expandat cu o grosime de 10 cm , finisajele vor fi făcute cu glet MC/330 .
Subactivitatea 6.1. Construcție subsol se construiește subsolul care va fi format din : o cameră cu o suprafață de 80 m2 destinată sălii de fitness, scări și zona de acces 20 m2, cramă 100 m2 finisată cu cărămidp arsă de culoare roșie cu tavanul de forma unei bolte .
Subactivitatea 6.2. Construcție parter se construiește parterul cu o zona centrală de acces de 20 m2, toaletă 25 m2, birou recepție 15 m2 , bucătărie 60 m2, sală de mese 80 m2 .
Subactivitatea 6.3. Construție etaj se va construi etajul 1 cu o suprafață de 200 m2, acesta va fi format din zona de acces 20 m2 și din 10 camere cu o suprafață de 180 m2, acestea vor include toalete proprii
Subactivitatea 6.4. Construcție mansarda se construiește mansardă cu o suprafață de 120 m2 , formată din 5 camere cu o suprafață de 100 m2 și o zonă de acces de 20 m2.
Activitatea 7. Instalare utilități vor fi realizate instalațiile electrice, de apă/evacuare și înălazire și se va racorda clădirea la energie electrică prin contractarea Eon-Distributie, apa curentă și rețeaua de canalizare prin contractarea Aqua –Moroieni.
Subactivitatea 7.1. Realizarea instalațiilor va fi realizată instalația electrică, de apă și de evacuare, se va instala centrala geotermală GEO-MAX 1000 și subansamblurile ei, se vor instala panourile fotovoltaice ECO-SUN 3000 cu o putere de 3500 kwatt/h .
Subactivitatea 7.2. Racordare utilități se va racorda clădirea la energie electrică, apa curentă și rețeaua de canalizare .
Jalonul 4 Amenajat piscina
Activitatea 8. Construcția corpului piscinei se va construi piscina cu o suprafață de 80 m2 și cu o adâncime de la 50 cm până la 3 m.
Subactivitatea 8.1. Amenajarea spațiului piscinei se va amenaja spațiul alocat construcției piscinei prin excavare la o adâncime de 50 cm în partea Nordică, crescând constant până la o adancime de 3 m .
Subactivitatea 8.2. Amenajarea Pereților piscinei se vor cimenta pereții piscinei și vor fi acoperiți cu material special impermeabil .
Activitatea 9. Instalarea tehnicii piscinei vor fi instalate dotările tehnice necesare funcționării piscinei .
Subactivitatea 9.1. Instalarea stației de apă va fi instalată stația de pompare și evacuare a apei cu o capacitate de 1000 l/h .
Subactivitatea 9.2. Instalare stație filtrare va fi instalată stația de filtrare și curățare a apei cu o capacitate de 1000 l/h .
Jalonul 5 Dotat și decorat spațiu cazare / restaurant / cramă / sală fitness / piscine
Activitatea 10. Dotarea pensiunii se vor dota restauranul, spațiul de cazare, crama, sala de fitness și piscina cu toate utilajele, aparatură, mobilierul și accesoriile necesare clasificării la un grad de comfort și calitate de 3 stele conform prevederilor ANT .
Subactivitatea 10.1. Dotare spațiu cazare se vor dota toate camerele destinate cazării cu pat dublu model King , birou, televizor, scaun ,toaleta , duș, ghiuveta, mocheta, mini-frigider, saltea, cearșafuri, etc., acesta va mai fi dotat cu un calculator cu software specializat .
Subactivitatea 10.2. Dotare spațiu alimentație restaurantul va fi dotat cu 20 de mese rotunde de 4 persoane, 80 de scaune, fețe de masă, utilaje bucătărie, veselă, etc.; crama va fi dotată cu 10 mese rotunde tradiționale de 6 persoane, 60 scaune tradiționale, 10 butoaie de lemn 100 l, 3 butoaie lemn 20 l, bar, vesela, etc .
Subactivitatea 10.3. Dotare spații recreere sala de fitness va fi dotată cu aparatură de gimnastică, piscina va fi dotată cu 30 de șezlonguri prevăzute cu umbrelă .
Activitatea 11. Decorarea pensiunii va fi făcută de o societate specializată în decorarea spațiilor de cazare de tip tradițional, respectându-se cerințele și dorințele clientului .
Jalonul 6 Personal pensiune angajat
Activitatea 12. Angajarea personalului personalul va fi format din 2 recepționeri, 2 chelnerițe, 2 bucătari, 1 cameristă, managementul pensiunii va fi asigurat de titularul proiectului Ilie Alexandru.
Subactivitatea 12.1. Recrutarea personalului va consta în susținrea mai multor interviuri și alegerea persoanelor mai calificate pentru funcțiile respective, personalul selectat în urma interviurilor vor trebuie să facă dovada deținerii unei certificări pe domeniul ales
Subactivitatea 12.2. Testarea personalului va consta în susținerea unor teste practice pentru dovedirea caliăților, vor fi angajati cei care vor avea cel mai mare punctaj.
Activitatea 13. Inceperea activitatii odata cu angajarea personalului unitatea îsi va începe activitatea .
Jalonul 7 Promovat pensiune
– Activitatea 14. Înscriere în circuitul turistic constă în introducerea pensiunii în circuitul turistic prin înscrierea la birourile de promovare turistică și prin trimiterea de oferte către agențiile de turism .
Subactivitatea 14.1. Promovarea prin agenții turism se va însrcrie pensiunea în bazele de date ale marilor agenții de turism din țară și se vor realiza oferte promoționale pentru a le fi distribuite acestora.
Subactivitatea 14.2. Promovare prin birouri, promovare turistica se vor realiza pliante și flayer-e promoționale pentru a fi depuse la oficiile și birourile de promovare turistică din regiunea de dezvolare Sud Muntenia cu scopul de a fi distribuite turiștilor.
Activitatea 15. Promovare proprie consta în promovarea pensiunii prin intermediul internetului.
Subactivitatea 15.1. Promovare prin site propriu se va crea un website al pensiunii ce va conține imagini și date cu prețurile și serviciile oferite dar și un software pentru servicii de rezervare online a spațiilor de cazare care să fie interconectat la software principal al pensiunii.
Subactivitatea 15.2. Promovare prin alte siteuri constă în înscrierea pensiunii pe website-urile specializate pe promovare turistică, rezervari online sau de prezentare a ofertelor de cazare .
De asemenea proiectul necesita obtinerea avizelor necesare demararii constructiei,dupa cum urmeaza:
expertiza rezistență;
proiectare arhitectură;
proiectare rezistență;
proiectare instalații electrice;
proiectare instalații termice;
instalații sanitare;
alte avize proiect;
autorizația de construcție
2.3.6 Calendarul activităților
2.3.7. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului
Pensiunea oferă servicii menite să satisfacă nevoile și exigențele turiștilor veniți aici.Acest lucru trebuie să se reflecte atăt în confortul spațiilor de cazare, în facilități și dotările oferite cât și în amabilitatea și profesionalismul personalului .
Pensiunea turistică se remarcă prin interioare elegante, camere cu spații generoase,cu decorațiuni și facilități de lux, restaurante și baruri care oferă experiențe culinare unice și imaginative, facilităti astfel gândite, încât oaspeții să fie permanent în formă: centru de fitness și de refacere cu echipamente de ultimă oră, amenajate într-un ambient relaxant.
Pensiunea trebuie prevăzută cu utilitățile impuse de normele de turism, respectiv iluminare electrică, iluminare naturală, încălzire locală, rețea de canalizare și apă curentă.
Fiecare cameră va fi mobilată cu bun gust, camerele având altă paletă cromatică în care se va încadra moblierul cu o arhitectură deosebită. Camerele dispun de noptiere, măsuțe pentru televizor, mese de toaletă cu oglinzi și scaune, cuiere, dulapuri pentru haine.De asemenea camerele au TV color cu cablu și telefon cu acces internațional direct, instalație de aer condiționat ,bai proprii cu faianță și gresie,instalații sanitare din inox,uscător de păr și balcon.
Pensiunea turistică dispune de restaurant cu aparatură modernă, microbuz, teren de joacă pentru copii, crama cu vinuri alese, piscină cu șezlonguri și umbrele,grătar și parcare.
2.3.8 Rezultate anticipate
Rezultatele așteptate în urma implementării proiectului se referă la îmbunătățirea infrastructurii de cazare din Moroieni; dezvoltarea turismului; îmbunătățirea infrastructurii de transport; promovarea produselor și serviciilor turistice de calitate; atragerea în zonă și fidelizarea unui număr cât mai mare de turiști, atât români cât și străini pe tot parcursul anului, eliminând caracterul sezonier; implicarea comunității locale în activitatea turistică; îmbunătățirea calității vieții comunității locale; dezvoltarea economiei locale; protejarea mediului înconjurator, crearea facilitatilor recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic si cresterea numarului de locuri de muncă.
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
Modul în care va fi gestionată implementarea proiectului și aspectele cheie ale implementarii vizează mai multe etape: trasarea limitelor fiecărei amenajări ce urmează a fi făcută și prin îndepărtarea stratului vegetal; săparea fundației și ridicarea pensiunii relizând compartimentările interioare; tamplărie exterioară (zidărie, lucrări termoizolante) în paralel cu amenjarea parcării; tamplărie interioară; instalații interioare (electricitate, alimentație cu apă, canalizare, instalații sanitare); finisaje exterioare și interioare desfășurate în paralel cu construirea și amenajarea spațiului pentru gratar; dotarea și mobilarea pensiunii; amenajarea spațiului verde prin plantare și înierbare.
Echipa responsabilă cu implementarea și managementul proiectului va fi formată din Ilie Alexandru titularul proiectului, manager proiect, proiectant și constructor .
Titularul de proiect este în același timp și beneficiarul proiectului având urmatoarele drepturi și obligații :
– Deține dreptul de reprezentare și de angajare în fapte comerciale
– Deține dreptul de decizie absolută în privința implementării proiectului
– Are obligația să pună la dispoziția organelor competente date , documente și justificări privind desfășurarea proiectului .
– Asigură buna comunicare între manager , proiectant și constructor
– Are obligația să asigure cofinanțarea proiectului
Managerul de proiect va fi selectat de către beneficiarul proiectului acesta având un rol de moderator între părțile implicate , se va urmări să dețină următoarele abilități, cunostințe și experiențe :
Managerul de proiect se va afla în subordinea beneficiarului , acesta având ca principale atribuții oferirea de consultanță beneficiarului proiectului , să asigure transmiterea deciziilor beneficiarului către proiectant și constructor, să vegheze la legalitatea și buna desfășurare a activităților proiectului , acesta va avea următoarele drepturi și obligații :
– Are obligația să asigure transmiterea deciziilor luate de către beneficiar către proiectant și constructor
– Răspunde de legalitate acțiunilor desfășurate prin proiect
– Are obligația să găsească soluții la orice probleme ce pot apărea pe parcursul desfășurării proiectului
– Are obligația să înștiințeze beneficiarul proiectului asupra oricăror probleme
– Nu are dreptul de decizie
– Are obligația să supravegheze la buna desfășurare a proiectului
– Are obligația să ofere consultanța beneficiarului proiectului
Anexa 2 Graficul Responsabilităților
Proiectantul va fi selectat de către beneficiar, acesta va fi o societate comercială cu obiect de activitate în domeniul proiectării, specializată pe proiectarea structurilor de cazare de capacitate mică . La alegerea proiectantului se va urmări ca acesta să aibă experiența în proiectarea structurilor de cazare de tip pensiune, să mai fi participat la implementarea unui proiect cu finanțare europeană și să aibă o viziune asupra arhitecturii și disignului pensiunii apropiată de cea a beneficiarului .
Principalele atribuții al proiectantului vor fi acelea de a reliza schița construcției, de a oferi cele mai bune soluții tehnice și de a oferi consultanță beneficiarului, acesta va avea următoarele drepturi și obligații :
– Are obligația să respecte deciziile beneficiarului
– Are obligația să ofere constructorului schițele tehnice în termenii stabiliți
Constructorul va fi selectat de către beneficiar, acesta va fi o societate comercială cu activitate în domeniul construcțiilor, specializată pe construcția structurilor de cazare de tip pensiune, acesta va fi ales prin licitație unde se va urmări oferta cea mai bună privind calitatea și timpul de implamentare a proiectului, acesta va avea rolul de a derula activitățile de construcție, având obligația să respecte schițele tehnice ale construcției oferite de către proiectant .
Ca în orice activitate economică componenta umană este foarte importantă.Pensiunea dispune de un număr de 8 angajați: 2 recepționeri, 2 chelnerițe, 2 bucătari, 1 cameristă si un manager. Managerul are studii superioare, bucătarii au studii de specialitate,cele doua chelnerite au studii superioare de specialitate în curs de finalizare,camerista are studii medii, iar recepționerii au studii superioare pe profilul turism. Vârstele angajaților sunt cuprinse între 20-47 de ani.
2.5 DURATA PROIECTULUI
Durata de implementare a proiectului este de 24 luni.
INDICATORI
2.7 PARTENERII IMPLICAȚI ÎN DERULAREA PROIECTULUI
Implementarea proiectului se face în parteneriat?
DA
NU
2.8 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Organizația este plătitoare de TVA?
DA
NU
2.9 PROIECT GENERATOR DE VENIT (DOAR PENTRU PROIECTE ALE CĂROR ACTIVITĂȚI SE ÎNSCRIU ÎN INFRASTRUCTURA DE TURISM DE UTILITATE PUBLICĂ)
Este, proiectul pentru care solicitați finanțarea, generator de venituri?
DA
NU
2.10 IMPACTUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI
Asistența financiară nerambursabilă pe care o solicitați va avea rolul să:
a) accelereze implementarea proiectului
DA
NU
Asistența financiară nerambursabilă accelerează implementarea proiectului deoarece cu ajutorul fondurilor europene pot dispune de resursele bănești necesare construirii pensiunii turistice și spațiilor aferente.
b) este esențială pentru implementarea proiectului
DA
NU
Asistența financiară nerambursabilă este necesară pentru implicarea proiectului deoarece realizarea acestuia este imposibilă fără aceste fonduri. Ceea ce justifică activitățile propuse prin acest proiect asistenței financiare nerambursabile este impactul economic, social și de mediu al proiectului – cu precădere efectul social este major, întrucât are puternice implicații în dezvoltarea economică și socială.
2.11 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Dupa finalizarea proiectului, susținerea financiară va rezulta din încasările obținute
în urma valorificării produselor și serviciilor turistice puse la dispoziție în cadrul pensiunii. Mai mult decât atât, realizarea proiectului se va concretiza în noi locuri de muncă
permanente.
De asemenea, după finalizarea proiectului, pensiunea intenționează ca o parte din profitul lunar se poate depozita într-un cont de economii din care pensiunea se poate autosusține.
2.12 INFORMARE ȘI PUBLICITATE
3. CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ
3.1 EGALITATEA DE ȘANSE
Proiectul respectă principiul egalității de șanse întrucât nu ține cont de etnie, sex sau vârstă. Astfel toți angajații vor beneficia de venituri egale pentru muncă de valoare egală, promovare la orice nivel ierarhic și profesional, condiții de muncă ce respectă normele de sănătate și securitate în muncă, conform prevederilor legislației în vigoare, angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante.
DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ
În ceea ce privește eficiența energetică consider că aceasta este o soluție pentru o dezvoltare durabilă deoarece are la bază două elemente importante: securitate energetică (creșterea securității energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import, protecția infrastructurii critice) și durabilitate (îmbunătățirea eficienței energetice; promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător).
Se urmărește ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea și orice alte efecte negative asupra mediului.Dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante:
•domeniul economic – dezvoltarea societății în condiții de gestiune adecvată a resurselor cu obținerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung;
•domeniul ecologic – evitarea degradării mediului și dezvoltare adecvată, încondițiile respectării diversității biologice;
•domeniul socio-cultural – creșterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiț ionale, atragerea populației în practicarea turismului, precum și dezvoltarea și protejareavalorilor culturale.
Astfel precizez că toate activitățile întreprinse prin realizarea proiectului vor urmării eficiența în exploatare, fie că vorbim despre eficiența consumurilor energetice de apă sau de alt tip. Mai mult proiectul va contribui la o dezvoltare durabilă prin utilizarea unor surse de lumină economice și prin reciclarea resurselor, prin dotarea cu o centrală geotermală pentru răcire/încălzire și cu panouri solare fotovoltaice ce vor scade costurile de întreținere cu până la 50 % .
3.3 INFORMATII PRIVIND ELABORAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII
S-a efectuat studiul de fezabilitate pentru:
– procedura de achizitie pentru elaborarea studiului de fezabilitate/ documentatiei de avizare a lucrărilor de intervenții;
– actualizarea studiului de fezabilitate/ documentației de avizare a lucrărilor de intervenții
4. FINANȚAREA PROIECTULUI
4.1. PROIECTE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE TURISM DE UTILITATE PUBLICA/ PRIVATĂ
4.1.1. BUGETUL PROIECTULUI
4.1.2. SURSE DE FINANȚARE A PROIECTULUI [MODEL]
Prezentați detalierea surselor de finanțare ale proiectului, conform tabelului:
În care:
I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a proiectului + TVA
II Contribuția proprie în proiect = Contribuția solicitantului la valoarea eligibilă + Contribuția solicitantului la valoarea neeligibilă
5. CERTIFICAREA APLICAȚIEI
5.1 DECLARAȚIE
Confirm că informațiile incluse în această cerere și detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte și asistența financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.
De asemenea, confirm că nu am la cunoștință nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.
Înțeleg că dacă cererea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această secțiune, ar putea fi respinsă.
Prezenta cerere a fost completată având cunoștință de prevederile articolelor 473, 474, 479, 484 din Codul Penal adoptat prin Legea nr. 301/2004.
01.11.2011 Niță Cătălina
Funcția ocupată în organizație
Notar
Semnătura
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
CONCLUZII
În opinia mea, turismul reprezintă o ramură deosebit de importantă atât pentru viața economică cât și pentru spiritul uman datorită bogățiilor naturale pe care acesta ni-l oferă. Turismul are o contribuție importantă asupra economiei (creșterea numărului de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale) cât și asupra efectelor morale ale populației (consumul unor produse turistice duce la relaxarea turiștilor) .
S-a constatat că necesitatea construirii unei pensiunii turistice a fost determinată de creșterea numărului de turiști români cât și străini dornici de petrecerea timpului liber într-o zonă liniștită, cu peisaj natural diversificat.
De precizat este faptul că dezvoltarea turismului la Moroieni va determina îmbunătățirea infrastructurii de orice tip, creșterea veniturilor din turism, îmbunătățirea calității vieții comunității din zonă, pe scurt dezvoltarea economiei locale.
Ca o concluzie finală se poate aprecia că în zona Moroieni este necesară construirea unei pensiuni turistice rurale de trei margarete care să ofere o gamă largă de servicii de înaltă calitate turiștilor care doresc să se refugiez de zgomotul, aglomerația și poluarea marilor orașe într-o zonă liniștită.
PROPUNERI
Pentru dezvoltarea pensiunii ,,Colț de rai’’ se vor desfășura activității de promovare inclusiv editarea de broșuri și pliante, crearea unui site propriu de promovare și anunțuri în ziarele de actualitate.
Consider că zona Moroieni dispune de toate resursele necesare pentru a deveni o destinație turistică cunoscută la nivel național, însă pentru realizarea acestui lucru este necesară colaborarea și bunăvoința Autorităților locale cât și a locuitorilor din zonă.
BIBLIOGRAFIE
1. Bollen F., Hartwing I., Nicolaides P., Fondurile structurale ale U.E. dincolo de Agenda 2000, Editura Economică, București, 2001
2. Benedek J., Politicile regionale în România, Editura Polirom,București, 2011
3. Cosmescu I., Turismul, Editura Economică, București, 1998.
4. Dumitrache S., Verbschi T., România – Probleme economico-sociale, Editura Topform,2007
5. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, București, 2001-2005
6. Moșteanu R., Finanțarea dezvoltării regionale în România, Editura Economică, București, 2003
7. Neagu V., Management turistic și al serviciilor turistice, Editura Sylve, București,
2000.
8. Neagu V., Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2007
9. Oprea D., Meșnița M., Fonduri europene pentru România, în perioada 2007 – 2013, Editura Sedcom Libris, București, 2007
10. Popa C., Brișcaru A., ,,Model organizațional pentru pensiuni turistice și agroturistice montane”, editată de SC Priftis Serv SRL, Dărmănești, 2008.
11. Stănescu D., ,,Strategii de dezvoltare în turism”, Editura Premier, Ploiești, 2006.
12. Stoica C.,Ciomoș V., Managementul gestionării fondurilor structurale și de coeziune, Editura Pro Universitaria, București ,2010
13. Zaharia M., ,,Economia serviciilor”, Editura Universitară, București, 2005.
14. www.fonduri-structurale.ro
15. www.mfinante.ro
16. www.fonduri-ue.ro
17. www.adrmuntenia.ro
18. www.mdrt.ro
19. www.eufinantare.info
20. www.fseromania.ro
21. www.inforegio.ro
Anexa 1
I. Funcția în cadrul poiectului: Manager proiect
Nume: Cozianu
Prenume: Andreea Ioana
Data și locul nașterii: 01 aprilie1962, București
Cetățenie: Română
Stare civilă:Căsătorită
Studii
Instituția: Academia de Studii Economice Bucuresti, Romania – Secția Economia Serviciilor – Turism, Hoteluri și Restaurante
Perioada: 1987-1993
Grade sau diploma obținută: Brevet de Manager în activitatea de turism cu valabilitate nelimitată
– courses
– G.T. Area Director training, G.T.Chain Hotel General Manager Course
Experiența profesională:
1. I nstituția: ROMANIAN CONVENTION BUREAU
Perioada: 2006 –prezent
Funcția: Președinte
Descriere: Asociația Națională a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții – membră cu drepturi depline a International Congress &Convention Association ICCA
2. I nstituția: Global Hotel Management
Perioada: 2003-2006
Funcția: Președinte
Descriere: Companie de consultanță în proiecte de investiții hoteliere și asistență managerială în dezvoltarea afacerilor în industria ospitalității.
3. I nstituția: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Perioada: 2002 – 2005
Funcția: Profesor asociat
Descriere: Facultatea de Comerț – Catedra de Turism: Masterat Administrarea Afacerilor în Industria Ospitalității, Discipline predate: Managementul evenimentelor, Managementul centrelor de conferințe
4. I nstituția: NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM
Perioada: 1995-2002
Funcția: Director Mkt. &Vanzari
Descriere: Singura societate de turism joint-venture din Romania, în parteneriat cu Nouvelles Frontieres – Franta.
Limbi străine cunoscute: Engleza,Franceza
II. Funcția în cadrul poiectului: Inginer constructor
Nume: Munteanu
Prenume: Constantin
Data și locul nașterii: 7 octombrie 1952 Cluj-Napoca
Cetățenie:Română
Stare civilă:Căsătorit
Studii:
Instituția: Facultatea de construcții Cluj – Napoca
Perioada: 1970 – 1980
Grade sau diploma obținută: Titlul de doctor
Experiența profesională:
1. Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
Perioada: 1976-1977
Funcția: Inginer constructor
Descriere: Inginer constructor stagiar
2.Instituția: Trustul de Construcții Cluj
Perioada: 1977-1980
Funcția: Inginer constructor
Descriere: Inginer constructor la biroul tehnic
3.Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
Perioada: 1980-1991
Funcția: Asistent(Învățământ superior)
Descriere: Proiect,lucrări la disciplina Construcții civile și Instalații
4.Instituția: Gerrom Bau și Comcontractor București
Perioada: 1991,1992,1994,1998-1999,2002(Detașare de la U.T.C-N)
Funcția: Șef santier,șef birou tehnic
Descriere: Coordonare executii construcții civile,decontare lucrări
5.Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Perioada: 1991-2003
Funcția: Șef lucrări (Învățământ superior)
Descriere: Curs, Proiect si lucrări la disciplina Construcții civile
6.Instituția: Gerrom Bau și Comcontractor București
Perioada: 2006-2008 (Detașare de la U.T.C-N)
Funcția: Director Tehnic (Constructii civile în Germania și )
Descriere: Relația cu beneficiarul privind proiectele de execuție,detaliile de proiectare și implementarea tehnologiilor de execuție la lucrările: clinica în Nurtingen și Westminster Bridge Park Plaza Hotel din Londra
7. Instituția: Universitatea Tehnica din Cluj- Napoca
Perioada: 2003-2009
Funcția: Asistent (Învățământ superior)
Descriere: Proiect și lucrări la disciplina Construcții civile
8. Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
Perioada: 2009-2011
Funcția: Șef lucrări (Învățământ superior)
Descriere: Curs,Proiect și lucrări la disciplina Construcții civile
Limbi străine cunoscute: Engleză ,Franceză,Germană
III. Funcția în cadrul poiectului: Inginer proiectant
Nume: Mihalache
Prenume: Ovidiu
Data și locul nașterii: 30 decembrie 1971,București
Cetățenie: Română
Stare civilă: Căsătorit
Studii:
Instituția: Universitatea Tehnică de Construcții,București (Facultatea de Hidrotehnică -specializarea Inginerie Sanitară și Protectia Mediului)
Perioada: 1989-1996
Grade sau diploma obținută: Inginer proiectant
Alte diplome obținute:
1998- Curs ICIM elaborator Studiu de Impact
2000- Curs Geberit Pluvia-Elveția
2000- Curs Autocad-2D atestat nr.22/2000
2003- Curs cadru tehnic-PSI atestat de competență 176/2003
2004-Curs evaluator de rsic de incendiu- certificat de competențe nr.0030 seria A/001530
2004- Curs evaluator de rsic de incendiu- certificat de competențe nr.0030 seria A/001530
2005- Curs intensiv de Verificatori proiecte și Experti tehnici organizat de A.I.I.R în colaborare cu S.I.E.A.
Experiența profesională:
1. Instituția: SC.3M-EXPERTIZĂRI ȘI VERIFICĂRI CONSTRUCȚII.SRL
Perioada: 2001-2011
Funcția: inginer principal proiectant de specialitate
2. Instituția: SC.SPRINKLER CONSULT.SA
Perioada: 2000-2001
Funcția: inginer proiectare/execuție
3. Instituția: SC.ISPCAIA.SA
Perioada: 1996-2000
Funcția: inginer principal proiectant de specialitate
4.Instituția: SC.EMPO CONSTRUCȚII.SRL
Perioada: 1990-1996
Funcția: tehnician proiectant
Limbi străine cunoscute: Engleză,Franceză
Experiența acumulată în alte proiecte/programe naționale/internaționale:
În calitate de inginer proiectant, am întocmit și participat la executarea documentațiilor în toate fazele de proiectare pentru următoarele domenii :
– instalații exterioare de apa și canalizare ;
– dimensionare captări și echipări surse de adâncime
– conducte de aducțiune și retele de distributie a apei
– colectoare magistrale si rețele de canalizare
– dimensionare stații de pompare ape uzate și meteorice
În calitate de inginer proiectant/responsabil cu execuția,am întocmit documentații în toate fazele de proiectare și participare la executarea instalațiilor de stingere cu hidranți exteriori, hidranți interiori, coloane uscate și instalații automate de stingere tip sprinkler.
BIBLIOGRAFIE
1. Bollen F., Hartwing I., Nicolaides P., Fondurile structurale ale U.E. dincolo de Agenda 2000, Editura Economică, București, 2001
2. Benedek J., Politicile regionale în România, Editura Polirom,București, 2011
3. Cosmescu I., Turismul, Editura Economică, București, 1998.
4. Dumitrache S., Verbschi T., România – Probleme economico-sociale, Editura Topform,2007
5. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, București, 2001-2005
6. Moșteanu R., Finanțarea dezvoltării regionale în România, Editura Economică, București, 2003
7. Neagu V., Management turistic și al serviciilor turistice, Editura Sylve, București,
2000.
8. Neagu V., Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2007
9. Oprea D., Meșnița M., Fonduri europene pentru România, în perioada 2007 – 2013, Editura Sedcom Libris, București, 2007
10. Popa C., Brișcaru A., ,,Model organizațional pentru pensiuni turistice și agroturistice montane”, editată de SC Priftis Serv SRL, Dărmănești, 2008.
11. Stănescu D., ,,Strategii de dezvoltare în turism”, Editura Premier, Ploiești, 2006.
12. Stoica C.,Ciomoș V., Managementul gestionării fondurilor structurale și de coeziune, Editura Pro Universitaria, București ,2010
13. Zaharia M., ,,Economia serviciilor”, Editura Universitară, București, 2005.
14. www.fonduri-structurale.ro
15. www.mfinante.ro
16. www.fonduri-ue.ro
17. www.adrmuntenia.ro
18. www.mdrt.ro
19. www.eufinantare.info
20. www.fseromania.ro
21. www.inforegio.ro
Anexa 1
I. Funcția în cadrul poiectului: Manager proiect
Nume: Cozianu
Prenume: Andreea Ioana
Data și locul nașterii: 01 aprilie1962, București
Cetățenie: Română
Stare civilă:Căsătorită
Studii
Instituția: Academia de Studii Economice Bucuresti, Romania – Secția Economia Serviciilor – Turism, Hoteluri și Restaurante
Perioada: 1987-1993
Grade sau diploma obținută: Brevet de Manager în activitatea de turism cu valabilitate nelimitată
– courses
– G.T. Area Director training, G.T.Chain Hotel General Manager Course
Experiența profesională:
1. I nstituția: ROMANIAN CONVENTION BUREAU
Perioada: 2006 –prezent
Funcția: Președinte
Descriere: Asociația Națională a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții – membră cu drepturi depline a International Congress &Convention Association ICCA
2. I nstituția: Global Hotel Management
Perioada: 2003-2006
Funcția: Președinte
Descriere: Companie de consultanță în proiecte de investiții hoteliere și asistență managerială în dezvoltarea afacerilor în industria ospitalității.
3. I nstituția: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Perioada: 2002 – 2005
Funcția: Profesor asociat
Descriere: Facultatea de Comerț – Catedra de Turism: Masterat Administrarea Afacerilor în Industria Ospitalității, Discipline predate: Managementul evenimentelor, Managementul centrelor de conferințe
4. I nstituția: NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM
Perioada: 1995-2002
Funcția: Director Mkt. &Vanzari
Descriere: Singura societate de turism joint-venture din Romania, în parteneriat cu Nouvelles Frontieres – Franta.
Limbi străine cunoscute: Engleza,Franceza
II. Funcția în cadrul poiectului: Inginer constructor
Nume: Munteanu
Prenume: Constantin
Data și locul nașterii: 7 octombrie 1952 Cluj-Napoca
Cetățenie:Română
Stare civilă:Căsătorit
Studii:
Instituția: Facultatea de construcții Cluj – Napoca
Perioada: 1970 – 1980
Grade sau diploma obținută: Titlul de doctor
Experiența profesională:
1. Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
Perioada: 1976-1977
Funcția: Inginer constructor
Descriere: Inginer constructor stagiar
2.Instituția: Trustul de Construcții Cluj
Perioada: 1977-1980
Funcția: Inginer constructor
Descriere: Inginer constructor la biroul tehnic
3.Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
Perioada: 1980-1991
Funcția: Asistent(Învățământ superior)
Descriere: Proiect,lucrări la disciplina Construcții civile și Instalații
4.Instituția: Gerrom Bau și Comcontractor București
Perioada: 1991,1992,1994,1998-1999,2002(Detașare de la U.T.C-N)
Funcția: Șef santier,șef birou tehnic
Descriere: Coordonare executii construcții civile,decontare lucrări
5.Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Perioada: 1991-2003
Funcția: Șef lucrări (Învățământ superior)
Descriere: Curs, Proiect si lucrări la disciplina Construcții civile
6.Instituția: Gerrom Bau și Comcontractor București
Perioada: 2006-2008 (Detașare de la U.T.C-N)
Funcția: Director Tehnic (Constructii civile în Germania și )
Descriere: Relația cu beneficiarul privind proiectele de execuție,detaliile de proiectare și implementarea tehnologiilor de execuție la lucrările: clinica în Nurtingen și Westminster Bridge Park Plaza Hotel din Londra
7. Instituția: Universitatea Tehnica din Cluj- Napoca
Perioada: 2003-2009
Funcția: Asistent (Învățământ superior)
Descriere: Proiect și lucrări la disciplina Construcții civile
8. Instituția: Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
Perioada: 2009-2011
Funcția: Șef lucrări (Învățământ superior)
Descriere: Curs,Proiect și lucrări la disciplina Construcții civile
Limbi străine cunoscute: Engleză ,Franceză,Germană
III. Funcția în cadrul poiectului: Inginer proiectant
Nume: Mihalache
Prenume: Ovidiu
Data și locul nașterii: 30 decembrie 1971,București
Cetățenie: Română
Stare civilă: Căsătorit
Studii:
Instituția: Universitatea Tehnică de Construcții,București (Facultatea de Hidrotehnică -specializarea Inginerie Sanitară și Protectia Mediului)
Perioada: 1989-1996
Grade sau diploma obținută: Inginer proiectant
Alte diplome obținute:
1998- Curs ICIM elaborator Studiu de Impact
2000- Curs Geberit Pluvia-Elveția
2000- Curs Autocad-2D atestat nr.22/2000
2003- Curs cadru tehnic-PSI atestat de competență 176/2003
2004-Curs evaluator de rsic de incendiu- certificat de competențe nr.0030 seria A/001530
2004- Curs evaluator de rsic de incendiu- certificat de competențe nr.0030 seria A/001530
2005- Curs intensiv de Verificatori proiecte și Experti tehnici organizat de A.I.I.R în colaborare cu S.I.E.A.
Experiența profesională:
1. Instituția: SC.3M-EXPERTIZĂRI ȘI VERIFICĂRI CONSTRUCȚII.SRL
Perioada: 2001-2011
Funcția: inginer principal proiectant de specialitate
2. Instituția: SC.SPRINKLER CONSULT.SA
Perioada: 2000-2001
Funcția: inginer proiectare/execuție
3. Instituția: SC.ISPCAIA.SA
Perioada: 1996-2000
Funcția: inginer principal proiectant de specialitate
4.Instituția: SC.EMPO CONSTRUCȚII.SRL
Perioada: 1990-1996
Funcția: tehnician proiectant
Limbi străine cunoscute: Engleză,Franceză
Experiența acumulată în alte proiecte/programe naționale/internaționale:
În calitate de inginer proiectant, am întocmit și participat la executarea documentațiilor în toate fazele de proiectare pentru următoarele domenii :
– instalații exterioare de apa și canalizare ;
– dimensionare captări și echipări surse de adâncime
– conducte de aducțiune și retele de distributie a apei
– colectoare magistrale si rețele de canalizare
– dimensionare stații de pompare ape uzate și meteorice
În calitate de inginer proiectant/responsabil cu execuția,am întocmit documentații în toate fazele de proiectare și participare la executarea instalațiilor de stingere cu hidranți exteriori, hidranți interiori, coloane uscate și instalații automate de stingere tip sprinkler.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Fondurilor Europene In Regiunea Sud Muntenia (ID: 146213)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.