Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital 2 „Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 3 LUCRARE DE LICENȚĂ ROLUL FONDURILOR… [600380]

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Conf.univ. dr. Flavia Barna

Student: [anonimizat]
2

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 3

LUCRARE DE LICENȚĂ
ROLUL FONDURILOR DE INVESTIȚII PE
PIAȚA DE CAPITAL

Coordonator știin țific
Conf.univ. dr. Flavia Barna

Student: [anonimizat]
2016

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
4

„Copyright © 2 016 – Toate drepturile privind lucrarea de față aparțin autorului acesteia și sunt
protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996 , cu modificările și completările ulterioare .
Folosi rea conținutului sau a unor părți din acesta fără acordul autorului se ped epseș te conform
legilor in vigoare. ”

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 5

REFERAT

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
6

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 7

„DECLARAȚIE ”

„Subsemnat ul, …………………….. ……………………………………………………………………………………………. …..,
absolvent: [anonimizat], prom oția
…………… autor al lucrării de licență cu titlul
……………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….. …….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..,
având ca îndrumător științific pe Doamna/Domnul Prof./Conf./Lector Dr. ”
…………………………………………………………………………………………………………….. ..,
„pe proprie răspundere și cunoscând prevederile art. 143 (alin. 4,5) și 310 (alin. 1,2) ale Legii
Educației Naționale nr.1/2011, art. 4 (alin. 5) din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și
Sportului, art. 9 din Regulamentul de organizare a examenelor de finalizare a studiilor
universitare de licență d in cadrul UVT și ale Procedurii Operaționale a UVT privind frauda
și/sau plagiatul academic în rândul studenților, declar următoarele: ”
– „lucrarea de absolvire a fost elaborată de mine, ca rezultat al propriei cercetări și documentări,
nu a mai fost prezent ată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior, din
țară sau străinătate; ”
– „toate sursele bibliografice utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare; ”
– „toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în tr aducere din altă limbă, sunt redate între
ghilimele și dețin referința precisă a sursei bibliografice; ”
– „reformularea, în cuvinte proprii, a textelor scrise de către alți autori indică sursa bibliografică
din care s -a inspirat; ”
– „calculele sunt efectuate d e către mine, iar comentarea rezultatelor obținute este original; ”
– „reprezentările grafice și tabelele care nu îmi aparțin au indicată sursa bibliografică exactă. ”

„Prin prezenta îmi asum în totalitate originalitatea lucrării elaborate. ”

„Timișoara ”,
„Data ”:______________
„Nume ”:______________________
„Prenume ”:___________________________
„Semnătura ”

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
8

CUPRINS

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
2. Literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 10
3. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
3.1. Analiza efectelor crizei economice asupra fondurilor de investiții la nivel global …… 20
3.2. Analiza fondurilor de investiții în S.U.A. ………………………….. ………………………….. …. 22
3.3. Analiza fondurilor de investi ții în Europa ………………………….. ………………………….. …. 27
3.4. Analiza fondurilor de investiții în România ………………………….. ………………………….. . 30
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
5. Listă bib liografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 32

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 9

ROLUL FONDURILOR DE INVESTIȚII PE
PIAȚA DE CAPITAL

Rezumat: În această lucrare am realizat o analiză asupra pieței fondurilor deschise de
investiții la nivel mondial , cu o evidențiere pe SUA și Europa cu pri vire la valoarea activelor
nete deținute de fonduri, repartizarea numerică a fondurilor pe regiuni, cotele de piață și
valoarea vânzărilor nete a fondurilor de investiții. Metoda pe care am folosit -o este una
comparativă bazată pe grafice care reflectă evo luția în timp fondurilor în perioada 2008 –
2015. Lucrarea debutează prin a prezenta considerații teoretice generale cu privire la
definirea investiților finaciare, caracteristici și clasificări ale acestora precum și prezentarea
unor studii și articole în c eea ce privește evoluția fondurilor la nivel global, european și
respectiv pe piața autohtonă și descrierea principalelor cauze, factori macroeconomici care
au stau la baza dezvoltării și creșterii fondurilor deschise de investiții. Principala concluzie
care s -a desprins în urma studiului este că fondurile de investiții constituie o sursă și o
modalitate importantă de acoperire a ne voilor de investiție ale populației precum și o
modalitate de finanțare a companiilor și a creșterii economice, respectiv refi nanțarea datotiei
publice, și a deficitelor bugetare .

Cuvinte cheie: fonduri de investiții, piață de capital, active nete.

Cod/uri JEL: D53, O 16, E16.

1. Introducere

Într-o economie de piețe financiare asistăm la o diversificare a modalităților de fin anțare. În
condițiile unui regim de creditare restrictiv, fondurile de investiții de pe piețele de capital
constituie o alternativă viabilă pentru finanțarea nevoilor de consum ale populației , a
companiilor, dar și funcționarea economiei publice prin finan țarea dezechilibrelor bugetare.
Conceptul de investiție financiară poate fi definit în sens larg ca fiind orice plasament de
capital efectuat cu scopul obținerii de profit.
Fondurile de investiții joacă un rol foarte important pe piețele financiare, reprezentând o sursă
pentru agenții economici care au nevoie de capital , oferindu -le avantaje importante în ceea ce
prive ște manage mentul profesionist, transparenț a, diversificarea portofoliului și totodată și
dispersia riscurilor .
Obiectivul acestei lucrări c onstă în efectuarea unei analize asupra pieței fo ndurilor deschise de
investiții , identificarea principale lor caracteristici, precum și analiza evoluți ei în timp a
fondurilor la nivel global, europea n și respectiv pe piața românească și descrierea
principa lelor cauze, factori macroeconomici care au stau la baza dezvoltării și creșterii
fondurilor deschise de investiții.
Lucrarea este structurată în două părți al că ror enunț este prezentat în continuare.
În prima parte a lucrării sunt prezentate o serie de definiții și abordări teoretice ale
conceptului de investiție și a fondurilor de investiții, precum și prezentarea principalelor studii
și articole scrise de către specialiști în domeniu. Aceș tia au realizat numeroase dezbat eri,
cercetări și studii, dezvo ltându -se numeroase pă reri, opinii și abordări diverse privind
conceptul de a investiții c oncomitent cu eficența economisirii, valorificarea ș i protejarea

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
10

capitalului investit în condiț ii de risc , rolul fondurilor în economie, factorii și principalele
cauze care au dus la creșterea lor în timp .
Partea a doua, reprezintă partea p ractică a lucrării. Studiul își propune să realizeze o analiză
detaliată a fondurilor de investiții la nivel mondial respectiv, o analiză în ceea ce priveste
cazul SUA și Europa în ceea ce privește valoarea activelor nete deținute de fonduri,
repartizarea numerică a fondurilor pe regiuni, cotele de piață și valoarea vânzărilor nete a
fondurilor de investiții , perioada de comparație fiind anii 2008 -2015. Totodata se va analiza
efecte le crizei economice asupra fondurilor de investiții la nivel global în ceea ce priveste
nivelul activelor nete totale și nivelul vânzărilor pe o perioadă de zece ani în intervalul 2005 –
2015, metoda folosită fiind una compara tivă bazată pe grafice.
Lucrar ea se încheie prin concluzii prin care se subliniază importanța fondurilor de investiții
precum și rolul acestora în economie.

2. Literatura de specialitate

Problema sistemului financiar și a deciziilor investiționale s -a amplificat și a intrat în atenția
economiștilor și a oamenilor de specialitate o dată cu schimbările generate de -a lungul
timpului fie la nivel politic, economic sau social, dar și trecerea de la un regim politic la altul
au determinat creșterea nevoilor de resurse , în principal, a celor financiare. Conceptul de
investiție definește o categorie financiară ce înseamnă a aloca, a angaja în mod conștient și a
utiliza veniturile personale într -un proces ce urmărește obținerea de satisfacții financiare,
materiale cât și morale.
Dicționarul Exp licativ al limbii române definește termenul de investiț ie financiară ca fiind ”
orice plasament de capital cu scopul de a obține un anumit profit ; concret c apitalul plasat. O
altă explicație oferită fiind aceea de ”alocare (de către stat) a unei sume și a altor mijloace
materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru lărgirea, reutilarea și modernizarea celor
existente; concret suma alocată, fondurile alocate”.
Atragerea și alocarea capitalului bă nesc pentru satisfacerea nevoilor de finanțare existen te în
economie, precum ș i valorificarea acestui a în condiț ii de diversi ficare a riscului se realizează
cu ajutorul pieț ei de capital. Această mobil izare a capitalului disponibil în economie are loc în
cadrul procesului investiț ional prin emisiunea unei palete diversificate de instrumente
financiare ad aptate nevoilor emitenților și a evoluț iei economiei.
În opinia autoarei Carmen Corduneanu (2013, p.24) „piața de capital asigură finanț area pe
periode relativ lungi de timp a sectoarelor active din economia de schimb și a administraț iilor
publice, pe seama capitalu lui bănesc disponibil î n economie. Concomitent cu mobilizarea ș i
alocarea capitalului necesar funcționă rii economiei, piața de capital oferă posibilitatea ca
entitățile economice și populația să -și plaseze capitalul bănesc disponibil în condiț ii de risc, în
scopul protejării împotriva riscurilor de piața ș i a riscurilor specifice. Rolul pieț ei de capital
fiind de a asigura întâlnirea pe termen mediu și lung a cererii și ofertei de capital, în scopul
finanță rii eficiente a sistemului economic și a valorificării resurselor bănești disponibile, la
prețuri stabilite în mod liber între entitățile care solicită și cele care oferă capital”.
Potrivit legii nr. 297/2004 privind piaț a de capital investitor poate fi” orice persoană fizică sau
juridică ce pe cont ș i risc propriu, cumpară , deține, vinde și sau schimbă instrumente
financiare cu intenția de a obț ine profit prin dividende ori dobâ nzi la instrumente le financiare
respective sau la creșterea valorii de pia ță a acestora”.
În opinia autoarei Flaviei Barna (2008, p.13) “principalele cr iterii de clasificare a investiț iilor
financiare sunt:
a) obiectivul investitorului
Din această persepectivă se disting trei tipuri de investiț ii:

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 11

-investiții financiare cu scop ul de a obține dividende sau dobâ nzi (sunt realiz ate de investitori
de talie mică și se concretizează în plasamente în acțiuni, obligaț iuni, titluri de part icipare la
fondurile de investiț ii);
-investiț ii financiare cu scopul d e a obține putere de decizie într-o societate comercială (sunt
realizate de persoane juridice cu potențial ridicat și constau în achiziț ionarea pachet ului de
control al unei societăț i comerciale);
-investiț ii financiare cu scop speculativ (sunt realizate de persoane fizice care sunt dispuse a
accepta un risc ridicat ș i de persoane juridice care dispun de specialiști bine pregătiț i
profesional. Aceste investiții financiare urmăresc obținera unui câștig prin cumpă rarea
instrumentelor financiare la un preț mai mic și vânzarea la un preț mai mare).
b) modu l de angajare a investitorilor în procesul investiț ional
Din această perspectivă se disting două tipuri de investiț ii:
-investiții directe, în care investitorul hotărăște în mod direct și liber în ce active îș i inve stește
disponibilitățil e băneș ti economisite;
-investiț ii administrative (indirecte), prin care se a trag sume de bani de la mai mulț i
investitori, iar strategia de plasa re a acestor sume este elaborată de specialiș ti ai pieț elor de
capital”.
În fața numeroaselor oportunități inv estiționale puse la dispoziție de către piața de capital,
deținătorii de resurse financiare au posibilitatea de a se interesa atât direct cât și indirect de
plasamentul veniturilor economisite, aceștia luând decizii cu privire la instrumentele în care
vor investii.
Investițiile directe dau posibilitatea investitorului să realizeze un plasament de capital pe
riscul și pe răspundere proprie, însă deținătorii de capital trebuie să dețină cunoștinte avansate
în privința analizei instrumentelor financiare achi zitionate. Stăpânirea analizei tehnice, a
analizei fundamentale, a tehnicilor bursiere, cunoașterea tendințelor pietei, a emitenților
instrumentelor financiare achiziționate, precum și a modului optim de operare a ordinelor de
vânzare și de cumpărare pe p iețele organizate sunt premise fără de care nu se poate vorbi de
eficența investițiilor directe.
Investițiile indirecte comparativ cu cele directe presupun mobilizarea resurselor financiare ale
deținătorilor de capital de către instituții specializate care efectuează plasamente pe piața de
capital în condiții de diversificare a riscului și de management profesionist. Pentru investitorii
care nu dispun de timp sau cunoștințele necesare pentru o analiză fundamentală și tehnică a
investițiilor, posibilitatea d e a beneficia de un management profesionist reprezintă o
impornanță deosebită.
Instituțiile financiare asigură și oferă o rentabilitate ridicată a sumelor investite prin plasarea
lor în afaceri profitabile, grație profesionalismului celor care sunt angajaț i în procesul de
investiții administrate și grație monitorizării permanente a portofoliului, a evoluției
instrumentelor financiare și a evoluției pieței de capital. Procesul de administrare a capitalului
mobilizat de către instituțiile financiare fiind tra nsparent și cunoscut de către investitori,
prezentând regulat situația portofoliului și a valorilor nete și a activelor deținute.
Avantajele investițiilor gestionate nu se limitează doar la nivelul investițiilor, acestea permint
economisirea, permit finanț area creșterii economice, respectiv refinanțarea dator iei publice, în
concluzie piaț a investițiilor stă și va continua să stea sub semnul inovației financiare.
Fondurile de investiții joacă un rol foarte important pe piețele financiare, reprezentând o surs ă
pentru agenții economici care au nevoie de capital , oferindu -le avantaje importante în ceea ce
prive ște manage mentul profesionist, transparenț a, diversificarea portofoliului și totodată și
dispersia riscurilor.
‘’Fondul deschis de investiții cuprinde tot alitatea contribuțiilor bănesti obținute pintr -o ofertă
publică continuă de titluri de participare, care evidențiază drepturile de participare ale
contribuabi lilor la fond și de asemenea activele achiziționate prin investirea acestor resurse

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
12

bănești sub forma unui portofoliu diversificat de valori mobiliare transferabile’’( Emil Cazan,
Ioan Cuzman, Bogdan Dima, Lorant Eros -stark, Pavel Fărcaș , 2004, p.21 ).
“Primul fond de investiții (Unit Trust) bazat pe unități investiționale a fost creat în Londra în
1868 și se numea The foreign and Colonial Government Trust. Obiectivul să u era de a furniza
invetitorului care disp une de mijloace moderate aceleaș i avantaje ca și marilor deți nători de
capital în privința diminuă rii riscurilor asupra acțiunilor străine sau naționale prin
‘împrăștierea investițiilor’ pe mai multe feluri de acțiuni. În SUA au apărut astfel de instituții
după cel de -al doilea război mondial”. (Adrian Nitu, 2005 , p.191)
În Româ nia sunt denumi te curent ca fonduri de investiț ii Organismele de Plasament Colectiv,
reprezentând o categorie importantă pe piața de capital. Așa cum aprecia și autoarea Carmen
Corduneanu (2 013, p.40) ”Organismele de Plasament Cole ctiv ca fiind cele care au funcția de
a colecta, concentra ș i plasa o parte a ca pitalul ui financiar disponibil în economie. Acestea
având o dublă ca litate, respectiv de emitenț i de instrumente financiare (titluri de participare:
unități de fond și acț iuni) și de investitori în dive rse instrume nte financiare existente pe piaț a
de capital.” Legislația în vigoare face distincție î ntre org anismele de plasament colectiv î n
valori mobiliare (OPCVM), cunoscute sub denumirea de fonduri deschise de investiț ii, iar pe
plan internațional fiind cunoscute s ub denumirea de OPEN END FUNDS ș i alte o rganis me
de plasament colectiv î n valori mobiliare (AOPCVM) respectiv CLOSE END FUNDS pe
plan internaț ional.

Figura 2.1. Structura Organismelor De Plasament Colectiv

Sursa : Carmen Corduneanu, Laura Raisa Miloș, Claudiu Boțoc, Piețe de capital,
Ed.Alexandru Ioan Cuza, Iași 2013, p.42

Specializate în colectarea economisirii distributive din economie și investirea în condiții de
risc administrabil, fondurile deschise de investiții sunt sistematizate sub forma societățiilor
civile, fără personalitate juridică cu scopul de a investii capitalul finaciar mobilizat în active
financiare, fiind la randul lor armonizate cu directivele europene aplicabile acestora.
Principalul scop este de a efectua investiții colective, prin investirea r esurselor bănești
colectate în instrumente financiare lichide nou emise sau tranzacționate pe o piață
regementată din România sau dintr -un stat membru al Uniunii Europene în condițiile
respectării și aplicării principiului diversificării riscului și admini strării prudențiale.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 13

În opinia autoarei Flaviei Barna (2004, p.22) principala caracteristică a fondurilor deschise de
investiții ”îl constituie emisiunea continuă de titluri de participare, numite și unități de
investiție sau certificate de investitor. Pen tru fiecare investitor care dorește să -și plaseze banii
în fond, se emit noi titluri și de asemenea, fondul este obligat să răscumpere titlurile de
participare de la investitor, în cazul în care acesta dorește să se retragă din fond. Titlurile
emise nu se tranzacționează în mod liber pe o piață organizată, reglementată sau în mod direct
între persoane interesate, ci pot fi cumpărate sau răscumpărate numai de la/de către fond.”
Așa cum apreciază ș i autoarea Carmen Corduneanu (2009, p.65) ” principalele carac teristici
distincte ale fondurilor deschise de invetiț ii sunt:
-emit numai unităț i de fond dematerializate;
-unitățile de fond nu pot fi înscrise la cotare pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem
alternativ de tranzacțion are;
-numărul unităților de fond emise oscilează permanent;
-valoarea totală a capitalului bă nesc colect at de la investitori, oscilează permanent, datorită
emisiunii continue și plasării prin ofertă publică a noilor unități emise, dar și a răscumpărării
de că tre fond la solicitar ea investitorilor a uni tăților de fond existente la aceșt ia;
-distribuirea unităț ilor de fond se face p e baza contractelor de distribuție, î ncheiate de
societatea de administrare a fondu lui cu un intermediar financiar.”
Fondurile de investiții încearcă să facă pentru investitorul individual ceea ce acesta însuși ar
face dacă ar avea timpul, determinarea, cunoștințele și experiența necesară pentru a -și
administra cât mai divers și cu un risc cât mai mic capitalul disponibil. Acestea reprezintă
forma institu ționalizată prin care se realizează o concentrare a disponibilităților financiare ale
investitorilor individuali care pintr -o activitate investițională pe piața financiară, condusă de
specialiști și experți în domeniu reușește consolidarea capitalului inv estit cu beneficii
importante pentru participanți.
Prin managementul profesionist, diversificarea plasamentelor, și mai ales pintr -o lichiditate
înaltă (posibilitatea de a intra sau a ieși dintr -o investiție foarte rapid) fondurile de investiții
sunt insti tuții accesibile și eficente care dau posibilitatea investitorilor individuali, chiar și
celor cu venituri foarte mici să aibă acces la o multitudine de oportunități la care, în mod
individual nu ar avea acces decât foarte greu.
Evoluția fondurilor deschis e în România de-a lungul anilor au cunoscut numero ase perioade
de expansiune însă nici perioadele de colaps nu au fost puține. Fondurile deschise de investiții
au reușit să mobilizeze resursele economisite către diferitele sectoare devenind principalii
investitori investiționali. Dezvoltarea pieței de capital respectiv a fondurilor de investiții
oglindesc de fapt percepțiile investitorilor în ceea ce privește încrederea în mediului
economico -financiar național având ca referință mediul economico -financiar precum și
dezoltarea și tendința fondurilor în alte state dezvotate membre ale Uniunii Europene și nu
numai . Din 1989 piața de capit al din România era prezentată ca un cadru investițional adecvat
și reglementat. Primii ani de dezvoltare respectiv anii 199 3-1996 au fost marcați de diferite
dificultăți, în ceea ce privea năutatea de pe piața românească a acestor instrumente, li psei
oportunităților de investiție pe piața de capital, reg lemetările pieței în vigoare în aceea
perioadă de debut nu erau deloc sati sfăcătoare pentru eventuali investitori precum și po liticile
neadecvate folosite calitatea slabă a serviciilor dar și lipsa de experiență a primelor fonduri.
Ulterior s -au perfecționat mecanismele de tranzacționare care au urmărit eficientizarea
instituți ilor de pe piața respectiv tr anspareța informațiilor precum ș i protecția eventualilor
investitori.
În perioada 2004 -2007 în România, ritmul de creștere al indicilor BVB a resușit să
poziționeze piața bursieră pe primele locuri în ierarhia celor mai atract ive piețe din regiune
oferindu -le investitorilor cele mai bune randamente în ceea ce privea plasamentele financiare
indicatorii înregistrând la aceea perioada maxime istorice. Anul 2008 însă a reprezentat pentru

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
14

toți participanții la piața bursieră autohto nă una dintre cele mai instabile perioade din istoria
modernă a pi eței de capital românesti, după aproape un deceniu în care indici bursieri au avut
o tendință ascendentă, în 2008 însă acest trend crescător înregistrat a fost inversat pe un trend
descresc ător. Criza economică având un impact major asupra pieței de capital din România.
Datorită măsurilor anti -criză adoptate de guvern piața a început să de a semen de revenire
înregistrând o creștere a capitalizării față de perioadele precedente de criză înre gistrate.
Studiile făcute arată că funcționalitatea și eficența pieței de capital din România a fost strâns
legată calitatea procesului de privatizare, cadrul de reglementare, dinamica economică,
factorii de natură externă precum globalizarea piețelor și aderarea la Uniunea Europeană.
Ultimele decenii au stat sub semnul transformării co ntinue aduse de globalizarea pie țelor,
repre zentând un proces care s-a propagat treptat în tot mai multe țări cu economie de piața,
concomitent cu deschiderea economiilor naționale ale acestora, a început eliminarea barierelor
care seperau diferitele piețe din componența fiecărui sistem financiar național ce au dus la
accent uarea trepatată a competivități, a creșterii mobilității capitalului, asigurării unei libere
circul ații ale capitalului având ca principal scop stimularea și alocarea economisirii pe termen
lung.
Analizându -se dinamica zonală a plasamentelor în active financiare a populației categorii în
perioada 2001 -2011, se observă ca zona Euro și SUA o tendință impo rtantă de retragere
dinspre depozitele bancare și orientarea populației către plasamentele în fondurile mutuale.
Această dinamică reflectă evoluția investitorilor instituționali, aceștia deținând o cotă tot mai
importantă din totalul activelor financiare t ranzacționate pe piețele financiare. O serie de
factori au avut caracter determinant în această dinamică înregistrată. Perioada contemporană
se caracterizează pintr -o scădere a ratei de economisire a populației atât în SUA, Japonia cât
și în cea mai mare p arte a țărilor europene. Unul din factorii principali care contribuie la
această dinamică este îmbătrânirea populației și scăderea ratei de fertiliate. Cercetările în
domeniu arată că economisirea scade pe măsura îmbătrânirii populației (Broadben, Grande,
Thompson și Zollino 2006). În același timp, având în vedere faptul că guvernele reușesc din
ce în ce mai greu să mențină politicile pensiilor de stat, o mare parte din economisirea
populației este îndreptată către fondurile de pensii private, companiile de asigurări și alte
forme de plasament colectiv (BIS 2007). Alături de reglementarea sistemelor sociale inovația
financiară a stimulat reorientarea plasamentelor investititorilor individuali către instrumentele
financiare emise de investitorii instituțional i.
Leora Klapper, Víctor Sulla și Dimitri Vitt (1999) au realiza t un studiu prin care analizează
modul de creștere a fondurilor mutuale în diferite țări și factorii determinanți ai creșterii
fondurilor mutuale, d atele acoperind perioada 1992 până î n anul 1998. Literatura de
specialitate a acestora privind fondurile mutuale se concentrează pe probleme
microeconomice, cum ar fi performanța a fondurilor mutuale, nivelul cheltuielile și taxele și
rolul rețelelor de distribuție. Fondurile de capital administrat e în mod activ percep taxe mai
mari, reflectând costuri mai ridicate generate de angajarea personalului de administrare a
investițiilor pentru a realiza diversificarea și strategia (Tufano și Sevick 1997). Fondurile mai
mari și mai mature precum și fonduri fără sarcină au un raport mai scă zut de cheltuieli
(Malhotra și McLeod 1997), în timp ce există o interacțiune pozi tivă între performanța
ridicată și efortul de marketing și, prin urmare, între performanță și comisioane (Sirri și
Tufano 1997.) Taxele de fond sunt, de asemenea, legate de strategiile de alocare a activelor.
Fondurile de c reștere agresive tind să percepă taxe de intrare și de ieșire mai mari pentru a
descuraja ră scumpărările (Chordia 1996). Rezult atele obținute de aceș tia în urma cercetării
reliefează o serie de factori determinanți ai fondurilor mutuale. În primul rând este nivelul de
venit și bogăția locuitorilor unei țări. Reglementarea investițiilor fondurilor de pensii și
societățile de asigurare ar putea, de asemenea, să afecteaze creșterea fondurilor mutuale. În
câteva țări, investițiile în fonduri mutuale se bucură de un stimulent fiscal semnificativ sub

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 15

forma unei rate de impozit cu reținere la sursă, care este mai mică decât rata de impozitare
marg inală a investitorilor bogați. Î n plus, cererea de fonduri mutuale pot fi distorsionate de
impozite indirecte (TVA, sau taxele de tranzacție), care sunt impuse altor instrumente
financiare sau asupra tranzacțiilor făcute de alte instituții financiare, dar din care fondurile
mutuale sunt s cutite. În Brazilia, scutirea fondurilor mutuale de la plata taxei pe tranzacțiile
financiare a fost un factor major ce a contribuit la dezvoltarea industriei fondurilor mutuale
din Brazilia. Un factor de importanță majoră, care ar avea o relevanță univer sală și ar explica
o creștere a fondurilor mutuale, în multe țări este apariț ia tehnologiei electronice ducând la
creșterea volumului de tranzacț ii efectuate. Fondurile mutuale sunt mai avansate în țările cu
piețe de capiatal mai bine dezvoltate reflectân d încrederea investitorilor în î ntregritatea pieței,
lichiditatea și eficiența și o mai mare furnizarea de valori mobiliare investibile.
În opinia mea, tendința de descentralizare a piețelor financiare este determinată de
dezvoltarera inovației financiare, a produselor derivate și a structurilor instituționale care
administrează fonduri importante. Pentru a beneficia de aceste oportunități investitorii s -au
orientat spre fondurile mutuale, tendințele manifestate la nivelul dinamicii investitorilor se
poate păstra și pe viitor dată fiind capacitatea importantă a acestora de informare, analiză și
management al riscului.
Otten și Bams (2002) au efectuat o cercetare asupra fondurilor mutuale europene, iar
rezultatele au fost că fondurile deschise de investiții din Europa care sunt predispuse să
adauge valoare și au potențial de creștere sunt cele subcapitalizate și cu valori ale raportului
valoare contabilă/preț de piață supraunitar. De asemenea, sunt de părere că industria
fondurilor mutuale în Europa sunt încă în urma industriei fondurilor mutuale din SUA, atât ca
și mărime a activelor totale, cât și din perspectiva capitalizării pieței.
Recent Bello și Frank (2010) în analiza lor asupra impactului unei rate a cheltuielilor re duse
asupra performanței fondurilor mutuale din SUA, au demo nstrat că rata cheltuielilor se află
într-o relație invers proporțională cu performanța investițiilor realizate. Prin urmare,
cheltuielile r idicate tind să diminueze performanța portofoliilor. În principiu, taxele aplicate
tind să fie mai reduse pentru fondurile de dimensiuni mari, familiile de fonduri, fondurile de
investiții de tip index (care urmăresc performanța unui indice), fondurile care investesc
exclusiv în alte fonduri, și în general fondurile care solicită un nivel minim de investire
ridicat.
Romana (2012) a concluzionat că pe piața europeană se ridică un mare semn de întrebare
asupra costurilor aplicate și efectele pe care acestea le au în luarea deciziei realizării
investițiilor de către potențialii investitori. Aceasta face o analiză a costurilor practicate pe de
o parte de către fond, de către managerii fondului, costuri operaționale, și pe de altă parte
costurile practicate de către agenții intermediari, brokeri, dealeri, și modul în care acestea
afectează politicile investiționale ale celor care dispun de capital și vor să îl investească activ
într-un fond mutual. De asemenea, ia în calcul și riscurile la care se supun investitorii și faptul
că piața europeană a fondurilor mutuale este una încă în curs de dezvoltare.

3. Studiu de caz

În acest studiu mi -am propus să realizez o analiză asupra pieței fondurilor deschise de
investiții la nivel mondial cu privire la valoarea activelor nete deținute de fonduri, repartizarea
numerică a fondurilor pe regiuni, cotele de piață la nivel mondial și valoarea vânzărilor nete a
fondurilor de investiții. Aceasă analiză se realizează pe baza rapoartelor oferite de către
Investment Company Institute (ICI) în intervalul anual 2008 -2015. Evoluția fondurilor de
investiții din ultimele deceni i a stat sub semnul transformării continue aduse de globalizarea
piețelor, reprezentând un proces care s -a propagat treptat în tot mai multe țări cu economie de
piață, concomitent cu deschiderea economiilor naționale înregistrând o creștere considerabilă

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
16

în ultimele decenii din prespectiva numărului și al portofolilor de active administrate dar și
din prespectiva instrume ntelor investiționale utilizate și a strategiilor investiționale.
Avantajele Fondurilor de investiții nu se limitează doar la nivelul investițiilor, acestea pot
interveni în economie prin colectarea economisirilor existente permințând finanțarea creșterii
economice, respectiv refinanțarea datotiei publice, și a defi citelor bugetare, acest lucru ducând
la o puternică susținere a evoluției și dezvoltării acestora de către guvernele statelor, care le
pot folosi mai apoi ca și pâr ghii de influențare a economiei. Fondurile mutuale oferă avantajul
diversificării portofolii lor combinat cu un management profesionist la costuri scăzute, în ceea
ce privește rolul lor pe piețele bursiere se identifică trei elemente importante, creșterea de
lichiditate, finanțarea companiilor, a statului și creșterea volatilității.
Fondurile de investiții, permit refinanțarea datoriilor și a deficitelor bugetare precum și
finanțarea creșterii economice prin plasamentele realizate și strategiile investiționale,
asigurând creșterea randamentului capitalului administrat prin creșterea valorii de piață a
instrumentelor investiționale pe care le dețin în portofoliu, a dobânzilor încasate, a
dividentelor, prec um și limitarea riscurilor prin diversificare.
Piața fonduri lor de investiții a înregistrat o creștere semnificativă după anul 2009, creștere
care poate fi observată din prisma activelor gestionate. Un caz elocvent îl reprezintă fondurile
din SUA, care au înregistrat o creștere a activelor nete de la 10,151 miliarde dolari în anul
2008 la 17,752 miliarde dolari la sfârșitul anului 2015, astfel înregistrând o creștere de
74,87%.

Tabel 1 . Valoarea activelor fondurilor de investiții la nivel global
– milioane dolari

Sursa: Prelucrare după datele ofer ite de Investment Company Institute, 2016 , www.ici.org
Zona 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
America 11,130,264 13,355,373 14,591,545 14,583,246 16,488,566 18,864,164 20,009,504 19,557,328
SUA 10,151,925 11,889,750 12,825,352 12,680,481 14,393,789 16,725,436 17,849,645 17,752,399
Europa 7,393,787 8,912,070 9,573,876 8,949,093 10,257,646 11,715,462 12,858,573 12,772,328
Austria 155,555 176,008 173,908 157,510 172,950 181,694 165,084 151,199
Franța 1,591,082 1,805,641 1,617,176 1,382,068 1,473,085 1,531,500 1,940,490 1,832,073
Germani a 1,130,972 1,342,275 1,389,306 1,356,446 1,587,390 1,824,429 1,847,268 1,799,754
Bulgaria 226 256 302 291 324 504 496 440
România 326 1,134 1,713 2,388 2,613 4,000 4,932 5,038
Marea
Britanie 504,681 729,141 854,413 816,537 985,517 1,166,834 1,501,308 1,578,360
Asia și
Pacific 2,037,535 2,715,235 3,067,323 2,921,278 3,322,199 3,740,049 4,057,800 4,738,804
Australia 841,133 1,198,838 1,455,850 1,440,128 1,667,128 1,624,081 1,601,078 1,521,313
Japonia 575,327 660,666 785,504 745,383 738,488 1,157,972 1,171,974 1,328,634
Africa 69,417 106,261 141,615 124,976 145,150 142,868 146,474 122,068
Nivel
global 20,631,003 25,088,939 27,374,359 26,578,593 30,213,561 34,462,543 37,072,351 37,190,528

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 17

În trend cu creșterea globală a activelor nete a fondurilor de investiții, se observă o creștere
semnificativă și în cazul României. Evoluția activelor nete gestion ate de fondurile de investiții
din România este direct proportională cu creșterea înregistrată la nivel mondial urmând o
tendință ascendentă, astfel ajungându -se de la un nivel de 0,326 mld. dolari în anul 2008 la un
nivel de 5,038 mld. dolari în anul 2015 , reprezentând o creștere de 545,39%.

Figura 1. Ponderea activelor fondurilor de investiții exprimată în procente

Sursa: Prelucrare după informațiile oferite de Investment Company Institute, 2016 ,
www.ici.org

Se poate observa poziția de lider a Americii, mai mult se observă o ușoară scădere de 1,36
puncte procentuale a activelor deținute acest lucru însă nu îi pune în pericol poziția sa de lider
pe care o deține pe piață. O crestere semin ficativ ă se înregistrează în cazul Asiei si Pacific de
respectiv 2,86 puncte procentuale, o creștere înregistrând -se și în ceea ce o privește pe Japonia
de 0,78 puncte procentuale. Africa și Australia își mențin poziția în ceea ce privește ponderea
activ elor deținute, iar Europa înregistrează o scădere de 1,5 puncte procentuale.

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
18

Tabel 2 . Valoarea activelor administrate și a numărului de fonduri de investiții

Sursa: conform datelor ICI, Fact Book 2016 , www.ici.org

După o analiză a datelor se poate observa creșterea a numărului de fonduri și a valorii
activelor nete de la an la an, cu excepția anului 2011, unde s -a înregistrat o scădere de
795.766 mii de dolari a valorii activelor nete față de a nul 2010. Cu toate acestea în anul 2015
s-a ajuns la o valoarea a activelor nete de 37.190.528 miliarde de dolari și un total de 100.494
de mii de fonduri de investiții la nivel global.

Figura 2. Cota de piață a activelor fondurilor de investiții pe plan mondial la sfârșitul anului
2015 exprimată în procente

Sursa: Worldwide Investment Fund Assets and Flows. Trends în 2016 , www.efama.org
Perioada Total active nete
(milioane $) Număr de fonduri de
investiții
2008 20,631,003 76,519
2009 25,088,939 75,293
2010 27,374,359 77,836
2011 26,578,593 81,429
2012 30,213,561 82,410
2013 34,462,543 88,747
2014 37,072,351 98,832
2015 37,190,528 100,494

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 19

Conform Asociației Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA), la sfârșit ul anului
2008, fondurile de investiții din Europa și S.U.A. totalizau 85% din totalul fondurilor
mondiale. Analizând structura graficului de mai sus putem observa că și la sfârșitul anu lui
2014, în continuare S.U.A. deține poziția de lider de pe piață cu o cotă de 44% , iar Europa cu
32% se situează pe locul secund, reprez entativ fondurile din Luxemburg, Franța, Marea
Britanie și Germania, acestea fiind adevărate centre financiare. Africa, Asia ș i Pacific, Japonia
și Australia dețin împreună 19% din cota de piață, fiind urmate de restul Americii ( Argentina,
Brazilia, Canada etc.) care dețin 5% din cota totală de piată. În concluzie, America este un
mare jucător la nivel zonal, deținând 49% din cota totală de piață.

Tabel 3 . Total active nete repartizat p e tipuri de fonduri de investiții

Denumire
fond 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Fonduri de
acțiuni 13,267
12,892 12,916 13,122
13,185
13,482
13,954
14,416

Fonduri de
obligațiuni 5,582
5,539 5,764 5,869 6,136
6,468
6,739
6,995

Fondu ri
mixte 1,424
1,374
1,450
1,562
1,693
1,868
2,028
2,200

Fonduri
monetare 1,990 1,846
1,781
1,730
1,623
1,571
1,506
1,427

Total 22,263 21,651
21,911
22,283
22,637
23,389
24,227
25,038

Sursa: prelucrare după datele ICI,201 6, www.ici.org

În anul 2015, totalul activelor nete din punct de vedere al tipurilor de fonduri înregistrate a
avut o evoluție favorabilă, în sensul că din anul 2008 până în anul 2015, acestea aproape că s –
au triplat, ex cepție făcând fondurile monetare care au scăzut semnificativ.

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
20

Figura 3. Structura pieței fondurilor din punct de vedere al tipului de fonduri întregistrate

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

Se poate observa în anul 2015, cea mai mare pondere, în proporție de 57% a pieței mondiale a
fondurilor de investiții este deținută de fondurile de acțiuni, urmată de fondurile de obligațiuni
cu 28%, iar un procent de 6% sunt deținute de fondurile monetare iar restul de 9% sunt
deținute de către fondurile mixte din totalul cotei de piață.

3.1. Analiza efectelor crizei economice asupra fondurilor de investiții la nivel
global

Declanșarea crizei economice în anul 2007 în Stat ele Unite ale Americii și extinderea ei pe
fundalul globalizării a influențat major piețele de capital.
Ca urmare a pierderii încrederii în sistemul financiar, a încrederii în precizia evaluărilor
investițiilor făcute , a avut ca principal rezultat creștere a asime triei informației, fapt ce a dus
totodată la crește rea confuziei față de evoluțiile viitoare a prețurilor instrumentelor financiare.
Consumul a scăzut, multe întreprinderi mari și -au diminuat producția iar altele au dat
faliment, menținând astfel cr eșterea șomajului.
Bursa răspunde cu anticipație la așt eptările în ceea ce privește economia reală. Așteptările
negative, susținute cu date statistice dezavantajoase , au condus la modificarea
comportamentului investitorilor determinând scăderea accentuată a investițiilor pe piețele
financiare internaționale producând u-se astfel scăderi semnificative .

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 21

Figura 4. Valoarea netă a vânzărilor fondurilor mutuale pe termen lung

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

Cererea de fonduri pe termen lung, a variat considerabil de la o regiune la alta în această
perioadă. Pe parcursul perioadei de trei ani, 2005 -2007, vânzările nete au totalizat 3800
miliarde dolari, cu Statele Uni te reprezentând 56%, Europa 26%, regiunea Asia -Pacific 11%,
Africa 0,8% , iar restul lumii 6,2%. Vânzările nete au scăzut brusc în fiecare dintre cele cinci
regiuni, în 2008, acest lucru se datorează crizei financiare, efectul acesteia a fost creșterea
aversiunii față de risc a investitorilor , retragerea capitalului investitoriilor de pe piețele
financiare. Efectul a fost mai pronunțat în Europa, care a înregistrat vânzări nete negative în
valoare de 444 miliarde de dolari.
Asociația Fondul European și Ass et Management (EFAMA) enumeră mai multe motive
pentru fluxurile negative al e anului 2008, inclusiv răspunsul investitorilor fondului la declin ul
mare pe piețele de capital acestea fiind lichiditate excesivă, rate scăzute ale do bânzii,
politici monetare per misive, acumularea de dezechilibre globale mari, evaluarea greșită
a riscului , acesta nefiind îndeajuns de bine cunoscut și evaluat de instituțiile financiare
implicate, respectiv de autoritățile competente. Criza financiară globală a subliniat necesitatea
de a face sistemul financiar mai robust, stabil și transparent.
Piețele bursiere mondiale au început recuperearea în anul 2009, când vânzările nete, au
revenit la valori pozitive în fiecare regiune și au rămas în general acolo de atunci. În anul
2011 Eur opa a înregistrat din nou vânzări nete negative în valoare de 123 miliarde de dolari,
însă din anul 2012 cererea de fonduri a crescut simțitor, păstrând același trend ascendant până
în anul 2015 inclusiv .
Pe parcursul perioadei 2012 -2015, vânzările nete globale ale fondurilor mutuale pe termen
lung au totalizat 5,079 miliarde de dolari, depășind totalul cumulat în perioada 2005 -2007 cu
1279 miliarde de dolari.

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
22

Figura 5. Totalul activelor nete la nivel mondial al fondurilor mutuale

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

Pe parcursul ultimilor ani, industria globală fondurilor mutuale a explodat. Cre șterea globală a
fondurilor mutuale a fost susținută de globalizarea fina nciară și extinderea grupurilor
financiare multinaționale , pe de -o parte, dar și de performanța crescută a piețelor de
acțiuni si obligațiuni . Oprindu -ne atenția asupra valorii totale a portofoliului de active
financiare a fondurilor mutuale observăm o cre ștere constantă a acestuia în perioada 2004 –
2007, din anul 2008 însă datorită turbulențelor provocate de criză s -a înregistrat o scădere,
însă începând cu anul 2009 valoarea totală a activelor administrate de fondurile mutual e și-a
reluat trendul ascendent . Această creștere a fost par tajată între regiunile lumii. De exemplu,
activele în fonduri mutuale din S.U.A. au crescut de aproape 51% din anul 2005 în 2015
ajungând la 17.752 miliarde dolari. Industria europeană a fondurilor mutuale, a cres cut dar
mai puțin decât S.U.A. , cu 47% din anul 2005 în 2015 înregistrând o valoare de aproape
12,772 miliarde de dolari. Activele din regiunea Asia -Pacific s -au extins cu 41% la un nivel
de 4,738 miliarde dolari în 2015, activele din Africa de asemenea au crescut cu 53% ajungând
la valoarea de 123 milioane de dolari.

3.2. Analiza fondurilor de investiții în S.U.A.

Fondurile de investiții sunt mijlocul ales de majoritatea deținătorilor de capital financiar care
nu dispun de timp pentru a analiza piața de capital sau nu doresc sa -și asume riscul de a
investi fără a cunoaște randamentul pe care îl pot obține. Fondurile de investiții încearcă să
facă pentru investitorul individual ceea ce acesta însuși ar face dacă ar avea timpul,
determinarea, cunoștințele și experiența ne cesară pentru a -și administra cât mai divers și cu un
risc câ t mai mic capitalul disponibil. Acestea reprezintă forma instituționalizată prin care se
realizează o concentrare a disponibilităților financiare ale investitorilor individuali care pintr –
o activ itate investițională pe piața financiară, condusă de specialiști și experți în domeniu
reușește consolidarea capitalului investit cu beneficii importante pentru participanți.
În urma analizei globale, reiese că S.U.A. este liderul mondial în industria inv estițiilor
administrate.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 23

S.U.A. dispune de o varietate de fonduri de investiții, conform clasificării ICI (Investment
Company Insitute) cele mai cunoscute sunt:
a) Fondurile mutuale (Mutual Founds), acestea se pot delimita în:
 Fonduri de acțiuni;
 Fonduri de obligațiuni;
 Fonduri hibride;
 Fonduri mutuale monetare.
b) Fonduri închise de investiții (Closed -end Founds), acestea pot fi definite ca societăți pe
acțiuni a căror principală caracteristică este permanența capitalului. Acțiuniile emise de aceste
socie tăți sunt cotate pe piețele reglementate, iar prețul de tranzacționare se creează pe baza
cererii și a ofertei, sumele obținute nefi ind în legătură directă cu răscumpărările acționarilor,
deoarece această categorie de fonduri nu emite acțiuni răscumpărabil e, și nu oferă acțiuni spre
vânzare în mod constant.
c) Trusturile de investiții (Unit Investment Trusts), sunt societății de investiții, care
achiziționează și vând un portofoiu aproximativ fix de acțiuni și alte titluri, având o dată
exactă de încetare a activității. Investitorii achiziționează unitățile de fond, care beneficiează
de pe urma acestei tranzacții de acțiuni si venituri din dobânzi sau dividende, iar în momentul
dizolvării fondului, profitul este împărțit acționarilor.
Datorită faptului că ac este fonduri investesc în titluri pe termen lung, în special în obligațiuni,
durata de activitate este de 20 -30 de ani, acest lucru oferă avantajul unui portofoliu
preselectat.
În general pentru formarea unui trust de investiții este necesară existența unu i sponsor, adesea
acesta se regăsește în persoana unei societăți de brokeraj, care achiziționează un anumit
număr de titluri, pe care le stochează la o bancă numită trustee, după această etapă,
certificatele sunt emise și pot fi achiziționate de public. A ceste certificate, oferă proprietarilor
o cotă parte din portofoliul de titluri stocate în bancă, această cotă parte este proporțională cu
cota capitalului investit.
d) Fondurile tranzacționate la bursă (Exchange Traded Found – ETF) au ca și caracteristică
pricipală cotarea și tranzacționarea pe prețuri determinate, astfel investitorii pot cumpăra sau
vinde acțiuni printr -un broker. Aceste fonduri se clasifică la rândul lor în ETF acțiuni
domestice, ETF indici obligatari și ETF acțiuni internaționale.

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
24

Tabel 4 . Numărul societăților de investiții pe categorii

Anul Fondurile
mutuale Fonduri
închise de
investiții Trusturile
de investiții Fondurile
tranzacționate
la bursă
2008 8,878 642 728 5,984
2009 8,611 627 820 6,049
2010
8,535 624 950 5,971
2011
8,673 632 1,166 6,043
2012
8,744 602 1,239 5,787
2013
8,974 599 1,332 5,552
2014 9,260 568 1,451 5,381
2015 9,520 558 1,594 5,188

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

În urma tabelului de mai sus, put em observa faptul că evoluția fondurilor din S.U.A. este
favorabilă pentru fondurile mutuale si trusturile de investiții, pe de altă parte, fondurile închise
de investiții și cele tranzacționate pe bursă înregistrează scăderi din anul 2011. Fondurile
mutua le sunt cele mai numeroase, ajungând la sfârșitul anului 2015 la un număr de 9,520.

Figura 6. Numărul total al societățiilor de investiții în S.U.A.

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 25

În perioada analizată, putem observa o evoluție pozitivă a numărul ui societăților de investiții.
Până în anul 2010 păstrând aproximativ aceleași valori cu puține oscilații înregistrând o
ușoară scădere de la 16,232 în anul 2008 la 16,080 în anul 2010. Din anul 2011 numărul
societăților de investiții a c rescut simțitor ajungând la numă rul de 16,860 în anul 2015,
înregistrând o creștere de 628 de fonduri față de anul 2008.

Graficul 7 – Ponderea activelor fondurilor de investiții exprimată în procente

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

În anul 2008 ponderea activelor fondurilor de investiții din SUA era de aproape jumătate din
totalul activelor înregistrate la nivel global. În anul 2009 acestea au scăzut simțitor ajungând
la 47,39 puncte procentuale, scăzând cu 1,8 puncte procentuale. Urmează o perioadă în care
ponderile activelor fondurilor de investiții din SUA cresc ajungând în anul 2013 la 48,53
puncte proce ntuale, scăzând ușor în anii următori, înregistrând un procentaj de 47,73% în anul
2015 din totalul activelor.

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
26

Figura 8. Valoarea netă a vânzărilor fondurilor mutuale pe termen lung

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

Cererea de fonduri pe termen lung, a variat considerabil în SUA în această perioadă, a
înregistrat în 2008 un procentaj de 151,14% din totalul cererii de fonduri pe termen lung la
nivel mondial, a scăzut con siderabil în urătorii doi ani înregistrând un procentaj negativ de
1,34 puncte procentuale în anul 2010. Însă din anul 2011 cererea de fonduri pe tremen lung a
crescut din nou ajungând la 57,25 puncte procentuale, scăzând ușor în anii următori
înregistrând un procent de doar 18,11% din totalul cererii de fonduri pe termen lung.

Grafic 9 . Activele Fondului Mutuale pe grupe de vârstă

-procente din activele fondurilor mutuale pe categorii de vârstă

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 27

Din sondajele făcute în perioada 2008 -2015 reiese că persoanele care dețin cele multe
procente din activele fondurilor mutuale pe categorii de vârstă sunt persoanele cu vârsta
cuprinsă între 45 -54 de ani, cea mai mică pondere deținând -o tineri cu o vârstă mai mică de
35 de ani.

Figura 10. Toleranța la risc a investitoriilor

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

În ur ma studiilor și sondajelor realizate în rândul investitorilor pe perioada 20 08-2015 se
poate observa că a ră mas aceiași tendință investițională, m ajoritatea doresc să obțină un câștig
mediu cu un risc mediu, reprezentând aproape jumatate din obțiunile inve stitorilor. Un
procent de 31% în anul 2015 ceva mai mare decat procentul de 25% înregistrat în anul 2008
doresc un câstig peste medie asumându -și un risc ridicat pe măsura profiturilor. În ceea ce
privește categoria investitoriilor care au o toleranță sc ăzută la risc și nu doresc nici un risc
asociat câștigului este de 12% în anul 2008 scăzând în anul 2015 la jumătate înregistrând un
procent de 6%.

3.3. Analiza f ondurilor de investi ții în Europa

Sistemul financiar al Uniunii Europene a fost într-o continuă t ransformare sub impactul
globalizării punându -se accentul pe eliminarea barierelor dintre piețe crescând astfel
mobilitatea capitalului. U.E. a susținut necesitatea dezvoltării măsurilor destinate stabilizării,
supravegherii și consolidării transparenței s ectorului financiar prin progresul tehnologiei
informaționale, standardizarea instrumentelor financiare, noi inovații financiare în scopul
cofruntării globale a ofertei și cererii de capital în mod direct sau prin intermediari financiari
specializați, în c ondiții de echitate și transparență pentru toți investitorii, precum și
armonizarea cadrelor de reglementare din cadrul Uniunii si impleme ntarea unor reforme
financiare în statele membre. Toate aceste evoluții contribuind la integrarea progresivă a

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
28

sistemu lui financiar al Uniunii Europene pe piața de capital la nivel global devenind un
principal actor al pieței financiare cu Luxemburg, Franța, Marea Britanie și Germania, acestea
fiind adevărate centre financiare, ajungând un principal concurent al S.U.A.

Figura 11. Numărul fondurilor de investiții în Europa

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

În perioada analizată se poate observa o evoluție pozitivă a numărului fondurior d e investiții
în Europa. La nivel european numărul fondurilor în anul 2008 era de 43,521 ajungându -se la
47,427 în anul 2015, crescând cu 3,906 fonduri. Același trend crescător se înregistrează în
Franța de la 8,301 în anul 2008 ajungând la 11,122 fonduri în anul 2015, Bulgaria de
asemenea înregistrează creșteri de la 81 de fonduri în anul 2008 la 104 în anul 2015. Marea
Britanie de la 2,371 de fonduri în 2008 ajunge ca în 2015 să aibă un număr de 2,573 de
fonduri. În cazul Germaniei evoluția fondurilor n u a oscilat în proporții mari păstrând un
număr oarecum constant înregistrând 5,604 de fonduri în 2015. Austria este țara care
înregistrează o scădere a numărului fondurilor de la 1,765 în anul 2008 la 1,596 în anul 2015,
scăzând cu 169 de fonduri.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 29

Figura 12. Ponderea activelor fondurilor de investiții exprimată în procente

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.orgî

În anul 2008 ponderea activelor fondurilor de inve stiții din Europa era de 35,86 puncte
procentuale din totalul activelor înregistrate la nivel global. Din anul 2009 a urmat o perioadă
în care acestea au scăzut simțitor ajungând la 33,67 puncte procentuale în anul 2011, scăzând
cu 2,17 puncte procentuale. Urmează o perioadă în care ponderile activelor fondurilor de
investiții din Europa cresc ajungând în anul 2014 la 38,69 puncte procentuale, scăzând ușor în
anul 2015 înregistrând un procentaj de 34,34% din totalul activelor.

Figura 13. Valoarea netă a vânzărilor fondurilor mutuale pe termen lung la nivel european

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
30

Cererea de fonduri pe termen lung, a variat considerabil în Europa în p erioada 2008 -2015. La
nivel european cererea de fonduri în anul 2008 a înregistrat o valoare negativă de 370 miliarde
de dolari crescând în anul 2009, când vânzările nete, au revenit la valori pozitive și au rămas
în general acolo de atunci , în anul 2015 ajungându -se la valoarea de 713 miliarde de dolari. În
cazul Austriei punctul critic al vânzărilor nete îl reprezintă anul 2008 în care înregistrează
valoarea negativă de 19 miliarde de dolari crescând ușor în următorii ani ajungând în anul
2015 la 3 mili arde de dolari. Franța în anul 2008 înregistrează valoarea negativă de 69
miliarde de dolari crescând în anii următori ajungând la 24 de miliarde de dolari în anul 2015.
Germania în anul 2008 a înregistrat valoarea negativă de 1,6 miliarde de dolari ajung ând în
anul 2015 la valoarea de 150 miliarde de dolari crescând considerabil cu circa 144 miliarde de
dolari. Bulgaria la rândul său înregistrează valori negative în anul plin de turbulențe 2008 de
151 milioane dolari ajungând în anul 2015 la valori poziti ve de 37 milioane de dolari. Marea
Britanie în anul 2008 a înregistrat valoarea negativă de 3,5 miliarde de dolari ajungând la
valoare pozitivă de 9,5 miliarde de dolari, crescând cu 6 miliarde de dolari față de 2008.

3.4. Analiza fo ndurilor de investiții în România

Funcționalitatea și eficența pieței de capital românești a fost influețată de desfășurarea și
calitatea procesului de privatizare, dinamica economică, cadrul de reglementare, factori de
natură externă, aderarea la Uniunea Europeană. Dezvoltarea pi eței de capital din România a
fost influențată în primul rând de implementarea unor reforme legislative în concordanță cu
legislația europeană atât în ceea ce privește standardele de raportare cât și instrumentele
financiare tranzacționate .
Piața de capit al din România a înregistrat o evoluție asemănătoare celorlalte piețe din Europa,
America și Asia .

Grafic 14. Numărul fondurilor de investiții în România

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici.org

În graficul 14 putem observa că până în anul 2011, numărul fondurilor de investiții a
înregistrat o creștere lentă de doar 4 fonduri, iar în anul 2011 numărul acestora aproape s -a

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 31

dublat, ajungând de la 56 în 2010 la 105, în 2012 înreg istrează o scădere bruscă ajungând la
62 de fonduri, urmând un trend ușor ascendent ajungându -se în anul 2015 la numărul de 74
de fonduri. În circumstanța crizei financiare internaționale, piața de capital din România
înregistrează o evoluție asemănă toare piețe lor din Europa, S.U.A. și Asia, caracterizându -se
prin reducerea numărului fondurilor.

Figura 15. Valoarea activelor nete în România

Sursa: prelucrare după datele ICI, 2016, www.ici .org

Anul 2008 a reprezentat pentru toți participanții la piața bursieră autohtonă una dintre cele
mai instabile perioade din istoria modernă a pieței de capital românesti. Structura valorii
activelor nete în România a înregistrat o evoluție pozitivă pâ nă la declanșarea crizei
financiare, scăzând simțitor nivelul ac tivelor nete în anul 2008 la 326 milioane dolari
diminuarea valorii portofoliilor de active fiind generată de valorea acțiunilor cotate și de
volumul răscumpărărilor solicitate de investitor i în urma deprecierii valorii activului net.
Însă din anul 2009 își urmează trendul ascendent atingând o valoare record de 5,038 milioane
dolari în anul 2015.

4. Concluzii

Pe baza analizei efectuate asupra fondurilor de investiții se poate observa o evol uție pozitivă
a valorii activelor nete deținute de fonduri, repartizarea numerică a fondurilor pe regiuni, a
cotelor de piață la nivel mondial și valoarea vânzărilor nete a fondurilor de investiții.
Pe parcursul ultimilor ani, industria globală fondurilo r mutuale a explodat. Cre șterea globală a
fondurilor mutuale a fost susținută de globalizarea financiară și extinderea grupurilor
financiare multinaționale, pe de -o parte, dar și de performanța crescută a piețelor de acțiuni si
obligațiuni. În urma grafice lor realizate în vederea analizării impactului crizei financiare
asupra valorii totale a portofoliului de active financia re a fondurilor mutuale s -a observat o
creștere constantă a acestuia în perioada 2004 -2007, din anul 2008 însă datorită turbulențelor
provocate de criză s -a înregistrat o scădere, însă începând cu anul 2009 valoarea totală a
activelor administrate de fondurile mutuale și -a reluat trendul ascendent.

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
32

Declanșarea crizei financiare în anul 2007 în Statele Unite ale Americii și extinderea ei î n
mediul economic pe fundalul globalizării s -a raspândit vertiginos în Europa Occidentală și
apoi în restul lumii, influențând major piețele de capital. Așteptările negative, alimentate cu
date statistice defavorabile, au condus la modificarea comportament ului investitorilor și au
determinat scăderea pronunțată a investițiilor pe piețele financiare internaționale producându –
se scăderi semnificative.
Vânzările nete au scăzut brusc la nivel global acest lucru se datorându -se crizei financiare,
efectul acestei a a fost creșterea aversiunii față de risc în rândul investitorilor și retragerea
capitalului investitoriilor de pe piețele financiare. Efectul a fost mai pronunțat în Europa, care
a înregistrat vânzări nete negative în aceea perioadă.
Asociația Fondul Eur opean și Asset Management (EFAMA) enumeră mai multe motive
pentru fluxurile negative inclusiv răspunsul investitorilor fondului la declinul mare pe piețele
de capital acestea fiind lichiditate excesivă, rate scăzute ale dobânzii, politici monetare
permisiv e, acumularea de dezechilibre globale mari, evaluarea greșită a riscului, acesta
nefiind îndeajuns de bine cunoscut și evaluat de instituțiile financiare implicate, respectiv de
autoritățile competente. Criza financiară globală a subliniat necesitatea de a face sistemul
financiar mai robust, stabil și transparent.
În scopul asigurării unui management al riscului mai eficient, mai flexibil și adaptabil la
nevoile actuale și viitoare la nevoile pieței necesită dezvoltarea măsurilor destinate
stabilizării, s upravegherii și consolidării transparenței sectorului financiar prin progresul
tehnologiei informaționale, standardizarea instrumentelor financiare, noi inovații financiare în
scopul cofruntării globale a ofertei și cererii de capital în mod direct sau pri n intermediari
financiari specializați, în condiții de echitate și transparență pentru toți investitorii, precum și
armonizarea cadrelor de reglementare acestea devind vitale.
Fondurile de investiții constituie o sursă de acoperire a nevoilor de consum a le populației
precum și o modalitate de finanțare a creșterii economice, respectiv refinanțarea datotiei
publice, și a deficitelor bugetare, acestea devenind motorul creșterii economiilor
contemporane , fііnԁ însă fοаrtе ѕеnѕіƅіlе lа еᴠοluțііlе fаᴠοrаƅіlе ѕ аu nеfаᴠοrаƅіlе ԁіn
есοnοmіе, prесum șі lа șοсurі іnԁuѕе ԁе ԁіѕfunсțіοnаlіtățі аlе pіеțеlοr nаțіοnаlе șі
mοnԁіаlе.
Tendința de descentralizare a piețelor financiare a fost determinată de dorința de a crește
concurența, în scopul de a reduce costul capitalu rilor, nevoile de finanțare provenite în special
de la administrația publică, și necesitatea deschiderii piețelor naționale și pentru nerezidenți.
Totuși, piețele contemporane ale sistemului financiar sunt deosebit de sensibile la apariția
crizelor de înc redere din partea investitorilor, iar o dereglementare prea accentuată poate să
conducă la instabilitatea piețelor si la pericolul producerii riscului de faliment al
intermediarilor care sunt mai fragili.

5. Listă bibliografică

Cărți
Flavia Barna, Ed. Mirto n, (2008), Timișoara. Gestiunea portofoliului de instrumente
financiare.
Flavia Barna, Ed. Universității de Vest, (2004), Timișoara. Piața de capital. Analize și
strategii investiționale.
Emil Cazan, Ioan Cuzman, Bogdan Dima, Lorant Eros -stark, Pavel Fărca ș, Ed. Universității
de Vest, (2004), Timișoara. Gestiunea portofolilor de titluri financiare.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 33

Carmen Corduneanu, Laura Raisa Miloș, Claudiu Boțoc, Ed.Alexandru Ioan Cuza, (2013),
Iași. Piețe de capital.
Corduneanu Carmen, Ed. Mirton, (2009), Timișoara. Piețe de capital.
Adrian Nițu, Ed. Universității de Vest, (2005), Timișoara. Piața de capital. Modele. Instuții.
Mecanisme.

Articole
Leora Klapper, Víctor Sulla și Dimitri Vitt (1999). The Development of Mutual Funds
Around the World
Roger Otten și Den nis Bams (2002). European Mutual Fund Performance
Malhotra și Macleod (1997). Mutual Fund Expenses: An Econometric Investigation. The
Journal of Financial Research.
Erik R.Sirri, Peter Tufano (1997). Costly Search and Mutual Funds Flows. The Journal of
Finance. Vol. III. NO 5. Octomber 1998

Articole tip „Newspaper”
Tarun Chordia (1996). The structure of mutual fund change. Journal of Financial Economics
pp. 3 -39.

Internet
http://asfromania.ro/
http://www.aaf.ro
http://www.dex.ro/investitie
http://www.efama.org
http://www.kmarket.ro
https://www.ecb.europa.eu
https:// www.ici.org
Legea 297 /2004 actalizată privind piața de capital

Articole electronice din baze indexate (working paper)
Broadband, Grande, Thompson și Zollino (2006) Saving Behaviour and global imbalances the
role of emerging market economies . working pap er series No 842 / December 2007

Rolul fondurilor de investiții pe piața de capital
34