Rolul Factorilor Geografici In Dezvoltarea Economica a Municipiului

Capitolul II

Rolul factorilor geografici în dezvoltarea economică a municipiului

Cadrul natural al municipiului Ploiești oferă premise favorabile pentru desfășurarea activităților economice, implicit pentru viața locuitorilor. Influența factorilor geografici este evidentă în procesul de popularizare și de dezvoltare economico-socială a municipiului Ploiești. Stabilirea investitorilor în această zonă a fost determinată în primul rând de existența unor factori naturali propice desfășurării activităților, sub toate aspectele sale. Relieful, prin aspectul și prin resursele deținute, clima prin elementele sale componente favorabile, apele ca factor general prioritar în dezvoltarea așezărilor umane, solurile favorabile utilizării agricole (în zona periurbană preopnderent), vegetația, fauna, dar și resursele naturale (țițeiul constituind cea mai valoroasă resursă subterană), au contribuit decisiv la suprapunerea aspectului economic peste elementele naturale.

Ploiești 2.1 Poziția și localizarea geografică

Municipiul Ploiești reprezintă cel mai mare centru industrial al județului Prahova, fiind o localitate de rangul I, de importanță națională, dar și cu o potențială influență la nivel european. În cadrul Regiunii Sud-Muntenia, municipiul Ploiești este cel mai mare centru urban după criteriul numărului de locuitori.

Municipiul Ploiești este poziționat în centrul regiunii Sud-Muntenia, în partea central-nordică a Câmpiei Române, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică și are o suprafață de aproximativ 60 km2.

Orașul este situat la: 60 km Nord de București, 110 km Sud de Brașov, 70 km Vest de Buzău, 50 km Est de Tîrgoviște și este înconjurat de comunele Blejoi la nord, Bărcănești și Brazi la sud, Ariceștii Rahtivani și Târgușoru Vechi la vest și Berceni la est. (Vezi Fig. 1)

Fig. 1 Poziția municipiului Ploiești în raport cu vecinii săi. ( Cosma Andrada Gabriela, 2015)

Municipiul Ploiești aparține bazinului hidrografic Prahova, cu afluentul său principal Teleajenul, spre nord-est și este așezat pe pârâul Dâmbu, care izvorăște din zona de dealuri a orașului Băicoi și se varsă în Teleajen.

Poziționarea sa favorabilă din punct de vedere al reliefului și accesibilitatea directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare și aeriene) a dus la o bază economică flexibilă (sector secundar, sector terțiar). Faptul că se află la intersecția a două coridoare Pan-Europene, și anume: Coridorul IV și Coridorul IX, reprezintă un avantaj competitiv, din punctul de vedere al factorilor de localizare și poziționează orașul în teritoriu ca punct de localizare și distribuție pentru activități economice.

Coridorul IV se desfășoară între orașele Berlin – Nüremberg – Praga – Budapesta – Timișoara –Brașov – București – Constanța – Salonic – Istanbul, astfel făcând legătura între Timișoara – Brașov – Ploiești – Constanța, trecând prin București.

Coridorul IX se desfășoară între orașele Helsinki – St. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev –

Chișinău – București – Dimitrovgrad – Alexandroupolis și face legătura între Chișinău – Iași –

Ploiești și București.

Începând cu influențele poziției geografice favorabile la intersecția celor mai importante rute comerciale și continuând cu aspectele legate de specificul oferit de cadrul natural în conturarea dezvoltării economice, municipiul Ploiești oferă un mediu prielnic investitorilor străini pentru desfășurarea activităților.

2.2 Relieful

Componentele naturale, în special relieful, clima, tipurile genetice de sol și resursele de subsol influențează pozitiv ramurile geo-economice, oferind investitorilor străini și în general agenților economici, premise favorabile pentru desfășurarea activităților economice, implicit pentru viața locuitorilor. Gradul de atractivitate al municipiului Ploiești pentru atragerea investitorilor depinde într-o mare măsură de accesibilitatea reliefului,

Municpiul Ploiești se încadrează în unitătea de relief Câmpia Piemontană a Ploieștilor, una dintre cele mai importante structuri de acest tip din județul Prahova, relieful fiind tipic unei zone de câmpie.

Accesibilitatea reliefului oferă un grad de atractivitate ridicat municipiului Ploiești pentru dezvoltarea și extinderea sa din punct de vedere economic, implicit pentru dezvoltarea așezărilor umane.

Relieful are un aspect neted, de câmpie, constituind un factor important pentru extinderea municipiului Ploiești.

Spațiul urban este un spațiu fizico-geografic care se caracterizează printr-un relief specific, cu o structură geologică a subsolului, o rețea de ape de suprafață, și subterane – cu importanță deosebită în localizare unor commponente interne, un climat și microclimat specific ce influențează evident arhitectura urbană, aspectul exterior și organizarea interioară a locuințelor, aspectul general și curățenia orașelor depinzând de climă, o vegetație naturală sau plantată, etc.

În acest context municipiul Ploiești se află la intersecția unor elemente naturale ce favorizeză concentrările economice.

2.2 Hidrografia

Apa a reprezentat dintotdeauna elementul natural care a contribuit la formarea, statornicirea și dezvoltarea așezărilor (Cucu, V.S., 2002, p. 170).

Din punct de vedere hidrografic, principalul colector al râurilor din județul Prahova este râul

Prahova, ce străbate teritoriul orașului prin partea sa de vest și de sud, traversând comunele Brazi și Târgșoru Vechi.

Municipiul Ploiești este străbătut prin partea de est de pârâul Dâmbu, afluent al râului Teleajăn, și în prezent este utilizat drept colector pentru o parte din apele uzate ale orașului.

Alimentarea cu apă a municipiului Ploiești se face atât din surse de apă subterană, cât și din ape de suprafață. Municipiul Ploiești este alimentat din două surse principale:

Apă de suprafață din lacul Păltinoasa (pe valea Doftanei) și din acumularea Măneciu (râul Teleajen) prin intermediul sistemului de transport al apei (conducta principală de la Movila Vulpii);

Fronturi de captare (ape subterane) localizate în jurul orașului:

Frontul de captare Crângul lui Bot (cuprinde 9 foraje);

Frontul de captare Nord-Est (cuprinde 20 foraje);

Frontul de captare Nord-Vest (cuprinde 13 foraje);

Ambele surse oferă suficientă apă pentru a acoperi toate necesitățile orașului, pentru acoperirea deficitului de apă al municipiului fiind executate alte două racorduri, unul din aducțiunea Movila Vulpii – Brazi și celălalt din aducțiunea Movila Vulpii –Teleajen.

Sursele de apă subterană

Pe raza municipiului există 219 foraje din care 177 aparțin agenților economici, 42 fiind destinate pentru consumul populației, cu debitul exploatat de aproximativ 810 l/s.

Sursele de apă de suprafață

Râurile Doftana și Teleajen reprezintă sursele de apă de suprafață care asigură alimentarea cu apă a 50% din consum, cu un debit de 800 l/s.

2.4 Clima

Clima zonei Ploiești este temperat continentală, marcată de amplitudini termice sezoniere mari.

Caracteristicile parametrilor meteorologici au fost stabilite pe baza măsurătorilor multianuale

efectuate la Stația Meteorologică Ploiești, stație reprezentativă pentru zona urbană și

metropolitană Ploiești.

Temperatura aerului este caracterizată de o valoare medie anuală de 10,5 oC, de o valoare

minimă absolută de – 30 °C (25 ianuarie 1942) și de o valoare maximă absolută de + 43 °C (19

iulie 2007).

Temperaturi excesive au mai fost înregistrate la data de 10 august 1945, ca urmare

a unei invazii de aer tropical (+ 39,4 °C) și la data de 9 iulie 1968 (+ 38,7 °C).

Succesiunea anotimpurilor, caracteristică a climatului temperat de la latitudinile noastre

determină fluctuații lunare ale temperaturii aerului, acestea prezentând valori foarte variate.

Luna ianuarie, cea mai rece lună a anului se caracterizează printr-o amplitudine termică de

numai 8 °C, în timp ce luna iulie, cea mai caldă lună a anului se caracterizează printr-o

amplitudine termică de 17 °C.

Precipitațiile atmosferice se caracterizează printr-o mare variabilitate în ceea ce privește

frecvența, intensitatea și durata.

Precipitațiile sunt repartizate neuniform, fiind funcție de circulația maselor de aer și a

fronturilor atmosferice dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent, precum și de

formațiunile barice de mică sau mare presiune, care determină prezența sau, respectiv, absența

convecției atmosferice.Cantitățile mari de precipitații din luna iunie sunt generate de

pătrunderea maselor de aer umed dinspre Oceanul Atlantic asociată cu procesele de convecție

atmosferică, determinând ploile torențiale de vară.

Pe fondul general al desfășurării obișnuite a regimului precipitațiilor apar, sporadic, ploi sau

ninsori abundente, ale căror cantități extreme sunt cauzate, vara, de procesele de convecție și de

fronturile reci, iar iarna, de frecvența mare a fronturilor calde sau reci.

Anual sunt, în medie, 104 zile cu precipitații lichide, 26 zile cu ninsoare, 112 zile cu cer senin,

131 zile cu cer noros și 122 zile cu cer acoperit.

Adâncimea maximă de îngheț este 80 – 90 cm.

În tabelul de mai jos se prezintă date cu privire la regimul temperaturii aerului și la regimul

precipitațiilor pentru anii 2009 – 2013.

Caracterizat prin mari amplitudini termice determinate de răcirile puternice din timpul iernii și de încălzirile excesive ce au loc vara, municipiul Ploiești se încadrează în sectorul cu climă continental . temperată.

– temperatura medie anuală este de 10 -11 0C;

– temperatura maximă absolută nu depășește 40 0C;

– temperatura minimă absolută nu a coborât sub .300C;

Precipitațiile atmosferice se caracterizează printr-o mare variabilitate în ceea ce privește frecvența, intensitatea și durata. Cantitățile medii anuale se situează între 586-616 ml/mp.

2.5. Soluri

Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea orașului pe structurile vechiului con de dejecție a râului Prahova, ce trece prin albia situată în prezent la aproximativ 25 km vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul său pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est. Ca urmare, Câmpia Ploieștilor este acoperită la suprafață de o peliculă subțire de rendzine, așezată pe pietrișurile de terasă, care drenează apele freatice și pluviale.

În zona analizată au o largă răspândire cernoziomurile cambice, cernoziomurile

argiloaluvionale, brun-roșcate podzolit și soluri argiloaluvionale. Toate sunt favorabile

culturilor de cereale (inclusiv porumb).

În luncile care străbat câmpia și în zona de dragare apar suprafețe întinse cu aluviuni și soluri

aluvionale, lacoviști, cernoziomuri freatic-umede, care sunt propice pentru cereale și legume.

Câmpia Ploieștiului, ca de altfel, întreaga Câmpie Română din care aceasta face parte, reprezintă

un spațiu în cea mai mare măsură valorificat agricol de milenii. Ca urmare, presiunea antropică

s-a exercitat în forme variate încă din cele mai vechi timpuri. Aceasta s-a amplificat în ultimul

secol, de unde și o serie de mutații în caracteristicile solurilor. Acțiunea omului s-a materializat

în desțelenirea aproape totală, folosirea îngrășămintelor organice și minerale, desecări, îndiguiri,

etc. Acestea au fost însoțite local de modificări în cantitatea de humus, în ridicarea la suprafață a

unor săruri greu solubile, aluvionări, tasări, sărăturări în sol și la suprafață, eroziuni parțiale sau

totale, etc.

SUBSOL

Poluarea cu petrol are o lungă istorie, marcată de începuturile extracției și prelucrării țițeiului în

municipiul Ploiești și în vecinătățile sale. Adâncimea stratului de sol de la care începe poluarea cu produse petroliere este de 4-6 m; grosimea stratului de produs petrolier acumulat deasupra pânzei freatice a variat în timp și spațiu, în unele zone, între 0,01 și 3 m. Produsul petrolier acumulat în subteran are o compoziție diferită de la o zonă la alta, conținând, în general, componenți grei.

Zona cea mai afectată de poluarea cu produse petroliere a subsolului și a apei subterane se află în

partea de sud a municipiului Ploiești. Astfel, în zona rafinăriilor Astra și Brazi poluarea se extinde pe 3478 ha, în zona rafinăriei Petrotel pe o suprafață de 739 ha, iar în zona rafinăriei Vega, pe 130 ha.

În incinta unităților industriale s-au evidențiat suprafețe poluate cu poluanți specifici activității acestora, în

rafinării predominând poluarea de suprafață a solului

cu produse petroliere. Principalele resurse naturale ale arealului analizat sunt reprezentate, pe de o parte de zăcămintele de țiței, de gaze naturale și de sare, iar pe de altă parte, de terenurile agricole propice pentru culturile de cereale, de legume, de viță de vie și de pomi fructiferi, precum și, în mult mai mică măsură, de pajiști și de păduri.

2.6. Resurse naturale

Vegetația de odinioară a municipiului Ploiești a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care

predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun.

Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca

arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.

În prezent, vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov).

Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular – Sequoia dendron giganteum- din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișini, cireși, meri, nuci etc.) și să cultive legume și flori.

Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă a Câmpiei Române, în care se încadrează arealul,situat în zona de câmpie (Câmpia Ploieștiului) a județului Prahova.

2.7. Riscul natural

Din cele prezentate mai sus se constată că municipiul Ploiești dispune de o industrie dezvoltată,

care, deși benefică din punct de vedere economic și social pentru comunitate, prezintă și

reversul, adică un impact semnificativ nu numai asupra calității aerului, ci și asupra calității

mediului în general. Activitățile industriale sunt dezvoltate, de asemenea, în unele dintre celelalte localități componente ale zonei metropolitane Ploiești, distingându-se în special comuna Brazi cu

activități de producere a energiei electrice și termice, de rafinare a țițeiului, de producere a unor

substanțe chimice și de incinerare a deșeurilor periculoase, activități cu impact semnificativ

asupra calității aerului.

Poluanți asociați activităților industriale din arealul Ploiești sunt generați atât de arderea

combustibililor în scopuri industriale, cât și de diferitele procese tehnologice pentru fabricarea

produselor. Principalii poluanți atmosferici sunt reprezentați de: oxizi de sulf, oxizi de azot,

oxizi de carbon, particule cu diferite diametre aerodinamice echivalente, compuși organici

volatili și condensabili, metale, acizi, fiind comuni cu principalii poluanți generați de sursele de

tip urban.

Gradul de atractivitate a muncipiului Ploiești este major influențat de efectele

poluãrii aerului, solului și a pânzei de apei freaticã. Calitatea aerului-emisii, din

punct de vedere fizico – chimic și bacteriologic, este monitorizatã printr-o rețea de

supraveghere formată din 10 stații amplasate în zona de Est (3 stații), în zona de

Nord (2 stații), în zona de Vest (o stație), în zona de Sud (3 stații) și în zona centralã

a municipiului (o stație). Rezultatele măsurătorilor indică un nivel ridicat al

concentrației medii anuale de hidrogen sulfurat.

Principalele surse de poluare a atmosferei cu pulberi în suspensie și sedimentabile

sunt: transporturile, procesele de ardere din surse rezidenþiale, procesele industriale,

sursele de poluare cu pulberi în suspensie sunt: centralele termice pe combustibili

solizi. Concluziile unor studii de specialitate indicã cauze de îmbolnãvire a

populației precum afecțiuni respiratorii acute și cronice.

În zona de sud a municipiului există agenți economici, în special în zona industriei

petroliere, care au bataluri de stocare a deșeurilor industriale și periculoase precum

nămoluri de la rafinare, șlamuri, gudroane acide, fluide de foraj cu efect poluator

atât al terenului cât și al apei freatice.

Pentru municipiul Ploiești există următoarele riscuri principale:

Riscul la seism.

Riscul la incendii de pădure.

Riscuri industriale – riscuri de accidente industriale majore asociate, în principal, prezenței substanțelor periculoase în cantități egale sau mai mari decât cele prevăzute în HG nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase în amplasamentele anumitor operatori industriali.

Riscuri de transport, asociate transportului rutier, feroviar și prin conducte al substanțelor

periculoase (țiței, produse petroliere, gaze naturale).

Riscuri de poluare a apelor cu produse petroliere sau cu alte substanțe (îngrășăminte

chimice, pesticide, substanțe conținute în ape uzate neepurate/insuficient epurate, etc.).

Riscuri biologice: −epidemii având ca surse potențiale neconformități tehnice și operaționale în: sistemele de aprovizionare cu apă potabilă a populației, serviciile de salubritate, gestionarea deșeurilor medicale periculoase, unitățile agro – zootehnice, unitățile sanitare;

Riscuri de explozie și/sau de incendiu asociate, în special, unor unități industriale,

transportului prin conducte de țiței, produse petroliere și gaze naturale.

Capitolul III Resursele umane. Factor în atragerea investitorilor străini

Cel de-al III-lea capitol abordează aspecte legate de resursele umane ale municipiului Ploiești ce generează factorul de producție, mai exact munca, analizându-se caractericticile populației, respectiv evoluția populației, dinamica naturală și cea migratorie, structura pe grupe de vârstă, nivelul de instruire și structura economică.

La nivelul municipiului Ploiești se pot observa schimbări semnificative din punct de vedere al profilului său economic. Deși industria petrolului, ce a dus la dezvoltarea orașului, a scăzut dramatic, Ploieștiul păstrează vocația sa industrială, funcția de producție re-dezvoltându-se cu ajutorul forței de muncă , al legăturii rapide cu capitala și poziționării pe o rută de transport propice desfășurării activităților economice.

Componenta economică a muncipiului Ploiești și a zonei sale periurbane este influențată

de factorii economici externi, de resursele sale economice, precum și de aspectele socio demografice existente.

Dezvoltarea industriei a produs schimbări majole in structura și numărul popuulației municipiului Ploiești, acesta transfomându-se într-un punct atracție pentru zonele adiacente care polarizeazä resursele umane din regiune. Acest fenomen duce la cresterea numärului de locuitori plin atragerea acesto din localit"le aflate in apropiere, in special datoritä sectorul industrial afla expansiune a. Cle;teri mai spectaculoase ale populatiei se inregistreazä In secolul al XX-Iea, cind pÉnä in anul 1990 se ajunge la o populatie de 73743
locuitori, crestere datoratä in parte 'i politicilor demografice sustinute de statul socialist.

Aspectele demografice au fost urmărite pentru perioada 1912 – 2011( recensăminte), bazându-se pe informațiile oferite de Institutul Național de Statistică.

Municipiul Ploiești este reședință de județ, principalul centru economic, politico-administrativ și cultural la nivel județean. Importanța și rolul municipiului depășește nivelul județean, el fiind considerat în ierarhia funcțională în cadrul rețelei de localități din România oraș de rangul I1. Încadrarea mun. Ploiești în rețeaua de localități ca municipiu de rang I a avut ca și criterii faptul că are un număr mai mare de 200.000 de locuitori, accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), o bază economică de înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale și de natură informatică), universități, institute de învățământ superior diversificate și o viață culturală bogată. În cadrul Regiunii Sud-Muntenia, mun. Ploiești este cel mai mare centru urban după criteriul numărului de locuitori.