Rolul Factorilor de Risc In Aparitia Bolilor Cardiovasculare

Motto:

„Evitarea factorilor de risc cardiovasculari și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt lucruri la îndemâna oricărei persoane bine informate !”

CUPRINS: Error: Reference source not found

I. PARTE GENERALĂ Error: Reference source not found

I.1. Introducere. 2

I.2. Consideratii generale/teoretice cu privire la factorii de risc. 3

I.2.1. Epidemiologia bolilor cardiovasculare. 4

I.2.2 Bolile cardiovasculare si impactul lor asupra săntății. 6

I.2.3. Factorii de risc. 7

I.2.4. Modalitati de prevenție: 10

a) Prevenția bolilor cardiovasculare: 10

b) Schimbarea stilului de viată: 11

c) Ghidul dietei bolnavilor de inimă: 11

d) Surse de alimente săntăoase: 12

I.2.5. Diagnostic si tratament: 12

a) Diagnostic,stabilirea obiectivelor: Error: Reference source not found

b) Tratament medical: 13

PARTE PERSONALĂ 14

II.1. Scopul cercetării. 14

II.2. Obiectivele cercetării. 15

II.3. Ipoteze de cercetare. 16

II.4. Materiale si metodă 16

4. a. Descrierea lotului de cercetare. 16

4.b. Descrierea instrumentului de cercetare. 17

4.c. Proceduri de colectare,analiză si prelucrare a datelor. 17

II.5. Rezultate si discutii Error: Reference source not found

5. a. Corelații privind factori de risc si bolilie cardiovasculare. Error: Reference source not found

5. b. Interpretarea ipotezelor de cercetare. Error: Reference source not found

5. c. Rezultatele cercetării. Error: Reference source not found

5. d. Limitele cercetării. 30

5. e. Descrierile si valoarea cercetării. 32

III. CONCLUZII 32

IV. BIBLIOGRAFIE 33

V. ANEXE ……………………………………………………………………….. …338

PARTE GENERALĂ

I.1. Introducere.

Prin acestă lucrare doresc să scot in evidență rolul factorilor de risc in apariția bolilor cardiovasculare și reacția pacientilor puși in situația de a evita factori de risc cardiovasculari și să adopte un stil de viață sănătos.

Boala cardiovasculara este o problemă de sănătate la nivel mondial, implicând costuri în continuă creștere.

Este necesară o prevenție riguroasă pentru a scădea rata de imbolnaviri, o educare a populației și o informare adecvată, motiv pentru care mi-am propus să efectuez un studiu pentru evaluarea factorilor de risc cardiovasculari.

Această lucrare este o încercare de a aduce în atenția tuturor oamenilor, problematica bolilor cardivasculare, metodele de tratament și eforturile susținute pentru evitarea factorilor ce favorizeaza acesta afectiune, fac din toate acestea un subiect amplu dezbătut și totodată greu de învins.

Cu toții am conștietizat că in ultimii ani s-au produs modificări socio-economice importante în întreaga lume. Ca urmare a acestor lucruri, omenirea a cunoscut modificări majore ale stilului în ceea ce privește evoluția și frecvența bolilor.

Acum câțiva ani cele mai frecvente boli erau cele infecțioase, evolutia medicinei și apariția medicamentelor au dus la scăderea și chiar eradicarea unor boli, scăderea mortalității la cpii și creșterea speranței de viață.

În prezent, cele mai frecvente boli sunt cele cardiovasculare, din punctul de vedere al mortalității cauzate de aceste boli, comform statisticilor Europa și America se situeaza pe primele locuri.(12)

In cea ce priveste bolile cardiovasculare amenințarea este dată de factori de risc modificabili si de factori de risc nemodificabili.

Bolile cardiovasculare, în țara noastră, comform ultimelor date sunt responsabile de 6 din 10 decese, această situatie este comună în toate societățile de consum.
Vestea bună este că acum se știe în bună parte cum putem preveni și trata acestă boală. 
Pentru că oricui îi este la indemană să prevină decât să trateze.

Este necesară prevenția, deoarece implică costuri mai mici decât tratarea bolii deja instituite dar și a complicațiilor generate, deoarece costurile în astfel de cazuri sunt uriașe, timpul este insuficient, eficacitatea tratamentelor cu avantaje și dezavantaje și în egală măsură este luată în calcul suferința pacienților.

I.2. Considerații generale/teoretice cu privire la factorii de risc.

Bolile cardiovasculare prin gravitatea și răspândirea lor reprezintă principala cauză a mortalității atât în România, cât și la nivel mondial.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare rămân fruntașe în rândul afecțiunilor cu cea mai mare rată a mortalității.

Se preconizeazâ că la nivel global până în anul 2030, 23.6 milioane de oameni vor deceda din cauza afecțiunilor cardiovasculare, conform analizei statistice ce a avut loc in ianuarie 2011.(25)

Alimentația nesănătoasă, sedentarismul și fumatul sunt principalele cauze pentru apariția bolilor cardiovasculare.

La nivelul întregului glob este vizată reducerea prevalenței bolilor cardiovasculare prin eliminarea acestor factori de risc cardiovasculari.

Pentru efectele benefice organismului nostru ar trebui îndeplinite luate câteva măsur în ceea ce privește: consumul de tutun, asigurarea alimentelor sănătoase în grădinițe și școli, controlul alimentelor nesănătoase sau pentru amenajarea de spații publice care să permită și să încurajeze activitatea fizică zilnică.

I.2.1.Date despre pidemiologia bolilor cardiovasculare.

Fig.1

Bolile de inimă au existat cu siguranță din cele mai vechi timpuri, dar nu întrun număr atât de mare ca în zilele noastre. Astazi sunt situale pe locul fruntaș în ce privește cauza de mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile de apariția a 17,3 milioane de decese pe an, conform Organizației Mondiale a Sănatății.

Incidența cardiovasculară și implicit mortalitatea cardiovasculară a crescut în intervalul de timp 1990-2001. Acest lucru s-a datorat în special ascensiunii țărilor aflate în curs de dezvoltare.

Conform analizie datelor privind mortalitatea cardiovasculară, cea mai crescută rată se înregistrează în țările Europei de Est, iar cea mai scăzută în unele țări din Africa.

Cu siguranță putem afirma că secolul al XX-lea a cunoscut câteva mari epidemii care au fost transmise inevitabil și în secolul al XX-lea.Desigur că printre aceste epidemii se număra și bolile cardiovasculare. (45)

Din păcate în țara noastra afecțiunile cardiovasculare se situează pe primul loc în rândul decesurilor.

Evoluția bolilor cardiovasculare dea lungul timpului a distins mai multe etepe în funcție de nivelul de dezvoltare economică.

1. O primă perioadă care aparține etapei dinaintea anului 1900, atunci bolile cardiovasculare erau reprezentate în principal de reumatismul articular acut și de consecințele sale.

2. În perioada următoare odată cu creșterea bogatiei publice cresc automat si afecțiunile cardiace.

S-a înregistrat o perioadă de creștere alarmantă a fumatulu în contextul dezvoltării urbane, al industrializării, și al prosperării bunăstării sociale.

În acesă perioadă au loc importante modificări în ceea ce privește stilul de viață, cu creșterea consumului de alimente bogate în grăsimi și a sedentarismului. Toți acești factori au favorizat creșterea ratei bolilor de inimă și implicit a mortalității determinate de acestea.

3. În zilele noastre asistăm la derularea unei alte etape, în special în țările industrializate și anume: cea a inactivității fizice și a obezității.

.

I.2.2 Bolile cardiovasculare si impactul lor asupra sănătății.

Fig.2

Nimănui nu-i place să fie bolnav, impactul bolilor cardiovasculare asupra sănătății pacienților este resimțit în funcție de gravitatea și de evoluția afecțiunii.

Termenul de afecțiune cardiacă este asociat cu cel de boală coronariană ischemică.

Boala coronariană ischemică se caracterizează prin îngustarea progresivă a lumenului vaselor coronare, cele care asigură circulația inimii.

Bolile cardiovasculare includ mai multe afecțiuni ce afectează integritatea inimii, funcția și structura acesteia.

Aceste afecțiuni ale inimii pot fii:

– insuficiența cardiacă

– boala coronariană ischemică

– infarctul miocardic acut

– valvulopatii
– malformații congenitale
– cardiomiopatii
– boli pericardice

– aritmii
– sindrom Marfan și boli ale aortei

– boli vasculare

– boala hipertensivă.

I.2.3. Factorii de risc.

Conform definiție, termenul de „risc” are urmatoarele semnificații:

Risc – probabilitatea apariției bolilor sau decesului în prezența sau absența factorilor de risc.

Factor de risc – orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență superioară celei așteptate.

Factorii pot fi catalogați în :

Factor de protecție – condiția care prin existența ei menține starea de sănătate a unei populații.

Factor indiferent – factor despre care cel puțin până în prezent nu se cunoaște că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populații.

Factor cauzal – factor al unei anumite boli este orice factor care are un rol esential în producerea bolii, o singură cauză nu este suficientă pentru producerea maladiei, un complex de factori cauzali se asociază mai multor boli.

Factorii de risc, sunt factorii indirect asociati efectului, pentru expunerea la factori :

– genetici

– de mediu

-comportamentali.

RISCUL este “șansa” sau probabilitatea negativă ca individul sa facă boala prin expunerea la anumiți factori și poate fi exprimat prin :

– risc individual

– risc etiologic

– risc relativ

– risc atribuabil

Dintre factorii de risc cei mai întalniți sunt:

Fumatul

Obezitatea

Hipertensiunea arterială

Hipercolesterolemia

Din punct de vedere al persoanelor fumătoare barbații sunt numeric mai mulți decâ femeile.

Factorii de risc se clasifică în următoarele feluri:

Factorii de risc modificabili se referă la stilul de viață al fiecărui individ și la prezența unor afecțiuni. Factorii de risc modificabili sunt: alimentația nesănătoasă, consumul exagerat de băuturi alcoolice, fumatul, sedentarismul, stresul acut sau cronic.

Mai există o serie de factori de risc modificabili legați de prezența unor afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea, dislipidemiile, diabetul zaharat, unele modificări hormonale.

Factorii de risc nemodificabili se referă la caracteristici individuale: vârsta, genul, tipul de comportament (personalitatea), istoricul personal de boli cardiovasculare și istoricul familial de boli cardiovasculare, factorii socio-economici și profesionali, factorii geografici.

Este foart important ca factorii de risc sa fie cunoscuți pentru a putea fi identificați de către pacienți.

Factorii de risc cardiovasculari:

Ce nu pot fi modificați:

Vârstă

Gen

Ereditate

Ce nu pot fi modificați:

Hipertensiunea arterială

Hipercolesterolemie

Diabet zaharat

Fumat

Obezitate

Sedentarism

Stres

După cum se observă, unii pot fi schimbati alții nu. Sunt lucruri pe care nu le putem schimba: vârsta, genul, istoricul familial de boli cardiovasculare.

Factorii de protecție cardiovasculari:

Activitatea fizică

Alcoolul in cantitate moderată

HDL colesterol

Estrogenii

Examenul de evaluare a riscului cardiovascular presupune următoarele lucruri:

– Un set de întrebări (vârstă, fumat, sedentarism, boli cardiovasculare la rudele de gradul întâi) 

– Măsurători (greutate, înălțime, circumferință abdominală, indicele de masă corporală, tensiunea arterială) 

– Un set minimal de analize de sânge care să ateste buna funcționare a organismului.

Cu cât evaluarea nivelului de risc al unei persoane este mai mare, cu atât mai mult trebuiesc sporite intensitatea măsurilor preventive .

Persoanele care au prezentat deja semne de boli cardiovasculare necesită măsuri sporite de prevenție pentru evitarea evoluției afecțiunii precum și evitarea complicațiilor.  

În astfel de situatii de cele mai multe ori, se stabileste un plan de măsuri preventive și de inițiere a unui tratament în funcție de obiectivele care sunt propuse,împreună cu medicul.

I.2.4. Modalitati de prevenție:

a) Prevenția bolilor cardiovasculare:

Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare sau stabilit următoarele obiective generale:

– Reducerea mortalității și îmbolnăvirii la cei cu risc înalt de boală cardiovasculară

– Promovarea unui stil de viată sănătos este benefic în primul rând persoanelor cu risc scăzut prin împiedicarea progresiei sau a apariției bolii.

– Depistarea factoriilor de risc într-o fază cât mai precoce.

– Prevenirea trebuie să înceapă încă din copilărie, prin formarea unui stil de viață sănătos care să elimine, pe cât posibil, factorii de risc.

– Scăderea mortalității cauzată de bolile cardiovasculare s-a putut realiza prin măsuri intense de educare a populației în sensul adoptării unui stil de viață sănătos.

– Este mai ușor,mai simplu, mai ieftin să prevenim decât să tratăm, iar pentru adoptarea unui stil de viață sănătos modificările trebuie să le realizăm treptat și cu răbdare.

b) Schimbarea stilului de viată:

Adoptarea unei diete sănătoase cu un raport de vitamine și minerale indispensabile organismului nostru putem prevenii bolile de inimă și nu numai.

Exercitiile fizice regulate – 30 de minute de exercitii fizice moderate pe zi reduc probabilitatea de aparitie a bolilor de inimă fatale. Atunci când combinăm activitatea fizică cu un stil de viață sănătos și cu menținerea unei greutați corporale normale, răsplata poate fi si mai mare.

Renunțarea la fumat – pe termen lung fumatul aproape că dublează riscul de a dezvolta boli de inimă.. Atunci când fumat este oprit riscurile scad drastic, dar este nevoie de cațiva ani pentru a le elimina complet.

Reducerea aportul de sodiu – adultii nu ar trebui sa consume mai mult de aproximativ o linguriță se sare pe zi.

Verificarea etichetele produselor.

O modalitate de a vedea dacă greutatea corporală este cea normală, este de a calcula indicele de masă corporală.

c) Ghidul dietei bolnavilor de inimă:

Printre regulile de bază ale dietei bolnavilor de inimă se numără:

Dietă săracă în sare .

Eliminarea grăsimilor saturate și colesterolului.

Dietă bogată în vitamine și antioxidanți.

Dietă bogată în potasiu și magneziu.

Carnea consumată să fie friptă sau la grătar

Consumul mai mare de fructe, legume și produse lactate

Eliminarea sucurilor acidulate. Apa plată asigură hidratarea corespunzătoare a organismului.

Înlocuirea sosurilor folosite pentru salate cu o linguriță cu ulei de măsline.

Activitatea fizică – esențială în bolile cardiovasculare  

  Consumați o dietă sănătoasă pentru inimă.

Un plan nutrițional sănătos aduce beneficii pentru întreg organismul, nu numai pentru inimă.

d) Surse de alimente:

Sanatoase:

Fructele si legumele au un continut scazut in lipide, calorii, sodiu si colesterol.

Laptele si produsele lactate. 

Proteinele de provenienta animală și vegetală (carnea, fructele de mare, ouale, fasolea uscata, lintea, alunele, nucile).

Nesanatoase:

Pacientii cu patologie cardiacă sau cu factori de risc pentru aparitia bolilor de inima ar trebui sa evite produsele de patiserie precum croasantele, rulourile cu unt, saratelele, ar trebui sa nu isi condimenteze salatele, sa evite pastele cu sosuri pe baza de maioneza sau smantana.

Dieta copiilor cu varsta peste 2 ani nu difera in mod esential de cea a adulților. Principiile de alcatuire fiind aceleasi, variând de fapt doar cantitatile. In cazul acestora este esential si aportul caloric in sine, care trebuie sa fie mai crescut, pentru a acoperi cheltuiala energetica a organismului

Consultarea unui dietetician este o recomandare utila si in ceea ce priveste alcatuirea regimului alimentar al unui adult, medicul putând determina cu exactitate proporția fiecarui nutrient necesar.

I.2.5. Diagnostic si tratament:

a) Diagnostic,stabilirea obiectivelor:

Odată ce diagnosticul unei afecțiuni cardiovasculare este pus  trebuie să înveți să trăiești cu ea. Afecțiunile cardiovasculare pot fi controlate, nu și vindecate.

Tatamentul pacienților diferă în funcție de vârstă, tipul și severitatea afecțiunii, totuși, sunt câteva principii generale privind stilul de viață și regimul alimentar care se aplică tuturor pacienților

În prezent în țara noastra sunt aproximativ 7 milioane de oameni afectați de bolile cardiovasculare.

În zilele noastre evoluția medicinei și a industriei farmaceutice oferă metode de tratament care îmbunătățesc circulația sângelui și funcția inimii.

Însă nu a apărut un tratament minune prin care bolile de inimă să poată fi vindecate definitiv.

De reținut:

Cunoașterea simptomele bolii de inimă, astfel încât să nu fie trecute cu vederea. Dacă simptomele sunt cunoscute, trebuie tinuta evidența frecvenței lor.

Dacă simptomele sunt severe trebuie solicitat ajutor medical specializat .

Nu este de juca cu sănătatatea, bolile de inimă pot da invaliditate severă permanentă!

Medicamentele trebuie luate la timp, exact așa cum au fost prescrise.

Medicul de familie trebuie vizitat periodic, chiar și atunci când nu sunt simptome ale bolii. În felul acesta starea inimii va fi evaluata constant si se vor putea lua cele mai bune masuri impotriva factorilor de risc.

b) Tratament medical:

Terapia antihipertensivă: Tensiunea arteriala crescuta este un factor de risc major pentru boli coronariene. La toti pacientii cu hipertensiune, ca si la cei cu tensiune arterială normal inaltă se recomandă măsuri de stil de viață.

Terapia și consilierea stilului de viată se realizeză împreună cu medicul.

Tratamentul hipolipemiant.

Tratamentul cu statine are efecte benefice asupra bolilor cardiovasculare aterosclerotice.

Tratamentul hipoglicemiant:

Tratamentul antitrombotic: Studiile legate de utilizarea aspirinei în preventia primara a bolilor cardiovasculare au aratat o scadere a riscului de evenimente vasculare grave.

PARTE PERSONALĂ

II.1. Scopul cercetării.

Scopul lucrarii mele de dizertație este constituit din evaluarea factorilor de risc ce duc la apariția bolilor cardiovasculare în randul pacienților internați pe secția de cardiologie a Spitalului Polisano din Sibiu pe perioada 1.1.2014 – 31.12.2014. Evaluarea cunoștințelor pacienților în ceea ce privește nivelul de informare și cunoaștere a factorilor de risc.

II.2. Obiectivele cercetării.

Depistarea comportamentului și atitudinii pacienților în fața factorilor de risc cardiaci.

Informarea și instruirea pacienților ce reprezintă un risc precoce de instalare a unei boli cardiace.

Necesitatea unui screening al populației.

Importanța educării pacienților și a populației generale prin pliante informative, cursuri interactive, brosuri.

Cunoașterea factorilor de risc: modificabili / nemodificabili.

Educarea pacienților în cea ce privește adoptarea unui stil de viată sănătos.

Educarera pacienților în ceea ce privește noțiunea de „factor de risc”

II.3. Ipoteze de cercetare.

Ipoteza de cercetare a constituito certitudinea că factori de risc modificabili și nemodificabili influențează sau nu apariția bolilor cardiace.

Ipoteza că factori de risc influențeaza aparitia bolilor cardiovasculare va fi verificată in cadrul acestei lucrări.

II.4. Materiale si metodă

4. a. Descrierea lotului de cercetare.

Lotul pe care am ales să fac cercetarea este format din 880 de pacienți, atât femei cât și barbați de pe teritoriul Românie internați pe sectia de cardiologie a Spitalului Polisano din Sibiu pe perioada 1.1. 2014 – 31.12.2014

Materialul supus studiului este constituit din pacienți deja aflați sub tratament cardiologic dar și a pacienților aparent sanatosi care s-au prezentat la medicul cardiolog ca urmare a unor simptome ce indicau o afecțiune cardiacă.

4.b. Descrierea instrumentului de cercetare.

Studiul meu este unul statistc, retrospectiv pe perioada unui an calendaristic 1.01.2014 – 31.12.2014 în ceea ce privește influența factorilor de risc asupra pacienților cardiaci aflați în observație și a pacienților noi aparuți ce au prezentat simptomatologie cardiacă și au fost internați pe sectia de cardiologie.

Cu ajutorul acestei lucrări doresc să scot în evidență rolul factorilor de risc in producerea bolilor cardiovasculare. Pentru realizarea lucrării am folosit ca material de studiu foile de observație ale pacienților internați și de unde am extras date precum:

Genul

Vârsta

Mediul de proveniență

Istoricul familial de boli

Boli colaterale

Fumători

Obezi

Nivelul educational

Bolnavii cronici

Diabetici

Stresul cotidian

4.c. Proceduri de colectare,analiză și prelucrare a datelor.

Lotul meu de cercetare este format din 880 de pacienți de gen feminin si masculin cu vârste cuprinse între 5 si 92 de ani.

Pacienții sunt de pe teritoriul României atât din zona urbană cat și rurală. La toți cei 880 de pacienți li s-a efectuat coronarografie la indicația medicului cardiolog. Majoritatea sunt pacienți aflați deja in observație la medicul cardiolog iar tratamentul acestora nu avea un efect de îmbunătățire a simptomatologiei cardiace(de exemplu erau în continuare hipertensivi sub tratament iar EKG-ul era normal), iar pentru certitudinea diagnosticului a fost indicată coronarografia, dar au fost si pacienți aparent sănătoși care pentru a exclude o boală cardiacă au efectuat coronarografia.Menționez că majoritatea pacienților aveau și afecțiuni colaterale ca diabetul de tip I și II,dislipidemie,obezitate,guta,hiper si hipotiroidism.

Cu ajutorul informaților obținute din foile de observație am să fac o reprezentare grafică a celor 880 de pacienți privid factorii de risc ce au fost posibili în apariția afecțiunii cardiace,genul, vârsta, mediul de proveniență, diabetic, HTA, bradicardie, fibrilație, obezitate, fumători, consumatori de alcool.

Analiza lucrării s-a efectuat cu ajutorul graficelor.

II.5. Rezultate și discuții

5. a. Corelatii privind factori de risc și bolilie cardiovasculare.

Pe baza interpretări lotului format din cei 880 de pacienți reiese, că atât pacienții aflați sub tratament cardiologic cronic cât și cei care se prezintă la medic doar cu simptomatologie de boală cardiacă nu respectă în mare parte regulile unui stil de viață sănătos expunânduse în continuare la factori de risc,foarte puțini dintre aceștia reușesc să adopte un stil sănătos de viață.

Pentru a imbunătății calitatea vieți pacienților trebuie să ținem cont de următoarele lucruri:

Pregatirea individului și familiei pentru un stil de viață care poate reduce riscul bolii coronariene: abandonarea fumatului, controlul presiunii arteriale, a diabetului zaharat, dislipidemiilor și stresului emotional. Include explicații asupra bolii, sfaturi medicale, de ghidare profesională și program regulat de activitate fizică.

Asistarea  bolnavului  cardiac  pe  parcursul  reântoarcerii  la  activitațile  care  au  fost  importante pentru  calitatea  vieții  sale  înainte  de  boala  cardiacă.

De  asemenea  tot  in  primele  zile  după  faza   acută  este  indicată inceperea   programului  educațional  care  să-i  asigure prevenirea .

Bolnavul  trebuie  incurajat  sa  mențina  activitatea  fizică,  obiceiurile  nutriționale  precum  si catigurile  psihologice  obținute  în  timpul  programelor  de  recuperare.

Potrivit lotului meu de pacienți am dedus că majoritatea pacienților nu înteleg termenul de “factor de risc” și “stil de viață sănătos”

Ce trebuie să facă pacienții pentru un stil de viață sănătos:

Renunță la fumat

Mănâncă sănătos

Fii activ – alege să faci mișcare

Gândește pozitiv, învață și practică tehnici de relaxare mentală

Cum pot aplica aceste schimbări în stilul meu de viață?

Stabilește clar obiectivele – (de ex. "Vreau să am o inimă sănătoasă, să ajung să dansez la nunta nepoților mei")

Planifică aplicarea modificărilor stilului de viață (de ex. "De luni renunț la fumat")

Modifică stilul de viață pas cu pas ( de ex: De azi voi face o plimbare în fiecare seară, apoi o să încep să renunț treptat la alimentele nesănătoase)

Cooptează-i pe cei apropiați să participe la inițiativa ta. Și inimile lor vor avea de câștigat sănătate. Poate fi mai amuzant să aplici aceste măsuri împreună cu familia sau cu prietenii.

Sfătuiește-te cu medicul de familie și află ce poți face pentru a avea o inimă mai sănătoasă și tu și membrii familiei tale.

5. b. Interpretarea ipotezelor de cercetare.

1. Genul:

ț

Grafic nr.1 Repartiția pe genuri.

2. Mediul de proveniență:

Grafic nr.2 Mediul de proveniență al pacienților.

3. Repartiția pe varstă:

Grafic nr.3 Repartiția pe vârstă a pacienților.

4. Total pacienti: 880 de pacienți din care 392 stentați si 488 doar cu coronarografie simplă.

Grafic nr.4 Repartiția pe intervenție.

5. Din cei 392 stentați 102 pacienți sunt femei iar 290 bărbați.

Grafic nr.5 Genul pacienților stentați.

6. Din cei 392 stentați 202 aveau un singur stent iar 190 mai multe stenturi.

Grafic nr.6 Repartiția pe număr de stenturi.

7. Total pacienți: 880 de pacienți din care 280 aveau diabet iar 600 nu aveau.

Grafic nr.7 Prezența diabetului la pacienți.

8. Din cei 280 de pacienți cu diabet 74 erau femei iar 206 barbați.

Grafic nr.8 Repartiția diabetului pe genuri.

9. Total pacienți: 880 de pacienți din care 128 prezentau si alte afecțiuni iar 752 erau doar cardiaci.

Grafic nr.9 Repartiția pe afecțiuni.

.

10. Total pacienți: 880 de pacienți din care 400 sunt fumători iar 480 nefumători.

Grafic nr.10 Reprezentarea fumatului.

11. Total pacientți: 880 de pacienți din care 498 au istoric de boală cardiacă in familie iar 382 nu au menționat acest lucru.

Grafic nr.11 Prezentarea istoricului cardiologic.

12. . Total pacienți: 880 de pacienți din care 600 sunt obezi iar 280 normoponderali.

Grafic nr.12 Reprezentarea obezitatiții.

13. Nivel educațional. Din cei 880 de pacienți 366 aveau 12 clase, 211 aveau studii superioare iar 303 erau cu studi medi.

Grafic nr.13 Nivelul educațional.

14. Din cei 880 de pacienți 506 erau pacienți cronici iar 374 sunt pacienți nou aparuți.

Grafic nr.14 Istoricul medical

15. Din cei 880 de pacienți 596 recunosc că nu au stil de viată sănătos, 284 dintre ei au stil de viață sănătos.

Grafic nr.15 Stilul de viată.

5. c. Rezultatele cercetării.

Pe perioada 1.1.2014 -31.12.2014 pe sectia de cardiologie a Spialului Polisano din Sibiu au fost internați un număr de 1468 de pacienți, studiul meu se rezumă la 880 de pacienți care au participat la coronarografie.

Conform graficului rezultă un procentaj de 56,82% în rândul barbatilor si un procentaj de 43,18% în rândul femeilor, numărul barbaților fiind de 500 și al femeilor de 380. Din acest rezultat putem concluziona că genul masculin prezintă un risc mai mare de a dezvolta o boală cardiacă de cât genul feminin.

Din graficul numărul doi reiese ca majoritatea pacienților sunt de la oraș. Un procent de 63% îl reprezintă pacienții de la oraș și un procent de 37% pacienții de la țara. De aici putem trage concluzia căăă factori de risc specifici oraselor cum ar fi poluarea, stresul, fast-food sunt factori care pot influența apariția bolilor cardiace.

Din graficul repartiției pe varstă reiese că, grupa cuprinsă intre 60 si 92 de ani reprezinta un risc crescut de boli cardiovasculare, decât celelalte grupe, fiind prezentă în proporție de 80%. Deci vârsta poate fi considerată un factor de risc in bolile cardiace, înaintarea în vârstă crește riscul de apariție a bolilor cardiace. Grupa de vârstă cuprinsă intre 35 – 60 ani este prezentă in proportie de 16%, iar grupa de vârstă cuprinsă intre 5 – 35 ani este prezentă doar 4%.

Din graficul numărul patru reiese că din cei 880 de pacienți care au efectuat coronarografia pentru diagnostic și tratament 392, adică 45% au avut nevoie de stentare, la 88 dintre pacienți nu s-a putut implanta stent și s-a recomandat operatia pe cord, adică un procent de 10%. Cei 392 de pacienți stentati prezentau un risc major de infarct datorită stenozei pe coronare,trunchi, aorta sau ischemie datorită stenozei pe arterele femurale. Iar 400 dintre pacienți, adică 45% au avut nevoie doar de tratament medicamentos ca urmare a efectuării coronarografiei.

Conform graficului se adeverește ipoteza că barbații sunt mai predispusi la bolile cardiovasculare de cât femeile. Din cele 392 de stenturi 290 au fost implantate la barbați adică un procent de 65%, iar 102 la femei adică 35%.

Din acest grafic reiese agresivitatea bolii coronariene, din cele 392 de angioplastii efectuate 202 au avut nevoie de un singur stent adică un procent de 51% iar 190 au avut nevoie de două sau mai multe stenturi adică un procent de 49%. Recordul la numărul de stenturi îl deține un pacient care are implantate șapte stenturi.

Din acest grafic reiese că diabetul este un factor de risc favorizant în apariția bolilor cardiace,mai mult de un sfert dintre pacienți prezentând această afectiune. Din cei 880 de pacienți un procent de 32% reprezentat de 280 pacienți au diabet zaharat de tipul I sau II, restul de 600 pacienți care sunt in proporție de 68% nu prezintă și această afecțiune.

Din cei 280 de pacienți cu diabet 74 erau femei iar 206 barbați, adică un procentaj de 26% respectiv 74%.

Din grafic reiese că din totalul de pacienți 85,5% pe lângă afectiuna cardiacă nu au fost diagnosticati sau nu știu să aibă alta boală, drept urmare boala cardiacă poate fi cauzată de factori de risc cardiogeni, iar un procent de 14,5% prezintă și boli colaterale pe langa cea cardiacă, cum ar fi dislipidemiile, diabetul, obezitatea, virusuri hepatice, guta, hiper si hipotiroidism, boli autoimune.

Din acest grafic reiese că fumatul este un factor de risc major în apariția bolilor cardiovasculare.Aproape jumatate dintre pacienți sunt fumători și deși sunt sub tratament sau sunt stentati majoritatea nu pot renunta la tigări. Un procent de 45,5% format din 400 pacienți atât barbați cât și femei sunt fumători, iar restul de 54,5% format din 480 pacienți susțin ca sunt nefumători.

Din acest grafic reiese că factorul genetic are un risc major în apariția bolilor de inimă. Din totalul pacienților 51% susțin ca unul dintre părinți, bunici sau chiar strabunici au suferit de o boală cardiacă, restul de 49% nu susțin sau nu cunosc acest detaliu.

Din acest grafic reiese că procentul de obezi este foarte mare si reprezintă un risc major în apariția bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienților 68% reprezintă obezitate, doar 32% fiind normoponderali. Majoritatea pacienților constientizează gradul de obezitate dar nu iau nici o masură în acest sens, dar sunt si mici exceptii care odată făcuti sa constientizeze gravitatea situatiei iau măsuri împotriva obezități.

Din graficul privind nivelul educatțonal 42% dintre pacienți au 12 clase, 24% au studii superioare, iar 34% au studii medii. Potrivit acestui grafic nivelul educational nu influențeaza în mod deosebit luarea decizilor în ceea ce privește evitarea factorilor de risc.

Conform graficului rezultă că un procent de 57% dintre pacienți sunt cronici iar un procent de 43% sunt pacienți nou aparuți. Procentul de pacienți noi este îngrijorător.

Din acest grafic reiese că 68% dintre pacienți recunosc că nu au un stil de viată tocmai sănătos, in timp ce 32% dintre ei susțin că duc o viată echilibrată.

5. d. Limitele cercetării.

Cercetarea mea este una retrospectivă pe durata unui an 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014.

Este formată din 880 de pacienți, 580 bărbati și 380 femei.

Aproape în totalitate sunt cetățeni români,au existat și exceptii de 5 cetățenii străini care tranzitau România și au avut probleme cardiace,doi dintre ei au fost stentati, doi puși sub tratament iar la unul singur s-a indicat operația pe cord.

Toți au fost spitalizati pe sectia de cardiologie a Spitalului Polisano din Sibiu.

Studiul meu poate fi influențat și de sinceritatea pacienților care completează foaia de observație la recepție în momentul internării.

Din totalu de 1468 pacienți internați pe secția de cardiologie pe perioada anului 2014 mi-a fost facilitat accesul la informații doar la cei care au efectuat coronarografie.

Este efectuata cu ajutorul informatilor obtinute din foile de observatie.

Am luat informații și din discuțiile cu pacienții.

Cercetarea scoate în evidentă expunera constantă la factorii de risc a pacienților cardiaci.

Factorii de risc au înradevar un rol important în apariția bolilor de inimă.

5. e. Descrierile și valoarea cercetării.

Prin intermediul acestei lucrări am dorit să evaluez rolul factorilor de risc în apariția boliilor cardiovasculare în Spitalul Polisano din Sibiu pe periada 1 ianuarie 2014 -31 decembrie 2014.

Ca și metodă am folosit reprezentarea grafică și statistică a informaților obținute din foile de observație.

Ca evaluare lucrarea are valoare în primul rând pentru spital, orașul Sibiu și împrejurimile acestuia deorece cei mai mulți pacienți sunt din acesta zonă.

III. CONCLUZII

Am ales să studiez această temă ”Rolul factorilor de risc în apariția bolilor cardiovasculare” deoarece datorită locului unde lucrez mă confrunt zilnic cu pacienți bolnavi de inimăă care consider ca au nevoie de o îndrumare în ceea ce privește manegmentul acestei afecțiuni.

Lotul pe care am efectuat cercetarea este format din 880 de pacienți internați pe sectia de cardiologie a Spitalului Polisano din Sibiu pe perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014 si am obținut următoarele rezultate în ceea ce privește evaluarea factorilor de risc:

Genul masculin este prezent în procent de 57% din totalul pacienților.

Din totalul pacienților 63% sunt din zona urbană.

Grupa de varstă cea mai afectată, în procent de 80% este cea cuprinsă între 60 si 92 de ani.

Din totalul de pacienți stentati 65% au fost bărbați.

Din totalul pacienților 32% aveau diabet.

Un procent de 45,5% din totalu pacienților erau fumători.

Obezitatea a prezentat un procent îngrijorator de 68% din totalul pacienților.

Factorul genetic este prezent la jumatate din pacienți 51%, pe când un procent de 49% nu cunosc acest detaliu.

Din totalul pacienților 68% recunosc că nu au un stil de viată sănătos.

Nivelul educational nu este un factor de risc pe care să îl iau in considerare in studiul meu.

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Apetrei, E. I. Stoian -Electrocardiografie, Ed. Infomedica 2002

2. Brauwald E. -Heart Disease. A Textbook of Cardiovascular Medicine, Ed. W.B. Sounders Company 2001

3. Brugts JJ, Yetgin T, Hoeks SE, Gotto AM, Shepherd J, Westendorp RG et al. The benefits of statins in people without established cardiovascular disease but with cardiovascular risk factors: meta-analysis of randomised controlled trials. BMJ. 2009 Jun 30;338:b2376.

4. Carp C. -Tratat de Cardiologie vol.1, Ed. Medicală Națională 2002

5. Colegiul Medicilor din România -Ghid de Practică Medicală vol.1 și 2, Ed. Infomedica 1999, 2001

6. Corstjens H, Dicanio D, Muizzuddin N, Neven A, Sparacio R, Declercq L, Maes D. Glycation associated skin autofluorescence and skin elasticity are related to chronological age and body mass index of healthy subjects. Exp Gerontol. 2008 Jul;43(7):663-7

7. de Vries FM, Denig P, Pouwels KB, Postma MJ, Hak E. Primary prevention of major cardiovascular and cerebrovascular events with statins in diabetic patients: a metaanalysis. Drugs. 2012 Dec 24;72(18):2365-73.

8. Faeh A. Obesity in Europe: the strategy of the European Union from a public health law perspective, Eur J Health Law. 2012 Mar;19(1):69-86

9. Fitzpatrick TB: Soleil et peau. J Med Esthet 1975;2:33034.

10. Georgescu, S., I. Arsenescu -Tratamentul rațional al bolilor cardiovasculare majore, Ed. Polirom 2001

11. Gherasim L. -Medicină Internă vol. 2. Bolile cardiovasculare, Ed. Medicală 1996

12. Ginghină, C., E. Apetrei, C. Macarie -Bolile congenitale cardiace – o abordare practică, Ed. Amaltea 2000.

13. Goldberg Y, Boaz M, Matas Z, Goldberg I, Shargorodsky M. Weight loss induced by nutritional and exercise intervention decreases arterial stiffness in obese subjects. Clin Nutr. 2009 Feb;28(1):21-5

14. Harisson. Principiile Medicinei Interne – Ediția internațională, Ed. Teora 1998

15. Hartley L, Igbinedion E, Holmes J, Flowers N, Thorogood M, Clarke A et al. Increased consumption of fruit and vegetables for the primary prevention of cardiovascular diseases. Cochrane Database Syst Rev. 2013 Jun 4;6:CD009874.

16. Hossain P, Kawar B, El Nahas M. Obesity and diabetes in the developing world – a growing challenge. N Engl J Med 2007;213-215.

17. Joly L, Perret-Guillaume C, Kearney-Schwartz A, Salvi P, Mandry D, Marie PY, Karcher G, Rossignol P, Zannad F, Benetos A. Pulse wave velocity assessment by external noninvasive devices and phase-contrast magnetic resonance imaging in the obese. Hypertension. 2009 Aug;54(2):421-6

18. Lakka HM, Laaksonen DE, Lakka TA, et al. The metabolic syndrome and total cardio-vascular disease mortality in middle aged men. JAMA 2002;2709-2716.

19. Leal J et al. Economic Burden of Cardiovascular Diseases in the enlarged European Union. Euro Heart J 2006; 27:1610-19. 

20. Levenson JW et al. Reducing the global burden of cardiovascular disease: the role of risk factors. Preventative Cardiology 2002; 5:188–99.

21. Li Y, Rukshin I, Pan F, Sen S, Islam M, Yousif A, Rukshin V. The impact of the 2008- 2009 economic recession on acute myocardial infarction occurrences in various socioeconomic areas of raritan bay region, new jersey. N Am J Med Sci. 2014 May;6(5):215-8

22. Lozano R, Naghavi M, Foreman K, Lim S, Shibuya K, Aboyans V et al. Global and regional mortality from 235 causes of death for 20 age groups in 1990 and 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2010. Lancet. 2012 Dec 15;380(9859):2095-128.

23. M Koetsier, Erfan Nur, Han Chunmao, Helen L Lutgers, Thera P Links, Andries J Smit, Gerhard Rakhorst, Reindert Graaff. Skin color independent assessment of aging using skin autofluorescence. Optics express. 07/2010; 18(14):14416-29.

24. Maria Mota, Mihaela Dinca, Patologia Nutritional Metabolica. Craiova: Editura Medicală Universitară, 2010. ISBN 978-973-106-154-2

25. Maria Mota. Importanța unui stil de viață sănătos în prevenția obezității și în terapia diabetului zaharat. Hipocrate (ediție specială). August 2009;30-31

26. McIntyre N. et al. Clin J Am Soc Skin Autofluorescence and the Association with Renal and Cardiovascular Risk Factors in Chronic Kidney Disease Stage 3. Nephrol. 2011 Sep 1. Epub

27. Medrano MJ, Alcalde-Cabero E, Ortíz C, Galán I. Effect of cardiovascular prevention strategies on incident coronary disease hospitalisation rates in Spain; an ecological time series analysis. BMJ Open. 2014 Feb 17;4(2):e004257.

28. Meerwaldt R, et al. Ann N Y. Simple noninvasive measurement of skin autofluorescence. Acad Sci. 2005;1043:290-298.

29. Murray CJL, Lopez AD. eds. The Global Burden of Disease: A Comprehensive Assessment of Mortality and Disability from Diseases, Injuries, and Risk Factors in 1990 and Projected to 2020.

30. Norata GD, Garlaschelli K, Grigore L, Tibolla G, Raselli S, Redaelli L, Buccianti G, Catapano AL. Circulating soluble receptor for advanced glycation end products is inversely associated with body mass index and waist/hip ratio in the general population. Nutr Metab Cardiovasc Dis. 2009 Feb;19(2):129-34

31. Organizatia Mondiala a Sanatatii, Bolile Cardiovasculare http://www.who.int/cardiovascular_diseases/en/ Accessat Martie 2008.

32. Organizatia Mondiala a Sanatatii, Fact Sheet 317: Cardiovascular Diseases Februarie 2007. 

33. Organizatia Mondiala a Sanatatii, The Atlas of Heart Disease and Stroke 2004. 

34. Popkin BM, Adair LS, Ng SW., Global nutrition transition and the pandemic of obesity in developing countries. Nutr Rev. 2012 Jan;70(1):3-21

35. Prasad A. et al. Advanced Glycation Endproducts and Diabetic Cardiovascular Disease. Cardiol Rev. 2012 Feb 6.

36. Prospective Studies Collaboration, Whitlock G, Lewington S, Sherliker P, Clarke R, Emberson J et al. Body-mass index and cause-specific mortality in 900 000 adults: collaborative analyses of 57 prospective studies. Lancet. 2009 Mar 28;373(9669):1083- 96.

37. Rees K, Hartley L, Flowers N, Clarke A, Hooper L, Thorogood M, Stranges S. 'Mediterranean' dietary pattern for the primary prevention of cardiovascular disease. Cochrane Database Syst Rev. 2013 Aug 12;8:CD009825.

38. Rider OJ, Francis JM, Ali MK, Petersen SE, Robinson M, Robson MD, Byrne JP, Clarke K, Neubauer S. Beneficial cardiovascular effects of bariatric surgical and dietary weight loss in obesity. J Am Coll Cardiol. 2009 Aug 18;54(8):718-26

39. Semba RD, Arab L, Sun K, Nicklett EJ, Ferrucci L. Fat mass is inversely associated with serum carboxymethyl-lysine, an advanced glycation end product, in adults. J Nutr. 2011 Sep;141(9):1726-30

40. Sidorenkov G, Voorham J, de Zeeuw D, Haaijer-Ruskamp FM, Denig P. Do treatment quality indicators predict cardiovascular outcomes in patients with diabetes? PLoS One. 2013 Oct 30;8(10):e78821.

41. Singh GM, Danaei G, Pelizzari PM, Lin JK, Cowan MJ, et al. The age associations of blood pressure, cholesterol, and glucose: analysis of health examination surveys from international populations. Circulation. 2012 May 8;125(18):2204-11.

42. Thom T et al. Heart disease and stroke statistics—2006 update. Circulation 2006;113:e85-e151.

43. Westerhof BE, Westerhof N. Magnitude and return time of the reflected wave: the effects of large artery stiffness and aortic geometry. J Hypertens. 2012 Mar 23

44. World Health Organization. Preventing chronic diseases: a vital investment [Online]. 2005 [cited 2011]; Available from URL: http://www.who.int/chp/chronic_disease_report/presentation/en/index.html

45. World Health Organization. The Global Burden of Disease: 2004 Update. Geneva, Switzerland: World Health Organization, 2008.

46. www.ghidulpacientului.ro/factorii_de_risc_cardiovascular

47. www.who.int/cardiovascular_diseases/resources/atlas/en/index.html Accesat Martie 2008.

48. www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html. Accesat Martie 2(

V. ANEXE

Foile de observație ale pacienților.( din foile de observație am preluat date precum:

Varsta

Genul

Mediul de proveniență

Istoric familial

Nivel educațional

Diabet

Obezitate

Boli colaterale

Bolnavii cronici

Bolnavii în fază acută