Rolul Educatiei Parentale In Formarea Si Dezvoltarea Personalitatii Copilului

Rezumat

Lucrarea de față are ca temă „Rolul educației parentale în formarea și dezvoltarea personalității copilului”. Scopul acestui studiu este conștientizarea importanței rolului parental și al unei implicări din partea actorilor implicați, în formarea și educarea copilului pentru o dezvoltarea armonioasă a personalității copilului, în special pe plan academic și social. Părintele, pentru a acționa în funcție de nevoile copilului atât în plan afectiv și/ sau comportamental are nevoie de o informare acurată.

Rolul învățătoarei este de a stabili o legătură optimă și un parteneriat strâns între familia copilului și unitatea de învățământ printr-o comunicare adecvată și o implicare activă a părinților viața educațională a elevului, atât în cadrul activităților școlare cât și extrașcolare. În consecință acesta va obține rezultate academice superioare.

CAP I INTRODUCERE

În derularea actului educațional din școală, un factor important este parteneriatul dintre instituția de învățământ, familie și comunitate.

Relația părinți-cadru didactic este o condiție de bază pentru realizarea dezvoltării psihice armonioase a copilului, iar cel mai important aspect al acestei colaborări este dat de consensul educațional.

Fundamentele dezvoltării psihice armonioase a copilului își găsesc seva sânul familiei. Importanța primului ambient social în care copilul pornește dezvoltarea sa este fără îndoială deosebită iar pentru devenirea sa ulterioară implicațiile sunt multiple. Studiile realizate în acest scop au reliefat că familia joacă un rol cheie în conturarea personalității copilului, fiind puse în evidență atât influențele negative cât și cele pozitive.

Părinții fac eforturi ca să asigure un mediu de dezvoltare cât mai propice copiilor lor. Muncesc pentru le oferi tot ceea ce cred de cuviință a fi important pentru aceștia. Uneori se întâmplă însă să existe o neconcordanță între ceea ce aceștia oferă și adevăratele nevoi ale copiilor. Cele mai importante ar fi comunicarea, afecțiunea și siguranța.

Adultul își organizează și structurează măsuri educative pe care le adaptează pe măsură ce copilul se dezvoltă. Această strategie în educare depinde în mare măsură de cunoștințele și setul de valori și norme morale ale părintelui.

În literatura de specialitate, cele mai importante finalități ale educației parentale sunt legate de îmbunătățirea cunoaștințelor legate de dezvoltarea copiilor, de conștientizarea și înțelegerea nevoilor acestuia și mai ales de modul în care sunt îndeplinite – măsura în care acestea susțin și dezvoltă abilitățile fizice și psihice ale copilului; Informarea părinților este un alt aspect care se află în relație cu dezvoltarea copilului deoarece un părinte informat va ști cum să răspundă adecvat nevoilor copiilor săi. Comunicarea părinte copil, în special, calitatea sa, poate fi de asemenea importantă deoarece permite schimbul de informații și acțiunea eficientă în cunoștință de cauză. Suportul oferit de părinți copiilor este important, cu rol în special în ceea ce privește consolidarea autonomiei acestora dar și în dezvoltarea încrederii în forțele proprii.

Toți acești factori pot constitui soluții pentru o numeroase probleme sociale grave pot preveni diferite abuzuri, abandonul și eșecul școlar, de asemenea, putând avea rol benefic și asupra adulților construind identitatea parentală și contribuind la consolidarea demnității și imaginii pozitive legate de sine.

Cap II CADRUL TEORETIC

2.1 -Dezvoltarea -psihică

2.1.1 -Definirea -și -caracteristicile -conceptului -de -dezvoltare -psihică

De -la -copilărie -la -vârsta -adultă, -umanul -se -dezvoltă -de-a -lungul -mai -multor -dimensiuni. -Conceptul -de -dezvoltare -a -cunoscut -o -definire -construită -din -perspectiva -mai -multor -accepțiuni. -Se -va -contura -în -paginile -următoare -cadrul -teoretic -al -devenirii -psihice, -aceasta -constituind -unul -din -factorii -implicați -în -cercetarea -prezentă.

Sintetizând -datele -furnizate -de -literatura -de -specialitate, -dezvoltarea -psihică -se -definește -ca -proces -de -formare -și -restructurare -continuă -a -unor -însușiri, -procese, -funcții -și -structuri -psihocomportamentale, -prin -valorificarea -subiectivă -a -experienței -social-istorice, -în -vederea -amplificării -posibilităților -adaptative -ale -organismului.

De-a -lungul -timpului, -s-au -elaborat -numeroase -puncte -de -vedere -în -legătură -cu -acest -concept, -fie -nativiste, -fie -ambientaliste -sau -interacționiste, -realizându-se, -pe -de -o -parte, -aprofundarea -însușirilor -dezvoltării -psihice -și, -pe -de -altă -parte, -o -mai -bună -clarificare -a -contribuțiilor -fiecărui -factor -determinativ.

2.1.2 -Factorii -fundamentali -ai -dezvoltării -psihice

Psihologia -contemporană -consideră -că -viața -psihică -este -rezultatul -unor -multiple -determinări -și -condiționări. -Sunt -factori -a -căror -acțiune -este -indispensabilă -procesului -de -dezvoltare. -Aceștia -sunt -factorii -fundamentali -ai -dezvoltării -psihice -care -acționează -constant -și -profund -asupra -dezvoltării, -lipsa -lor -făcând-o -imposibilă -sau -compromițând-o. –

Factorii -fundamentali -ai -dezvoltării -psihice -sunt: -ereditatea, -mediul, -educația.

În -cele -ce -urmează, -va -fi -prezentat -fiecare -dintre -acești -factori, -acordându-se -o -atenție -deosebită -interacțiunii -dintre -ei -și -efectelor -generate -de -aceasta -în -planul -dezvoltării -psihice.

A. -Ereditatea

Dicționarul -de -Pedagogie -(1979) -definește -ereditatea -ca -„proprietate -a -organismelor -vii -de -a -transmite -urmașilor -însușirile -și -caracterele -pe -care -le-au -dobândit -și -consolidat -în -cursul -evoluției”.

Cosmovici -(1999) -definește -ereditatea -ca -însușire -fundamentală -a -materiei -vii -de -a -transmite -de -la -o -generație -la -alta -sub -forma -codului -genetic, -mesajele -de -specificitate -ale -speciei, -grupului -și -individului.

Unicitatea -biologică -este -una -dintre -trăsăturile -definitorii -ale -ființei -umane, -punându-și -amprenta -asupra -întregii -deveniri -umane, -în -corelație -cu -factorii -externi, -de -mediu -și -educație.

Particularitățile -structurale -și -funcționale -care -se -transmit -de -la -generațiile -anterioare -la -cele -noi -se -pot -grupa -în:

• -unele -caracteristici -biologice -care -reprezintă -variații -față -de -cele -generale -și -sunt -proprii -unor -grupuri -umane;

• -variații -caracteristice -legăturilor -familiale;

• -diferențieri -genetice -rezultate -din -combinarea -aleatoare -a -genelor -în -timpul -zămislirii -oului. –

• -variații -rezultate -din -interacțiunea -dintre -‹‹echipamentul›› -ereditar -și -influențele -mediului -intrauterin.

Strâns -legate -de -acest -factor -sunt -conceptele -care -definesc, -pe -de -o -parte -ansamblul -însușirilor -transmise -ereditar -– -genotipul -și, -pe -de -altă -parte, -rezultatul -interacțiunii -genotipului -cu -mediul – -fenotipul.

Este -adevărat -că -biologia -contemporană -a -demonstrat -temeinic -ereditatea -biologică -a -ființei -umane. -Însă -s-a -pus -întrebarea -dacă -putem -vorbi -de -o -ereditate -psihologică.

De-a -lungul -timpului -s-au -desfășurat -o -serie -de -cercetări -pentru -a -se -putea -stabili -care -este -rolul -eredității -pentru -viața -psihică -umană.

Direcțiile -de -cercetare -au -vizat -confruntarea -datelor -privind -particularități -ale -părinților -și -copiilor, -particularități -ale -diferitelor -generații, -specificul -dezvoltării -la -cei -care -s-au -născut -cu -deficiențe -ereditare, -asemănările -și -deosebirile -între -gemenii -monozigoți -și -dizigoți -care -s-au -dezvoltat -în -același -mediu -sau -în -medii -diferite, -stabilirea -asemănărilor -și -deosebirilor -între -frați -și -surori -din -familii -obișnuite, -studiul -familiilor -celebre.

Concluziile -acestor -studii -au -permis -conturarea -a -două -concepții -opuse: -una -postulează -ideea -transmiterii -ereditare -a -însușirilor -și -structurilor -psihice, -iar -cealaltă -neagă -rolul -eredității -în -geneza -psihicului -uman.

Un -mare -câștig -a -dobândit -psihologia -contemporană -printr-o -serie -de -cercetări -proprii, -eliminând -tendința -de -a -considera -contribuția -eredității -în -sine, -izolată -de -interacțiunea -cu -ceilalți -factori. -Rene -Zazzo -(apud -Cretu, -1994) -consideră -că -este -mai -potrivit -a -vorbi -despre -„rolul -eredității -în -activitatea -psihică” -sau -de -„premise -ereditare” -pentru -viața -psihică, -decât -despre -ereditatea -psihologică, -susținută -insuficient -de -mijloace -de -investigație.

Pe -de -altă -parte, -se -consideră -că -aceste -premise -ereditare -au -o -raportare -variabilă -la -procesul -de -construcție -psihică, -în -sensul -că -influența -lor -diferă -în -funcție -de -natura -proceselor -psihice, -gradul -de -complexitate -a -proceselor -psihice, -etapele -ontogenezei, -specificul -unor -componente -psihice -care -au -o -puternică -bază -nativă -(de -exemplu, -aptitudinile), -ritmul -maturizării -biologice -în -anumite -etape -de -viață.

Este -necesar -a -se -sublinia -faptul -că, -în -lipsa -interacțiunii -cu -ceilalți -factori -(mediu, -educație), -disponibilul -nativ -se -poate -pierde. -De -asemenea, -este -recunoscută -importanța -eredității -pentru -dezvoltarea -psihică -dar -și -faptul -că -nu -este -suficientă, -exemplificându-se -cazul -copiilor -crescuți -de -animale. –

Rolul -specific -al -acestui -prim -factor -în -viața -psihică -umană -se -referă, -în -special, -la -particularitățile -excepționale, -funcționale -și -structurale -ale -creierului -uman -care -îl -fac -apt -de -o -activitate -deosebită -și -extrem -de -complexă, -așa -cum -este -viața -psihică.

Procesul -construcției -comportamentelor -determinate -se -bazează -pe -ereditate -și -parcurge -un -lung -drum, -de -aceea -E.N.Erikson -(1982, -cit. -în -Crețu, -1994), -afirmă -că -specia -umană -are -cea -mai -lungă -copilărie. -Mielinizarea -traiectelor -nervoase -care -au -o -importanță -funcțională -fundamentală, -este -dependentă -de -cantitatea -și -calitatea -relațiilor -cu -ambianța, -acestea -la -rândul -lor -fiind -condiționate -de -disponibilitatea -ereditară. -Osterrieth -arată -că -lipsa -stimulărilor -la -un -anumit -moment -dat -se -soldează -cu -imposibilitatea -dezvoltării -unei -anumite -capacități -la -un -anumit -moment.

În -concluzie, -zestrea -ereditară -este -polivalentă -și -larg -nedeterminată, -putându-se -astfel -explica -plasticitatea -și -adaptabilitatea -extraordinară -a -sa. -Ereditatea -este -atât -premisă, -cât -și -condiție -de -bază, -este -o -componentă -indispensabilă -a -întregului -proces -de -dezvoltare, -ea -însăși -dezvoltându-și -și -diferențiindu-și -funcționalitatea -pe -parcurs.

B. -Mediul –

Mediul -constituie -cel -de-al -doilea -factor -fundamental -al -dezvoltării -psihice -și -se -definește -ca -totalitatea -influențelor -naturale -și -sociale, -fizice -și -spirituale, -directe -și -indirecte, -organizate -și -neorganizate, -voluntare -și -involuntare, -care -constituie -„cadrul -în -care -se -naște, -trăiește -și -se -dezvoltă” -ființa -umană -pentru -întreaga -viață. -(Golu, -1985)

Au -fost -efectuate -numeroase -cercetări -pentru -a -pune -în -evidență -valoarea -mediului -pentru -dezvoltarea -psihică -umană. -Astfel, -au -fost -studiate -comportamentul -copiilor -crescuți -de -animale, -corelația -dintre -coeficientul -de -inteligență -al -copiilor -și -calitatea -mediului -familial -sau -a -celui -instituționalizat -(de -exemplu, -un -mediu -bogat -în -stimulări -intelectuale -ridică -potențialul -mintal -și -realizează -multe -compensări), -diferența -dintre -gemenii -monozigoți -crescuți -de -familii -cu -condiții -socioculturale -diferite, -evoluția -numărului -de -personalitate -cu -activitate -științifică -remarcabilă -în -corelație -cu -avansul -social-economic -și -cultural -al -comunității -umane, -particularități -ale -personalității -și -specificul -mediului -familial.

Osterrieth -(1976) -consideră -că -mediul -susține -și -creează -ocazii -de -manifestare -a -particularităților -psihocomportamentale. -El -autorizează, -încurajează -sau -chiar -solicită -atitudini, -deprinderi -sau -trăsături -de -caracter. -Lipsa -stimulărilor, -a -condițiilor -favorabile -împiedică -elaborarea -unor -sectoare -ale -comportamentului -sau -a -unor -mecanisme. -Influențele -mediului -care -sunt -extrem -de -variate, -se -răsfrâng -asupra -tuturor -dimensiunilor -ființei -umane. -Condițiile -geografice, -climatice -cu -deosebire, -influențează -metabolismul -și -alte -aspecte -funcționale -ale -organismului.

De -o -importanță -deosebită -pentru -viața -psihică -sunt -comportamentele -social-culturale -ale -mediului. -Este -vorba -despre -modul -de -viață -al -unei -colectivități, -profesiile -practicate, -tradițiile, -obiceiurile, -sistemul -de -valori -promovat, -libertățile -și -interdicțiile, -calitatea -instituțiilor -și -a -oamenilor, -toate -acestea -având -o -importanță -majoră -în -structurarea -personalității -omului.

Există -mai -multe -categorii -de -influențe -exercitate -de -mediu, -după -cum -urmează:

• -influențe -ale -mediului -natural;

• -influențe -socio-economice -vizând -condițiile -materiale -de -existență;

• -influențe -socio-profesionale -reprezentate -de -statutele -și -rolurile -profesionale -ale -celor -din -jur -și -ale -celui -în -cauză;

• -influențe -socio-culturale, -mijloace -de -instruire, -educare, -acces -la -cultură;

• -influențe -socio-afective, -constând -în -frecvența -și -natura -contactelor -cu -cei -din -jur, -cu -atmosfera -și -climatul -socio-afectiv -care -generează -și -întrețin -trăiri -emoționale -de -o -anumită -calitate, -formând -atitudini -și -reglaje -corespunzătoare;

• -influențe -ale -mediului -proximal – -persoane -și -situații -cotidiene;

• -influențe -ale -mediului -distal – -mass-media, -internetul.

De -reținut -că -acțiunea -mediului -fizic -este -mereu -corelată -cu -cea -a -mediului -social -care -direcționează -valorificarea -posibilităților -oferite -de -mediul -fizic -și -modifică -acțiunea -acestuia -în -concordanță -cu -nevoile -organismului.

De-a -lungul -existenței -sale, -omul -este -supus -influențelor -de -mai -sus, -acțiunea -lor -fiind -una -nuanțată -ca -frecvență -și -conținut.

Primul -mediu -care -are -un -rol -formativ -deosebit -de -important -pentru -întreaga -viață -a -omului -este -mediul -familial. -Asupra -acestui -subiect, -a -influențelor -exercitate -de -membrii -ce -îl -alcătuiesc -se -va -vorbi -într-un -alt -capitol -al -lucrării -ce -pune -în -discuție -educația -familială. -Se -va -arăta -în -ce -constă -rolul -climatului -familial -și -al -factorilor -care -influențează -calitatea -acestuia. -Cei -mai -mulți -copii -petrec -primii -trei -ani -din -viața -lor -în -cadrul -mediului -familial, -iar -influențele -acestuia -se -exercită -încă -din -primele -ore -de -viață -ale -copilului. -Pentru -alți -copii, -se -adaugă -în -intervalul -de -la -1 -la -3 -ani, -mediul -creșei -și -apoi, -pentru -cât -mai -mulți, -cel -al -grădiniței -până -la -6-7 -ani, -urmând -cel -școlar -de -toate -gradele.

S-au -desfășurat -cercetări -care -au -arătat -că -sunt -diferențe -între -copiii -care -învață -în -mediul -rural, -față -de -cel -urban -sau -între -cei -care -provin -din -familii -cu -nivel -socio-economic -și -cultural -scăzut, -față -de -cei -ce -aparțin -mediilor -favorizate -sau -între -cei -care -își -desfășoară -viața -în -zone -izolate -sau -sunt -supuși -unei -schimbări -bruște -de -mediu, -ca -în -cazul -emigranților, -față -de -cei -ce -au -relații -bogate -și -consistente -în -societate. -Studiile -efectuate -în -Franța -au -arătat -diferențe -chiar -și -între -elevii -din -școlile -centrale -față -de -cei -din -zonele -periferice -ale -Parisului -sau -din -zonele -agricole -față -de -cele -industriale.

Ca -și -în -cazul -eredității, -influența -mediului -asupra -dezvoltării -psihce -nu -este -una -izolată, -singulară. -Problema -nu -se -pune -în -termeni -exclusiviști, -de -genul: -mediu -sau -ereditate, -ci -în -termeni -de -urmărire -a -întrepătrunderii -și -interacțiunii -celor -doi -factori.

Mediile -traversate -de-a -lungul -existenței -sale -exercită -nu -numai -influențe -favorabile, -pozitive. -Nu -se -poate -pune -în -discuție -existența -unui -mediu -100% -pozitiv -sau -100% -negativ. -Aceasta -pentru -că -nu -toate -categoriile -de -influențe -pot -fi -controlate. -Se -poate -vorbi -însă -despre -predominanța -influențelor -pozitive -sau -negative -ale -mediului -asupra -dezvoltării -psihice -a -persoanei.

Un -alt -factor -ce -poate -nuanța -mediul -îl -constituie -existența -unor -variate -interinfluențe. -Dezirabilă -datorită -efectelor -pozitive -pe -care -le -generează, -este -relația -de -complementaritate -dintre -aceste -influențe -exterioare. -Acționând -singur, -niciun -mediu -nu -poate -satisface -toate -necesitățile -de -adaptare -și -dezvoltare -ale -ființei -umane. -Se -constată -că -aceste -complementarități -există -atât -între -medii -diferite, -cât -și -în -cadrul -aceluiași -mediu. -Cele -mai -frecvente -pentru -prima -categorie -sunt -între -mediul -familial -și -cel -școlar -sau -între -cel -familial -și -cel -profesional. -Din -păcate, -pot -exista -și -contradicții -între -influențele -exercitate -de -medii -diferite. -Din -păcate, -acestea -sunt -din -ce -în -ce -mai -frecvente -și -determină -perturbări -ale -structurii -personalității. –

Având -în -vedere -a -doua -categorie, -diferențele -sunt -determinate -de -adoptarea -de -către -părinți -a -unor -stiluri -educative -complementare -sau -chiar -opuse. -În -acest -ultim -caz -apar -contradicții -între -părinți, -efectele -acestora -neîntârziind -să -apară -în -planul -dezvoltării -psihice -a -copilului. –

Totuși, -factorii -de -mediu -nu -trebuie -reduși -la -nivelul -realității -lor -fizice, -fiind -necesară -luarea -în -considerare -a -semnificației -acordate -de -către -subiectul -uman -acestora, -știut -fiind -faptul -că -omul -nu -reacționează -la -evenimente, -ci -la -modul -în -care -acesta -semnifică -și -interpretează -evenimente, -nu -la -simpla -prezență -sau -absență -a -factorilor -de -mediu, -ci -la -măsura -și -modul -de -interacțiune -al -individului -cu -aceștia, -în -sensul -că -un -factor -de -mediu -prezent -dar -indiferent -subiectului -cu -care -vine -în -contact, -este -inert -din -perspectiva -dezvoltării -acestuia.

Mediul -este -primul -mare -„transformator” -care -acționează -asupra -fondului -ereditar -și -dă -astfel -conținut -uman -vieții -psihice, -pune -în -acțiune, -disponibilul -funcțional -cerebral. -În -al -doilea -rând, -este -factor -de -socializare, -punând -la -dispoziția -ființei -umane -o -gamă -largă -de -modele -de -acțiune -și -comunicare. -De -asemenea, -mediul -îndeplinește -o -funcție -de -enculturare, -întrucât -participă -la -formarea -acelor -capacități -psihice -care -permit -accesul -la -cultura -materială -și -spirituală -a -societății. -Dă -semnificație -comportamentelor -individului -și -le -stimulează -să -acceadă -la -dezvoltarea -de -tip -uman. -Mediul -generează -și -întreține -valori -și -criterii -de -performanță -care -contribuie -la -formarea -dimensiunilor -orientative -fundamentale -ale -personalității -și, -nu -în -ultimul -rând, -oferă -cadrul -de -manifestare -și -stimulare -a -celei -mai -valoroase -și -semnificative -manifestări -a -ființei -umane, -adică -împlinirea -prin -creativitate. –

Mediul -nu -garantează -pentru -sine -această -dezvoltare. -Așa -cum -s-a -precizat, -poate -fi -adesea -generator -de -devianțe, -involuții -și -chiar -îmbolnăviri -psihice. -Iată -de -ce, -o -dezvoltare -psihică -optimă -implică -neapărat -cel -de-al -treilea -factor, -cu -acțiune -determinantă, -hotărâtoare, -educația.

C. -Educația

Constituie -un -fenomen -social -deosebit -de -complex, -putând -fi -definită -într-o -accepțiune -foarte -cuprinzătoare, -ca -ansamblul -de -acțiuni -și -activități -care -integrează -subiectul -ca -factor -activ -și -care -se -desfășoară -sistematic, -unitar, -organizat, -având -un -conținut -cu -necesitate -definit -de -societate, -uzând -de -metode, -procedee -și -mijloace -adecvate -și -fiind -condusă -de -factori -competenți, -special -calificați.

În -prezent -educația -este -privită -ca -fenomen -planetar, -ea -fiind -considerată -ca -una -din -activitățile -care -pot -favoriza -prin -funcțiile -și -specificul -său, -comunicarea, -apropierea -și -conlucrarea -dintre -națiuni, -zone -și -culturi. –

Se -are -în -vedere -faptul -că -educația -îmbrățișează -toate -aspectele -individualității, -privește -persoana -în -ansamblu, -în -relație -cu -mediul -și -cu -membrii -comunității -căreia -îi -aparține -sub -aspectul -dezvoltării -fizice, -spirituale, -axiologice, -etc.

Acțiunile -educative -nu -se -exercită -ca -niște -simple -influențe -mai -mult -sau -mai -puțin -întâmplătoare, -exclusiv -exterioare -subiectului. -Ele -au -un -loc -central -în -dezvoltarea -psihică, -fiind -special -proiectate -și -desfășurate -și -reprezentând -garantul -unei -anumite -construcții -psihice. -Educația -contribuie -prin -conținuturile -transmise -(imagini, -idei, -cunoștințe, -structuri -de -gândire, -valori -morale -și -estetice, -norme, -principii, -modele -atitudinale, -comportamentale, -tipare -acționale) -la -formarea -capacităților -cognitive, -afective -și -volitive, -precum -și -a -structurilor -de -personalitate.

Contribuția -educației -poate -fi -sintetizată -astfel: -este -factorul -care -dă -conținut -vieții -psihice, -formează -mecanismele -superioare -ale -acesteia, -contribuie -la -dezvoltarea -optimă -a -disponibilităților -ereditare -și -construirea -dimensiunilor -personalității. -De -asemenea, -preia -și -direcționează -convergent -cu -scopurile -ei, -influențele -mediului -și -chiar, -accelerează, -într-o -anumită -măsură, -dezvoltarea -psihică. –

Pentru -a-și -îndeplini -scopurile, -ea -trebuie -să -fie -corect -gândită, -proiectată -și -realizată -și -să -concorde -în -același -timp -cu -așteptările -și -aspirațiile -celor -educați -și -cu -necesitățile -sociale. -Adaptarea -influențelor -educative -la -imperativele -sociale, -legitățile -vieții -psihice -și -necesitățile -subiectului, -constituie -o -coaliție -a -asigurării -eficienței -lor -asupra -dezvoltării -psihice -umane. -În -cazul -nerespectării -acestei -coaliții, -educația -riscă -să -se -transforme -în -factor -coercitiv, -să-și -diminueze -rolul, -să-și -creeze -adversitate, -să -fie -respinsă -și -chiar -să-și -anuleze -orice -aport -formativ. -De -aici -rezultă -că -rolul -ei -determinant -este -legat -de -calitatea -ei -și -de -interacțiunile -cu -ceilalți -doi -factori- -ereditatea -și -mediul.

Pantelimon -Golu -(1985) -apreciază -că -forța -educației -este -funcție -de -măsura -în -care -ea -„știe” -și -„reușește” -să -asocieze -la -propriul -efort -terenul -„antrenat” -al -eredității -organismului -uman -și -condițiile -facilitante -ale -mediului -social.” -Autorul -explică -astfel -faptul -că -intervenția -celor -trei -factori -nu -se -produce -ca -o -simplă -întâlnire -mai -mult -sau -mai -puțin -exterioară -vieții -psihice -însăși, -ci -între -aceștia -este -o -interacțiune -largă, -variată -și -continuă. -Cadrul -propice -interacțiunii -factorilor -dezvoltării -este -cel -al -activității -reale -desfășurate -de -subiect, -dar -cel -mai -mult, -aceasta -se -desfășoară -în -contextul -învățării.

Asimilarea -influențelor -de -mediu -și -educație -și -antrenarea -adecvată -a -posibilităților -ereditare -sunt -strâns -legate -de -calitățile -învățării, -adică -de -componentele -și -desfășurarea -acestora.

Activitatea -copilului -contribuie -la -traducerea -educației -în -dezvoltare -psihică, -în -sensul -punerii -în -aplicare -a -influențelor -acesteia. -Întrucât -copilul -se -naște -într-un -mediu -prin -excelență -social, -el -este -„predestinat -unei -dezvoltări -mijlocite -și -servite -social -prin -educație. -Nota -de -complexitate -a -dezvoltării -psihice -începe -a -se -afirma -prin -însuși -faptul -că -educația – -factorul -ei -determinant – -este -expresia -încercării -de -a -depăși -antinomia -extern -(mediu)- -intern -(ereditate).

Mediind -contribuțiile -eredității -și -ale -mediului -la -dezvoltare, -educația -însăși -este -mediată -de -o -altă -verigă, -așa -cum -se -preciza, -activitatea -copilului. -Este -important -a -se -preciza -faptul -că -activitatea -proprie -a -subiectului -mijlocește -accesul -educației -la -dezvoltare -numai -când -între -cele -două -categorii, -activitate-educație, -se -stabilesc -relații -de -corespondență. -Realizarea -practică -a -dezideratului -dezvoltării -complexe -a -fiecărui -copil -este -condiționată -tocmai -de – -modalitatea -coordonării -educației -exercitate -de -adult -și -de -grup -cu -activitatea -proprie -a -copilului. -Devenit -ansamblu -de -condiții -interne, -activismul -propriu -al -copilului -se -interpune -între -educație -și -dezvoltare. -Noile -structuri -ale -vieții -psihice -a -copilului -se -elaborează -în -procesul -învățării.

Una -din -cele -mai -importante -componente -ale -învățării -și -implicit -ale -dezvoltării -psihice -este -motivația. -Motivația -orientează -subiectul, -îl -face -receptiv -la -influențele -mediului -și -educației, -susține -energetic -legătura -cu -ele, -facilitând -asimilarea -și -transformarea -lor -în -componente -psihice. -Forța -motrice -a -dezvoltării -psihice -este -reprezentată -de -contradicțiile -apărute -pe -terenul -subsistemului -motivațional. -Este -important -de -știut -acest -lucru, -întrucât -prin -intermediul -educației -este -dezirabil -a -se -îmbina -factorii -de -mediu -în -vederea -acțiunii -acestora -în -concordanță -deplină -cu -seturile -de -predispoziții -și -de -montaje -interne -ale -copilului.

Educația -nu -este -doar -mediator -între -cauze -externe -și -condițiile -interne. -Educația -este -un -factor -facilitant -al -dezvoltării -dar -și -factorul -ei -determinant, -conferindu-i -o -desfășurare -mai -sistematică, -mai -relațională, -mai -rapidă, -mai -eficientă -și -în -concordanță -cu -determinările -externe, -sociale. -Totodată, -sensul -dezvoltării -psihice, -rezidă -în -faptul -că -prin -intermediul -activității -de -educație -a -adultului, -conjugată -cu -activitatea -proprie -de -învățare -a -copilului, -se -asigură -astfel -o -circulație -mobilă, -flexibilă, -de -la -influențele -externe -la -condițiile -interne, -de -la -cauze -la -motive, -de -la -cerințe -la -posibilități. –

După -cum -se -poate -constata, -dezvoltarea -psihică -este -dependentă -de -învățare. -Între -acestea -se -desfășoară -interacțiuni -dinamice, -dezvoltarea -preparându-și -și -acumulându-și -datele -în -contextul -învățării. -La -rândul -ei, -prin -dezvoltare, -învățarea -se -împlinește -și -se -finalizează, -își -găsește -rațiunea -de -a -fi, -prelungindu-se -în -devenirea -psihică. -De -asemenea, -dezvoltarea -își -are -rădăcinile -în -și -se -explică -prin -învățare.

Mecanismul -dezvoltării -psihice -se -explică -prin -realizarea -unui -proces -de -mare -finețe, -și -anume -prin -însușire. -Acesta -constă -în -trecerea -anumitor -norme, -noțiuni -și -reprezentări -în -starea -de -cunoștințe, -priceperi -și -atitudini -ale -copilului -însuși.

Educația -joacă -un -rol -deosebit -pentru -ceea -ce -se -numește -forța -motrice -a -dezvoltării -și -mecanismul -acesteia, -constituind -sursă -de -decalaje -pentru -prima -și -conținut -pentru -cel -de-al -doilea -aspect -pus -în -discuție. -Acest -al -treilea -factor -fundamental -își -va -atige -scopurile -numai -în -măsura -în -care -va -găsi -căi -de -activare -a -structurilor -motivaționale -deja -existente. -Va -dezvolta -alte -structuri -motivaționale -cu -o -bază -din -ce -în -ce -mai -înaltă, -va -organiza -activitatea -de -învățare -astfel -încât -să -transforme -obiectivele -formative -prefigurate -de -educație -în -țeluri -proprii. -Educația -va -solicita -cunoștințele -și -modalitățile -de -operare -deja -dobândite -ca -operatori -pentru -noi -achiziții -și -va -asigura -avansul -acțiunilor -mentale -și -practice -prin -desfășurarea, -mai -întâi -cu -ajutorul -unui -adult, -a -unor -acte -de -învățare -noi -și -mai -avansate.

Prin -realizarea -acestor -deziderate, -educația -generează -distanțe -și -contraindicații -între -ceea -ce -copilul -a -dobândit -și -stăpânește -bine -și -ceea -ce -i -se -cere -și -i -se -oferă -spre -asimilare -și-i -este -totodată -accesibil -în -raport -cu -nivelul -său -de -dezvoltare -psihică -deja -atins. -Acțiunea -educației -este -una -gradată, -fundamentată -științific, -asigurându-se -strategii -de -depășire -confortabilă -a -decalajelor -generate.

O -definiție -completă -a -dezvoltării -ce -exprimă -clar -interacțiunea -factorilor -fundamentali -în -cadrul -acestui -proces -extrem -de -complex, -a -elaborat -Pantelimon -Golu -(1985). -Acesta -consideră -dezvoltarea -ca -fiind -proces -de -formare -la -copil -a -noi -seturi -de -procese, -însușiri -și -dimensiuni -psihice -și -de -restructurare -continuă -a -lor, -proces -care:

• -se -sprijină -pe -terenul -eredității;

• -își -extrage -conținuturile -din -datele -furnizate -de -mediul -sociocultural;

• -este -ghidată -de -educație;

• -se -desfășoară -în -contextul -propriei -activități, -cea -de -învățare -a -copilului, -fiind -impulsionată -de -motivație -și -având -drept -mecanism -trecerea -de -la -exterior -la -interior.

2.1.3 Educația familială – specific și rol în dezvoltarea psihică a copilului

Relațiile -părinți-copii -formează -un -subsistem -al -sistemului -relațiilor -familiale. -Dimensiunea -afectivă, -cognitivă, -socială -și -etică -a -relațiilor -părinți-copii -ocupă -un -loc -considerat -major -în -sânul -proceselor -educative -puse -în -joc -pentru -a -crește -un -copil -(Durning, -1995).

Familia -a -fost -definită -din -două -prespective: -una -sociologică -și -una -juridică. -Din -primul -punct -de -vedere, -familia -easte -grupul -social -constituit -pe -baza -relațiilor -de -căsătorie, -consanguitate -și -rudenie, -membrii -grupului -împărtășind -sentimente, -aspirații -și -valori -comune.

Această -abordare -prezintă -familia -ca -grup -primar, -cu -cea -mai -mare -încărcătură -normativă, -caracterizat -de -relații -directe, -informale, -nemediate -între -cei -care -o -alcătuiesc.

Perspectiva -jurdică -definește -familia -ca -grup -de -persoane -între -care -s-au -stabilit -un -set -de -drepturi -și -obligații, -reprezentat -prin -norme -legale. -Familia -reprezintă -un -ansamblu -de -relații -sociale -reglementat -prin -norme -juridice -sau -prin -norme -sociale -difuze. -Relațiile -din -cadrul -familiei -pot -fi -reduse -la -câteva -categorii -principale:

• -relațiile -dintre -soți;

• -relațiile -dintre -părinți -și -copii; –

• -relațiile -dintre -descendenți -(între -copiii -aceluiași -cuplu);

• -relațiile -de -mediu -între -membrii -cuplului -familial -și -alte -persoane.

Luarea -în -considerare -a -interacțiunilor -familiale -permite -analiza -familiei -atât -ca -sistem -deschis -către -exterior, -dar -și -ca -sistem -deschis -în -interior, -respectiv -ca -sistem -adaptiv -complex. -Prin -interacțiunile -membrilor -săi, -familia -sintetizează -influențele -pe -care -diferite -instanțe -exterioare -(școală, -grupuri -de -egali) -le -exercită -asupra -fiecăruia -în -parte. -Coeziunea -și -adaptabilitatea -au -fost -puse -în -evidență -printr-o -serie -de -cercetări -ca -fiind -două -variabile -familiale -extrem -de -importante. –

Rose -Vincent -(1972) -definește -familia -ca -pe -un -„grup -înzestrat -cu -caracteristici -proprii, -care -trăiește -după -anumite -obiceiuri, -care -respectă -anumite -tradiții -chiar -inconștient, -care -aplică -anumite -reguli -de -educație, -într-un -cuvânt -care -creează -o -atmosferă” -(Vincent, -1972).

Structura -familiei -poate -fi -stabilită -în -funcție -de -un -criteriu -cantitativ -(componența -numerică -și -reținerea -de -statusuri -și -roluri -familiale) -sau -în -funcție -de -un -criteriu -calitativ -(diviziunea -rolurilor -în -cadrul -familiei -și -modul -de -exercitare -a -autorității).

Sociologul -francez -Lautrey -(1980) -stabilește -trei -tipuri -de -familii -în -funcție -de -structura -internă -a -acestora:

• -familii -slab -structurate -care -prezintă -copilului -puține -regularități, -normele -fiind -aproape -absente;

• -familii -cu -structura -rigidă -care -pun -în -fața -copilului -regularități -neschimbătoare -și -a -unor -norme -a -căror -aplicare -nu -admite -nici -o -excepție;

• -familii -cu -structură -suplă -care -furnizează -copilului -regularități -și -norme -flexibile, -aplicabile -în -funcție -de -situație.

Exercitarea -rolurilor -în -familie -este -rezultatul -unui -proces -de -învățare -socială. -Din -punct -de -vedere -al -raporturilor -de -autoritate, -pot -fi -familii -cu -structuri -autoritare -sau -egalitare.

Funcțiile -familiei -în -concepția -lui -Murdock -sunt: -funcția -sexuală, -reproductivă, -economică -și -socializatoare.

J. -Sabran -stabilește -următoarele -funcții -ale -familiei: -fizice -(de -reproducere, -economică, -de -protecție) -și -culturale -(de -educație -și -de -asigurare -a -bunăstării -membrilor -familiei). -Henri -H. -Stahl -a -identificat -următoarele -funcții -familiale, -această -tipologie -fiind -mult -mai -acceptată -și -folosită: –

• -funcții -interne -prin -care -se -asigură -membrilor -familiei -un -climat -de -afecțiune, -securitate -și -protecție:

• -funcții -biologice -și -sanitare;

• -funcții -economice -care -constau -în -organizarea -gospodăriei -și -acumularea -de -resurse -necesare -funcționării -menajului -pe -baza -unui -buget -comun;

• -funcții -de -solidaritate -familială -care -se -referă -la -ajutorul -bazat -pe -sentimente -de -dragoste -și -respect -între -membrii -familiei;

• -funcții -pedagogico-educative -și -morale -prin -care -se -asigură -socializarea -copiilor;

• -funcții -externe -prin -care -se -asigură -relaționarea -familiei -cu -exteriorul.

Atmosfera -familală -variază -puternic -de -la -o -familie -la -alta. -Mainera -în -care -acesta -influențează -personalitatea -copilului -este -incontestabilă. -Se -consideră -că -de -o -arie -de -cuprindere -mai -largă -decât -atmosfera -familială -dispune -climatul -familial. -Climatul -familial -este -definit -ca -„formațiune -pshică -foarte -complexă, -cuprinzând -ansamblul -de -stări -psihice, -moduri -de -relaționare -inter-personală -, -atitudini, -nivel -de -satisfacție -ce -caracterizează -grupul -familial -o -perioadă -mai -mare -de -timp” -(Mitrofan, -1991). -Acesta -acționează -ca -un -filtru -între -influențele -educaționale -exercitate -de -părinți -asupra -copiilor -și -personalității -acestora. -Acesta -prezintă -o -structură -complexă, -cu -caracteristicile -comune -de -care -părinții -trebuie -să -țină -cont -în -acțiunile -lor -educative.

Climatul -familial -determină -comportarea -copilului, -dă -startul -dezvoltării -psihice -a -acestuia. -Nu -se -poate -vorbi -despre -un -climat -familial -pozitiv -decât -în -condițiile -înțelegerii -copilului -ca -persoană -ce -are -nevoie -de -considerație -și -recunoaștere, -de -dragoste, -îndrumare, -sprijin -și -respect. -Securitatea -afectivă, -armonia, -jocul -rolurilor -în -familie, -nivelul -de -integrare -a -familiei -în -viața -socială -constituie -factori -ce -contribuie -la -asigurarea -uniui -climat -familial -înalt -calitativ.

Tipul -de -interacțiune -familială -și -comportamentul -fiecăruia -dintre -membri -contează -mai -mult -decât -prezența -sau -absența -unuia -dintre -părinți -sau -a -fraților, -un -rol -important -având -și -flexibilitatea -familiei.

Climatul -afectiv -este -o -condiție -a -îndeplinirii -succesului -acțiunilor -educative -exercitate -de -părinți.

Cele -mai -des -folosite -dimensiuni -de -analiză -și -caracterizare -a -climatului -afectiv -sunt: – – – -• -acceptare-respingere;

• -permisivitate-restrictivitate;

• -căldură -afectivă-indiferență.

Totodată, -acestea -constituie -și -criterii -luate -în -considerare -în -stabilirea -stilurilor -parentale.

Osterrieth -(1973) -afirmă -că: -„a -accepta -copilul -înseamnă -a -aceepta -dorința -aprinsă -de -a -explora -și -a -face -încercări -cu -mâinile -lui, -a -accepta -acest -efort -de -descoperire -și -invenție -care -începe -chiar -din -leagăn -și -nu -se -termină -niciodată” -(Osterrieth, -1973, -pag. -69).

Acceptarea -copilului -de -către -părinți -generează -beneficii -la -nivelul -comportamentului -social -al -primului. -Facilitarea -interacțiunilor -pozitive, -încrederea -în -sine, -comunicarea -facilă, -integrarea -mult -mai -ușoară -în -grupuri, -manifestarea -unor -comportamente -sociale -adecvate -în -toate -împrejurările.

Spre -deosebire -de -copiii -acceptați -de -părinți, -cei -care -simt -respingerea -acestora -se -caracterizează -prin -instabilitate -afectivă, -iritabilitate, -lipsă -de -interes -pentru -școală, -antagonism -social, -perceperea -autorității -ca -dură -și -ostilă. -Mai -mult, -acești -copii -manifestă -frecvent -comportamente -agresive, -revoltă, -ostilitate, -înclinație -spre -vagabondaj -și -furt -(Symonds – -cit. -in -Dimitriu, -1973, -pag. -48).

Cea -de-a -doua -dimensiune- -permisivitate-restricitivitate- -are -efecte -deosebit -de -importante -în -formarea -atitudinilor -și -comportamentelor -copiilor -încă -de -la -vârste -mici.

Permisivitatea -se -referă -la -posibilitatea -dată -copilului -de -a -acționa -fără -teamă -permanentă -de -pedeapsă -din -partea -părinților, -în -vederea -trăirii -unor -experiențe -variate. -Efectele -permisivității -constau -în -dezvoltarea -inițiativei, -a -curajului, -a -independenței, -a -încrederii -în -sine.

Restrictivitatea -presupune -limitarea -interacțiunii -copilului -cu -mediul -prin -impunerea -restricțiilor, -lumea -din -afara -familiei -fiind -considerată -ca -având -influențe -negative -în -educația -copilului.

Protecția -exagerată -a -celui -mic -va -facilita -dezvoltarea -neîncrederii -în -sine, -construirea -unei -imagini -false -asupra -societății. -Din -punct -de -vedere -al -comportamentului -social, -copiii -se -retrag -din -câmpul -relațiilor -sociale, -sunt -pasivi, -dependenți -de -altul. –

Importante -consecințe -în -planul -dezvoltării -psihice -a -copilului -are -dimensiunea -căldură -afectivă-indiferență. -Sugestive -în -acest -sens -sunt -cuvintele -lui -Osterrieth -(1963) -care -subliniază -importanța -manifestării -modului -de -exprimare -a -dragostei. -El -consideră -ca -aceasta -trebuie -să -se -exprime -printr-un -limbaj -limpede -însă -nu -un -limbaj -care -să -fie -alcătuit -numai -din -cuvinte.

Diferitele -maniere -de -exprimare -a -căldurii -afective -(calitatea -îngrijirilor, -gingășia -contactelor -zilnice, -plăcerea -jocului -cu -copilul, -bunăvoința, -interesul -pe -care -îl -arată -părintele -față -de -faptele -lui, -timpul -zilnic -pe -care -îl -consacră -jocului, -comunicării -și -acțiunilor -comune -cu -copilul) -asigură -securizarea -afectivă -și -favorizează -dezvoltarea -psihică -a -copilului. -Ross -Campbell -(2001) -afirmă -că -„o -împlinire -adecvată -a -nevoilor -emoționale” -este -piatra -de -temelie -a -unei -educații -eficiente -.

Stăruind -puțin -asupra -„împlinirii -adecvate”, -se -atrage -atenția -asupra -faptului -că -fiecare -părinte -trebuie -să -manifeste -grijă -față -de -copil, -îndrumându-i -activitățile -și -conduita. -Se -pune -problema -supratutelării -copilului -și -a -efectelor -în -planul -dezvoltării -sale. -Acestea -sunt -adesea -opuse -așteptărilor -părinților -ce -o -practică.

Supratutelarea -sau -„dădăceala” -contravine -inițiativei -și -spiritului -de -independență -al -copilului, -manifestate -timpuriu -prin -dorința -acestuia -de -a -realiza -singur -anumite -sarcini.

Trebuie -cunoscut -și -respectat -de -orice -părinte -faptul -că -„orice -ajutor -inutil -dat -copilului -este -un -obstacol -pentru -dezvoltarea -sa” -(Montessori, -1991) –

Familia -este -primul -mediu -în -care -copilul -este -iubit -și -învață -astfel -să -iubească -pe -alții, -să -dăruiască -iubire. -De -aceea, -familia -este -o -adevărată -„școală -a -sentimentelor; -în -acest -fel, -familia -modelează -personalitatea -în -dimensiunile -sale -fundamentale” -(Osterrieth, -1973). –

Încă -din -primele -zile, -dezvoltarea -copilului -este -tributară -calității -relațiilor -ce -se -stabilesc -între -acesta -și -părinți. -Astfel, -copilul -va -fi -capabil -mai -târziu -să -răspundă -la -întrebările -„Cine -sunt -eu?” -(în -vederea -descoperirii -identității -de -sine), -„Ce -fac -eu?”, -„Împreună -cu -cine?”, -„Cu -ajutorul -căror -instrumente?”

Indiferent -de -ceea -ce -o -cauzează, -indiferența -părinților -față -de -copii -are -rezultate -multiple, -negative: -dezorientare, -nesiguranță -în -manifestarea -comportamentului, -lipsa -de -încredere -în -sine -și -în -oameni -datorate -lipsei -reperelor, -tendința -de -a -realiza -atașamente -afective -față -de -personae -din -afara -familiei -însă -pe -baza -unor -criterii -lipsite -de -discernământ.

Mediul -familial -este -apreciat -ca -o -„democrație -la -scara -cea -mai -mica” -(Anul -internațional -al -Familiei, -ONU, -1994) -ce -trebuie -să -funcționeze -realmente -pe -baza -recunoașterii -și -respectului -reciproc.

Au -fost -elaborate -două -teze -opuse -cu -privire -la -modul -de -exercitare -a -educației -familiale -în -societățile -contemporane -dezvoltate. -Prima -exprimă -ideea -conform -căreia -nu -există -educație -realizată -în -sânul -familiei. -Aceasta -din -două -motive: -fie -deposedarea -familiei -de -acest -privilegiu -de -a -educa -în -profitul -unei -instanțe -exterioare, -fie -„demisonarea” -familiei -din -responsabilitățile -sale. –

A -doua -teză -accentuează -importanța -educației -familiale, -exercitată -mai -ales -înainte -de -naștere -și -în -primii -ani -de -naștere -ai -copilului. -Rolul -ei -este -covârșitor -încât -dă -naștere -unui -fel -de -determinsm -al -traiectoriei -viitoare.

Totuși, -rolul -educației -familiale -în -devenirea -membrilor -săi, -nu -este -nici -unul -exclusiv, -dar -nici -unul -minim, -o -simplă -curea -de -transmisie -lipsită -de -inițiativă. -Mediul -familial -nu -constituie -un -simplu -refugiu, -ci, -prin -natura -legăturii -afective -particulare -și -diversificate -care -îi -unește -pe -membri, -ea -poate -juca -un -rol -securizant -necesar -maturizării -copiilor.

Întrebarea – -cheie -privind -gradul -de -responsabilitate -al -părinților -în -evoluția -psiho-socială -a -copiilor -lor -sau, -dimpotrivă, -(auto)excluderea -de -la -aceasta, -grație -expansiunii -educației -școlare, -a -constituit -un -pretext -pentru -elaborarea -a -numeroase -concepții -despre -rolul -familiei -în -educație, -dezvoltate -în -ultimele -decenii.

Tezele -care -descriu -evoluția -raporturilor -dintre -părinți -și -copii, -încercând -să -dovedească -gradul -de -constanță -al -legăturii -dintre -cele -două -părți -implicate -se -referă -la: –

• -Inexistența -unei -funcții -educaționale -specifice -părinților -pentru -societățile -preindustriale;

• -Interesul -părinților -pentru -educația -copiilor -și -rolurile -educative -parentale -specifice, -corespunzătoare -familiilor -nucleare, -din -societățile -industriale;

• -Diminuarea -progresivă -a -funcției -educative -familiale, -ca -urmare -a -preluării -acesteia -de -instituții -sociale -specializate. -Aceasta -ca -urmare -a -progresului -industrializării -și -urbanizării.

Raporturile -afective -dintre -părinți -și -copii, -pentru -sănătatea -psihică -a -acestora -din -urmă, -sunt -extrem -de -importante. -De -aceea, -familiei -îi -revine -sarcina -de -desfășurare -a -unei -activității -vitale, -aceea -de -socializare -primară. -Apoi, -ceea -ce -îi -rămâne -de -făcut -se -concretizează -în -acțiuni -de -sprijin -prin -calitatea -climatului -familial, -a -școlii -sau -a -altor -instituții -educaționale.

Funcționalismul -tradițional -postulează -faptul -că -educația -constituie -o -funcție -diminuată -a -familiilor -contemporane. -Funcționalismul -clasic -apreciază -familia -ca -fiind -incapabilă -în -a -transmite -valorile -sociale, -în -a -crea -premisele -integrării -sociale -sau -ale -consensului -social, -ale -conservării -ordinii -sociale. -Instituțiile -specializate, -în -speță -școala, -preiau -aceste -funcții -educative. -Teoriile -conflictualiste, -neofuncționaliste, -sociologiile -constructiviste -și -o -serie -de -modele -conceptuale -interactive, -se -opun -concepțiilor -funcționaliste -prin -ideile -pe -care -le -elaborează.

Astfel, -primele -susțin -faptul -că -familiile -contemporane -continuă -să -îndeplinească -o -importantă -funcție -educativă -în -raport -cu -sistemul -social -global. -Rolul -ei -nu -se -rezumă -numai -la -asigurarea -socializării -primare, -ci -intervine -în -diferite -moduri -și -pe -canele -variate -în -evoluția -socială -a -individului.

Teoria -modernă -a -sistemelor -susține -faptul -că -familiile -îndeplinesc -o -funcție -educativă -atât -timp -cât -sistemul -social -recompensează -direct/indirect -acest -serviciu. -Or, -societățile -contemporane -par -să -facă -din -copii -o -sursă -de -mândrie -a -părinților, -rațiunea -lor -de -a -trăi -o -modalitate -de -împlinire, -o -creație, -o -expresie -a -cuplului -și -a -familiei.

Totuși, -familia -nu -îndeplinește -doar -o -funcție -integratoare -și -reproductivă. -Ea -îndeplinește -și -o -funcție -constitutivă -și -de -schimbare, -prin -implicare -în -procesul -de -construcție -socială. -Funcția -educativă -a -familiei -este -valabilă -atât -timp -cât -privește -indivizii -care -o -alcătuiesc -și -în -profitul -lor. -Aceste -două -ultime -două -considerente -sunt -susținute -de -sociologiile -constructiviste.

Modelele -interactive -explică -necesitatea -extinderii -educației -familiale -dincolo -de -procesele -intrafamilale, -precum -realizarea -unor -intense -legături -cu -exteriorul. –

În -volumul -I -al -lucrării -„Sociologia -educației -familiale”, -Stănciulescu -(1997) -prezintă -mezosistemul -elaborat -de -Jean -Kellerhals -și -Cleopatre -Montandon -în -1991. -Acest -mezosistem -se -definește -prin -stabilirea -a -diferitei -interacțiuni -între -microsisteme. -În -centrul -acestuia -se -situează -familia, -iar -in -funcție -de -axele -competențelor- -specifice -sau -difuze- -și -cea -a -modului -de -implicare -a -familiei -în -activitatea -copiilor, -se -stabilesc -patru -moduri -de -funcționare -a -acesteia:

• -Modelul -opoziției -– -conform -acestui -model, -familia -nu -recunoaște -celorlalte -instanțe -decât -competențe -foarte -specifice -și -nu -consideră -că -este -necesară -intervenția -în -acțiunea -pe -care -acestea -o -exercită -asupra -copilului.

• -Modelul -delegării -– -potrivit -acestuia, -familia -recunoaște -competențe -difuze -celorlați -agenți, -competență -similară -pe -care -ea -însăși -o -exercită. -Părinții -nu -consideră -oportună -o -intervenție -în -direcția -corelării -acțiunilor.

• -Modelul -medierii -– -se -recunosc -competențele -specifice -ale -instanțelor -educative, -iar -părinții -intervin -în -relațiile -copilului -cu -ceilalți -factori -educativi.

• -Modelul -cooperării -– -conform -acestui -model -sunt -recunoscute -de -către -familie, -competențele -largi -ale -tuturor -instanțelor -educaționale, -precum -și -necesitatea -de -coordonare -a -acțiunilor -acestora.

Familia -reprezintă -„nucleul -instrumental -fundamental -al -structurii -sociale -mai -largi, -în -sensul -că -toate -celelalte -instituții -depind -de -influențele -acesteia” -(Stănoiu -& -Voinea -, -1983, – -cit. -in -Stănciulescu, -1997).

Stilurile -educative -adoptate -de -părinți -în -procesul -educațional -al -copiilor -contribuie -la -crearea -unei -atmosfere -familiale -mai -mult -sau -mai -puțin -benefice -pentru -dezvoltarea -personalității -copilului.

Tocmai -de -aceea, -atmosfera -familială -va -duce -la -alegerea -atitudinii -parentale -(adesea -incoștient) -în -diferitele -momente -ale -creșterii -copilului. -Modul -în -care -părinții -reacționează -la -manifestările -copilului -diferențiază -puternic -dezvoltarea -copilului -în -familie. -În -sprijinul -acestei -afirmații, -Kaye -(1984, -apud -Birch, -2000) -a -făcut -o -serie -de -recomandări -părinților:

• -necesitatea -satisfacerii -încă -de -la -naștere -a -nevoilor -fizice -și -emoționale -a -copiilor -pentru -a-i -pregăti -pe -aceștia -pentru -comunicarea -și -relaționarea -cu -cei -din -jur;

• -asigurarea -protecției;

• -îndrumarea -procesului -de -achiziționare -de -noi -comportamente;

• -întărirea -și -confirmarea -comportamentelor -adecvate -însușite -și -manifestate -de -către -copii;

• -oferirea -de -modele -de -acțiune, -relaționare -afectivă -și -comunicare;

• -încurajarea -copilului -în -stabilirea -relațiilor -cu -persoane -din -afara -familiei.

Aceste -recomandări -pot -fi -considerate -a -fi -funcții -parentale -în -funcție -de -realizarea -lor -stabilindu-se -natura -pozitivă -sau -negativă -a -climatului -afectiv.

La -cele -de -mai -sus -se -adaugă -cele -stabilite -de -Kari -Killen -(1998):

• -Abilitatea -de -a -percepe -copilul -într-o -manieră -realistă;

• -Abilitatea -de -a -accepta -că -este -numai -responsabilitatea -adultului -să -satisfacă -nevoile -copilului -și -nu -invers;

• -Abilitatea -așteptărilor -realiste -privind -colaborarea -copilului;

• -Abilitatea -de -a -se -angaja -pozitiv -în -interacțiune -cu -copilul;

• -Abilitatea -de -a -avea -o -relație -empatică -cu -copilul;

• -Abilitatea -de -a -da -prioritate -satisfacerii -nevoilor -de -bază -ale -copilului;

• -Abilitatea -părintelui -de -a-și -stăpâni -propria -durere -și -frustrare -fără -a -o -răsfrânge -asupra -copilului.

Caracteristicile -acestor -funcții -se -referă -la -dinamicitatea -lor, -putând -fi -întărite -sau -slăbite -de -variate -situații -sociale -sau -psihologice. -Pe -de -altă -parte, -ele -vizează -satisfacerea -nevoilor -fundamentale -ale -copilului, -precum -și -latura -afectivă -a -relației -părinte-copil.

În -general, -viața -familială, -maniera -în -care -copilul -răspunde -la -presiunea -părinților -în -special, -depind -de -două -variabile: -pe -de-o -parte -este -vorba -despre -sistemul -valoric -al -familiei, -iar -pe -de -altă -parte, -este -vorba -despre -rezonanța -acțiunii -fiecăruia -dintre -membrii -familiei. -Este -necesar -a -sublinia -că -influența -mediului -familial -asupra -dezvoltării -psihice -a -copilului -nu -este -una -fixă, -uniformă. -Ereditatea -copilului -impune -o -serie -de -variații. -Climatul -familial -poate -modela, -accentuând, -influențând -sau -nuanțând -anumite -trăsături -potențiale -de -caracter -ale -copilului. –

Familia -poate -constitui -atât -un -factor -pozitiv -cât -și -un -factor -negativ -în/pentru -educația -copilului. -Ideal -este -ca, -scopul -familiei -să -fie -cel -de -intensificare -a -influențelor -pozitive -și -de -reducere -a -influențelor -negative. -Aceasta -pentru -că, -familia, -ca -nici -o -altă -instituție -specială, -nu -poate -aduce -atâtea -prejudicii -în -educația -copiilor. -Achizițiile -din -perioada -copilăriei -se -păstrează -pe -tot -parcursul -vieții, -în -cadrul -ei -punându-se -bazele -personalității -copilului. -Familia -este -primul -factor -care -contribuie -la -structurarea -componentelor -de -bază -ale -personalității -copilului. -Aceasta -datorită -bogăției -și -diversității -relațiilor -interpersonale -și -a -modelelor -comportamentale -pe -care -le -furnizează.

Încercând -a -explica -mecanismul -prin -care -se -produce -această -influență -parentală -asupra -dezvoltării -psihice -a -copilului -se -constată -că -faptele, -viața -de -zi -cu -zi, -interacțiunile -adulților -sunt -receptate -și -învățate -de -către -copii. -Pe -de -altă -parte, -maniera -în -care -părinții -răspund -nevoilor -copilului, -este -un -alt -factor -determinant.

Relevant -este -și -punctul -de -vedere -al -lui -Birch -(2000), -care -subliniază -importanța -securizării -afective -a -copilului -de -către -mamă, -a -stabilirii -unei -puternice -legături -afective -între -cei -doi. -Astfel -se -pun -bazele -conduitei -sociale -de -mai -târziu, -copilul -preluând -foarte -ușor, -gesturi, -mișcări, -expresii -faciale, -structuri -verbale, -atitudini -și -comportamente -sociale. -Autoarea -afirmă -că -„de -la -o -vârstă -foarte -fragedă, -copii -își -orienteză -atenția, -mai -ales -către -fizionomiile -și -vocile -umane” -(Birch, -2000).

Nu -trebuie -pierdut -din -vedere -sensul -interacțiunii -părinți-copii. -Dacă -timp -îndelungat -influența -educațională -a -fost -concepută -în -manieră -unidirecțională, -de -la -părinți -înspre -copii, -cu -timpul -s-a -recunoscut -și -influența -copilului -asupra -părintelui. -Însăși -noțiunea -de -„interacțiune” -indică -reciprocitatea -influenței -dintre -părinți -și -copii. -O -caracteristică -definitorie -a -acestui -tip -de -relație -constă -în -faptul -că -intensitatea -relației -dintre -părinte -și -copil -variază -cu -vârsta -ambilor. -Menținerea -unor -raporturi -dezirabile -presupune -acordarea -continuă -a -atitudinilor -și -practicilor -parentale -la -nivelul -de -dezvoltare -psihică -atins -de -copil. -Este -vorba -de -necesitatea -unei -adaptări -permanente -a -stilului -parental -la -particularitățile -de -vârstă -ale -copilului. -Desigur, -această -adaptare -este -de -dorit -să -se -realizeze -între -anumite -limite, -astfel -încât -să -nu -se -transforme -în -acțiuni -educative -inconsecvente -sau -incerte -ce -ar -putea -deruta -copilul -și, -mai -mult, -cu -influență -în -sens -negativ.

Este -bine -cunoscută -importanța -mediului -în -vederea -satisfacerii -ansamblului -de -nevoi -elementare -și -fundamentale. -Carențele -afective, -sociale, -cognitive -și -etice -sunt -aproape -întotdeauna -expresia -unui -trecut -dificil, -a -unei -răni -narcisice -primare -generată -de -o -relație -deficitară. -Pourtois -(2000) -apreciază -că -sindromul -carențial -este -și -grav -și -dificil -de -îndreptat.

Un -exemplu -oferit -de -același -autor -ilustrează -foarte -bine -această -nevoie -indispensabilă -de -acceptare -a -copilului, -precum -și -cea -de -atașament -față -de -părinți. -„Părinții -mei -mă -iubesc -pentru -că -vin -să-mi -spună -la -revedere -când -sunt -în -pat”. -Acesta -este -doar -unul -din -multitudinea -și -varietatea -comportamentelor -pe -care -părinții -îl -pot -manifesta -pentru -a-și -exprima -afecțiunea. -Dacă -pentru -unii -adulți, -acesta -poate -părea -banal, -pentru -copil, -pentru -dezvoltarea -sa -psihică, -are -un -efect -benefic -cu -multiple -rezonanțe -în -sfera -cognitivă -și -social-afectivă -a -acestuia. –

Pentru -unii -adulți, -dovezile -de -grijă -și -afecțiune -pot -constitui -o -modalitate -de -risipire -a -timpului, -considerând -interesele -profesionale -ca -situându-se -pe -primul -plan. -Interesant -este -că -ceea -ce -pentru -unii -părinți -este -inutil, -pentru -copil -ar -fi -un -mare -câștig -în -planul -dezvoltării -sale.

Investiția -parentală -apare -și -ca -element -fondator -al -sentimentului -de -existență -pozitivă. -De -asemenea, -constituie -un -element -central -al -procesului -de -formare -a -identității -copilului.

Relațiile -părinți – -copii -participă -strâns -la -jocul -suprapus -parțial -al -socializării -și -personalizării. -Millet -(1987) -afimă -că -părinții -și -bunicii -sunt -„purtători -de -scopuri”. -Scopurile, -intențiile, -îndeplinesc -pentru -reprezentările -copiilor -o -funcție -de -propulsare -spre -viitor, -de -susținere -în -prezent -și -de -balizare -a -posibilului. -Cu -alte -cuvinte, -acestea -stau -la -baza -dezvoltării -psihice -a -copilului, -comportamentul -lui -fiind -influențat -de -intențiile -parentale.

Identitatea -psihică -și -socială -a -copilului -se -construiește -în -funcție -de -relaționarea -acestuia -cu -părintele, -făcându-se -astfel -o -legătură -în -cadrul -căreia -se -„ciocnesc” -și -se -experimentează -nevoile -de -(re)cunoaștere -și -sentimentul -unității -personale.

Pourtois -(2000) -sintetizează -într-o -exprimare -plastică -importanța -calității -relațiilor -părinți-copii, -considerându-le -un -„creuzet -în -sânul -căruia -operează -o -profundă -alchimie” -(Pourtois, -2000).

Nevoile -afective -întăresc -sau -slăbesc -nevoile -cognitive -și -sociale. -Autorul -subliniază -astfel -bogăția -transformărilor -ce -au -loc -în -dezvoltarea -copilului, -aspectul -calitativ -al -acestora -fiind -dependent -de -calitatea -interacțiunii -cu -părintele. –

Familia -rămâne -instanța -de -bază -a -societății, -în -cadrul -căreia -se -experimentează -și -se -organizează -procesul -devenirii -individuale. -În -creuzetul -familial -se -formează -identitatea -psihologică -și -culturală -a -individului.

O -funcție -paradoxală -a -familiei -este -aceea -de -a -permite -copilului -să -își -asume -deopotrivă, -atât -prezența, -cât -și -absența -celuilalt. -Astfel, -familia -devine -un -creuzet -de -simbolizare. -Funcția -va -permite -producerea -de -sens -și -va -facilita -depășirea -crizei -adolescenței -a -copilului -ce -va -crește. -Sunt -subliniate -practic -nevoile -de -afecțiune -și -de -autonomie -ale -copilului -care -trebuie -satisfăcute -deopotrivă -în -relațiile -cu -părinții, -cu -persoanele -semnificative.

O -altă -funcție -a -educației -familiale -vizează -dezvoltarea -capacității -de -autonomie -a -copilului, -de -a-și -defini -liber -propriile -orientări, -de -a -decide -în -funcție -de -propriile -sale -idei -și -de -un -sistem -de -valori -ierarhizate. -Cu -alte -cuvinte, -educația -primită -în -mediul -familial -contribuie -la -socializarea -copilului, -dar -în -același -timp -îl -ajută -să -își -construiască -propria -identitate, -să-și -definească -și -să -își -întărească -sentimente, -credințe -și -modalități -proprii -de -acțiune. –

A -educa -un -copil -înseamnă -a-i -permite -a -se -apropia -de -multiple -identități, -de -a -îndeplini -multiple -roluri -și -funcții. -De -asemenea, -înseamnă -a-i -da -posibilitatea -să -găsească -o -unitate -în -acțiune, -cât -și -în -scop, -de -a -se -conforma -și -imita -fără -a -se -limita -la -o -copie -fidelă -sau -reflectare -socială, -dar -și -de -a -se -delimita, -de -a -fi -autonom -fără -să -cadă -în -individualism, -revoltă -sau -izolare. –

Ceea -ce -în -mod -obișnuit -este -numită -personalitatea -copilului, -raționamentele -sale, -comportamentele, -acțiunile -și -reacțiile -acestuia, -se -reflectă -insesizabil -în -afara -relațiilor -sociale -de -interdependență. -Aceste -relații -se -stabilesc, -mai -întâi, -între -copil -și -ceilalți -membrii -ai -constelației -familiale.

Copilul -este -un -„compus -complex” -(Lahire -cit. -in -Pourtois,2000) -și -deci -„original” -al -experiențelor -sociale -și -socializatoare -reletiv -heterogene -și -câteodată -chiar -contradictorii. -Se -construiește -în -funcție -de -diferitele -injoncțiuni -cu -rol -socializator, -emise -de -„alții -semnificativi”, -care -nu -sunt -alții -decât -membrii -constelației -sale -familiale.

Principiile -educative -invocate -de -părinți, -în -ordine -descrescătoare -sunt:

• -securizare -afectivă- -înțelegere -familială, -mediu -familial -cald -și -protector, -absența -conflictelor);

• -dialog -(schimbul -de -mesaje -între -părinți -și -copii, -„ascultarea” -punctului -de -vedere -al -copilului);

• -dragoste -(tandrețe, -înțelegere, -manifestarea -afecțiunii);

• -stabilitate -normativă -(existența -normelor, -a -unei -discipline -de -viață, -a -unei -constanțe -în -ritmurile -familiei);

• -valorizare -(încredere -în -copil, -aprecierea -realizărilor -sale, -evidențierea -particularităților -sale -în -raport -cu -alte -persoane).

Afectivitatea -este -una -dintre -principalele -caracteristici -prin -care -familia -se -deosebește -de -alte -tipuri -de -grupuri -sociale. -Familia -este -una -dintre -principalele -instituții -socializatoare -ale -societății. -În -cadrul -ei, -copilul -își -însușește -normele -și -valorile -sociale -și -devine -apt -să -relaționeze -cu -ceilalți -membrii -ai -societății.

În -familie -se -realizează -socializarea -de -bază/primară, -aceasta -fiind -esențială -pentru -integrarea -socială -a -copiilor. -Eșecurile -socializării -în -familie -au -consecințe -negative -la -nivelul -comunităților -și -al -societății. -În -mod -normal, -socializarea -în -familie -este -convergentă -cu -normele -și -valorile -promovate -la -nivelul -societal. -Există -însă -și -situații -în -care -socializarea -în -familie -se -face -în -discordanță -cu -normele -și -valorile -sociale -generale.

Socializarea -în -familie -se -realizează -printr-o -serie -de -procese -de -învățare, -cele -mai -importante -fiind:

• -imitația -diferențială -care -se -referă -la -tendința -de -a -imita -modelele -de -același -sex, -aceasta -bazându-se -pe -tentația -copilului -de -a -imita -pe -cineva -perceput -ca -fiind -similar -cu -el. -Atitudinile -părinților -față -de -acest -proces -nu -sunt -foarte -variate. -Sunt -pasivi, -neintervenind -în -desfășurarea -acestuia. -Sunt -mândri, -convinși -că -gradul -de -maturitate -al -copilului -este -dependent -de -capacitatea -acestuia -de -a -imita -părintele -de -același -sex.

• -întărirea -diferențială -care -se -referă -la -întărirea -comportamentelor -specifice -sexului -copilului -de -către -cei -apropiați -și -devalorizarea -comportamentelor -considerate -aparținând -modalităților -de -manifestare -a -celuilalt -sex.

• -autosocializarea- -se -pornește -de -la -premisa -conform -căreia -odată -ce -copilul -s-a -identificat -cu -un -sex, -el -caută -în -mod -activ -informații -despre -modul -în -care -femeia/bărbatul -trebuie -să -se -poarte.

Timpul -petrecut -de -părinți -alături -de -copii, -îndeplinește -după -Singley -(1996) -cit. -in -Mitrofan -(2003), -trei -funcții:

• -Funcția -de -întreținere -și -reparație -(activitățile -menajere);

• -Funcția -de -reconfort -(momentele -de -tandrețe -și -confesiune);

• -Funcția -de -dezvoltare -(obiectivele -educative -explicite).

Familia -este -o -mică -societate -dar -legătura -de -afecțiune -dintre -membrii -ei -este -atât -de -mare, -încât -ea -ajunge -să -trăiască -oarecum -ca -un -organism -de -sine-stătător, -cu -o -personalitate -aparte.

De -asemenea, -socializarea -în -cadrul -familiei -presupune -existența -mai -multor -componente, -după -cum -urmează:

• -normativă- -transmiterea -principalelor -norme -și -reguli -sociale;

• -cognitivă- -dobândirea -deprinderilor -și -cunoștințelor -necesare -acțiunii -ca -adult;

• -creativă- -prin -care -se -formează -capacitățile -de -gândire -creatoare -și -de -a -da -răspunsuri -adecvate -în -situații -noi;

• -psihologică- -dezvoltarea -afectivității -necesare -relaționării -cu -părinții, -cu -viitorul -partener, -cu -propriii -copii -și -cu -alte -persoane.

Atmosfera -afectivă -din -familie -are -o -influență -hotărâtoare -asupra -dezvoltării -psihice -în -mica -copilărie. -Aceasta -deoarece, -în -primii -ani -de -viață, -copilul -răspunde -la -tot -ce -se -întâmplă -în -jur -prin -reacții -emoționale -care -vor -determina -direcționarea -activității -și -atitudinilor -de -mai -târziu. –

Există -numeroase -cauze -familiale -care -determină -manifestarea -unui -comportament -inadecvat -de -către -copil. -Cunoașterea -acestora -este -necesară -întrucât -odată -identificate -se -poate -interveni -în -sensul -prevenirii -sau -stopării -comportamentelor -nepotrivite. –

Dezmembrarea -familiei -constituie -o -astfel -de -cauză, -aceasta -fiind -una -dintre -cele -mai -importante. -Copiii -resimt -puternic -separarea -părinților.

O -altă -cauză -se -referă -la -inegalitatea -depunerii -efortului -educativ, -în -sensul -că -responsabilitatea -educării -copilului -cade -pe -umerii -unui -singur -părinte. -Or, -educația -nu -este -problema -tatălui -sau -a -mamei, -ci -a -amândoura. -Relațiile -dintre -soți -au -aici -un -rol -importamt: -armonia -și -înțelegerea -au -o -influență -pozitivă -asupra -comportamentului -copilului, -în -timp -ce -neînțelegerile, -certurile, -insultele -se -vor -traduce -în -comportamentul -copiilor -prin -nervozitate, -agresivitate -verbală, -nesiguranță, -neîncredere -în -sine -și -în -alții.

O -altă -greșeală -este -reprezentată -de -convingerea -unor -părinți -potrivit -căreia -copiii -au -numai -drepturi, -nu -și -responsabilități. -Acest -lucru -contribuie -la -formarea -unor -trăsături -ca -lenevia, -egoismul, -capriciozitatea, -copilul -considerând -că -are -dreptul -la -orice. -Este -vorba -de -ceea -ce -se -numește -„dădăceală” -care -nu -face -altceva -decât -sa -înăbușe -dezvoltarea -firească -a -personalității -copilului. -Va -ajunge -să -aibă -o -voință -atrofiată -și -un -caracter -egoist, -temător -și -pasiv.

Nerecunoașterea -de -către -părinți -a -transformărilor -fiziologice -și -psihice -prin -care -trece -copilul -la -diferite -vârste -constituie, -de -asemenea, -o -cauză -ce -poate -influența -greșit -comportamentul -acestuia.

Tratamentul -inegal -aplicat -de -părinți -copiilor, -favorizându-l -pe -unul -în -detrimentul -celuilalt, -zdruncină -sentimentul -siguranței -afective, -inhibându-l -pe -cel -devalorizat -sau -determinându-l -să -relaționeze -ostil.

În -sfârșit, -o -altă -cauză -cu -rol -important -în -determinarea -comportamentului -copilului -se -referă -la -înțelegerea -de -către -părinți -a -raportului -dintre -libertate -și -constrângere -în -educația -dată -copilului. -Altfel -spus, -este -vorba -despre -stilul -parental -adoptat -în -creșterea -copilului, -despre -adoptarea -strategiei -educative -la -particularitățile -dezvoltării -copilului.

Succesul -educativ -se -poate -obține -atât -timp -cât -în -mediul -familial -există -relații -pozitive, -armonioase, -înțelegere. -Părinții -să -echilibreze -dimensiunile -constrângere-libertate, -să -fie -preocupați -de -cunoașterea -fiziologiei -și -psihologiei -copilului -la -diferite -vârste, -să -fie -receptivi -nevoilor -acestuia -și -să -îmbine -responsabilitățile -cu -drepturile -ce -i -se -cuvin. –

Comparativ -cu -familiile -din -societățile -tradiționale, -funcția -socializării -a -familiei -a -început -să -fie -tot -mai -mult -preluată -de -alte -instituții -sociale -(școli, -instituții -culturale, -mijloace -de -comunicare -în -masă). -Cu -toate -aceste -transferuri -de -competențe -socializatoare, -familia -rămâne -una -din -instituțiile -de -socializare, -avantajul -constând -în -realizarea -acesteia -într-un -climat -de -afectivitate.

J.M. -Bouchard -(1988) -cit. -in -Stănciulescu -(1997), -descrie -trei -modele -ale -comportamentelor -educative -ale -părinților:

• -modelul -rațional- -se -caracterizează -prin -faptul -că -gestiunea -activității -educative -este -ierarhică: -părinții -dețin -puterea, -decid -asupra -devenirii -copilului -și -impun -acestora -așteptărilor -lor.

Ierarhia -se -menține -și -la -nivelul -comunicării, -părinții -distribuind -ordine, -impunând, -amenințând, -controlând, -interzicând, -dând -soluții. -De -asemenea, -părinții -au -tendința -de -a -le -impune -propriul -sistem -de -valori, -atitudini, -credințe.

• -modelul -umanist – -părintele -își -orientează -copilul, -este -ghidul -acestuia, -îl -lasă -să -dețină -propriile -opțiuni -și -să -decidă -autonom.

Copilul -are -puterea -și -gestionează -resursele -propriei -educații, -în -timp -ce -părintele, -interesat -de -dezvoltarea -plenară -a -acestuia, -îl -secondează -în -tot -ceea -ce -întreprinde, -permițându-i -să -se -exprime, -propunându-i -soluții -și -oferindu-i -sprijin, -valorizându-l, -stimulându-i -încrederea -în -el -însuși.

• -modelul -simbio-energetic -corespunde -unei -co-gestiuni -a -puterii, -părinții -și -copiii -fiind -parteneri -în -activități -care -îi -interesează -în -egală -măsură.

Părinții -și -copiii -sunt -parteneri, -iar -relația -educativă -este -bazată -pe -schimbare -și -reciprocitate. -Astfel, -copilul -se -transformă -în -actor, -nu -numai -al -propriei -deveniri -dar -și -al -construcției -continue -a -rolurilor -parentale.

2.2. Parentalitatea

Terry -Arendell, -dezvoltând -teza -construcționistă -a -familiei, -susținută -de -Gubrium -și -Holstein -în -lucrarea -lor -(1990) -și -particularizând-o -la -contextul -parentalității, -comentează -faptul -că -„activitățile -parentale -nu -sunt -comportamente -naturale, -derivate -din -capacitatea -de -reproducere, -ci -modurile -în -care -copiii -sunt -crescuți, -îngrijiți -și -socializați -(…) -sunt -procese -sociale -dinamice, -deschise -și -mutabile. -Multidimensională -și -complexă, -parentalitatea -implică -diverse -comportamente, -abilități -și -obiective, -învățate -prin -participarea -la -comunitatea -socială. -Chiar -și -capacitățile -de -a -îngriji -și -de -a -empatiza -cu -alții, -deși -intrinseci -ființei -umane, -sunt -dezvoltate -prin -învățare. -Relațiile -părinte-copil -sunt -formate -și -susținute -prin -interacțiuni -sociale, -iar -relațiile -și -experiențele -sunt -interpretate -și -semnificate” -(Arendell, -1997).

Prin -urmare, -parentalitatea -este -situată -în -spațiu -și -timp; -ea -nu -se -desfășoară -într-un -vid -social, -ci -este -mai -degrabă -„interrelaționată -integral -și -este -modelată -de -modificări -demografice, -evenimente -istorice -și -pattern-uri, -norme -culturale -și -valori, -sisteme -de -stratificare -socială, -dezvoltări -și -aranjamente -familiale -și -mutații -în -organizarea -și -structura -societală” -(Arendell, -1997). -Stacey, -referindu-se -la -semnificațiile -extrem -de -diverse -și -aproape -imposibil -de -cuantificat, -într-o -sinteză -coerentă, -ale -parentalității, -arată -că -studiile -istorice -și -antropologice -relevă -faptul -că -familia -este -„un -concept -ideologic, -o -construcție -simbolică, -având -o -istorie -și -politici -proprii” -(apud. -Arendell, -1997), -iar -acest -lucru -este -valabil -și -pentru -sfera -parentalității, -care -reprezintă -poate -cel -mai -ideologizat -și -politizat -domeniu -al -experienței -familiale, -alături -de -cel -al -copilăriei. -În -literatura -familială -din -Statele -Unite -și -vestul -Europei -din -ultimele -două -decenii -este -ilustrat -faptul -că -schimbările -majore -ale -status-ului -marital -al -populației -adulte, -împreună -cu -alte -schimbări -sociodemografice, -au -avut -ca -rezultat -mutații -dramatice -în -aranjamentele -de -viață -parentală -ale -copiilor -și -tinerilor -(Taylor, -1997). -Aceste -mutații -s-au -suprapus -peste -proliferarea -diverselor -aranjamente -de -viață -familială, -numite, -mai -simplu, -de -Beck-Gernsheim, -stiluri -de -viață -(2002) -sau -forme -familiale -netradiționale -sau -alternative -(față -de -configurația -clasică).

Modificările -profunde -și -rapide -ale -mediului -social, -în -condițiile -unor -destructurări -și -deconstrucții -marcate -de -perioada -post-modernității, -au -efecte -dintre -cele -mai -semnificative -în -spațiul -familial. -Deprivatizarea -mediului -familial, -acompaniat -de -intruziunea -diverselor -instituții -în -spațiul -domestic -și -de -influența -mass -media -în -construirea -realităților -sociale, -pun -familia -într-o -situație -marcată -de -nevoia -unui -sprijin -extern. -Prescripțiile -instituționale, -generate -de -promovarea -actualelor -valori, -devin -norme -care -obligă -familiile -să -se -adapteze -noilor -ideologii -și -să -experimenteze -noi -practici -în -relație -cu -copiii.

2.2.1 Profesionalizarea parentalității și competențele parentale

Proliferarea -discursurilor -profesionale -adresate -copilului -și -copilăriei -a -dus -la -o -profesionalizare -accelerată -a -parentalității, -care -a -început -să -privită -ca -o -meserie -cu -regulile -sale -și -abordată -cu -limbaj -din -domeniul -organizațional -(Sellenet, -2007). -Astfel, -începând -cu -a -doua -jumătate -a -secolului -trecut, -se -observă -o -preocupare -intensă -în -studiile -de -psihologie -pentru -evaluarea -experienței -umane -din -sfera -interacțiunilor -dintre -părinți -și -copii -în -termeni -de -competență -parentală. -Evaluarea -succesului -sau -eșecului -parental -sunt -unanim -construite, -atât -în -retorica -instituțiilor -care -se -ocupă -de -bunăstarea -copiilor, -cât -și -discursul -academic -din -domeniul -psihologiei -și -asistenței -sociale, -în -jurul -„identificării -nevoilor -copiilor, -stabilind -dacă -ele -au -fost -satisfăcute, -apreciind -impactul -oricărei -deficiențe -identificate -asupra -funcționării -și -dezvoltării -copilului, -descriind -natura -și -originile -probabile -ale -dificultăților -adulților -în -exercitarea -rolurilor -parentale, -și -estimând -dacă -este -posibilă -o -schimbare” -pentru -optimizarea -satisfacerii -nevoilor -copilului -(Reder -et -al., -2003).

Sellenet -(2007) -vorbește -chiar -despre -o -„obsesie -a -satisfacerii -nevoilor -presupuse -ale -copilului”, -impusă -de -specialiști -părinților, -începând -de -la -perioada -de -existență -intrauterină -a -copilului -(perioada -sarcinii) -și -până -la -adolescență. -Un -număr -important -de -studii -de -evaluare -a -parentalității -indică -preocuparea, -considerată -adeseori -excesivă, -a -unor -autori, -pentru -definirea -unui -„optimum -parental”, -despre -care -nu -se -știe -cât -este -de -operant -în -practică, -și -a -unui -standard -minimal -parental -adecvat, -care -să -descrie -nivelul -minim -acceptabil -al -competențelor -parentale -(Reder -et -al., -2003); -cu -toate -acestea, -opinia -generală -a -unor -autori -(Greene -și -Killi, -apud. -Reder -et -al.) -despre -studiile -de -evaluare -a -parentalității -este -aceea -că -„nu -există -nici -definiții -operaționale, -nici -criterii -cantitative, -nici -teste -standardizate -sau -strategii -stabilite -de -evaluare -care -să -stabilească -în -ce -măsură -competențele -parentale -îndeplinesc, -aproximează -sau -exced -minimul -parental”. -Între -strategiile -de -abordare -în -termeni -profesionali -a -parentalității, -promovate -de -politicile -sociale -din -domeniul -familiei -și -protecției -copilului -din -România -ultimelor -două -decenii, -amintim -programe -de -educație -parentală, -programe -de -reabilitare -bazată -pe -comunitate -a -copiilor -cu -dizabilități, -programe -de -asistența -maternală, -asistența -personală, -probațiune -etc.

Deseori, -noile -ideologii -promovate -în -special -în -domeniul -protecției -copilului -întâlnesc -mentalități -conservatoare, -un -sistem -de -valori -al -familiilor -ce -trebuie -reformat, -reorganizat -și -reconfigurat. -De -aceea, -familia -din -societatea -actuală -are -nevoie -din -ce -în -ce -mai -mult -de -un -sprijin -extern -pentru -a -se -adapta -acestor -cerințe, -în -condițiile -în -care -părinții -reclamă -fie -o -incapacitate -de -gestionare -a -relațiilor -cu -proprii -copii, -fie -rămân -atașați -valorilor -care -s-au -transmis -tradițional -și -pe -care -le -consideră -ca -fundamentând -modele -valide -de -relaționare -intrafamilială. -Această -din -urmă -atitudine, -care -în -domeniul -educației -parentale -reprezintă -și -o -formă -de -manifestare -a -reticenței -părinților -în -ceea -ce -privește -participarea -la -cursuri -de -educație -parentală, -este -prezentă -uneori -și -în -discursul -profesioniștilor, -care -idealizează -familia -tradițională, -pe -care -o -consideră -drept -o -formă -perfectă -de -organizare. -Trebuie -să -precizăm -faptul -că -noi -suntem -solidari -abordării -teoretice -conform -căreia -familia -nu -este -inteligibilă -ca -realitate -obiectivă, -ea -este -mai -degrabă -un -produs -socio-cultural, -„o -constelație -de -idei, -imagini -și -terminologii” -(Gubrium -și -Holstein, -1990) -creată -și -recreată -permanent -de -practicile -socio-culturale.

Modificarea -așteptărilor -sociale -față -de -comportamentele -părinților -în -raport -cu -copiii -lor -pune -o -presiune -suplimentară -asupra -părinților, -care -de -cele -mai -multe -ori -sunt -prinși -între -exigențele -adesea -contradictorii -ale -mediului -profesional -și -cel -familial. -Vorbim, -de -exemplu -despre -participarea -copilului -la -luarea -deciziilor -care-l -privesc, -dar -practicile -sociale -încă -nu -au -încorporat -valorile -care -pot -modifica -comportamentele -adulților -față -de -copii, -în -sensul -încurajării -participării -acestora -din -urmă -Pentru -aceasta -este -nevoie -de -o -restructurare -inclusiv -a -practicilor -instituționale -care -să -ofere -modele -de -exercitare -a -acestui -drept, -de -pregătire -a -profesioniștilor -care -lucrează -cu -copii -în -diverse -servicii -sociale, -educaționale -și -medicale -etc.

Jones, -în -2001, -propune -ca -în -sfera -competenței -parentale -să -intre -activitățile -și -comportamentele -din -sfera -îngrijirii -primare, -realizate -cu -scopul -de -a -crea -autonomie -copiilor. -O -serie -de -lucrări -britanice -recente -(Reder -et -al., -2003) -consideră -că -scopul -activităților -parentale -este -acela -de -a -facilita -dezvoltarea -optimă -a -copilului, -într-un -mediu -sigur, -aceste -activități -având -mai -multe -dimensiuni: -a) -dimensiunea -de -îngrijire, -b) -dimensiunea -de -control, -c) -dimensiunea -de -dezvoltare -și -d) -iar -pentru -realizarea -acestui -scop -părinții -au -nevoie -de -o -serie -de -resurse -în -categoria -cărora -intră: -cunoștințe -(legate -de -nevoile -copiilor -și -de -modul -în -care -acestea -pot -fi -întâmpinate, -cum -poate -fi -dezvoltat -potențialul -copilului -etc.), -motivație, -pentru -a -investi -timp, -energie, -resurse, -resurse -materiale -și -nemateriale, -și -oportunități.

Pentru -analiza -calității -îngrijirii, -considerăm -utilă -analiza -responsabilităților -parentale, -modalitățile -în -care -acestea -sunt -construite -și -asumate -de -către -membrii -familiei. -Alvy -(apud. -Small -și -Eastman, -1991) -propune -4 -funcții -și -responsabilități -legate -de -parentalitate: -a) -acoperirea -nevoilor -de -bază -ale -copiilor -(asigurarea -resurselor -și -îngrijirea -mediului -domestic); -b) -protecția -copiilor; -c) -sprijinirea -dezvoltării -fizice -și -psihice -a -copiilor -și -d) -reprezentarea -intereselor -copiilor -în -comunitate. -Pornind -de -la -tipologia -responsabilităților -parentale -elaborată -de -Alvy, -Small -și -Eastman -(1991), -autorii -analizează -aceste -funcții -și -variabilele -care -contribuie -la -dimensionarea -competențelor -parentale:

A. -Asigurarea -resurselor -de -bază –

Presupune -satisfacerea -condițiilor -care -asigură -supraviețuirea: -hrană, -îmbrăcăminte, -locuință, -acces -la -servicii -medicale -de -bază; -variabilele -din -mediul -familial -care -pot -afecta -modul -de -realizare -a -acestei -funcții -sunt: -nivelul -de -educație -al -adulților -(părinților), -profesia -acestora, -nivelul -veniturilor, -dar -și -prioritățile -sau -strategiile -de -consum -ale -acestora. -Uneori -acest -ultim -aspect -devine -foarte -important, -pentru -că -poate -face -diferența -între -familii -care -au -niveluri -comparabile -ale -veniturilor -sau -statusuri -economice -comparabile, -care -sunt -însă -foarte -diferite -din -punct -de -vedere -al -competențelor -parentale, -în -special -în -raport -cu -această -funcție -de -satisfacere -a -nevoilor -de -bază -ale -copilului. -De -asemenea, -structura -familiei -de -îngrijire -poate -afecta -calitatea -parentală, -prin -influențarea -nivelurilor -veniturilor: -prin -numărul -adulților -care -sunt -aducători -de -venituri; -prin -suportul -financiar -oferit -de -părintele -absent -copiilor -rezultați -dintr-o -căsătorie -anterioară; -prin -gradul -de -specializare -a -adulților, -care -influențează -eficiența -și -disponibilitatea -lor -pe -piața -muncii -(Thomas -și -Sawhill, -2005). -Programele -de -educație -parentală -promovează, -prin -diverse -teme, -dezvoltarea -competențelor -parentale -pentru -asigurarea -resurselor -de -bază. -Este -una -dintre -competențele -prioritare -ale -acestor -programe -care -urmărește -conștientizarea -părinților -cu -privire -la -nevoile -copiilor, -pe -diferite -categorii -de

vârstă -ale -acestora.

B. -Funcția -protectivă –

Este -legată -de -responsabilitatea -părintelui -pentru -integritatea -fizică, -psihică, -spirituală, -etnică -și -culturală -a -copiilor, -în -relația -lor -cu -mediul -înconjurător, -cu -persoane, -grupuri, -instituții -(Alvy, -1987). -Small -și -Eastman -(1991, -pp.455-462) -consideră -că -funcția -de -protecție -a -părinților -în -raport -cu -copiii -lor -este -acoperită -de -două -tipuri -de -comportamente: -cele -de -monitorizare -parentală -sau -de -control -parental -(care -se -referă -la -supravegherea -nutriției, -stării -de -sănătate -a -copilului, -a -comportamentelor -acestuia -în -raport -cu -o -serie -de -factori -de -risc, -cum -ar -fi -consumul -de -tutun, -de -alcool, -activitatea -sexuală -etc.) -și -cele -de -transmitere -a -abilităților -de -auto-protecție. -Acestea -din -urmă -devin -extrem -de -importante -în -perioada -adolescenței, -când -gradul -de -autonomie -al -copiilor -în -raport -cu -adulții -este -avansat, -iar -supravegherea -de -către -părinți -devine -din -ce -în -ce -mai -dificilă, -mai -ales -în -condițiile -existenței -unei -mari -varietăți -de -aranjamente -familiale -în -care -sunt -îngrijiți -copii -și -exigențelor -pieței -muncii -din -societatea -contemporană, -cu -care -sunt -confruntați -adulții -care -sunt -părinți. -În -literatura -americană -a -anilor -‘60 -a -fost -lansată -o -dezbatere -legată -de -importanța -timpului -petrecut -de -părinți -cu -copiii -lor; -unele -opinii -susțineau -importanța -numărului -de -ore -petrecute -împreună, -iar -ele -au -fost -sprijinite -mai -târziu, -în -anii -’80 -de -o -serie -de -studii -empirice -(Gallinski, -1999) -care -au -stabilit -importanța -pentru -dezvoltarea -copilului -a -timpului -petrecut -cu -mama -în -primul -an -de -viață -(sugarii -care -erau -separați -de -mamele -lor -mai -mult -de -20 -de -ore -pe -săptămână -aveau -probleme -de -dezvoltare -a -atașamentului -față -de -mamă), -iar -altele, -dimpotrivă, -susțineau -prioritară -calitatea -interacțiunilor -dintre -părinți -și -copii, -indiferent -de -cantitatea -de -timp -petrecută -împreună. -În -studiul -realizat -de -E. -Gallinsky -în -Statele -Unite -în -anul -1999 -se -arată -că -regularitatea -cu -care -părinții -interacționează -cu -copiii -lor -în -activități -precum -servirea -mesei -împreună, -realizarea -temelor, -diverse -jocuri -este -esențială -pentru -percepția -pe -care -o -au -copiii -despre -părinții -lor: -părinții -care -sunt -mai -implicați -în -aceste -activități -sunt -văzuți -de -copiii -lor -ca -gestionând -cu -succes -problemele -personale -și -profesionale, -ca -punând -pe -primul -plan -importanța -familiei -în -raport -cu -munca -și -sunt -apreciați -de -copii -ca -persoanele -„care -îi -fac -să -se -simtă -importanți -și -iubiți, -care -petrec -timp -vorbind -cu -ei -pentru -a -ști -ce -se -întâmplă -cu -adevărat -în -viața -lor, -care -îi -încurajează -să -învețe -și -le -inspiră -plăcerea -de -a -învăța, -care -îi -apreciază -pentru -ceea -ce -sunt, -care -îi -temperează -când -au -nevoie, -care -sunt -lângă -copiii -lor -când -sunt -bolnavi, -care -stabilesc -tradițiile, -rutinele -și -regulile -familiei…” -(Gallinsky, -1999). -Deși -studiile -arată -o -proporționalitate -inversă -între -nivelul -controlului -parental -și -frecvența -unor -comportamente -predelincvente -și -delincvente -în -rândul -tinerilor -(Dornbusch -et -al.,1985), -este -desemnat -drept -optim -comportamentul -parental -implicat -și -interesat, -fără -să -fie -unul -intruziv.

C. -Asigurarea -suportului -pentru -dezvoltarea -fizică -și -psihică –

Se -referă -la -promovarea -tuturor -aspectelor -legate -de -dezvoltarea -copilului, -incluzându-le -pe -cele -fizice, -emoționale, -cognitive, -sociale, -morale, -spirituale, -culturale -și -educaționale -(Alvy, -1987). -Small -și -Eastman -(1991) -trec -în -revistă -următoarele -calități -ale -relației -parentale, -legate -de -această -responsabilitate: -strictețea – -care -se -referă -la -controlul -comportamental -din -modelul -taxonomic -al -lui -Baumrind -(1991), -atașamentul -emoțional -(nevoia -de -a -oferi -copilului -suport -afectiv, -dragoste), -controlul -asupra -balanței -de -putere -în -relațiile -dintre -părinți -și -copii -(una -dintre -provocările -cele -mai -serioase -este -găsirea -limitei -optime -în -care -copilul -să -își -exprime -libertatea -și -să -o -experimenteze). -Toate -programele -analizate -au -o -componentă -prioritară -în -detalierea -etapelor -de -dezvoltare -a -copilului -și -prezintă -părinților -strategii -de -comunicare -menite -să -stabilească -un -echilibru -în -relațiile -de -putere -dintre -copil -și -părinte. -De -exemplu, -în -cadrul -programului -“Cum -să -devenim -părinți -mai -buni” -(Holt -România) -este -inclusă -o -sesiune -centrată -pe -disciplinarea -pozitivă, -în -care -părinții -învață -că -autoritatea -parentală -se -construiește -între -permisivitate -și -interdicție; -părinții -sunt -încurajați -să -reflecteze -asupra -modalităților -de -trasare -a -limitelor -și -de -construire -a -autocontrolului -și -asupra -strategiilor -de -încurajare -a -comportamentelor -dezirabile. -Acest -balans -între -limite -și -permisivitate -în -educația -copiilor -este -abordat -și -în -programul -„Educați -așa” -(Fundația -Copiii -Noștri), -care -încurajează -exersarea -de -către -părinți -aprecierii -și -a -modalităților -de -recompensare, -a -stabilirii -limitelor -și -interdicțiilor. -În -cadrul -programului -Step -by -Step, -tema -disciplinării -este -abordată -atât -din -perspectiva -modalităților -practice -de -reacție -a -părinților -atunci -când -regulile -sunt -încălcate -de -către -copii, -cât -și -din -perspectiva -reflexivă -de -construire -a -contextului -pentru -experimentarea -de -către -copii -a -autocontrolului. -Și -programul -dezvoltat, -mai -recent, -de -Salvați -Copiii -au -o -componentă -care -se -focalizează -pe -disciplinarea -copilului, -ca -o -formă -de -management -al -balanței -de -putere -dintre -părinte -și -copil.

D. -Reprezentarea -intereselor -copiilor -în -comunitate –

Se -referă -la -rolul -jucat -de -părinte -în -interacțiunile -dintre -copil -și -diverse -persoane, -grupuri, -instituții -din -comunitate, -mai -ales -atunci -când -vârsta -copilului -nu -îi -permite -să -se -reprezinte -singur. -„Noua -moralitate” -a -parentalității

Parentingul -a -devenit -obiectul -unei -profesionalizări -avansate -și -s-a -transformat -într-o -activitate -publică -deschisă -controlului -profesioniștilor -și -părinților, -supusă -exigențelor -generate -de -retoricile -instituțiilor -care -se -ocupă -de -dezvoltarea -și -educarea -copiilor. -Abordarea -empiricistă -a -parentingului -(modelul -încercare -și -eroare), -atât -de -familiară -până -nu -demult, -a -început -să -fie -evaluată -ca -fiind -amatoricească, -dacă -nu -chiar -iresponsabilă -(Golding, -2000). -Astfel, -în -condițiile -noii -moralități -a -parentalității, -părintele -este -considerat -ca -fiind -persoana -care -trebuie -să-și -dezvolte -abilitățile -parentale -în -condițiile -în -care -așteptările -și -exigențe -sociale -se -modifică -în -funcție -de -considerentele -ideologice. -Astfel, -furnizorii -de -servicii -sociale -oferă -diferite -programe -de -învățare -destinate -părinților, -propunând -modele -de -structurare -de -rolurilor -parentale. -Unele -programe -de -educație -parentală -exprimă -în -mod -explicit -acest -lucru, -afirmând -că -„meseria -de -părinte -este -una -dintre -cele -mai -grele, -dar -și -mai -pline -de -satisfacții” -(Holt -România). -Afirmarea -parentalității -ca -o -meserie -implică -mutații -importante -în -ceea -ce -privește -abordarea -parentalității: -părintele -trebuie -să -se -informeze, -să -se -instruiască, -să -se -califice, -să -învețe -secretele -acestei -experiențe, -să -se -adapteze -noilor -așteptări -etc. -Astfel, -exercițiul -de -îngrijire -și -educare -a -copiilor -de -către -părinți -a -devenit -obiectul -unei -„noi -moralități” -(Beck -Gernsheim, -2003), -reflectate -în -agenda -pe -care -societatea -o -face -părinților; -prin -urmare, -programele -de -educație -parentală -conțin, -într-o -formă -mai -mult -sau -mai -puțin -explicită, -trăsăturile -„bunei -parentalități”, -așa -cum -este -ea -definită -„aici -și -acum”: -un -părinte -bun -este -unul -responsabil, -capabil -să -identifice -și -să -satisfacă -nevoile -copilului -său, -informat -în -legăturile -cu -drepturile -acestuia -etc.

2.3 Educația parentală: introducere și scurt istoric

Programele -de -educație -parentală -sunt -parte -integrantă -a -politicilor -de -sprijinire -a -familiilor -și -sunt -fundamentate -pe -două -principii -(Carter, -1996):

Cel -mai -bun -mijloc -pentru -a -influența -favorabil -dezvoltarea -copiilor -și -comportamentele -acestora -este -să -acționezi -asupra -convingerilor, -atitudinilor -și -comportamentelor -părinților, -căci -aceștia -sunt -cei -mai -timpurii -și -mai -apropiați -educatori -ai -copiilor.

-Modul -cum -să -fii -părinte -se -învață -și -se -exersează -și -nu -este -înnăscut -sau -moștenit.

Deși -nu -există -un -consens -absolut -asupra -termenului -de -educație -parentală, -în -sens -larg -acesta -denumește -„programele, -serviciile -și -resursele -destinate -părinților -și -celor -care -îngrijesc -copii, -cu -scopul -de -a-i -sprijini -pe -aceștia -și -de -a -le -îmbunătăți -capacitatea -de -a-și -crește -copiii” -(Carter, -1996). -Într-un -sens -mai -restrâns, -educația -parentală -se -referă -la -programele -care -ajută -părinții -să -își -dezvolte -și -să -își -îmbunătățească -abilitățile -parentale, -să -înțeleagă -dezvoltarea -copilului, -să -învețe -să -reducă -stresul -care -poate -afecta -funcționalitatea -parentală, -și -să -învețe -să -folosească -modalități -alternative -de -abordare -a -situațiilor -dificile -întâlnite -cu -copiii -(Small, -1990). -Începuturile -programelor -de -educație -parentală -sunt -revendicate -de -domeniul -medical, -fiind -centrate -pe -furnizarea -de -informații -părinților -pentru -asigurarea -sănătății -copiilor. -Cartea -publicată -de -Dr. -Benjamin -Spock -(Baby -and -Child -Care) -în -1946 -a -devenit -rapid -un -best -seller. -În -anii -’60, -sub -influența -lucrărilor -lui -Erikson, -Bowlby -și -Ginott, -programele -de -educație -parentală -trec -de -la -nivelul -domeniului -medical -în -cel -al -psihologiei, -educatorul -parental -fiind -considerat -expertul -care -poate -ajuta -părinții -să -înțeleagă -nevoile -copilului -și -modul -cum -aceștia -pot -învăța -să -rezolve -problemele -cu -care -se -confruntă -în -relațiile -cu -proprii -copii. -Anii -’80 -a -marcat -o -dezvoltare -accelerată -a -modelelor -de -educație -parentală, -fiind -inspirate -de -perspectiva -socială -și -de -cea -a -diversității -culturale -(Carter, -1996).

În -România, -educația -parentală -a -început -să -se -dezvolte -la -sfârșitul -anilor -’90, -odată -cu -desfășurarea -primelor -programe -de -inspirație -internațională. -În -1998, -Programul -„Educați -așa”, -furnizat -de -Fundația -Copiii -Noștri, -după -un -model -inițiat -de -Institutul -Olandez -pentru -Îngrijiri -și -Bunăstare -(NIZW) -a -constituit -un -program -pilot -experimentat -împreună -cu -Ministerul -Educației -și -Cercetării -în -trei -județe. -În -anul -2000, -cu -sprijinul -UNICEF, -programul -a -fost -dezvoltat -timp -de -5 -ani -până -a -ajuns -să -fie -implementat -în -toate -județele -din -țară. -Începând -cu -anul -2005, -programul -„Educați -așa” -a -fost -preluat -de -către -Ministerul -Educației -și -Cercetării -în -anul -2000, -ca -Program -Național -de -Educație -Parentală -în -Învățământul -Preșcolar -(UNICEF, -2009).

În -anul -2000, -programul -„Cum -să -devenim -părinți -mai -buni” -(furnizat -de -Holt -România) -a -fost -dezvoltat -concentrându-se -asupra -părinților -cu -copii -de -vârste -0-3 -ani, -după -modelul -Birth -to -Three -din -SUA; -după -aproximativ -10 -ani -de -adaptare, -a -fost -extins -la -categoria -părinților -cu -copii -școlari. -Și -acest -program -a -beneficiat -de -la -început -de -sprijinul -Unicef, -fiind -un -program -care -a -cunoscut -o -dinamică -accelerată -atât -în -ceea -ce -privește -adaptarea -la -diferite -categorii -de -părinți, -cât -și -în -privința -dezvoltării -unui -sistem -propriu -de -formare -a -educatorilor -parentali, -de -supervizare -și -acreditare -a -acestora -(Unicef, -2009).

În -anul -2004, -Asociația -Română -pentru -Educație -și -Dezvoltare, -în -parteneriat -cu -Institutul -de -Științe -ale -Educației -și -UNICEF, -a -inițiat -proiectul -„Educația -viitorilor -părinți”, -fiind -elaborate -materiale -auxiliare -pentru -materia -opțională -“Educația -viitorilor -părinți” -pentru -clasele -IX-XII -(UNICEF, -2009).

Organizațiile -naționale -care -oferă -programe -de -educație -parentală -au -importat -astfel -de -programe, -fiind -inspirate -de -diverse -modele -și -le-au -adaptat -pentru -furnizarea -lor -părinților -din -România. -Programul -Salvați -Copii -este -realizat -după -modelul -Triple -P – -Positive -Parenting -Program -(dezvoltat -de -Universitatea -din -Queensland, -Australia) -și -implementat -pentru -prima -dată -în -România -prin -intermediul -Centrelor -de -consiliere -în -anul -2010.

Importul -recent -al -unor -programe -de -educație -parentală, -a -unor -modele -experimentate -în -alte -culturi -a -trecut -prin -etape -de -adaptare -la -condițiile -socio-culturale -ale -diferitelor -categorii -de -părinți; -pentru -aceasta, -furnizorii -de -programe -de -educație -a -părinților -au -desfășurat -cursuri -pentru -părinți, -au -adaptat -curricula -la -condițiile -culturale -specifice -diferitelor -categorii -de -părinți -(părinți -cu -copii -de -vârstă -mică, -cu -copii -preșcolari, -cu -copii -școlari, -adolescenți, -cu -copii -cu -dizabilități -etc. -La -nivel -local, -programele -furnizate -de -organizații -locale -sunt -mai -eclectice, -fiind -inspirate -fie -de -cele -oferite -de -organizațiile -naționale -și -combinate -cu -orientări -teoretice -diverse.

Dincolo -de -desfășurarea -unor -programe -naționale -de -educație -parentală -(Fundația -Copiii -Noștri, -Holt -România, -Step -by -Step, -Salvați -Copiii), -pentru -dezvoltarea -și -susținerea -acestui -domeniu -de -intervenție -în -România, -UNICEF, -Ministerul -Educației, -Autoritatea -Națională -pentru -Protecția -Drepturilor -Copilului, -Ministerul -Sănătății -și -ONG-urile -furnizoare -de -programe -de -educație -parentală -au -început -elaborarea -Strategiei -Naționale -Integrate -pentru -Formarea -și -Dezvoltarea -Competențelor -Parentale -(UNICEF, -2009).

2.3.1 Educație parentală versus sprijin parental

Scopul -educației -parentale -este -de -a -dezvolta -relațiile -dintre -părinți -și -copii -prin -încurajarea -comportamentelor -de -sprijin -ale -părinților -și -modificarea -comportamentelor -nonproductive -sau -vătămătoare -(Small, -1990). -Programele -de -educație -parentală -își -propun, -în -general, -să -dezvolte -la -părinți -comportamente -noi, -pozitive, -pe -de -o -parte -și -să -elimine -o -serie -de -comportamente -care -afectează -nefavorabil -dezvoltarea -copilului, -pe -de -altă -parte. -Small -(1990) -operează -cu -diferențe -în -ceea -ce -privește -educația -parentală -și -sprijinul -parental. -Ca -entitate -de -sine -stătătoare -sau -în -combinație -cu -alte -programe, -educația -parentală -ajută -părinții -să-și -dezvolte -și -să-și -îmbunătățească -abilitățile -parentale, -să -înțeleagă -dezvoltarea -umană, -să -alterneze -abordările -în -creșterea -copiilor -și -să -învețe -tehnicile -pentru -a -reduce -stresul -care -subminează -funcționarea -parentală -(Small, -1990). -Educația -parentală -pune -accent -atât -pe -îmbunătățirea -exercitării -parentalității, -cât -și -pe -latura -terapeutică -de -reducerea -a -tensiunilor -generate -de -îndeplinirea -rolurilor -de -părinte. -Scopul -sprijinul -parental -de -a -îmbunătăți -capacitatea -părinților -de -a -valorifica -resursele -dinafara -familiei -pentru -propria -bunăstare -a -lor -și -a -copiilor -lor. -Considerăm -că -aceste -diferențe -surprinse -de -autor -sunt -utile -pentru -clarificarea -modului -în -care -educația -parentală -răspunde -unor -nevoi -și -produce -anumite -efecte. -În -România -există -deseori -confuzii -în -ceea -ce -privește -educația -parentală: -deseori, -orice -intervenție -asupra -părinților -(consiliere, -sprijin -moral, -grupuri -de -suport, -informare -etc.) -sunt -considerate -a -fi -activități -de -educație -parentală.

Pe -măsură -ce -părinții -participă -la -programe -de -educație -parentală -devin -mai -capabili -să -ofere -o -îngrijire -mai -atentă -a -copiilor. -Nu-i -suficient -doar -să -informezi -oamenii -și -ei -să -înțeleagă -mesajele -transmise -în -diferite -campanii -de -informare -pentru -schimba -comportamentele. -Cele -mai -citate -exemple -în -literatură -sunt -cele -legate -de -comportamentele -în -sănătate -și -cele -subsumate -conceptului -de -stil -de -viață; -astfel, -în -ciuda -nenumăratelor -campanii -de -informare -și -educare, -fumătorii -nu-și -modifică -comportamentul, -persoanele -care-și -agresează -membrii -familiei -nu -devin -mai -puțin -agresivi -sau -mai -puțin -violenți, -părinții -care-și -neglijează -copiii -nu -devin -mai -atenți -față -de -aceștia -etc. -Producerea -unor -schimbări -la -nivelul -comportamentelor -presupune -înțelegerea -complexă -a -culturii, -factorilor -personali -și -sociali, -asigurarea -unor -contexte -de -interacțiune -și -control -social -capabile -să -motiveze -și -să -susțină -schimbarea.

2.3.2 Avantajele și limitele educației parentale

În -general, -în -literatura -domeniului, -cele -mai -frecvent -invocate -consecințe -ale -educației -parentale -sunt: -îmbunătățirea -cunoașterii -părinților -în -domeniul -dezvoltării -copiilor, -a -nevoilor -acestora -și -modului -cum -acestea -pot -fi -satisfăcute, -în -așa -fel -încât -să -susțină -sănătatea -fizică -și -psihică -a -copilului; -informarea -părinților -în -legătură -cu -drepturile -copilului -și -modul -în -care -acestea -trebuie -respectate; -îmbunătățirea -abilităților -părinților -de -a -comunica -cu -copiii, -de -a-și -ajusta -așteptările -față -de -aceștia -în -mod -realist; -îmbunătățirea -atitudinilor -responsive -și -suportive -a -părinților -față -de -copii, -a -capacității -lor -de -a -sprijini -autonomizarea -copiilor -prin -disciplinarea -pozitivă -a -lor -etc.

Toate -aceste -lucruri -pot -constitui -soluții -posibile -pentru -o -serie -de -probleme -sociale -importante: -abuzul -asupra -copilului, -problemele -sociale -ale -adolescenților -(consum -de -droguri, -delincvență -etc.), -eșecul -școlar, -violența -tinerilor; -de -asemenea, -ele -afectează -pozitiv -adulții -la -nivelul -construcției -identității -parentale -și -a -demnității -de -părinte, -la -nivelul -rețelelor -lor -sociale, -pe -care -le -dinamizează, -restructurează -și -consolidează, -la -gestionarea -și -reducerea -stresului -parental -(Goddard, -Myers- -Walls, -Lee, -2004).

Deși -sunt -incontestabile -beneficiile -educației -parentale, -totuși -ea -nu -reprezintă -un -panaceu -(Carter, -1996): -ea -nu -poate -rezolva -sărăcia -și -efectele -devastatoare -ale -acesteia -asupra -familiilor, -nici -inegalitățile -sociale -sau -problemele -din -sistemul -de -asistență -socială -a -familiei -și -copilului -etc.; -cu -toate -acestea, -ea -poate -îmbunătăți -abilitatea -părinților -de -a -oferi -dragoste -și -sănătate -copiilor -lor, -oferindu-le -astfel -o -șansă -mai -bună -în -viață.

Orientate -în -mod -prioritar -către -familiile -vulnerabile -și -defavorizate, -programele -de -educație -parentală -au -ca -principal -argument -faptul -că -în -aceste -familii -copilul -este -supus -unor -riscuri, -precum: -abuzul, -neglijarea, -exploatare -prin -muncă, -nerespectării -drepturilor -fundamentale -etc. -Nevoia -este -mai -bine -scoasă -în -evidență -datorită -faptului -că -aceste -categorii -de -familii -sunt -mai -puțin -expuse -prescripțiilor -instituționale -privind -drepturile -copilului, -sunt -mai -văduvite -de -interacțiuni -sociale -capabile -să -influențeze -comportamentele -și -competențele -parentale. -Poate, -de -aceea, -cursurile -de -educație -parentale, -înțelese -ca -activități -capabile -să -asigure -contextul -unor -interacțiuni -între -părinți, -par -să -fie -mai -adaptate -nevoilor -părinților -și -mai -flexibile -în -construirea -unor -comunități -de -învățare. -În -cadrul -unor -asemenea -contexte -părinții -pot -interacționa, -îți -pot -împărtăși -propriile -experiențe, -pot -schimba -idei, -soluții -și -credințe, -pot -să -realizeze -comparații -între -propriile -comportamente -și -cele -ale -celorlalți -părinți. -Părinții -participanți -la -programe -de -educație -parentală -manifestă -în -mod -direct -intenția -de -reducere -a -asimetriei -puterii -dintre -specialist -(educator -parental) -și -părinte; -părinții -consideră -că -principala -calitate -a -educatorului -parental -trebuie -ca -acesta -să -fie, -la -rândul -său, -părinte. -Astfel, -prin -comparație -și -asemănare, -prin -multiplicarea -numărului -de -persoane -care -împărtășesc -aceleași -valori -se -creează -un -context -de -legitimitate -și -un -cadrul -social -care -facilitează, -pe -de -o -parte, -internalizarea -valorilor, -normelor -și -prescripțiilor -și -experimentarea -unor -noi -comportamente, -pe -de -altă -parte.

Programele -de -educație -parentală -care -se -desfășoară -în -cadrul -unor -întâlniri -de -grup -sunt -considerate -a -fi -mai -puțin -invazive -la -nivelul -mediului -familial, -deoarece -prescripțiile -instituționale -sunt -moderate -de -valorile -împărtășite -de -membrii -grupului, -iar -întâlnirile -dintre -specialiști -(educatori -parentali) -nu -sunt -percepute -ca -fiind -o -formă -de -control -venit -din -sfera -instituțională; -în -acest -caz, -educatorii -parentali -sunt -văzuți -de -către -părinți -mai -degrabă -ca -facilitatori, -persoane -de -sprijin -și -modele -sociale.

Scopul -programelor -de -educație -parentală -este -acela -de -susținere -a -parentalității, -văzut -ca -un -ansamblu -de -atitudini -și -practici -educative, -care -actualizează -competențele -părinților -(cu -sensul -de -a -le -acorda -la -sistemul -de -valori -promovat -în -societate). -Educația -parentală -urmărește -nu -doar -dezvoltarea -competențelor -practice, -ci -și -a -celor -reflexive. -Exercițiul -practic -al -parentalității -este -definit -mai -degrabă -ca -un -proces -al -unei -practicii -reflexive -și -nu -doar -un -set -de -îndeletniciri -sau -sarcini -practice -care -trebuie -învățate -și -care -definesc -rigid -rolurile -de -mamă -și -de -tată -(Golding, -2000).

Cap III. OBIECTIVE ȘI IPOTEZE

Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Nu toate fenomenele educaționale pot fi supuse unei experimentări riguroase (exemplu: formarea sentimentelor morale). Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaștere, un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În acest timp cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație. Cercetarea pedagogică presupune, în același timp concentrarea eforturilor asupra analizei descriptive, a principalilor factori și "actori" ai educației pe baza unor obiective stabilite.

Obiectivul cercetării:

Pornind de la premisa conform căreia exprimarea emoțiilor pozitive față de copil este un prim pas pentru dezvoltarea abilităților empatice ale copiilor și buna funcționare socială a acestora la școală, îmi propun să identific principalele caracteristici ale educației parentale rezultate în urma chestionării părinților, precum și elaborarea unui program de intervenție în privința educației parentale care să răspundă nevoilor identificate în urma chestionării.

Ipoteza cercetării:

Cu cât nivelul de implicare al părinților în creșterea copilului va fi mai mare cu atât dezvoltarea personalității acestuia va fi mai armonioasă.

Cap IV METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1 Eșantionarea

Eșantionarea reprezintă “unitățile de informație” selecționate pentru a fi efectiv studiate. Ideea pe care se bazează cercetările pe eșantioane este aceea că se pot face aprecieri asupra unei întregi populații, în anumite condiții, doar pe baza caracteristicilor măsurate pe o parte a acesteia

Participanții la acest studiu sunt părinții elevilor clasei III – a Școlii Generale din localitatea Remetea Chioarului în număr de 18 care au participat la o ședință organizată în cadrul școlii.

4.2 Instrumente

Chestionar pentru Părinți (Chestionar creat)

Exemple de itemi:

Când vine vorba de creșterea copilului, de cele mai multe ori mă simt singur

Viața mea este foarte stresantă

În general am o părere bună despre mine ca părinte

Simt o mare distanță între mine și copilul meu

Mă simt capabil să îmi controlez emoțiile față de copilul meu

Mă simt capabil să fiu un bun exemplu pentru copilul meu

Mă simt capabil să îl învăț ce însemnă onestitatea și corectitudinea

Mă simt capabil să îl laud atunci când face lucruri bune

4.3 Procedura de lucru

Chestionarele au fost aplicate în cadrul ședinței simultan, după ce în prealabil, a fost explicat modul de completare al acestora. Acestea au fost aplicate părinților copiilor din clasa a III – a a Școlii Generale din localitatea Remetea Chioarului.

Cap V PREZENTAREA REZULTATELOR

În continuare voi prezenta cu ajutorul graficelor cu bare și a diagramelor circulare distribuția răspunsurilor aparținătorilor la itemii chestionarului aplicat. Trebuie menționat faptul că toți părinții au fost prezenți la ședință, ceea ce denotă un interes ridicat pentru educația copilului și pentru o colaborare bună între instituția de învățământ și aceștia.

Figura 1. Frecvențe răspuns la întrebarea: Când vine vorba de creșterea copilului, de cele mai multe ori mă simt singur

În ceea ce privește întrebarea Numărul 1. Se observă că 5 dintre participanți ceea ce reprezintă în procente 28% au răspuns că deseori se simt singuri cândvine vorba de creșterea copilului lor, 8 dintre participanți ceea ce reprezintă 44% dintre participanți au răspuns că doar uneori se simt singuri în educarea copilului lor iar 5 ceea ce reprezintă 28% dintre participanți declară că nu resimt niciodată sentimente de singurătate legate de creșterea copilului. Procentul este unul ridicat și relevă existența unor factori de sprijin în educarea copilului.

Nici unul dintre participanți nu a declarat că se simte singur întotdeauna cu privire la creșterea copilului. Acest fapt poate fi determinat fie de existența unui partener de viață care să ofere sprijinul său fie de o bună relație cu cadrelor didactice legată de educarea copilului.

Figura 2. Frecvențe răspuns la întrebarea: Viața mea este foarte stresantă

Doar un participant declară că viața sa este întotdeauna stresantă. Un număr de 6 participanți (22%) găsese viața lor ca fiind deseori stresantă, un număr de 11 participanți (61%)găsesc viața lor uneori stresantă iar 2 participanți (11%) văd viața lor ca nefiind deloc stresantă.

Figura 3. Frecvențe răspuns la întrebarea: Îmi iubesc copilul exact așa cum este

Toți părinții au declarat că își iubesc copilul exact așa cum este

Figura 4. Frecvențe răspuns la întrebarea: A fi părinte este un lucru ușor.

Un număr de 11 participanți au răspuns „întotdeauna” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 61% din totalul participanților.Un număr de 5 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 28% din totalul participanților. Nici un participant nu a dat răspunsul „uneori”. Un număr de 2 participanți au răspuns „niciodată” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 11% din totalul participanților.

Figura 5. Frecvențe răspuns la întrebarea: În general am o părere bună despre mine ca părinte

Un număr de 13 participanți au răspuns „întotdeauna” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 72% din totalul participanților. Un număr de 5 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 28% din totalul participanților. Nici un participant nu a dat răspunsul „uneori” sau „niciodată” la această întrebare.

Figura 6. Frecvențe răspuns la întrebarea: Când copilul meu are o problemă, vine la mine pentru a o discuta

Un număr de 13 participanți au răspuns „întotdeauna” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 72% din totalul participanților. Un număr de 3 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 17% din totalul participanților. Un număr de 2 participanți au răspuns „uneori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 11% din totalul participanților. Nici un participant nu a dat răspunsul „niciodată” la această întrebare.

Figura 7. Frecvențe răspuns la întrebarea: Ameninț că am să-mi pedepsesc copilul, dar nu fac asta

Un număr de 3 participanți au răspuns „întotdeauna” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 17% din totalul participanților. Un număr de 8 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 44% din totalul participanților. Un număr de 5 participanți au răspuns „uneori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 28% din totalul participanților. Un număr de 2 participanți au răspuns „niciodată” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 11% din totalul participanților.

Figura 8. Frecvențe răspuns la întrebarea: Simt că nu îmi cunosc cu adevărat copilul

Cum era de așteptat niciunul dintre părinți nu afirmă că simte întotdeauna sau deseori că nu își cunoaște copilul. Un număr de 2 participanți au răspuns „uneori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 11% din totalul participanților. Un număr de 16 participanți au răspuns „niciodată” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 89% din totalul participanților. Este posibil ca părinții care au declarat că uneori li se pare că nu își cunosc copilul să resimtă mai acut rapidele schimbări care au loc în dezvoltarea acestuia în perioada școlarității mici.

Figura 9. Frecvențe răspuns la întrebarea: Petrec foarte mult timp cu copilul meu

Un număr de 13 participanți au răspuns „întotdeauna” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 72% din totalul participanților. Un număr de 8 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 44% din totalul participanților. Nici unul dintre părinți nu a oferit răspunsul „uneori” sau „niciodată” ceea ce înseamnă că în general participanții resimt că petrec suficient timp cu copii lor.

Figura 10. Frecvențe răspuns la întrebarea: Copilul meu are multe secrete față de mine

Un număr de 3 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 17% din totalul participanților. Un număr de 6 participanți au răspuns „uneori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 33% din totalul participanților. Un număr de 9 participanți au răspuns „niciodată” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 50% din totalul participanților.

Figura 11. Frecvențe răspuns la întrebarea: Simt o mare distanță între mine și copilul meu

Un număr de 3 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 17% din totalul participanților. Un număr de 2 participanți au răspuns „uneori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 11% din totalul participanților. Un număr de 13 participanți au răspuns „niciodată” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 72% din totalul participanților.

Figura 12. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să îmi controlez emoțiile față de copilul meu

Un număr de 10 participanți au răspuns „întotdeauna” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 55% din totalul participanților. Un număr de 3 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 17% din totalul participanților. Un număr de 2 participanți au răspuns „uneori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 11% din totalul participanților. Un număr de 3 participanți au răspuns „niciodată” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 17% din totalul participanților.

Figura 13. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să fiu un bun exemplu pentru copilul meu

Toți participanții au răspuns că întotdeauna se simt capabili să fie un bun exemplu pentru copilul lor.

Figura 14. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să îl învăț să îi respecte pe ceilalți

Majoritatea părinților se simt întotdeauna capabili să își educe copilul în spiritul respectului față de ceilalți

Figura 15. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să îl învăț ce însemnă onestitatea și corectitudinea

Majoritatea părinților se simt întotdeauna capabili să își învățe copilul ce însemnă onestitatea și corectitudinea.

Figura 16. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să îl învăț respectarea regulilor civice

Toți părinții se simt întotdeauna capabili să își educe copilul în spiritul respectului regulilor civice.

Figura 17. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să îl învăț cum să fie responsabil

Majoritatea părinților se simt întotdeauna capabili să își învățe copilul ce însemnă responsabilitatea.

Figura 18. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să îl laud atunci când face lucruri bune

Toți părinții se simt întotdeauna capabili să își laude copilul atunci când este cazul.

Figura 19. Frecvențe răspuns la întrebarea: Mă simt capabil să îl învăț să facă lucruri singur

Un număr de 10 participanți au răspuns „întotdeauna” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 55% din totalul participanților. Un număr de 3 participanți au răspuns „deseori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 17% din totalul participanților. Un număr de 2 participanți au răspuns „uneori” la această întrebare. Ei reprezintă în procente 11% din totalul participanților. Nici un participant nu a dat răspunsul „niciodată” la această întrebare.

20. Mă simt capabil să îl învăț să vorbească frumos cu ceilalți

Majoritatea părinților se simt întotdeauna capabili să își învățe copilul să se comporte și să vorbească frumos cu ceilalți.

Cap VI Concluzii

Educația parentală joacă un rol foarte important în formarea și dezvoltarea armonioasă a personalității copilului, în special pe plan social. Părintele este principalul reper și model al copilului în procesul de maturizare. Ca părintele să dispună de uneltele necesare al unei educații corespunzătoare este necesar ca el să fie bine informat. Informarea lui în legătură cu domeniul dezvoltării copilului, a nevoilor specifice vârstei precum și a modului cum acestea pot fi satisfăcute este necesară și are loc prin comunicarea și implicarea acestuia în educația copilului.

De o importanță majoră sunt cunoștințele/ informarea acurată a părintelui în legătură cu:

Drepturile copilului și cum se respectă acestea;

Susținerea sănătății psihice și fizice a copilului;

Așteptările realiste față de realizările/ comportamentele copilului;

Așteptările realiste vizavi de îndatoririle cadrelor didactice;

Modul de îmbunătățire abilităților de comunicare;

Modul de îmbunătățire a atitudinilor responsive și suportive vizavi de copil;

Capacitatea de a sprijini autonomia și independența copilului;

Modalități de disciplinare pozitivă, etc.

Rolul învățătoarei este de a stabili o legătură optimă și un parteneriat strâns între familia copilului și unitatea de învățământ printr-o comunicare adecvată și o implicare activă a părinților în educație, atât în cadrul activităților școlare cât și extrașcolare. Responsabilizarea părinților, experimentarea de noi roluri (membri în cadrul Comitetului de părinți) prin intermediul cadrului didactic este în beneficiul copilului.

Majoritatea părinților se preocupă în general de sănătatea fizică a copilului, iar în ceea ce privește educația ei își asumă rolul de monitor al activităților școlare și de a le asigura cele necesare învățării și mai puțin de implicarea activă în educația acestuia. În cele mai multe cazuri ei „uită” sau sunt prea preocupați de activitățile cotidiene, sau pur și simplu nu sunt informați de importanța pe care o au în dezvoltarea personalității copilului. Nu conștientizează că în anumite situații, în special cele sociale nu reacționează conform sfaturilor care le indică copilului, iar el urmează mai degrabă modelul părintelui care este situațional și mai „la îndemâna” lui. Dacă ne referim la părinții care provin din mediul rural, nivelul de implicare activă în educația elevului (este cunoscut faptul că riscul de abandon școlar este mai ridicat în mediul rural decât în cel urban) poate fi mult mai redusă datorită timpului redus de care acesta dispune (activități gospodărești), dar poate fi ușor combătută cu timpul petrecut ca familie, copului fiind implicat activ în gospodărie, i se fixează cu mai multă ușurință unele valori morale și atitudinale.

Atât atitudinile, cunoștințele și practicile părinților poartă o amprentă foarte importantă în dezvoltarea personalității copilului, amprentă care, poate prea puțin „șlefuită” se transmite din generație în generație.

Valorizarea școlii a părinților implicați în viața educațională a elevilor vor aduce un plus rezultatelor academice.

PROGRAM DE INTERVENȚIE ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII EDUCAȚIEI PARENTALE

TIPUL DE PROGRAM: Pentru educației parentale.

SCOPUL PROGRAMULUI: Colaborarea într-o manieră cât mai armonioasă între persoanele de referință ale școlarului: părinte, învățător, consilier școlar pentru o dezvoltare cât mai armonioasă a personalității copilului. Acest program vizează de asemenea susținerea părinților și a învățătorilor și informarea corectă a acestora cu privire la nevoile copiilor.

OBIECTIVELE GENERALE ALE PROGRAMULUI:

Cunoașterea principalelor nevoi de dezvoltare ale copilului de vârstă școlară:

Dezvoltare cognitivă echilibrată, socio-afectivă, psiho-motrică și de limbaj;

Abordarea și tratarea diferențiată a copiilor aflați în situații de incluziune;

Centrarea pe nevoile familiei;

Optimizarea activității de comunicare cu părinții/ familia;

Integrarea consilierului școlar în echipa interdisciplinară în grădiniță;

Consolidarea parteneriatului educațional școală – familie.

OBIECTIVE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

Să fie informați cu privire la metodele și uneltele necesare pentru:

A devini părinți mai buni

A atenua nivelul de stres și de furie

A comunica mai eficient cu copilul

A însoți copilul pe calea dezvoltării sale

A deveni un partener de încredere în relația cu copilul

Abordarea pozitivă privind disciplinarea copilului

A preveni neglijarea/abuzul și efectele lui asupra copilului

BENEFICIARII PROGRAMULUI:

Părinții copiilor școlari, inclusiv bunici, tutori și alte persoane de sprijin;

Copii;

Cadre didactice, directori, inspectori de specialitate.

Programul va fi structurat sub forma unor lectorate/ focus – grup pentru a stabili cu ușurințe și eventualele nevoi ale copilului. Aceste activități se vor desfășura cu persoanele aparținătoare grupului țintă cu următoarele teme:

Cum să fii un părinte mai bun

Cum să învingi stresul și furia

Cum să comunici eficient cu copilul tău!

Cum însoțești copilul pe calea dezvoltării sale

Cum să fii un partener de încredere în relația cu copilul tău

Cum abordezi pozitiv disciplinarea copilului

Cum prevenim abuzul și efectele lui asupra copilului

Moderatorul și coordonatorul grupului va fi consilierul școlar care va avea rolul și de mediator al potențialelor conflicte ce pot să apară în cadrul grupului.

Anexa

Chestionar pentru Părinți (Chestionar creat)

Vă rugăm să citiți cu atenție propozițiile de mai jos și, pentru fiecare dintre acestea să acordați cifra corespunzătoare răspunsului dumneavoastră.

1 Întodeauna

2 Deseori

3 Uneori

4 Niciodată

Va mulțumesc!

Bibliografie

Adler A .(1995). Psihologia scolarului greu educabil, Editura Iri, Bucuresti.

Arranz, E. Et al. (2002). Family context and theory of mind development din early child development and care. Vol. 172 (1). Carfax publishing.

Badea, E. (1997). Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului de la 3 la 17/18 luni cu aplicație la fișa școlară. Editura tehnică. București.

Baran-Petrescu, a. (2004). Parteneriat în educație. Editura aramis. București

Bernstein, B. (1978). Studii de sociologia educației. Editura didactică și pedagogică. București.

Birch, A. (2000). Psihologia dezvoltării. Editura tehnică. București.

Boroș, M. (1992). Părinți și copii. Editura didactică și pedagogică. București.

Bretherton, I. (2000). Emotional availability: an attachement perspective din attachement and human development”. Vol. 2. Nr. 2. Ed. Routledge.

Burton, P; Phipps, S. & Curtis, l. (2005). En famille: modèle simultané du style parental et de la conduite de l'enfant.www.statcan.ca, accesat la 18.02.2006.

Campbell, R. (2001). Educația prin iubire. Editura curtea veche. București.

Carter, N., 1996, See how we grow: a report on the status of parent education in the US, Philadelphia: Pew Cheritable Trusts.

Chao, R. (1994). Beyond parental control and authoritarian parenting style: understanding chinese parenting through the cultural notion of training. Child development,

Ciofu, C. (1998). Interacțiunea părinți-copii. Editura medicală almatea. București.

Crețu, T. (1994). Psihologia vârstelor. Editura universitară. București.

Crețu, T. (2004). Psihologia educației. Universitatea din bucurești. Editura credis.

Darling, N.; Steinberg, L. (2008). Parenting style as context: an integgrative model. Child development, 113, 487-496.

Debesse, M. (1970). Psihologia copilului de la naștere la adolescență. Editura didactică și pedagogică. București.

Dumitrana, M. (1998). Copilul instituționalizat. Edpra. București.

Gallinsky, E., 1999, Ask the children. The breaktrough study that reveals how to succeed at work and parenting, Harper Collins Publishers, New York.

Giles-Sims, J, Lockhart, C. (2005). Culturally shaped patterns of disciplining children. Journal of Family Issues, 26, pp. 196-218.

Goddard, H.W., Myers-Walls, J.A., Lee, T.R. (2004). Parenting: have we arrived? Or do we continue the journey? Family and Consumer Sciences Research Journal, 33, pp. 457-474.

Golu, P. & Golu, I. (2003). Psihologie educațională. Editura miron. București.

Grieg, A.; Howe, D. (2001). Social understanding attachement security of preschool children and maternal mental health din british journal of developmental psichology. 19. 381-383. The british psychological society.

Mitrofan, I.; Mitrofan, N. (1991). Familia de la a la…z. Editura științifică. București.

Mitrofan, I. (coord.) (2001). Cursa cu obstacole a dezvoltării umane.editura polirom. Iași.

Mihăilescu, I. (2000). Sociologia generală- concepte fundamentale și studii de caz. Editura universității din București.

Mitrofan, N. (1997). Testarea psihologică a copilului mic. Press mihaela.

Moisin, A. (1995). Părinți și copii. Editura didactică și pedagogică. București.

Osterrieth, P. (1979). Copilul și familia. Editura didactică și pedagogică. București.

Sartre J.(1997), Psihologia emotiei, Editura Iri, Bucuresti.

Santrock J.( 2008) Children, university of texas, companies inc.

Salade, D. (1998). Dimensiuni ale educației. Editura didactică și pedagogică. București.

Stănciulescu, E (1997). Sociologia educației familiale, vol. I. Strategii educative ale familiilor contemporane. Editura polirom. Iași.

Șchiopu, U.; Verza, E. (1993). Psihologia vârstelor. Editura didactică și pedagogică. București.

The journal of genetic psychology. (2005). Predictors of atachment security in preschool children from intact and divorced families. Http/www.heldref.org

Vrășmaș, E. (2000). Consilierea și educația părinților. Editura Aramis. București.

Bibliografie

Adler A .(1995). Psihologia scolarului greu educabil, Editura Iri, Bucuresti.

Arranz, E. Et al. (2002). Family context and theory of mind development din early child development and care. Vol. 172 (1). Carfax publishing.

Badea, E. (1997). Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului de la 3 la 17/18 luni cu aplicație la fișa școlară. Editura tehnică. București.

Baran-Petrescu, a. (2004). Parteneriat în educație. Editura aramis. București

Bernstein, B. (1978). Studii de sociologia educației. Editura didactică și pedagogică. București.

Birch, A. (2000). Psihologia dezvoltării. Editura tehnică. București.

Boroș, M. (1992). Părinți și copii. Editura didactică și pedagogică. București.

Bretherton, I. (2000). Emotional availability: an attachement perspective din attachement and human development”. Vol. 2. Nr. 2. Ed. Routledge.

Burton, P; Phipps, S. & Curtis, l. (2005). En famille: modèle simultané du style parental et de la conduite de l'enfant.www.statcan.ca, accesat la 18.02.2006.

Campbell, R. (2001). Educația prin iubire. Editura curtea veche. București.

Carter, N., 1996, See how we grow: a report on the status of parent education in the US, Philadelphia: Pew Cheritable Trusts.

Chao, R. (1994). Beyond parental control and authoritarian parenting style: understanding chinese parenting through the cultural notion of training. Child development,

Ciofu, C. (1998). Interacțiunea părinți-copii. Editura medicală almatea. București.

Crețu, T. (1994). Psihologia vârstelor. Editura universitară. București.

Crețu, T. (2004). Psihologia educației. Universitatea din bucurești. Editura credis.

Darling, N.; Steinberg, L. (2008). Parenting style as context: an integgrative model. Child development, 113, 487-496.

Debesse, M. (1970). Psihologia copilului de la naștere la adolescență. Editura didactică și pedagogică. București.

Dumitrana, M. (1998). Copilul instituționalizat. Edpra. București.

Gallinsky, E., 1999, Ask the children. The breaktrough study that reveals how to succeed at work and parenting, Harper Collins Publishers, New York.

Giles-Sims, J, Lockhart, C. (2005). Culturally shaped patterns of disciplining children. Journal of Family Issues, 26, pp. 196-218.

Goddard, H.W., Myers-Walls, J.A., Lee, T.R. (2004). Parenting: have we arrived? Or do we continue the journey? Family and Consumer Sciences Research Journal, 33, pp. 457-474.

Golu, P. & Golu, I. (2003). Psihologie educațională. Editura miron. București.

Grieg, A.; Howe, D. (2001). Social understanding attachement security of preschool children and maternal mental health din british journal of developmental psichology. 19. 381-383. The british psychological society.

Mitrofan, I.; Mitrofan, N. (1991). Familia de la a la…z. Editura științifică. București.

Mitrofan, I. (coord.) (2001). Cursa cu obstacole a dezvoltării umane.editura polirom. Iași.

Mihăilescu, I. (2000). Sociologia generală- concepte fundamentale și studii de caz. Editura universității din București.

Mitrofan, N. (1997). Testarea psihologică a copilului mic. Press mihaela.

Moisin, A. (1995). Părinți și copii. Editura didactică și pedagogică. București.

Osterrieth, P. (1979). Copilul și familia. Editura didactică și pedagogică. București.

Sartre J.(1997), Psihologia emotiei, Editura Iri, Bucuresti.

Santrock J.( 2008) Children, university of texas, companies inc.

Salade, D. (1998). Dimensiuni ale educației. Editura didactică și pedagogică. București.

Stănciulescu, E (1997). Sociologia educației familiale, vol. I. Strategii educative ale familiilor contemporane. Editura polirom. Iași.

Șchiopu, U.; Verza, E. (1993). Psihologia vârstelor. Editura didactică și pedagogică. București.

The journal of genetic psychology. (2005). Predictors of atachment security in preschool children from intact and divorced families. Http/www.heldref.org

Vrășmaș, E. (2000). Consilierea și educația părinților. Editura Aramis. București.

Anexa

Chestionar pentru Părinți (Chestionar creat)

Vă rugăm să citiți cu atenție propozițiile de mai jos și, pentru fiecare dintre acestea să acordați cifra corespunzătoare răspunsului dumneavoastră.

1 Întodeauna

2 Deseori

3 Uneori

4 Niciodată

Va mulțumesc!