Rolul Departamentului Media In Agentia de Publicitate

Comunicare

Rolul Departamentului Media In Agentia de Publicitate

Byadmin ianuarie 1, 2024

Rolul departamentului media

în agenția de publicitate

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătura cu mecanismele științifice de cunoaștere a unei mărci,firme,produs sau serviciu, având rolul de a crea mesaje care să răspundă nevoilor și dorințelor diverselor segmente omogene de consumatori și de a le transmite prin intermediul unor canale media adecvate.

Conținutul lucrării prezintă cum sunt gândite strategiile de comunicare eficiente, care sunt secretele realizării unei reclame de succes și ce trebuie să știm atunci când evaluăm o idee și posibilul ei impact asupra publicului.

În capitolul 1 este realizată o prezentare generală a celei mai importante componente din marketing, și anume , publicitatea. Am prezentat diverse definiții ale publicității, originea, obiectivele si rolurile ei.

În capitolul al-2-lea am elaborat o prezentare generală a agențiilor de publicitate ,structura lor, modul de organizare a departamentelor și al felului în care se desfășoară activitatea,la final punând foarte mare accent pe departamentul media.

Capitolul al 3-lea intitulat STUDIU DE CAZ AGENȚIA DE PUBLICITATE SC.BV. MCCANN ERICKSON SRL, reprezintă substanța principală a lucrării. Am vrut să scot în evidență agenția prin premiile câștigate de-a lungul anilor pentru cele mai bune campanii publicitare realizate . Tot aici am ținut să descriu două campanii publicitare care au avut un mare success atât pentru marca în sine cât și pentru beneficiile oferite consumatorilor.

Am ales să vorbesc despre această temă deoarece consider că nu poți promova o idee, un produs, un serviciu , o marcă sau o firmă fără sa o pui în valoare prin intermediul mesajelor publicitare. Publicitatea stă la baza oricărei afaceri având ca scop crearea de imagine, popularitate, de a-i mulțumi pe consumatori și de a le menține fidelitatea, și cel mai important crearea de profit.

Mulțumiri profesorilor mei care m-au inrumat îndrumat pe căi inteligente și mai ales profesorului meu coordonator pentru sprijinul oferit în redactarea lucrării.

CAPITOLUL 1 DEFINIREA PUBLICITĂȚII

Ce este publicitatea? Publicitatea este cea mai cunoscută și importantă componentă a procesului de marketing. Importanța lui se datorează contactului direct si permanent pe care oamenii il au cu toate tipurile de reclame, care urmărește prin intermediul lor să transmită un mesaj cu caracter persuasiv despre beneficiile unui produs, serviciu,un brand sau o idee , si cuprinde, la nivel de activități tot ce decurge de la cercetare și planificare la implementare si măsurare.

Deși la prima vedere publicitatea pare a ține mai degrabă de marketing decât de sociologie sau psihologie -așa cum afirmă chiar unii autori de marcă- ,tot mai mulți specialiști în domeniu afirmă că publicitatea rezultă mai degrabă din sociologia comunicării și psihologia aplicată. Prin efectele pe care publicitatea și relațiile publice le au asupra individului și structurilor sociale, acestea au devenit factori care influențează semnificativ viața socială, inducând chiar schimbări majore. Astfel, în țările dezvoltate economic, nici o decizie politică sau socială importantă nu este luată fără consultarea specialiștilor în comunicare și fără a se avea în vedere efectele asupra opiniei publice.
Publicitatea este ,de obicei,lipsită de putere prin comparație cu ceea ce știm deja sau cu ceea ce există in mintea noastră. Orice campanie publicitară poate să ducă la eșec dacă mesajul e disonant in raport cu credințele noastre deja existemte. Cei care fac publicitate trebuie să se străduiască să construiască o poziție credibilă sau care, cel puțin, nu este in contradicție cu ceea ce noi, consumatorii, cunoaștem și credem deja.

Publicitatea nu se identifică cu reclama, deși în activitatea economico-socială se întâmplă frecvent acest lucru ,chiar daca este cea mai importantă componentă a publicității- din punct de vedere cantitativ calitativ si structural- , nu este singura.

Așadar, publicitatea are o sferă mai largă, care alături de reclamă se include și publicitatea gratuită care se realizează prin transmiterea unor informații ce cresc încrederea în consumator față de produs și sporește prestigiul firmei prin conferințe, articole, reportaje, afișe, postere etc.

Spre deosebire de reclamă, publicitatea își propune să influențeze indirect comportamentul consumatorului și nu să declanșeze rapid decizia de cumpărare. De asemenea, își propune să creeze o imagine favorabilă despre un produs și firmă, fără să vehiculeze informații și să folosească mijloace de determinare a deciziei de cumpărare.

În literatura de marketing românească se confundă deseori termenul de publicitate si se utilizează termeni din engleză ca advertising sau publicity .

Există totuși o diferența între„advertising” și „publicity” .În original termenul advertising este folosit pentru a desemna publicitatea contra-cost, acea parte a mesajelor publicitare pentru care o companie platește producția, timpul de emisie sau spațiul publicitar.

Spre deosebire de publicity ,care înseamnă comunicarea neplătită, articolele, reportajele sau chiar și discuția dintre două persoane care amintesc numele unei companii, fără ca cel la care se referă să fi plătit sau să fi dat ceva în schimb. Există în acest sens chiar și un proverb: „For advertising you pay, for publicity you pray (te rogi)“ .

O definiție modernă a publicității reprezintă o formă de comunicare persuasivă plătită, care utilizează mass-media nepersonală sau alte forme de comunicare interactivă pentru a ajunge la un public larg, pentru a conecta un sponsor identificat cu un public țintă.

O definiție standard a publicității include cinci componente de bază:

Publicitatea este o formă de comunicare plătită, deși unele forme de publicitate, cum ar fi anunțurile la serviciile publice, utilizează spațiu și timp gratuit.

Nu numai că mesajul este plătit, dar sponsorul acestuia este cunoscut.

Majoritatea formelor de publicitate încearcă să convingă sau să influențeze consumatorul să facă ceva, deși în unele cazuri scopul mesajului este pur și simplu pentru a informa consumatorii și de a le face cunoscută existența produsului sau a companiei. Cu alte cuvinte, este o comunicare strategică bazată pe obiective, iar aceste obiective pot fi măsurate pentru a determina dacă publicitatea a fost eficientă sau nu.

Publicitatea este destinată unui public larg de consumatori potențiali.

1.1. Obiectivele publicității

În elaborarea unui program de publicitate, primul pas îl constituie stabilirea obiectivelor. Aceste obiective trebuie să rezulte din deciziile anterioare legate de piata tintă, pozitionare pe piată si mixul de marketing. Un scop al publicității este sarcina de comunicare bine precizată, dublată de un anumit nivel de impact asupra unui auditoriu bine precizat, nivel ce trebuie atins într-un anumit interval de timp.

Obiectivele publicității se pot clasifica după scop: acela de a informa, de a convinge sau de a reaminti.

1. obiective de informare – obiective ce informează piața in legatură cu apariția unui produs , sugerează noi utilizări ale produsului, comunică modificarea prețului, explică funcționalitatea produsului,descrie serviciile disponibile, corectează impresiile false, reduce temerile consumatorilor, creează imagine firmei.

2. obiective de convingere – obiective care urmăresc să atragă preferințele unor consumatori spre o marcă, care încurajează orientarea lor, schimbă manierea de percepere a atributelor produselor și conving să cumpere imediat acel produs.

3. obiective de reamintire – obiective ce reamintesc cumpărătorilor o nevoie viitoare de achiziționare a unui produs și locul de cumpărare, care mențin produsul si informațiile acestuia în atenția cumpărătorilor.

Atingerea obiectivelor presupune respectarea principiilor de bază: să fie argumentată, să fie sobră și sinceră, să nu fie factor de poluare socială, să urmărească în primul rând convingerea și apoi sugestionarea, să contribuie în mod deosebit la stimularea cererii, să fie eficientă atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Obiectivul publicitar este util, căci el permite ghidarea muncii conceptorilor publicitari, el ajutând la căutarea și alegerea tehnicilor publicitare de utilizat. În fine, definirea obiectivului publicitar este condiția indispensabilă a măsurii eficacității publicitare. Dificil de fixat, căci el trebuie să țină cont de toate elementele planului de marketing, de mijloacele financiare disponibile, de piață și de concurență, obiectivul publicitar trebuie stabilit de comun acord între direcția comercială a întreprinderii și de către agenția de publicitate.

1.2. Principalele forme de publicitate

Formele publicității sunt alcătuite dintr-un ansamblu de mijloace si tehnici,care realizează o comunicare eficientă in cadrul economico-social,al pieței,și are in vedere modificarea atitudinii si comportamentului unui consumator. Acestea pot fi grupate, în funcție de o serie de criterii, astfel:

a) În funcție de obiect, se distinge publicitatea de produs(serviciu),de marcă si instituțională care scoate în evidență caracteristicile acestuia și urmărește să stimuleze cererea de consum pentru produsele sau serviciile respective.

Publicitatea de produs ( serviciu ) reprezintă forma cea mai familiară și mai frecvent utilizată in practica publicitară; în esență, ea urmărește stimularea cererii de consum pentru produsele ( serviciile ) la care se refera. Se disting câteva forme particulare ale publicității de produs:

Publicitatea de informare-informează publicul în legătură cu apariția pe piață a unui nou produs.

Publicitatea de condiționare-stimulează cererea pentru un produs,pune accent pe condițiile de prezentare ale acestora.

Publicitatea comparativă-utilizată pentru compararea directă a unor produse sau servicii aflate în realții de concurență pe o anumită piață

Publicitatea de reamintire-folosită în scopul de a păstra consumatorilor interesul pentru un produs,seriviciu,firmă etc.

Publicitatea de marcă, axată pe evidențierea mărcii sub care produsul ( serviciul ) este oferit pieței, s-a impus în condițiile multiplicării neîntrerupte a mărcilor sub care întreprinderile își prezintă produsele.

Publicitatea instituțională are ca principal obiectiv cultivarea în rândul publicului a unei atitudini favorabile și de atasament față de firma și de oferta sa. Ca și în cazul publicității axate pe produs, publicitatea institutională poate fi de infirmare, de condiționare și de reamintire.

b) În funcție de aria geografică de raspândire a mesajului, publicitatea poate fi locală, regională, națională și internațională;

Publicitatea locală se efectuează, de regulă, de firmele și unitățile comerciale cu amănuntul, de cele prestatoare de servicii etc., care au o piată locală de desfacere.

Publicitatea regională este desfășurată deopotrivă de firme producătoare și comerciale cu activitate de piată circumscrisă spațiului geografic al unei regiuni.

Publicitatea națională este susținută, cu precădere, de întreprinderi producătoare și firme comerciale sau prestatoare de servicii cu raza de acțiune la nivel național. Publicitatea la nivel național a întreprinderilor producătoare urmărește să creeze o cerere pentru produsele și serviciile proprii fără a da importanța locului unde ele vor fi cumpărate, în timp ce publicitatea firmelor comerciale pune accentul pe unitatea de desfacere.

În ceea ce privește publicitatea internatională, desfășurată în forme variate, aceasta este larg utilizată de întreprinderile producătoare exportatoare, de firmele de comerț exterior și de diferiți agenți intermediari care acționează în comerțul internațional.

c) După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimita: publicitatea destinată consumatorilor (utilizatorilor) finali, publicitatea destinea destinată intermediarilor;

d) După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală și de natură emoțională; pentru stimularea cererii utilizându-se sloganuri de tipul „ cea mai bună marcă din lume ”, „ produsul preferat în ” etc.

e) În funcție de efectul intenționat, publicității i se poate atribui fie o acțiune directă, cu efect imediat, fie una întârziată, cu efecte ce urmează a se produce în timp.

f) După sponsor, publicitatea se diferențiază în funcție de agentul finanțator, care poate fi producătorul, intermediarul sau alți agenți economici.

g) În funcție de influența exercitată asupra cererii, publicitatea poate fi destinată fie influențării cererii primare, fie influențării unei cereri selective, contribuind la deplasarea cererii pentru o anumită marcă.

Există mai multe criterii după care se pot distinge diversele tipuri de publicitate, dintre care am selectat pentru cititor doar o mică parte. Această structură este strict teoretică, în viața reală, pe piața de publicitate puține reclame se încadrează în mod unic într-o singură categorie din cele care vor fi prezentate mai departe, majoritatea putând fiind încadrate simultan în mai multe categorii.

1.3. Rolurile publicității în activitatea de marketing

Prin mixul de marketing se ințelege setul de instrumente de marketing pe care le utilizează o întreprindere pentru a-și atinge obiectivele de marketing pe piața țintă,efortul conjugat de a concepe ,a poziționa , a promova și a distribui idei,bunuri sau servicii.

Promovarea este una dintre cele mai importante variabile ale mixului de marketing,fiind greu de separat contribuția ei de a celorlalte elemente. Pentru a întelege publicitatea ca afacere, trebuie să înțelegem patru roluri deosebit de importante: de marketing, de comunicare, economic și social.

1.3.1. Rolul de marketing

Marketingul este procesul de creare a unor nevoi în rândul consumatorilor pentru un produs sau serviciu, de motivare a vânzării acestuia și distribuire consumatorilor, în scopul obținerii unui profit.” Departamentul de marketing sau managerul este responsabil pentru vânzarea produselor companiei, care pot fi bunuri -alimentare, electronice etc.-, servicii-asigurări, imobiliare etc- sau idei -susținerea unei organizații, încrederea într-un candidat-. Grupul de consumatori care sunt considerați a fi consumatori potențiali pentru anumite produse sau servicii,constituie piața țintă.

Instrumentele disponibile în marketing includ pe lângă comunicarea de marketing sau promovarea, produsul, prețul, precum și mijloacele folosite pentru a distribui sau livra produsul într-un loc de unde consumatorul să poată cumpăra. Specialiștii de marketing sunt implicați în crearea unui brand, care se identifică printr-un semn distinctiv al unui produs pe care-l diferențiază de concurenții săi.

1.3.2. Rolul de comunicare

Publicitatea este o formă de comunicare în masă. Aceasta transmite diferite informații despre piață pentru a conecta cumpărătorii și vânzătorii în piață. Aceștia vor să-și facă cunoscut produsul, dar îl și transformă prin crearea unei imagini care trece dincolo de faptele obiective. Comunicarea de marketing include publicitatea, dar și multe alte tehnici de comunicare folosite în marketing, cum ar fi: promovarea vânzărilor, relațiile publice, evenimentele și sponsorizările.

Un efect al publicității poartă numele de loializare a consumatorului față de o marcă (brand loyalty). Acest fenomen apare atunci când un consumator devine fidel produsului/serviciului în cauză și îl folosește în mod repetat doar pe acesta. Atunci când un consumator devine fidel, el este mai puțin sensibil la creșterea prețului, oferind astfel firmei posibilitatea de a mări prețul fără teama de a pierde consumatorii și mărind în felul acesta profitul companiei producătoare.

1.3.3. Rolul economic

Publicitatea tinde să se dezvolte în societățile care beneficiază de un anumit nivel al abundenței economice, în care oferta depășește cererea. În aceste societăți, publicitatea va trece de la rolul informațional, la rolul de a crea o cerere pentru un anumit brand.

Există două puncte de vedere cu privire la modul în care publicitatea creează un impact economic. În primul rând, publicitatea este văzută ca un canal care ajută consumatorii să evalueze, prin intermediul prețului, precum și prin alte informații – cum ar fi calitatea, localizarea și renumele produsului. Astfel, rolul publicității este de a oferi informații despre raportul calitate-preț, creând în acest mod o economie mai rațională.

În a doua perspectivă, publicitatea este văzută ca fiind convingătoare, astfel aceasta putând scădea probabilitatea ca un consumator să treacă de la o marcă la alta sau chiar de la un produs la altul, indiferent de prețul practicat. Altfel spus, concentrându-se pe alte atribute pozitive, consumatorul va lua o decizie cu privire la beneficiile fără valoare, cum ar fi elementele de atracție emoțională. Acest lucru presupune că modul de a prezenta prin imagini și emoții, pot fi folosite pentru a influența decizia de consum.

Un rol deosebit de important al publicității este cel jucat în generarea profitului. Rolul fundamental al activității de marketing este de a genera profit pentru organizația de tip comercial. În această direcție, rolul publicității este de a atrage cât mai mulți consumatori și de a-i convinge să cumpere cât mai mult și mai des produsul/serviciul vizat, ceea ce conduce la obținerea de profit.

1.3.4. Rolul social

De altfel, publicitatea are și numeroase roluri sociale: aduce la cunoștința consumatorului produsele noi și îmbunătățite, ajută consumatorul să compare produsele și caracteristicile acestuia, dar și de al ține tot timpul la curent cu noutățile. Are și un rol educațional deoarece aceasta ne învăță despre noile produse și felul în care pot fi utilizate acestea. Publicitatea este una dintre multiplele legături între consumator și spațiul cultural din care acesta face parte. Ea îi oferă modele și îl ajută să recunoască situații de viață familiare, oferindu-i astfel sentimentul apartenenței la grup și al siguranței sociale.

Publicitatea este un fenomen social, deoarece ea nu influențează doar consumatorii mărcilor comunicate, ci întreaga populație, iar aceasta pentru că publicitatea se bazează pe informarea, interesarea și convingerea oamenilor în toate circumstanțele sociale și în orice moment.

CAPITOLUL 2 AGENȚIILE DE PUBLICITATE

Agențiile de publicitate creează majoritatea reclamelor și reprezintă inima industriei publicitare. Totuși unele companii, au propriile departamente de publicitate ce funcționează similar unei agenții. Dezvoltarea, producția și plasamentul unei singure reclame poate fi un proces care consumă mult timp și implică un mare număr de persoane cu o mare varietate de aptitudini și cunoștiințe. Agențiile de publicitate nu numai că, creează reclame ci deasemenea plătesc pentru plasarea reclamelor într-un ziar sau revistă, radio sau televiziune. O agenție de publicitate mare poate să angajeze sute sau mii de oameni, printre care putem enumera : specialiști în publicitate și marketing, designeri, copywriteri, artiști, psihologi, cercetători, economiști, analiști media, examinatori de produse, bibliotecari, contabili și matematicieni.

O agenție tipică de publicitate este divizată în mai multe departamente cum ar fi : serviciul financiar, serviciul de cercetare, departamentul de planificare media, departamentul de creație și de producție. O agenție multinațională de publicitate cu clienți care cheltuiesc sute de milioane de USD pe publicitate poate să ajungă la 8000 angajați raspândiți în întreaga lume si până la 900 în funcții de conducere. O agenție locală de publicitate cu clienți care cheltuiesc aproximativ 15 milioane de dolari pe an pe publicitate poate angaja doar în jur de 25 de persoane.

Agenția de publicitate face bani în mai multe feluri : când agenția foloseste bugetul de publicitate al clientului pentru a cumpăra timp pentru reclame radio sau TV, sau spațiu pentru reclame în ziare sau reviste.

Regulamentele media permit agenției să păstreze 15 % din costul spațiului sau timpului ca și comision. Comisionul de 15 % a devenit un standard al industriei de publicitate și în general este responsabil de cea mai mare parte a venitului agenției. De asemenea agențiile taxează clienții pentru producerea de reclame. Din ce în ce mai multe agenții își taxează clienții cu tarife fixe (lunare sau pe oră) sau combină această taxare cu un fel de comision. S-a ajuns la aceste metode, deoarece clienții pe lânga producerea de reclame cer agenției de publicitate o mare varietate de alte servicii de marketing. Odata ce compania selectează o agenție, cea din urmă desemnează o persoană numită "Account executive" care face legătura între agenție și client. Această persoană conduce și coordonează toate activitățile legate de acel client.

Agenția de publicitate desemnează o afacere independentă, ce cuprinde specialiști în creație și afaceri care crează, pregătesc și plasează reclame în media pentru producători ce caută consumatori ai produselor sau serviciilor lor.

Agenția de publicitate este o organizație de profesioniști care oferă servicii de creație sau de consultanță în afaceri unor clienți, în ceea ce privește crearea, planificarea și plasarea de reclame în diverse media

2.1. Departamente în structura unei agenții de publicitate

Nu toate agențiile au aceeași structură, modul de organizare a departamentelor sau al felului în care se desfășoară activitatea poate să difere semnificativ de la o agenție la alta, însă aproape toate prezintă cinci departamente standard, respectiv cinci diviziuni funcționale. Acestea urmează și corespund celor cinci funcții/servicii principale oferite de către o agenție de publicitate.

Departamentul de Relații cu clienții (Client Service)

Departamentul de relații cu clienții asigură legatura “de zi cu zi” cu clienții agenției și reprezintă echivalentul unui departament post vânzare din cadrul unei firme comerciale obișnuite. Departamentul de relații cu clienții joacă un rol crucial în activitatea unei agenții de publicitate, fiind interfața acesteia cu clienții și în special datorită faptului că aceștia judecă cel mai adesea relația cu agenția prin prisma relației cu acest departament, cu care are cele mai intense contacte.

Departamentul de Creație și producție

Este laboratorul de concepere și execuție a reclamelor propriu zise (atât ca realizare textuală câtși ca realizare grafică). Cele mai multe agenții de publicitate au departament de creație și departament de productie, la rândul lui împărțit în două diviziuni: producție audio-video și producție print.

În mod obișnuit departamentul de creație este format din echipe de două persoane, cu specializări complementare: copywritter și art director, aflate sub conducerea unui Director de creație care este și coordonatorul acestui departament. Departamentul de creație este de asemenea un departament de o importanță crucială pentru Agenție, deoarece clienții au de cele mai multe ori tendința de a aprecia o agenție mai degrabă

după realizarile sale în materie de creație, și de cele mai multe ori criteriul hotărâtor în alegerea unei agenții este gradul de creativitate al acesteia.

Departamentul Media

Este responsabil de planificarea, selecția și optimizarea canalelor prin care produsul poate fi promovat. În ciuda importanței evidente pe care o are cumpărarea celor mai bune media la cele mai avantajoase prețuri, sondaje realizate în interiorul industriei de advertising arată că cea mai mare parte a clienților sunt influențați în mică măsură de serviciile de tip media, cel mai mult fiind de creație și client service.

Departamentul Planificare Strategie (Account Planning)

Departamentul de planificare și strategie este format din persoane implicate în culegerea,

gestionarea și implementarea cunoștințelor ce vizează comportamentul consumatorului și

aspectele teoretice ale unei comunicări eficiente.

Departamentul planificare realizează partea de planificare, concepție și strategie pentru

departamentul de creație, care se constituie în bază pentru elaborarea strategiilor de creație, fiind însă separat formal de acesta din urmă.

Departamentul Trafic

Are sarcina de a controla și coordona diversele activități desfășurate de agenție ca și supervizarea comunicării interdepartamentale. Creșterea numărului de materiale și operații necesare realizării unei campanii publicitare a condus la crearea acestui departament responsabil cu supravegherea și coordonarea activității astfel încât produsul finit să fie obținut în forma adecvată și la timpul cuvenit. Se poate spune că principala sarcină a departamentului este să asigure respectarea termenelor limită convenite cu clienții.

La aceste cinci departamente, care corespund principalelor tipuri de servicii pe care le poate oferi o agenție de publicitate, se adaugă un al șaselea, care nu este întotdeauna individualizat din punct de vedere organizațional.

Departamentul New Business

Este responsabil cu identificarea de potențiali noi clienți și realizarea unor prezentări adecvate pentru licitații. În cazul celor mai multe agenții nu există un departament de sine stătător, activitatea de acest tip fiind preluată de managementul superior sau de echipe ad-hoc constituite pentru realizarea diverselor proiecte.

2.2. Departamentul Media

Odata ce audiența țintă a fost identificată, departamentul de media al agenției determină calea cea mai eficientă prin care mesajul va ajunge la acea țintă. Media planner-ul este persoana care decide ce mijloc de informare va fi utilizat. Aceasta va lua în considerare trei factori :

– numarul de persoane care vor fi expuse mesajului;(raza de acțiune)

– de câte ori este nevoie ca o persoana sa fie expusă mesajului pentru a și-l aminti (frecvența);

– costurile.

Media planner-ul vrea să atingă cel mai mare procent posibil din audiența țintă. Pentru a realiza acest scop el va trebui să utilizeze canalul media care are audiența cât mai apropiată de audiența țintă. Dacă ținta este foarte largă cum ar fi piața națională a bunurilor de larg consum el va alege probabil un post național de televiziune. Dacă ținta este restrânsă și specializată atunci va fi ales un canal media cum ar fi revistele care ajung la o audiență mai specializată. și mai mult, dat fiind că nu toți membrii unei audiențe mai restrânse citesc aceleași reviste, media planner-ul va folosi mai multe reviste pentru a ajunge la un procentaj mai mare din consumatorii vizați.

Media planner-ul trebuie să determine cât de frecvent trebuie să apară o reclamă în fiecare mijloc mass-media ales. Frecvența este importantă pentru că repetiția ajută consumatorul să-si amintească atât produsul cât și mesajul reclamei.

În cele din urma, deoarece nici un client nu are o sumă nelimitată de bani de cheltuit, costul este de asemenea un factor important. Media planner-ul trebuie să aleagă acel sau acele canale media care vor face ca reclama să ajungă la cel mai mare procentaj din publicul țintă cu o frecvență destul de mare pentru ca mesajul sa fie reținut, fără ca să se depășească bugetul clientului. Odată ce planul media a fost făcut, o persoana împuternicită din cadrul agenției contactează mijloacele mass-media în numele clientului în ideea de a cumpăra timp sau spațiu de reclamă la cel mai bun preț posibil.

Publicitatea poate fi definită ca orice formă plătită de prezentare și promovare impersonală a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare în masă (ziare, reviste, programe de radio și TV) de către un sponsor bine precizat. Multe organizații folosesc publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la ele însele, la produsele și serviciile lor sau la modul lor de comportament, cu scopul de a determina un răspuns din partea acestuia.

Pentru a influența potențialii consumatori ai unui produs sau serviciu, publicitatea trebuie mai întâi de toate să ajungă la ei. Aceasta se realizează în principal prin intermediul mass-media. Selecția mijlocului de comunicare publicitară se face în funcție de audiența acestuia, de măsura în care grupul-țintă al produsului se regăsește în audiența acestuia, de tipul produsului, de natura mesajului, de obiectivele campaniei de promovare, de bugetul disponibil și de costuri comparativ cu celelalte mijloace media.

Voi prezenta în continuare principalele medii de publicitate, prezente și în România, prin intermediul mass-mediei: presa scrisă, radio-ul, televiziunea și Internetul.

Publicitatea prin intermediul presei scrise

Indiferent că este vorba de cea cotidiană sau cea periodică, presa scrisă reprezintă principalul mediu de a transmite mesajele publicitare care cuprinde un număr destul de mare de suporturi, cum ar fi cotidianele (ziarele) și periodicele (revistele).

Presa cotidiană (ziarele) rămâne cel mai folosit mijloc de publicitate în întreaga lume, datorită numeroaselor sale avantaje.

Un prim avantaj al cotidianelor îl reprezintă rapiditatea cu care ajung informațiile la consumatori. Mesajele publicitare din ziare pot fi realizate foarte rapid și înserate practic de pe o zi pe alta dacă este nevoie. Cititorii au tendința de a percepe ziarele ca fiind cel mai rapid mediu local de pe piață. În fiecare zi ziarele conțin ceva nou, iar cu știrile ajung și noile mesaje publicitare.

Un alt avantaj important al ziarelor îl reprezintă flexibilitatea, caracteristică dată de faptul că grupurile-țintă ale campaniei pot fi atinse de mesaje puternic focalizate, prin folosirea de mesaje publicitare special proiectate pentru anumite segmente de consumatori, ceea ce oferă oamenilor de publicitate posibilitatea să controleze destinația acestora. Cei care fac publicitate pot alege dintr-o varietate de formate, de la anunțuri color pe întreaga pagină până la anunțuri de mică publicitate. Majoritatea marilor cotidiane oferă întregul tiraj la care se adaugă alternative de acoperire a întregii piețe sau ediții specializate care nu acoperă decât un segment de piață limitat.

Costurile pentru a transmite mesajele publicitare prin intermediul cotidianelor este relativ scăzut. Mesajele publicitare mici pot fi plasate foarte simplu și avantajos și chiar o campanie publicitară destul de vastă poate fi realizată cu un buget destul de mic.

Anumite publicații se bucură de un prestigiu ridicat. Un factor interesant este modul în care mesajele publicitare preiau prestigiul publicației. Ziarele de calitate își transferă imaginea către produsul și serviciul căruia i se face reclamă și invers.

Presa cotidiană prezintă însă, din perspectiva comunicării de tip publicitar, și anumite dezavantaje. Unul dintre aceste dezavantaje îl reprezintă durata de viață foarte scurtă a ziarelor. Acestea sunt în general efemere. Știrile importante de astăzi, mâine vor fi prea vechi.

Maniera de prezentare a mesajelor publicitare poate fi, uneori, un alt dezavantaj al cotidianelor. Deobicei, mesajele publicitare sunt prezentate grupat și, astfel, acestea sunt parcurse în bloc, fără ca cititorul să se oprească prea mult timp asupra lor, ceea ce le reduce considerabil din eficiență.

Calitatea slabă a imprimării, dar și mediul static sunt dezavantaje majoare ale presei cotidiane. Ilustrațiile și fotografiile produsului, nu arată tocmai bine în ziare care sunt tipărite de obicei pe hârtie ieftină. Aceasta, este în același timp și statică, lipsindu-i impactul combinației de sunet și imagine pe care le oferă televiziunea și mai nou Internetul.

Presa periodică (revistele) oferă numeroase și variate posibilități de transmitere a mesajelor publicitare. Selectivitatea publicului țintă este unul din punctele forte al revistelor. Pentru majoritatea segmentelor de pe piață există câte o revistă care să dezvolte subiecte interesante pentru acestea. Deoarece revistele sunt capabile să răspundă segmentelor cu nevoi de interes special, multe dintre ele pot oferi o circulație controlată. Majoritatea revistelor cu circulație controlată sunt în sectorul de afaceri.

Un avantaj al revistelor față de cotidiane îl reprezintă durata de viață mai lungă. Numeroase reviste sunt păstrate și comentate o lungă perioadă de timp, multe dintre ele fiind transmise mai departe și altor cititori – cum ar fi membri ai familiei, prieteni și alții. De asemenea calitatea hârtiei și a tiparului oferă posibilitatea unei execuții grafice remarcabile, spre deosebire de presa cotidiană.

Având în vedere aceste avantaje pe care revistele le oferă firmelor, există și câteva aspecte negative ale acestora. Din cauza procesului de tipărire, majoritatea mesajelor publicitare din reviste trebuie finalizate cu mult timp înainte de finalizarea revistei. Acest lucru face ca revistele să fie inflexibile în ceea ce privește reacția la condițiile schimbătoare ale pieței spre deosebire de spontaneitatea ziarelor.

Publicitatea prin intermediul radio-ului

Radio-ul este un mijloc de informare personal, având multe posturi și formate de difuzare. Acesta poate fi utilizat ca mijloc principal sau secundar de publicitate, în funcție de nevoile și posibilitățile fiecărei companii. Acest mijloc mediatic este folosit adesea pentru a profita de puternicul caracter repetitiv al acestuia, atât pentru o lansare, cât și pentru o campanie de menținere.

Un lucru foarte important este faptul că radio-ul poate fi ascultat la locul de vânzare, unde potențialii cumpărători se îndreaptă spre locurile preferate pentru cumpărături – în spațiul pieței, supermarket-uri – influențând, poate, comportamentul de cumpărare al acestuia.

Radio-ul este considerat un mediu de publicitate care acoperă rapid și cu regularitate o mare parte din segmentele țintă potențiale, datorită utilizării acestuia la nivel de masă. Radio-ul este în măsură să ajungă la anumite tipuri de public foarte bune. Cu ajutorul programelor specializate, radio-ul devine cunoscut pentru partea sonoră și atracțiile speciale ale unor tipuri de audientă – cum ar fi bărbați, femei, adolescenți, populații etnice sau vârstnici.

Radio-ul este cel mai ieftin dintre toate mediile. Costul de a produce un spot radio este relativ ieftin, deobicei un crainic local citește mesajul publicitar. Campaniile publicitare prin radio sunt atractive, și de multe ori singurele accesibile, pentru companiile cu buget de publicitate mic.

Pe lângă aceste plusuri publicitatea prin intermediul radio-ului are și numeroase limite. Mesajul publicitar la radio are o viață foarte scurtă, fiind uitat foarte repede. Impactul mesajelor publicitare este relativ scăzut, datorită lipsei imaginilor. Pentru atragerea atenției potențialilor consumatori și pentru a fi eficientă, campania publicitară radio ar trebui să utilizeze, numeroase tactici de trezire a interesului sau de repetare a mesajului.

Un alt dezavantaj al radio-ului îl reprezintă fragmentarea pieței de posturi radio. Apar din ce în ce mai multe posturi care trebuie să concureze pentru un număr limitat de ore săptămânale de ascultare, iar impactul fiecărui post în parte tinde să scadă.

Publicitatea prin intermediul televiziunii

Publicitatea prin intermediul televiziunii rămâne unul din mediile cele mai puternice de comunicare în masă existente. În majoritatea gospodăriilor din întreaga lume există cel puțin un televizor. Oamenii privesc la televizor în timp ce mănâncă, în timp ce-și fac treburile casei sau chiar în timp ce se relaxează.

Televiziunea, ca mijloc de transmitere a mesajului publicitar, este altceva decât un ziar cu sunet, altceva decât un radio cu imagini. Este o combinație unică de elemente care contribuie la obținerea de avantaje certe printr-o comunicare adevărată.

Spoturile publicitare difuzate prin intermediul televiziunii au menirea de a prezenta un serviciu, un produs sau o firmă într-un mod dinamic și atractiv.

Publicitatea televizată are un impact foarte mare asupra potențialilor consumatori datorită ratei de accesibilitate și influențare. Acest mediu reprezintă principalul canal de informare pentru omul contemporan, devenind astfel cel mai important mediu de difuzare a mesajelor publicitare. Cel mai mare buget, din totalul alocat de către cele mai importante companii, se cheltuiește pentru producția și difuzarea de mesaje publicitare la televizor.

Un prim avantaj al publicității televizate îl reprezintă imaginea și sunetul. Demonstrațiile audiovizuale sunt una dintre cele mai bune metode de redare a unui mesaj publicitar. Datorită acestui avantaj se poate arăta produsul în timpul utilizării, printr-un scenariu realist.

Un alt plus al televiziunii îl reprezintă comunicarea la scară largă a mesajelor publicitare, deoarece majoritatea posturilor de televiziune pot fi recepționate cu ușurință de cea mai mare parte a populației. Pe lângă acest avantaj publicitatea televizată poate avea audiențe foarte mari, ceea ce asigură atingerea unui număr foarte mare de persoane din grupurile țintă vizate de mesajul publicitar. Datorită acestui avantaj, televiziunea este considerată de către oamenii de publicitate ca fiind un mediu foarte puternic și atractiv.

Un avantaj important al televiziunii îl reprezintă imposibilitatea ca produsele concurente să se regăsească în același spot publicitar.

De asemenea, și televiziunea prezintă câteva dezavantaje din punct de vedere al publicității. Un prim dezavantaj îl reprezintă apariția fenomenului cunoscut sub numele de „zapping”. Acesta constă în schimbarea canalelor în timpul publicității, ceea ce duce la reducerea audienței în timpul difuzări publicității. Astfel, majoritatea mesajelor publicitare pot fi evitate.

De altfel, publicitatea televizată poate fi foarte costisitoare. Deși aceasta ajunge la un public larg, prin urmare CPT poate fi favorabil, publicul nu este compus întotdeauna din segmentele țintă propuse. Pentru unii producători, accesul la acest mediu este limitat – de exemplu, mesajele publicitare pentru băuturile alcoolice și țigări sunt interzise o anumită perioadă a zilei.

Mesajele publicitare televizate au o viață destul de scurtă. Chiar dacă mesajele audiovizuale au un potențial foarte mare de audiență, dacă telespectatorii nu acordă puțină atenție, mesajul se pierde în întregime. De aceea mesajele televizate trebuie să fie simple, scurte și directe. Mesajele detaliate ne putând fi asimilate în timpul alocat publicității, de regulă, foarte scurt.

Publicitatea prin intermediul Internetului

„Trăim o nouă revoluție în adevăratul sens al cuvântului, internetul este unul dintre cele mai noi mijloace de comunicare în masă, care în ultimii ani s-a bucurat de un succes deosebit. Este interesat de observat că internetul are un trafic de 3 ori mai mare decât presa,radio-ul si televiziunea. Este noul intrument pentru vânzări si marketing,efectiv oferă acces gratuit si rapid la servicii,informații si comunitate.”

„Orice brand cât de cât important are in ziua de azi un web-site .Site-ul unei companii își începe de obicei existența doar ca un alt mod de a face reclamă,oferind un mijloc de contact clienților potențiali sau existenți.”

„În zilele noastre o adresă web reprezintă o parte importantă a imaginii companiei.Companiile care au adresă web sunt privite mai orientate spre client și mai receptive,mai informative,mai sofisticate,mai orientate spre o piață tânără ”

Principalele forme de transmitere a mesajelor publicitare prin intermediul Internetului sunt:

Motoarele de căutare- În momentul în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o informație, o anumită frază sau un cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date și, în funcție de anumite criterii de prioritate, va crea și afișa o listă de rezultate

Reclamele de tip banner – sunt capabile să genereze un impact în privința evidențierii brandului ,a prezenței percepute, a imaginii și atitudinii.

Publicitatea interstițială – este reprezentată de banner-ele tranziționale – apar în fereastra principală a browser-ului, între două pagini web timp de 5-10 secunde. In locul paginii dorite este afișată o reclamă ce permite accesarea site-ului sau continuarea pe pagina dorită. Cel mai cunoscut tip de astfel de publicitate este fereastra pop-up, care apare în orice moment pentru a atrage atenția asupra unui mesaj publicitar.

Legăturile – sunt printre cele mai puțin agresive metode de promovare, dar și în același timp unele din cele mai eficiente, mai ales dacă sunt poziționate în contextul potrivit.

Publicitatea prin e-mail – acest mediu se folosește cel mai des prin trimiterea de mesaje publicitare prin intremediul newsletter-ului.

Cea mai importantă caracteristică a internetului este interactivitatea. Aceasta oferă posibilitatea utilizatorilor de a primi informații detaliate despre un anumit produs, serviciu sau marcă, printr-un singur click pe un text care oferă o legătură la oferta companiei. Se realizează așadar o comunicare în două sensuri, Internetul servește ca furnizor al unui conținut personalizat care se întâlnește cu nevoile individului.

Spațiul pe Internet este nelimitat și relativ ieftin. Aici pot fi scrise numeroase informații despre firmă, produse sau servicii pentru o sumă relativ mică de bani. Datorită acestui lucru se pot realiza mesaje publicitare pentru anumite tipuri de consumatori, cum ar fi cei care caută informații, cei care caută cel mai bun preț, cei care se orientează după valoare și multe alte astfel de segmente.

Avantajele publicității pe internet față de publicitatea clasică,tradițională (presa scrisă, radio, televiziune):

Îti oferă posibilitatea de a cuprinde o audiență țintă determinată, activă;

Obții informații valoroase la scurt timp de la lansarea campaniei despre publicul țintă și chiar de a genera vânzări online, caz în care pot fi obținute instantaneu indicații directe privind eficiența unei campanii publicitare;

Poți amplasa un număr mare de informații (text, sunet, video etc);

Mesajele publicitare pot fi vizionate întregul an, la orice oră și din orice loc;

Compania are modalitatea de a intra în contact direct cu clienții potențiali;

Costul este relativ mic prin comparație cu televiziunea, cheltuielile pentru un singur spot televizat sunt echivalente pentru un an de bannere online;

Publicitatea online este singura care permite un feedback imediat al eficenței campaniei și modificări în timp real.

Ca și celelalte medii de publicitate, internetul are câteva aspecte negative. Excesul publicității pe Internet nu este întotdeauna apreciat de către consumatori. Oamenii tind să folosească paginile web pentru a cauta o informație specifică, de aceea nivelul de iritare datorat numărului mare de mesaje publicitare de pe o pagină web (bannere, butonașe etc.) poate deveni extrem de enervante, scăzând impactul oricărui mesaj publicitar.

Un alt dezavantaj al publicității pe Internet îl reprezintă faptul că nu există încă o metodă standardizată de măsurare din punct de vedere al relației cost-beneficiu. Fiecare serviciu de măsurare, folosește metode diferite pentru a măsura o lista de pagini web. Unele site-uri încearcă să-și facă publicitate bazându-se pe impresiile audienței, alții pe vizite pe site (click-uri), iar alții pe vânzările actuale. Probabil o dată cu evoluția, vor avea loc din ce în ce mai multe standardizări, în special pentru a se putea face comparații cu mass-media clasică (presa scrisă, radio, televiziune).

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ AGENȚIA DE PUBLICITATE SC.BV. MCCANN ERICKSON SRL

3.1. Activitatea agenției de publicitate SC.BV.MCCANN ERICKSON SRL

Înființată în 1991 sub numele Clip Advertising, compania s-a numărat printre primele agenții de publicitate din România. În 1995 se afiliază la rețeaua McCann-Erickson Worldwide schimbându-și denumirea în BV McCann-Erickson România, iar în 1996 devine firmă mixtă.

În prezent, McCann-Erickson România este o agenție de publicitate full-service care oferă inclusiv servicii de Marketing Communications. În ultimii ani de activitate, McCann-Erickson România și-a consolidat poziția de lider în domeniu prin expertiza recunoscută în diverse arii de comunicare publicitară.

Succesul și renumele McCann-Erickson se datorează strategiilor de succes elaborate pentru mărcile clienților, cunoașterii cât mai acurate a pulsului consumatorului, calității produsului creativ și, nu în ultimul rând, experienței, dăruirii și talentului echipei McCann. De-a lungul timpului, McCann-Erickson România a construit numeroase mărci pe piața românească, printre care amintim numai: “Untdelemn de la Bunica” – Topway; “Pastele Băneasa”, Kandia și Kandia Ice de la Excelent sau LadyMilk a grupului LaDORNA.

Palmaresul McCann Erickson vorbește de la sine. În 2001 și 2002 creativitatea și profesionalismul McCann-Erickson au primit recunoașterea publică în cadrul celui mai important festival de publicitate din România. Astfel, McCann este desemnată Agenția Anului la Festivalul de Publicitate Ad’Or. În iulie 2002, primește din partea rețelei McCann Worldwide premiul Best European Strategy pentru Allianz Tiriac. La festivalul de publicitate Golden Drum 2002, din Portoroz – Slovenia, McCann-Erickson a obținut premiul Silver Drumstick pentru spotul “Numai 6 sunt norocoase”, realizat pentru Loteria Națională.

Anul 2003 marchează activitatea McCann prin două premii: Medalia de Bronz pentru spotul “Umbre”, la Festivalul de la New York și Mobius Award pentru campania “Numai 6 sunt norocoase” în cadrul Los Angeles Mobius Awards.

Ediția 2004 a Festivalului de la aduce pentru McCann două importante distincții în cadrul Secțiunii Campanii Sociale, la categoria Publicitate TV, Cinema și Radio: Medalia de argint pentru spotul “Comunitatea Romă: Acordeonul/Inimă”, și Medalia de bronz pentru spotul “Dispariția”.

Prima ediție Effie Awards organizată în România în anul 2006 îi rezervă Agenției McCann marele premiu, Grand Effie, pentru campania Fanta Shokata. Tot pentru Fanta Shokata, obține premiul Gold Effie pentru cea mai bună campanie la categoria «Bauturi Non-Alcoolice». În egală măsură, Effie Awards a apreciat eficiența, creativitatea și originalitatea campaniei “Numai 6 sunt norocoase”, oferind McCann-Erickson premiul Gold Effie, la categoria “Media & Divertisment”.

Anul 2011 a fost, în pofida contextului economic dificil, unul bun pentru McCann Erickson România, grup format din agenția de publicitate McCann Bucharest și din agenția de media UM. Acest lucru s-a reflectat în creșterea cifrei de afaceri, în premiile câștigate la festivalurile internaționale, dar și în clienții noi din portofoliu. Cifra de afaceri a McCann Erickson România a fost în 2011 de 47 de milioane de euro.
Pe piața locală din grupul de comunicare McCann mai fac parte și alte trei agenții, însă fiecare dintre acestea este înregistrată ca o entitate separată pe Ministerul de Finanțe.
În 2011, McCann București a câștigat două premii Grand Prix Lion pentru dedicată batonului de ciocolată

Totodată, Boțan a ajutat McCann să câștige titlul de „Network Agency of the Year", în 2013 și 2014, la festivalul regional Premiile Golden Drum. Adrian Boțan răspunde de operațiunile McCann pe piețe precum Rusia, Polonia, Cehia, Ungaria și Turcia. În Europa Centrală și de Est există șapte agenții McCann plus alte 20 mai mici. Echipa din România are 60 de angajați. McCann Worldgroup este parte a Interpublic Group, și are 23.000 de angajați în peste 120 de țări. Grupul include agențiile McCann Erickson (publicitate), MRM/McCann (digital marketing), Momentum Worldwide (branding), McCann Health, CRAFT, UM (media), Weber Shandwick (PR), FutureBrand (consultanță/design), ChaseDesign (shopper marketing) și PMK-BNC.

Diviziile specializate din cadrul grupului sunt: McCann Erickson – agenția ATL, Universal McCann – agenție de media, McCann PR – agenție de relații publice; Momentum – agenție de BTL, MRM – customer relationship marketing; BrandTailors – companie de consultanță de branding.

3.2. Micromediul și macromediul firmei

Micromediul firmei

Include factorii și forțele cu acțiune imediată asupra organizației, care influențează direct succesul activității desfășurate și asupra cărora și compania își exercită controlul într-o măsură mai mică sau mai mare: Agenția BV McCann Erickson însăși, clienții, furnizorii, organismele publice, structura organizatorică, precum și misiunea și valorile organizației.

Clienții

Printre clienții agenției se numără: Deutche Lufthansa, Tnuva, Kandia, Cadbury, Nestle, L’Oreal, Coca-Cola, Zarea, Heineken, MTV, AgEnergy Co-operative, Brown-Forman, CIT (Center for Information Technology), ExxonMobil, Humanitas, UPS, Siemens, Romstal, Radio21, Vodafone, Mastercard, Telekom etc.

Concurenții

Printre competitorii McCann Erickson se numără Leo Burnett, Grey, Ogilvy,Zenith Media și alții. Însă cei mai importanți competitori sunt de departe Leo Burnett și Zenith Media a căror portofolii cuprind o serie de clienți cu notorietate ridicată, cum ar fi : BRD-GRG, Electrolux, L’Oreal, Nestlé, LG Electronics, Carroli, Careffour, Toyota România, Ursus, etc.,unii dintre aceștia fiind prezenți și în portofoliul McCann Erickson.

Furnizorii

● Furnizori de Internet

● Furnizori de OOH (Out-Of-Home Advertising)

● Furnizori de print

● Furnizori TV

Organisme publice

Constituie o componentă a micromediului în măsura în care pot influența atingerea obiectivelor (presa, radioul). Astfel printre organismele publice cu care agenția McCann Erickson se confruntă în activitatea ei, se numără: International Advertising Association (IAA) ,care are scopul de a servi intereselor industriei publicitare din România, Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR), al cărei rol este să apere și să reprezinte agențiile de publicitate, World Federation of Advertisers (WFA), care reprezintă interesele comune ale clienților de publicitate, și altele.

Structura organizatorică

Agenția de publicitate McCann Erickson face parte din grupul McCann Erickson România, deținut majoritar de grupul mondial de publicitate Interpublic. Din grupul McCann Erickson România mai fac parte agențiile :

● McCann Erickson – agenție de creație

● Universal McCann – agenție de media

● McCann PR, afiliată Weber Shandwick – agenție de PR

● Momentum – agenție de BTL

● BrandTailors – agenție de branding

● MRM Partners – agenție de digital marketing

Toate aceste companii se regăsesc și în Interpublic Group of Companies, considerat unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare din lume.

Misiuni și valori

Filosofia originală a companiei McCann Erickson este “Truth Well Told” (Adevăr bine spus).De aici, se extind o serie de politici pe care compania le-a adoptat, precum:

● eticile și reputația bună ca bază pentru afacerile de succes

● pătrunderile strategice, ca bază a creativității

● o rețea de birouri, ca bază pentru a servi clienții în cel mai productiv mod

● concentrare pe forța de vânzare și creativitate în publicitate

Mergând pe această politică, McCann Worldgroup a fost creat în secolul XXI insulflând valori consistente, instrumente strategice, repere creative și colaborarea dintre toate companiile de marketing communications- McCann Erickson, Universal McCann, MRM Worldwide,McCann Healthcare Worldwide. Astfel, McCann Worldgroup a evoluat, ajungând cel mai bun la nivel mondial în fiecare ramură și domeniu al marketingului pentru clienții săi.

În ceea ce privește misiunea companiei, aceasta este una singură, și anume aceea de a fi atât în fapt cât și în percepție, cei mai buni pe fiecare piață și în fiecare ramură în care operează.

Macromediul firmei

Mediul demografic

Compania este interesată de mai multe aspecte demografice: numărul populației din aria de interes, structura populației după sex și vârstă, structura familiei (deoarece sunt campanii de Paște și Crăciun ce vizează direct familia), densitatea, mobilitatea populației, repartiția populației în mediul rural și urban, educația etc.

Întrucât există o tendință la nivel național de întinerire a populației, compania se poate orienta spre adoptarea unor strategii și realizarea unor campanii pentru anumiți clienți din portofoliul său care sa viseze tineretul.

Mediul economic

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capacitatea companiei de a concura în domeniul său de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea clienților de a cumpăra diverse bunuri și servicii. Între factorii care influențează puterea de cumpărare se numără veniturile curente, veniturile disponibile, prețurile, tendința spre economii sau consum și politica de credite.

Preluarea celor mai bune practici din statele Uniunii Europene oferă premisele continuării dezvoltării unui mediu de afaceri favorabil. Industria publicitară din România este unul dintre cele mai dinamice domenii, prezentând o creștere de 22% în anul 2008, față de anul precedent și 32% față de anul 2006.

“ Bugetele investite în publicitate au crescut în anul 2008 cu 23-24% comparativ cu 2007 și au fost împărțite între televiziune, print, outdoor, radio și online.

În anul 2007 televiziunile au depășit cu 148% limita legală pentru publicitate transmisă în timpul programelor, ajungând și la pause publicitare de 31 de minute, ceea ce a atras și o scădere a audienței de 9% în rândul publicului comercial cu vârste cuprinse între 18-49 de ani. Internetul a câștigat teren ca mediu pentru transmiterea mesajului publicitar în 2007, când cele mai mari investiții online au fost făcute de sectoarele Bancar/Financiar, Telecomunicații, Automobile și IT&C ,iar in present continuă să crească. Radiourile au atras bugete publicitare nete în creștere cu 31% în 2007 comparativ cu 2006, ajungând la 30 de milioane de euro. Bugetele atrase de cinematografe au reprezentat circa 0,2% din cheltuielile publicitare totale nete, adică sub un milion de euro.

Outdoor-ul a atras bugete cu 28% mai mari în 2007 față de 2006, iar indoor-ul a înregistrat o creștere de circa 40% în 2008, grație diversificării și apariției de noi locații în mall-uri și hypermarketuri.”

Mediul tehnologic

“Cunoașterea mediului tehnologic, ajută la crearea unor noi modalități de satisfacere, intr-un grad mai mare, a nevoilor consumatorilor, modifică modelele cererii și stilul de viață și amplifică eficiența activității de marketing.”

În ultima perioadă, publicitatea neconvențională, asigură nevoia de diferențiere a unei companii față de celelalte, si aici se includ publicitatea pe internet, în toalete, baruri, supermarketuri, pe mașini sau biciclete.

Internetul prin Wirelles se înscrie pe traiectoria tendințelor din planurile de marketing, în condițiile în care telefoanele au devenit excelente dispozitive de a download-a ultimele hit-uri, jocuri, ringtone-uri,aplicații si de a vizita cat mai des rețele de socializare.

Tehnologia Wirelles facilitează comunicarea publicitară pe telefonul mobil, cu atât mai mult, cu cât consumatorii reacționează imediat la mesajul publicitar deoarece telefonul reprezintă un canal convenabil de răspuns.

În acest context, publicitară prin wirelles pe telefonul mobil, poate fi atât componentă integrată în strategia publicitară de bază/generală, cât și un mijloc de sine stătător pentru stimularea vânzărilor sau promovarea brandurilor.”

Mediul socio-cultural

Include instituțiile și factorii care definesc o societate, conferindu-i un sistem propriu de valori, de tradiții, norme și obiceiuri ce generează un anumit comportament etic, moral și cultural pentru toți membrii săi.

Românii sunt foarte receptivi la nou, la inovație, și de aceea este foarte ușor să vinzi aici. Industria publicitară depinde într-o oarecare măsură de mediul socio-cultural, iar implicarea în acest mediu poate aduce venituri foarte mari.

Este un punct foarte bine valorificat și de McCann Erickson, care nu a rămas indiferent la problemele sociale. În ultimii ani s-a distins ca partener important și constant al societății civile în realizarea de campanii sociale.

Mediul politic

Este format de structurile sociale ale societății, forțele politice ce acționează și de raporturile stabilite între acestea. Mediul politic în România este unul destul de turbulent.

Mediul politic din România se caracterizează în momentul de față printr-o oarecare instabilitate, cauzată de permanenta relație încordată ce se manifestă între anumite partide politice Acest fapt întreține o atmosferă tensionată pe scena politică, însă, cu toate acestea, tendința generală ce se transmite dinspre clasa politică este de a se susține investițiile străine în economia românească și chiar pe cele ale organizațiilor autohtone. Astfel, se poate afirma cu certitudine că lansarea companiilor de pe piața românească în diferite acțiuni menite a consolida și a îmbunătăți imaginea și poziția lor pe diferitele piețe de acțiune are o susținere favorabilă din partea mediului politic.

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, au apărut și primele noi oportunități de afaceri în România pentru mulți investitori străini ce acționau pe piața comună europeană. În mod normal, dincolo de orice animozități existente între diferite partide politice sau persoane

politice, toți vor binele țării, așa că aceste investiții sunt văzute cu ochi buni și este încurajată dezvoltarea lor de către aceștia. Față de deceniul trecut, numărul partidelor și formațiunilor politice a crescut, iar din momentul aderării României la UE, așteptările legate de clasa politică sunt din ce în ce mai mari, fapt pentru care este necesar ca atât Puterea, cât și Opoziția să conlucreze cât mai eficient pentru a îndeplini așteptările oamenilor, lucru ce va duce treptat la o stabilitate din punct de vedere politic.

Mediul instituțional

Cuprinde ansamblul normelor juridice și actelor normative care reglementează desfășurarea activităților comerciale ale organizației.

În ceea ce privește strict activitatea economică, în afara domeniilor unde influența legislativă trebuie să-și facă simțită prezența și să impună anumite reglementări (spre exemplu, industria tutunului), mediul legislativ nu apare ca fiind unul excesiv de exigent.

Cele mai importante legi de care trebuie să țină seama o organizație care vrea să lanseze un produs nou pe piață, se referă de regulă la practicile anticoncurențiale, pe care multe companii le utilizează cu astfel de prilejuri, ignorând climatul normal de concurență ce ar trebui să existe.

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, condițiile legislative s-ar părea că devin mai aspre, însă acest fapt nu ar trebui să conducă spre o dezarmare generală a investitorilor și a firmelor prezente pe piață, ci ar trebui să le mobilizeze pe acestea, căci numai îndeplinind toate condițiile impuse, activarea pe piață va fi mai ușoară pentru toți agenții economici și va conduce spre o economie mai sănătoasă.

3.3 Campanie publicitara la McCann Erickson "Orasul DORNA"

McCann Creative Services și Coca-Cola România au lansat în 2006 de imagine pentru brandul de apă minerală DORNA.

Campania de imagine DORNA din anul 2006 a venit în continuarea celei din 2003 și a reprezentat o nouă oportunitate pentru brandul Dorna de a-și consolida personalitatea și valorile printr-o comunicare integrată.

din anul 2003, a poziționat DORNA ca brand premium pe piața apelor minerale din România. S-a urmărit menținerea acestei poziții, însă această menținere însemna în primul rând evoluție. Un pas important a fost deja realizat prin de imagine care vorbește despre Dorna ca sursă de energie naturală în viața agitată a orașului.

O poziționare firească pentru o apă minerală pură și echilibrată în compoziție, beneficiind de calitățile zonei protejate ecologic din care provine(VatraDornei).

Vorbind despre valorile mărcii DORNA s-a construit un spațiu conceptual care să-i aparțină. Este vorba despre « orașul DORNA », un oraș în care natura și tehnologia se îmbină într-o armonie perfectă în beneficiul omului, Dorna fiind oxigenul acestui oraș.

Fig 3.1 – " Dorna- Incarca-te cu natura"

Sursa – http://www.china-express.ro

Un brand premium are întotdeauna și o comunicare premium. Spotul TV al noii campanii Dorna ne-a impresionat o dată în plus prin valorile de producție de înaltă clasă. Alături de spotul TV, a dezvoltat o componentă de outdoor și una de materiale pentru punctele de vânzare.

A fost o campanie frumoasă, elegantă și unitară. Se vedea că Dorna ne-a inspirat referindu-ne atât la agenție cât și la client. Iar feed-back-ul pozitiv de pe piață dovedește că Dorna i-a inspirat și pe consumatorii cărora se adresează.

Aceasta demonstrează că într-un timp scurt, Dorna a devenit un brand cu adevarat.

Etapele campaniei publicitare

Primul pas în realizarea unei campanii este realizat de client, în acest caz, The Coca-Cola Company, cu brandul Dorna, care a inițiat derularea acestei campanii printr-un brief trimis departamentului de Client Service din interiorul agenției de publicitate + McCann Erickson..

Departamentul de Client Service (CS) trimite mai departe un brief de creație departamentului de Creație.

Departamentul de creatie urmeaza executarea briefului, prin propuneri de creație în urmatoarele direcții: – OOH (print stradal, cu variante OOH normal și OOH creație specială)

Fig 3.2 – "Dorna – Incarca-te cu natura!"

Sursa – http://www.iqads.ro

Fig 3.3 – "Dorna – Incarca-te cu natura!"

Sursa – http://ioanadoroftea.files.wordpress.com

Fig 3.4 – "Dorna" Fig 3.5 -" Dorna"

Sursa – http://marmotzel.files.wordpress.com

– Presa – print/vizual A4 sau A3

– TVC/RP (Radio Production)

– Web

În cazul TVC-ului, propunerile de creație urmează să treacă prin filtrul unui Pre PPM (Pre Production Meeting), unde se stabilesc detalii de producție a spotului publicitar: secunde, timming, locații, regizor, feeting (casting) etc.

Urmează PPM-ul (Pre Production Meeting), în care se aprobă de către Client detaliile din Pre PPM. Dupa aceasta, se crează un brief de AV (Audio-Video Department), în care se stabilesc bugetele și timming-urile.

La acestea se adaugă un brief și un story-board (secvențele spotului ce urmează a fi produs, desenate de către ilustrator) pentru regizor

Tot departamentul de AV trimite la Client reels-urile (portofoliile) venite de la regizor, care confirmă activitatea acestuia.

Regizorul, la rândul său, trimite agenției – departamentului AV un treatment (scenariu care descrie viziunea sa asupra execuției spotului). Dupa care se intră din nou în PPM, în urma căruia se stabilește un shooting board (scenariul spotului propriu-zis).

Dupa shooting (filmarea spotului), se intră în etapa de Postproducție, care include montajul spotului, adăugarea de efecte, oferta campaniei, sau adăugarea cartoanelor (packshot-urilor – ambalajele produsului).

Spotul campaniei a fost filmat în București dar și pe platourile Studiourilor Castel și pe Lacul Snagov, pe parcursul a circa 8 zile. Cei doi actori au fost foarte solicitați in timpul filmărilor. S-a lucrat foarte mult în apă, cu apă și în preajma apei, iar vremea nu a fost deloc prietenoasă. Răcoarea nu s-a lăsat păcălită de soarele extrem de sfios și, în timp ce echipa care asista la filmari a fost nevoită să poarte haine groase, cei doi actori au fost îmbrăcați cu haine subțiri: ea rochie vaporoasă, el pantalon și cămașă de vară. Mai mult decât atât, scenariul prevedea ca actrița să meargă desculță și să fie stropită cu apă!

În plus, regizorul s-a dovedit a fi extrem de exigent, astfel încat s-au tras multe duble, până totul a iesit perfect.

Filmările la metrou au avut loc pe timpul nopții, ceea ce a îngreunat și mai mult munca actorilor. Și cum s-a lucrat foarte mult cu elemente imaginare față de care actorii trebuiau să se comporte cât mai natural cu putință, talentul lor actoricesc deosebit a fost singurul care i-a putut ajuta să treacă peste aceste dificultăți și să facă o treabă extraordinară.

În ceea ce privește post-producția, trebuie spus că s-au folosit multe efecte 3D: fiecare vignetă conține între 40 si 80% post-producție 3D, întrucât acțiunea se petrece într-un spațiu conceptual ideal care trebuia vizualizat.3D-ul a fost folosit în special pentru a integra elementele de natură care înlocuiau elementele de tehnologie (copaci-lifturi, pești-metrou) pentru a crea un oraș în care natura și tehnologia se imbină într-o armonie perfectă. Acesta este primul spot din România care a făcut apel la atât de multă tehnologie 3D de ultimă generație în cadrul procesului de post-producție.

În cazul Printului, se caută inițial imagini în băncile de imagini sau se face photo session, dupa care Creația predă propunerile Clientului care revine cu revizii în ceea ce privește culorile, textul, dimensiunile etc.

Fig 3.6 – "Dorna"

Sursa – http://www.iqads.ro

Dupa revizii, urmează realizarea masterelor care sunt de două tipuri – landscape si portrait, ambele pentru secțiunile de outdoor și presă.

Pentru dimensiunile aparte, este necesară menționarea dimensiunilor de către art directorul din Creatie, responsabil cu execuția.

După aprobarea Clientului, materialele ajung în DTP, care se ocupă cu pregătirea de referință, păstrarea culorilor, a dimensiunilor, umbre, lumini, texte cu diacritice.

Urmează reviziile de DTP, iar la urmă, predarea la Client a materialelor.

OOH-urile se execută, de obicei înaintea presei, care intră în lucru după PRINT

Campania media a fost realizată de Universal McCann și se derulează pe majoritatea canalelor TV: TVR1 si TVR2, Pro TV, Antena 1, Prima TV, Pro Cinema, Acasa TV, B1 TV, Discovery si National Geografic.

3.4. de Recunoștință

Holcim România lansează de promovare a cimentului Structo Plus – „Pentru constructori demni de recunoștință”

Holcim România, unul dintre cei mai importanți producători de ciment, betoane și agregate, a lansat pe 07 iulie 2014 pentru piața de construcții locală o campanie de promovare a cimentului Structo Plus ce își propune să aducă recunoașterea meritată constructorilor români.

Demersul Holcim pleacă de la constatarea că eforturile și priceperea constructorilor români sunt valoroase, dar mai puțin conștientizate. În ceea ce privește alegerea celor mai bune produse pentru construirea unei case, nu ar trebui să existe compromisuri. Acest lucru se răsfrânge atât asupra calității construcției finale, cât și asupra percepției generale despre profesionalismul constructorilor români. Prin această campanie de promovare, Holcim își propune să aducă recunoașterea publică a valorii acestei categorii profesionale în România.

“O casă nu se face pentru un an, ci pentru generații întregi. De aceea, o astfel de construcție trebuie să fie rezistentă, durabilă. Iar daca vrem durabilitate și siguranță, cimentul Structo Plus reprezintă alegerea cea mai potrivită. Acest produs performant, realizat în fabricile cu cele mai bune tehnologii din Europa și din lume, odată îmbinat cu munca și priceperea constructorilor, garantează o structură solidă unei case”, a declarat Bogdan Dobre, Director Marketing & Vanzari Holcim România.

„Recunoștința” s-a desfășurat sub sloganul „Cimentul Structo® Plus – Pentru constructori demni de recunoștință” și se va concretiza printr-o amplă platformă de comunicare susținută printr-un spot TV.

Conceptul a fost declinat în mai multe medii de comunicare – TV, print, tranzit și online. Abordarea creativă a deschis un nou teritoriu de comunicare pentru Structo Plus. Acesta a urmărit să îmbine caracteristicile tehnice ale produsului cu valentele emoționale legate de construirea unei case. În campanie, constructorul era considerat un erou. Casa nu se rezuma la simpli pereți și structuri de rezistență, ci reprezintă un cămin, fundamentul unei vieți fericite.

a fost realizată în colaborare cu agenția de publicitate McCann Erickson, prin divizia Momentum. Spotul TV a fost filmat sub îndrumarea regizorului Matei Alexandru Mocanu.

Structo Plus este un ciment de înaltă calitate, garantată de fabricile de ciment de ultimă generatie ale Holcim România de la Alesd și Câmpulung, care, în prezent, sunt printre cele mai performante din cadrul Grupului Holcim. Acest lucru este posibil datorită celor peste 700 de milioane de euro pe care Holcim i-a investit, în ultimii 17 ani, în unitățile de producție din România.

Structo Plus este un ciment de clasă superioară și rezistență finală la compresiune de minim 42,5 N/mm2, fiind alegerea ideală a oricărui constructor sau beneficiar, casele ridicate folosind acest ciment fiind mai durabile. Acesta poate fi folosit în toate aplicațiile care țin de construcția unei case: fundație, structură, grinzi, planșee, pereți interiori și exteriori, precum și pentru elemente de zidărie, pavare sau placare.

Cimentul Structo Plus disponibil la sac este folosit și la proiecte de anvergură – în elemente de structură pentru blocuri, spitale, hoteluri, centre comerciale și industriale, poduri și pasaje, ceea ce reprezintă o garanție în plus a calității Structo Plus și a durabilității construcțiilor la care este folosit.

Holcim este unul dintre cei mai importanti furnizori de ciment si agregate (nisip si pietris), betoane si asfalt, dar si servicii aferente acestor domenii de activitate. Grupul detine participatii minoritare si majoritare in circa 70 de tari, pe toate continentele.

3.5 Analiza SWOT

Puncte tari

Lideri pe piața publicitară în ceea ce privește cifra de faceri și profit

Portofoliu de clienți cu reputație recunoscută la nivel național și internațional

Furnizează servicii de comunicare integrate, adaptate atât pieței românești cât și standardelor mondiale în comunicare

Personal foarte bine pregătit

Se află în topul celor mai premiate agenții în ceea ce privește creativitatea

Campanii publicitare originale și implicarea în diverse evenimente menite să susțină cauze sociale

Afiliată la rețeaua internațională Weber Shandwick, permite mărirea portofoliului de clienți și atragerea a numeroase proiecte

McCann PR este unul dintre principalii jucători de pe piața de PR din România

Notorietatea mare a agenției McCann Erickson România

Bine organizată și structurată

Puncte slabe

Diferențiere slabă față de principalii concurenți privind obiectul de activitate

Rețea media internațională slab dezvoltată

Oportunități

Piața publicitară din România este într-un trend ascendent

Mărirea portofoliului de clienți cu o serie de branduri importante

Extinderea activității de PR online, considerat a fi segmentul cu cel mai mare potențial în prezent

Pătrunderea pe piața de comunicare financiară

Amenințări

Existența unui mediu economic turbulent, marcat de evoluții, precum: fluctuațiile cursului valutar, scăderea drastic a puterii de cumpărare a populației, inflația ridicată, etc.

Instabilitatea mediului politic, mediului legislativ și juridic

Reducerea bugetelor de comunicare

Crește competiția pe piața internă

Se poate considera, în urma analizei SWOT, că agenția McCann Erickson România poate elabora strategii de tipul ST, care să permită valorificarea punctelor tari și evitarea manifestării punctelor slabe în condiții ostile de mediu.Acestea ar putea fi strategii de diversificare.

Concluzii

Publicitatea este o formă de comunicare în care funcția poetică joacă un rol deosebit de important. Numită de unii artă, de alții tehnică sau știință, publicitatea poate fi atât arta științei de a elabora mesaje eficiente cât și știința artei de a emoționa sau convinge.

Rolul publicității este de a crea mesaje care să răspundă nevoilor și dorințelor diverselor segmente omogene de consumatori și de a le transmite prin intermediul unor canale media adecvate. Diferențierea produselor este procesul de creare în mintea consumatorului a unei diferențe sesizabile între un produs și alt concurent din cadrul aceleiași categorii de produse. În acest context, sarcina primordială a publicității este de a crea un mesaj care să fie distinct, memorabil și legat de produsul sau marca promovată. Fie că este vorba de publicitate la radio, TV, în presă, internet sau pe canalele electronice, publicitatea trebuie să-l aducă pe consumator mai aproape de produs.

Publicitatea este știința și artă în același timp. În primul rând, este știință pentru că folosește toate pârghiile marketingului prin care se realizează cunoașterea consumatorilor, segmentarea piețelor și targetarea mesajelor către clienți; totodata, folosirea tehnicilor publicitare are un scop clar, bine definit: creșterea notorietății, a prestigiului, a recunoașterii mărcilor și, cel mai important, creșterea vânzărilor și a profiturilor utilizatorilor. Campania "Dorna" a folosit, la rândul ei, toate aceste mecanisme științifice de cunoaștere a consumatorilor și, și-a propus poziționarea mărcii accentuând beneficiile acesteia: o apă minerală pură și echilibrată în compoziție, beneficiind de calitățile zonei protejate ecologic din care provine (Vatra Dornei).

În al doilea rând, publicitatea este artă, afirmație dovedită cât se poate de elocvent de "Orasul Dorna" prezentată în studiul de caz anterior. Tehnicile sofisticate de creare a printurilor, crearea unei povești în jurul produsului (Apa Dorna este oxigenul unui oraș în care natura și tehnologia se îmbină într-o armonie perfectă în beneficiul omului), dar și montajul regizoral folosit pentru filmarea spotului TV apropie publicitatea de arta plastică și de cea teatrală.

În opinia mea, Dorna este una reușită și atrăgătoare. Personal, consider că această campanie poate fi completată foarte bine cu evenimente de relații publice și cu acțiuni de responsabilitate socială, accentuând aceeași promisiune a mărcii: crearea unui oraș (a unei zone) – în care natura și tehnologia se îmbină perfect în beneficiul omului.

Astfel, Dorna ar putea sponsoriza acțiuni de îmbunătățire a calității mediului înconjurător (campanii de ecologizare în școli, spitale etc.) și s-ar putea implica activ în formarea unei mentalități "ecologiste" a tinerilor – încercand să educe consumatorii și să creeze un sentiment de responsabilitate pentru mediul inconjurator.

Publicitatea a evoluat foarte mult in ultimul secol, de la reclamele alb negru realizate cu mijloace rudimentare, la spoturile TV spectaculoase de astazi, realizate dupa reguli si tehnici bine puse la punct.

Am vrut sa ofer celor interesați de advertising ocazia de a afla, printre altele, cum sunt gândite strategiile de comunicare eficiente, care sunt secretele realizării unei reclame de succes și ce trebuie să știm atunci când evaluăm o idee și posibilul ei impact asupra publicului. Fie că reprezinți o companie, o instituție sau pur și simplu propria ta persoană, pentru a ajunge la grupul tău țintă trebuie să transmiți o imagine care să servească scopului tău, indiferent de metoda aleasă – anunț online, spot radio, cu ajutorul rețelelor de socializare sau prin realizarea unei reclame TV.

Bibliografie

1. P.Malcomete, „Probleme actuale și tendințe în teoria și practica de marketing”, comunicare la sesiunea științifică Inventica-Marketing-Design organizată de Academia Română filiala 5-6 iulie 1990

2. ***Wells, W.; Moriarty, S.; Burnett, J. – Advertising Principles & Practice, 7th edition, Editura Pearson/Prentice Hall, Upper Saddle River, 2006

3. ***E. F. Brech, Principles of Marketing, , 1953

4. ***Michael J. Baker, Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, ed. Macmillan Business, , 1998.

5. ***Sissors, Z. J.; Baron, B. R. – Advertising media planning, 6th edition, , 2002

6. Russel, T.; Lane, R. – Manual de publicitate: Kleppner’s advertising procedure, Editura Teora, București, 2002

7. ***Blythe, J. – Essentials of marketing comunications, 3th edition, Editura Prentice Hall, , 2006

8. Prihoancă, D. – Televiziune Marketing Comunicare, Editura Uranus, București, 2008,

9. Horea Mihai Bădău –Relații publice și publicitate, Tehnici de comunicare în social media,Editura Poliro,Iași 2011

10. Max Sutherland ,Alice K.Sylvester – De la publicitate la consumator ,Editura POLIROM,Iași,2008

11.***L.Maddox și Mehta, “The role and effect of web addresses in advertising”,Journal of Advertising Research,vol.37,nr.2,martie/aprilie 1997

12. ***http://www.iqads.ro/agentie_de_publicitate_4/mccann_erickson.html

13.***http://tonomat.wordpress.com/2008/08/28/piata-de-publicitate-in-2008-590-mil-de-euro/

14. *** http://www.centruldemarketing.ro/ppt/mediul%20de%20marketing.ppt#15

15. ***http://www.mvcom.ro/comunicare-prin-wirelles.aspx