Rolul C.e.c. Ului In Sistemul Bancar Si Operatiuni C.e.c
=== ELANIA2 ===
CAPITOLUL II
ROLUL C.E.C. IN SISTEMUL BANCAR
II.1. C.E.C – O BANCA CU TRADITIE
1.1 Scurt istoric
Fiecare capitala europeana este reprezentata de cladiri cu semnificatie istorica si artistica, ce definesc personalitatea unei epoci si nivelul de civilizatie al societatii umane, cu dorintele si aspiratiile sale.
Bucurestiul, oras cu istorie veche de cateva secole, se regaseste in imaginea unor edificii ce ilustreaza importanta perioadei ce a urmat Unirii Principatelor Romane la 1959. Amintim aici doua cladiri simbol: Ateneul Roman si Casa de Depuneri si Consemnatiuni -prima ilustrand importanta dezvoltarii culturale, cea de a doua, pe cea economica. Actuala Casa de Economii si Consemnatiuni a fost infiintata printr-o lege aprobata de domnitorul A.I. CUZA si s-a dorit a fi o institutie unde fiecare roman “sa-si poata da in pastrare, cu buna rodire, pana si cele mai mici economii, ca si cele mai nebagate sume de bani sa se injghebe prin cumpanire si economie, averi mai insemnate”.
La acea vreme, Casa de Economii si Consemnatiuni acorda imprumuturi statului, necesare fie acoperiirii deficitelor bugetare , fie au avut un pronuntat caracter productiv (reparatii de drumuri si sosele, rascumpararea fabricii de chibrituri de la un grup strain), fie au fost folosite in scopuri social-cultural(restaurarea Teatrului National). Totodata, prin natura activitatii sale C.E.C. fructifica economiile banesti ale populatiei.
Acum, Casa de Economii si Consemnatiuni, este persoana juridica romana, avand forma juridica romana, avand forma juridica de societate bncara pe actiuni, cu actionar unic statul roman. Principalul obiect de activitate il constituie atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor banesti ale populatiei, a disponibilitatilor banesti ale persoanelor juridice, precum si primirea de sume spre consemnare. In sistemul bancar romanesc Casa de Economii si Consemnatiuni ocupa in loc fruntas, pe de o parte datorita tranzitiei de peste 130 de ani de activitate, pe de alta parte datorita profesionalismului de care a dat dovada mereu. Raportat la cifra de afaceri Casa de Economii si Consemnatiuni ocupa locul 5. De remarcat este faptul ca, chiar daca a beneficiat si beneficiaza in continuare de garantia statului asupra depunerilor populatiei, nu a facut niciodata uz de aceasta, dovada fiind activitatea fructuoasa desfasurata de-a lungul anilor.
Concurenta, factor esential al unei economii de piata si-a facut simtita prezenta si in sistemul bancar prin aparitia de noi banci sau modernizarea celor existente. In virtutea acestui fapt, Casa de Economii si Consemnatiuni chiar daca este o banca traditionala a cautat sa-si modernizeze si ea produsele si serviciile oferite clientilor. Produsele traditionale (librete la vedere si pe termen, librete cu dobanda si castiguri, obligatiuni C.E.C. cu castiguri) au ramas instrumente accesibile miilor de depunatori, dar progresul a facut necesara introducerea altora noi (certificate de depunere, de economii, de depozite), iar serviciile oferite pana acum (impozite si taxe, poeratiuni de consemnare) s-au imbogatit cu o gama larga de noutati(operatiuni de plasamente, operatiuni in si din conturi curente).
Activitatea de creditare a persoanelor fizice z avut o importantq deosbita tocmai ca furnizeaza sumele necesare procurarii de bunuri de folosinta indelungata, autoturisme, locuinta. Desi activitatea de creditare pentru constructia de locuinte a demarat greu, ea cunoaste o dezvoltare deosebita in ultimul timp. In ceea ce priveste relatia C.E.C. cu celelalte sisteme, prin serviciul de participatiuni s-a realizat participarea Casei de Economii si Consemnatiuni la capitalul social al Societatii Nationale de Compensare, Decontare si Depozitare pentru Valori Mobiliare, precum si la cel al Societatii de Asigurare-Reasigurare ASIBAN.
Pe plan international ,C.E.C. s-a afiliat la Institutul Mondial al Caselor de Economoo pentru Cooperare Internationala din Germania, prin care se preconizeaza implementarea unui program de asistenta destinat restructurarii Casei de Economii si Consemnatiuni.Totodata, pentru venirea in intampinarea doleantelor clientilor sai C.E.C. isi stabileste anual obiective printre care amintim:
ridicarea pregatirii de specialitate a salariatilor Casei de Economii si Consemnatiuni;
formarea si mentinerea unui colectiv de conducere de inalta calitate si competenta profesionala;
furnizarea unei largi si mo9derne game de produse si servicii bancare pentru populatie si micii intreprinzatori, atat pentru operatiuni interne cat si internationale;
1.2. Organizarea sistemului C.E.C.
Casa de Economii si Consemnatiuni este o institutie bancara, componenta a sistemului financiar bancar, cu unitati distincte in teritoriu (operative si de coordonare in fiecare judet) sub conducerea nemijlocita a Centrale C.E.C.
Intreaga retea C.E.C. este compusa din doua mari grupe de unitati: unitati proprii si unitati mandatare. Unitati proprii: sucursale judetene, sucursala de economii a municipiului Bucuresti, sucursala de credite a municipiului Bucuresti, centru de calcul electronic al sistemului C.E.C., filialele C.E.C., agentiile C.E.C. Unitati mamdatare: ghisee C.E.C. cu gestiune, ghisee C.E.C. fara gestiune, unitati P.T.T.R.
Sucursalele judetene C.E.C sunt organizate in fiecare judet al tarii, fiind subordonate Centralei C.E.C. Au urmatoarele atributii:
– coordoneaza activitatea unitatilor C.E.C in judet;
– aplicarea normelor metodologice, a dispozitiilor Centralei C.E.C cu privire la activitatile de ghiseu, organizarea si tinerea evidentei analitice si sintetice pentru unitatile proprii si cele subordonate;
– intocmesc balanta de verificare;
In prezent functioneaza 40 de sucursale. In Bucuresti, din cauza volumului mai mare de operatiuni sunt organizate separat, Sucursala de economii si Sucursala de credite subordonate sucursalelor si nu au personalitate juridica. Functioneaza in orase mari, cu volum de operatiuni mare. Intr-un judet pot exista maximum 3 filiale, dar exista judete in care nu functioneaza nici o filiala. In prezent functioneaza 36 de filiale in toata tara si in 6 in Bucuresti.
Agentiile C.E.C. sunt unitati operative subordonate sucursalelor judetene sau filialelor C.E.C si functioneaza in orase, comune; nu au personalitate juridica.Agentiile C.E.C sunt direct subordonate, din punct de vedere contabil, sucursalelor sau filialelor in raza corora sunt amplasate din punct de vedere administrativ-teritorial, fiind aprovizionate cu numerar, imprimate si alte materiale de catre acestea. Reteaua mandatara- este formata din cateva categorii de unitati care executa si operatiuni pe librete de economii prin conventii incheiate cu C.E.C. (oficii postale).
In concluzie , din prezentarea de mai sus a structurii C.E.C rezulta:
– la nivelul agentilor se executa numai operatiuni de ghiseu sau legate de acestea (solicitari de confirmare de sold);
– la nivelul filialelor, pe langa activitatea proprie de ghiseu, se executa activitati de evidenta analitica si sintetica in fisele de cont aferente agentiei proprii si a celor subordonate din punct de vedere contabil;
– la nivelul sucursalei, pe langa activitatea propriei de ghiseu, se executa si activitati de evidenta analitica si sintetica in fisele de cont aferente agentiilor direct subordonate cat si activitati de centralizare a datelor pentru toate unitatie din judet, in vederea intocmirii balantei de verificare si a predarii acestuia la C.E.C.
1.3. Infrastructura sistemului bancar al C.E.C.
Casa de Economii si Consemnatiuni, prin intreaga activitate pe care o desfasoara, detine inca o pozitie bine conturata in cadrul sistemului financiar-bancar romanesc.
Astfel, Casa de Economii si Consemnatiuni detine principalul rol in raporturile financiare cu populatia, fiind principala care acorda credite populatiei si la C.E.C. este in fapt o”banca populara”. De asemenea, C.E.C. desfasoara o activitate bancara si pentru unele organizatii economice si sociale care nu au conturi deschise la alte banci, ca efect al legislatiei in vigoare.
Sistemul C.E.C. prezinta si avantajul deloc neglijabil mai ales acum in economia de piata, ca sumele depuse sunt garantate de stat si au un caracter imprescriptibil. Centrala C.E.C. organizeaza, planificata, coordoneaza, indruma si controleaza activitatea unitatilor C.E.C., elaboreaza norme metodologice si tehnici de lucru pentru toate activitatile desfasurate de unitatile C.E.C din retea, asigurand totodata si aplicarea lor.
II.2. PROFILUL ACTIVITATII ,SERVICII SI INSTRUMENTE ALE C.E.C
2.1. Servicii si instrumente ale C.E.C
Casa de Economii si Consemnatiuni, prin intreaga activitate pe care o desfasoara detine inca o pozitie bine conturata in cadrul sistemului financiar bancar romanesc.Astfel,C.E.C. detine principalul rol in raporturile financiare cu populatia, fiind principala institutie care acorda credite populatiei si care aceasta isi pastreaza economiile banesti, C.E.C.este de fapt o “Banca populara”.
De asemenea, C.E.C. desfasoara o activitate bancara si pentru unele organizatii economice si sociale care nu au conturi deschise la alte banci, ca efect al legislatiei in vigoare. In prezent Casa de Economii si Consemnatiuni isi desfasoara activitatea in baza Legii 66/3iulie 1996 privind reorganizarea C.E.C. si a noului statut aprobat la 1 octombrie 1996.
In obiectul sau de activitate intra in principal atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor banesti in lei si in valuta ale populatiei, a disponibilitatilor banesti in lei si vatura ale populatiei, a disponobilitatilor banesti ale persoanelor juridice precum si primirea de sume spre consemnare.
Disponibilitatilor Casei de Economii si Consemnatiuni se fructifica prin:
Acordarea de credite populatiei pentru cumpararea, construirea , modernizarea, consolidarea sau repararea locuintelor proprietate personale, precum si pentru cumpararea bunurilor de consum:
Acordarea de credite agentilor economii mici si mijlocii;
Cumpararea de titluri de stat, bonuri de tezaur sau a altor titluri de valoare ;
Constituirea de depozite si acordarea de credite societatilor financiare si bancare;
Alte plasamente stabilite de Consiliul de administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni.
Sistemul C.E.C. este o parte a sistemului financiar bancar si indeplineste functii principale:
reglarea circulatiei monetare se realizeaza prin stimularea dezvoltarii spiritului de economisire in randul populatiei si atragerea disponibilitatilor banesti temporare (economii) ale populatiei pentru constituirea de noi surse de finantare aflate la dispozitia statului (C.E.C. – ul avand ca unic actionar statul ) sau prin plasamente avantajoase la alte banci. Realizarea acestei functii este determinata in principal de activitatea de economisire si creditare a populatiei de catre C.E.C.
executia de casa a bugetului de stat este realizata prin activitatea de incasare de la populatie a impozitelor, taxelor, amenzilor etc.
controlul financiar al activitatii unor organizatii economice si sociale care isi pastreaza disponibilitatile banesti la C.E.C.
Operatii pasive reprezinta pentru C.E.C. atragerea sumelor temporar disponibile ale populatiei, constituindu-se astfel depozitele bancare care de-a lungul anilor au avut o evolutie semnifcativa. Depozitele constituite au un dublu caracter: pe de o parte, constituie obligatiile C.E.C. -ului fata de depunatori, rezultate din mobilizarea economiilor banesti ale acestora, cai importante de constituire a resurselor de creditare ale statului, ale bancilor si ale agentilor economici; pe de alta parte, depozitele reprezinta pentru depunatori creante creditoare fata de C.E.C., mijloace de plata pe care acestia le pot utiliza in orice moment. Aceste depozite in functie de conditiile de depozitare sunt: depozite la vedere si depozite la termen.
Depozite la vedere sunt caracterizate prin elasticitate, titularul dispunand in orice moment de sumele depuse, dar acestea poate duce la o scadere rapida a sumelor depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni. Spre deosebire de depozitele la vedere, din depozitele la termen nu se pot face retrageri in orice moment, decat cu conditia pierderii dobanzii (partial sau total). Deci schimbul asumarii acestei obligatii titularul depozitului la termen beneficiaza de avantajul dobanzii sporite.
Disponibilitatile banesti mobilizate la C.E.C. reprezinta economii banesti ale populatiei. Formarea si atragerea economiilor banesti ale populatiei sunt determinate de trasaturile societatii noastre , de legile economice obiective ca actioneaza in economia de piata. Relatiile banesti fac posibila economisirea de bani si inlesnesc mobilizarea acestor economii banesti la Casa de Economii si Consemnatiuni,
Pentru atragerea resurselor (economii banesti ale populatiei) Casa de Economii si Consemnatiuni pune la dispozitia clientilo9r sai urmatoarele produse si servicii:
Libretul de economii cu depuneri pe termen de cel putin un an a fost introdus in anul 1957, suferind in timp o serie de modificari in continut atat in ceea ce priveste regimul depunerilor si restituirilor cat si in privinta nivelului dobanzii.In prezent, depunerile pe aceste librete sunt de minim 100. 000 de lei, fiecare depunere constituindu-se intr-un depozit separat, purtator de dobanda. Acest gen de depunere are avantajul ca asigura o mare stabilitate a sumelor economisite.
Libretul de economii cu dobanda la vedere este un instrument de economisire traditional in tara noastra, pana in 1953 el fiind unicul instrument pe care populatia isi pastra economiile banesti. Acest libret are specific case pot efectua operatii la orice unitate proprie sau mandatara pe tot cuprinsul tarii.
Libretul de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme a fost introdus in anul 1962 in scopul stimularii populatiei la C.E.C. pana in momentul sistarii acestuia in anul 1987, cunoscand o evolutie ascendenta atat in ceea ce priveste numarul de librete emise cat si soldul general al depunerilor pe aceste instrumente de economisire. In prezent, depunerile pe aceste librete sunt de minim 100.000. de lei. Sistarea emiterii acestuia incepand cu 1 iunie 1987 si acordarea castigului in numerar fara posibilitatea castigatorului de a beneficia de prioritate in procurarea autoturismelor a dus la o scadere considerabila a numarului acestor librete si implicit a soldului economiilor pe acest tip de libret.
Economisirea pe acest tip de librete s-a reluat ulterior in 1990, dar nu a mai condus la o evolutie pozitiva a libretului chiar in conditiile acordarii prioritatii pentru procurarea autoturismului titularilor ale caror librete ies castigatoare la tragerile la sorti trimestriale. Tinandu-se seama de scaderea numarului libretelor de acest fel si de aspectele prezentate mai sus, s-a sistat din nou emisiunea acestor librete pana in anul 1996 cand s-a reluat emisiunea acestor librete.
Libretele de economii cu dobanda si castiguri au avut in emisiunea lor o intrerupere de emisiun intre anii 1991 si 1996 datorita cererii reduse. Aceasta intrerupere a fost necesara datorita cheltuielilor care le implica tinerea in evidenta si executarea diferitelor operatiuni legate de aceste librete.Fiind librete cu castiguri, este necesara organizarea de trageri la sorti periodice.
Obligatiuni cu castiguri- Serie Noua au fost introduse in luna mai 1996. Acestea au valori de 100.000, 50.000, 25.000 si 10.000l ei. Obligatiunea de baza este cea de 100.000 lei, celelalte fiind fractiuni ale celei de baza si dau dreptul la1/2, 1/4 respectiv 1/5 din castigul care revine obligatiunii de baza. Dobanda se plateste sub forma de castiguri , prin tragere la sorti participa toate obligatiunile neiesite castigatoare la tragerile la sorti anterioare. In valoarea fiecarui castig este cuprinsa si valoarea nominala a obligatiunii castigatoare. Plata castigurilor la depunerile pe obligatiuni C.E.C.- Serie Noua- se efectueaza la sucursalele si filialele C.E.C. prin identificarea castigatorului. Obligatiunile C.E.C. cu castiguri- Serie Noua- sunt instrumente de economisire la purtator.
Certificatul de economii la purtator a fost introdus si pus in vanzare in anul 1993 avand o dobanda variabila. Certificatele de economii la purtator sunt instrumente in valori fixe de 500.000, 1.000.000 si 5.000.000 lei emise pe serii, fiecare serie avand numere cuprinse intre 000001si 100.000. Detinatorii certificatelor de economii au dreptul la dobanzi achitabile incepand cu prima zi dupa implinirea scadentei de 1 an (respectiv 2 ani). In cazul prezentarii certificatului de economii pentru rascumparare inaintea implinirii termenului de 1 an ,sau in cursul celui de-al doilea an (deci inaintea implinirii termenului de 1 an respectiv 2 ani) pentru fractiunea de perioada de la vanzare si respectiv de la implinirea primului an si pana la data rascumpararii, dobanda va fi cea practicata la depunerile la vedere pe perioada respectiva. Dupa trecerea celor doi ani posesorul certificatului de economii are posibilitatea sa-l pastreze in continuare dobanda platita pentru perioada ce depaseste 2 ani urmand a fi cea practicata de C.E.C. la certificatele de economii in perioada respectiva.
Restituirea valorii nominale a certificatelor de economii si achitarea dobanzilor se face la unitatea care le-a pus in vanzare. Dobanzile neincasate de detinatori dupa implinirea scadentei nu sunt purtatoare de dobanzi.
Certificatele de depunere cu plata dobanzii la 6 luni, un alt instrument de economisire se pun in vanzare prin toate unitatile C.E.C. proprii. Ele sunt emise in valori de 50.000, 100.000 lei pe serii. Scadenta unui certificat este de 5 ani. Dobanzile ce se vor acorda certificatelor de depunere se stabilesc lunar de C.E.C. si vor comunica cu cel putin 10 zile calendaristice inaitea fiecarei luni. Certificatele de depunere se pot rascumpara oricand dupa data vanzarii.
Pentru perioade mai mici de 6 luni, detinatorul nu bebeficiaza de dobanda.Certificatele de depunere nereprezentate spre rascumparare in decuesul celor 5 ani, nu-si pierd valabilitatea , cu prilejul rascumpararii achitandu-se toate taloanele ramase neincasate pana la data respectiva. Pentru perioada ce depaseste 5 ani dobanda se va calcula la procentul practicat pentru certificatele de depunere in perioada respectiva pana la data rascumpararii.Rascumpararea certificatelor de depunere si plata dobanda se va face numai la unitatea C.E.C. care le-a pus in cieculatie.
Unul din cele mai noi instrumente de economisire introdus in luna aprilie 1996 il constituie certificatul de depunere la purtator cu plata dobanzii la trei luni. Certificatele de depunere de acest tip au valori nominale de 100.000, 500.000, 1.000.000 si 5.000.000 lei. Dobanda se stabileste de C.E.C. Plata dobanzii se face trimestrial incepand cu prima zi dupa implinirea termenului de trei luni. Dupa trecerea perioadei de trei ani, certificatul nu-si pierde valabilitatea, dobanzile si valoarea lui nominala putand fi incasate cu prilejul rascumpararii acestuia. Rascumpararea certificatului de depunere se poate face oricand, la cerere. Pentru fractiuni mai mici de trei luni nu se bonifica dobanda Pentru taloanele prezentate dupa data scadentei nu se calculeaza dobanda suplimentara.
Certificatul de depozit cu plata dobanzii lunar pus in circulatie incepand cu luna martie 1997. Are urmatoarele valori: 500.000 lei, 1.000.000 lei, 10.000.000. lei, 5.000.000 lei, 25.000.000 lei. Dintre caracteristicile acestuia amintim : dobanda mentionata pe certificat la vanzare nu se modifica pe intreaga perioada pana la scadenta, acestea pot fi atat nominale, cat si la purtator, plata dobanzii se face concomitant cu rascumpararea certificatului.
Carnetul de depunere cu plata lunara a dobanzii pus in circulatie in luna decembrie 1996. Are urmatoarele valori nominale: 100.000 lei, 500.000 lei, 1.000.000 lei si 3.000.000 lei. Dintre caracteristicile acestuia amintim:
scadenta unui carnet este la 2 ani;
carnetele de depunere se pot rascumpara oricand dupa data vanzarii. Pentru perioade mai mici de o luna nu se acoeda dobanda . Carnetele de depunere nereprezentate spre rascumparare in decursul celor doi ani isi pierd valabilitatea.
Casa de Economii si Consemnatiuni pune la dispozitia clientilor si Contul curent personal. Titularul unui astfel de cont poate dispune de urmatoarele facilitati: depunerile sunt nominale si la vedere, cu sau fara clauza de imputernicite; se deschid pe numele unei singure persoane; pot fi alimentate de catre titulari sau de o alta persoana, cu numerar sau prin virament; la cererea titularilor drepturilor banesti ce li se cuvin pot fi virate total sau partial in conturi curente.
Serviciile pe care le ofera la ora actuala acest cont curent personal sunt urmatoarele: se poate face plata impozitelor, taxelor, chiriilor, luminii, abonamentelor Radio TV, telefon etc. Din septembrie 1997 conform conventiei incheiate intre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin contul curent personal se platesc drepturile compensatorii conform Ordonamtei de Urgenta nr. 9/1997. Cu toate masurile de popularizare luate, acest instrument este inca slab dezvoltat, fiind utilizat in cea mai mare parte de pensionari prin virarea in cont a pensiilor acestora . Acest gen de clienti denatureaza efectiv natura acestui instrument care este de economisire. Aceasta categorie de titulari folosesc contul numai pentru a intra mai repede in posesia pensiei stiind ca plata prin posta se face intr-o anumita ordine, ei blocand efectiv unitatile C.E.C. in perioada efectuarii viramentului si restituindu-si de regula aproape intreaga pensie.
Retinerea populatiei pentru folosirea contului curent personal s-a datorat atat limitarii posibilitatii efectuarii de plati la un numar redus de unitati , precum si de existenta disponobilului necesar in cont, de specimenul de semnatura, de confirmarea soldului. Pe langa aceste servicii bancare puse la dispozitie de Casa de Economii si Consemnatiuni amintim si realizate pe baza de conventii incheiate cu persoane juridice,principalii parteneri fiind pe langa M.M.P.S. si Ministerul Transporturilor, Regia Autonoma- Administrarea Patrimoniului de Stat, Ministerul de Interne, S.I.F. Oltenia, Societatea Independenta Romana A Drepturilor Omului, S.C. Asiban, ASIROM.
Unica institutie autorizata sa primeasca sume spre consemnare de la orice persoana fizica sau juridica este Casa de Economii si Consemnatiuni. Consemnarea unor sume de bani se poate face numai la unitatile proprii ale C.E.C. Operatiunea de consemnare consta in depunerea de catre o persoana fizica sau juridica a unei de bani pe numele altei persoane, operatiunea poate consta si in depunerea unei sume litigioase care sa fie retrasa de cel indreptatit numai dupa solutionarea litigiului. Sume spre consemnare pot fi: pensiile alimentare, diferite retineri din salarii, chirii depuse de chiriasi pe numele proprietarilor respectivi care refuza sa primeasca aceste sume la domiciliu, onorariile pentru experti, garantii banesti depuse de persoanele care gestioneaza bunuri si valori.
Consemnarile pot fi :consemnari judiciare , consemnari speciale si consemnarile administrative.
Consemnarile juridice se efectueaza pe baza unor hotarari al organelor de urmarire penala sau ale instantelor judecatoresti si privesc obligatiile de intretinere, litigii de munca, onorarii, sechestru,etc.
Consemnarile administrative facute din initiativa institutiilor care consemneaza sume indiferent de scopul si destinatia lor. Aceste consemnari nu au caracter juridic.
Consemnarile speciale se fac in temeiul unor dispozitii speciale si numai de catre organele de stat sau de catre unitatile stabilite prin lege, in care se preconizeaza si destinatia sumelor consemnate. Sumele consemnate care au un caracter judiciar nu se elibereaza de catre unitatea C.E.C. decat pe baza unei hotarari judecatoresti din care trebuie sa reiasa clar ca litigiul respectiv a fost solutionat definitiv.
Indiferent de felul consemnarilor, sumele consemnate la C.E.C. nu sunt purtatoare de dobanzi.
Casa de Economii si Consemnatiuni efectueaza de asemenea incasari si plati in conturile de disponibilitati ale sindicatelor, in conturile curente ale caselor de ajutor reciproc, asociatiilor sportive, ale caselor de cultura si asociatiilor de locatari.
2.2. Ponderea indstrumentelor de economisire in cresterea de sold si in soldul general al economiilor populatiei in anul 1998
In anul 1998 principala activitate a C.E.C. a constituit-o, in continuare atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor banesti, domeniu in care institutia noastra se bucura de o traditie de peste 135 ani, in anul 1998 obtinandu-se rezultate superioare anului 1997.
Evolutia indicatorilor de baza ai acestei activitati a fost influentata atat de calitatea managerului si de nivelul comparativ al dobanzilor acordate depunatorilor pe toate instrumentele bancare oferite de C.E.C. cat si de aplicarea Ordonantelor Guvernului Romaniei.
Repartizarea cresteri de sold si a soldului general pe instrumente se prezinta astfel :
Librete cu depuneri pe termen sunt librete cu cea mai mare pondere atat in cresterea de sold cu 61,60% cat si in soldul general al economiilor populatiei cu 64,90%. Avantajul acestui instrument de economisire este ca sigura o mare stabilitate a sumelor economisite, dar necesita cheltuieli mari perntru plata dobanzilor.La nivelul sectoarelor situatia se prezinta astfel:
I. Dupa ponderea in cresterea de sold :
– locul 1 sector 6 cu 65,26%
– locul 2 sector 4 cu 64,30%
– locul 3 sector 3 cu 61,83%
– locul 4 sector 2 cu 61,71%
– locul 5 sector 1 cu 59,20%
– locul 6 sector 5 cu 57,91%
II.Dupa ponderea in soldul general :
– locul 1 sector 2 cu 67,09%
– locul 2 sector 6 cu 66,64%
– locul 3 sector 3 cu 66,14%
– locul 4 sector 4 cu 64,38%
– locul 5 sector 5 cu 62,21%
– locul 6 sector 1 cu 62,08%
Certificatele cu depunere cu dobanda la 3 luni sunt instrumente de economisire care se situeaza pe locul 2 atat in cresterea de sold cu 9,82% cat si in soldul general al economiilor populatiei cu 6,59%. La nivelul sectorelor situatia se prezinta astfel:
I. Dupa ponderea in cresterea de sold:
– locul 1 sector 1 cu 12,56%
– locul 2 sector 4 cu 12,45%
– locul 3 sector 3 cu 12,28%
– locul 4 sector 6 cu 9,56%
– locul 5 sector 2 cu 8,57%
– locul 6 sector 5 cu 5,25%
II. Dupa ponderea in soldul general
– locul 1 sector 4 cu 8,28%
– locul 2 sector 1 cu 8,01%
– locul 3 sector 3 cu 7,39%
– locul 4 sector 2 cu 5,99%
– locul 5 sector 6 cu 5,88%
– locul 6 sector 5 cu 4,96%
Certificatele de depozit cu plata lunara a dobanzii sunt instrumente de economisire care se situeaza pe locul 3 in cresterea de sold cu 9,67% si pe locul 6 in soldul general al economiilor populatiei cu 4,83% La nivelul sectoarelor situatia se prezinta astfel:
I. Dupa ponderea in cresterile de sold:
– locul 1 sector 5 cu 12,32%
– locul 2 sector 1 cu 10,28%
– locul 3 sector 2 cu 9,44%
– locul 4 sector 6 cu 8,87%
– locul 5 sector 4 cu 8,85%
– locul 6 sector 3 cu 7,74%
II. Dupa ponderea in soldul general
– locul 1 sector 5 cu 6,78%
– locul 2 sector 2 cu 4,93%
– locul 3 sector 1 cu 4,70%
– locul 4 sector 4 cu 4,43%
– locul 5 sector 6 cu 3,96%
– locul 6 sector 3 cu 3,89%
Carnete de depunere cu plata lunara a dobanzii sunt instrumente de economisire care se situeaza pe locul 5 in cresterea de sold cu 7,90% si pe locul 4 in soldul general al economiilor populatiei cu 5,19%.La nivelul sectoarelor situatia se prezinta astfel:
I. Dupa ponderea in cresterea de sold:
– locul 1 sector 4 cu 11,00%
– locul 2 sector 6 cu 9,34%
– locul 3 sector 3 cu 8,59%
– locul 4 sector 1 cu 8,07%
– locul 5 sector 2 cu 6,36%
– locul 6 sector 5 cu 5,53%
O evolutie deosebita a cunoscut “Depozitul aniversar 24 Noiembrie”, care desi a fost emis numai in data de 24 noimbrie 1998 a avut o pondere in cresterea de sold de 4.56% ocupand locul 6, iar in soldul general de 1,64% situandu-se astfel pe locul 8. Conturile curente personale (fara ordonante) este instrumentul de economisire care se situeaza pe locul 6 in cresterea de old cu 2,84% si pe locul 7 in soldul general al economiilor populatiei cu 2,39%.
Certificatele de economii cu plata anuala a dobanzii sunt instrumente de economisire care se situeaza pe locul 7 in cresterea de sold cu 0,74% si pe locul 3 in soldul general al economiilor populatiei cu 1,16%
Conturi curente personale (ord.nr.9/1997) este instrument de economisire care se situeaza pe locul 7 in cresterea de sold cu 0,07% si pe locul10 in soldul general al economiilor populatiei cu 0,08%.
Obligatiunile C.E.C. cu castiguri sunt instrumente de economisire care se situeaza pe locul 8 in cresterea de sold avand ponderea negativa (-0, 05% ) si pe locul 10 in soldul general al economiilor populatiei avand o pondere de 0,08%.
Certificatele de depunere cu dobanda la 6 luni se situeaza pe locul 9 in cresterea de sold, avand ponderea negativa – 0,,25% si pe locul 10 in soldul general al economiilor cu o pondsere de 0,93%.
Libretele cu dobanda la vedere sunt instrumente de economisire care se situeaza pe total S.E.M.B. pe locul 10 in cresterea de sold avand ponderea negativa (-0,29%) si pe locul 3 in soldul general al economiilor populatiei avand o pondere de 6,49%.
Alte instrumente de economisire sunt instrumente de economisire care se situeaza pe locul 4 in cresterea de sold cu 7,95% pe locul 5 in soldul general al economiilor populatiei cu 5,0%.In componenta altor instrumente de economisire intra urmatoarele: librete cu dobanda si castiguri, librete cu castiguri pentru autoturisme, librete de economii pentru turism, librete de economii pentru construirea de locuinte.
2.3. Produse noi oferite de Casa de Economii si Consemnatiuni
CONT DE DEPOZIT CU PRIMA LA VEDERE – 15 ianuarie la sucursalele C.E.C. din Bucuresti iar pe data de 15 februarie 1999 la sucursalele C.E.C. din tara. Dobanda este de 50% pe an pentru depozitul constituit pe termen de 1 luna; 51% pe an pentru depozitul constituit pe termen de 3 luni. Prima la dobanda un punct procentual pentru depozitul constituit pe termen de 1 luna si trei puncte procentuale pentru depozitul constituit pe termen de 3 luni. Suma minima de constituire a unui depozit este de 3 milioane lei. Taxa de deschidere 5 mii lei. Se deschide pentru clientii sai persoane fizice numite in continuare conturi de depozite. Dobanda pentru conturile de depozit cu prima se va calcula dupa urmatoarea formula:
unde: K =capitalul
P =rata dobanzii
Nz= nr. de zile calendaristice
Dobanda se va acorda, la operatiunile de depuneri,incepand cu a doua zi, iar la operatiunile de restituire, din ziua efectuarii restituirii. Dobanda pentru contul curent asociat se va calcula la sfarsitul fiecarui zile, la soldul final zilnic al contului asociat, dupa
urmatoarea formula:
unde: S= soldul contului
In cazul cand depozitele ajung la scadenta si sunt prelungite pe o perioada egala cu cea initiala, se va acorda prima de dobanda stabilita, diferentiat pentru fiecare tip de depozit. Astfel pentru depozitele de 1 luna ce se prelungesc se va acorda , pentru fiecare perioada egala cu cea initiala prima de dobanda stabilita. Cand acest depozit implineste1 an , dobanda se va bonifica, va fi cea practicata de C.E.C. la depunerile populatiei pe librete la termen.
Pentru depozitele constituite pe termen de 3 luni si care se prelungesc se va acorda , pentru fiecare perioada de prelungire o prima de dobanda, iar in momentul implinirii termenului de 1 an se va bonifica dobanda practicata de C.E.C. la depunerile populatiei pe librete la termen de 1 an. Cand depozitele pe termen de 1 luna si cele pe termen de 3 luni sunt prelungite consecutiv si implinesc termenul de 1 an, dupa aceasta data C.E.C. va acorda: o dobanda egala cu cea acordata la depunerile populatiei pe termen de 1 an.,dobanda si prima la dobanda sunt variabile , in functie de evolutia pietei financiar -bancare.,posibilitatea introducerii clauzelor de imputernicire si dispozitiei testamentare , garantia totala si confidentialitatea asupra sumelor depuse.
Depozit cu dobanda capitalizata un nou instrument de economisire pentru persoane fizice in baza prevederilor legii nr. 66/1996. Termenul de constituire 1 sau 2 luni, cu posibilitatea prelungirii automat ( de maxim 2 ori). Dobanda anuala 51% pentru depozitele constituite pe 1 luna si 50% pentru depozitele constituite pe 2 luni , se capitalizeaza la fiecare scadenta si devine purtatoare de dobanda. Are posibilitatea introducerii clauzei de imputernicire si a dispozitiei testamentare, garantia totala si confidentialitatea asupra sumelor depuse. Dobanda anuala se stabileste si se comunica periodic de catre Centrala Casei de Economii si Consemnatiuni. Pentru deschiderea depozitului se percepe un comision, care nu va fi mai mic de 5000 lei. Comisionul se va deduce din soldul depozitului, la lichidarea acestuia . Nivelul comisionului se va comunica periodic de catre Centrala C.E.C. Titularii “depozitului cu prima la dobanda “ sunt persoane rezidente si nerezidente. Valoarea depozitului : minim 1.000.000 lei , multiplicari de 1 milion.
Scadenta la 1 luna cu prelungire la 3luni. si 2 luni cu prelungire la 6 luni. Dobanda este fluctuanta se comunica periodic de catre Centrala C.E.C.(este egala cu cea a certificatelor de depozit si a carnetelor de depunere.), se capitalizeaza si este purtatoare de dobanda , se acorda dobanda la vedere, in cazul lichidarii inaintea celor 3 scadente;nu se acorda dobanda pentru perioada de timp de la scadenta pana la lichidare.Lichidarea se face simultan pentru depozit si pentru dobanda. Asupra soldului depozitului , se calculeaza si se percepe un comision in cota procentuala (nu poate fi mai mic de 5000 lei). Dobanda pentru depozitele cu dobanda capitalizata se va calcula dupa urmatoarea formula:
unde: K = capitalul
P = rata dobanzii
Nz = nr.de zile
Dobanda se va acorda la soldul depozitelor cu dobanda capitalizata constituite, incepand cu ziua constituirii acestora pana in preziua restituirii/lichidarii. Lichidarea depozitelor inainte de scadenta se va efectua prin acordarea de dobanda la vedere, pe perioada cat depozitul a fost activ. Dupa expirarea ultimului termen de prelungire, pentru aceste depozite nu se va mai acorda dobanda, la lichidarea depozitelor acordandu-se soldul contului de depozit.
Depozitul aniversar 135 ani este un instrument constituit numai in ziua de 23 aprilie, si au avut scadenta in ziua de 24 mai, au beneficiat de o dobanda de 75% pe an. Conform hotararii Consiliului de Directie a Casei de Economii si Consemnatiuni din data de 13 ianuarie s-a hotarat lansarea “Depozitului aniversar 135 ani”, care va fi pus in vanzare lunar, in ziua de 24 a fiecarei luni, atunci cand aceasta este zi lucratoare. Scadenta depozitului este lunara.
Pentru luna ianuarie 1999, data punerii in circulatie va fi de 25 ianuarie, concomitent cu rascumpararea “Depozitului aniversar 24 noiembrie.Data vanzarii pentru luna ianuarie 1999 a fost 25 iar data scadentei , in 24 februarie 1999. Pentru depozitele ce vor deschide in lunile urmatoare, Centrala C.E.C. va comunica din timp data vanzarii, data scadentei si dobanzile ce se vor acorda pentru fiecare luna in parte. Dobanda anuala pentru depozitele deschise in data de 25 ianuarie este de 55%.
Pentru a marca ziua aniversara a Casei de Economii si Consemnatiuni, s-a emis un produs special: Depozit aniversar “24 NOIEMBRIE”. Depunerile pentru constituirea de depozitului aniversar “24 NOIEMBRIE” se fac numai in ziua de 24 noiembrie 1998, avand scadenta la 25 ianuarie 1999( 62 zile calendaristice), s-a constituit la toate unitatile C.E.C. din Bucuresti; dobanda este de 55% pe an. Depunerea minima pentru constituirea unui depozit aniversar este de 1 milion.lei sau multipli acestei sume. In vederea lichidarii, depunatorii se pot prezenta numai la unitatea C.E.C. unde a fost constituit depozitul aniversar. Dupa data scadentei depozitului aniversar (25 ianuarie 19990, sumele in baza carora au fost constituite depozitele aniversare nu mai sunt purtatoare de dobanda , indiferent de data la care se face lichidarea. In cazul in care se solicita lichidarea depozitului aniversar inaintea de scadenta, C.E.C. nu acorda dobanda pentru sumele depuse.
Un depozit aniversar poate fi deschis pe numele unei singure persoane. Titularii depozitelor aniversare nu pot solicita introducerea de clauze de imputernicire sau dispozitii testamentare. Dobanda se calculeaza cu incepere din ziua urmatoare constituirii depozitului pana la data scadentei.
unde: K = valoarea totala a depozitelor constituite
P = rata dobanzii
Nz = nr.zile
Suma totala incasata in data de 23 aprile 1999 la “ Depozitul aniversar 135 ani” 95.588 mil. lei (urban 92.764 mii lei si rural 824 mil. lei) din care :transfer de pe alte instrumente C.E.C. 65.364 mil.lei (urban 64.806 mil.lei si rural 558 mil. lei).si numerar 28.224 mil lei (urban 27.958 mil lei si rural 266 mil lei).
Numarul agentilor C.E.C. prin care s-a pus in vanzare depozitul aniversar: 73 (urban 57 si rural 16).
II.3. Cresterea rolului Casei de Economii si Consemnatiuni in sectorul bancar
Odata cu aprobarea statutului Casa de Economii si Consemnatiuni in baza articolului 8 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, aceasta trebuie sa faca fata concurentilor, reprezentati prin in celelalte societati financiar bancare, atat pentru a-si pastra segmentul de clientele care a fost si este reprezentat in mare parte de persoanele fizice, precum si vizarea cuceririi de noi segmente, in special intreprinderile mici si mijlocii.
In continuare, Casa de Economii si Consemnatiuni, ale persoanelor are ca principal obiect de activitate atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor banesti in lei si in valuta ale populatiei, ale disponibilitatilor banesti juridice precum si primirea de sume spre consemnare. Aceasta lege a largit obiectul de activitae cuprinzand toata gama de activitati si servicii bancare specifice bancilor de economii. Dintre aceste activitati, putem aminti:
atragerea, pastrarea si fructificarea dispozitiilor banesti in lei si/ in valuta ale populatiei si ale persoanelor juridice, pe care le gestioneaza in numele clientilor, efectuand pentru acestia operatiuni de incasari si plati si/sau decontari;
primirea de sume spre consemnare;
acordarea de credite persoanelor fizice pentru cumpararea, construirea, modernizarea , consolidarea sau repararea locuintelor proprietate personala si/sau pentru cumpararea de bunuri de consum in conditii de garantare de catre imprumutat si dobanda negociate, individualizate si particularizate potrivit normelor proprii C.E.C.;
acordarea de credite agentilor mici si mijlocii in conditii de garantare de catre imprumutat si dobanda negociata individualizate si particularizate potrivit normelor proprii C.E.C., emiterea si acceptare de credite documentare, garantii si efectuarea de operatiuni incasso;
plasamente de titluri de stat; constituirea de depozite la societatile bancare, precum, si acordarea de credite societatilor bancare;
primirea si acordarea de credite in valuta , incheind in acest scop conventii si aranjamente potrivit reglementarilor in materie cu societati bancare si financiare straine si romane;
efectuarea in limita mandatului primit de incasari pentru bugetul de stat, pentru bugetul de asigurari sociale de stat si pentru bugetele locale, vanzarea in mandat a titlurilor de stat in lei si in valuta;
efectuarea de operatiuni de mandat pe baza de conventii;
participarea la creite consortiale;
cumpararea, detinerea, vanzarea, schimbarea si/sau efectuarea de comert cu moneda nationala sau moneda straina convenita; infiintarea, organizarea si exploatarea de case de schimb valutar, stabilind cotatii proprii cu respectarea reglementarilor in vigoare;
cumpararea, detinerea, vanzarea, scimbarea, negocierea oricaror tipuri de instrumente financiare, efecte de comert, produse financiare derivate, titluri de stat sau alte titluri de valoare, actiuni, ipoteci si derularea de tranzactii financiare si monetare;
emiterea de titluri de valoare;
emiterea de efecte de comert in favoarea agentilor economici si mijlocii, acceptare, avalizarea, forfetarea, scontarea si girarea efectelor de comert emise de acestia si / sau de terti, primirea ,emiterea si negocierea de garantii pentru aranjamente de plata in tara si/sau strainatate proprii ale tertilorsi/sau in favoarea in acestora;
participarea la operatiuni pe piata financiar primara sau secundara, realizand, in nume propriu si/sau la ordin operatiuni in moneda efectiva.
efectuarea de servicii de consultanta si management pentru clientii sa, pentru alte persoane fizice si juridice in probleme financiare si/sau bancare cum ar fi planificari si/sau realizari de investitii, brokeraj, asigurari, carti de credit, cecuri de calatorie, operatiuni in trustee, leasing, factoring, emiteri si/sau lansari de actiuni si/sau obligatiuni;
organizarea si punerea la dispozitia clientilor de servicii pentru depozitarea si pastrarea de valori mobiliare si/sau orice alte documente si servicii de depozitare, conpensare multilaterale si decontare in tranzactii cu vlori mobiliare si alte titluri de credit;
coordonarea,finantarea si conducerea in totalita
te si/sau in parte a afacerilor si a operatiunilor oricaror lte societati subsidare si/sau trecute sub control sau direct si/sau indirect;
efectuarea de tranzactii imobiliare necesare desfasurarii activitatii C.E.C. si de tranzactii cu bunuri mobile si imobile in executarea creantelor;
intrarea in raporturi de asociere si/ sau in orice fel de aranjament de participare la profituri cu alte societati bancare, financiare, de asigurari, de valori mobiliare etc. potrivit legii, depozitarea de active ale societatilor de intermediere a valorilor mobiliare si ale organsmelor de plasament colectiv in valori mobiliare cu operatiuni conexe si accesorii aferente calitatii de depozitar si distributia si rascumpararea de titluri de participare la organismele de plasament colectiv in valori mobiliare prin contracte incheiate cu societatile de investitii financiare, de administrare, de organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si de intermediere de valori mobiliare;
incheierea de acorduri de corespondent bancar si operarea in conturi de corespondent cu societatile bancare din Romania si din strainatate;
incheierea de acorduri si de conventii specific bancare cu organizatii si/ sau romane si/ sau straine si/sau internationale cu caracter financiar si/sau bancar; afilierea la astfel de organisme, participarea la activitatea acestora si editarea de publicatii proprii;
mandartarea unor persoane fizice si/sau juridice de a defasura operatiuni tipice C.E.C.;
efectuarea unor plasamente stabilite de consiliul de administratie;
II.4. Descrierea fluxurilor informationale specifice sistemului C.E.C.
Sistemul informational al C.E.C., in totalitatea sa, reprezinta o insumare de subsisteme aferente fiecarei activitati in parte, atat endogene cat si exogene (din sistemul informational sau din afara lui). Referitor la activitatile endogene, din punct de vedere informational se pot distinge doua macrofluxuri:
1. macrofluxul informational al activitatilor de ghiseu generat de: primirea si restituirea economiilor banesti ale populatiei pe diferite instrumente de economisire; acordarea de credite si incasarea ratelor de imprumuturi la creditele acordate in numerar; operatiuni efectuate in conturile organizatiilor; primirea spre consemnare si restituirea sumelor consemnate; incasarea de la populatie a diferitelor impozite, amenzi si taxe.
Corespunzator acestui macroflux se utilizeaza in principal, suporti de date folositi pentru informatiile preluate in cadrul ghiseelor C.E.C. dupa cum urmeaza: foile de depunere, restituire si lichidare pentru instrumentele de economisire; buletin de cumparare/vanzare pentru operatiuni; buletin de varsamant si cecuri pentru conturile curemte; recipise de consemnare; chitante si cecuri pentru conturile de credite; jurnale de operatiuni; jurnale de casa.
In general, toate activitatile de ghiseu se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor faze principale de prelucrare: verificarea identitatii solicitantului si a disponibilului din contul in care se solicita efectuarea operatiunii si acordarea vizei in acest sens; inregistrarea operatiunii in jurnalul de operatiuni de la ghiseu si in suportul de date aflat la solicitant (libret) si predarea documentelor primare la caserie; efectuarea depunerii/restituirii actului justificativ al operatiunii de la ghiseu si a situatiei de casa ; verificarea diferentei intre rulajul debitor si creditor sau scaderea solduli din situatia de casa.
2. macrofluxul informational al activitatii de contabilitate consta din: tinerea evidentei contabile sintetice si analitice pentru toate conturile deschise la unitatile C.E.C.; urmarirea rambursarii creditelor;realizarea operatiunilor de decontari (directe) interne, reciproce cu administratiile financiare, casele de pensii, ASIROM si bugetul statului; operatiuni contabile privind gestiunea proprie ca: intocmirea balantelor de verificare, salarizarea personalului, aprovizionarea cu materiale, imprimate, rechizite, realizarea investitiilor.
Principalii suporti de date utilizati pentru informatiile prelucrate in cadrul compartimentelor de contabilitate ale unitatilor C.E.C. sunt pe de o parte, cei intocmiti la ghiseu, iar pe de alta parte cei specifici , cum ar fi: fisele conturilor sintetice; fisele grupa de maestru ; centralizatoare sintetice sintetice; balante de verificare;facturi; dispozitii de plata ; borderouri cu note de decontare; jurnalele notelor de decontare; extrase de cont;situatii statistice; fisele de conturi analitice; jurnalele de operatiuni in conturile analitice;
Principalele faze de prelucrare in contabilitatea unitatilor C.E.C. sunt urmatoarele: primirea si verificarea documentelor primare care determina inregistrari in contabilitate; inregistrarea docmentelor primare sau cumulative in contabilitatea sintetica; centralizarea operatiunilor efectuate in conturile analitic; inregistrarea centralizatoarelor in fisele grupa de maestru si in contabilitatea sintetica; intocmirea situatiilor statistice a darilor de seama a balantelor de verificare etc.
Referitor la activitatile exogene ale C.E.C., se au in vedere doua aspecte principale, functie de modul in care sunt privite si anume: activitati din afara spatiului C.E.C. determinate de relatiile sistemului C.E.C. si alte unitati bancare, precum si cele subordonate. Fluxurile de tip exogen exista si in cadrul Centralei C.E.C. insasi, intre compartimentele organizatorice din care este compusa aceasta.
Perfectionarea sistemului informational al ,C.E.C. este direct conditionata de existenta unui sistem unitar de codificare, clasificare si nomenclatoare. Obiectivul fundamental al sistemului informatic C.E.C. al economiilor consta in furnizarea de informatii corecte, relevante si in timp util atat conducerii, cat si nivelelor operationale specifice C.E.C. in scopul cresterii performantelor economice. Obiectivele manageriale constau in realizarea preluarii, evidentei si controluli economiilor, astfel incat fiecare unitate operationala C.E.C. sa cunoasca cu exactitate rezultatele economice si sa poata beneficia de efectele sistemului informatic in activitatea de zi cu zi.
=== ELANIA~1 ===
CAPITOLUL III
OPERATIUNILE CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI
III. 1. Atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei in circuitul economic prin intermediul caselor de economii
In tarile dezvoltate cu economie de piata, la oferta de capital de imprumut participa alaturi de diferite categorii de persone juridice, si persoane fizice.
Colectarea disponibilitatilor banesti ale populatiei si introducerea lor in circuitul economic constituie atributii ale caselor de economii, ale bancilor comerciale, ale societatilor de asigurare etc. Toate aceste institutii participante la mobilizarea la resurselor banesti temporar libere se afla in relatii concurentiale unul fata de celelalte, fiecare cautand sa-si apropie o parte cat mai mare din semnele banesti aflate in circulatie. Operatiunea depunatorilor pentru o institutie sau alta este influentata de conditiile de fructificare, de garantare si de restituire a depunerilor, de pastrare a secretelor operatiilor, de avantajele fiscale sau de alta natura, oferite de aceste institutii.
Resursele mobilizate de la populatie sunt puse la dispozitia statuli ori a unitatilor administrativ-teritoriale, cu titlu de imprumut, si servesc la finantarea unor cheltuieli bugetare sau extrabugetare ; altele sunt utilizate de banci ca resurse de creditere a agentilor economici sau sunt utilizate pentru acordarea de imprumuturi populatiei, Asadar, pe de o parte resursele banesti mobilizate de casele de economii, de banci ori de societati de asigurare cu capital de stat ajung la dispozitia sectorului privat , iar pe de alta parte resursele colectate de banci si de societatile de asigurare private ajung la dispozitia statului si a unitatilor administrativ-teritoriale.
In tara noastra, pana la reorganizarea bancilor in societati comerciale, la finele anului 1991, C.E.C. detinea cvasimonopolul colectarii disponibilitatilor banesti ale populatiei in vederea pastrarii disponibilitatilor banesti ale populatiei in vederea pastrarii si fructificarii lor. Din sumele colectate de aceasta institutie, o parte a fost imprumutata bugetului de stat( in perioada 1952-1971 si rambursata integral in 1979) alta parte a fost utikizata drept resursa de creditare a economiei, iar o alta a servit pentru acordarea de catre C.E.C. de credite populatiei pentru constructii si cumparari de locuinte ( incepand din anul 1972).
Dupa organizarea bancilor, acestea au fost obligate sa primeasca si ele depuneri de la populatie si sa acorde credite acesteia. Asadar, in conditiile create dupa Revolutia din decembrie 1089 si in tara noastra economiile populatiei pot ajunge in circuitul economic pe mai multe canale: C.E.C., banci,societati de asigurare si pot capata destinatii diferite: acordarea de credite pe termen scurt pentru activitati economice, imprumuturi pe termen mijlociu si lung si pentru investitii , plasarea lor in inscrisuri ale imprumuturilor, hartii de valoare ale societatilor comerciale etc.
Premisele mobilizarii economiilor banesti ale populatiei la C.E.C.
Mobilizarea la C.E.C a economiilor banesti ale populatiei este determinata, intre altele de existenta proprietatii private, personale a productiei de marfuri, a relatiilor marfa-bani, de actiunea legii valorii, a celorlalte legi economice.
Disponibilitatile banesti mobilizate la C.E.C. reprezinta economii banesti ale populatiei. Formarea economiilor banesti ale populatiei sunt determinate de trasaturile societatii noastre, de legile economice obiective care actioneaza in economia de piata. Relatiile banesti fac posibila economisirea de bani si inlesnesc mobilizarea acestor economii banesti la C.E.C.
Efectuarea depunerilor populatiei la C.E.C. se datoreaza influentei mai multor factori obiectivi si subiectivi. Factori obiectivi sunt cei de natura economica care actioneaza independent de activitatea desfasurata de Casa de Economii si Consemnatiuni; influenteaza in cele mai multe cazuri , in mod direct formarea economiilor si influenta acestor factori se poate aprecia , in mare masura, se poate comensura. Existenta si influenta factorilor economici este data de exigenta relatiilor banesti, de modul de actiune a categoriilor valorice.
Intre factori se mentioneaza: nivelul si ritmul de dezvoltare al fortelor de productie, a aconomiei national, evolutia venitului national, cresterea veniturilor banesti ale populatiei pe locuitor, imbunatatirea formelor de stimulare in ridicarea calificarii profesionale si obtinerea de rezultate cat mai bune in munca etc; nivelul consumului social, modificarile care survin in structura consumului populatiei si orientarea acestuia, nivelul preturilor cu amanuntul al marfurilor si al tarifelor serviciilor, garantarea de catre stat a depunerilor si avantajelor oferite populatiei pentru depunerile efectuate. Depunerile la C.E. C. sunt influentate si de structura pe varste si sociala a populatiei.
Factorii subiectivi influenteaza depunerile la C.E.C. mai mult indirect si influenta acestor factori nu se poate masura. In factorii subiectivi exista: factori institutionali, organizatorici si psihologici care exercita o anumita influenta asupra constiintei si comportarii cetatenilor in ceea ce priveste economisirea C.E.C.
Factorii institutionali se refera la organizarea si functionarea sistemului banesc, existenta C.E.C. etc. De asemenea, in cadrul factorilor subiectivi, se afla secretul operatiunilor si calitatea activitatii unitatilor care primesc, pastreaza si restituie aceste depuneri, diversificarea instrumentelor de economisire, introducerea unor forme noi, atractive si stimularea de economisire.
In cadrul factorilor organizatorici se mentioneaza : organizarea C.E.C. si a retelei repartizate rational pe teritoriu tarii, distanta dintre unitatile C.E.C., amplasarea acestora in locurile cele mai frecvente, stabilirea unui orar de lucru coordonet cu timpul liber al cetatenilor, dotarea lor tehnica, existenta unui personal temeinic pregatit profesional care sa cunoasca actiunea tuturor factorilor de mai sus., organizarea muncii si servirea propta, civilizata si exemplara a depunatorilor.
Dezvoltarea retelei operative a C.E.C. mai ales la sate si preluarea activitatii de creditare a constructiilor si cumpararii de locuinte proprietate personala contribuie la extinderea legaturilor directe intre populatie si unitatile C.E.C. Printre factorii comerciali si cei de ordin juridic se mentioneaza: claritatea si stabilitatea reglementarii relatiilor dintre C.E.C. si populatia, formele si instrumentele de economisire, organizarea si calitatea activitatii, serviciile pe care C.E.C. le presteaza populatiei etc. Factorii psihologici care influenteaza procesul economisirii: politica monetara economica, sociala, financiara si monetara a statului, situatia internationala, obisnuinta, traditiile populatiei in privinta economisirii, necesitatea constituirii anumitor reserve a cuantumului si scopuli acestor rezerve etc.
Cresterea economiilor banesti ale populatiei si marimea duratei de pastrare a depunerilor la C.E.C. sunt rezultatul unei gospodariri cumpatate si judicioase a banilor.
Atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei este organizata incat asigura implementarea intereselor personale (pastrarea banilor in siguranta, plata de dobanzi, de castiguri etc) cu interesele generale ale dezvoltarii economico- sociale a tarii. Disponibilitatile banesti atrase la C.E.C. au o destinatie utila, ele sunt puse la dispozitia bancilor comercile pentru acordarea de credite sau sunt folosite direct de catre C.E.C. pentru acordarea de imprumuturi populatiei in vederea constituirii de locinte proprietate personala etc.
Economisirea are menirea de a contribui la satisfacerea cerintelor de trai, de a inlesni dobandirea dobandirea unor bunuri de valoare mai mare. Cu alte cuvinte, economisirea stimuleaza consumul si largirea productiei bunurilor de consum , aduce o contributie de seama , alaturi de alti factori, la realizarea echilibrului dintre productie si consum. In acest sold, mobilizarea economiilor banesti ale populatiei la C.E.C. contribuie la sporirea venitului national, la imbunatatirea conditiilor de viata materiale si spirituale ale poporului. Creditul public indeplineste 2 functii:
– functia de mobilizare, pastrare si fructificare a disponibilitatilor banesti si restituire;
– functia de control;
Mobilizarea disponibilitatilor economiilor banesti ale populatiei la C.E.C. reprezinta o redistribuire temporara a partii corespunzatoare a venitului national. Economiile depuse de populatie sunt folosite pentru dezvoltarea economiei nationale si creditarea populatiei in vederea construirii si cumpararii de locuinte proprietate personala etc. In procesul economisirii, functia de control nu priveste veniturile banesti ale populatiei, ci are ca obiective:
– urmarirea consumului de munca vie si materializata ;
– crearea, distribuirea, redistribuirea si utilizarea venitului national;
– supravegherea ca veniturile banesti ale populatiei sa fie permanent acoperite cu marfuri si servicii;
– existenta unei juste corelari a fondului de cumparare a populatiei cu fondul de marfuri;
– absorbirea plusurilor de numerar din economie;
Mobilizarea economiilor benesti ale populatiei are o deosebita importanta si pentru mentinerea unei juste corelatii intre masa monetara in circulatie si cantitatea de marfuri aflata pe piata si a serviciilor prestate populatiei; sub acest aspect economiile depuse la C.E.C. contribuie la mentinerea unei circulatii banesti echilibrate si la intarirea puterii de cumparara a leului. Depunerile economiilor banesti la C.E.C. au caracter volintar.
III.2 Operatiunile Casei de Economii si Consemnatiuni
Casa de Economii si Consemnatiuni ofera posibilitatea sa foloseasca o gama larga de forme si de instrumente de economisire care sa corespunda cat mai bine dorintelor sale. In acest scop ea afecteaza urmatoarele grupe de operatiuni:
– primirea, pastrarea , fructificarea si restituirea de economii banesti ale populatiei;
– operatiuni privind obligatiuni de consemnare;
– operatiuni de consemnare;
– acordarea de credite populatiei;
– operatiuni de comision si mandat;
Operatiunile de primire, pastrare, fructificare si restituire a economiilor banesti ale populatiei constituie principala activitate a acestei institutii. Din aceasta grupa de operatii fac parte: depunerile pe librete de economi cu dobanda, care dupa modul de identificare a persoanei indreptatita sa dospuna de suma depusa pot fi :nominale , la purtator, cu sau fara parola. Depunerile nominale se fac pe librete de economii in care este scris numele, prenumele, adresa depunatorului. La depunerile cu parola se stabileste cu depunatorul initialun “ cuvant de ordine” (parola) pe care deponentul cand se prezinta la ghiseu ca sa ridice numerar din depuneri trebuie sa o cunoasca si sa o inscrie pe documentul de restituire.Depunerile nominale pot fi : conditionate, neconditionate, cu sau fara clauza de imputernicire.
Depunerile cu restituire conditionata sunt efectuate de o persoana pe numele altei persoane, care devine titular si poate sa dispuna de sumele depuse pe numele sau, insa numai cu realizareaa conditiei stabilite de depunator. Aceste depuneri se restituie de catre unitatile C.E.C. numai dupa ce conditiile de retragere, trecut in libret la rublica” conditii de retragere” sunt indeplinite de catre beneficierul depunerii.Conditionarea depunerilor se poate face de catre persoane care efectueaza depunerea, la prima depunere sau ulterior.
Pentru libretele la purtator, conditionarea se face prin parola. Conditiile de retragere pot fi legate de casatorie, de nasterea unui copil, de atingerea majoratulu, de absorbirea unei institutii de invatamant etc. Aceste conditii urmaresc restrangerea dreptului de dispozitie asupra sumelor depuse si stimularea beneficiarului sa indeplineasca conditiile stabilite de deponent. De mentionat ca depunatorul poate retage oricand suma depusa. In cazul depunerilor cu clauza de imputernicire se poate stipula ca sumele depuse pe libret sa fie ridicte de sot, sotie, copii, parinti, frati, surori sau alte persoane desemnate de catre deponent(cel mult doua persoane) .
Clauza de imputernicire este valabila numai pe timpul vietii titularului., care poate modificata sau anula cluza . Depunerile pot fi facute si cu clauza testamentara inregistrata in fisa de depunere. Prin aceasta clauza se stabilesc personale care au dreptul sa mosteneasca depunerile in cazul decesului titularului libretului de economii. Din punct de vedere al formei pe care o imbraca venitul ce se cuvine depunatorului, depunerile pot fi : cu dobanda si castiguri, numai cu castiguri.Depunerile pe librete de economii C.E.C. pot fi: la vedere cand depunatorul nu stabileste o durata de timp de pastrare a banilor la C.E.C. ceea ce inseamna ca ei pot fi retrasi oricand, la cerere; la termen ( minim 1 an ). Sumele se pot retrtage si inainte de expirarea termenului de minim 1 an. In acest caz se acorda dobanda la vedere – pentru deponent.
Dobanda care se acorda anual de catre C.E.C depuneilor se calculeaza astfel:
in care D = suma anuala a dobanzii; N = numere care se obtin ca produs intre soldul existent la un moment dat si numarul de zile de ramanere in sold; F = divizorul fix care se obtine ca raport intre numarul de zile din an inmultit cu 100 raportat la rata dobanzii ( 360*100/RD).
C.E.C deschide la cerere persoanelor majore si conturi curente personale la orice sucursala sau filiala C.E.C. Depunerile in aceste conturi au regimul juridic al depunerilor pe librete. Conturile curente personale pot sa fie alimentate de catre titulari sau de catre o alta persoana direct cu numerar sau cprin virament. La cererea celor interesati, drepturile banesti sub forma de : salarii, prime, premii, beneficii, indemnizatii, etc. pot fi virate ( permnent sau ocazional, total sau partial ) in conturi curente personale deschise persoanelor respective la unitatile C.E.C. Persoanele care au conturi deschise pot sa dispuna in mod liber si oricand de sumele respective ; ele pot face diferite plati pe baza de cec-uri.
Pe langa avantajele generale ale economisirii, titularii conturilor curente personale pot sa dispuna plati de sume pentru : impozite, taxe, chirii, consum de energie electrica, gaze, abonamente la radio, tv, etc. Titularii conturilor curente pot sa primeasca la C.E.C. carnete de cecuri. Carnetul de cecuri are un termen de valabilitate de 6 luni, socotite de la data emiterii lui de catre unitatea C.E.C. Cecurile de carnete pot fi utilizate pentru plata marfurilor cumparate de la unitatile comerciale, pentru plata de servicii prestate de aceste unitati etc. Valoarea cecurilor se achita beneficiarilor in numerar sau prin inregistrare in conturile ecestora.
Pentru sumele nefolosite din carnetele de cecuri , C.E.C. plateste titularilor dobanzi. Detasarea cecurilor din aceste carnte se face numai de catre unitatea la care se prezinta cecurile la plata. Dupa utilizarea in intregime a sumei limita inscrisa in carnet sau dupa folosirea ultimului cec , titularul carnetului de cecuri are obligatia sa se prezinte la filiala C.E.C. emitenta pentru lichidarea carnetului de cecuri.
Operatiunile de acreditiv constau in depunerea unei sume la o unitate C.E.C. si ridicarea ei de la oricare alta unitate C.E.C. din tara. Aceasta operatiune se face numai sub forma depunerii nominale si se foloseste de catre persoanele care se deplaseaza dintr-o localitate in alta. Economisirea la C.E.C. se face si pe libretul de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme. Pe acest libret se economiseste suma minima de 100.000.lei. pentru cumpararea unui autoturism, de asemenea se poate castiga suma necesare cumpararii cu proiritate a unui autoturism. Pentru a putea participa la tragerile la sorti trimestriale, suma depusa pe libret trebuie sa fie in tot timpul trimestrului de minim 100.000 lei.
Depunerile la C.E.C. au un caractr strict voluntar si pot fi facute de orice persoana, indiferent de cetatenie si varsta; fiecare persoana poate folosi forma de depunere care-i convine. Depunerile sunt nelimitate ca volum si termen, depunerea minima finnd diferentiata in functie de instrumentul de economisire si de interesele depunatorilor. Oricare persoana poate sa faca depuneri pe unul sau mai multe librete C.E.C. Depunatorii au dreptul de a imputernici alte persoane majore sa dispuna de sumele pastrate la C.E.C. Statul garanteaza depunerile populatiei la C.E.C. , dreptul de proprietate si de mostenire asupra sumelor depuse, depunatorul putandu-se folosi de” dispozitia testamentara”.
Daca titularul depunerii decedeaza, de sumele economisite existente in sold la data decesului beneficiaza persoanele indicate in dispozitia testamentara stabilita de titular. In cazul in care titlarul nu a introdus dispozitie testamentara, de sumele economisite de titular pot dispune mostenitorii testamentari in baza testamentului sau mostenitorii legali in temeiul si potrivit prevederilor certificatului de mostenire ori prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.
De sumele depuse pe obligatiuni C.E.C. si pe librete de economii “la purtator” pot dispune persoanele care le prezinta la ghiseu , iar in cazul libretelor “la purtator cu parola” sunt obligatorii cunoasterea si indicarea parolei. C.E.C. este obligata sa restituie depunatorilor sumele depuse la prima cerere a acestora. Sumele depuse la C.E.C., dobanzile si castigurile aferente sunt imprescriptibile ele nu pot fi poprite sau urmarite decat pe baza unui hotarari judecatoresti, pronuntate pentru fapte penale.
Secretul identitatii depunatorilor si al beneficiarilor, al depunerilor si al operatiunilor efectuate prin C.E.C. este garantat de stat.
Potrivit statutului C.E.C., informatii in legatura cu sumele depuse la C.E.C. se dau de catre organele acestei institutii numai in scris, pe baza de cerere sau adresa, cu conditia prezentarii libretului sau indicarii numarului acestuia, urmatoarele categorii de persoane: titularii libretelor de economii, persoanelor indicate prin clauza de imputernicire inscrisa in libret, insa numai pentru operatiunile efectuate de catre acestea; depunatorilor, insa numai pentru sumele depuse de catre acestia pe numele altor persoane, persoanelor imputernicite de titulari prin procura sau printr-o alta forma de imputernicire legala, in limitele stabilite prin imputernicire; parintilor si tutorilor pentru depunerile ce apartin titularilor minori; persoanelor inscrise in dispozitia testamentara, numai dupa decesul titularuli si numai pentru soldul existent la data decesului; mostenitorilor legali sau testamentari, prin atestarea acestei calitati de catre organele materiale sau instantele judecatoresti numai pentru soldul existent la data decesului titularului.
In caz de pierdere a libretului, C.E.C. elibereaza depunatorului un alt libret dupa o procedura anume stabilita. Depunerile, diferitele operatiuni, serviciile si restituirile se fac gratuit . Dobanzile si castigurile platite la C.E.C. depunatorilor sunt scutite de plata oricaror impozite si taxe, inclusiv de taxele succesorale.
In 1998 depunerile au crescut fata de 1997 de la 10.934,7 mild .lei la 16.291,6 reprezentand in marime relativa o cerstere cu 49%.
Operatiunile privind obligatiunile C.E.C. cu castiguri reprezinta un mijloc de economisire la purtator, Veniturile cuvenite detinatorilor de obligatiuni se acorda sub forme de castiguri care ofera detinatorilor posibilitatea sa-si pastreze in siguranta economiile si disponibilitatile banesti si, in acelasi timp, sa realizeze castiguri importante prin tragerile la sorti obtinute in urma tragerilor la sorti lunare.
Obligatiunea are o valoare nominala determinata, pretul ei de vanzare este egal cu valoarea nominala a obligatiunii sau ceva mai mare decat valoarea nominala; aceasta este in functie de marimea intervalului de timp dintre data vanzarii si data tragerii la sorti. Pretul de vanzare al obligatiunilor de baza si al subdiviziunilor acestora – fixat la date diferite in intervalul de timp anterior tragerii la sorti.
Unitatile C.E.C. cumpara aceste obligatiuni de la detinatorii lor la orice data din cursul lunii, insa numai la valoarea nominala. In ziua tragerii la sorti se suspenda vanzarea si cumpararea obligatiunilor C.E.C. cu castiguri. Aceste operatii se reiau numai dupa cunoasterea rezultatelor tragerii la sorti din listele oficiale de castiguri. Diferenta de la valoarea nominala si pana la pretul de vanzare efectiv al obligatiunilor constituie o sursa de venituri din care se alimenteaza fondurile banesti pentru plata castigurilor. Diferenta de la valoarea nominala si pana la pretul de vanzare efectiv al obligatiunilor constituie o sursa de venituri din care se alimenteaza fondurile banesti pentru plata castigurilor. Dobanda la aceste obligatiuni se acorda sub forma de castiguri la tragerile la sorti lunare.
In vederea stimularii acestei forme de economisire, statul a scutit de impozite si taxe toate castigurile obtinute pe calea tragerilor la sorti a obigatiunilor C.E.C., ca si la toate celelalte instrumente de economisire la care dobanzile si castigurile sunt, de asemenea scutite de impozite si taxe.
C.E.C. a introdus primirea si pastrarea de catre sucursalele si filialele ei obligatiunile C.E.C. cu castiguri. Aceste obligatiuni pot fi depuse pe numele detinatorului sau pe numele oricarei alte persoane. Pentru pastrarea lor, C.E.C. percepe o taxa de comision a carei marime este in functie de valoarea obligatiunilor depuse si de durata lor de pastrare.
Operatiunile de consemnare constau in deounerea la C.E.C. a sumelor de bani care fac obiectul unor litigii. Consemnarea de sume de bani se poate face numai la unitatile C.E.C. Operatiunea de consemnare consta in depunerea de catre o persoana fizica sau juridica a unei sume de bani pe numele altei persoane, cu dreptul ca aceasta din urma s-o poata ridica oricand; operatiunea poate sa constea si in depunerea unei sume litigioase care sa fie retrasa de cel indreptatit numai la solutionarea litigiului. Sume consemnate la C.E.C. pensiile alimentare, diferite retineri din salarii, chirii depuse de chiriasi pe numele proprietarilor respectivi care refuza primirea acestora la domiciliu, onorariile pentru experti, garantiile banesti depuse de persoanele care gestioneaza bunuri si valori.
Consemnarile pot fi: juridice , facute pe baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti sau ale procuraturii, si privesc obligatii de intretinere, litigii de munca, onorarii etc.; administrative, facute din initiativa institutiilor care consemneaza sumele, indiferent de scopl si destinatia lor, nu au caracter juridic; speciale, facute in temeiul unor dispozitii speciale si numai de catre organele de stat sau de catre unitatile stabilite prin lege, in care se precizeaza si destinatia sumelor consemnate.
Sumele de bani consemnate la C.E.C. se primesc pe baza unei declaratii de consemnare, in schimbul sumei consemnate, deponentul primeste o recipisa de consemnare. Sumele consemnate si care au caracter judiciar nu se elibereaza de unitatile C.E.C. decat pe baza inei hotarari judecatoresti din care trebuie sa reiasa clar ca litigiul respectiv a fost solutionat definitiv. Sumele de bani consemnate la C.E.C. nu sunt purtatoare cu exceptia garantiilor gestionarilor.
In 1998 sumele consemnate au crescut fata de 1997 de la 106.1 mld lei la 221.9 mld lei , reprezentind o cerstere cu 109.1% .
Acordarea de credite populatiei pentru construirea de locuinte si cumpararea de locuinte proprietate personala. Din disponibilitatile sale, C.E.C. acorda populatiei credite pentru : constituirea avansurilor minime si credite pe termen lung necesare construirii de locuinte, cumpararea de locuinte din fondul locativ al statului, construirea de case proprietate personala in baza caruia beneficiarii de credite pot sa contracteze cu prioritate construirea de astfel de locuinte.
Potrivit prevederilor Decretului- Lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie s-au reluat vanzarea de locuinte catre populatie cu achitarea de catre C.E.C. de credite pe termen majorat de rambursare si cu un nivel scazut la dobanda. De semenea, s-au prevazut unele facilitati suplimentare pentru unele categorii de cetateni (handicapati, raniti in timpul Revolutiei din decembrie 1989), precum si pentru tinerii in varsta de pana la 30 de ani.
Perioada de rambursare a creditului acordat de C.E.C. penrtru acoperorea pretului locuintei a fost stabilita, in mod unitar, pentru toate categoriile de cumparaturi, la 25 ani. Locuintele construite din fondurile statului se vand prin unitatile specializate din subordinea primariilor, fara restrictii privind detinerea in proprietate a unei a doua locuinta dobandita prin mostenire, donatie, ca urmare a casatoriei sau pe alte cai legale. Se pot cumpara locuinte din fondurile statului, cu plata in valuta, de catre cetateni romani domiciliati in strainatate, precum si de catre persoanele care nu au cetatenie romana si doresc sa-si stabileasca domiciliul in Romania.
Cetatenii romani repatriati au prioritate la cumpararea de locuinte daca achita, in valuta , pretul acestora. Locuintele cumparate sunt scutite de impozitul pe cladiri pe timp de 10 ani de la data dobandirii lor. De aceasta scutire beneficiaza, in continuare, si locuintele care au fost transmise altor persoane, pana la implinirea termenului de 10 ani.
Operatiile de comision si mandat. Printre operatiile de comision efectuate de C.E.C. se mentioneaza: incasarea unor impozite, taxe si a diverselor venituri bugetare de la populatie, executarea de operatiuni pentru societati in schimbul platii de catre acestea a unor comisioane, incasarea primelor de asigurare pentru asigurarile obligatorii, plata de despagubiri de asigurare, face unele plati catre populatie pentru predarea produselor agricole contractate, in numele unor unitati economice pe baza mandatului primit de la Banca Agricola etc.
Casa de Economii si Consemnatiuni efectueaza de asemenea incasari si plati in conturile curente ale caselor de ajutor reciproc, asociatiilor sportive, ale caselor de cultura, ale caminelor culturale, asociatiilor de locatari etc.
III. 3. OPERATIUNI DE CREDITARE A PERSONELOR FIZICE SI INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII
3.1. Creditarea persoanelor fizice
Casa de Economii si Consemnatiuni in baza Legii nr.66/1996 acorda persoanelor fizice urmatoarele tipuri de credite: credite pentru locuinte, credite pentru bunuri de consum, credite pentru autoturisme. Pot beneficia de credite persoanele fizice majore, cetateni romani, cu domiciliul stabil in Romania.
3.1.1. Categorii de credite.
Casa de Economii si Consemnatiuni acorda urmatoarele tipuri de credite:
Credite pentru locuinte: cumpararea de locuinte de la antreprenorii autorizati, de la persoanele fizice sa juridice; construirea de locuinte prin antreprenori autorizati au in regie proprie, in aceasta categorie se incadreaza si lucrarile de constructii efectuate pentru terminarea sau extinderea locuintelor aflate in proprietatea solicitantilor; modernizarea, consolidarea sau repararea locuintelor aflate in proprietatea solicitantilor, prin antreprenori autorizati sau in regie proprie.
Credite pentru bunuri de consum: cumpararea de bunuri de valoare mare si folosinta indelungata (mobila, obiecte de uz caznic,etc), din productia interna si din import.
Credite pentru autoturisme: din productia interna si/sau din import, de la unitatile producatoare, distribuitorii autorizati, de la persoanele fizice si juridice (altele decat unitatile producatoare sau distribuitori autorizati). Valoarea creditului nu va depasi 70% din valoarea rezultata din acordul incheiat intre vanzator si cumparator, din valoarea devizului sau din valoarea inscrisa in documentele emise de unitati vanzatoare, dupa caz. Diferenta va fi asigurata de solicitant din surse proprii.
3.1.2. Durata de creditare
Durata de acordare a creditului se stabileste in functie de tipul de credit astfel: pentru cumpararea de locuinte pana la 20 ani ; pentru construirea de locuinte pana la 20 ani; pentru modernizarea , consolidarea si repararea locuintelor pana la 5 ani; pentru bunurile de folosinta indelungata pna la 3 ani; pentru autoturisme pana la 5 ani.
In cazul liniei de credit, durata de creditare se stabileste prin contract si incepe de la data punerii la dispozitie a creditului, pana la rambursarea integrala a acestuia. Durata de creditare cuprinde si perioada de utilizare fara a depasi termenele prevazute.
3.1.3. Conditii de acordare a creditelor
Pentru obtinerea creditului, solicitantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: – sa aiba judetul stabil in judetul in care functioneaza unitatea C.E.C. care acorda creditul. Pentru cetatenii domiciliati in municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, creditele se vor acorda prin sucursala de Credite a Municipilui Bucuresti si sau alte unitati autorizate in acest scop;
– rata creditului si dobanda lunara sa nu depadseasca 1/2 din veniturile nete ale sotului, sotiei si ale celorlalte persoane fizice care se obliga sa plateasca impreuna cu solicitantul;
– sotul si sotia sa nu aiba alte credite in curs de rambursare prin virament sau numerar sau marfuri pe credit leasing;
– sa prezinte, cand este cazul , un numar corespunzator de persoane fizice platitoare si giranti care sa garanteze rambursarea la scadenta a creditului;
– sa prezinte garantii reale asiguratorii (pentru creditele de peste 100 mil. lei);
Daca pe parcursul rambursarii se constata ca declaratiile data pe cerere sunt nesincere, se va aplica sanctiune.
3.1.4. Garantarea creditului
Pentru asigurarea executarii obligatiilor conrtractuale de rambursare a ratelor si de plata a dobanzilor, C.E.C. solicita imprumutatului garantii care pot fi:
veniturile nete lunare in lei realizate de solicitant (sot, sotie) alte persoane fizice platitoare si giranti;
depozitul in lei reprezentand pana la 30% din valoarea creditului solicitat , constituit intr-un cont deschis la C.E.C., cu destinatie speciala de garantare a creditului;
ipoteca reala de rangul I constituita asupra imobilului pentru care se solicita creditul sau dupa caz a altei locuinte;
gajul asupra titlurilor de valoare ( obligatiuni, certificate de depozit, certificate de economii, certificate de depunere, etc. );
cesionarea in favoarea C.E.C. a drepturilor de despagubire cuvenite din contractele de asigurare incheiate cu o societate de asigurari, pentru bunurile imobiliare luate in garantie;
asigurarea pentru riscul de insolvabilitate a creditului;
garantarea rambursarii creditului si dobanzii de catre societatea unde are locul de munca imprumutatul care se angajeaza sa execute obligatia imprumutatului in cazul in care acesta n-o indeplineste ( girant solidar ).
Pentru creditele in valoare de pana la 10 mil. lei nu este obligatorie constituirea ipotecii asupra unei locuinte sau prezentarea titlurilor de valoare. In cazul creditelor in valoare de pana la 5 mil. lei inclusiv, se pot solicita numai adeverinte cu veniturile nete realizate de solicitant ( sot sau sotie ), alte persoane fizice platitoare si giranti, iar in cazul creditelor in valoare de 5 – 10 mil. lei se va prezenta, pe langa adeverintele de venit, un contract de asigurare incheiat intre imprumutat si o societate de asiguarari din care sa rezulte asiguarea pentru riscul de insolvabiliattea creditului.
Valoarea minima a garantiilor acceptate de C.E.C va fi cel putin egala cu creditul solicitat plus dobanda calculata pentru 30 zile.
Garantarea cu venituri nete realizate. In vederea rambursarii ratelor si achitarii dobanzilor lunare se solicita adeverinte cu venituri nete lunare realizate, completate la locurile de munca ale solicitantului, sot sau sotie, ale altor persoane fizice platitoare si ale girantilor. Salariatii asociatiilor familiale si S.R.L.-urilor precum si asociatiilor ( administrator, patron ) vor prezenta adeverinte de venit cu salariul net lunar, vizate de Camera de Munca.
Garantia sub forma ipotecii reale de rangul I constituita asupra unor imobile este obligatorie in cazul creditelor pentru locuinte si autoturisme cu exceptia creditelor in valoare de pana la 10 mil. lei. Valoarea imobilelor admisa in garantia creditului este de regula valoarea de circulatie diminuata cu cota de risc de 20 -40 %. Valoarea de circulatie reprezinta valoarea la care sunt vandute ( cumparate ) imobile de acelasi fel, in zona respectiva, in perioada de referinta.
Daca nu exista date suficiente pentru a stabili valoarea de circulatie se vor avea in vedere valoarea de achizitie rezultata din actele de proprietate de regula pentru bunurile recent dobandite ( in ultimii 2 -3 ani ), cand se apreciaza ca valoarea de achizitie este apropiata de valoarea de circulatie sau valoarea de expertiza – stabilita prin operatiunea de evaluare.
3.1.5. Analiza cererii de credit si aprobarea imprumutului
Inspectorul de credite va purta o discutie cu solicitantul informandu-se asupra situatiei patrimoniale, familiale si profesionale a acestuia, pentru a aprecia daca exista posibilitati de garantare si rambursare a creditului.
Totodata inspectorul va stabili rata si dobanda lunara de rambursat la creditul solicitat si va verifica daca se incadreaza in jumatate din veniturile nete lunare luate in calcul. Daca se constata ca nu exista posibilitatea de garantare si rambursare a creditului se propune solicitantului reducerea volumului creditului sau renuntarea acestuia.
3.1.6 Efectuarea platilor din creditul aprobat
Termenul de utilizare a creditului incepe de la data punerii la dispozitie a acestuia si este valabil cel mult :10 zile pentru creditele destinate cumpararii de locuinte si bunuri de consum; 90 zile pentru creditele destinate modernizarii, consolidarii si repararii de locuinte; 360 zile pentru creditele destinate construirii de locuinte.
In contractul de imprumut se inscrie termenul limita de valabilitate pentru utilizarea imprumutului ,calculat in baza celor de mai sus. Pentru neutralizarea creditului la date si in suma stabilita in contract ,se va incasa in comision de 10% pe an a sumei neutralizate .
Creditul se eliberaeza astfel :
– pentru cumpararea de autoturisme de la persoane juridice prin virament in contul persoanei juridice ,pe baza de ordin de plata ;
– pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata ,prin virament in contul unitatii vinzatoare ,pe baza de ordin de plata . In cazul in care imprumutatul cumpara bunuri de folosinta indelungata de la unitati diferite ,ordinele de plata se vor intocmi in aceeasi zi ,folosindu-se tot creditul ;
– pentru cumpararea de locuinte de la persoane fizice din depunerea integrala a creditului intr-un cont curent deschis la C.E.C. pe numele vanzatorului ;
– pentru cumpararea de locuinte de la antreprenori autorizati si de la alte persoane juridice prin virarea integrala a creditului in contul indicat de antreprenor sau de persoana juridica ,pe baza de ordin de plata ;
– pentru construirea ,modernizarea ,consolidarea si repararea de locuinte prin antreprenori autorizati ,se deschide linie de credit pana la nivelul creditului aprobat, din care se efectueaza plati pe baza de ordin de plata pentru achitarea facturilor emise de furnizorii de materiale si a prestatarilor de servicii autorizati.
Este interzisa eliberarea de sume in numerar din creditele acordate. In cazul neprezentarii documentelor justificative care se refera la utilizarea creditului sau a folosirii creditului in alte scopuri se va retrage creditul acordat ,C.E.C.-ul fiind in drept sa ceara rezilierea contractului si sa procedeze la executarea silita ,urmarindu-se restituirea sumelor eliberate cu o dobanda de 10 puncte procentuale peste dobanda practicata de C.E.C. la credite cu dobanda fluctuanta acordate persoanelor fizice la data rezilierii .
In cazul in care rezilierea contractului se face din vina beneficiarului, dobanda datorata de C.E.C. la depozitul constituit se recalculeaza conform procentului acordat la contul curent personal .
La creditele pentru construirea de locuinte se pot efectua in mod exceptional, pe baza de acte justificative ,suplimentari /diminuari de credit, cand pe parcursul desfasurarii lucrarilor de constructii apare aceasta necesitate .Suplimentarea creditului initial se face la cererea imprumutatului o singura data si va fi aprobata conform competentelor .
3.1.7. Rambursarea creditelor si plata dobanzilor
Creditele se restituie in rate lunare egale pe intreaga perioada de rambursare stabilita prin contractul de imprumut .Rambursarea creditului incepe in luna urmatoare utilizarii integrale a acestuia ,pentru toate tipurile de credite .
Plata dobanzilor . Dobanda reprezinta pretul creditului pe care imprumutatul il plateste pe toata perioada de creditare . Nivelul ratei dobanzii cu care se acorda credite persoanelor fizice este egal cu nivelul ratei dobanzii la creditele acordate de C.E.C. . Dobanda se calculeaza de la data inceperii utilizarii creditului si pana la rambursarea integrala a acestuia .
Pe perioada de rambursare dobanda se calculeaza dupa formula dobanzii pro-rata temporis si se plateste lunar conform scadentalului anexa la contractul de imprumut . Dobanda aferenta perioadei de utilizare se calculeaza la soldul creditului utilizat si se plateste de imprumutat pana la sfarsitul fiecarei luni . Plata se efectueaza in numerar la ghiseul unitatii C.E.C. care a acordat creditul , pe baza comunicarii transmise de inspectorul C.E.C. . Formula de calcul este :
Rata anuala a dobanzii care se plateste de imprumutat este fluctuanta, fiind supusa modificarii ( majorarii ,micsorarii ) pe toata durata de creditare ,in functie de costul resurselor de creditare .Noul procent d dobanda se aplica la soldul creditului existent la data modificarii dobanzii si se comunica in scris imprumutatului si societatii care vireza ratele in termen de 3 zile .
Dobanda lunara cuvenita la contul de depozit calculata dupa formula pro-rata temporis si rotunjita in favoarea C.E.C. se transfera din oficiu cu nota contabila , la sfarsitul fiecarei luni , in contul de imprumut ,pentru acoperire unei parti din dobanda lunara datorata de imprumutat .Diferenta de dobanda ramasa neacoperita se achita de imprumat odata cu rata lunara. Cand dobanda lunara la depozit este mai mare decat dobanda lunara la credit, diferenta se transfera intr-un cont curent cu dobanda la vedere.
MODALITATI DE RAMBURSARE
Modalitati de rambursare a creditului si de plata a dobanzii vor fi:
– prin virament pe baza de ordin de plata intocmit de catre societate la care platitorii de rate sunt angajati ( regii autonome, societati comerciale ci capital de stat, mixt sau privat ,etc.)
– prin depunere in numerar la caseria C.E.C. in cazul celor care nu au obtinut acordul unitatilor la care lucreaza, de a li se face retinerile si livrarile din salariu sau al celor care nu realizeaza venituri lunare ( liber profesoinistii, micii meseriasi etc.) in perioada de utilizare a creditului;
– prin nota contabila din contul curent personal deschis la C.E.C. la cererea titularului;
– prin virament pe baza de ordin de plata din contul curent deschs la alta banca;
– prin contul deschis;
Creditul poate fi rambursat de catre imprumutat si inainte de scadenta, integral sau partial, numai cu acceptul C.E.C. Se considera plata anticipata partiala suma care reprezinta minim 3 rate din credit si dobanda , dar nu mai putin de 1mil .lei, care se scade din creditul ramas de rambursat. La efectuarea unei plati anticipate partiale, imprumutatul poate solicita : mentinerea termenului de rambursare initial cu reducerea corespunzatoare a nivelului ratei lunare de credit; mentinerea ratei lunare a creditului , cu reducerea corespunzatoare a termenului de rambursare; reducerea termenului de rambursare si modificare corespunzatoare a nivelului ratei lunare din credit.
La data platii integrale se recalculeaza dobanda pentru luna respectiva, imprumutatul achitand diferenta de dobanda. Asupra ratei din credit a dobanzii neachitate la scadenta se vor calcula majorari cu 5 puncte procentuale peste dobanda practicata de C.E.C. la creditele cu dobanda fluctuanta acordate persoanelor fizice la data scadentei , achizitionandu-se pentru incasarea datoriei de la sot, sotie, de la persoane fizice platitoare si de la firanti. In caz de neplata la termen a trei rate sau a contravalorii a trei rate din credit, C.E.C. poate cere executarea silita prin vanzarea la licitatie a bunului creditat sau a garantiei constituite indiferent de natura acestora.
CONSTITUIREA RESURSELOR DE CREDITARE
Fondurile de creditare se gestioneaza de catre Centrala C.E.C. si se repartizeaza sucursalelor in limita unui plafon ce se aproba periodic de Consiliul de Administratie. La nivelul sucursalelor, fondurile de creditare se formeaza din : plafonul trimis de Centrala; sumele rambursate in cursul anului din creditele acordate.
Orice nou imprumut acordat, impreuna cu soldul creditelor existent la zi trebuie sa se incadreze in plfonul aprobat. La nivelul serviciului (birourului ) credite, se organizeaza urmarirea rambursarii creditelor si a platii dobanzilor aferente.
III.3.2. Creditarea agentilor economici mici si mijlocii
3.2.1. Beneficiarii creditelor
Conform Legii bancare, un singur debitor inseamna orice persoana sau grup de persoane fizice sau juridice fata de care banca are o expunere si care sunt legate intre ele in sensul ca : una din persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect putere de control. Nivelul cumulat al imprumuturilor reprezinta un singur risc de credit pentru banca, intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea masura incat, daca enele dintre ele vor intampina dificultati de rambursare,alta sau celelalte vor intampina dificultati similare.
In cazul acestor persoane se vor lua in considerare, fara a se limita, urmatoarele situatii: sunt filialele aceleiasi sociatati; au aceeasi conducere; garantii incrucisate; interdependenta comerciala directa, care nu poate fi substituita intr-un termen scurt;
Pot beneficia de credite : agentii economici mici si mijlocii cu capital privat,cu capital de stat sau cu capital mixt (privat si de stat), care indeplinesc cumulat urmatoarele conditii : au mai putin de 250 de angajati, desfasoara activitati independente si asociatii familiare si persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati independente, constituite si definite potrivit legislatiei in vigoare. Aceste categorii sunt denumite “clienti”.
3.2.2. Categoriile si durata de creditare
Creditul este definit de Legea bancara ca fiind “ orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu ce incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani. “
Casa de Economii si Consemnatiuni acorda, clientilor sai urmatoarele categorii de credite (in lei si in valuta ):credite pe termen scurt, credite pe termen mediu, credite pe termen lung.
Credite pe termen scurt a caror durata de creditare nu depaseste 12 luni, inclusiv perioada de gratie .
Categorii de credite : credite pentru acoperirea necesarului de lichiditati privind activitatea de explatare curenta (vanzari in rate, deschideri de credite permanente, credite pe linii globale de explatare, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru importuri, avansuri temporare garantate cu certificate de depozit sau alte valori, alte credite de trezorerie); credite mobilizate pe creante comerciale (operatiuni de scont, factoring si alte creante comerciale); credite pentru export in vederea sustinerii activitatii de export a clintilor persoane juridice ;
Credite pe termen mediu a caror durata de creditare este cuprinsa intre 1an si 5 ani, inclusiv perioada de gratie; credite pentru export ( credite furnizor, credite cumparator); credite pentru echipament in vederea finantarii investitiilor productive efectuate de clienti persoane juridice (achizitii active fixe, constructii sau amenajari de imobilizari corporale, etc); credite pentru bunuri imobiliare in vederea achizitionarii, amenajarii sau repararii de bunuri imobiliare cu destinatii de locuinte efectuate de client persoana juridica sau promotorii imobiliari (persoane specializate).
Credite pe termen lung a caror durata de creditare este mai mare de 5 ani, inclusiv perioada de gratie: credite pentru export (credite furnizor, credite cumparator); credite pentru echipament in vederea finantarii investitiilor productive efectuate de clientii persoane juridice (achizitii active fixe, constructii sau amenajari de imobilizari corporale, etc); credite pentru dezvoltare carese acorda pentru completarea surselor proprii ale clientilor persoane juridice, a surselor din bugetul de stat si /sau bugetele locale si respectiv fonduri speciale prevazute a fi cheltuite in proiectele de dezvoltare aprobate.
La baza baza acordariiacestor tipuri de credite sta proiectul de dezvoltare propus a se realiza conform studiului de fezabilitate. Reprezinta proiecte de dezvoltare : realizarea de noi obiective si/sau capacitati de productie, utilajelor, masinilor, cladirilor si constructiilor existente; achizitionarea de active fixe, masini, utilaje, mijloace detransport; alte proiecte de dezvoltare .
In functie de specificul si cerintel4e proiectului de dezvoltare studiul de fezabilitate va contine si calculul de fundamentare a necesarului de finantare pe termen scurt pentru aprovizionare, productie, desfacere, nevoi sezoniere, descoperire de cont, etc. Pe baza informatiilor cuprinse in studiu se va verifica , de catre consilierul de credite, modul de stabilire a ipotezelor si calculelor. In urma acestor verificari se va determina necesarul de finantare total. Creditele se acorda pe termen scurt, mediu sau lung in functie de natura si destinatia acestora, precum si de situatia financiara a clientului.
Durata de creditare se stabileste prin contract. In cadrul semnarii unui contract de credit se pot distinge (functie de creditul acordat) trei etape:
a. perioada de angajare este perioada delimitata dela data semnarii contractului de credit si pana la data utilizarii integrale a creditului acordat. Pe perioada de angajare se plateste un comision pentru soldul ramas neutilizat din creditul acordat.;
b. perioada de gratie este perioada delimitata de la data semnarii contractului de credit pana la data prevazuta pentru rambursarea primei rate a creditului acordat. In perioada de gratie se plateste dobanda stabilita procentual per anual pentru sumele partial utilizate din credit si un comision de neutilizare pentru sumele ramase neutilizate. Aceasta perioada se acorda numai in situatiile cand clientul nu dispune de sumele necesare rambursarii creditului in timpul utilizarii acestuia sau pana la atingerea parametrilor .
c. perioada de rambursare a creditului, respectiv de la data prevazuta in contract pentru rambursarea primei rate a creditului si pana la data stabilita in contract pentru rambursarea ultimei rate (inclusiv dobanda).
3.2.3. Conditii de creditare
Pentru a beneficia de credit, un client trebuie sa indeplineazca o serie de conditii, dintre care se vor enumera cele mai importante:
– creditele solicitate sa priveasca actiuni legate de obiectul sau de activitate si sa asigure prin performantele ulterioare , mijloacele necesare ramburarilor;
– sa aiba sau sa deschida cont de disponibilitati la unitatea C.E.C.cea mai apropiata de locul de desfasurare a activitatii;
– sa prezinte garantii materiale, personale si morale, acte si documente care sa dovedeasca legalitatea activitatii pe care o desfasoara in conformitate cu actul de infiintare si statutul de functionare;
– sa faca dovada potentialului de finantare propriu pentru realizarea obiectivului creditat;
– sa faca dovada mijloacelor puse la dispozitie sau pe care le va pune la dispozitie pentru a putea asigura rambursarea creditului si plata dobanzilor;
– sa indeplineasca conditiile de bonitate ( de solvabilitate, lichiditate, rentabilitate);
– sa se incadreze in limita plafonului de risc stabilit de C.E.C.;
– persoanele care semneaza cererile de credit sa dovedeasca ca au calitatea juridica de a-si asuma obligatii in numele clientului; sa prezinte toate documentele solicitate;
3.2.4. Garantarea creditelor
In vederea evitarii unor riscuri in incasarea creditelor acordate, C.E.C. se va asigura daca clientii dispun de posibilitati de restituire a creditelor in conditiile desfasurarii unei activitati normale, precum si pentru recuperarea acestora in situatiile in care clientii nu-si executa obligatiile din diverse cauze.
Pentru asigurarea recuperarii creditelor si in situatia in care clientul nu isi executa obligatiile contractuale de rambursare a ratelor scadente, piata dobanzilor si a celorlalte obligatii rezulta din contract, din cauze care nu au putut fi prevazute la acordarea creditului, precum si pentru crearea unui privilegiu fata de alti creditori, C.E.C. va solicita clientilor garantii asiguratorii, care pot fi oferite atat de debitori cat si de terte persoane fizice sau juridice, numite garantii.
Pentru stabilirea garantiilor asiguratorii se are in vedere marimea, durata si destinatia creditului, natura bunurilor ce urmeaza a fi procurate sau realizate din credit, precum si volumul capitalului social varsat si patrimoniul inregistrat la zi. Valoarea garantiilor acceptate la acordarea unui credit va acoperi creditul solicitat de client plus dobanda pe un an. Potrivit reglementarilor legale in vigoare, garantiile ce pot fi acceptate de C.E.C. se impart in doua mari categorii: garantii reale si garantii personale.
Garantiile reale sunt acele garantii care constau in afectarea speciala a unor bunuri individualizate pentru garantarea creditului si sunt formate din ipoteci si gajuri. Cotele de risc aplicate la evaluarea bunurilor mobile si imobile aduse in garantie. La evaluare trebuie luate in considerare dobanzile viitoare. Garantiile reale sunt: garantii cu bunuri imobiliare, garantii cu bunuri mobile, cesiunea de creanta, garantarea cu titluri de valoare, garantarea cu depozite in lei.
Garantiile personale reprezinta angajamentul asumat de o persoana fizica sau juridica dupa caz, prin care aceasta se obliga sa execute obligatia debitorului (clientului), in cazul neexecutarii ei de catre client. Garantiile personale sunt: scrisoarea de garantie bancara, scrisoara de garantie emisa de Fondul Roman de Garantare a Creditelor.
3.2.5. Modalitati de garantare a creditelor
Creditele pentru activitatea curenta pot fi garantate astfel:
– numai gajul asupra depozitelor in lei sau asupra titlurilor de valoare si/sau ipoteca daca aceasta acopera integral creditul solicitat inclusiv dobanda pana la rambursarea integrala a datoriei.;
– gajul asupra bunurilor achizitionate din credit;
– daca garantiile oferite nu acopera creditul solicitat, inclusiv dobanda pana la rambursarea integrala a datoriei, se iau in completare oricare din tipurile de garantii prezentate;
– creditele pentru dezvoltare pot fi garantate in primul rand cu ipoteca conventionala iar pentru completarea garantiei, daca este cazul, cu 7una din celelalte forme de garantie.
3.2.6. Dobanzi si comisioane
La creditele pe termen scurt, mediu si lung acordate clientilor, sucursalele C.E.C. incaseaza o dobanda, comunicata periodic de Centrala C.E.C. Rata anuala a dobanzii care se plateste de client este fluctuanta, fiind supusa modificarii (majoraroo, micsorarii) pe toata durata de creditare. Noul procent de dobanda se aplica la soldul creditului existent la data modificarii dobanzii. Dobanda se calculeaza de la data punerii la dispozitie a creditului si pana la rambursarea integrala a acestuia si se incaseaza lunar, potrivit scadentarului ratelor dobanzilor.
Dobanda se incaseaza inaintea oricaror alte plati cu exceptia drepturilor de salarii, potrivit Legii nr. 14/1991, direct din contul de disponibilitati al clientului, pe baza de nota contabila. Pentru sumele neutilizabile in perioada de angajare stabilita in contractul de credit , se percepe un comision de neutilizare. Sub forma de rata anuala procentuala (per anual) negociata cu clientul la semnarea contractului de credit.
In cazul anularii (utilizarii ) unei sume din creditul angajat, se aplica un comision de neutilizare majorat pe intreaga durata , de la data incheierii perioadei de angajare si pana la data efectiva a utilizarii sau anularii sumei respective. Comisionul majorat va fi stabilit in vederea acoperirii influentelor nefavorabile generate de neutilizarea sumei angajate peste perioada planificata (stabilita in contract). Pentru plata cu intarziere a ratelor din credit si a dobanzilor aferente, se calculeaza si se incaseaza de la client majorari cu 10 puncte procentuale peste dobanda din contract.
Clientul va plati de asemenea un comision de gestiune pe an pentru creditul pus la dispozitie, calculat asupra soldului creditului ramas de rambursat. Acest comision se incaseaza odata cu rata de credit si dobanda aferenta. Dobanzile si comisioanele se stabilesc de Centrala C.E.C. .
3.2.7. Rambursarea creditelor
Rambursarea creditelor incepe dupa utilizarea integrala a acestora. La creditele cu perioada de gratie, rambursarea incepe dupa terminarea acesteia. Rambursarea creditelor se face la termenul si in cuantumul din “Contractul de credit”, atunci cand aceasta este prevazuta sa se faca integral la o anumita data sau cand rambursarea este prevazuta in rate: lunare, trimestyriale sau semestriale, dupa caz. Scadentele se stabilesc de comun acord cu clientul la date fixe (ziua,luna, anul).
Cu acordul C.E.C. se poate efectua rambursarea creditelor si inainte de scadenta, dar cu suportarea de catre client a unui comision de acoperire a influentelor nefavorabile generate de plata cu anticipatie. In cazul in care clientul dispune plata cu anticipatie fara consimtamantul C.E.C. , dobanda se va calcula si se va incasa pana la data scadente, stabilita prin contract. Rambursarea creditelor se face din initiativa clientilor , la datele prevazute in scadentarul ratelor si dobanzilor. Incasarea ratelor din creditele ser face si prin: inregistrarea directa in conturile de credit a incasarilor realizate de client pana la acoperirea ratelor scadente, sau virarea din conturile de disponibilitati pe baza de nota contabila intocmita de C.E.C. , in cazurile in care s-a convenit in acest sens cu clientul, a sumelor pe care aceasta doreste sa le ramburseza.
In cazzul nerambursarii la scadenta a ratelor din credit sau a creditului, dupa caz, in ziua urmatoare scadentei se trece la restanta suma nerambursata pe baza de note contabile. La creditele si dobanzile restante se calculeaza si se incaseaqza dobanzi majorate potrivit contractelor de credit incheiate cu clientii, incepand din ziua trecerii la restanta pana la data rambursarii lor. In termen de 5 zile calendaristice de la trecerea la restanta a unui credit sau a unei rate, consilierul de credite comunica in scris clientului repectiv suma trecuta la restanta, nivelul dobanzii majorate, precum si masurile pe care le va lua C.E.C. , potrivit contractului de credit, daca clientul nu achita in termen de 30 zile de la notificarea in scris, creditul restant inclusiv dobanzile aferente.
Dupa caz, in functie de riscul pe care-l prezinta, consilierul; de credite se va deplasa cat mai rapid posibil la sediul clientului care inregistreaza restanta in rambursarea creditelor, unde va controla si analiza situatia economico-financiara si a garantiei creditelor, unde va stabili cauzele nerambursarii la scadenta si posibilitatile de rambursare intr-o perioada adecvata situatiei respective . In cazul clientilor, la care din analiza se constata ca nu mai au posibilitati de rambursare a creditelor sau a ratelor la ascadenta consilierul de credite face propunerea si directorul sucursalei C.E.C. aproba pentru retragerea imediata a creditului si dobanzilor datorate din contul de disponibilitati al clientului, iar daca acest lucru nu este posibil se va trece la recuperarea creditului si dobanzilor prin executare silita
Fondurile de creditare se gestioneaza de Centrala C.E.C. si se repartizeeaza sucursalelor in limita unui plafon ce se aproba periodic de Consiliul de Administratie.
3.2.8. Indicatori de bonitate
I. SOLVABILITATEA
Se stabileste pe baza relatiei:
II. GRADUL DE INDATORARE
Este indicatorul de echilibru, arata limita pana la care clientul este finantat din alte surse decat fondurile sale proprii cat din volumul total al activelor clientului este acoperit din credite si datorii catre terti. Se determina cu ajutorul relatiei:
III. LICHIDITATEA TOTALA
Exprima capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata , exigibile sau cu scadenta imediata, prin mijloacele sale banesti/ sau prin elemente patrimoniale active, care se pot transforma in scurt timp, in mijloace banesti. Acest indicator poate diferi foarte mult de la un domeniu la altul. Se determina cu ajutorul relatiei:
IV.LICHIDITATE IMEDIATA
Exprima capacitatea clientului de a-si onora datoriile pe termen scurt din activele curente, in conditiile in care activele se diminueaza cu valoarea stocurilor, care constituie imobilizari si nu pot fi transformate ( casa, banca, hartii de valoare, creantele platibile in 3 luni; se scad creantele neplatite).Se determina cu ajutorul relatiei:
V. RENTABILITATEA
Reprezinta capacitatea clientului de a realiza profit, necesar atat reproductiei si dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor.
Rentabilitatea in functie de cifra de afaceri exprima capacitatea clientului de a obtine un anumit nivel de profit la un anumit volum de vanzari (cifra de afaceri). Indicatorul se mai numeste si “marja de profit la vanzari”. Se determina cu ajutorul relatiei:
Rentabilitatea generala este indicatorul care caracterizeaza global performanta clientului, exprima efortul (cheltuiala ) acestuiain obtinerea profitului net. Se determina cu ajutorul relatiei:
Rentabilitatea se apeciaza in functie de rata inflatiei datorita castigului aparent.
3.2.9. Indicatori de eficienta
Indicatorii prezenti sub forma de rapoarte si calculati pe baza informatiilor contabile si financiare permit formularea de concluzii privind starea economico-financiara a clientului. Acesti indicatori exprima eficienta utilizarii activelor firmei:
1. Viteza de rotatie activelor – arata relatia dintre volumul vanzarilor anuale si volumul activelor utilizate in acest scop (arata calitatea activelor, capacitatea acestora de a genera venituri).
2. Viteza de rotatie a stocurilor – arata capacitatea stocurilor de a genera venituri, respectiv de a-si recupera valoarea din vanzari. Se determina cu ajutorul relatiei:
3. Cota mijloacelor proprii -reflecta ponderea capitalului in totalul pasivelor in functie de eficienta deciziilor financiare ale clientului Se determina cu ajutorul relatiei:
4. Rata CASH-FLOW , se determina cu ajutorul relatiei:
III.3.3. Analiza activitatii de creditare
Pararel cu activitatea de trezorerie s-a desfasurat si activitatea de plasamente pe termen lung si mediu sub forma creditelor acordate populatiei din care s-au obtinut venituri in valoare de 511 miliarde lei (9,7% din veniturile totale). Structura acestor venituri este urmatoarea:
– venituri din dobanzi incasate : 504,2 miliarde lei, la o dobanda medie ponderata de 49,6%;
– alte venituri din creditare : 6,8 miliarde lei, din care: contravaloarea imprimatelor C.E.C. 1,4 miliarde le; tarife incasate pentru evaluare garantii: 1,2 miliarde lei; comisioane incasate de la societati comerciale: 3,5 miliarde lei; altele: 0,7 miliarde lei; Trebuie precizat ca in anul 1998 activitaea de creditare a persoanelor fizice s-a inscris in evolutia generala a Casei de Economii si Consemnatiuni in sensul dezvoltarii si orientarii acesteia catre client, cu asigurarea proitabilitatii creditelor si a calitatii acestora. Astfel in anul1998, volumul creditelor acordate s-a ridicat la peste 928,0 miliarde lei, din care peste 143,0 miliarde lei credite cu dobanda subventionata si peste 78,0 miliarde lei credite cu dobanda fluctuanta. In consecinta, soldul creditelor acordate populatiei la 31 decembrie 1998 a ajuns la peste 1437,1 miliarde lei ( 16,1% din soldul general al economiilor populatiei ) dincare: 722,9 miliarde lei credite cu dobanda subventoinata si 710,9 miliarde lei credite cu dobanda fluctuanta .
Comparativ cu anul 1997, soldul creditelor acordate persoanelor fizice a crescut cu 195,2%, respectiv cu 701 miliarde lei, iar in ceea ce priveste numarul creditelor acordate, de la 32.067 la 121.087, o crestere de 377,6%. Semnificativ este faptul ca toalul creditelor acordate in anul 1998, 32,1% (298 de miliarde lei- inclusiv creditele cu dobanda subventionata) l-au reprezentat creditele pentru construirea, cumpararea sau reabilitarea locuintelor, iar 67,9% (630 miliarde lei) pentru procurarea de bunuri de consum.
Se constata cresterea substantiala a volumului creditelor pentru bunuri de consum a caror pondere in total credite cu dobanda a fost de 80,26%, situatie determinata de urmatorii factori:
– renuntarea la garantii materiale pana la o valoare a creditului de 10mil. lei;
– dezvoltarea serviciului de acordare de credite persoanelor fizice pentru procurarea de bunuri de folosinta indelungata pe baza de colaborari cu societati comeciale, cae au condus la simplificarea procesului de creditare si la cresterea operativitatii in acordarea creditelor. De asemenea, dobanzile practicate de C.E.C. la aceste credite, cuprinse intre 47-57% au fost cu mult sub trendul dobanzilor practicate de celelalte banci, ceea ce a facut ca populatia sa se indrepte catre sistemul C.E.C. pentru obtinerea acestor credite, desi aceste rate au influentat veniturile relizate.
Activitatea de creditare s-a desfasurat in anul 1998 cu un numar de 331 de salariati, rezultand un numar mediu de 336 de credite acordate pe salariat.Pana la sfarsitul anului 1998, s-au definit cele doua produse- cardul de salarii si cardul de debit- si s-au elaborat normele metodologice- cadru necesare functionarii acestora.
Alaturi de aceste activitati, promovarea imaginii C.E.C. si a activitatii sale in randul clientilor a constituit o preocupare permanenta si in anul 1998. Publicitatea a fost facuta cu discretie si in scopul de a contracara agresivitatea factorilor conjuncturali ce s-au manifesta in unele perioade ale anului, cat si pentruo mai buna si clara informare a clientelei si promovare a produselor specifice C.E.C. Astfel, la nivelul anului, pentru activitatea de popularizare si relatii publice s-au cheltuit 4,5 miliarde lei , cu 2,8 miliarde lei mai mult decat in anul 1997. Din aceasta suma, cca 750 de milioane a fost utilizata la nivelul sucursalelor judetene.
Pe acceasi linie a promovarii imaginii C.E.C. s-a inscris si activitatea de sponsorizare, care la nivelul anului s-a ridicat la 6,5 miliarde lei. Principalele domenii care au beneficiat de sponsorizari au fost:
– actiuni umanitare 3.469,7 milioane;
– cultura 638,6 milioane;
– invatamant 327,5 milioane;
– educatie 356,0 milioane;
– religios 1.070,0 milioane;
– social-comunitar 340,0 milioane;
CLASIFICAREA SUCURSALELOR JUDETENE C.E.C. IN FUNCTIE DE PONDEREA VALORII CREDITELOR CU DOBINDA FLUCTUANTA ACORDATE PERSOANELOR FIZICE IN ANUL 1999
SITUATIA PRIVIND NUMARUL DE CREDITE ACORDATE
CAPITOLUL IV
EVOLUTIA INDICATORILOR DE ANALIZA SI APRECIERE A C.E.C. ( LA NIVELUL S.E.M.B.)
IV. 1. Indicatori de analiza si apreciere a activitatii C.E.C.
Imbunatatirea continua a activitatii C.E.C. , obtinerea unor rezultate cat mai bune, cresterea eficientei acestei institutii reclama cunoasterea veniturilor banesti ale populatiei pe principalele categorii sociale, a veniturilor medii; de asemenea trebuie cunoscute disponibilitatile banesti ale acesteia, dar si cresterea in acelasi timp, intr-o anumita masura si a cheltuielilor banesti ale populatiei. Concomitent, trebuie avute in vedere migratiunile de numerar de la un judet la altul.
In vederea examinarii si aprecierii activitatii c.e.c. se folosesc mai multi indicatori, dintre care se mentioneaza:
– intensitatea ratei de formare a disponibilitatilor banesti (IRD) arata raportul dintre cuantumul veniturilor banesti ale populatiei (VB) obtinute intr-o anumita perioada de timp si cheltuielile efectuate de populatie pentru cumparari de marfuri (Cm), plati de servicii (Ps), impozite, taxe, prime de asigurare ( Pita) , depuneri la C.E.C. (DE) etc., astfel:
VB
IRD =
Cm + Ps + Pita + DE
– coeficientul de elasticitate releva proportia in care se modifica disponibilitatile banesti ale populatiei in situatiile in care veniturile acesteia cresc cu 1%. Se determina pentru totalitatea veniturilor banesti ale ale populatiei, pe categorii de venituri, economii si pe grupe de populatie. Acest coeficient poate fi unitar in cazurile in care disponibilitatile banesti si veniturile banesti cresc in aceeasi proportie; subunitar cand disponibilitatile banesti cresc mai repede decat veniturile banesti ale populatiei.
– atragerea economiilor banesti ale populatiei reliefeaza efortul general depus de catre unitatile C.E.C. ,intr-o perioada data de timp, pentru mobilizarea unui volum cat mai mare de economii banesti d la populatie.
– soldul general al depunerilor reprezinta cuantumul total al depunerilor populatiei la C.E.C. la un moment dat, in afara fluctuatiilor zilnice ale depunerilor si restituirilor;
– cresterea anala de sold a depunerilor arata suma absoluta cu care a crescut soldul general al depunerilor la C.E.C. ;
– soldul mediu al depunerilor pe locuitor se obtine raportand soldul general al depunerilor la numarul depunerilor la numarul locuitorilor , la o anumita data;
– soldul mediu pe libret se determina raportand soldul general al depunerilor la numarul libretelor care exista la o anumita data;
– gradul de ramanere in sold al depunerilor (Grs) se obtine raportand cresterea la sold din perioada luata in considerare la depunerile totale din aceeasi perioada (semestru, an), folosindu-se formula:
(D-R)
Grs=
D
ATENTIE TB.*100 IN FORMULA
Acest indicator arata cat dintr-o suta lei depuneri facute de populatie ramane la dispozitia C.E.C si contribuie la cresterea soldului general al depunerilor;
– indicele miscarii depunerilor (Imd) arata cat timp ramane la dispozitia statului , un leu depus la C.E.C. si se obtine raportand totalul restituirilor (TR) dintr-o anumita perioada de timp la soldul mediu al depunerilor (SD), astfel:
Imd=
– gradul de patrundere a actiunii de economisire in randurile populatiei arata la cati locuitori revine un libret si se determina prin raportarea numarului de locuitori la numarul de librete de economii la un moment dat;
– rata economisirii (RE) se determina raportand cresterea anuala a soldului economiilor banesti ale populatiei (Sep) la veniturile banesti ale populatiei (VB) astfel:
RE=
– evolutia raportului dintre soldul general al economiilor banesti ale populatiei arata cat din dispozitiile banesti existente la populatie si din veniturile curente ale acestora se pastreaza la C.E.C.
– numarul de locuinte proprietate personala , care urmeaza sa fie construite in anul respectiv. In aceleasi scopuri se folosesc indicatorii din balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei.
– beneficiul pe care il realizeaza exprima eficienta financiara a activitatii desfasurate din activitatea pe care o desfasoara si cheltuielile necesare derularii acestei activitati.
Desigur pentru examinarea si aprecierea activitatii c.e.c. trebuie cunoscuti si folositi alti indicatori , cum sunt: veniturile banesti ale populatie, cheltuielile banesti ale populatiei, procentul de atras din veniturile banesti ale populatiei, volumul disponibilitatilor banesti ale populatiei, venitul mediu pe locuitor, volumul viramentelor pentru autoturisme si locuinte proprietate personala, reteaua proprie si mandatara C.E.C. etc.
BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI AL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI
Casa de Economii si Consemnatiuni elaboreaza anual bugetul de venituri si cheltuieli pe baza careia isi desfasoara intrega sa activitate.
Bugetul de venituri si cheltuieli este principalul instrument de conducere a activitatii financiare, de gestiune economico-financiara, de autofinantare, de decizie, analiza si control a activitatii ce o desfasoara, de asigurare a echilibrului financiar si cresterea eficientei activitatii. Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde: venituri, cheltuieli si o recapitulatie .
La partea de venituri bugetul cuprinde :
– venituri din operatii si alte venituri: dobanzile incasate de la institutiile de credit pentru disponibilul C.E.C.(B.N.R., B.R.B.); dobanzi incasate la creditele acordate populatiei; venituri din vanzarea obligatiunilor C.E.C.; comisioanele si taxele din operatii in conturile curente si din alte operatii cu clientii; dobanzi incasate la creditele acordate unitatilor bancare pe termen lung; dobanzile incasate la creditele acordate unitatilor bancare pe termen scurt.
La partea de cheltuieli bugetul cuprinde: cheltuieli efectuate cu operatiile si cheltuieli generale. Cheltuielile efectuate cu operatiile cuprind: dobanzile platite la conturile de disponibilitati ale organizatiilor obstesti; dobanzile platite la fondurile constituite pentru plata pensiilor; dobanzile la depunerile populatiei pe librete cu dobanda, pe librete cu dobanda pe termen, in conturile personale ale populatiei, pe librete de economii cu dobanda si castiguri, pe librete de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme,pe carnete de cecuri cu suma limitata, pe librete de economii pentru cumparari de locuinte proprietate personala; dobanzi platite la conturile curente ale fundatiilor; castigurile la depunerile pe librete cu castiguri; castiguri la obligatiunile iesite la sorti; castiguri pe librete de economii cu castiguri in materiale de constructie.
Cheltuielile generale cuprind : salariile personalului; C.A.S. de stat asupra salariilor personalului; cheltuieli din fondul de salarii pe activitati si actiuni; premii personalului; amortizarea mijloacelor fixe; chirii si impozite pe salarii; cheltuieli cu prelucrarea mecanizata si automatizata a datelor; cheltuieli din fondul presedintelui; pregatirea personalului ; cheltuileli cu transportul valorilor, materialelor si mijloacelor fixe; cheltuieli cu intretinerea, reparatii, cheltuieli de regie; funizori de birou, carti, reviste, publicatii si abonamente; deplasari, detasari, transferuri;etc.
Recapitulatia cuprinde: venituri, cheltuieli, profitul brut din care 5% se releva la fondul de rezerva, impozitul, profit net( din care : fondu de participare a salariatilor la profit, fondul de dezvoltare, fondul de risc, alte fonduri.
IV.2. Dobanda factor de stimulare a depunerilor la Casa de Economii si Consemnatiuni
Algoritmul de calcul al dobanziieste urmatorul:
S*P*T
D=
100*360
unde: D= valoarea dobanzii;
S= suma depusa sau restituita;
p= procentul de dobanda stabilit de catre C.E.C. pentru fiecare instrument de economisire;
T= numarul de zile cuprins intre data operatiunii;
– pentru depuneri T= 360-(luna -1)*30+ziua
– pentru restituiri T = 360-(luna-1)*30+ziua
unde: T 360; luna 12; ziuz 30
Rotunjimea zecimalelor se face intotdeauna in favoarea depunatorului, respectiv in plus la depuneri si in minus la restituri.
Dobanda la depunerile la vedere si la termen se calculeaza la inceputul fiecarui an, pe intregul an la soldul existent la sfarsitul anului precedent(dupa adaugarea dobanzilor cuvenite pe anul respectiv) si in cursul anului la efectuarea fiecarui operatii de depunere si de restituire(inclusiv la operatia de lichidare a libretului, precum si la operatiile de transfer).
La operatiile de depunere, dobanda se calculeaza cu incepere din ziua urmatoare aceleia in care s-a efectuat depunerea pana la sfarsitul anului, iar la operatiile de restiture din ziua efectuarii pana la sfarsitul anului. Dobanzile se calculeaza potrivit ratelor anuale de dobanzi stabilite de Consiliul de Administratie pentru fiecare fel de depuner.L sfarsitul fiecarui an, dobanzile se adauga la soldul depunerilor din fisele de cont ale titularilor de librete si sunt purtatoare de dobanzi din prima zi a anului urmator.
Inscrierea dobanzilor in librete d economoo se face dupa creditarea lor in fisele de cont, la prezentarea libretelor de economii.
IV .3. Evolutia si analiza indicatorilorC.E.C. (la S.E.M.B.)
Din situatia prezentata mai sus se desprind urmatoarele concluzii: in perioada 1985-1998, ponderea soldului general al S.E.M.B. in total tara s-a incadrat intre 13,36 in anul 1991 si 19,15 in anul 1996. In anul 1998 a atins o pondere apropiata de valoarea maxima 18,27%. In ceea ce priveste evolutia soldului general exprimat in lei, se constata ca aceasta a crescut an de an, ajungand ca la finele anului 1998 sa fie de 68 de ori mai mare decat cel inredistrat la sfarsitul anului 1985.
Aceasta crestere deosebita este efectul inflatiei cu care s-a confruntat economia nationala in perioada analizata, banii atrasi fiind afectati de inflatie. Pentru a se putea stabili trendul real al economisirii in aceasta perioada, am procedat la o recalculare a soldului general in functie de raportul leu/dolar, in ideea ca dolarul a fost o moneda stabila, neafectata de procesul inflationist de la noi.
In perioada analizata incepand cu anul 1991 dolarul a inregistrat un salt spectaculos de 5,4 ori fata de anul 1990. Incepand cu anul 1993 cresterea monedei de referinta a inregistrat cresteri cuprinse intre 1,3 pana la 2,8 ori. Din datele prezentate rezulta ca soldul general exprimat in dolari a cunoscut fluctuatii deosebite. Astfel, luand ca baza de comparatie anul 1985 (100%), soldul exprimat in dolari a inregistrat cresteri an de an, ajungand in anul 1989 sa fie cu 37,8% mai mare decat cel din anul 1985. Dupa acest an, datorita procesului inflationist si deteriorariiaccentuate aleului fata de dolar, soldul general a inregistrat descresteri, ajungand ca in anul 1993 sa reprezinte numai 5,1% din soldul anului 1985.
Incepand cu anul 1994 se constata o slaba revigorare, soldul mentinandu-se intre 122-149 milioane dolari reprezentand 8,0-9,8 fata de 1985. In ceea ce priveste analiza evolutiei soldului general comparativ cu anul precedentse constata ca soldul general exprimat in lei, a inregistrat o singura diminuare in anul 1991 de 92,9%, in ceilalti ani inregistrandu-se cresteri de pana la 216,6% (in anul 1994).
Nu acelasi situatie se intalneste la soldul general exprimat in dolari. In cei 14 ani supusi analizei s-au inregistrat cresteri de sold in 7 ani, in ceilalti ani inregistrandu-se descresteri care au culminat cu anul 1991, cand descresterea a fost de 82,9%. In anul 1998, soldul general al S.E.M.B. exprimat in dolari reprezinta 9,8% din soldul anului 1985 si 56,0% fata de soldul anului precedent.
Evolutia in dinamica si in perspectiva in perioada 1995-1998 a cresterii de sold si a soldului general al economiilor populatiei
Cresterea de sold ( mii lei)
Din datele de mai sus se observa ca, daca in anul 1996 valoarea indicatorului “ crestere de sold “ a reprezentat doar 80,75% din valoarea pe anul 1995, inanul 1997, valoarea acestuia a crescut cu 338,53% fata de anul 1996 ca in anul 1998 sa creasca cu 36.215.177 mii lei (6,61%) comparativ cu anul 1997.
Aceasta situatie s-a datorat faptului ca in prima parte a anului 1998 bancile comercilae au practicat dobanzi mult mai mari decat C.E.C. Ponderea cea mai ridicata in cadrul “cresterii de sold” pe anul 1998 au avut-o in ordine descrescatoare urmatoarele instrumente de economisire: libretele cu depuneri pe termen 61,60%, certificate cu depunere cu dobanda la 3 luni 9,82%, certificate de depozit cu plata lunara a dobanzii 9,67%, carnete de depunere cu plata lunara a dobanzii 7,90%, cont curent personal 5,03%, depozitu aniversar “24 Noiembrie” 2,84%.
Soldul general (mii lei)
Indicatorul “sold general al economiilor” a crescut semnificativ in anul 1998 comparativ cu anii anteriori. Astfel, in anul 1996 valoarea acestui indicator a crescut cu 33,77% iar in anul 1997 a crescut cu 110,71%. L a sfarsitul anului 1998, soldul general al economiilor pastrate de populatie la unitatile C.E.C. a totalizat 1.629,0 milioane lei, cu 56,01% mai mare decat in anul 1997.
Ponderea cea mai ridicata in cadrul “soldului general al economiilor” pe anul 1998 au avut-o in ordine crescatoare urmatoarele instrumente de economisire: librete cu deounere pe termen 64,90%, conturi curente oersonale 7,14%, certificate cu depunere cu dobanzu la 3 luni 6,59%, librete cu dobanda la vedere 6,49%, carnete de depunere cu plata lunara a dobanzii 5,19%, certificate de depozit cu plata lunara a dobanzii 4,83%, depozitul aniversar “24 Noiembrie” 2,56%.
Casa de Economii si Consemnatiuni atrage pe langa economiile banesti ale populatiei si disponibilitatile persoanelor juridice, asigurand in cursul anului 1998 servirea baneasca a unui numar de 14.482 organizatii si a altor titluri de cont persoanelor juridice ai caror conturi prezentau la finele anului 1998un sold de 80.776.518,7 mii lei.
La nivelul Municipiului Bucuresti exista un numar de 86 unitati C.E.C. care asigura servicii de calitate tocmai datorita diversificariiactivitatii, informatizarii operatiunilor si cresterii calificarii profesionale a salariatilor. Calcularea gradului de ramanere in sold (%) s-a efectuat pe baza datelor preliminare din “Planul de atrageri”. Analiza “gradului de ramanere in sold (%)” a pus in evidenta clasificarea agentiilor C.E.C. din sector in functie de acest indicator si au rezultat : sectorul 2 cu 23,01%, sector 3 cu 22,03%, sector 1 cu 20,18%, sector 6 cu 20,18%, sector 4 cu 16,43%, sector 5 cu 15,53%.
IV. 4. Analiza activitatii unitatilor C.E.C. din Bucuresti si S.A.I. 1998
Conformandu-se directiilor generale impuse de strategia C.E.C. Sucurala de Economii a Municipiului Bucuresti a actionat in anul 1998, in primul rand in sensul imbunatatirii activitatiicu publicul urmarindu-se in special adoptarea retelei unitatilor C.E.C. la noile cerinte ale clientilor , concomitent cu asigurarea, pe cat posibil, a rentabilitatii fiecarei unitati.
Urmare a eforturilor depuse, indicatorii “crestere de sold” si “soldul general” au inregistrat majorari si in anul 1998. Evolutia acestor indicatori , in valori absolute si in valorile influentate de inflatie, in ultimii patru ani se prezinta astfel:
mii lei
Se constata astfel cresterea an de an a soldului general, care la sfarsitul anului 1998 era de 4,4 ori mai mare decat cel realizat in anul 1995.
Ponderea principalelor instrumente in “cresterea de sold” si in “soldul general”
De mentionat in analiza ponderilor instrumentelorde economisire in “cresterea de sold” este faptul ca Depozitul aniversar “24 Noiembrie”, instrument de economisire nou introdus in anul 1998, a avut o pondere de 96,235 in cresterea de sold a lunii noiembrie(27.221 mld.lei) In ceea ce priveste libretul de economii cu dobanda la vedere , ponderea acestuia este negativa datorita dobanzilor mici acordate in timpul anului 1998 si a diversificarii instrumentelor de econmisire (titluri de valoare).
Ponderea mare detinuta de libretul de economii cu dobanda la termen atat in “cresterea de sold “ cat si in “soldul general” dovedeste ca majoritatea depunerilor provin de la clientii permanenti C.E.C. , de unde rezulta ca acestia apreciaza serviciile
institutiei. Acest procent ridicat inseamna si o mare stabilitate a depunerilor dar implica si heltuieli mai mari cu dobanda platita.
Activitatea unitatilor C.E.C. a fost analizata in functie de urmatorii indicatori:
cresterea de sold, sold general, operatiuni echivalente/nr. mediu de salariati, profit.
In urma acestei analize, a rezultat urmatoarea clasifiare a sucursalelor de sector
.
In ceea ce priveste clasificarea unitatilor C.E.C. din Bucuresti si S.A.I. in functie de indicatorii prezenti, sunt de facut urmatoarele observatii:
CRESTEREA DE SOLD
Agentiile C.E.C.Stefanesti si Berceni sunt desfiintate, cresterea de sold a acestora constituindu-se din miscarea pe librete de economii ramase active.
Agentiile de impozite si conturi curente nu sunt prin natura activitatii lor, destinate atragerii economiilor populatiei si , prin urmare se situeaza pe ultimile locuri la indicatorul crestere de sold.
Agentiile de conturi curente personale au cresteri de sold mici sau chiar negative datorita faptului ca majoritatea operatiunilor efectuate sunt reprezentate de pensii care se restituie in aceeasi zi sau in urmatoarele zile.
Cresterea de sold si soldul general al agentiilor de cnturi curente personale din sectoarele 2,3,4,6, efectueaza si operatiuni de economii
SOLDUL GENERAL
In ceea ce priveste clasamentul in functie de soldul general se pot face aceleasi observatii ca si la clasamentul in functie de cresterea de sold, cu exceptia faptului ca agentiile de conturi curente personale se situeaza mult mai bine la acest indicator .
NUMARUL DE OPERATIUNI / NR. MEDIU DE SALARIATI
La acest indicator (care arata gradul de incarcare pe salariat in fiecare dintre unitatile C.E.C. ) s-au situat in general pe primele locuri agentiile de impozite si cele de conturi curente. Pe ultimele locuri se afla agentiile din S.A.I. si agentiile nou infiintate (cu exceptia agentiei C.E.C. Unirea care are operatiuni de impozite si taxe).
Tinand cont de numarul diferit de unitati C.E.C. existente in fiecare sector, s-au calculat pentru o evaluare cat mai corecta, valorile medii pe unitate C.E.C. (din Bucuresti si S.A.I.) ale indicatorilor de mai sus
mii lei
Din perspectiva de mai sus se constata, cu usurinta faptul ca Sucursala C.E.C. sector 5 este liderul clasamentului, situarea sa pe locul pe locul al II -lea in clasamentul precedent datorandu-se numai faptului ca are un numar mic de unitati C.E.C. comparativ cu celelalte sectoare (7 unitati).
Ca urmare a rezultatelor obtinute pe linia atragerii resurselor de la populatie cat si de la agentii economici, corelat cu o dimensionare a strictului necesar a cheltuielilor s-a reusit ca anul 1998 sa fie incheiat pe S.E.M.B. cu un profit total de 197,7 mld.lei, pe sucursalele de sector, profiul realizat inscriindu-se intre 25,6 si 37,1 miliarde lei.
Din situatia cheltuielilor a rezultat ca ponderea cea mai ridicata in totalul cheltuielilor o reprezinta cheltuiala cu dobanda acordata clientilor(intre 83% si 95%), iar cheltuieli cu remuneratiile persomalului detin o pondere intre 2% si 10% in totalul acestora. Pentru asigurarea rentabilitatii unitatilor si a unei serviri corespunzatoare a clientilor care apeleaza la serviciile acestora, in anul 1998 s-au luat o serie de masuri dintre care enumeram:
– s-a infiintat agentia C.E.C. “Conturi curente personale “ sector 5;
– s-au modernizat sediile existente ale unora dintre unitatile C.E.C. si au fost achizitionate sedii noi pentru altele;
s-a renuntat la activitatea a 22 dintre punctele mandatare ; care datorita apropierii de unitatile proprii C.E.C. aveau un numar foarte mic de operatiuni;
s-a redistribuit personalul intre unitati pentru a se asigura o servire corespunzatoare si incarcare normala a timpului delucru a salariatilor.
Urmare a masurilor luate s-a reusit ca la nivelul anului 1998 un salariat al S.E.M.B. sa efectueze in medie 50 de operatiuni pe zi cu un rulaj de circa 17 mil.lei, valori care consideram ca asigura acoperirea normala a timpului de lucru alacestora. Pe langa activitatea de atragere a economiilor banesti ale populatiei s-a asigurat si servirea bancara a persoanelor juridice, in anul 1998 existand un numar de 14.482 conturi de disponibilitati care la sfarsitul anului aveau un sold de 80.776.518,7 mii lei.
De asemenea, unitatile C.E.C. din Municipiul Bucuresti au efectuat operatiuni pe baza de conventii incheiate cu oersoane juridice pentru care s-au incasat comisioane precum si alte operatiuni specifice si traditionale (consemnari,incasari,impozite si taxe etc.) care au completat gama de servicii de la dispozitia clientilor.
IV.5. Masuri de eficientizare a activitatii Casei de Economii si Consemnatiuni
Vor fi vizate urmatoarele grupe mari de probleme:
personalul stiut fiind faptul ca activitatea unei banci este perceputa mai ales prin calitatea personalului. In acest sens se preconizeaza:
selectarea personalului bancar pe criterii de competenta, profesionalism si afinitate fata de specificul activitatii;
pregatirea bancara competitiva si comparabila cu a altor banci;
pregatirea cadrelor de conducere: ocuparea posturilor de sef agentie numai de pesonal cu studii superioare si pensionarea personalului peste limita de varsta, care va fi urmata de angajari de personal cu studii superioare, in exclusivitate;
elaborarea unui sistem de salarizare stimulativ, functie de indicatori de eficienta (profit pe salariat, cheltuieli generale pe salariat, productivitatea muncii);
reorientarea personalului, in sensul folosirii personalului neproductiv in activitati productive;
diversificarea, modernizarea si extinderea gamei de produse si servicii bancare
se va incerca o penetrare mai agresiva a C.E.C. prin accederea catre segmente noi de clientele, respectiv intreprinderi mici si mijlocii;
se vor acorda credite intreprinderilor mici si mijlocii pe baza de garantii intr-un volum total de pana la 20% din activele sale so fara a afecta depunerile la vedere ale populatiei;
se va realiza o reorientare a retelei C.E.C. functie de potentialul uman si economic al zonelor care se prefigureaza;
promovarea si dezvoltarea paletei de produse bancare pe termene scurte la care sa existe posibilitatea operativa de modificarea a dobanzilor pe piata bancara si/sau a dobanzilor la plasamente C.E.C. din perioada respectiva; de asemenea introducerea unor instrumente de economisire pe segmente diferite de clienti ( in functie de venit, de varsta,etc);
diversificarea serviciilor si produselor oferite clientilor persoane juridice care prin volumul mare al rulajului ar contribui la cresterea veniturilor;
depistarea de noi activitati care sa conduca la folosirea integrala si intensiva a intregii retele C.E.C.(personal si unitati);
consilierea permanenta a clientilor;
imbunatatirea mediului ambiental si uniformizarea imaginii C.E.C.
Tinand cont de rezultatele obtinute in anul 1998, putem concluziona asemeni celorlalte sucursale C.E.C. din tara, Sucursala de Economii a Municipiului Bucuresti si-a desfasurat activitatea la standarde impuse de concurenta bancara, urmand ca prin diversificarea activitatii si calitatea superioara a serviciilor, sa castige noi categorii de clienti, si sa asigure o rentabilitate cat mai ridicata a unitatilor operative din structura sa.
IV.6. Proiecte 1999
realizarea unei cresteri de sold de 37% fata de 31 decembrie 1998, respectiv atingerea unui sold general de aprox 12.300 mld.lei;
evaluarea produselor si serviciilor practicate de C.E.C. si propunerea de masuri pentru eficientizarea acestora, precum si de renuntare la produsele si serviciile care nu mai corespund cerintelor actuale ale clientilor sau nu sunt profitabile pentru C.E.C.;
acordarea de credite cu dobanda fluctuanta persoanelor fizice
inceperea activitatii de acordare de credite intreprinderilor mici si mijlocii;
realizarea sistemului informatic integrat al C.E.C. ;
realizarea de noi aplicatii informatice, pe termen mediu sau scurt,pentru anumite produse sau servicii oferite clientilor;
introducerea organigramei orientata spre client,performanta si evitarea riscului ;
elaborarea fisei postului pe baza noii organigrame;
automatizarea si astandardizarea produselor;
actualizarea metodologiilor
introducerea departamentului de organizare/controling
stabilirea elementelor pentru baza de data oientata spre clienti
evaluarea paletei de produse in functie de segmentele de clienti/profitabilitate si standardizarea lor
elaborarea si instalarea unui sistem de prognza si planificare a bilantului, a profitului;
constituirea centrelor de profit/cost, introducerea sistemului de calcul al profitului pe produs/ pe client;
darea in functiune a sediilor a 6 sucursala judetene, a 2 sucursale orasenesti si a 14 agentii;
planificarea strategica si operationala;
dezvoltarea serviciului de acordare de credite persoanelor fizice pentru procurarea de bunuri de consum , pe baza protocoalelor incheiate cu societatile comerciale,pentru reducerea riscului inregistrarii de credite neperformente;
Casa de Economii si Consemnatiuni, intre prezent si perspectiva
Infiintarea unei case de economii, cu scopul de a ajuta finantele publice aflate intr-o mare criza i-a apartinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Astfel la 24 noiembrie 1864 domnitorul semneaza Decretul de constituire a Casei de Depuneri si Consemnatiuni.
De la inceputul activitatii sale si pana la infiintarea Bancii Nationale (1880), Casa de Depuneri si Consemnatiuni a constitiuit una din importantele surse de la care statul si-a procurat mijloacele banesti necesare tezaurului. In anul 1949 institutia a primit denumirea actuala de Casa de Economii si Consemnatiuni, devenind institutie bancara specializata in relatiile cu populatia .Prin aprobarea, in anul 1996,a Legii nr.66 privind reorganizarea Casa de Economii si Consemnatiuni din Romania, C.E.C. a devenit societate bancara pe actiuni cu actionar unic s6tatul roman si cu un vcapital subscris si varsat in valoare de 220 miliarde lei.
In prezent, Casa de Economii si Consemnatiuni parcurge o perioada de restructurare profunda, in vederea revenirii la statutul de banca universala, in conformitate cu standardele Uniunii Europene. In acest sens, a fost elaborata strategia C.E.C. 2000, ale carui obiective majore sunt:
– orientarea spre profit;
– orientarea spre clint;
– automatizarea si rentabilizarea proceselor;
– mentinerea stabilitatii bancii;
Pentru realizarea acestor obiective , a fost elaborat un proiect de modificare si completare a Legii nr. 66/1996, care a fost aprobat de cele 2 Camere ale Parlamentului Romaniei, urmand ca forma sa finala sa fie, de asemenea, supusa aprobarii Parlamentului Romaniei. Astfel in continuare se mentine garantia statului asupra economiilor populatiei iar gama de activitati a Casei de Economii si Consemnatiuni va fi diversificata.
Principalele operatiuni ale C.e.c. vor fi in continuare cele carea au creat traditia si soliditatea in perceptia clientilor sai, respectiv atragerea de depozite de la populatie, deschiderea de conturi personalor fizice, acordarea de credite pentru cumpararea, construirea sau modernizarea locuintelor, de primire de valori spre consemnare si investitii in titluri de stat si plasamente interbancare.
O alta directie a strategiei C.E.C., in sensul respectarii principiului de baza care ii guverneaza activitatea- ridicarea calitatii- il reprezinta posibilitatea acordarii de imprumuturi intreprinderilor mici si mijlocii. Activitatea de creditare a Intreprinderilor mici si mijlocii are la baza incheierea unui acord de colaborare intre C.E.C. si Fundatia Caselor de Economii pentru Cooperare Internationala din Germania.
Tot in ideea accentuarii rolului C.E.C. in cadrul sistemului bancar din Romania vine si perspectiva semnarii, de catre Premierul Romaniei si Comisarul European Hans van den Brok, a unui memorandum de finantare PHARE pentru Romania, document prin care 117 milioane ECU vor fi directionate pentru reforma economica, restructurarea si privatizarea sistemului bancar, inclusiv a C.E.C.
Performantele C.E.C. se bazeaza de o recunoastere internationala, fapt care dfemonstrat si de includerea sa in clasamentul realizat de prestigioasa revista britanica “The Banker “. Dupa aceasta, C.E.C. ocupa locul 43 in ierarhia primelor 100 de banci comerciale din Europa Centrala ( inclusiv tarile baltice), inaintea B.C.I.T. (48) si Banc Post(98).
In vederea asigurarii unui inalt nivel al calitatii si pentru realizarea performantei si flexibilitatii operatiunilor bancare, intreasga activitate C.E.C. din Bucuresti a fost informatizata. Faptul ca c.e.c. reprezinta o Banca de traditie si de incredere” este confirmat si de evolutia indicatorilor de eficienta ce ii caracterizeaza activitatea.
=== ELENAS~1 ===
CLASIFICAREA SUCURSALELOR JUDETENE C.E.C. IN FUNCTIE DE PONEDREA VALORII CREDITELOR CU DOBANDA FLUCTUANTA ACORDATA PERSOANELOR FIZICE IN ANUL 1998
Sursa: C.E.C. -Situatia creditelor cu dobanda fluctuanta acordate persoanelor fizice in anul 1998
SITUATIA PRIVIND NUMARUL DE CREDITE ACORDATE
Sursa: C.E.C. -Situatia creditelor cu dobanda fluctuanta acordate persoanelor fizice in anul 1998
Indicatori ce caracterizeaza activitatea retelei C.E.C. in 1998
Sursa: C.E.C. – Indicatori ce caracterizeaza activitatea retelei C.E.C. in 1998
Sursa: C.E.C. – Indicatori ce caracterizeaza activitatea retelei C.E.C. in 1998
Sursa: C.E.C. – Indicatori ce caracterizeaza activitatea retelei C.E.C. in 1998
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul C.e.c. Ului In Sistemul Bancar Si Operatiuni C.e.c (ID: 130332)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.