Rolul Asistentului Social In Centrul de Recuperare Si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap
Rolul asistentului social
în Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap
“A face din viață și cunoașterea ta o permanentă bucurie în pofida tuturor mizeriilor și deznădejdilor – iată o datorie cu adevărat virilă, datorie a omului și a omeniei din tine, o datorie a asistentului social”
Mircea Eliade
Capitolul I. Persoanele cu handicap-considerații generale
1.1.Delimitări conceptuale
1.2.Cadrul legislativ al asistenței sociale a persoanelor cu handicap
1.3.Rețeaua instituțiilor cu atribuții în domeniu
1.4.Măsuri de asistență socială pentru persoanele cu handicap:beneficii sociale și servicii sociale
1.5.Tipuri de instituții și unități de asistență socială pentru persoanele cu handicap
Capitolul II. Rolul asistentului social în procesul de acordare a serviciilor sociale în Centrul de Recuperare și Reabiliare a Persoanelor cu Handicap
2.1. Centrul de Recuperare și Reabiliare pentru Persoanele cu Handicap
2.1.1 Standardele specifice de calitate pentru Centrele Rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap
2.1.2. Tipologia serviciilor furnizate de CRRPH
2.2. Managementul de caz în asistența socială a persoanelor adulte cu handicap
2.3. Roluri pe care asistentul social le îndeplinește în exercitarea profesiei
Capitolul III. Sarcini ale asistentului social și mișcarea beneficiarilor unui centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap în perioada ianuarie – decembrie 2014
3.1. Metodologia cercetării
3.2. Studii de caz
Concluzii și propuneri
Bibliografie
Lista tabelelor
Tabelul nr. 1
Cereri de admitere în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap în perioada ianuarie-decembrie 2014. Moduri de soluționare…………………
Tabelul nr. 2
Mișcarea beneficiarilor în perioada ianuarie – decembrie 2014 ……………………………
Lista figurilor
Figura nr. 1 Soluționarea cererilor de admitere în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, a persoanelor cu handicap………………………….
Figura nr. 2 Modalitățile de părăsire a Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, de către beneficiari……………………………………………………..
Figura nr. 3 Învoiri în familie – integrări în familie………………………………………………
Figura nr. 4 Împărțirea beneficiarilor pe grade de handicap………………………………..
Figura nr. 5 Împărțirea beneficiarilor în funcție de gen………………………………………..
Figura nr. 6 Persoanele cu gandicap Grav împarțite în funcție de gen……………………
Figura nr. 7 Persoanele cu gandicap Accentuat împarțite în funcție de gen………………
Figura nr. 8 Categorii de vârstă, gen feminin……………………………………………………..
Figura nr. 9 Categorii de vârsta, gen masculin…………………………………………………….
Figura nr. 10 Gradele și tipurile de handicap ale beneficiarilor centrului………………
Introducere
În zilele noastre asistența socială a devenit vitală, este necesară în fiecare societate, chiar dacă este sau nu recunoscută necesitatea ei. Este un lucru știut, faptul că în ultimul timp România a depus eforturi pentru se apropia de celelalte țări membre ale Uniunii Europene care au o experiență mai mare în domeniul protecției respectiv asistenței sociale.
Atunci când vorbim de asistența socială este obligatoriu să alăturăm dimensiunii economice și dimensiunea psihologică, socială și spirituală, pentru că numai așa putem integra individul în complexul de relații sociale. „Realitatea socială este rezultatul politicilor sociale existente, ele se află sub influența instituțiilor, iar acestea sunt rezultatul istoriei, geografiei, culturii unei tari”.
„Prin sistem de asistență socială înțelegem totalitatea instituțiilor și organizațiilor cu funcții sociale, a legislației în domeniu, a programelor și serviciilor de natură socială, a intervențiilor concrete, cât și a prestațiilor sociale acordate persoanelor în dificultate”.
În ultimul timp, s-a constat că în România, anumite categorii de persoane sunt beneficiare de asistență socială: persoanele cu dizabilități, familiile sărace, minorii delincvenți, cupluri dezorganizate, tineri neintegrați, copii abandonați, institutionalizați, copii care trăiesc într-un mediu social advers, persoanele dependente de alcool, pesoane infectate HIV/SIDA, persoane bătrâne neajutorate.
Prezenta lucrare pune accentul pe persoanele încadrate în grad de handicap, care sunt în același timp și beneficiari de măsură de protecție specială într-un centru rezidențial.
Conform Legii 448/2006- republicată în 2008- privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap „sunt acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal activități cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării, integrării și incluziunii sociale”.
În acest context, putem spune că, persoanele cu dizabilități reprezintă, evident, o categorie a populației cu o poziție dezavantajată față de alte categorii de oameni. De cele mai multe ori, atitudinea în fața acestei categorii de persoane este dată în principal de gradul de civilizație al societății.
În primul capitol al acestei lucrări se regăsesc aspecte generale privind persoanele cu dizabilități, cadrul legislativ al asistenței sociale privind această categorie de persoane. Voi prezenta structura sistemului național de asistență socială, atât la nivel central cât și la nivel local. Ulterior voi prezenta beneficiile și serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap.
În cel de-al doilea capitol, voi ilustra rolul pe care un asistent social îl are în procesul de a acordare a serviciilor din Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, voi prezenta Standardele specifice de calitate în centrele rezidențiale, criteriile de admitere într-un Centru de Recuperare și Reabiliate a Persoanelor cu Handicap, etapele managementului de caz, și implicit, rolul pe care un asistent social îl are în realizarea acestor etape precum și alte roluri pe care asistentul social le îndeplinește sau le poate îndeplini în exercitarea profesiei sale.
Capitolul al treilea prezintă sarcini ale asistentului social exercitate în vederea sistării măsurii de protecție specială a beneficiarilor care părăsesc centrul de recuperare și reabilitare, sistare ce poate apărea la solicitarea aparținătorilor sau din alte motive, ori urmare a integrării/reintegrării în familie, în cazul admiterii beneficiarilor din comunitate, al transferului beneficiarilor din sistemul de protecție al minorilor în sistemul de protectie al persoanelor adulte și al înlocuirii măsurii de protecție specială. Totodată, acest capitol pune în lumină cercetarea care s-a desfașurat în 2 direcții: una de tip calitativ evidentțierea rolului și a sarcinilor asistentului social în procesul de furnizare de servicii sociale din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap și alta de tip cantitativ, care a surprins mișcarea beneficiarilor din centrul respectiv pe o perioadă de 12 luni. Aici vom regăsi cele mai reprezentative cazuri pentru fiecare măsură de protecție.
În finalul lucrării se regăsesc discuții despre cazuri, concluziile, propunerile și bibliografia.
Capitolul I. Persoanele cu handicap- consideratii generale
Delimitari conceptuale
În ultimul timp problematica persoanelor cu handicap a devenit un câmp semantic complex, aflat într-o continuă schimbare. Întru-cat pot aduce prejudicii demnității umane, este recomandată o atenție sporită modului în care sunt folosiți termenii respectivi. Evaluarea și expertiza persoanelor cu handicap este foarte importantă fiind un proces continuu și indispensabil.
Handicapul – poate fi definit ca afectare a nivelului funcționării sociale a capacității naturale a individului de adaptare la mediul social. El este rezultatul, posibil dar nu în mod obligatoriu, al manifestării unei deficiențe și/sau dizabilități și se datorează complicării interacțiunii optime dintre individ și mediul său social, apărute ca urmare a existenței unei bariere fizice, sociale și culturale care împiedică individul deficient să aibă acces la viața socială ca orice alt cetățean. Așadar, handicapul apare numai în relația individ-mediu social și are ca efect limitarea participării la viața socială.
Acest termen desemna la început domeniul sportiv. Provine din limba engleză și ințial făcea trimitere la limitarea capacităților unui concurent într-o competiție ajungând astfel să mărească șansele de a caștiga ale adversarului. Acestă idee pune accentul pe puterile reduse ale persoanei de a acționa în comparație cu o persoană sănătoasă. „Imaginea persoanei cu handicap este dominată de aspectele legate de <neputință>, de absența puterii economice, profesionale, sociale, relaționale, civice, afectiv.”.
În anul 2011 Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization) în colaborare cu Banca Mondială a studiat și analizat problema dizabilității emitând astfel World Report on Disability.
„Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a propus următorul mod de a descrie noțiunea de handicap:
Boală
sau diminuare funcțională handicap.
Daună
Așadar, este foarte greu să putem transcrie o definiție care să fie riguroasă si non-stigmatizantă. Nu există o diferențiere clară între termenii deficiență-dizabilitate-handicap. Deși nu sunt identice aceste sintagme sunt adesea folosite cu rol substitutiv (inclusiv în legislația romanească). În funcție de modul în care abordăm tema persoanelor cu handicap, putem folosi o serie de termeni ce pot duce la înțelegerea corectă a fenomenelor avute în vedere.
Handicapul – „1.Deficiență fizică, mentală, senzorială, etc, a unei persoane. 2. Dezavantaj care creeaza cuiva o situație de inferioritate, determinate de o infirmitate sau o boală”.
În acest context, termenul „handicap” accentuează rolul social pe care o persoană cu deficiență sau incapacitate îl are deoarece descrie contactul dintre persoana (cu dizabilitate) și mediu, atragând atenția asupra problemelor mediului înconjurător precum și asupra unor acțiuni organizate în societate, cum ar fi, informațiile, comunicarea și educația, ce pot împiedica persoanele cu dizabilități să participe la activități în condiții de egalitate.
Prin referire la Regulile Standard termenul de handicap a fost definit astfel “pierderea sau limitarea șanselor unei persoane de a lua parte la viața comunității la un nivel echivalent cu ceilalți membri”.
Conform Hotărârii nr. 1251/2005 când vorbim de deficiență ne gândim la “absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate.”
Deficiența – reprezintă din punct de vedere medical „lipsa în integritatea anatomică și funcțională a unui organ; absența a anumitor facultăți fizice sau psihice.”.
Dizabilitatea, definește aspectul funcțional – „starea fizică, psihică sau mentală care limitează unei persoane deplasarea, activitatea, receptarea”.
În Clasificărea internaționala a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF) este pusă în lumină o nouă abordare științifică în ceea ce privește fundamentarea interacțiunii dintre starea de sănătate a unei persoane a mediului social și fizic. Astfel, conform CIF, „dizabilitatea apare din interacțiunea dintre condițiile de sănătate cu factorii contextuali – factori de mediu și personali. Această interacțiune dintre factorii este ilustrată mai jos :”
Noțiunea de dizabilitate a fost introdusă și în legea nr. 448/2006, fiind definită ca „termen generic pentru afectări/deficiențe, limitări derbim de deficiență ne gândim la “absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate.”
Deficiența – reprezintă din punct de vedere medical „lipsa în integritatea anatomică și funcțională a unui organ; absența a anumitor facultăți fizice sau psihice.”.
Dizabilitatea, definește aspectul funcțional – „starea fizică, psihică sau mentală care limitează unei persoane deplasarea, activitatea, receptarea”.
În Clasificărea internaționala a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF) este pusă în lumină o nouă abordare științifică în ceea ce privește fundamentarea interacțiunii dintre starea de sănătate a unei persoane a mediului social și fizic. Astfel, conform CIF, „dizabilitatea apare din interacțiunea dintre condițiile de sănătate cu factorii contextuali – factori de mediu și personali. Această interacțiune dintre factorii este ilustrată mai jos :”
Noțiunea de dizabilitate a fost introdusă și în legea nr. 448/2006, fiind definită ca „termen generic pentru afectări/deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare”, însă pe parcursul actului normativ nu a mai fost utilizată.
Invaliditate – „stare a celui invalid, infirmitate”. Invaliditatea reprezintă pierderea ori diminuarea temporară sau permanentă a capacității de muncă.
Conform Legii nr. 292 din 20 decembrie 2011, Legea Asistenței Sociale, procesul de integrare socială „reprezintă interacțiunea dintre individ sau grup și mediul social, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcțional al părților.”.
Trebuie să reținem că obiectivul oricărei activități de integrare este, de fapt, incluziunea totală a persoanelor cu handicap. „Relația care se instaurează între individ și societate stă la baza integrării, care se realizează pe mai multe niveluri, de la simplu la complex: integrarea fizică, integrarea functională, integrarea socială, integrarea personală, integrarea în societate, integrarea organizatorică.”
În literatura de specialitate, în funcție de modul de abordare a problematicii acești termeni definesc corect și nuanțat fenomenele avute în vedere: „dimensiunea medicală – deficiența, dimensiunea funcțională – incapacitatea sau dizabilitatea, dimensiunea socială – handicapul”.
1.2. Cadrul legislativ al asistenței sociale a persoanelor cu handicap
Asistența socială, are drept scop dezvoltarea capacităților individuale, de grup sau colective, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială. Aceasta este reglementată de Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 – Legea asistenței sociale, publicata in Monitorul Oficial nr. 905 din 20 decembrie 2011.
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților”
În condițiile legislației române dreptul la asistența socială îl pot avea cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reședința în România precum și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, și străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România pot fi beneficiari ai asistenței sociale.
1.3. Rețeaua instituțiilor cu atribuții în domeniu:
Sistemul național de asistență socială, este realizat din două componente ce vizează nivelul central și nivelul local.
La nivel central, vorbim despre Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice care este autoritatea publică ce elaborează politica de asistența socială și promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și ale oricăror altor persoane aflate în nevoie. Conform Legii Asistenței Sociale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice „stabilește strategia națională și sectorială de dezvoltare în domeniul social, coordonează și monitorizează implementarea acestora, susține financiar și tehnic programele sociale”.
Pentru a îndeplini rolul său în domeniul asistenței sociale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice îndeplinește următoarele funcții:
„a) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniu;
b) de strategie, prin care se stabilesc obiectivele și direcțiile prioritare de dezvoltare a sistemului de asistență socială, în concordanță cu politicile sociale stabilite de Guvern;
c) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul asistenței sociale;
d) de coordonare, prin care se asigură funcționarea unitară și eficientă a sistemului de asistență socială;
e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern și extern;
f) de administrare, prin care se asigură gestionarea resurselor umane, materiale și financiare."
La nivel local, autoritățile administrației publice (locale) au atribuții privind administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale. Acestea devin astfel, responsabile pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și ale oricăror altor persoane aflate în nevoie socială. Conform Legii Asistenței Sociale, pentru administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială, autoritățile administrației publice locale îndeplinesc următoarele atribuții principale:
„a) asigură și organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistență socială;
b) pentru beneficiile de asistență socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea lunară a cererilor și transmiterea acestora către agențiile teritoriale;
c) verifică îndeplinirea condițiilor legale de acordare a beneficiilor de asistență socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local, și pregătesc documentația necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asistență socială;
d) întocmesc dispoziții de acordare/ respingere sau, după caz, de modificare/ suspendare/ încetare a beneficiilor de asistență socială acordate din bugetul local și le prezintă primarului pentru aprobare;
e) comunică beneficiarilor dispozițiile cu privire la drepturile și facilitățile la care sunt îndreptățiți, potrivit legii;
f) urmăresc și răspund de îndeplinirea condițiilor legale de către titularii și beneficiarii beneficiilor de asistență socială;
g) efectueaza sondaje și anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de excluziune socială sau a altor situații de necesitate a membrilor comunității și, în funcție de situațiile constatate, propun măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;
h) realizeaza activitatea financiar-contabilă privind beneficiile de asistență socială administrate;
i) elaborează și fundamentează propunerea de buget pentru finanțarea beneficiilor de asistență socială;
j) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.”
Autoritățile administrației publice locale înființează structuri specializate denumite servicii publice de asistență socială și organizează, în aparatul de specialitate al consiliului județean/al primarului, compartimentul responsabil de contractarea serviciilor sociale.
Autoritățile administrației publice locale de la nivelul județelor coordonează înfiintarea si organizarea serviciilor sociale, în concordanță cu nevoile și situațiile de dificultate identificate, pentru a se realiza o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul județului, acordă sprijin autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor de pe raza teritorială a județului, în scopul planificării, dezvoltării și organizării serviciilor sociale de interes local.
1.4. Măsuri de asistență socială pentru persoanele cu handicap: beneficii sociale și servicii sociale
Legea Asistenței sociale, nr. 292 din 20 decembrie 2011, asigură cadrul legal și instituțional unitar și coordonat prin care sunt stabilite principiile și regulile generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și funcționare a sistemului, în vederea asigurării condițiilor adecvate pentru elaborarea și implementarea politicilor publice sectoriale din domeniul asistenței sociale.
Beneficiile de asistență socială, componentă a sistemului național de protecție socială, sunt măsuri de redistribuție financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, iar serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităților, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate ori dependență, pentru creșterea calității vieții și promovarea coeziunii sociale.
Conform legii amintite anterior, beneficiile de asistență socială reprezintă „o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.”
Principalele tipuri de beneficii de asistență socială acordate țintit anumitor categorii de beneficiari sunt următoarele:
1.Sprijin acordat familiilor cu venituri reduse
– Ajutorul social; – Ajutorul de încălzire; – Alocația pentru susținerea familiei;
2. Politici familiale:
– Alocația de stat pentru copii; – Alocația de plasament; – Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție;
3. Sprijin acordat persoanelor cu handicap
– Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006; -Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap; – Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA; – Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuat; – Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizual; – Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA;
Criteriile pe baza cărora se acordă beneficiile de asistență socială sunt:
“a) evaluarea contextului familial;
b) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;
c) condițiile de locuire;
d) starea de sănătate și gradul de dependență.”
În funcție de criteriile îndeplinite, beneficiile de asistență socială, se clasifică astfel:
Beneficii de asistență socială selective – se bazează pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
Beneficii de asistență socială universale – sunt acordate fără a se testa mijloacele de trai ale persoanei singure sau familiei;
Beneficii de asistență socială categoriale – acordate doar anumitor categorii de beneficiari;
În funcție de scopul pe care îl au, benficiile de asistență socială pot fi: beneficii pentru susținerea familiei și copilului, beneficii pentru sprijinirea unor persoane cu nevoi speciale, beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială.
În funcție de beneficiarul acestora, beneficiile de asistență socială pot fi adresate unei singure persoane (individuale) sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constitue o situație particulară ce necesită intervenție individualizată și cu caracter familial, acordate pentru creșterea calității vieții în familie.
În acest context, serviciile sociale presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educație precum și mediul social de viață al acesteia.
Serviciile sociale pot fi clasificate și în funcție de:
scopul serviciului – pot fi servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, servicii de recuperare și reabilitare, servicii de inserție/reinserție.
categoriile de beneficiari cărora li se adresează – pot fi „servicii sociale destinate copilului și/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor”;
regimul de asistare – pot fi servicii cu cazare pe perioadă determinată/nedeterminată și servicii fără cazare. Serviciile cu cazare pot fi acordate în centre rezidențiale, locuințe sociale, adăposturi de noapte, etc. Serviciile fără cazare pot fi acordate în centre de zi, centre și/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanță socială etc.
regimul rezidențial sau nerezidențial
locul de acordare – pot fi asigurate la domiciliul beneficiarului, în centre de zi, în centre rezidențiale, la domiciliul persoanei care acordă serviciul, în comunitate;
regimul juridic al furnizorului de servicii – pot fi structuri publice sau private; regimul de acordare – acordă servicii în regim normal și special: „a) servicii acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale; b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocrație redusă și un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condițiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenței în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii; c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.”
1.5. Tipuri de instituții și unități de asistență socială pentru persoanele cu handicap
Serviciile sociale acordate și administrate de către autoritățile administrației publice locale se înființează prin hotărâre a consiliului local. Acestea pot fi organizate ca structuri, cu sau fără personalitate juridică.
Cele cu personalitate juridică, sunt organizate ca instituții de asistență socială conduse de un director, care este sprijinit de un consiliu consultativ. Consiliul consultativ este compus din reprezentanți ai beneficiarilor și ai partenerilor sociali din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Structurile publice fără personalitate juridică se organizează ca unități de asistență socială în cadrul aparatului de specialitate al primarului. De asemena se pot organiza și în cadrul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliilor județene, consiliilor locale ale municipiilor și orașelor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București și Consiliului General al Municipiului București.
Serviciile sociale atât cele înființate de furnizorii publici și privați se organizează la nivel teritorial astfel:
– servicii sociale de interes local, ce sunt adresate beneficiarilor care trăiesc și locuiesc pe raza teritorială a comunei, orașului, municipiului, respectiv a sectoarelor municipiului Bucuresti;
– servicii sociale de interes județean, ce sunt adresate beneficiarilor care trăiesc și locuiesc pe raza teritorială a județului.
Instituțiile și unitățile de asistență socială pot avea denumiri diverse cum ar fi: “centre de zi sau rezidențiale, locuințe protejate și unități protejate, complexuri multifuncționale sau complexuri de servicii, cantine sociale, servicii mobile de distribuție a hranei etc. ”
Serviciile sociale care sunt furnizate în unitățile mai sus menționate, se realizează în baza unui contract, încheiat între furnizorul de servicii sociale și beneficiar. În acest contract, se stipulează serviciile acordate, drepturile și obligațiile părților, precum și condițiile de finanțare.
Conform Nomenclatorului instituțiilor de asistență socială și structura orientativă de personal de specialitate, anexă a hotararii Nr. 1007 din 1 septembrie 2005 privind modificarea Hotarârii Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituțiilor de asistență socială și a structurii orientative de personal, a Regulamentului cadru de organizare și funcționare a instituțiilor de asistență socială, precum și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, enumerăm:
Centre de îngrijire și asistență – centre pentru persoane cu Alzheimer, persoane cu handicap care necesită asistență paleativă. Tipuri de servicii sociale: găzduire, îngrijire personală, recuperare, socializare.
Centre de Recuperare și Reabilitare
Tipuri de servicii sociale: găzduire, îngrijire personala, recuperare, integrare/reintegrare
Centre de pregatire pentru o viata independenta
Tipuri de servicii sociale: găzduire, îngrijire personală, recuperare integrare/reintegrare socială, fizioterapie etc., în funcție de nevoile individuale ale beneficiarilor.
Centre de tip respiro/centre de criză
Tipuri de servicii sociale specializate: găzduire, îngrijire personală, recuperare, fizioterapie în funcție de nevoile individuale ale beneficiarilor, integrare/reintegrare socială.
Locuințe protejate
Tipuri de servicii sociale specializate: găzduire, îngrijire personală, integrare/reintegrare socială.
Centre de zi
Tipuri de servicii sociale specializate: îngrijire personală, recuperare, integrare/reintegrare socială, fizioterapie etc., în funcție de nevoile individuale ale beneficiarilor.
Centre de servicii de îngrijire și asistență la domiciliu
Tipuri de servicii sociale specializate: îngrijire personală, recuperare, integrare/reintegrare socială, fizioterapie etc., în funcție de nevoile individuale ale beneficiarilor.
Centre de servicii de recuperare neuromotorie
Tipuri de servicii sociale specializate: fizioterapie, terapie de recuperare în funcție de nevoile neuromotorii, terapie prin masaj, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie, fizioterapie.
Capitolul II. Rolul asistentului social în procesul de acordare a serviciilor sociale în Centrul de Recuperare și Reabiliare a Persoanelor cu Handicap
2.1. Centrul de Recuperare și Reabiliare a Persoanelor cu Handicap
Acest subcapitol cuprinde Standardele specifice de calitate în centrele rezidențiale, criteriile de admitere într-un Centru de Recuperare și Reabiliate a Persoanelor cu Handicap. Persoana cu handicap, poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi și centre rezidențiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.
Fac precizarea că, în prezent, Ordinul 559/2008 privind aprobarea Standardelor Specifice de calitate pentru centrele rezidențiale, centrele de zi și locuințele protejate pentru persoanele adulte cu handicap (în vigoare de la 07.11.2008 până la 13.02.2015), a fost abrogat prin Ordinul nr. 67 din 21 ianuarie 2015 și înlocuit de Ordinul nr. 67/2015, Anexele din 21.01.2015. În prezenta lucrare voi face referire la Ordinul 559/2008 deoarece în perioada supusă cercetării acesta era în vigoare.
„Centrele de zi și centrele rezidențiale reprezintă locații în care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat și care dispun de infrastructura adecvată furnizării acestora; centrele rezidențiale sunt locații în care persoana cu handicap este găzduită cel puțin 24 de ore”.
Tipurile de centre rezidențiale pentru persoane cu handicap sunt:
a) centre de îngrijire și asistență;
b) centre de recuperare și reabilitare;
c) centre de integrare prin terapie ocupațională;
d) centre de pregătire pentru o viață independentă;
e) centre respiro/centre de criză;
f) centre de servicii comunitare și formare;
g) locuințe protejate;
2.1.1 Standardele specifice de calitate pentru Centrele Rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap
Beneficiarul, familia acestuia și alte persoane interesate benefiază de materiale informative și publicitare oferite de către Centrul Rezidențial.
Centrul rezidențial utilizează Ghidul beneficiarului, material informativ redactat în limba română sau după caz, în limbile minorităților naționale, care include informații actualizate privind serviciile, resursele, facilitățile, costurile, numărul de locuri, procedura de efectuare a reclamațiilor, condițiile de locuit și calificarea personalului.
În cazul în care o persoană adultă cu handicap este admisă într-un Centru Rezidențial, aceasta este evaluată în maxim 7 zile, evaluarea cuprinde cel puțin următoarele: autonomie personală și stare fizică, greutate, continență, medicație curentă, sănătate mentală și cogniție, preocupări, preferințe de activități, preferințe și restricții alimentare, văz, auz, comunicare, sănătate bucală și dentiție, locomoție, mobilitate generală, dependență de droguri, alcool, tutun, nevoi de educație, culturale, religioase, siguranță personală, riscuri, relația cu familia și alte contacte sociale.
În cadrul Centrului Rezidențial există și se utilizează pentru fiecare beneficiar o Fișă de evaluare, unde sunt înregistrate datele evaluărilor/reevaluărilor. De asemenea, pentru fiecare beneficiar în parte se întocmește un Plan Individual de Intervenție, pe baza Fișei de evaluare. Planul Individul de Intervenție este întocmit de o echipă multidisciplinară formată din minim trei specialiști în domenii ca asistență socială, psihologie, medicină, psihopedagogie.
Acest Plan Individual de Intervenție include: Programul Individual de Îngrijire, Programul Individual de Recuperare, Programul Individual de Integrare/Reintegrare Socială. Beneficiarilor din centrul rezidențial, li se asigură condiții de locuit conform nevoilor de viață și asistență ale acestora; aceștia trăiesc într-o locație sigură, confortabilă și accesibilă.
De asemnea fiecărui beneficiar i se asigură un spațiu personal într-un dormitor, în concordanță cu nevoile individuale ale acestuia. Centrul rezidențial deține spații pentru prepararea/servirea hranei care corespund cerințelor de igienă, siguranță, accesibilitate, funcționalitate și confort ale beneficiarilor. Beneficiarilor le sunt puse la dispoziție spații igienico-sanitare suficiente, accesibile, funcționale, sigure, confortabile.
În cadrul centrului există și spațiile comune ce sunt amenajate, dotate și adaptate în concordanță cu natura și ponderea activităților și cu nevoile generale și individuale ale beneficiarilor. Aceste spații comune sunt accesibile tuturor beneficiarilor. Centrul rezidențial mai deține spații și pentru activități, în funcție de tipul unității și de nevoile individuale ale beneficiarilor, de exemplu: cabinet de consiliere psihologică și psihoterapie; sală de kinetoterapie și masaj; sală de fizioterapie; spații pentru diferite activități de terapie, sală de club și altele. Centrul Rezidențial garantează accesul fiecărui beneficar la asitență medicală conform normelor legale în vigoare. Acesta monitorizează prin Planul de Intervenție starea de sănătate a beneficiarilor, în scop preventiv și terapeutic. Personalul medico-sanitar responsabilizat ține evidența administrării medicamentelor, în conformitate cu normele legale în vigoare, într-un document special – Fișa medicației.
Centrul rezidențial asigură activități de recuperare, în baza evaluării/reevaluării beneficiarilor. Aceștia desfășoară activități de recuperare conform nevoilor și preferințelor acestora. Activitățile de recuperare pot fi: psihoterapie; consiliere psihologică; terapii de recuperare neuromotorie – kinetoterapie, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie, fizioterapie, terapie prin masaj: terapii de expresie și ocupaționale-artterapie, meloterapie, ergoterapie, terapie prin muncă; terapia tulburărilor de limbaj; formarea, dezvoltarea și consolidarea deprinderilor de viată independentă, igiena peronală , autoservire și autogodpodărire.
Beneficiarii primesc o alimentație adecvată, în baza Planului Individual de Intervenție și a Orarului Zilnic. Beneficiarii sunt încurajați și sprijiniți să mențină relații cu familia, reprezentantul legal, prietenii atât prin vizite și ieșiri în comunitate cât și prin telefon, corespondență. Centrul rezidențial sprijină beneficiarii să cunoască și să utilizeze serviciile comunității: poștă și comunicații, transport, educație școlară, servicii medicale și de recuperare, servicii de îndrumare vocațională, în funcție de nevoile și opțiunile individuale. Beneficiarii, reprezentanții legali, familiile acestora sunt informați asupra condițiilor de desfășurare a vizitelor în centru – programul de vizitare, restricții, spațiile de primire a vizitatorilor, condițiile de supraveghere a vizitelor – asigurând un cadru privat și o ambianță intimă în aceste situații. De asemnea centrul rezidențial informează și consultă familiile beneficiarilor atunci când se iau decizii importante în legătură cu beneficiarii.
În cadrul centrului există și se aplică o procedură privind protecția beneficiarilor împotriva abuzurilor, neglijării, discriminării, a tratamentului degradant sau inuman, fapte comise deliberat sau din ignoranță. Se utilizează un Registru privind protecția împotriva abuzurilor în care personalul responsabilizat consemnează situațiile sesizate precum și măsurile ce au fost luate; acestea sunt consemnate și în dosarul beneficiarului. În cazurile în care sunt necesare intervenții de restricționare a libertății de mișcare a beneficiarului, măsurile se decid cu respectarea normelor legale în vigoare; personalul responsabilizat notifică incidentul iar măsurile sunt consemnate în Registrul privind protecția împotriva abuzurilor și în dosarul beneficiarului. Centrul rezidențial deține și aplică o procedură privind notificarea incidentelor deosebite, petrecute în procesul de furnizare a serviciilor. Notificarea se transmite în maximum 24 de ore de la producerea incidentului. Se notifică cel puțin următoarele evenimente: decesul unui beneficiar, inclusiv circumstanțele în care s-a produs; o rănire sau vătămare importantă ori accident; contravenții și infracțiuni; comportamentul inadecvat al unui membru al personalului; absența nejustificată din centru; bolile infecțioase și contagioase; alte evenimente petrecute în centru care afectează calitatea vieții sau siguranța beneficiarilor.
2.1.2. Tipologia serviciilor furnizate de Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap
Principalele funcții ale Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, conform Regulamentului de Organizare și Functionare, sunt următoarele:
Furnizarea serviciilor sociale în interesul beneficiarilor, în baza contractului încheiat cu aceștia;
Furnizarea serviciilor sociale cu titlu temporar, luând în considerare posibilitatea reintegrării, după caz, a beneficiarilor în familie/societate;
Întreținerea și folosirea eficientă a bazei materiale și a bunurilor din dotare;
Elaborarea de proiecte și programe proprii care să asigure creșterea calității activității, în conformitate cu politica și strategia națională;
Organizarea de activități de socializare, atât în interiorul Centrului, cât și în afara acestuia, în vederea relaționării beneficiarilor în mediul exterior insituției;
Asigură consiliere și informare, atât familiilor, cât și beneficiarilor, privind problematica socială (probleme familiale, juridice, psihologice);
Elaborează și utilizează materiale informative privind serviciile furnizate, inclusiv în forme accesibile persoanelor cu handicap;
Elaborează strategii specifice ce promovează dezinstituționalizarea, asigură consiliere și informare, atât familiilor cât și asistaților privind problematica socială (probleme familiale, psihologice, sociale, medicale etc);
Analizarea fiecărei situații și acționarea în scopul apărării demnității umane;
Promovează activități de sensibilizare a comuniții cu privire la nevoile specifice ale beneficiarilor ;
Prin acțiuni organizate și programate, aduce la cunoștință, atât personalului, cât și beneficiarilor, regulamentul propriu de organizare și funcționare;
Informează în scris, factorii direct interesați cu privire la incidentele deosebite;
Asigură prin echipa de specialiști recuperarea neuromotorie a persoanelor adulte cu dizabilitați din cadrul centrului;
Asigură beneficiarilor protecție și asistență în cunoașterea și exercitarea drepturilor.
Centrul are ca obiectiv de activitate, acordarea de servicii specializate conform Nomenclatorului instituțiilor de asistență socială, servicii de găzduire, asistență medicală și îngrijire, suport emoțional, recuperare, socializare și petrecere a timpului liber, reintegrare/integrare familială și comunitară.
Criteriile de admitere în Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, conform Regulamentului de Organizare și Funcționare, sunt următoarele:
Criterii privind vârsta: incepand cu 18 ani fara limita maxima de varsta
Criterii privind codul de handicap: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 ,9, 10
Criterii privind gradul de handicap: Grav și Accentuat
In funcție de tipul de dizabilitate, de gradul de handicap și starea fizică beneficiarii vor urma diverse activități după cum urmează:
Deficiente motorii: se refera la persoanele cu deficiente sau intarzieri in dezvoltarea motorie generala sau a coordonarii motrice. Pentru aceasta categorie este indicat sa fie desfasurate activitati care sa ii motiveze sa se miste, prin recompensarea miscarilor efectuate. Este nevoie ca persoana sa aiba o pozitie adecvata in tipul acestor activitati pentru a putea controla miscarile dar si pentru efectuarea unui numar cat mai mare de miscari. Materialele folosite vor fi atent selectate si adaptate pentru a facilita modul de utilizare de catre aceasta categorie de persoane.
Intarzieri in dezvoltarea intelectuala: acestea cuprind de la intarzierile mintale usoare si doar intr-un anume domeniu, pana la deficiente mintale generale care includ si deficiente motorii. In acest context, putem preciza ca acest tip de persoane necesita o atentie sporita, necesita mai multe tipuri de materiale educative pentru a intari si generaliza o abilitate (de exemplu invatarea sortarii culorilor va fi facuta pe mai multe feluri de obiecte; nasturi, cuburi, creioane etc., in mai multe aranjamente, pe orizontala si verticala, in cutii, in gramajoare). Aproape toti beneficiarii din aceasta categorie au nevoie de activitati de socializare si interactiune sociala, precum si de perfectionarea abilitatilor de comunicare. Cand vorbim de comunicare, nu ne raportam doar la vorbire ci si la limbajul mimico-gestual care pentru acestia este esential. Jocurile in care imaginatia este folosita sunt indicate pentru dezvoltarea si mentinerea deprinderilor elementare de autoservire, prin ele beneficiarii fiind incurajati continu si stimulati pentru cresterea increderii de sine.
Deficiente de limbaj: se intalnesc la persoanele care nu au abilitati corespunzatoare varstei, in ceea ce priveste comunicarea, aceasta incuzand atat limbajul receptiv (inteles), cat si cel expresiv (vorbit). Pentru acesta categorie de persoana accentul va fi pus pe diverse jocuri de imaginatie, arta, carti ce vor stimula dezvoltarea si imbunatatirea vocabularului prin denumire si includere in categorii, aceste activitati se vor desfasura intr-un mediu ambiant calm si relaxant. Se vor alege activitati prin care sa isi dezvolte capacitatea de a intelege comenzi, instructiuni. Instrumentele muzicale il pot ajuta sa imite sunete in mod ritmat iar cele de suflat il pot stimula in coordonarea respiratiei.
Deficiente de auz: pot cuprinde de la un usor deficit auditiv pana la surditate totala. De obicei, se intalnesc impreuna cu intarzierea in dezvoltare a abilitatilor de comunicare. In mod special activitatile pentru aceste persoane vor dezvolta celelalte simturi senzoriale normale (ramase intacte) dar vor dezvolta in acelasi timp si modalitatile verbale si nonverbale de comunicare, in special stimularea auzului la cei cu hipoacuzie. Celelalte simturi, si aici vorbim despre vaz si pipait- simturile care furnizeaza indicii suplimentare despre mediul inconjurator trebuiesc dezvoltate (jocuri/obiecte care vibreaza, oglinzi, jocuri tactile, jocuri de sortare). De asemenea este indicata folosirea limbajului mimico-gestual si a protezelor auditive.
Deficiente de vedere: acest fenomen poate insemna un deficit usor de vedere sau orbire totala. De obicei, deficientele vizuale sunt insotite de deficiente in coordonarea motorie si echilibru. Aceste persoane au nevoie de activitati care sa le ofere stimularea celorlate simturi, in vederea explorarii mediului prin intermediul acestora (de exemplu prin auz si pipait). Acestora le sunt necesare miscari si stimulari vestibulare pentru a invata sa se deplaseze in siguranta in mediu (mobilitate si orientare). Cei care au deficiente vizuale mai usoare le sunt necesare activitati educative si jucarii in culori vii, tipatoare si contrastante atat in ceea ce priveste forma cat si culoarea. Rosul, albul si negrul sunt cele mai potrivite. Suprafetele lucioase si luminile care clipesc sunt, de asemenea folositoare.
Adultii care prezinta probleme de comportament: in aceasta categorie intra cei care prezinta tulburari de concentrare a atentiei, instabilitate psiho-motorie, comportamente agresive sau ciudate, izolare sociala si dificultati de interactiune cu ceilalti (copii sau adulti), in absenta deficientei mentale. In cazul in care o persoana prezinta aceste simptome trebuie consultat un specialist (neuropsihiatru, psiholog). Multe din aceste deficiente ale adultilor sunt congenitale, altele se dobandesc in prima parte a copilariei, datorita carentelor existente in aceasta perioada.
2.2. Managementul de caz în asistența socială a persoanelor adulte cu handicap
Conform Legii cadru a asistenței sociale, managementul de caz „reprezintă o metodă de coordonare și integrare a tuturor activităților destinate grupurilor vulnerabile, de organizare și gestionare a măsurilor de asistență socială specifice, realizate de către asistenții sociali și/sau diferiți specialiști, în acord cu obiectivele stabilite în planurile de intervenție.”
Prin activitatea sa, Serviciul Management de Caz pentru Adulti permite abordarea individualizată și personalizată a cazurilor, precum și implicarea activă a familiei/reprezentantului legal, persoanei cu handicap și a celorlalți profesioniști care lucrează în cadrul serviciilor de care beneficiază persoana cu handicap și/sau familia sa.
Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei adulte aflată în dificultate, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, a oricărei alte persoane, precum și din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condițiile prevăzute de legislația în domeniu. Persoanele aflate în dificultate sunt persoanele cu probleme cărora nu le pot face față și care, datorită situației în care se află, sunt marcate de neputințe pe care nu le pot depăși singure, și în special persoanele cu handicap care nu beneficiază de suporturi destinate lor prin lege, sau de cele care decurg din îngrijirea familiei, în condițiile în care aceasta nu mai are posibilitatea s-o ofere (din motiv de ordin material, psihologic, social ori alte motive).
Etapele managementului de caz:
a) Identificarea, evaluarea inițiala și preluarea cazului;
b) Evaluarea detaliată/complexă a situației beneficiarului;
c) Planificarea serviciilor și intervențiilor;
d) Furnizarea serviciilor și intervențiilor ;
e) Închiderea cazului și monitorizarea post-servicii.
Activitățile realizate în cadrul acestor etape se bazează pe principiile individualizării și personalizării, precum și pe implicarea activă a beneficiarului.
Managerul de caz, desfășoară toate activitățile necesare, urmare a desemnării ca manager de caz al beneficiarilor.
Au desemnat manager de caz, toate persoanele adulte cu handicap aflate sub măsura de protecție așa cum sunt acestea prevazute în art. 5 din HG 430/2008; fie stabilite în baza dispoziției Directorului General, fie în baza hotărârii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, exceptând persoanele care beneficiază de servicii de recuperare oferite în ambulatoriu și cei care, la împlinirea vârstei de 18 ani, părăsesc sistemul de protecție al minorului și beneficiază de găzduire pe o perioadă de încă 2 ani.
Conform, Legii 448/2006 – republicată 2008- managerul de caz este cel care ”coordonează, monitorizează și evaluează îndeplinirea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung, precum și măsurile luate în legatură cu adultul cu handicap, prin care se realizează activitățile și serviciile precizate în programul individual de reabilitare și integrare social”.
O situație cu care se confruntă asistentul social este admiterea unui beneficiar într-un Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, din comunitate. Prin urmare, se procedează la evaluarea detaliată/complexă și planificarea serviciilor.
Astfel, în termen de maxim 7 zile de la admiterea în centru, membrii echipei centrului împreună, cu Managerul de caz efectuează evaluarea nevoilor individuale ale beneficiarului, consemnând datele și rezultatele evaluărilor proprii, într-un document numit fișă de evaluare/raport de evaluare.
Procesul de evaluare complexă urmărește, în principal, următoarele aspecte:
„a) evaluarea capacităților fizice, mentale și senzoriale pentru încadrarea în grade de dizabilitate, invaliditate sau dependență, precum și stabilirea nivelului de afectare a autonomiei funcționale cu privire la abilitățile de realizare a activităților uzuale ale vieții zilnice, a abilitatii de adaptare la o viata independenta precum si a capacitatii de indeplinire a unei cerintelor unei profesii;
b) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura condițiile necesare creșterii, îngrijirii și educării copilului, precum și de a realiza obligațiile de întreținere ce îi revin, conform legii;
c) evaluarea mediului fizic și social în care trăiește persoana și/sau familia;
d) evaluarea gradului de inserție sau integrare socială;
e) evaluarea potențialului persoanei de a se implica în acțiunile, programele și serviciile de sprijinire pentru depășirea situațiilor de dificultate;
f) evaluarea percepției persoanei asupra propriilor nevoi, a vulnerabilității și consecințelor asupra siguranței și securității personale.”
În vederea efectuarii evaluării, în funcție de specificitatea cazului, managerul de caz poate efectua următoarele demersuri:
managerul de caz, împreună cu responsabilul de caz din centru, se deplasează la domiciliul persoanei cu handicap și/sau a familiei în vederea realizării anchetei sociale. Se pot întocmi rapoarte de întrevedere, se pot lua declarații, pentru analizarea posibilității de reintegrare a beneficiarului, cât mai repede, în mediul familial;
se poate lua legatura cu medicului de familie pentru obținerea de informații suplimentare cu privire la starea de sănătate a adultului cu handicap/familiei, după caz;
în cazul în care nu se cunosc domiciliile, se redactează adrese către Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanei pentru identificarea domiciliului legal al părinților/rudelor până la gradul IV inclusiv, adresă către Serviciul Public Comunitar de Evidență și Emitere a Pașapoartelor, în caz de suspiciune privind părăsirea țării a membrilor familiei se va întocmi adresă către Direcția Generală Relații Consulare din cadrul Ministerul Afacerilor Externe;
Persoana cu handicap și familia/reprezentantul legal sunt implicați activ în procesul de evaluare detaliată, exceptie făcând: părinți/copii fără capacitate deplină de exercițiu, părinți/copii decedați, necunoscuți, puși sub interdicție judecătorească, precum și cei care refuză vehement implicarea în viața beneficiarului, sau orice alte situații care fac imposibilă obținerea acordului acestora.
Ulterior evaluării, managerul de caz, planifică serviciile care se pot acorda beneficiarului. Astfel, se organizează întâlniri cu echipa la sediul centrului, eventual cu persoana cu handicap/reprezentantul său legal, când fiecare specialist își va exprima opinia cu privire la obiectivele și activitățile recomandate și termenele de îndeplinire. Se întocmește Minuta pentru planificarea obiectivelor, care va cuprinde activitățile orientative, termenele stabilite, precum și responsabilitățile fiecărui membru. Minuta va fi înregistrată în registrul centrului în care se află beneficiarul, semnată de membrii echipei, managerul de caz, șeful de centru, și orice alte persoane participante implicate. Convocarea echipei la minuta intâlnirii se va face, dacă este cazul, prin convocator cu cel puțin 5 zile înaintea întâlnirii.
Ulterior îndeplinirii obiectivelor stabilite în minută, managerul de caz elaborează Planul individualizat de asistență și îngrijire, în termen de maxim 30 de zile de la înregistrarea cazului la Serviciul Management de Caz pentru Adulți. ”Furnizarea serviciilor sociale se realizează în baza planului individualizat de asistență și îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul și participarea beneficiarului.”
Pentru a fi eficient și implementabil, Planul individualizat de asistență, trebuie să țină cont de aspecte privind:
„a) motivația persoanei sau a reprezentantului legal al acesteia de a solicita autorităților statului asistență și îngrijire;
b) motivația persoanei de a participa activ la programele, măsurile de intervenție și serviciile sociale recomandate;
c) consecințele negative asupra persoanei în cazul neacordării serviciilor sociale necesare;
d) percepția proprie privind capacitatea funcțională, performanțele și resursele;
e) nevoile de suport ale personalului de asistență și îngrijire formală și informală;
f) existența serviciilor sociale în comunitate, modul în care acestea pot răspunde nevoilor persoanei, precum și posibilitatea de acces a beneficiarului la serviciul respectiv.”
Planul individualizat de asistență și îngrijire, este semnat de managerul de caz, de șef serviciului și aprobat de directorul general adjunct, fiind înregistrat în registrul serviciului. După aprobare acesta este înaintat prin adresă înregistrată, familiei/reprezentantului legal, nu mai târziu de 30 de zile de la întocmirea sa. Se transmite o copie a Planul individualizat de asistență și îngrijire atât beneficiarului, cât și echipei multidisciplinare a centrului, în baza unei adrese de înaintare, înregistrată în registrul serviciului.
Reevaluarea situației beneficiarilor este realizată periodic, la 6 luni sau când apar modificări semnificative ale stării sale psiho-fizice, precum și la sistarea serviciilor.
Managerul de caz împreună cu membrii echipei centrului efectuează reevaluarea nevoilor individuale ale beneficiarului. Dacă echipa consideră că este necesar și eficient, poate participa și familia/reprezentantul legal și/sau persoana cu handicap.
Managerul de caz asigură organizarea întâlnirilor echipei; în funcție de situație, Acesta se poate întâlni și individual cu persoanele implicate în rezolvarea cazului. Membrii echipei sunt invitați la minutele întâlnirilor de către managerul de caz prin convocator, cu cel puțin 5 zile înainte de data întâlnirii sau telefonic. Cu ocazia întâlnirii se redactează Minuta întâlnirii în vederea reevaluării, care va fi semnată de manager de caz, de echipa centrului, de persoanele participante, de șeful de centru, fiind înregistrată în registrul centrului. Minuta prevede obiective/activități și termene de îndeplinire (maxim o lună), astfel încât la data reevaluării (expirarea celor 6 luni de la ultima reevaluare) să fie obținute toate informațiile necesare pentru identificarea nevoilor individuale și de grup ale beneficiarului.
Ulterior obținerii tuturor informațiilor planificate în minuta în vederea reevaluării, echipa împreună cu managerul de caz, finalizează procesul de reevaluare prin întocmirea unui document specific centrului, Raport de reevaluare. Pe baza rezultatelor evaluării complexe se ”stabilesc măsurile de protecție specială, serviciile de îngrijire personală și drepturile la beneficii de asistență socială sau alte prestații de asigurări sociale, după caz.”
Raportul de reevaluare la 6 luni și ținând cont de interesul și de opinia beneficiarului /reprezentantului legal poate avea ca finalitate:
Menținere măsurii de protecție pentru beneficiar
Managerul de caz va continua cu procedura de planificare a serviciilor. Astfel va întocmi Planul Individual de Servicii, la maxim 30 de zile de la data întocmirii raportului de reevaluare, cu întocmirea sau nu a minutei pentru stabilirea obiectivelor din respectivul plan, în funcție de necesități.
Înlocuirea măsurii de protecție dintr-un centru în alt tip de centru
Managerul de caz, va proceda la întocmirea unui referat cu prezentarea detaliată a situației beneficiarului, a recomandărilor echipei și a propunerii privind acordarea de noi servicii, cu numirea centrului/locației unde se mută beneficiarul. Referatul este contrasemnat de șeful serviciului, supus avizării directorului general adjunct și aprobării directorului general, fiind inaintat prin adresă de înaintare Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
Revocarea măsurii de protecție pentru beneficiar
Managerul de caz, va proceda la întocmirea unui referat cu prezentarea detaliată a situației beneficiarului, a recomandărilor echipei și a propunerii privind sistarea acordării serviciilor, cu precizarea locației unde se va pleca beneficiarul. Referatul este semnat de șeful serviciului, supus avizării directorului general adjunct și aprobării directorului general. Acesta însoțit de documente justificative va fi înaintat prin adresă de înaintare Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, înregistrată la registratură, care va emite decizia de sistare.
4. Înlocuirea mǎsurii de protecție (transferul într-un alt centru rezidențial)
Condiții pentru a realiza transferul:
– beneficiarul nu poate fi integrat/reintegrat în familie sau comunitate;
– se identificǎ nevoia de recuperare medicalǎ și psihologicǎ;
– nu existǎ soluții alternative cu caracter permanent care sǎ nu punǎ în pericol integritatea persoanei cu handicap.
Managerul de caz, va proceda la întocmirea unui Referat de prezentare a situației bio-psiho-sociale a beneficiarului, cu precizarea centrului selectat unde se va muta beneficiarul. Referatul este contrasemnat de șeful serviciului, supus aprobǎrii Directorului General și înregistrat în registrul secretariatului DGASPC. Acesta însoțit de documentele justificative va fi înaintat prin adresǎ de înaintare Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, înregistratǎ la secretariatul DGASPC.
În ceea ce privește monitorizarea serviciilor sociale, managerul de caz realizează acest lucru din două perspective: monitorizarea implementării Planului Individual de Servicii și monitorizarea situației beneficiarului după sistarea măsurii de protecție, în caz de reintegrare familială/socio-profesională.
Monitorizarea implementării Planului Individual de Servicii, respectiv progresele care se înregistrează situația persoanei cu handicap și a familiei acestuia, până când procesul de protecție și/sau asistență nu se mai dovedește necesar.
Monitorizarea reintegrării/integrării în familie/socio-profesională, respectiv adaptarea beneficiarului la noile condiții de viață.
După încetarea măsurii de protecție, managerul de caz colaborează cu persoanele cu atribuții de asistență socială din comunitatea în care s-a integrat/reintegrat persoana cu handicap. Astfel întocmește un Plan de monitorizare pe o perioadă de maxim 3 luni, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade, în funcție de nevoi, pe care il transmite, prin adresă de înaintare, la sediul primăriei. Planul este semnat de șeful serviciului și aprobat de directorul general, fiind înregistrat la secretariatul DGASPC. Asistentul social al primăriei de la domiciliu legal sau în fapt, în baza acestui plan, întocmeste rapoarte de monitorizare lunare pe care le trimite managerului de caz, cu propunerea închiderii sau menținerii monitorizării. Managerul de caz în baza informațiilor cuprinse în acestea poate închide sau redeschide cazul.
O alta situație cu care se poate confrunta asistentul social este aceea privind asigurarea continuității măsurii de protecție specială, conform art. 30 din L.448/2006, republicată.
Astfel, în vederea asigurării corelării serviciilor din sistemul de protecție a copilului cu handicap cu serviciile din sistemul de protecție a persoanelor adulte cu handicap, furnizorul de servicii are obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a) să planifice și să asigure tranziția tânărului cu handicap din sistemul de protecție a copilului în sistemul de protecție a persoanei adulte cu handicap, în baza nevoilor individuale identificate ale acestuia;
b) să asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c) să instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului pentru viața adultă și pentru o viață independentă;
d) să desfășoare, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de pregătire pentru viața de adult;
e) să desfășoare activități de informare a tânărului cu handicap în ceea ce privește oportunitățile de educatie, angajare, acces la viața familială și viața socială, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber;
f) să evalueze, la cerere, elevii din unitățile de invățământ speciale.
În cazul copiilor cu handicap aflați în servicii de tip rezidențial care nu urmează o formă de invătământ, curs de zi, recunoscută de lege și pentru care nu există posibilitatea reintegrării în familia naturală/extinsă, managerul de caz, al Serviciului Management de Caz Copii, întocmește un raport de reevaluare psiho-socială cu propunere de identificare a unui centru specializat pentru persoanele adulte cu handicap, care va fi înaintat la Serviciului Management de Caz pentru Adulti, cu 3 luni înainte de împlinirea vârstei de 18 ani/de terminarea studiilor.
După încadrarea în grad de handicap ca persoană adultă a beneficiarului, managerul de caz din cadrul Serviciului Management de Caz Copii va transmite Serviciului Management de Caz pentru Adulți, certificatul de încadrare în grad, eventual și alte documente solicitate, în vederea asigurării continuității acordării serviciilor sociale. În termen de maxim 5 zile de la înaintare, responsabilul din cadrul Compartimentului Management de Caz Adulți va efectua împreună cu responsabilul de caz al centrului de unde provine beneficiarul, un Referat privind evaluarea psiho-socio-medicala.
Ulterior evaluării cu întocmirea referatului se transmite Serviciului Management de Caz Copii o adresă privind luarea în evidență a beneficiarului cu indicarea centrului corespunzător nevoilor identificate ale tânărului, precum și în funcție de locurile vacante și criteriile de admitere în centrele rezidențiale pentru adulți.
La data deplasării în vederea evaluării situației familiale a beneficiarului, responsabilul de caz va solicita apaținătorilor documente justificative privind veniturile lor, în vederea stabilirii nivelului contribuției lunare de întreținere datorată de persoana cu handicap în cazul admiterii într-un centru rezidențial din subordine. Cu această ocazie se aduce la cunostința aparținătorilor obligația de plată în cazul rezidenței persoanei cu handicap în centrele din subordine, conform prevederilor legale în vigoare și se consemnează acceptul tacit al aparținătorilor privind semnarea Angajamentului de plată.
Pentru soluționarea cererii de admitere în centru, prioritar, managerul de caz, va analiza situația financiară a persoanei cu handicap și a familiei acestuia (aparținătorii obligați la plata contribuției de întreținere în centru) cu întocmirea angajamentului de plată.
„Persoanele adulte cu dizabilități asistate în centre rezidențiale sau susținătorii legali ai acestora, în funcție de veniturile personale ale persoanelor cu dizabilități, au obligația de a plăti o contribuție lunară de întreținere, stabilită în condițiile legii. Persoanele cu dizabilități care nu au venituri și nici susținători legali care să datoreze întreținerea acestora sau ale căror venituri nu permit asigurarea contribuției lunare sunt asistate gratuit, costurile aferente fiind susținute din bugetele locale sau județene. ”
În cazul în care persoanele asistate în centre rezidențiale sau susținătorii legali ai acestora au venituri, nivelul contribuției lunare datorate este de 602 lei. Conform, Ordinului 467 din 13 octombrie 2009, “se stabileste nivelul contribuției lunare de întreținere datorate de adulții cu handicap asistați în centre sau de susținătorii acestora suma de 602 lei”
Se întocmește astfel adresă către Comisia de stabilire a contribuției de întreținere datorată conform veniturilor, de către beneficiar și/sau aparținătorii legali. Urmare a analizării documentelor de venit, comisia de stabilire a contribuției va înainta Serviciului Management de Caz pentru Adulți, procesul-verbal de stabilire a contribuției de plată cu stabilirea cuantumului lunar de plată și a persoanelor obligate la aceasta. În baza procesului – verbal, se va redacta Angajamentul de plată în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte și unul pentru comisie, pentru a-l supune semnării celor obligați la plata contribuției (conform procesului – verbal de stabilire). În caz de refuz al semnării angajamentului de plată și implicit de plată a contribuției de întreținere datorată de aparținători, conform prevederilor art.30 al Legii 448/2006, republicată, se menține obligativitatea la asigurarea continuității măsurii de protecție.
2.3. Roluri pe care asistentul social le indeplinește în exercitarea profesiei
Noțiunea de rol este corelativă noțiunii de status. Statusul cuprinde un ansamblu de drepturi și obligații, iar rolul este exercitarea acestora. O persoană poate avea mai multe statusuri (profesionale, familiale, politice). Rolurile asistentului social se referă la comportamentele la care se așteaptă persoana asistată.
Charles Zastrov identifică următoarele roluri ale asistentului social:
1.Rolul de facilitator de posibilități – asistentul social ajută persoanele și grupurule să-și clarifice problemele, să exploreze strategiile, să-și dezvolte capacitățile. Acest rol este întalnit în special în consilierea individuală, de familie și de grup, în indeplinirea obiectivului de a ajuta persoanele să se ajute pe ele însele.
2.Rolul de agent sau broker social – asistentul social stabilește legături între indivizi sau grupuri sociale, care au nevoie de ajutor, și serviciile comunitare. Exercitând acest rol, asistentul social ajută persoanele să își definească resursele și obiectivele, le informează și le ajută să înțeleagă cea mai potrivită acțiune sau serviciu.
3.Rolul de aparator, avocat – este un rol activ și direct în care asistentul social se luptă, pledează pentru drepturile, nevoile unui client sau ale unui grup. Asistentul social promovează liderșhip pentru colectarea de informații, argumentează nevoile și drepturile clientului. Obiectivul este să modifice sau să provoace schimbări ale politicilor sociale în concordanță cu nevoile sale.
4. Cel care împuternicește – Împuternicirea (empowerment) este procesul de ajutare a persoanelor, familiilor, grupurilor, comunităților pentru a-și spori puterea personală, interpersonală, politică și influentă. Asistentul social ajută persoanele să își dezvolte capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru alegerile lor, de a influența situațiile lor de viață.
4.Rolul de activist – urmărește schimbări de bază în instituție, ca rezultat al preocupărilor asistentului social pentru justiție socială, inegalități.
6. Rolul mediator – Medierea implică efortul de a ajuat la rezolvarea unor dispute ce pot apărea la un moment dat între persoana asitată și alte persoane sau organizații.
7. Rolul de negociator – asistentul social adună împreună acele persoane care se află în conflict și încearcă să le ajute pentru a ajunge la un compromis. Dacă mediatorul ocupă o poziție neutră, negociatorul este numaidecat de partea uneia din parți aflate în conflict.
8. Rolul de educator – acest rol implică oferirea de informații clientului. Pentru a fi un educator bun este necesar ca asistentul social să dețină cunoștințele necesare, să fie capabil să transmită accesibil și eficient informațiile. Trebuie facută distincția între sfat și informație. A oferi o informație înseamană a pune la dispoziția persoanei asistate datele necesare pentru a lua o decizie, a face o alegere. Aceasta e liberă să utilizeze sau nu aceste informații.
9.Rolul de inițiator – oferă atenție problemei apărute sau problemei potențiale. Acest rol urmărește în esență anticiparea apariției problemei. Asistentul social inițiază o serie de acțiuni pentru rezolvarea problemelor.
10.Rolul de coordonator – implică conjugarea mai multor componente într-o manieră organizată. Asistentul social este atât coordonatorul unei intervenții (manager de caz) cât și al echipei care realizează această intervenție.
11.Rolul de cercetator – asistentul social este în anumite momente un cercetător. Investigațiile în asistență socială includ analiza literaturii de specialitate, evaluarea rezultatelor și studierea nevoilor comunitare.
12. Rolul de facilitator de grup – asistentul social este un lider pentru grupurile experimentale. Grupul poate fi de educație, therapeutic, de ajutorare.
13.Rolul de orator/vorbitor public – asistentul social deseori trebuie să vorbească în public pentru a informa diferite grupuri sociale despre serviciile tradiționale, precum și despre noile servicii sociale promovate în practică. Acestuia îi sunt necesare abilități de comunicare.
Rolurile asistentului social sunt complexe. Este necesar ca asistentul social să fie conștient de faptul că toate activitățile lui cu clienții trebuie să poarte pecetea unei munci cu dăruire de sine.
Capitolul III. Sarcini ale asistentului social și mișcarea beneficiarilor unui centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap în perioada ianuarie – decembrie 2014
3.1. Metodologia cercetării
Cercetarea s-a desfășurat pe două componente: una de tip calitativ – evidențierea rolului și sarcinilor asistentului social în cadrul procesului de furnizare de servicii sociale în cadrul centrului de recuperare si reabilitare a persoanelor cu handicap și alta de tip cantitativ, care a surprins mișcarea beneficiarilor din centrul respectiv pe o perioadă de 12 luni.
Obiectivele cercetării
– identificarea factorilor ce determină solicitarea admiterii într-un Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap;
– identificarea factorilor care sprijină/îngreunează integrarea/reintegrarea persoanelor cu handicap ce se află sub măsură de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap;
Astfel, am formulat următoarea ipoteză:
Cu cat nivelul colaborarii dintre familie si echipa multidisciplinara este mai ridicat, cu atat mai mult cresc sansele integrarii/reintegrarii in familie a beneficiarilor Centrului de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
În această lucrare am utilizat drept metode de cercetare analiza documentelor sociale dar și studiul de caz, în cadrul căruia am utilizat și tehnica observației și autoobservarea. Documentele sociale conțin informații despre evenimente, fapte sociale si despre reflectarea acestora în conștiința subiectilor.
S-au studiat următoarele documente: dosarele beneficiarilor din perioada evaluată, registrul de internări/externări, prevederi legale, standarde, manuale de proceduri, fișe de post, utilizându-se ca instrumente de cercetare o fișă de analiză.
Fișa de analiză a documentelor sociale pentru evidențierea dinamicii beneficiarilor în perioada amintită a avut urmatoarea structura: admișii în centru, sistări de masură specială, înlocuiri de măsură specială, transferul beneficiarilor din sistemul de protecție al minorilor în sistemul de protecție al persoanelor adulte, încetări de măsură (survenite ca urmare a decesului beneficiarilor).
3.2.Dinamica beneficiarilor în perioada ianuarie-decembrie 2014
Tabelul nr. 1 Cereri de admitere în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap în perioada ianuarie-decembrie 2014.
Moduri de soluționare:
Figura nr. 1 Soluționarea cererilor de admitere în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, a persoanelor cu handicap.
Din numărul total de 10 cereri în vederea admiterii în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, un număr de 3 au fost aprobate, 3 au fost respinse, iar 4 au fost retrimise către alte servicii/instituții.
Tabelul nr. 2. Evoluția numărului de beneficiari în perioada ianuarie – decembrie 2014
Figura nr. 2 Modalitățile de părăsire a Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, de către beneficiari
În perioada suspusă cercetării 4 beneficiari au fost integrați în familie, 3 au fost transferați la o Locuință Protejată, pentru 1 beneficiar s-a sistat măsura de protecție specială ca urmare a solicitării acestuia, pentru 2 beneficiari s-a sistat măsura de protecție specială urmare a încălcării regulamentului de către aceștia, iar pentru 1 beneficiar a încetat măsura de protecție specială ca urmare a decesului acestuia.
Figura nr. 3 Integrări în familie, învoiri în familie
În perioada ianuarie-decembrie 2014, pentru 2 beneficiari s-a revocat sistarea măsurii de protecție iar pentru 4 dintre ei s-a sistat măsura de protecție specială ca urmare a integrării lor în familie.
Unul dintre beneficiari ce a fost inegrat în familie, are gradul Accentuat de handicap, iar ceilalți gradul Grav.
Figura nr. 4 Distribuția beneficiarilor in funcție de gradul de handicap
La finalul perioadei supuse cercetării, în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare erau 20 beneficiari cu handicap Grav și 15 cu handicap Accentuat.
Figura nr. 5 Împărțirea beneficiarilor în funcție de gen
La finalul perioadei supuse cercetarii, în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, erau 20 beneficiari de gen feminin și 15 beneficiari de gen masculin
Figura nr. 6 Persoanele cu gandicap Grav, împarțite în funcție de gen
Dintre beneficiarii încadrați în gradul Grav de handicap ce se află sub măsură de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, 7 beneficiari sunt de gen feminin și 13 beneficiari de gen masculin.
Figura nr. 7 Persoanele cu gandicap Accentuat, împarțite în funcție de gen
Dintre beneficiarii încadrați în gradul Accentuat de handicap ce se află sub măsură de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap , 7 beneficiari sunt de gen feminin și 8 beneficiari de gen masculin.
Figura nr. 8 Categorii de vârstă, gen feminin
Dintre beneficiarii de gen feminin, ce se află sub măsură de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, 6 beneficiari au vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, 4 beneficiari au vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, 5 beneficiari au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 4 beneficiari au vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani.
Figura nr. 9 Categorii de vârsta, gen masculin
Dintre beneficiarii de gen masculin, ce se află sub măsură de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, 9 beneficiari au vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, 2 beneficiari au vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, 3 beneficiari au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 1 beneficiar are vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani.
Figura nr. 10 Gradele și tipurile de handicap ale beneficiarilor centrului
Dintre beneficiarii încadrați în gradul Accentuat de handicap, 2 beneficiari au handicap Fizic, 7 beneficiari au handicap Mental, 5 beneficiari au handicap Asociat, 1 beneficiar are handicap Neuropsihic.
Dintre beneficiarii încadrați în gradul Grav de handicap, 12 beneficiari au handicap Mental, 6 beneficiari au handicap Asociat, 1 beneficiar are handicap Neuropsihic, 1 beneficiar are handicap Vizual.
3.3. Studii de caz
Pentru fiecare tip de măsură am prezentat câteva studii de caz reprezentative.
Cazul nr. 1
Prin cererea x/ 05.07.2014, numita M.B., a solicitat admiterea tinerei C. A. –E., în cadrul unui Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din subordinea D.G.A.S.P.C. Dolj.
Numita, C. A. –E., este născută în Municipiul Craiova, județul Dolj, la data de 15.06.1986, fiica lui – și L., domicilită în Craiova, jud. Dolj, persoană cu grad de handicap ACCENTUAT, Cod Handicap 5, conform certificatului de încadrare în grad de handicap-Nerevizuibil, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj. Aceasta a locuit la mătușa sa, doamna M. B., însă din motive materiale și financiare a declarat că nu o mai poate găzdui pe nepoata ei, fiind astfel nevoită să solicite admiterea acesteia într-o instituție care să îi asigure îngrijirea și supravegherea de care aceasta are nevoie. Atât doamna M.B. cât și tânăra C.A.-E. declară că nu mai au alte rude cărora să le solicite sprijinul.
Echipa de specialiști, a realizat evaluarea situației susnumitei, întocmindu-se astfel un Raport de Eevaluare.
Numita C. A.-E., provine dintr-o relație întâmplătoare a mamei, C. L., având paternitate necunoscută. Mama tinerei a decedat în anul 2001, conform extrasului de deces y/28.11.2001. După decesul mamei, susnumita a locuit la mătușa sa , M.B.
Aceasta nu a fost încadrată niciodată în muncă, a absolvit școala primară fără a mai dorii să-și continue studiile. A declarat că după decesul mamei sale, mătușa s-a ocupat de îngrijirea ei, dar dacă nu mai poate locui cu aceasta e de acord să meargă într-un centru.
Evaluarea psihologică
Beneficiara, C. A.-E., este diagnosticată cu întârziere mentală, cu tulburare de conduită pe fond sechelar encefalopat manifestat prin dematurizare. Tânăra prezintă ținuță relativ ordonată, are un vocabular dezvoltat normal, contactul psihic este preponderant ușor de realizat, prezintă labilitate emoțională, irascibilitate, iritabilitate excesivă și inițiativă pentru îndeplinirea sarciniilor.
Concluziile și recomandările specialistului: S-a recomandat consilierea psihologică a beneficiarei în vederea admiterii în cadrul unui Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din subordinea D.G.A.S.P.C. Dolj.
Evaluarea medicală
Susnumita, în vârstă de 24 de ani, este cunoscută cu diagnosticul întârziere mentală și tulburări de comportament, dislalie polimorfă. Tânăra are o stare generală bună, cu tegumente normal colorate, temperatură și elasticitate păstrată. Aparat cardio-vascular – zgomote cardiace ritmice. Aceasta este cooperantă, contact psiho-verbal realizabil fără decompensări impulsive.
Concluziile și recomandările specialistului : Regim alimentar monoglucidic, monolipidic, monocaloric, control medical periodic, control psihiatric, analize medicale periodice, integrare în terapie ocupațională.
Concluzii și propuneri:
Având în vedere criteriile de admitere în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, și a solicitării numitei M.B., recomandăm admiterea tinerei C. A.-E în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, începând cu data de 14.07.2014. Menționăm că serviciile acordate în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, corespund nevoilor identificate ale beneficiarei. Tânăra a fi consiliată în vederea adaptării la un nou mediu.
Managerul de caz va întocmi Planul Individual de Servicii ce urmează a fi transmis mătușii susnumitei și echipei pluridisciplinare a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Cazul nr. 2
Prin cererea x/ 06.10.2014, s-a solicitat de către părinții numitei C.A., C.M., respectiv C.L. admiterea acesteia în cadrul unui Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din subordinea D.G.A.S.P.C. Dolj.
Numita, C. A., născută în Mun. Craiova, jud. Dolj, la data de 05.04.1973, fiica lui M. și L., domiciliată în comuna Breasta, jud. Dolj, este persoană încadrată în gradul de handicap GRAV, Cod Handicap 7, conform certificatului de încadrare în grad de handicap -Nerevizuibil, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj. Aceasta nu a urmat nici o formă de învățământ special.
Echipa de specialiști a realizat evaluarea situației susnumitei.
Astfel a reiesit faptul ca, numita, C. A., provine dintr-o familie legal constituită. Părinții beneficiarei, C. M. și L. au solicitat intrenarea fiicei lor într-un centru rezidențial deoarece nu îi mai puteau asigura acesteia îngrijirea și supravegherea de care aceasta avea nevoie. Având în vedere că și starea de sănătate a acestora este precară (ambii au probleme cardiace), au considerat ca instituționalizarea reprezintă singura posibilitate ca fiica lor să beneficieze de îngrijire și supraveghere permanentă.
În data de 10.10.2014, o echipa pluridisciplinară s-a deplasat în comuna Breasta, în vederea efectuării unei anchete sociale la domiciliul părinților beneficiarei.
Numiții C. M și L. au fost informații cu privire la suma pe care trebuie să o achite lunar ulterior admiterii fiicei lor în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Conform cadrului legal, suma maxima pe care trebuie să o plătească este de 602 lei pe lună. Acestora li s-au cerut documentele privind veniturile în vederea stabilirii cuantumului contribuției de întreținere, urmând ca apoi aceștia să semneze un Angajament de Plată, Angajament de Plată ce va conține suma stabilită de către Comisia pentru Stabilirea Contribuției Lunare de Întreținere pentru Persoanele Asistate în Centrele de Adulți.
Evaluarea psihologică
Beneficiara, C. A., este diagnosticată cu întârziere mentală severă, prezintă acute tulburări de orientare și deficiență funcțională accentuată.
Aceasta prezintă tulburări de vorbire, contactul psihic este greu de realizat, are un vocabular simplu, restrâns, prezintă labilitate emoțională, sensibilitate, tulburări de memorie, de gândire și de afectivitate.
Este dependentă de căruciorul cu rotile, necesitând ajutor și supraveghere permanentă.
Concluziile și recomandările specialistului: Se recomandă terapia de stimulare senzorială pentru menținerea stării psihice și a controlului emoțional.
Evaluarea medicală
Pacientă cunoscută cu diagnosticul de Deficientă mentală severă, Tetrapareză spastică. Tegumente normal colorate, fără leziuni, este depententă de căruciorul cu rotile.
Aparat cardio-vascular – zgomote cardiace ritmice. Pacienta este cooperantă în limita posibilităților cognitive, prezintă steriotipii de gestică și verbale, fără tulburări de comportament.
Concluziile și recomandările specialistului : Regim alimentar monocaloric, monoglucidic, monolipidic. Analize medicale periodice, îngrijire și supraveghere permanentă.
Concluzii și propuneri:
Propunem admiterea numitei C. A., în cadrul Centrului de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, urmare a cererii de admitere efectuate de către părinții acesteia, a faptului că la domiciliu nu i se mai puteau asigura îngrijirea și supravegherea de care aceasta avea nevoie, începand cu 16.11.2014
Menționăm că serviciile acordate în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, corespund nevoilor identificate ale susnumitei. Numita C.A. fost consiliată în vederea adaptării la un nou mediu.
Managerul de caz va întocmi Planul Individual de Servicii ce urmează a fi transmis părinților susnumitei și echipei pluridisciplinare a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Cazul nr. 3
Părinții numitului T.-M. A.-C., prin cererea x/ 06.06.2014, au solicitat admiterea acestuia în cadrul unui Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, deoarece starea de sănătate a tânărului s-a agravat, crizele au început să fie tot mai dese, devenind agresiv cu mama sa.
Tânărul, T.-M. A.-C., născut la data de 20.04.1992, , în Craiova , fiul lui V. și E., domiciliat în Craiova, jud Dolj, este persoană cu handicap GRAV, cod handicap 5, conform certificatului, de încadrare în grad de handicap-Nerevizuibil.
Echipa de specialiști a realizat evaluarea situației susnumitului.
Astfel, susnumitul, provine dintr-o relație legal constituită a părinților săi. Tânărul a fost elev al școlii speciale Sf. Mina din Craiova. Datorită crizelor, copilul a devenit agresiv cu ceilalți copii din școală, colegii din clasă refuzând să mai intre la ore de teama acestuia. Din acest motiv, tânărul a trebuit să întrerupă studiile.
În data de 09.06 2014, echipa pluridisciplinară, s-a deplasat la domiciliul părinților tânărului în vederea efectuării unei anchete sociale.
Părinții tânărului T.-M. V. și E., locuiesc împreună cu bunica paternă a susnumitului, doamna T.–M. S., într-un apartamnet proprietate personală, compus din 2 camere și dependiențe aferente, beneficiind de condiții igenico-sanitare bune.
Numiții, T.-M. V. și E., au fost informații cu privire la suma pe care trebuie să o achite lunar ulterior admiterii fiului lor în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Conform cadrului legal, suma maximă pe care trebuie sa o plătească este de 602 lei pe lună. Acestora li s-au cerut documente privind veniturile, în vederea stabilirii contribuției de întreținere, urmând ca apoi aceștia să semneze un Angajament de Plată, Angajament de Plată ce va conține suma stabilită de către Comisia pentru Stabilirea Contribuției Lunare de Întreținere pentru Persoanele Asistate în Centrele de Adulți.
Evaluare medicală:
Susnumitul este persoană cu handicap GRAV, cunoscută cu diagnosticul de întârziere mentală gravă, cu tulburări de comportament, epilepsie. Se prezintă cu stare generală bună, afebril, apetent. Aparat locomotor- integru morfo-funcțional. Pacientul este greu cooperant, cu vocabular sărac, stereotipii de gestică, tendințe de auto și heteroagrasivitate.
Pacientului i se recomandă: control medical periodic la medicul specialist neurolog și psihiatu, îngrijire și supreveghere permanentă.
Evaluarea psihologică:
Tanarul prezintă stereotipii gestuale, reacționează violent atunci când este nemulțumit și la zgomot puternic. Acesta are un comportamnet auto și heteroagresiv, cu idei obesesionale pentru anumite lucruri și persoane . Este cooperant în discuțiile avute pe diferite teme, însă sunt limitate de lipsa inițiativei.
În compania persoanelor preferențiale și de aceeași vârstă se simte în siguranță. Atașamentul afectiv- emițional are un grad mare de imaturitate. Arată interes pentru anumite activități , însă nu le poate desfășura corespunzător.
Conluzii și propuneri:
Propunem admiterea numitului T.-M. A.-C, începând cu 20.06.2014, în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, ca urmare a cererii de admitere efectuate de către părinții acestuia, a faptului că la domiciliul său nu i se mai puteau asigura îngrijirea și supravegherea de care acesta avea nevoie.
Menționăm că serviciile acordate în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, corespund nevoilor identificate ale susnumitului. Managerul de caz va întocmi Planul Individual de Servicii ce urmează a fi transmis părinților susnumitului și echipei pluridisciplinare a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Cazul nr. 4
Tanarul M. R.-N., nascut la data de 08.07.1988, fiul lui M. M. (decedat) si B. C., cu domiciliul în Craiova, județul Dolj, este persoană cu handicap, fiind încadrat în gradul GRAV de handicap, conform certificatului de handicap cu diagnostic combinat, respectiv infecție HIV, categoria B, cu determinări multiple, epilepsie, întârziere mintală ușoară, certificat nerevizuibil.
Tânărul provine dintr-o relație de concubinaj, fiind recunoscut de tată. A fost instituționalizat pana în anul 2005, la Centrul de plasament nr. 10 Craiova (Scoala Specială SF. Mina), de unde a fost reintegrat în familie la cererea mamei.
Prin cererea x/03.03.2014, mama, B. C., solicita admiterea tânărului într-un centru rezidențial. În data de 10.03.2014, Primaria Municipiului Craiova, transmite Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, dosarul de internare într-un centru specializat.
În data de 14.03.2014, o echipă multidisciplinară s-a deplasat la domiciliul solicitantei, în urma verificărilor efectuate constatându-se că tânărul era internat în Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” (Spitalul nr. 3 Craiova)- Compartimentul HIV-SIDA, unde se află internat din data de 05.03.2014; tânărul a fost externat în data de 14.03.2014, însă a refuzat să părăsească spitalul.
În urma analizării dosarului privind admiterea în centru a susnumitului, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, a hotărât respingerea cererii de admitere într-un centru specializat și menținerea tânărului în familie, cu sprijinirea membrilor familiei prin consiliere psiho-socială pe o perioadă de 6 luni.
Astfel, s-au efectuat verificari la domiciliul familiei, așa cum rezultă și din fișele de monitorizare realizându-se concomitent și consilierea psihologică atât a membrilor familiei cât și a persoanei cu handicap, în vederea depășirii stărilor conflictuale intrafamiliale.
În decursul celor 6 luni de monitorizare s-au constatat următoarele:
tânărul continuă să fie agresiv, cu mama și fratele său; nu acceptă regimul de viață recomandat de către mama sa, fiind reticient la tot ceea ce este în jurul sau, considerându-se marginalizat de cei din jur;
dorește, în continuare, cu orice chip, admiterea într-un centru rezidential, considerând că prin agresarea fizică și psihică a membrilor familiei, va reuși acest lucru.
Mama susnumitului, a depus cerere de renunțare la indemnizația pentru însoțitorul persoanei cu handicap, motivând că nu mai dorește să acorde îngrijire, sub nici o formă, fiului său.
Concluzii și propuneri
Deoarece situația socio-economică a tânărului este bună, fiind coproprietar al garsonierei în care locuiește, împreună cu fratele, condițiile locative sunt corespunzătoare unui trai decent, iar din punct de vedere medical este suficientă monitorizarea cazului prin medicul de familie și medicul specialist de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, înaintăm dosarul Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap pentru Adulți cu recomandarea menținerii acestuia în familie și continuarea acordării de consiliere psihologică a acestuia și familiei sale.
De asemenea se recomandă exprimarea opțiunii de către M. R. N. cu privire la angajarea unui asistent personal sau acordarea indemnizației de însotitor, drept ce se cuvine conform certificatului de încadrare în grad de handicap, acordat de către Primaria Craiova.
Cazul nr. 5
Numita, P. M.-P., născuta la data de 19.02.1976. fiica lui P. C. și P. R., cu domiciliul în Craiova, județul Dolj, este persoană încadrată în gradul Mediu de handicap.
Mama tinerei P.R., născută la data de 20.12.1948, divorțată din anul 1994, a decedat în martie 2011. Doamna a locuit împreună cu fiica sa, P. M.-P, într-o garsonieră din Craiova ce este proprietatea unui nepot, ce are domiciliul în județul Rîmnicul Vâlcea.
Tata, P. C. în prezent este recăsătorit, menține lagătura cu fiica sa.
Prin sesizarea telefonică x/21.03.2014, a unei persoane anonime, suntem informați că domnișoara P. M. persoană cu handicap Mediu, a locuit cu mama sa P.R. care a decedat de aproximativ 2 săptămâni iar în prezent locuiește singură. Persoana anonima afirmă că a căutat tânăra de mai multe ori la domiciliul său, fără rezultat, de sub ușă se degajă în holul blocului un miros greu de suportat, fiind îngrijorată de ceea ce ar putea fi în interiorul locuinței, motiv pentru care solicită sprijinul instituției.
În urma verificarilor efectuate, la domiciliul în fapt al tinerei P. M. –P. la data de 21.03.2014, aceasta a fost găsită acasa, din discuțiile purtate cu aceasta constatându-se:
-condițiile igenico-sanitare existente erau precare; doamana P. R., mama tinerei, a fost luată de la domiciliu în data de 02.03.2014 de către un echipaj S.M.U.R.D., aceasta decedând ulterior la Spitalul de Urgență Craiova, fiind îngropată de către rudele acesteia din județul Rîmnicul Vâlcea.
-tânăra declară că este luată forțat de la domiciliu de către numitul M.C., și dusă la diferite persoane, unde susține că e obligată să întrețină relații sexuale; declară că de mai multe ori i se solicită bani de către această persoană, M. C., în caz contrar fiind bătută.
Având în vedere situația tinerei vor fi întreprinse următoarele:
-va fi informată Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Craiova cu privire la situația constată, în vederea sprijinirei tinerei pentru a depășii situația de dificultate în care se află.
-va fi contactat domnul P. C., tatăl tineri, în vederea implicării active a acestuia în supravegherea și îngrijirea fiicei sale.
Cazul nr. 6
Situația doamnei M. M., nascută la data de 03.01.1928, cu domiciliul în com. M. județul Dolj, a fost adusă în atenția serviciului în urma sesizării telefonice x/13.09.2014, a domnului M. S, fiul, domiciliat în Craiova. Acesta ne informează că mama sa are nevoie de supraveghere și îngrijire permanentă și solicită internarea într-un centru specializat.
În data de 13.09.2014, ne-am deplasat la domiciliul doamnei M. M., unde s-au constatat următoarele:
doamna locuiește temporar cu fiica, B. E., domiciliată în Slatina., județul Olt, într-o casă compusă din trei camere, proprietate personală a doamnei M. M.
fiica, B. E., ne-a informat că de ceva vreme îi ofera mamei sale sprijinul dar nu mai poate să îi asigure supravegherea necesară. Referitor la îngrijirea mamei sale la domiciliul său din Slatina a existat o tentativă în acest sens, însă pentru o perioada foarte scurtă de timp, având probleme atât cu familia sa cât și cu mama sa.
a fost gasită în condiții igienico-sanitare corespunzătoare atât din punct de vedere al locuinței cât și din punct de vedere al igienei personale.
în momentul întrevederii a venit și fiul, M. S., domiciliat în Craiova, județul Dolj, care ne-a relatat că nu poate să-i mai asigure mamei sale sprijinul necesar. De la data intervenției chirurgicale din 2013 (operație la șold) și până în prezent au fost găsite mai multe persoane de pe raza comunei care să aibă grijă de mama sa, însă acestea nu asigurau îngrijirea permanentă și corespunzătoare a acesteia.
fiul susține că ar dori să primească îngrijiri specializate, până starea de sănătate îi va permite să se gospodărescă singură. În momentul de față necesită supraveghere permanentă, urmare a intervenției chirurgicale suferite.
din punct de vedere medical susnumita necesită îngrijiri medicale pentru ameliorarea stării de sănătate, în special terapii pentru recuperarea disfuncțiilor locomotorii.
Urmare a evaluării inițiale, se constată că doamna M. M. necesită ajutor la desfășurarea activitățiilor de bază de zi cu zi, respectiv igiena locuinței și corporală, la servirea, hrănirea și prepararea hranei precum și la mobilitate, folosind ca dispozitiv de deplasare un baston. Este incapabilă să desfășoare activități gospodărești, depinzând de alții la efectuarea de cumpărături.
Evaluând statusul senzorial și psihoafectiv al persoanei rezultă că memoria este afectată parțial, judecata diminuată, are nevoie de multă atenție, nu prezintă însă tulburari afective și nici de comportament. Prezintă rezonanță emoțională și motivațională scazută, imposibilitate de acțiune, activitate. Contactul psihic se realizează ușor, nu prezintă tulburari ale limbajului, comunicarea fiind eficientă.
Urmare a celor prezentate propunem admiterea începând cu data de 15.09.2014 în cadrul Centrului de Criza pe o perioadă de 45 de zile a doamnei M.M.. Rezidența în cadrul centrului se va asigura până la identificarea unei soluții cu caracter permanent în vederea depășirea stării de dificultate.
Cazul nr. 7
I. M., născută la data de 25.04.1984, fiica lui I. și C., este persoană cu handicap gradul Accentuat, cod handicap 5.
Cazul nr. 8
C. E. – A., născută la data de 23.07.1986, fiica lui M. și V., este persoană cu handicap gradul Accentuat, cod handicap 5.
Dacă în urma evaluării se va constata că susnumitele prezintă abilități ce le permit să locuiască într-o locuință protejată, pentru acestea se va propune înlocuirea măsurii de protecție din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap în Locuința Protejată.
Astfel, în data de 05.05.2014, s-a realizat Minuta în vederea reevaluării pentru cele două beneficiare. La această minută au participat echipa pluridisciplinară formată din medic, psiholog și asistentul social al Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap și managerul de caz. La această minută, specialiștii și-au stabilit obiective pentru fiecare beneficiar, obiective ce urmează a fi realizate până la reevaluarea acestora.
Pentru I. M., asistentul social- și-a propus identificarea domiciliului mamei, evaluarea condițiilor de la domiciliul acesteia;
Pishologul – includerea tinerei într-un program de terapie ocupațională, evaluarea psihologică;
Medicul- control medical, monitorizarea stării de sănătate și evaluarea medicală.
Pentru C. E.-A., asistentul social – si-a propus identificarea domiciliului părinților (adresă către Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor Județului Dolj) și reluarea legăturii cu aceaștia;
Psihologul – menținerea și îmbunătățirea achizițiilor mnezice de până acum, încadrarea într-un grup de terapie ocupațională, evaluarea psihologică;
Medicul – control medical, monotorizarea stării de sănătate, evaluarea medicală.
Astfel, în urma reevaluării, pentru fiecare beneficiar, s-a propus înlocuirea măsurii de protecție, deorece aceștia nu necesită îngrijiri medicale de specialitate complexe și prezintă abilități de trai independent. Beneficiarii au fost informați și consiliați pentru înțelegerea și acceptarea nevoii de schimbare a măsurii de protecție.
În vederea înlocuirii măsurii de protecție s-au întocmit Referate privind situația beneficiarilor și demersurile efectuate.
Referat – privind situația tinerei I. M., născută la data de 25.04.1984, , fiica lui I. și C., persoană cu grad de handicap Accentuat, conform certificatului de încadrare în grad de handicap emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj.
Menționăm că în Minuta întâlnirii în vederea reevaluării, tânăra și-a exprimat punctul de vedere, dându-și acordul pentru înlocuirea măsurii de protecție de la Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap la o Locuință Protejată.
În acest sens echipa de specialiști a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap a realizat reevaluarea situației tinerei conform Raportului de Reevaluare nr.356, precizându-se următoarele:
Evaluare socială:
Tânăra, I. M., provine dintr-o familie legal constituită, dezorganizată prin decesul tatălui. Începând cu data de 06.03.2009, tânăra se află sub măsura de protecție în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap
Mama : I. C. Din dosar rezultă că locuiește în com. X jud. Olt, unde o găzduiește o rudă din considerente umanitare, fiind cunoscută cu tulburări psihice, nefiind însă încadrată în grad de handicap.
Tatăl: I. I. –decedat din anul 2003
Până în prezent nu au fost identificate rude până la gradul IV inclusiv, cărora să le fie solicitată opinia privind reintegrarea familială a tinerei.
Evaluare psihologică:
Tânăra, I. M., este diagnosticată cu întârziere mentală medie, cu tulburare de comportament și postură pe fond encefalopat, prezintă steriotipii de gestică și de vorbire.
Beneficiara are autonomie motorie, având formate și dezvoltate corespunzător deprinderile de autoservire, autoîngrijire și igenico-sanitare, controlul sfincterian este bun, contactul psihic relațional este ușor de realizat, limbajul expresiv verbal și mimico-gestual format corespunzător. Vocabularul este caracterizat de cuvinte și expresii uzuale, care sunt folosite corespunzător, este capabilă să achiziționeze un minim de cunoștințe. În momentele de criză plânge, țipă și are un vocabular vulgar.
Concluziile și recomandările specialistului: Beneficiara prezintă abilități de autoîngrijire, de socializare, de trai independent.
Evaluarea medicală:
Pacientă cu tulburari de comportament, echilibrată cardio-respirator, stare generală bună.
Recomandările specialistului: Tratament cronic cu neuroleptice; Integrare în terapie ocupațională.
Concluzii și recomandări:
Având în vedere că tânăra, I. M., prezintă responsabilitate pentru lucrurile personale, este cooperantă și conștientă în realizarea sarcinilor, are o ținută relativ ordonată și îngrijită, că necesită sprijin pentru conservarea și dezvoltarea deprinderilor de trai independent, și că admiterea într-un centru care să corespundă gradului său de dezvoltare psihică este benefică pentru evoluția sa, propunem înlocuirea măsurii de protecție din Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap în Locuința Protejată, începând cu data de 12.05.2014.
Referat- privind situația tinerei C. E. A., născută la data de 23.07.1986, fiica lui M. și V., persoană cu grad de handicap ACCENTUAT, conform certificatului de încadrare în grad de handicap emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj.
În Minuta întâlnirii în vederea reevaluării tânăra și-a exprimat punctul de vedere, dându-și acordul pentru înlocuirea măsurii de protecție de la Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap la o locuință protejată.
În acest sens echipa de specialiști a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap, a realizat reevaluarea situației tinerei conform Raportului de Reevaluare nr.357, precizându-se următoarele:
Evaluare socială:
C. E. A. provine dintr-o familie legal constituită, dezorganizată prin divorțul părinților. Începând cu data de 10.05.2009, tânăra se află sub măsură de protecție în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap .
Mama : C. V. -din dosar rezultă că a locuit în com. Y. jud. Dolj, unde a avut o relație de concubinaj cu numitul Ș. M., însă în urma adresei către primăria Y. pentru efectuarea unei anchete sociale s-a primit răspunsul că mama beneficiarei nu se află pe raza comunei. Din evidențele centrului rezultă că mama nu a menținut legătura cu fiica sa.
Tatal: C. M., locuiește în comuna B. județul Gorj. Primăria B. ne-a adus la cunoștință faptul că domnul C. M., este recăsătorit , are 2 copii însă C .E. A. a fost incredințată mamei la divorț și nu dorește să se ocupe de îngrijirea acesteia. Primăria B. a atașat Sentința Civilă privind divorțul părinților și actul de identitate al tatălui. Până în prezent nu au fost identificate rude până la gradul IV inclusiv, cărora să le fie solicitată opinia privind reintegrarea familială a tinerei.
Evaluare psihologică:
Tânăra C. E. A. este diagnosticată cu întârziere mentală, cu tulburare de comportament, prezintă steriotipii de gestică și de vorbire. Beneficiara prezintă idei obesionale pentru anumite lucruri și persoane. Tânăra are autonomie motorie, având formate și dezvoltate corespunzator deprinderile de autoservire, autoîngrijire și igenico-sanitare, controlul sfincterian este bun, contactul psihic relațional este ușor de realizat. Vocabularul este caracterizat de cuvinte și expresii uzuale, care sunt folosite corespunzator, abilitățiile de scris și citit sunt însușite. În momentele de criză plânge și țipă, are un vocabular trivial.
Concluziile și recomandările specialistului: Beneficiara prezintă abilități de autonomie personală și socială fapt ce îi permite să locuiască într-o Locuință protejată.
Evaluarea medicală:
Pacienta cunoscută tulburări de comportament, cu stare generală bună, echilibrată cardio-respirator.
Concluziile și recomandările specialistului: Tratament cronic cu neuroleptice. Integrare în activități recreative.
Concluzii și recomandări:
Având în vedere că tânăra, C. E. A., este capabilă să achiziționeze un volum minim de cunoștințe, dar suficente pentru asigurarea unei activități independente, prezintă responsabilitate pentru lucrurile personale, este cooperantă și conștientă în realizarea sarcinilor, că necesită sprijin pentru conservarea și dezvoltarea deprinderilor de trai independent, și că admiterea într-un centru care să corespundă gradului său de dezvoltare psihică este benefică pentru evoluția sa, propunem înlocuirea măsurii de protecție din Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor Handicap în Locuința Protejată, începând cu 12.05.2014.
Referatele au fost înaintate Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap cu adresă de înaintare în vederea înlocuirii măsurii de protecție.
Ulterior primirii hotătârii de înlocuire a măsurii de protecție, tinerele au fost însoțite la Locuința Protejată și împreună cu asistentul social și psihologul li s-au prezentat dormitoarele, camera de zi, dependiențele, personalul de sprijin. În 7 zile de la admiterea în Locuința Protejată, echipa de specialiști va realizat evaluarea tinerelor. Echipa pluridisciplinară se va întruni pentru stabilirea obiectivelor ce urmează a fi prevăzute în Planul Individual de Servicii.
Cazul nr. 9
Numitul, M. M., născut la data de 16.05.1971, fiul lui M. I. și C. Ș., cu domiciliul stabil în Craiova, județul Dolj, este persoană cu grad de handicap Accentuat, prezentând diagnosticul F 70, F 07.0, M: 6.2 7.5.0., conform certificatului de încadrare în grad de handicap emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj.
În minuta întâlnirii în vederea reevaluării , x/07.07.2014, tânărul și-a exprimat punctual de vedere dându-și acordul pentru înlocuirea măsurii de la Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap la o Locuință Protejată, menționând că și-ar dorii să lucreze într-un program de curățenie.
În acest sens echipa de specialiști a Centrului de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap a realizat reevaluarea situației tânărului conform Raportului de Reevaluare y/29.07.2014, precizându-se următoarele:
Evaluare socială:
Tânărul, M. M., provine dintr-o relație de concubinaj a numitului M. I. cu numita C. Ș.. Începând cu data de 09.04.2009, tânărul se află sub măsura de protecție în cadrul Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Mama : C. Ș.: decedată
Tatal: M. I.: decedat
În data de 28.07.2014 s-a realizat o anchetă socială la domiciliul în fapt al domnului M. D., fratele tânărului M. M. și s-au constatat următoarele :
M. D. născut la data de 23.03.1974, cu domiciliul legal în Craiova , județul Dolj, locuiește în fapt în str. Motrului, Craiova cu doamna C. I., concubina acestiua, împreună cu care are o fetiță de 2 ani.
Conform declarației d-nei C. I., aceasta nu dorește să se ocupe de îngrijirea și întreținerea tânărului M. deoarece au o fetiță în îngrijire, iar fratele mai mic al acestuia M. V. locuiește împreuna cu ei. De asemenea a menționat că imobilul în care locuiesc nu le oferă siguranță, deoarece sunt amenințați cu evacuarea de către primaria Craiova. Doamna C. I. a declarat ca împreuna cu ei mai locuiește și nepotul acesteia, M. A. în vârstă de 13 ani, acesta aflându-se într-o situație mai dificilă, suferind un accident de mașină.
Din dosar rezultă că tânărul M. M. mai are trei frați: M. S., M. V. si M. F., aceasta având patru copii M. I., născută la data de 17.09.1991, M. M., născuta la data de 06.09.1992, M. A. născut la data de 20.10.1996, M. F. născut la data de 01.07.2002.
Evaluare psihologică:
Tânărul, M. M. , prezintă tulburare de personalitate pe fond sechelar, prezintă steriotipii de gestică și de vorbire, având un comportament ce-i permite adaptarea socială. Beneficiarul are autonomie motorie, având formate și dezvoltate corespunzător deprinderile de autoservire, autoîngrijire și igenico-sanitare, controlul sfincterian este bun, contactul psihic relațional este ușor de realizat, limbajul expresiv verbal și mimico-gestual format corespunzător.
Este capabil să achiziționeze un minim de cunoștințe suficiente pentru asigurarea unei activități independente. Reacționează agresiv verbal atunci când este nemulțumit, când este agitat și când este în spații închise mai mult timp.
Concluziile si recomandările specialistului: Beneficiarul are autonomie individuală și socială și se poate încerca reintegrarea socială la o Locuință protejată.
Evaluarea medicală:
Pacient cu tulburare cronică de comportament, echilibrat cardio-respirator.
Concluziile si recomandările specialistului :Tratament conic cu neuroleptice; Integrare în terapie ocupațională.
Concluzii și recomandări:
Având în vedere că tânărul, M. M., prezintă o ținută relativ ordonată și îngrijită, prezintă responsabilitate pentru lucrurile personale și poate să utilizeze mijloacele de transport în comun, că necesită sprijin pentru conservarea și dezvoltarea deprinderilor de trai independent, și că admiterea într-un centru care să corespundă gradului său de dezvoltare psihică este benefică pentru evoluția sa, propunem înlocuirea măsurii de protecție din Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap în Locuința Protejată începând cu data de 08.08. 2014.
Cazul nr. 10
Numitului V. C., nascut la data de 10.07.1978, fiul lui V. M. si T. A., cu domiciliul în comuna C., județul. Dolj, persoană cu handicap Grav, cod handicap 5, conform certificatului de încadrare în grad de handicap –Nerevizuibil, este beneficiar al Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Serviciul financiar – contabil a comunicat centrului faptul ca mama susnumitului are acumulat un debit, ca urmare a neachitării contribuției lunare de întreținere pentru fiul său.
Astfel, s-a luat legatura cu mama beneficiarului pentru a identifica o soluție la problema aparută. Doamna T. A., mama susnumitului a fost deacord să comunice cu echipa pluridisciplinară, împărtășind acesteia, problemele financiare prin care trece (una din fiicele sale s-a îmbolnăvit și a trebuit să o sprijine financiar). Ulterior discuției cu echipa pluridisciplinară, doamna T. A. s-a hotărât să solicite integrarea în familie, precizând faptul că dorește acest lucru deoarece nu-și mai permite să achite lunar contribuția de intreținere în centru pentru fiul său.
În acest sens, echipa de specialiști a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap a realizat reevaluarea situației susnumitului, conform Raportului de Reevaluare.
Tânărul, V. C. , provine dintr-o relație de concubinaj a mamei, T. A., cu numitul V. M., având paternitate recunoscută. Acesta a fost internat la Căminul Școală nr. 9 Jucu, județul Cluj, la varsta de 7 (sapte ) ani, la solicitarea mamei. Ulterior, tânărul a fost transferat la Caminul Spital pentru Deficienți Craiova, apoi institutionalizat în mai multe unități de asistență socială din județul Dolj.
Date privind situatia socio-economică și morală a familiei naturale/extinse a tânărului
Tatal: V. M., decedat.
Mama:T. A., născută la data de 07.12.1944, cu domiciliul în comuna P. județul Dolj, pensionară.
Din relația de concubinaj a mamei, T. A., cu numitul V. M., au rezultat 4 (patru) copii:
-V. I. (în prezent S.), 44 ani, căsătorită, 2 copii;
-T. M. (în prezent B.), 42 ani, căsătorită, 2 copii;
-V. G. (în prezent P.), 38 ani, casatorita, 2 copii;
-V. C., 31 ani, beneficiar al Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
În urma anchetei sociale, efectuată în data de 22.04.2014 la domiciliul d-nei T. A., au rezultat următoarele: Doamna, T. A., locuiește singură, într-o casă proprietate personală, construită din paiantă, acoperită cu plăci de azbociment. Imobilul este compus din două camere și o sală. Camerele sunt modest mobilate, încălzirea se face cu soba cu lemne, iar sursa de apa este fântâna din curte. Condițiile igienico-sanitare sunt satisfăcătoare. Venitul doamnei, T. A., se compune din pensia acesteia, în sumă de 566 lei/lună.
În aceeași curte cu d-na T. A., într-un imobil compus din 2 camere și o sală, locuiește una dintre fiice, P. G., împreună cu soțul și cei doi copii în vârstă de 19 și respectiv 18 ani. D-na P. G. și soțul sunt încadrați în muncă, iar cei doi copii nu au nici o ocupație.
Evaluarea psihologică
Tânărul, V. C. , prezintă intelect liminal, deficiențe la nivelul operațiilor de generalizare și abstractizare ale gândirii. Funcțiile memoriei și atenției nu prezintă deficiențe semnificative. Limbajul expresiv-verbal este normal dezvoltat, cu anumite carențe în exprimare la nivelul fluiditații. Nu prezintă tulburari de comportament, tonusul psihic fiind stabil. Tânărul posedă abilități medii de integrare la viața de grup, se conformează cu ușurința normelor. Prezintă deficiențe la nivelul funcțiilor de rol și status social, aspecte ce îi afectează parțial stima de sine. Poate realiza activități de autoîngrijire, în limita handicapului existent.
Concluziile și recomandările specialistului: se recomandă integrarea beneficiarului în mediul familial cu condiția ca membrii familiei să-i acorde sprijinul și asistența necesară în ceea ce privește acetivitatea de autoîngrijire.
Evaluarea medicală
Din punct de vedere medical, pacientul prezintă stare generală bună, fiind conștient și cooperant. Beneficiarul este diagnosticat cu tetrapareza spastică pentru care nu necesită tratament medicamentos de specialitate. Tânărul nu necesită îngrijiri medicale deosebite.
Concluziile și recomandările specialistului: tânărul poate fi îngrijit la domiciliu.
Concluzii și propuneri
Având în vedere că tânărul, V. C., nu necesită tratament medicamentos de specialitate și îngrijiri medicale deosebite, poate realiza activități de autoîngrijire, în limita handicapului existent, iar mama acestuia, T. A., a solicitat externarea fiului său din centru, și s-a angajat să se ocupe de îngrijirea, supravegherea și siguranța fiului său la domiciliu, propunem sistarea măsurii din Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap începâd cu data de 29.04.2014 și reintegrarea susnumitului în familie.
De asemenea, tânărul va fi sprijinit în vederea obținerii drepturilor bănești aferente gradului de handicap (sistate pe perioada rezidenței în centru), precum și exprimarea opțiunii privind angajarea unui asistent personal sau plata indemnizației pentru însoțitor.
Plan de monitorizare
Nume/prenume persoana cu handicap: V. C.,
Locul unde s-a aflat beneficiarul: Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap
Reintegrarea : Reintegrarea în familie, la cererea mamei T. A.
Numele/prenumele membrilor familiei unde persoana cu handicap a fost reintegrată:
T. A., domiciliată în comuna P., județul Dolj
Perioada propusă pentru monitoarizarea post-servicii: 3 luni
Obiective propuse pentru monitorizare:
-Sprijinirea tânărului în vederea obținerii vizei de reședintă pe raza comunei P., județul Dolj;
-Acordarea drepturilor bănești aferente gradului de handicap (sistate pe perioada rezidenței în centru) precum și exprimarea opțiunii privind angajarea unui asistent personal sau plata indemnizației de însoțitor, cu sprijinul managerului de caz;
-Înscrierea în evidență, la un medic de familie de pe raza comunei, pentru accesibilitate la serviciile medicale;
-Încurajarea susnumitului, să cunoască și să utitlizeze serviciile medicale, în funcție de nevoile, mijloacele de transport în comun;
-Sprijin pentru a accesa în comunitate serviciile de asistență socială;
Referat privind monitorizarea numitului V.C.
În data de 12.07.2014, ne-am deplasat la domiciliul doamnei T. A., mama tânărului V. C., persoană adultă cu handicap, conform certificatului de încadrare în grad de handicap.Tânărul V. C., a fost găsit îngrijit, mama acestuia fiind de asemenea la domiciliu. Doamna T. A. ne-a adus la cunostință faptul că a chemat medicul de familie deoarece fiul său refuza să mănânce și era agitat.
Au fost oferite servicii de consiliere de către psihologul din cadrul serviciului în vederea depășirii situației. Menționăm că împreună cu doamna T. A., ne-am deplasat la medicul de familie al tânărului. Doamna doctor M. M. ne-a adus la cunoștință faptul că dorește să îi dea trimitere tânărului, către un medic specialist în vederea efectuării unui consult psihiatric. Doamna, T. A., ne-a declarat ca a intrat în posesia drepturilor bănești aferente gradului de handicap al fiului său iar de la primarie a fost informată că în luna în curs urmează să primească și indemnizația de însoțitor.
Urmare a îndeplinirii obiectivelor prevazute în Planul de Monitorizare, cazul va fi închis, urmând ca primaria de domiciliul să aiba în atenție acest caz, iar în eventualitatea unor probleme să ni le aducă la cunoștință.
Cazul nr. 11
Date generale:
Numita L. I., născută la data de 20.08.1992 în municipiul Craiova, județul Dolj, fiica lui L. I. și G. C, cu domiciliul în Craiova, județul Dolj, este persoană adultă cu handicap gradul ACCENTUAT, cod handicap 5, conform certificatului de încadrare în grad de handicap– Nerevizuibil. Aceasta este beneficiară a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Prin cererea x/15.02.2014, tatăl numitei L. I., solicită reintegrarea în familie, a fiicei sale.
Începând cu data de 20.12.2013 și pănă la data de 15.02.2014, tânăra a fost învoită în familie. Pentru această perioadă s-au efectuat verificări la domiciliul părinților atât din partea reprezentanților autorității locale din comuna C., cât și a responsabilului de caz din cadrul instituției noastre, concluzia fiind că beneficiara este bine îngrijită, relațiile dintre membrii familiei sunt liniștite, de ajutor reciproc. Familia tinerei a comunicat, la fiecare întâlnire, cu echipa pluridisciplinară, fiind receptivă la tot ceea ce i se aducea la cunoștință.
Conform ultimei evaluări din data de 23.01.2014, au rezultat următoarele:
Evaluarea Socială
Susnumita, provine din relația de concubinaj a numiților L. I. și G. C.. Din anul 2000 până în anul 2010 tânără s-a aflat sub măsură de protecție în sistemul de protecție al minorilor, începând cu data de 15.07.2010 a fost admisă în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Părinții beneficiarei au domiciliul în comuna C., locuiesc singuri într-o casă proprietate personală a mamei, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere și hol, nepardosite, încălzite cu sobe de lemne, racordate la rețeaua de electricitate. Apa se procură de la fântâna din curte. Condițiile igienico-sanitare sunt satisfăcătoare. Dețin o suprafață agricolă de 3,11 ha, cresc 2 porci, 11 păsări. Veniturile familiei sunt ocazionale, din prestarea diverselor muncii agricole.
Cei doi soți mai au un băiat, G. D., în vârstă de 22 ani, încadrat în gradul Grav de handicap, care beneficiază de măsură de protecție în cadrul unui alt Centru de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap de pe raza județului Dolj.
Deoarece copiii au fost găsiți nesupravegheați părinții au fost decăzuți din drepturile părintești conform sentinței civile y, rămasă definitivă și irevocabilă în data de 20.02.2005.
Beneficiara nu a fost căsătorită, nu are copii, nu deține locuință proprietate personală, nu figurează cu venituri impozabile.
Evaluarea profesională
L. I. a urmat 10 clase la Școala Specială Sf. Mina Craiova. Pe parcursul rezidenței în centru nu au fost probleme privind respectarea regulamentului intern nici în relația cu personalul, nici în relația cu ceilalți beneficiari. A beneficiat de îndrumare pentru desfășurarea activităților de bază, a activităților instrumentale, servicii de support și de îngrijiri medicale. Nu a fost încadrată în muncă niciodată, dar se poate descurca la activitățile practice, gospodărești, la activitățile de bază de zi cu zi.
Evaluarea psihologică
Numita prezintă deficit cognitiv mediu, QI = 52, dificultăți în generalizare și abstractizare, imaturitate afectivă, dislalie polimorfă, limbaj verbal rudimentar, vocabular limitat. Prezintă agitație psihomotorie, abilități medii de autoservire; vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale. Interacționează cu ușurință cu cei din afara grupului de suport.
Este receptivă la nou, are interese multiple și vrea sa își lărgească câmpul de activitate în ceea ce privește activitățile practice. Poate rezolva probleme care implică un grad de dificultate scăzut. Prezintă un autocontrol scăzut al emotivității. Din punct de vedere afectiv prezintă imaturitate. Rezistență scăzută la frustrare, necesită sprijin pentru a depăși situațiile de acest gen. Nu prezintă tulburări de comportament.
Evaluarea medicală
Numita, L. I. este persoană adultă cu handicap, prezintă stare generală bună, afebrilă, apetentă, asimtomatică. La examenul clinic pe aparate rezultatul este în relații normale; nu necesită servicii medicale conexe. Tegumente și mucoase normal colorate, hiperpigmentate constituțional, nu prezintă semene particulare, aparat locomotor integru și morfofuncțional. Nu prezintă episoade de agitație psihică.
Beneficiarei i se recomandă dispensarizare, tratament la nevoie prin medicul de familie, educație sexuală și de contracepție, respectarea unui regim de viață și odihnă.
Concluzii :
– Pe perioada învoirilor repetate în cadrul familiei, atât autoritățile locale de la domiciliul părinților cât și responsabilul de caz al instituției noastre opinează pentru reintegrarea în familie a beneficiarei, fiind îngrijită corespunzător și fiind asigurate condițiile minime de trai;
– Prin cererea x/15.02.2014 L. I., tatăl beneficiarei a solicitat sistarea măsurii de protecție din cadrul centrului;
– conform evidențelor contabile nu are obligații de plată restante ;
-Urmare a evaluării tânăra prezintă:
– deprinderi pentru viață cotidiană (prepararea hranei, igiena personală, întreținerea spațiului de viață);
– deprinderi pentru locuire și folosirea resurselor comunității (cunoașterea localității și a împrejurimilor, a dezvoltat relații de prietenie cu vecinii);
– deprinderi pentru activitatea individuală (gestionarea timpului, pasiuni – interese privind petrecerea timpului liber).
Având în vedere cele prezentate, propunem sistarea măsurii de protecție specială acordată numitei L. I. în cadrul Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. În acest sens se va înainta prezentul referat însoțit de documentele justificative Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj, pentru sistarea măsurii de protecție începând cu data de 22.02.2014.
Facem precizarea că reintegrarea în familie va fi monitorizată pe o perioadă de maxim 3 luni, de către responsabilul de caz al autorității locale de la domiciliul părinților; în acest sens se va transmite Primăriei C. un plan de monitorizare.
De asemenea ulterior sistării părinți vor fi sprijiniți pentru punerea în plată a tinerei și acordarea indemnizației lunare aferentă gradului Accentuat de handicap conform certificatului de încadrare.
Conform planului de monitorizare, s-au stabilit următoarele obiective:
sprijin pentru obținerea drepturilor bănești aferente gradului, sistate pe perioada rezidenței în centru;
înscrierea la medicul de familie de pe raza localității C.;
continuarea administrării tratamentului medical;
reînnoirea cărții de identitate cu stabilirea domiciliului actual al tinerei.
Tinerei i s-a recomandat dispensarizare, tratament la nevoie prin medicul de familie, educație sexuală și de contracepție, respectarea unui regim de viață și odihnă.
Concluzii :
Pe perioada învoirilor repetate în cadrul familiei, atât autoritățile locale de la domiciliul părinților cât și responsabilul de caz al instituției noastre au opinat pentru reintegrarea în familie a beneficiarei, fiind îngrijită corespunzător și fiindu-i asigurate condițiile necesare unui trai decent.
Pe parcursul monitorizării situației tinerei nu s-au evidențiat probleme.
Au fost îndeplinite toate obiectivele propuse în planul de monitorizare:
– s-a schimbat cartea de identitate a tinerei
– a fost înscrisă la medicul de familie
– începând cu 28.02.2014, a fost pusă în plată beneficiind de drepturile și facilitățile prevazute de lege persoanelor cu handicap accentuat;
4. Conform ultimei fișă de monitorizare, transmisă de reprezentantul Primăriei C. locuința este igienic întreținută, tânăra are o relație bună cu familia, este atașată de părinți, exclude reîntoarcerea în centru, reprezentantii primariei opinând pentru închiderea cazului.
Având în vedere cele prezentate, propunem închiderea cazului privind tânăra L. I. cu încetarea monitorizării reintegrării în familie.
Cazul nr. 12
Numitul U. C., nascut în Municipiul Craiova, jud. Dolj, la data de 18.09.1960, fiul lui G. si C., comuna P., județul Dolj, este persoană cu grad de handicap GRAV, prezentand diagnosticul “Paraplegie spastica cu tulburari de micțiune”, Cod Handicap 5, conform certificatului de încadrare în grad de handicap -Nerevizuibil, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj.
Avand în vedre că doamna, U.I, soția susnumitului, a solicitat externarea din centru (conform cererii x/06.05.2014), echipa de specialisti a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, a realizat reevaluarea situației acestuia, conform Raportului de Reevaluare y/10.05.2014.
Istoricul social:
Numitul U. C., provine dintr-o familie legal constituită. Părinții U. G. și U. C. sunt decedați. Beneficiarul a absolvit opt clase, a lucrat pe o perioada de 12 ani la Fabrica de Gheață din Craiova, iar în anul 1994 s-a îmbolnăvit de “Parapareză spastică”.
În anul 1980 s-a căsătorit cu numita B. N., din această căsătorie rezultând doi copii: U. M.(nascut în anul 1981) și U. T.(născută în anul 1983). S-au despărțit în fapt în anul 1986. Între anii 1988-1994 a trăit în concubinaj cu numita C. N., domiciliată în comuna C., județul Dolj. Din acest concubinaj au rezultat 2 copii :U. C. (născut în anul 1991) U. V. (născută în anul 1993).
Domnul U. C. s-a internat în Căminul de Bolnavi Cronici Craiova în anul 1995, fiind apoi transferat la Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Craiova , în data de 01.01.2005. Anterior transferului său, în cadrul Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap a cunoscut-o pe numita R.I.. Aceasta menținea legărura cu domnul U. C., vizitându-l de câte ori avea ocazia. În anul 2010, domnul U. C., s-a căsătorit cu doamna B. I., cu care este și în prezent.
Numita U. I., născută la data de 13.06.1967, fiica lui I. și A., cu domiciliul stabil în sat C., comuna C, județul Dolj, este persoană cu grad de handicap Mediu, cu diagnosticul Oligofrenie Gr. III, Cod Handicap 5, conform certificatului de încadrare în grad de handicap-nerevizuibil, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj.
În data de 06.05.2014, atât beneficiarul U. C. cât și soția acestuia solicită sistarea măsurii de protecție din Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Susnumitul declară că dorește să locuiască împreună cu soția sa, cu chirie, în casa domanei M. C.. În acest sens, ne-am deplasat la domiciliul doamnei M. C., însoțiți de doamna U. I..
Doamna M. C. este o cunoștință a numitei U.I., are un imobil situat în Craiova, proprietate personala, și este de acord ca ambii soți să locuiască împreună cu aceasta, luându-și angajamentul (conform raportului de intrevedere) ca îl va lua în spațiu pe domnul U. C., fapt ce îi permite acestuia să primească drepturile bănești aferente gradului său de handicap, la adresa acesteia. Condițile igenico-sanitare de la domiciliul doamnei M. C. sunt foarte bune.
Evaluarea psihologica
Beneficiarul este ancorat spațio-temporal. Prezintă irascibilitate, impulsivitate, toleranță scazută la frustare, iar în cazul unor frustrări majore poate manifesta tendințe auto și heteroagresive. Stima de sine este scazută, ca urmare a handicapului existent. Beneficiarul poate lua decizii și rezolva probleme cu grad mediu de dificultate, prezintă abilități de trai independent în limita handicapului locomotor existent.
Concluziile și recomandările specialistului: beneficiarul poate fi integrat în mediul familial cu propunerea de a fi monitorizat periodic de de către persoanele abilitate.
Evaluarea medicală
Pacientul este diagnosticat cu “Paraplegie spastică cu tulburari de micțiune”, ulcer cronic, prezentând o stare generală bună. Pe parcursul internării în centru a prezentat câteva episoade de infecție urinară, pentru care a primit medicația recomandată. Beneficarul are autonomie limitată în deplasare, acesta fiind imobilizat în scaunul cu rotile.
Concluziile si recomandările specialistului: are nevoie de însoțitor atât pentru depalsarea în interior cât și pentru eventualele controale medicale, în cazul aparitiei unor afecțiuni.
Concluzii și propuneri:
Avand în vedere solicitările numiților U. C. și U. I., și a faptului că beneficiarul nu necesită tratament medicamentos de specialitate și îngrijiri medicale deosebite, că poate realiza activități de autoîngrijire, în limita handicapului existent, și că a rezolvat problema locativă (cu chirie împreună cu soția sa), propunem sistarea masurii din Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, începând cu data de 13.05.2014; pâna la data sistării se vor face demersurile pentru stabilirea vizei de reședință la doamna M. C..
Ulterior primirii vizei de reședință, îl vom sprijinii pe domnul U. C., în vederea obținerii drepturilor bănești aferente gradului de handicap (sistate pe perioada rezidenței în centru), precum și exprimarea opțiunii privind angajarea unui asistent personal sau plata indemnizației pentru însoțitor. De asemenea susnumitul va fi sprijinit în reluarea și menținerea legăturii cu medicul de familie, dr. B. I., unde acesta figurează înscris.
Plan monitorizare
Nume/prenume persoana cu handicap: U. C.
Locul unde s-a aflat beneficiarul: Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap
Numele/prenumele membrilor familiei unde persoana cu handicap a fost reintegrată: U. I., domiciliată în comuna C. Judetul Dolj, locuind în fapt în Craiova.
Perioada propusă pentru monitoarizarea post-servicii: 3 luni
Obiective propuse pentru monitorizare:
sprijin pentru obținerea drepturilor bănești aferente gradului de handicap (sistate pe perioada rezidenței în centru)
încurajarea susnumitului să cunoască și să utilizeze serviciile comunității: poșta, mijloacele de transport în comun, serviciile medicale, în funcțiile de nevoile lui;
va fi sprijinit în reluarea și menținerea legaturii cu medicul de familie, unde acesta figurează înscris.
Monitorizarea se va efectua prin vizite: lunar;
Vizitele vor fi efectuate de către: Manager de caz
Închiderea monitorizării situației domnului U. C.
Numitul, U. C., născut în Municipiul Craiova, județul Dolj, la data de 18.09.1960, fiul lui G. și C., domiciliat în sat P, județul Dolj, persoana cu grad de handicap GRAV, cu diagnosticul “Paraplegie spastică cu tulburari de micțiune”, Cod Handicap 5, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap- Nerevizuibil, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj, a beneficiat de serviciile acordate de Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap în perioada 01.01.2005- 13.05.2014.
Începând cu data 13.05.2014, potrivit Hotărârii emisă de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj, s-a sistat, măsura de protecție specială a domnului U. C., din Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, acesta fiind integrat în familie.
Ulterior sistării măsurii s-a stabilit Planul de monitorizare pentru domnul U. C., timp de 3 luni de la externare.
Pe perioada monitorizării s-au realizat obiectivele propuse:
-Sprijin pentru stabilirea reședinței și pentru obținerea drepturilor bănești aferente gradului de handicap.
Domnul U. C. este pus în plată începând cu data de 01.06.2014, beneficiază de drepturile bănești aferente gradului GRAV – 293 lei, sumă ce o primește în contul personal.
-Sprijin pentru reluarea și menținerea legăturii cu medicul de familie; încurajarea susnumitului să cunoscă și să utilizeze serviciile medicale în funcțiile de nevoile acestora, serviciile comunității.
Față de cele de mai sus, propunem încheierea monitorizării potrivit planificării și întocmirea fișei de închidere a cazului.
Cazul nr. 13
Tânăra B.V. născută la data de 11.03.1985 în localitatea M, județul Dolj, cu domiciliul în sat C , comuna C, județul Dolj, încadrată în gradul GRAV de handicap, provine din relația întâmplătoare a mamei sale, B.L., având paternitate nerecunoscută; nu a urmat nici o formă de învățământ, nu este căsătorită, nu are copii. Aceasta beneficiază de măsură de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
În data de 03.06.2014, cu ocazia vizitării fiicei sale în centru, doamna B.L., a fost informată cu privire la starea de sănătate fizică și psihică a acesteia, inclusiv tratamentul medicamentos, orarul zilnic al tinerei, preferințele alimentare, muzicale, activitățile pe care este/nu este capabilă să le desfășoare. Relaționarea a decurs bine, tânăra B.V. exprimandu-și dorința de a o însoți acasa pe mama sa, fiind foarte afectuoasă cu aceasta.
În urma vizitării, dna B.L. declară că dorește integrarea acesteia în familie și ne solicită sprijinul atât pentru deplasarea fiicei sale acasă cât și pentru obținerea drepturilor cuvenite.
În cadrul întrevederii din data de 03.06.2014, potrivit Raportului de întrevedere nr. X/2014, dna B.L. a fost informată cu privire la: demersurile pentru sistarea măsurii de protecție de care beneficiază fiica sa în cadrul centrului și integrarea acesteia în familie; necesitatea stabilirii reședinței tinerei în com. M, sat M, județul Dolj și instituirea curatelei pentru a o reprezenta pe fiica sa în relație cu D.G. A.S.P.C. , Direcția de Poștă precum și cu privire la documentele și demersurile necesare pentru punerea în plată a drepturilor cuvenite tinerei, realizate cu sprijinul specialiștilor serviciului nostru pe perioada monitorizării.
Evaluata psihologic în cadrul centrului, tânăra B.V. prezintă întârziere în dezvoltarea psihomotorie, Q.I. =36, limbaj expresiv verbal slab dezvoltat, dificultăți de exprimare, vocabular redus. Manifestă stereotipii comportamentale; instabilitate emoțională, carențe la nivel afectiv. Tânăra B.V. prezintă abilități minime de autoîngrijire; poate înțelege și executa o serie de instrucțiuni simple.
Concluzii și recomandări: ergoterapie, meloterapie, dezvoltarea deprinderilor de autoîngrijire, evitarea situațiilor stresante, conflictuale.
Potrivit evaluării medicale, tânăra B.V. este persoană încadrată în grad de handicap Grav, cod handicap 5, prezentând diagnosticul clinic „Întârziere mentală severă, QI=36, Stereotipii de mișcare. Dislalie”, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap- nerevizuibil, emis de Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, județul Dolj. Este înscrisă la medicul de familie C.T. , din comuna C, județul Dolj.
Potrivit Raportului de reevaluare, în cadrul evaluării medicale este specificat faptul că tânăra poate fi integrată și supravegheată la nivelul familiei, fiind recomandate următoarele: continuarea tratamentului psihiatric recomandat; dispensarizare prin cabinetul de psihiatrie și medicul de familie.
Mama sa, B.L., fiica lui A. și A., născută la data de 22.01.1964, în com. M, județul Dolj, cu domiciliul în sat M., com. M., județul Dolj, locuiește într-o casă compusă din trei camere (din care două sunt locuibile) și un hol. Imobilul este racordat la rețeaua electrică, mobilat modest, starea de igienă este satisfăcătoare. Temporar, aceasta locuiește împreună cu fiica sa, B.I., fiind despărțită în fapt de soțul său și intenționând să plece în străinătate.
Doamna B.L. nu este căsătorită; mai are încă două fiice adulte, B.M. și C. S., care nu locuiesc cu aceasta. Doamna B.L., beneficiază de ajutor social în cuantum de 125 lei/lună
Începand cu data de 27.06.2014 a fost integrată în familie, la cererea mamei sale: prin cererea sa, doamna B.L. solicită integrarea în familie a fiicei sale, B.V., motivând ca dorește să se ocupe de îngijirea acesteia. Pentru realizarea integrării în familie în bune condiții, deplasarea la domiciliul mamei a fost facută cu autoturismul de serviciu iar monitorizarea integrării în familie a tinerei B.V. a fost programată spre a se realiza lunar, prin intermediul Primăriei M, pentru o perioadă de maxim trei luni ( potrivit unui Planul de monitorizare ce a fost transmis Primăriei M). De asemenea a fost contactat și medicul de familie al mamei pentru a o lua în evidență și pe tânără spre a monitoriza cu atenție și sprijini familia în perioada imediată cât și pe termen lung.
S-a mentinut contactul telefonic cu familia cât și cu reprezentanții primăriei de domiciliu. A doua zi (de la data integrării) seara, deși tânăra și-a primit medicația, nu s-a liniștit, nu a reușit să adoarmă, a devenit din ce în ce mai agitată și toată noaptea a agresat-o pe mama și sora sa–potrivit relatărilor acestora, fapt pentru care acestea au adus-o înapoi la Direcție în dimineața următoare. Situația a fost posibil, exacerbată, pe fondul informației din partea unui membru al primăriei de domiciliu, care ar fi afirmat că fiind o perioadă de criză, persoanele cu handicap nu-și mai primesc drepturile cuvenite sau că nu se mai fac angajări în cadrul primariilor, mama tinerei nefiind angajată ca asistent personal, fapt neconfirmat de Primaria M.
Față de cele prezentate, se propune revocarea sistării măsurii de protecție specială și admiterea tinerei B.V. în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, având în vedere refuzul categoric al mamei sale de a o integra în familie și a o ingriji la domiciliul său.
Cazul nr. 14
Date generale:
Numitul, S. C., născut la data de 25.08.1984, fiul lui V. si I., cu domiciliul stabil în comuna M. județul Dolj, persoană cu grad de handicap ACCENTUAT, conform certificatului de încadrare în grad de handicap nerevizuibil, beneficiază de servicii în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Din fișa de evaluare realizată de echipa pluridisciplinară a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap rezultă următoarele.
Evaluare socială:
Tânărul, S. C., provine dintr-o familie legal constituită, dezorganizată prin decesul mamei. Acesta a fost institutionalizat în regim de urgență la Casa de Copii Preșcolari în anul 1988, ca urmare a solicitării tatălui.
Mama: S. I. –Decedată în anul 1985
Tata: S. V. – Decedat în anul 1999, conform adresei transmisă de Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei Dolj.
Unchi: D. D., cu ultimul domiciliu în Târgu Jiu, judetul Gorj, nu mai domiciliază la adresa menționată mai sus, conform adresei transmisă de primaria Municipiului Târgu Jiu, în prezent locuind familia P.
Începând cu data de 19.01.2009, tânărul se află sub măsura de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Pe parcursul rezidenței în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, numitul S. C., a creat unele tensiuni între beneficiari și personal însă cel mai grav incident a fost în data de 18.04.2014 când acesta a deteriorat noptiera unui coleg, incident menționat și în referatul x/18.04.2014.
Conform raportului de întrevedere y/19.04.2014, în data de 19.04.2014, numitul S. C. ne-a însoțit la Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova în vederea efectuării unui control psihiatric. Acesta a primit tratament medicamentos, pe care a refuzat să îl ia deoarece consideră că tratamentul nu este compatibil cu diagnosticul său.
Comportamentul necorespunzător a revenit în data de 04.05.2014 când numitul S. C. a intrat cu forța în camera numitului D. M., distrugând unele lucruri personale ale acestuia. Incidentul relatat este consemnat de către personalul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, în referatul z/05.05.2014.
În data de 06.05.2014, ne-am deplasat la Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, pentru a se discuta cu beneficiarul. S-au purtat discuții și cu domnul F. I., vecinul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, care ne-a adus la cunoștință faptul că tânărul S. C. are un comportamnt recalcitrant, a amenințat atât beneficiarii Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap căt și personalul acestuia. Comportamentul tânărului a fost menționat și de numitul F. A. B. , fiul vecinului.
Evaluare profesională:
Tânărul , S. C. a absolvit în anul 2004 cursurile Școlii Profesionale din cadrul Grupului Școlar de Arte și Meserii al Cooperației Meșteșugărești “Spiru Haret”, specializarea “tapițer-plăpumar-saltelar”. Deși a încercat să se angajeze ca tapițer, nu a reușit să facă față programului de lucru, întrucât fiind diagnosticat cu hepatită cronică activa B, prezintă stări de oboseală, slăbiciune și lipsă de concentrare.
Începând cu data de 24.03.2014 acesta a prestat servicii pentru firmă F. D., din Craiova, respectiv împărțire pliante publicitare. În prezent acesta se află pe lista de așteptare deoarece în momentul de față nu este nevoie de serviciile sale. Acestea au fost consemnate în raportul de întrevedere w/09.05.2014, ca urmare a deplasării împreună cu susnumitul, la locul său de muncă.
Evaluare psihologică:
Tânărul S. C. prezintă deficiențe la nivelul operațiilor fundamentale ale gândirii mnezice și atenționale. Vocabularul beneficiarul este caracterizat de cuvinte și expresii uzuale care în general este folosit corespunzător. Prezintă deficiențe relaționare și integrative. În ceea ce privește relația cu colegii și cu personalul, continuă să aibă un comportament și limbaj agresiv.
Beneficiarul are o atitudine pasivă față de activități de cunoaștere, fiind entuziasmat de anumite activități pentru o perioadă scurtă de timp. De asemenea necesită sprijin și un timp de acomodare pentru a se adapta la sarcini noi și nu are planuri concrete în ceea ce privește viitorul.
În ceea ce privește rezistența la frustrare acesta prezintă un nivel scăzut, în situații de stres nu deține control comportamental, prezintă agitație psihomotorie. Din punct de vedere afectiv prezintă imaturitate.Beneficiarul are autonomie motorie având formate și dezvoltate corespunzător deprinderile de autoservire, autoîngrijire și igenico sanitare. Acesta poate lua independent decizii care sunt în general conforme cu stilul său de viață.
În ceea ce privește regulile de conviețuire rezidențială, susnumitul are un comportament agresiv, folosește expresii triviale, încalcă normele de conviețuire în grup, prezintă deficit relațional și integrativ.
Evaluare medicală:
Din punct de vedere medical, este diagnosticat cu “Hepatita cronică virală B”. Prezintă tegumente și mucoase normal colorate, aparat locomotor integru morfo-funcțional; examen neuropsihic: reflexe cutanate în limite normale, irascibilitate, instabilitate psiho- motorie, tulburări de comportament.
Recomandări de specialitate :
-disepnsarizare prin psihiatrie, medicul de familie ;
-tratament pentru hepatita cronică virală B ;
-regim igenico-dietetic și de viață adecvat;
-interzis consumul de alcool.
Concluzii și propuneri :
-Integrarea în familie nu este posibilă deoarece părinții susnumitului sunt decedați; în privința rudelor până la gradul IV, nu deținem informații decât privind pe numitul D. D., unchiul beneficiarului, al cărui domiciliu este neidentificat.
-Urmare a evaluării deprinderilor de viață independentă tânărul prezintă:
deprinderi pentru viața cotidiană (prepararea hranei cu asistență minimă, igiena personală, purtarea și întreținerea hainelor, întreținerea spațiului de viață);
deprinderi pentru locuire și folosirea resurselor comunității(cunoașterea localității și a împrejurimilor, utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesarea serviciilor publice cu sprijin)
deprinderi pentru activitatea individuală (gestionarea timpului, pasiuni –interese privind petrecerea timpului liber)
-Beneficiarul are un loc de muncă identificat, însă acesta va fi solicitat de către firma F. D., în funcție de nevoile acesteia, aflându-se în prezent pe lista de așteptare a firmei;
-De asemenea, având în vedere nerespectarea de către beneficiar a contractului de furnizare servicii, a tensiunilor create cu beneficiarii cât și identificarea unei măsuri alternative la instituționalizare, respectiv asigurarea serviciilor în cadrul Centrului Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost din Craiova, propunem sistarea măsurii de protecție de care benficiază în prezent numitul, S. C., începând cu 18.05.2014. Menționăm că ulterior sistării măsurii, tânărul va fi monitorizat pe o perioadă de maxim 3 luni, eventual cu orientarea către Centrul de Consiliere și Informare privind Combaterea Marginalizării Sociale, în funcție de caz.
Cazul nr. 15
Date generale:
Numitul, L. D., născut la data de 25.10.1978, fiul lui – si E., cu domiciliul stabil în comuna C județul Bacău, persoană cu grad de handicap ACCENTUAT, Nerevizuibil, beneficiază de servicii în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Din fișa de evaluare realizată de echipa pluridisciplinară a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, rezultă următoarele:
Evaluare socială:
Tânărul, L. D., provine dintr-o relație întâmplătoare a mamei, având paternitate necunoscută. A fost internat în Casa de Copii Comănești până la data de 03.03.1998. Începând cu data de 01.01.2005, tânărul a fost internat în C.I.T.O. Corlate. Din data de 31.03.2007, susnumitul se află sub măsură de protecție specială în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Mama: L. E. a decedat în data de 13.12.1982, în Constanța, județul Constanța, potrivit extrasului din registrul de deces nr. x/23.04.2008.
Tata: paternitate necunoscută.
Pe raza județului Bacău au fost identificate ca rude ale doamnei L. E., următoarele persoane: B. V. –unchi; C. E.-mătusă; D. I.–unchi.
Conform adresei nr. y/08.04.2014, transmisă de primăria comunei C., susnumiții au refuzat efectuarea anchetei sociale la domiciliul acestora. De asemenea conform declarațiilor atașate adresei mai sus menționate, aceștia refuză întegrarea în familie a tânărului, L. D..
În data de 28.04.2014, tânărului L. D. i s-a adus la cunoștință debitul pe care acesta îl are, ca urmare a neachitării contribuției de întretinere la termen.
Conform preavizului nr. z/28.04.2014, acestuia i s-au acordat 15 zile lucrătoare pentru identificarea unei locuințe independentă de sistemul instituțional, urmând ca ulterior să i se sisteze măsura de protecție specială din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Numitul L. D., figurează la data de 30.04.2014 cu un debit în cuantum de 7129,98 lei, din care suma restantă este de 4545,44 lei iar penalitățile 2038,54 lei.
Evaluare profesională
Tânărul L. D., a absolvit în anul 1994 opt clase la Școala Specială din localitatea Comănești, județul Bacău. Din data de 23.06.2008 susnumitul este încadrat cu forme legale la S.C. S.N.C., având funcția de muncitor necalificat.
Evaluare psihologică:
Tanarul, L. D., prezintă dificultăți de stocare și reproducere a informațiilor, memorie predominant mecanică.
Limbajul expresiv verbal și mimico gestual este format, structurat corespunzător gramatical. Susnumitul interacționează cu ușurință cu cei din afara grupului de suport, socializează cu colegii și are o bună comunicare cu cei pe care îi agrează. În ceea ce privește relația la locul de muncă, acesta își cunoaște drepturile și obligațiile ce-i revin în calitate de angajat. Este receptiv la tot ce este nou, are interese multiple și vrea să își lărgească câmpul de activitate. Acesta poate rezolva probleme concrete de trai zilnic în mod independent, însă nu are planuri concrete în ceea ce privește viitorul.
Din punct de vedere afectiv prezintă imaturitate, necesită sprijin pentru a depăși sutuațiile stresante. În ceea ce privește respectarea regulilor de conviețuire rezidențială, acesta nu a creat probleme deosebite de comportament, respectând programul impus. Prezintă autonomie socială și individuală, poate lua independent decizii care sunt în general conforme cu stilul său de viață. Susnumitul nu prezintă tulburări de comportament.
Evaluare medicală:
Numitul, L. D., prezintă tegumente și mucoase normal colorate, fără alte modificări fiziologice sau patologice, aparat locomotor integru morfo-funcțional. Aparat respirator, aparat cardiovascular : examen clinic obiectiv relații normale. Prezintă dentiție incompletă, mucoasă bucală normal colorată.
Examen neuropsihic : reflexe cutanate prezente, fără alte modificări patologice.
Recomandări de specialitate :
-respectarea regimului alimentar, a orarului meselor;
-respectarea regimului de odihnă;
-terapie ocupațională.
Concluzii și propuneri :
-integrarea în familie nu este posibilă deoarece mama susnumitului este decedată; în privința rudelor până la gradul IV, acestea au refuzat integrarea în familie a acestuia.
-urmare a evaluării deprinderilor de viață independentă tânărul prezintă:
deprinderi pentru viața cotidiană: prepararea hranei( știe să pregătească diferite feluri de mâncare), igiena personală, purtarea și întreținerea hainelor, întreținerea spațiului de viață, gestionarea banilor;
deprinderi pentru locuire și folosirea resurselor comunității: cunoașterea localității și a împrejurimilor, utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesarea serviciilor publice cu sprijin;
deprinderi pentru activitatea individuală: gestionarea timpului, pasiuni –interese privind petrecerea timpului liber.
-beneficiarul are un loc de muncă identificat, fiind angajat ca muncitor necalificat la firma S.C. S.N.C. Filiala Craiova.
-menționăm că din discuțiile purtate cu asistentul social al centrului a reieșit faptul că tânărul, L. D. și-a manifestat acordul cu privire la sistarea măsurii de protecție specială din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap înaintând o cerere Centrului Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost din Craiova.
Având în vedere nerespectarea de către beneficiar a contractului de furnizare servicii, a deprinderilor de viață independentă cât și identificarea unei măsuri alternative la instituționalizare, respectiv asigurarea serviciilor în cadrul Centrului Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost din Craiova, propunem sistarea măsurii de protecție de care benficiază în prezent numitul L. D., în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, începând cu data de 19.05.2014.
Cazul nr. 16
Sistarea măsurii de protecție specială a numitului C. I., urmare a cererii x/02.08.2014, prin care acesta solicită sistarea măsurii de protecție specială din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Echipa pluridisciplinară a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, a realizat evaluarea beneficiarului, întocmindu-se astfel raportul de evaluare y/02.08.2014.
Evaluare socială:
Numitul C. I., născut la data de 18.07.1960, în comuna G. M. județul Dolj, fiul lui I. și N., cu domiciliul în Craiova, este beneficiar de servicii oferite în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Părinții acestuia sunt decedați. Domnul C.I. a fost căsătorit cu numita C. (P.)A., de care a divorțat. Conform sentinței civile, a fost dispusă desfacerea căsătoriei cu încredințarea fiicelor C. D.- și C. C., mamei reclamante. Susnumitul nu a menținut legătura cu fiicele sale.
În prezent, numitul C. I. beneficiază de o pensie în cuantum de 395 lei, achitând lunar contribuția lunară de întreținere în centru în sumă de 316 lei conform Angajamentului de plată. Numitul C. I. a beneficiat de învoire în familie, la sora sa M. M., domiciliată în Băilești, județul Dolj, conform biletului de voie, z/13.07.2014.
Domnul C. I., deși a declarat că se va deplasa la sora sa, a locuit pe perioada învoirii în Craiova, la familia P. Astfel, prezența acestuia la adresa susmenționată a fost monitorizată periodic de către asistentul social și psihologul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap.
Conform raportului de întrevedere nr. 210/01.08.2014, domnului C. I. i s-a adus la cunoștiință faptul că s-a sfârșit perioadă pentru care a fost învoit. Acesta a avut un comportament neadecvat pe parcursul discuției, refuzând să revină în centru.
La data de 02.08.2014 numitul C. I. a solicitat prin cererea nr.26580/02.08.2014 sistarea măsurii de protecție din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, fără a specifica alte detalii privind integrarea sa în comunitate.
Evaluare profesională:
Numitul C. I. a absolvit 8 clase; a fost croitor iar în prezent este pensionar.
Evaluare medicală:
Beneficiarul C. I. este încadrat în gradul Accentuat de handicap, cod 6, având diagnosticul clinic -Stare Psihopatoidă Instabil Impulsivă pe Fond Schelar, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap -nerevizuibil. Pacientul se prezintă cu stare generală relativ bună, afebril, apetent, echilibrat cardio-vascular, membre inferioare fără edem. Tegumente și mucoase ușor palide, elasticitate redusă, prezintă leziuni supurate picior drept.
Aparat locomotor integru morfofuncțional, ușoare dureri la nivelul genunchilor, mers ușor schiopătat. Susnumitul este înscris la medicul de familie B. S., din Craiova.
Conform fișei de evaluare medicale se recomandă regim alimentar hiposodat, hipolipidic, protecție gastrică; control medical pentru afecțiunile cronice prin medicului de familie, specialist; evitarea tutunului și alcoolului.
Evaluare psihologică:
Conform fișei de evaluare psihologică, beneficiarul este orientat în timp și spațiu. Acesta are formate deprinderile de autoservire, autoîngrijire și igenico-sanitare, poate îndeplini sarcini cu succes, se autogospodărește în limita handicapului existent.
Din punct de vedere al comunicării aceasta se realizează cu ușurință, limbajul fiind dezvoltat. Uneori prezintă lipsa clarității vorbirii. Beneficiarul are o ținită relativ ordonată și îngrijită, este responsabil pentru lucrurile personale.
În perioada de învoire, beneficiarul a manifestat un comportament distructiv, un vocabular agresiv, uneori chiar refuzând cooperarea.
Concluzi și recomandări
•beneficiarul are formate deprinderile de autoservire, autoîngrijire și igenico sanitare, poate îndeplini sarcini cu succes, se autogospodărește în limita handicapului existent fiind responsabil pentru lucrurile personale;
•domnul C. I. beneficiază de venituri proprii – pensie ;
•domnul C. I. solicită sistarea măsurii de protecție specială din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap;
•relaționarea beneficiarului cu fiicele sale nu a fost posibilă datorită refuzului vehement al acestora, motivat prin faptul că au fost încredințate spre creștere și educare mamei lor.
Având în vedere cele prezentate, propunem sistarea măsurii de protecție specială a numitului C. I. din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap începând cu data de 15.08.2014, prin integrarea sa în comunitate, urmând a fi orientat de responsabilul de caz către Biroul Evidență și Plată Prestații Sociale pentru a beneficia potrivit prevederilor legale în vigoare de drepturile aferente gradului de handicap precum și către medicul de familie pentru monitorizarea stării de sănătate.
Cazul nr. 17
Pentru numitul N. A.– I., născut la data de 24 octombrie 1996 în Craiova, aflat în plasament la Complexul de Servicii Comunitare, se solicită identificarea unui centru specializat pentru persoane adulte.
Susnumitul provine dintr-o relație de concubinaj cu paternitate recunoscută. Acesta este instituționalizat de la vârsta de 4 ani. Tânărul N. A.-I. nu a fost îngrijit de părinții săi ci de bunica maternă, deoarece familia s-a dezorganizat imediat după nașterea copilului. Bunica a decedat în anul 2000. Imediat după deces acesta a fost internat în căminul Spital pentru Deficienți.
Situația social-economică a familiei naturale
climatul familial, relațiile dintre membrii familiei: Relațiile dintre membrii familiei sunt normale. Mama este căsătorită cu numitul D. I., angajat ca agent de pază, relație din care au rezultat doi copii: D. M. A. elevă în clasa I și D. C. A., înscrisă în înățământul preșcolar. Numitul N. A.-I. nu a fost niciodată vizitat la centru de către părinți. De tată nu se mai știe nimic, neidentificându-i-se domiciliul, iar mama este căsătorită și soțul nu doreste să știe nimic de acest copil.
relațiile familiei cu comunitatea: Mama nu săvârșeste fapte antisociale.
situația economică a familiei: Familia trăiște din salariul soțului și alocațiile copiilor.
locuința:condițiile igenico-sanitare, utilități, facilități speciale: Mama împreună cu soțul și cei doi copii locuiesc cu chirie într-un imobil construit din cărămidă, acoperit cu tiglă și compus din trei camere, modest mobilate, cu condiții de viață și de locuit modeste. Imobilul este iluminat electric iar încălzirea se face cu combustibil solid.
Evaluarea psihologică
La evaluarea psihologică, s-au evidențiat următoarele aspecte: întârziere gravă în dezvoltarea psihomotorie, QI -25; are diagnosticul de epilepsie, atrofie optică bilaterală, retard psihomotor major; dificultăți severe în achiziția și utilizarea limbajului, deficiențe severe în achiziționarea deprinderilor igenico-alimentare și de limbaj; nu are format limbajul mimico-gestual; nu are control sfincterian format.
Traseu educațional
Susnumitul nu urmează cursuri școlare. Este inclus în programul de educație desfășurat în centru de educatorul specialist în vederea atingerii recomandărilor făcute de psiholog. Activitatea se desfășoară pe recuperarea deficitului în dezvoltarea limbajului. Se lucrează și în sfera achizițiilor bazale de autoservire.
Evaluarea medicală
N. A.-I., prezintă diagnosticul epilepsie, întârziere psihomotorie gravă, fiind încadrat în gradul Grav de handicap. Suferă de tetrapareză spastică cecitate și hipotrofie staturo-ponderală. Vor fi făcute demersuri în vederea evaluării și încadrării lui în grad de handicap de către Comisia de Expertiză a Persoanelor Adulte cu Handicap, la împlinirea vârstei de 18 ani. Susnumitul beneficiază de programe de recuperare –Kinetoterapie.
Concluzii și recomandări
-conform adresei primate de primăria B. numitul N. A., tatăl susnumitului, nu mai locuiște pe raza comunei, necunoscându-i-se actualul domiciliu;
-mama copilului este recăsătorită și are doi copiii din această relație; nu dorește să se ocupe de îngrijirea tânărului deoarece actualul soț nu este de accord cu acest lucru; nu a vizitat niciodată copilul de când este instituționalizat;
-nu au fost identificate alte rude până la gradul IV care să dorească să se îngrijească de N. A.-I..
Având în vedere cele prezentate anterior, a faptului că tânărul necesită supraveghere medicală continua și în conformitate cu legea 448/2006 Republicată -privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, se solicită analizarea posibilității admiterii tânărului N. A. I. într-un centru specializat pentru persoane adulte cu handicap, începând cu octombrie 2014, conform nevoilor medicale și dizabilității acestuia.
Discuții privind studiile de caz
Prin cercetare am urmărit reflectarea unei imagini cât mai complete, mai aproape de realitate a beneficiarilor de măsură de protecție specială în cadrul unui Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, dar și identificarea factorilor ce au determinat solicitarea admiterii în centru, a factorilor care sprijină/îngreunează integrarea persoanelor cu handicap ce se află sub măsură de protecție specială.
Obiectivul fundamental al serviciilor sociale are la bază refacerea, dezvoltarea, menținerea capacitatilor individuale necesare rezolvării problemelor/situațiilor pe care o persoană cu handicap nu le poate soluționa singură, asigurarea sprijinului pentru acele persoane ce nu pot să-și dezvolte propriile capacități și competențe necesare integrariilor sociale sau pentru desfăsurarea unor activități utile.
Conform Constituției Romaniei "Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor".
Idei, asemenea celei enuntate anterior au scopul de a anula consecințele negative ale inegalităților funcționale. Dar, mentalitățile se schimbă mult mai greu decat legile. Astfel, putem explica de ce persoanele cu dizabilități se simt marginalizate de societate.
Deși in mod normal, instituționalizarea reprezintă o mǎsurǎ de ultimǎ instanțǎ, sunt persoane care nu au posibilitatea de a alege si pentru care instituționalizarea este singura soluție.
În perioada supusă cercetării au existat 10 solicitări de admitere în Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Acestea fiind soluționate astfel:
3 respingeri cu monitorizare
4 retrimiteri către alte servicii/instituții
3 admiteri
În perioada ianuarie-decembrie 2014, au fost respinse 3 cereri privind admiterea persoanelor cu handicap într-un centru rezidențial.
Cazurile au fost respinse urmare a identificării, dupa evaluarea situației, a mai multor aspecte care permiteau menținerea persoanei cu handicap în familie, aceasta beneficiind de monitorizare de către specialiștii serviciului, pe o perioadă de timp determinată.
Aspectele ce au stat la baza respingerii cereriilor de admitere și menținerea în familie a persoanei cu handicap au fost următoarele:
situația materială și financiară a persoanei cu handicap și a familiei sale;
exprimarea opțiunii angajării unui asistent personal/indemnizației de însoțitor, ulterior informării familiei de către specialiștii serviciului cu privire la această posibilitate;
posibilitatea angajării unui asistent personal din sânul comunității în cazul neidentificării acestuia în cadrul familiei;
acceptarea menținerii persoanei cu handicap în familei existând posibilitatea ajustării veniturilor familiale cu drepturile bănești ale acesteia;
identificarea unor resurse în sânul familiei, ce îi permite acesteia să poată asigura îngrijirea și supravegherea de care persoana cu handicap are nevoie;
implicarea comunității în sprijinirea familiei persoanei cu handicap;
nerespectarea criteriilor de admitere (criterii privind vârsta, gradul de handicap) în Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap;
dispensarizare prin medicul de familie;
posibiliatatea depășirii situației de dificultate prin consilierea familiei/a persoanei cu handicap;
convingerea familiei asupra faptului că mediul familial este benefic pentru situația deja dificilă a persoanei cu handicap.
Dintre cele 10 solicitări de admitere a persoanei cu handicap, în Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, 4 au fost retrimise către alte servicii, urmare a :
nerespectării criteriilor de admitere (criterii privind gradul de handicap) în Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap; trei dintre persoanele pentru care s-a solicitat admiterea în centrul rezidențial erau încadrate în gradul Mediu de handicap, iar în centrul rezidențial pot fi admise doar persoane încadrate în gradul Grav și Accentuat;
necesității intervenției altor instituții abilitate pentru depășirea situației de dificultate;
necesitatea acordării asistenței medicale imediate, însă pentru o perioadă de timp determinată (necesitatea admiterii în cadrul Centrului de Criză pentru asigurarea îngrijirilor necesare pentru o perioadă de 45 de zile);
existența posibilității, angajării unui îngrijitor la domiciliu, timp de 8 ore pe zi, perioada în care familia nu îi putea asigura îngrijirea la domiciliu.
Analizand dinamica beneficiarior din Centrul de Recuperare și
Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, pe o perioada pe 12 luni, s-a constatat faptul au fost admiși din comunitate, trei beneficiari.
În cazul admiterii persoanelor cu handicap în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap s-a ținut cont de următoarele aspecte:
gradul de handicap;
lipsa suportului familial,
situația materială și financiară;
lipsa unei alte alternative în comunitate în momentul socilitării admiterii într-un centru rezidențial;
necesitatea acodrării serviciilor specializate.
Două dintre persoanele admise din comunitate erau încadrate în gradul Grav, părinții acestora nu le-au mai putut asigura îngrijirea și supravegherea de care acestea aveau nevoie având în vederea starea de sănătate a acestora. În cazul acestor doi beneficiari, familia a făcut tot ce a putut pentru a-i menține cât mai mult în mediul familial, însă au fost nevoiți să apeleze la instituționalizare pentru a beneficia de servicii specializate care să le ofere îngrijirea și supravegherea de care au nevoie. În cazul ambilor beneficiari, familia a fost de acord să semneze un Angajament de Plată, Angajament de Plată ce conține suma stabilită de către Comisia pentru Stabilirea Contribuției Lunare de Întreținere pentru Persoanele Asistate în Centrele de Adulți. Ambii beneficiari provin din relații legal constituite a părinților lor.
Numita, C.A., este dependentă de scaunul cu rotile, în schimb tânărul T.-M. A.-C. are un aparat locomotor- integru morfo-funcțional. Ambii beneficiari necesită supraveghere permanentă pentru evitarea accidentelor, auto și heteroagresivității.
Anterior solicitării admiterii în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, unul din membrii familiilor susnumiților erau angajați asistenți personali pentru fiu respectiv fiică, deoarece gradul Grav în care erau încadrați le oferea această posibilitate. În urma admiterii în centrul rezidențial, drepturile susnumiților, aferente gradului de handicap cât și contractele de muncă încetează.
Familiile celor doi beneficiari au declarat că vor menține legatura cu copii lor, îi vor vizita de câte ori vor avea posisbilitatea.
Cel de-al treilea caz, este al unei beneficiare, încadrată în gradul Accentuat, care în urma decesului mamei (paternitate necunoscută) a locuit la o mătușă. Aceasta, din lipsa veniturilor materiale și financiare a fost nevoită să solicite admiterea tinerei într-un centru care să corespundă nevoilor sale. Nu a fost încadrată în muncă, a absolvit cursurile școlii primare, iar în prezent nu dorește să le continue.
Doar unul dintre beneficiarii admiși în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, pe parcursul perioadei supuse cercetării, a urmat o formă de învățământ.
Serviciile acordate în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, corespund nevoilor identificate ale celor trei beneficiari.
Doi dintre beneficiarii admiși pe perioada suspusa cercetatii, prezentau handicap mental, unul încadrat în gradul Grav și unul Accentuat. Al treilea beneficiar admis prezintă handicap Grav, cod handicap 7.
Toți beneficiarii admiși în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap au fost consiliați în vederea adaptării la un nou mediu.
În ceea ce privește proveniența cazurilor admise în centrul rezidențial, doi dintre beneficiari au domiciliul în mediul urban și unul în mediul rural.
Conform prevederilor art. 30 L.448/2006, republicată, se menține obligativitatea la asigurarea continuității măsurii de protecție pentru persoanele cu handicap. Astfel, în perioada suspusă cercetarii, au exixtat 3 cazuri de transfer din sistemul de protecție al minorilor în sistemul de protecție al persoanelor adulte. Dintre tinerii ce au fost transferați în sistemul de protecție pentru adulți, doi erau încadrați în gradul Grav de handicap și unul în gradul Accentuat, toti având handicap mental.
Familiile lor nu au menținut legătura cu aceștia pe perioada instituționalizării, toți tinerii au fost instituționalizați de la vârste fragede, cuprinse între 2 și 5 ani. Doar un singur tânăr transferat în sistemul de protecție al persoanelor adulte, provine dintr-o relație legal constituită.
În ceea ce privește traseul educațional, doar un singur tânăr încadrat în gradul Accentuat de handicap a urmat cursuri școlare, ceilalți beneficiind de programul de educație desfășurat în centru.
Domiciliul părinților, a doi beneficiari, nu a putut fi identificat, drept urmare nu s-a putut lua legătura cu aceștia pentru evaluarea condițiilor de la domiciliu, respectiv posibilitatea reintegrării acestora în familie. Familia celuilalt a refuzat vehement integrarea în familie, mama sa motivând că este recăsătorită iar soțul nu îi permite nici măcar vizitarea cu atât mai mult să-i acorde fiului îngrijire la domiciliu.
Deoarece de la instituționalizare părinții nu și-au mai vazut copii, nu mai au nici un sentiment pentru ei, nu mai există nici o relație între aceștia.
Dintre cei cu care s-a putut lua legătura, au recunoscut că au acești copiii în centre specilaizate unde li se acordă îngrijire dar mărturisesc faptul că acest lucru nu îl împărtășesc altora. Situația copiilor lor, deveniți adulți, nu a reprezentat și nu reprezintă pentru ei o prioritate.
Dacă pentru tinerii încadrați în gradul Grav de handicap, integrarea în familie ar fi oprită de deficiențele severe, în cazul celor cu handicap Acentuat, integrarea în familie ar putea fi realizată mult mai ușor dacă familia le-ar acorda o șansă.
Acești tineri, putem spune că pe lângă handicapul existent, mai au un altfel de „handicap”, acesta fiind reprezentat de absența unor cunoștinte, deprinderi și experiențe indispensabile vieții independente ca adult. Cu astfel probleme se confruntă majoritatea tinerilor ce au fost și sunt instituționalizați.
Există în comportamentul copiilor instituționalizați, deveniți adulti, atât tulburări specifice (neglijarea ținutei vestimentare, ticuri nevrotice, comportament hiper-politicos, refuzul comunicării, fuga din unitate, refuzul oricărei forme de autoritate, contestarea familiei de proveniență, manifestări explozive), cât și tulburări nespecifice (minciuna, limbaj agresiv și vulgar, comportament agresiv, autoagresivitatea, impulsivitatea, furtul, vagabondajul, cerșitul, consumul de alcool și fumatul, devianțe sexuale).
Toate aceste puncte semnalate la copiii instituționalizați, cărora conform legii, la împlinirea vârstei de 18 ani li se asigură continuarea măsurii de protecție specializată într-un centru destinat adulților, reprezintă un obstacol în vederea desprinderii de sistemul instituțional.
Câteva dintre aspecte ale traiului în instituții, ce contribuie la această problemă, ar putea fi urmatoarele:
“Sunt foarte putine cazurile în care instituțiile reușesc să ofere modelele de rol necesare.
Îngrijirea în casele de copii duce la detașarea de familie și în cazul copiilor care nu sunt orfani sau nu au fost abandonați definitiv (sărăcia familiei fiind motivul internării lor).
Instituționalizarea determină o stare de dependență.
Multe instituții eșuează în ai învăța pe copii gesturi, deprinderi, abilități cotidiene în societate: vorbitul la telefon, comunicarea cu persoane de sex opus, pregătirea pentru un concurs pentru un post și numeroase altele”.
Lipsa deprinderilor de viață independentă este adesea dublată la acești tineri de o lipsa de cunoaștere și acceptarea normelor sociale, din cauza lipsei contactelor cu lumea din afara, ceea ce contribuie în momentul ieșirii în această lume la respingerea tinerilor de către societatea exterioară.
În ceea ce privește integrarea în familie, în perioada suspusă cercetarii s-au realizat patru integrari. Integrarea, reintegrarea în familie, a persoanelor cu dizabilități poate fi deficitară din cauza multori factori.
În cazul în care se reusește integrarea în familie a persoanei cu handicap, aceasta are nevoie de sprijin, timp, resurse, să se adapteze. Readaptarea socială a persoanei cu handicap trebuie să fie rezultanta cooperării dintre familie, școală și societate, în concordanță cu programul complex de readaptare. Informarea familiei este prioritară în cazul integrării, reintegrarii în familie a persoanei cu dizabilități. Evoluția persoanei cu handicap, parțial sau integral readaptabil este în funcție de cadrul familial în care el urmează să conviețuiscă. Armonia, modul de a se înțelege și a ajuta persoana cu handicap sunt deosebit de importante și de un imens ajutor. Aceasta are nevoie de preocupări speciale și acestea nu pot fi îndeplinite dacă nu există un ajutor reciproc conștient.
Multe familii refuză integrarea în familie a persoanei cu handicap, deoarece cred că realizând acest lucru o va izola la domiciliu, din cauza mentalităților, a lipsei facilităților de deplasare, a lipsei locurilor de muncă, a oricarui alt sprijin care să-i facă să-și dorească integrarea. Astfel, ar trebui încurajate inițiativele care vor contribui la schimbarea mentalității cetățenilor români ce, până acum, au menținut, în general, o atitudine de excludere.
Cel mai important aspect ce facilitează integrarea în familie o reprezintă drepturile bănești primite de familie și posibilitatea angajării unui membru al familiei, ca asistent personal pentru persoana cu handicap, dacă aceasta din urma este încadrată în gradul Grav.
De asemnea un alt motiv pentru care familia solicită reintegrarea este obligativitatea achitării din veniturile familiei, a unei taxe de până la maxim 602 lei.
În cazul în care persoana asistată nu are venituri proprii ori acestea sunt mai mici decât costul mediu lunar de întreținere, plata contribuției lunare se datorează parțial sau în totalitate, de către soție/soț , copii sau părinții acesteia, după caz.
“ Contribuția de întreținere se datorează în următoarea ordine de obligare la plată:
soțul pentru soție, după caz soția pentru soț
copiii pentru părinți
părinții pentru copii.”
Două dintre persoanele integrate în familie în perioada supusă cercetării, erau încadrate în gradul Grav de handicap și două în gradul Accentuat. Cei încadrați în gradul Grav de handicap erau dependenți de scaunul cu rotile, familiile acestora fiind sprijinite în vederea exprimării opțiunii angajării unui asitent personal sau plata indemnizației de însoțitor. Dintre cele patru persoane integrate în familie, una singura a fost pentru o bună perioadă de timp, în familie, anterior sistării de măsură de protecție specială.
Toate persoanele integrate în familie prezentau handicap mental. Acestea au beneficiat de monitorizare pentru o perioadă de 3 luni. Toate cazurile au fost închise după terminarea perioadei de monitorizare, urmând ca primăria de domiciliu să semnaleze serviciul nostru în cazul în care vor apărea probleme legate de acestea.
Aspecte ce au favorizat integrarea/reintegrarea în familie a persoanei cu handicap:
comunicare familiei cu echipa pluridisciplinară a reprezentat un factor ce a contribuit la reușita integrării;
posibilitatea angajării unui membru al familiei ca asistent personal pentru persoana cu handicap ori primirea indemnizației de însotitor (doar pentru persoanele încadrate în gradul Grav de handicap);
ajustarea veniturilor familiale cu drepturile bănești aferente gradului de handicap, pe care persoana cu handicap le primește conform legii;
sprijinirea familiei de către primăria de domiciliu (aplicarea vizei de reședință în cel mai scurt timp, facilitând astfel punerea în plată);
înscrierea la un medic de familie, de pe raza comunei unde persoana cu handicap urmeaza să locuiască (acest lucru oferind siguranță familiei);
implicarea medicului de familie în dispensarizarea persoanei cu handicap și informarea familiei sale;
persoanele integrate în familie nu necesitau îngrijiri medicale deosebite;
persoanele cu handicap putea realiza activități de autoîngrijire, în limita handicapului existent;
angajamentul familiei în ceea ce privește asigurarea îngrijirii si supravegherii de care persoana cu handicap are nevoie;
monitorizarea cazului prin primăria de domiciliu/manager de caz, pe o perioadă de 3 luni;
menținerea legăturii cu primăria de domiciliu pe perioada monitorizării în cazul în care monitorizarea este realizată de aceasta.
În perioada ianuarie-decembrie, pentru 2 beneficiari s-a revocat sistarea măsurii de protecție specială, propunându-se admiterea în Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap. Ambii beneficiri erau încadrați în gradul Grav de handicap, cod handicap 5.
Pentru nici un beneficiar, nu a existat, anterior sistării măsurii de protecție specială, o perioadă în care aceștia să fi fost învoiți în familie. Unul dintre motivele pentru care au solicitat integrarea în familie, a fost posibilitatea ca un membru al familiei să se angajeze ca asistent personal pentru persoana cu handicap.
În cazul în care persoana cu handicap revine în familie beneficiază de drepturi bănești aferente gradului de handicap (sistate pe perioada rezidenței în centru), drepturi bănești ce ar fi ajustat veniturile familie.
Deficiențe de lucru. Aspecte ce ar fi putut periclita/favoriza integrarea:
nu a existat o perioadă de probă, o săptămână sau două pentru a vedea cum relaționează persoanele cu handicap la domiciliu;
deși familiile sunt informate cu privire la starea de sănătate fizică și psihică a persoanelor cu handicap, inclusiv tratamentul medicamentos, orarul zilnic, preferințele alimentare, muzicale, activitățile pe care sunt/nu sunt capabili să le desfășoare, în cazul în care înțeleg aceste aspecte, se pare că au existat situații de dificultate pe care nu au reușit să le gestioneze;
primăria de domiciliu nu s-a implicat în gestionarea cazurilor;
familiile au urmărit doar aspectul finaciar;
fără lipsa unei relații de atașamet între persoana cu handicap și familia sa, apariția unei situații de dificultate, determină familia să renunțe la a-i mai acorda îngrijire;
În urma analizei dinamicii beneficiarilor în peioada ianuarie-decembrie 2014, s-a constat faptul că există trei beneficiari cărora li s-a sistat măsura de protecție din alte motive decât integrarea/reintegrarea.
Două dintre aceste sistări au fost realizate ca urmare a încălcării de către beneficiari a regulamentului de ordine interioară. Ambii beneficiari erau încadrați în gradul de handicap Accentuat. Unul dintre beneficiari avea ambii părinți decedați, celalalt avea mama decedată și paternitate necunoscută.
Cel de-al treilea caz, căruia i s-a sistat măsura de protecție specială este al unui benefiar care a solicitat acest lucru. Acesta era încadrat în gradul de handicap Accentuat.
Aspecte ce au determinat sistarea măsurii de protecție specială:
încălcarea regulamentului de ordine interioară a Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, de către doi dintre beneficiari;
solicitarea sistării măsurii de protecție specială de către unul dintre beneficiari.
Aspecte ce au putut susține sistarea măsurii de protecție specială:
urmare a evaluării deprinderilor de viață independentă persoanele cu handicap prezentau:
-deprinderi pentru viața cotidiană: prepararea hranei (știu să pregătească diferite feluri de mâncare), igiena personală, purtarea și întreținerea hainelor, întreținerea spațiului de viață, gestionarea banilor;
-deprinderi pentru locuire și folosirea resurselor comunității: cunoașterea localității și a împrejurimilor, utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesarea serviciilor publice cu sprijin;
-deprinderi pentru activitatea individuală: gestionarea timpului, pasiuni –interese privind petrecerea timpului liber;
unii dintre beneficiari aveau o sursă de venit;
pentru doi dintre beneficiari s-a identificat o alternativă la instituționalizare;
Cele trei persoane, putem spune ca fac parte din categoria celor care au reușit să se desprindă de sistemul instituțional chiar dacă unii dintre ei au fost forțați să facă acest lucru, ca urmare a încălcării regulamentului de ordine interioară. Două dintre acestea vor mai beneficia pentru o scurtă perioadă de servicii menite să îi sprijine în efortul acestora de devenii în scurt timp persoane independente.
În cazul în care societatea va reuși să îi „absoarbă” aceștia nu vor mai putea devenii, dupa o perioadă, relativ scurtă, din nou beneficiari de servicii sociale.
Tot în perioada supusă cercetării, s-a realizat înlocuirea de măsură de protecție pentru 3 beneficiari din cadrul Centrului de Recuperare și Reabiliate a Persoanelor cu Handicap într-o Locuiță Protejată. Aceștia erau încadrați în gradul de handicap Accentuat.
Aspecte ce au determinat înlocuirea măsurii de protecție într-o Locuință Protejată:
beneficiarii prezintă responsabilitate pentru lucrurile personale, sunt cooperanti și conștienți în realizarea sarcinilor, au o ținută relativ ordonată și îngrijită, necesită sprijin pentru conservarea și dezvoltarea deprinderilor de trai independent
admiterea într-un centru care să corespundă gradului lor de dezvoltare psihică este benefică pentru evoluția lor;
au existat și solicitări din partea acestor beneficiari.
Beneficiarii au fost informați și consiliați pentru înțelegerea și acceptarea nevoii de schimbare a măsurii de protecție. Cu timpul sperăm ca aceste persoane cu handicap, chiar dacă nu vor reuși să devină persoane total independente, să beneficieze de cât mai puține servicii sociale.
Trebuie să precizăm și faptul că în perioada suspusă cercetarii a decedat un beneficiar, încadrat în gradul Grav, ca urmare a agravării stării de sănătate.
Concluzii și propuneri
Am prezentat în această lucrare specificul asistenței sociale a persoanelor cu handicap într-un centru rezidențial specializat, managementul de caz privind abordarea integrată a nevoilor persoanei, în relația cu situația socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al acesteia.
Ipoteza pe care am formulat-o în cadrul design-ului cercetării, referitoare la existența unor șanse crescute de integrare/reintegrare în familie a beneficiarilor dacă familia are o bună colaborare cu membrii echipei multidisciplinară a fost parțial validată de rezultatele obținute. Opțiunea familiilor naturale sau a familiilor extinse de a instituționaliza persoanele cu dizabilități este net superioară comparativ cu opțiunea familiilor de a integra/reintegra persoanele cu dizabilități.
Analizând cazurile, am constat că doar o parte dintre ele corespund ipotezei de la care am pornit, integrările în familie sau comunitate având loc cu succes atunci când familiile reacționează pozitiv la solicitările, îndrumările și sprijinul oferit de membrii echipei multidisciplinare.
Ipoteza propusă devine invalidă atunci când la nivelul familiei sau comunității nu există persoane capabile să își asume responsabilitatea îngrijirii/supravegherii unei persoane cu handicap sau dimpotriva aceste persoane sunt copleșite propriile lor probleme de sănătate, de lipsa unui suport (sau a pregătirii medicale) în acordarea îngrijirilor adecvate nevoilor acestora, de schimbările bruște de comportament, de stările de agitație psihomotorie, de hetero și autoagresivitatea persoanelor cu handicap etc.
Am dorit să punctez metodele și procedurile utilizate în procesul de analiză, de investigație pentru admiterea persoanelor cu handicap în sistemul rezidențial de protecție, precum și asupra cazurilor specifice de încetare a acordării serviciilor în cadrul centrelor de protecție.
Am considerat ca fiind de mare importanță abordarea acestei teme, deoarece scopul final declarat al întregului proces de management de caz, rulat în sprijinul și exclusiv pentru persoana cu dizabilități și familia acesteia, este dobândirea abilităților de trai independent, incluziunea socială a persoanelor asistate și ruperea acestora de sistem, astfel încât să facă față cu succes nevoilor zilnice ale vieții de zi cu zi.
Acest aspect este puțin potențat în abordările legislative actuale, remarcăm în practică lipsa alternativelor la instituționalizare, lipsa sprijinului concret acordat familiilor din care provin persoanele cu dizabilități și nu în ultimul rând lipsa resurselor la nivelul comunității din care provin aceștia. De remarcat este faptul ca persoanele cu handicap au probleme și nevoi pentru care în momentul de față au un răspuns insuficient sau parțial.
Are loc astfel o supraîncărcare a sistemului de protecție, remarcată prin lipsa locurilor vacante pentru toate cazurile supuse atenției, prin fondurile foarte mari necesare furnizării în sistem integrat a tuturor serviciilor primare și specializate, prin lipsa resurselor umane, avem în vedere personalul specializat care migrează către alți furnizori de servicii.
Am identificat drept cauze ale instituționalizării, a persoanelor cu handicap din comunitate:
lipsa informării cu privire la drepturi și obligații (pot beneficia de drepturi bănești aferente gradului de handicap, drepturi bănești care pot să măreasca veniturile familiei), se pot angaja ca asistenți personali pentru persoana cu handicap încadrată în gradul Grav;
neimplicarea autorităților locale în oferirea unei alte alternative în comunitate (angajarea unui asitent personal din comunitate în cazul în care persoana cu handicap nu are familie);
neadaptarea locuiței la nevoile persoanelor cu handicap;
atitudinea respingatoare a comunității față de persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA;
lipsa veniturilor pentru angajarea unei perosane care să suplinească familia, în cazul în care persoana cu handicap nu poate beneficia de un asistent personal;
singurătatea și lipsa rețelei de suport;
lipsa adaptării în cadrul serviciilor la domiciliu;
serviciile la domiciliu nu pot să asigure îngrijirea și supravegherea de care au nevoie (24 de ore din 24)
crize în sânul familei de origine;
violența domestică sau a celor ce s-au angajat s-o îngrijească;
familia sau susținătorul legal consideră ca prin instituționalizare îi asigura acestuia îngrijirea și supravegherea de care persoana cu handicap are nevoie;
condițiile în care se află nu le-ar permite să ducă o viață independentă;
lipsa afecțiunii familie față de persoana cu handicap;
persoana cu handicap este percepută ca o povara, iar prin instituționalizare familia se simte mai liberă;
inexistenta în mediul rural a unor locuri unde persoanele cu handicap pot să se întâlnească și să interacționeze;
Factorii care îngreunează integrarea beneficiarilor în familie sunt aceiași cu cei care determină solicitarea instituționalizării acestora;
Factorii care au sprijinit reintegrarea au fost următorii:
comunicare familiei cu echipa pluridisciplinară;
asigurarea fluxului de informație între membrii echipei, alți specialiști implicați în instrumentarea cazului, familie și persoana cu handicap;
asigurarea informațiilor cu privire la modalitatea concreta de acces la prestații și servicii specializate de asistență socială, a drepturilor și obligațiilor persoanei cu handicap;
posibilitatea angajării unui membru al familiei ca asistent personal pentru persoana cu handicap ori primirea indemnizației de însotitor(doar persoanele încadrate în grad Grav de handicap);
posibilitatea asigurării îngrijirii persoanei cu handicap la domiciliu;
realizarea activităților de autoîngrijire, în limita handicapului existent;
angajamentul familiei în ceea ce privește asigurarea îngrijirii și supravegherii de care persoana cu handicap are nevoie;
identificarea resurselor de care dispune familia persoanei cu handicap și accesarea acestora;
identificarea problemelelor cu care se confruntă familia, în anumite circumstanțe socio-economice și stabilirea cât mai curand posibil a modalităților de suport;
drepturile bănești aferente gradului de handicap, pe care persoana cu handicap le primește conform legii;
implicarea primăriei de domiciliu (aplicarea vizei de reședință în cel mai scurt timp, facilitând astfel punerea în plată);
acces la serviciile medicale, prin medicul de familie de pe raza comunei;
prioritizarea sarcinilor, planificarea și organizarea activităților repectându-se termenele stabilite;
sprijinul acordat familiei de către comunitate.
Rolul asistentului social în reintegrare:
ajutată familia să-și clarifice problemele, să exploreze strategiile, să-și dezvolte capacitățile, acesta îndeplinind rolul de de facilitator de posibilități;
asigura fluxul de informație între membrii echipei, alți specialiști implicați în instrumentarea cazului, familie și persoana cu handicap;
mediază/negociază relația dintre familie și persoana cu handicap pe de o parte și specialiști pe de altă parte;
realizează ancheta socială la domiciliul familiei persoanei cu handicap;
evaluează situația socio-economică a persoanei, identifică nevoile și resursele acesteia;
formulează problemele cu care se confruntă familia, în anumite circumstanțe socio-economice și stabilește modalitățile de suport;
elaborează și implementează planuri individualizate de asistență cu participarea beneficiarului și familiei lui;
stabilește prioritatea sarcinilor, planifică și organizează activitatea sa cu respectarea termenelor stabiliți;
facilitează accesul beneficiarilor la prestații sociale;
stabilește modalitățile concrete de acces la prestații și servicii specializate de asistență
socială pe baza evaluării nevoilor;
colaborează cu alte instituții responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
organizează și răspunde de plasarea persoanei cu handicap la domiciliu;
identifică și evaluează necesitățile familiei/persoanei cu handicap o dată cu realizarea reintegrarii;
înregistrează permanent informațiile, cu privire la evoluția cazului pe perioada monitorizării;
identifică situațiile de risc;
evaluează și monitorizează aplicarea măsurilor de asistență socială de care beneficiază
persoana, precum și respectarea drepturilor acesteia;
promovarea imaginii pozitive despre persoanele cu handicap, creșterea nivelului de vizibilitate a persoanei cu handicap ca membru cu drepturi depline al comunității;
mobilizarea comunității;
Astfel, după validarea parțială a ipotezei, putem concluziona că cercetarea efectuată și-a atins scopul și obiectivele propuse, motiv pentru care în urma analizării datelor obținute, putem face următoarele observații:
pentru o asigura incluziunea socială dar și protecția persoanelor cu handicap abilitățile dezvoltate în timpul școlii nu sunt suficiente;
pentru a putea realiza o incluziune reală a persoanelor cu handicap, este necesar ca lipsurile să fie estompate, astfel sprijinul și suportul familiei trebuie să completeze eforturile pe care le face un asistent social, medic, psiholog, educator, etc.;
familiile se resemnează atunci când au în componență o persoană cu handicap, astfel această tendință a resemnării este transmisă și persoanei în cauză;
există un număr mic de persoane cu handicap ce au acces la serviciile medicale;
familiile celor care au grijă de persoane cu handicap (mai ales forme grave) nu au încredere în programele de recuperare/reabilitare respectiv terapie ocupațională deoarece consideră că o astfel de intervenție nu este necesară sau nu își mai are rostul;
În aceste condiții atrag atenția asupra schimbării abordării problematicii persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora în contextual social actual, în sensul că susțin asumarea responsabilității dezvoltării, administrării și acordării serviciilor sociale astfel:
prin elaborarea politicilor publice, programelor și strategiilor naționale în domeniu, reglementarea, coordonarea și controlul aplicării lor, precum și evaluarea și monitorizarea calității serviciilor sociale – în responsabilitatea autorităților administrației publice centrale;
prin organizarea, administrarea și acordarea serviciilor sociale – în responsabilitatea autorităților administrației publice locale;
prin finanțarea serviciilor sociale, în condițiile legii – din bugetul local, din contribuția beneficiarului și/sau, după caz, a familiei acestuia, bugetul de stat, precum și din orice alte surse.
Abia în momentul abordării PROACTIVE și nu REACTIVE a managementului serviciilor de protecție socială a persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora, putem vorbi de descongestionarea sistemului de protecție socială și acordarea eficientă și funcțională a serviciilor rezidențiale, pentru atingerea scopului final declarat anterior.
Bibliografie:
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială [Online] disponibil la www.prestatiisociale.ro [accesat la data de 12.04.2015]
Albu, A. (2000). Asistența psihopedagogică și medicală a copilului deficient fizic, Iași, Ed. Polirom, pg 11-13
Buzducea, D. (2005). Aspecte contemporane in asistenta sociala, Iași, Ed. Polirom, pg 18
Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), adoptată și aprobată la data de 22 mai 2001 de cea de a 24-a Sesiune Generală a Organizției Mondiale a Sănătății, prin Rezolutia WHA54.21 [Online] disponibil pe http://whqlibdoc.who.int/publications [accesat la data 11.06.2015]
Constituția României [Online] disponibil pe https://www.ccr.ro/constitutia-romaniei-2003 [accesat la data 15.05.2015]
Dictionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Romane, Editura Arc si Gunivas, 2007, pg. 522
Gherguț, A., (2001). Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale Strategii de educație integrată, Iași, Ed. Polirom pg. 12
Grunewald K. (1992), Curs de pregatire a personalului caminelor-spital pentru copii si tineri cu handicap mintal, București, pg . 835
Holt Romania (2002)- Ghiduri de buna practica in asistenta sociala a copilului si familiei, Iasi, Lumen, pg. 245
Hotărârea nr. 532 din 1 iulie 1999, pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială, datorată de persoanele asistate sau de susținătorii legali ai acestora, atr. 3, alin. 2; [Online] disponibil pe http://www.aschfr.ro/mod_detalii_lege.php?id=56 [accesat la data de 16.04.2015]
Hotararea Guvernului nr. 989 din 4 noiembrie 2014 privind actualizarea cuantumului prestatiilor sociale prevazute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 – protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap [Online] disponibil pe http://www.avocatnet.ro/content/articles [accesat la data de 16.04.2015]
Hotărârea nr. 1251 din 13 octombrie 2005 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii de invatare, instruire, compensare, recuperare si protectie speciala a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale din cadrul sistemului de invatamant special si special integrat [Online] diponibil pe http://www.cdep.ro/pls/legis/legis [accesat la data de 11.06.2015]
Lazăr, F. (2010). Introducere in politici sociale comparate, Iasi , Editura Polirom, pg 25.
Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011, Legea Asistentei Sociale, [online] Disponibil pe : http://www.mmuncii.ro [accesat la data de 18.05.2015]
Legea 448/2006- republicata in 2008- privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap art. 2,aliniatul 1 [Online] disponibil pe http://www.dreptonline.ro [accesat la data 15.05.2015]
OUG nr. 65 din 20 octombrie 2014 pentru modificarea mai multor acte normative [Online] disponibil pe http://www.dreptonline.ro [accesat la data 15.05.2015]
Ordinul 467 din 13 octombrie 2009 privind stabilirea costului mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru persoane cu handicap, precum si a nivelului contributiei lunare de intretinere datorate de adultii cu handicap asistati in centre sau de sustinatorii acestora [Online] disponibil pe http://www.mmuncii.ro [accesat la data 15.05.2015]
Ordinul 559 din 22 octombrie 2008 privind aprobarea Standardelor Specifice de calitate pentru centrele rezidențiale, centrele de zi și locuințele protejate pentru persoanele adulte cu handicap, [Online] disponibil pe http://www.lege-online.ro [accesat la data 13.03.2015]
Popovici D.V. (1999). Elemente de psihopedagogia integrarii, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, pg, 19
Prelici, V. (2001), Asistenta sociala:idee, demers, profesie, Ed.Mirton, Timisoara, pp.18-21
Stanciu M, (2013), Raport privind copii cu dizabilități, București, [Online] disponibil pe http://www.pentrueducatie.ro [accesat la data de 11.06.2015]
World Health Organization, disponibil pe www.who.int/disabilities/world_report
Bibliografie:
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială [Online] disponibil la www.prestatiisociale.ro [accesat la data de 12.04.2015]
Albu, A. (2000). Asistența psihopedagogică și medicală a copilului deficient fizic, Iași, Ed. Polirom, pg 11-13
Buzducea, D. (2005). Aspecte contemporane in asistenta sociala, Iași, Ed. Polirom, pg 18
Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), adoptată și aprobată la data de 22 mai 2001 de cea de a 24-a Sesiune Generală a Organizției Mondiale a Sănătății, prin Rezolutia WHA54.21 [Online] disponibil pe http://whqlibdoc.who.int/publications [accesat la data 11.06.2015]
Constituția României [Online] disponibil pe https://www.ccr.ro/constitutia-romaniei-2003 [accesat la data 15.05.2015]
Dictionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Romane, Editura Arc si Gunivas, 2007, pg. 522
Gherguț, A., (2001). Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale Strategii de educație integrată, Iași, Ed. Polirom pg. 12
Grunewald K. (1992), Curs de pregatire a personalului caminelor-spital pentru copii si tineri cu handicap mintal, București, pg . 835
Holt Romania (2002)- Ghiduri de buna practica in asistenta sociala a copilului si familiei, Iasi, Lumen, pg. 245
Hotărârea nr. 532 din 1 iulie 1999, pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială, datorată de persoanele asistate sau de susținătorii legali ai acestora, atr. 3, alin. 2; [Online] disponibil pe http://www.aschfr.ro/mod_detalii_lege.php?id=56 [accesat la data de 16.04.2015]
Hotararea Guvernului nr. 989 din 4 noiembrie 2014 privind actualizarea cuantumului prestatiilor sociale prevazute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 – protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap [Online] disponibil pe http://www.avocatnet.ro/content/articles [accesat la data de 16.04.2015]
Hotărârea nr. 1251 din 13 octombrie 2005 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii de invatare, instruire, compensare, recuperare si protectie speciala a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale din cadrul sistemului de invatamant special si special integrat [Online] diponibil pe http://www.cdep.ro/pls/legis/legis [accesat la data de 11.06.2015]
Lazăr, F. (2010). Introducere in politici sociale comparate, Iasi , Editura Polirom, pg 25.
Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011, Legea Asistentei Sociale, [online] Disponibil pe : http://www.mmuncii.ro [accesat la data de 18.05.2015]
Legea 448/2006- republicata in 2008- privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap art. 2,aliniatul 1 [Online] disponibil pe http://www.dreptonline.ro [accesat la data 15.05.2015]
OUG nr. 65 din 20 octombrie 2014 pentru modificarea mai multor acte normative [Online] disponibil pe http://www.dreptonline.ro [accesat la data 15.05.2015]
Ordinul 467 din 13 octombrie 2009 privind stabilirea costului mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru persoane cu handicap, precum si a nivelului contributiei lunare de intretinere datorate de adultii cu handicap asistati in centre sau de sustinatorii acestora [Online] disponibil pe http://www.mmuncii.ro [accesat la data 15.05.2015]
Ordinul 559 din 22 octombrie 2008 privind aprobarea Standardelor Specifice de calitate pentru centrele rezidențiale, centrele de zi și locuințele protejate pentru persoanele adulte cu handicap, [Online] disponibil pe http://www.lege-online.ro [accesat la data 13.03.2015]
Popovici D.V. (1999). Elemente de psihopedagogia integrarii, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, pg, 19
Prelici, V. (2001), Asistenta sociala:idee, demers, profesie, Ed.Mirton, Timisoara, pp.18-21
Stanciu M, (2013), Raport privind copii cu dizabilități, București, [Online] disponibil pe http://www.pentrueducatie.ro [accesat la data de 11.06.2015]
World Health Organization, disponibil pe www.who.int/disabilities/world_report
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Asistentului Social In Centrul de Recuperare Si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap (ID: 166147)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.