Rolul Alimentatiei Imbogatite cu Carbohidrati In Declansarea Bolii Diabetice

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………….3

Capitolul 1:Carbohidratii …………………………………………………….5

Capitolul 2: Alimentatia bogata in carbohidrati si consecinteleei asupra organismului

2.1. Alimentatia cu carbohidrati……………………………………………….6

2.2. Consecintele alimentatiei cu carbohidrati asupra organismului………10

Capitolul 3: Boala diabetica si alimentatia incorecta………………………..11

Introducere

“ Lăsați alimentele să devină medicamente și nu medicamentele să devină alimentație”‖ (Hipocrate).

Asa cum spune parintele medicinei, e de preferat sa folosim alimente pe post de medicamente pentru a ne dobandi si mentine sanatatea, decat invers. Aici intervine rolul nostru de farmacist. Observam ca in ultima vreme, farmacistul are rolul de a trata o afectiune, mai putin de a o preveni.

De aici vine intrebarea: Ce e mai important pentru un om, sa fie informat cum sa previna o afectiune?, sau Sa fie informat cum sa-si trateze boala deja existent, prea tarziu pentru a o preveni?.

Bineinteles, e mai usor sa facem excese de anumite bauturi si alimente care ne dau placere in a le consuma, decat sa ne gandim la consecintele consumului. Consecinte care pot fi observate mult prea tarziu ,cand organismul se lupta deja sa isi mentina starea de sanatate. Lucru care putea fi prevenit prin echilibrarea meselor.

Nimeni nu interzice consumul vreunui aliment, insa consumandu-l in cantitati moderate, cu asocieri de bauturi sau alte alimente in mod corespunzator, putem observa beneficiile aduse starii noastre de sanatate, astfel putem preveni aparitia unor boli metabolice, cardiace, ale SNC-ului, etc.

Putem observa in ziua de azi o preocupare foarte mare asupra sanatatii venita din partea acelora care sunt deja bolnavi de o boala cronica, din pacate, lucru care ne duce cu gandul la faptul ca oamenii sunt dezinformati sau neinformati in legatura cu alimentatia. Exemplu avem reclamele la anumite bauturi acidulate: Fanta, Coca-Cola, Sprite, sau la anumite alimente dulci, la gama Kinder, cornurile 7 days, Nutella, Finetti s.a., sau alimente sarate: chips-urile Lays, Chio sau Pringles, Krax, burgeri, shaworma sau pizza, etc.

Desigur, fiecare isi variaza alimentatia in functie de traditie, varsta, afectiuni fiziologice sau patologice, posibilitatile financiare, insa indiferent de motivatie, mereu vor exista devieri de la alimentatia sanatoasa, iar efectele negative vor fi simtite mai devreme sau mult prea tarziu.

Principalul scop al lucrarii de fata este acela de a arata cum actioneaza alimentatia cu carbohidrati asupra organismului si orientarea catre o dieta echilibrata din punct de vedere nutritional.

Lucrarea de fata trateaza aspectele benefice si negative al consumului de carbohidrati in dieta zilnica.

Capitolul I

CARBOHIDRATI

Carbohidratii, asa cum le spune si numele, sunt hidrati de carbon, fiind in mare parte reprezentati de amidon si zahar. Amidonul se gaseste in paine, paste, cereale, graminee, cartofi, fasole, mazare ,biscuiti. Zaharurile sunt de doua tipuri: naturale care se gasesc in fructe, lapte, trestie, sfecla de zahar, legume, respectiv adaugat, care se gaseste in bomboane, prajituri, deserturi, gemuri, siropuri, etc.

Carbohidratii reprezinta una dintre grupele alimentare de baza. Consumul lor este important pentru organism, pentru a asigura necesarul energetic pentru intreaga zi, cea mai mare nevoie avandu-o creierul, sistemul nervos si sistemul cardiac.Cele mai importante alimente incluse in aceasta categorie a carbohidratiilor sunt zaharul, amidonul si fibrele. Pentru a putea fi furnizata, stocata si utilizata energia produsa de carbohidrati, e nevoie de o enzima cu rolul de a descompune carbohidratii in glucoza, enzima denumita amilaza.[1]

Carbohidratii sunt de doua feluri: simpli sau complecsi. Aceasta clasificare depinde de structura chimica a produselor alimentare, precum si cat de repede este digerat si absorbit zaharul din produsele alimentare, astfel ca cei simpli pot avea unul sau maxim doua zaharuri simple, de exemplu: doar fructoza (fructe, unele legume) si galactoza (lapte) sau ambele (prajituri, dulciuri). Carbohidratii complecsi contin trei sau mai multe zaharuri, de exemplu: lactoza (prezenta in lapte), maltoza (in anumite legume) si zaharoza. Carbohidratii complecsi mai pot avea si denumirea de legume sau alimente “amidon”, acestea fiind: fasolea, lintea, mazarea, cartofii, porumbul, pastarnacul, respectiv painea din cerealele integrale si cerealele.[2]

Carbohidratii contin in special vitamine si minerale si in mod natural se gasesc in fructe, lapte si produse lactate si legume, precum si in mod artificial se gasesc in zaharurile procesate si rafinate, ca de exemplu: bomboanele, glazura unor torturi si prajituri, sucuri carbogazoase non-dietetice, siropuri, etc.

Capitolul II

Alimentatia bogata in carbohidrati si consecintele ei asupra organismului

2.1.Alimentatia cu carbohidrati

Alimentele bogate in carbohidrati sunt din ce in ce mai preferate de marea majoritate a populatiei, indiferent de varsta, deoarece senzatia de dulce oferita este foarte placuta, insa pe termen scurt, chiar daca in organism transformarea carbohidratilor in glucoza continua cateva ore dupa incetarea mesei, de aceea exista tendinte de excese ale acestor alimente. Exces care poate fi evitat prin pastrarea unui echilibru intre carbohidrati, proteine si lipide, dar si un aport corespunzator de fibre, vitamine si minerale, astfel incat la finalul zilei sa fie atins pragul de 2000 de calorii, desigur in cazul unei persoane sanatoase, active si fara nevoi fiziologice sau patologie.

Avand in vedere ca industria alimentara e in continua dezvoltare si aproape zilnic sunt lansate produse noi, din ce in ce mai atragatoare din punct de vedere vizual si olfativ, mereu va exista curiozitatea de a gusta ceva nou, de a diversifica alimentatia obisnuita. Lucru deloc favorabil, deoarece se poate ajunge la o incarcatura energetic exagerata, constienti fiind sau inconstienti. Etichetele acestor alimente sunt incarcate din ce in e mai mult cu denumiri foarte greu de inteles, lasand impresia de produs ”sanatos” sau putin periculos.

Pentru a intelege mai bine importanta alimentatiei sanatoase si echilibrate, am prezentat mai jos piramida alimentatiei sanatoase:

Figura1.

Piramida alimentatiei corecte

Baza piramidei – cereale integrale. Aceste alimentele sunt situate la temelia piramidei, fiind considerate alimente de bază, consumându-se din belșug, adica 6-11 portii/zi.

Nivelul doi. Pe a doua treaptă a piramidei se plasează alimente la fel de esențiale ca primele și care se consumă în cantitate mare, anume, fructele si legumele. Se recomandă consumul a 3-5 porții/zi de legume și zarzavaturi respectiv 2- 4 porții de fructe.

Celelalte nivele cuprind alimentele care se consumă cu moderație, de exemplu: leguminoasel, nucile, semințele, laptele degresat și produsele lactate, carnea și produsele din carne, ouale, iar în cazul vegetarienilor așa-numiții "înlocuitori” de carne. Se recomandă consumul a 2-3 porții de leguminoase și nuci zilnic, 2-3 porții de lapte și produse lactate zilnic, iar carnea de pasare, pestele, ouale se recomanda a fi consumate maxim 2 ori pe zi.[3]

Pentru ca dieta sa fie echilibrata, este de recomandat practicarea unui sport minim 30 min pe zi si consumul a 2 L de apa pe zi.

O alta modalitate de a ne ghida in alegerea alimentatiei corecte este urmarirea indicelui glicemic al fiecarui aliment in parte.

Indicele glicemic,inventat de dr. David Jenkins, cercetator la Universitatea din Toronto, este reprezentatat de un simplu numar care arata cat de repede este eliberata in circuitul sanguin glucoza din produse,in special din produsele care contin carbohidrati. [4].

Altfel spus, indicele glicemic cuprinde un numar de la 1 la 100, iar ca si referinta standard la indicele glicemic, 100 se foloseste pentru painea alba, precum si pentru glucoza.

Un indice glicemic ridicat tinde sa aiba un efect mai mare asupra glicemiei, iar produsele cu IG scazut au un efect mai scazut, insa un consum crescut si exagerat de alimente cu IG mic, va ridica totusi nivelul de glucoza din sange. Din acest motiv se ajunge la ideea de a adopta o dieta saraca in carbohidrati, dar cu exces de alimente.

Indiele glicemic al unui produs alimentar este diferit atunci cand este consumat singur, decat este atunci cand este consumat in combinatie cu alte alimente. Astfel, pentru a obtine un echilibru asupra nivelului de glucoza in sange, este de preferat sa se combine un aliment cu indice glicemic mare, cu unul cu indice glicemic mic.

Din punct de vedere nutritional, alimentele cu valoare nutritiva mare, au de astfel si un indice glicemic mai mare decat alimentele cu valoare nutritiva mica. Un exemplu avem fulgii de ovaz care au indice glicemic mai mare decat ciocolata cu 50% cacao.[5]

De astfel, se considera ca, cu cat e mai prelucrat un produs alimentar, cu atat indicele glicemic este mai mare, insa nu intotdeauna.

Mai jos avem niste exemple despre procesele de preparare care pot modifica IG al produselor alimentare:

-depozitare in timp: cu cat e mai copt un fruct, cu atat are IG mai mare;

-procesare: -piureul de cartofi are IG mai mare decat un catof copt intreg;

-metoda de preparare: timpul de fierbere-ex. Pastele nefierte au un IG mai mic decat pastele fierte si moi.

-varietati: -orezul cu bob lung: cel alb are un IG mai mic decat orezul brun;

-orezul cu bob scurt: cel alb are un IG mai mare decat orezul brun;[5]

De multe ori avem tendinta sa calculam numarul de calorii care il pot avea alimentele bogate in carbohidrati, uitand sa includem celelalte elemente importante ca lipidele si proteinele. De aceea, e de preferat includerea in alimentatie a grasimilor sanatoase si a proteinelor pentru a avea o masa cat mai echilibrata.

Numarul de carbohidrati continuti de un aliment poate fi citit cu atentie de pe eticheta acestuia, insa informatiile oferite fac referire la un anumit gramaj din produsul respectiv, astfel putem calcula si aproxima ce cantitate din produsul respective avem nevoie.

In functie de afectiuniile suferite ne putem orienta la anumite valori ale indicelui glicemic si anume: in cazul unor riscuri de accident vascular cerebral sau boli de inima ne putem varia alimentatia in functie de cantitatea de grasimi saturate continuta, iar in caz de afectiuni ale inimii, ne putem orienta in functie de continutul in sodiu al produselor. In caz de o boala diabetica, ne orientam la produsele cu o cantitate de glucide si zaharuri cat mai mica, desigur, adaptata nevoilor alimentare si energetice ale bolnavului.[6]

Pentru a ne putea calcula numarul de calorii in functie de cantitatea de carbohidrati, ne putem orienta in felul urmator: un gram de carbohidrati, indiferent daca este zahar sau amidon, contine 4 calorii, de astfel o felie de paine contine aproximativ 12 grame de carbohidrati, o bucata de ciocolata tipica, cu lapte, poate contine aproximativ 50 grame carbohidrati, un cartof crud, mediu poate contine aproximativ 35 grame carbohidrati.

Pentru a stabili un minim necesar de carbohidrati pe zi pentru o persoana sanatoasa putem face un mic calcul, si anume: sa consideram ca o persoara are nevoie de 2000 de calorii de zi, impartim la jumatate ,pentru a pastra un echilibru intre elementele nutritionale, de unde se deduce ca e nevoie de 1000 de calorii din carbohidrati. Cum un gram de carbohidrati contine 4 calorii, rezulta ca e nevoie de 250 grame de carbohidrati pentru a atinge 1000 de calorii pe zi.[7]

Urmatorul tablel prezinta indicele glicemic pentru alimentele bogate in carbohidrati. Lista prezinta valori obisnuite, nu exacte. Valoarea indicelui glicemic este calculata pentru alimentele care contin zahar sau amidon. (Accesat la 26.03.2015)

Tabelul 1.

Indicele glicemic al alimentelor obisnuite

2.2 Consecintele alimentatiei cu carbohidrati asupra organismului

Legatura dintre alimentele bogate in carbohidrati si glucoza din sange este aceea ca, hidratii de carbon descompun zaharurile simple, o colectie de lanturi lungi de glucoza, care odata descompuse, se acumuleaza in sange, ridicand nivelul glicemiei.

Pentru a se apara de acest nivel crescut al glicemiei, organismul secreta insulina, un hormon vital, necesar pentru a facilita stocarea glucozei in exces din sange, sub forma de grasime in celulele adipoase si sub forma de glicogen in ficat si muschi.

Pentru multi dintre noi acesti proces de scretie a insulinei si mentinere a glicemiei in limite normale, functioneaza bine, insa, anumite persoane ajung sa dezvolte rezistenta la insulina, fie datorita unei predispozitii genetice, fie datorita unui dezechilibru alimentar constient sau inconstient. Consecintele acestei rezistente la insulina se manifesta prin producerea de catre pancreas a unui exces de insulina ce duce la hipoglicemie, HTA si dislipidemie (triglieride marite,colesterol “bun” scazut).[8]

Capitolul III

Boala diabetica si alimentatia incorecta

Nu putem vorbi despre diabet fara a-l pomeni pe cel care a descoperit boala, Prof. dr. Nicolae Paulescu(1869-1931), romanul care pe data de 21 iunie 1921 a descoperit in pancreasul animalelor un hormon pe care l-a numit initial “pancreina”.

Acesta si-a publicat descoperirea in revistele: Comptes rendu des Sciene de la Societe de Biologie si Archives Internationales de Physiologie,in 30 august 1921. Totusi, cu toate aceste publicatii, el a fost nedreptatit prin neacordarea premiului Nobel pentru descoperirea insulinei, premiul a fost castigat insa de canadianul F.G. Banting (1891-1941) si scotianul J.Y.R. McLeod (1876-1935), cercetatori care si-au publicat lucrarile cu privire la descoperirea insulinei abia in februarie 1922.

El a protestat la comitetul Nobel, insa fara succes, ceea ce l-a facut sa exclame ca ”nu-si inchipuia vreodata ca unii cercetatori sa-si insuseasca si sa exploateze munca altuia”.

Aceasta nedreptate l-a indemnat sa infiinteze Tribunalul International care judeca fraudele stiintifice.

El a reusit insa, prin congrese internationale sa convinga Comiterul Nobel ca el are intaietate in descoperirea insulinei, astfel ca in 1926 a reusit sa demonstreze ca in anul in care el a publicat descoperirea insulinei, Banting si colaboratorii sai, au inceput cercetarile. In scop comemorativ, astazi putem observa statuia lui N. Paulescu langa facultatea de Medicina din Capitala. [9]

Boala diabetica, fie ca este de tip 1, fie de tip 2 reprezinta rezultatul unor incercari exagerate de a ne satisface nevoia de dulce. Astfel ca, odata cu aparitia zaharului, prelucrat fie din sfecla de zahar, fie din trestia de zahar, au aparut si primele probleme de sanatate.

Se estimeaza ca o persoana are nevoie de 8 kg de zahar pe an, insa in prezent s-a ajuns la 60 kg pe an, ceea ce ne duce cu gandul ca zaharul poate creea dependenta. Lucru de nu e departe de adevar deoarece, zaharul are efecte asemanatoare unui drog usor, afectand in esenta creierul, eliberand moleculele esentiale fericirii, endorfinele, de unde pleaca si premiza de a manca dulciuri in momentele de stres.

Din pacate traim intr-o lume dezechilibrata, in care stresul se face simtit din ce in ce mai mult. Cu totii stim ca stresul in sine este un factor care duce la probleme atat psihice: depresie, manie, paranoia, cat si fizice: dezechilibre hormonale, alimentare, etc.

Astfel,pentru a crea un moment de detasare de viata cotidiana, un moment de rasfat sau placere, majoritatea persoanelor se refugiaza in alimente, nesanatoase de asemenea, cele mai preferate fiind alimentele ce contin zaharuri si grasimi. Problema acestor alimente nu e tipul de aliment consumat, ci cantitatea consumata. Cum spuneam mai sus, o persoana sanatoasa si activa, are nevoie de 2000 de calorii pe zi ,grasimile contin 8 calorii pe gram, iar un gram de carbohidrati, 4 calorii, putem observa cu usurinta cum este depasit acest prag de calorii. O data cu aparitia fast-food-urilor, a restaurantelor si a promovarii alimentelor nesanatoase, au inceput sa se raspandeasa din ce in ce mai mult bolile de inima, de ficat, rinichi si nu in ultimul rand, diabetul, care apare la varste din ce in ce mai fragede (4-5 ani).

Bibliografie

http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/002469.htm

Dietary Guidelines for Americans 2010. 7th ed. Rockville, MD: United States Department of Health and Human Services and United States Department of Agriculture; 2010.

Segal R. (2002)Principiile nutriției, Ed. Academica, Galați

D.J.Jenkins et al.,’Glycemi Index of Foods: A Physiological Basis for Carbohydrate Exchange’, American Journal of Clinical Nutrition 34 (1981):362-6.

American Diabetes Association. "Glycemic Index and Diabetes."  Accesat la 30.03.2015

American Diabetes Association. “Carbohydrate Counting”

"Carbohydrates." Nutrition Source, Harvard School of Public Health. March 31, 2015

Ebbeling, Cara, Leidig, Michael, Feldman, Henry, et al. "Effects of a Low–Glycemic Load vs Low-Fat Diet in Obese Young Adults." Journal of the American Medical Association. 297.19 (2007):2092-2102.

Momente din istoricul diabetului,Dr. Ioan Nastoiu Revista Medicala Romana – Vol. LV,nr.1,an 2008