Rolul Agroturismului In Economia Judetului Maramures

CAPITOLUL III

Rolul agroturismului in economia judetului Maramures

III.1. Bazele și motivațiile agroturismului

Se poate porni de la premisa că turistul are nevoie de agroturism, dar și satul are nevoie de agroturism.

După viața agitată și stresul marilor orașe, turistul român sau străin își dorește o vacanță liniștită în contact cu natura, cu tradiționalul. Pe de altă parte, satul are nevoie de agroturism.

Viitorul spațiului rural e o problemă pe care Uniunea Europeană a conștientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situația zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultură, cxodul rural, picrderea tradițiilor ) recomandă dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale.

Acest tip de turism prezintă o scrie de avantaje: valorifică spațiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradițiile sătești, produsele agricole, realizează schimburi între veniturile urbane și cele rurale, crează direct și indirect locuri de muncă, îmbunătățește infrastructura.

Există o serie de motive economice, sociale și culturale care recomandă dezvoltarea inițiativelor turistice în zone rurale ca și stimulator al economiei rurale.

Putem considera că turismul rural nu este o formă spontană, ci un concept proiectat de țările Comunității Europene pentru a da răspunsuri la o serie de probleme create de situația zonelor rurale și anume:

reducerea puternică a veniturilor agrare

îmbătrânirea și abandonarea agriculturii

noua cerere privind mcdiul

stabilitatca populației

Motivațiile principale ale agroturismului sunt cele de ordin social, cultural și economic, putând fi sintetizate astfel:

Motive sociale:

criza agriculturii: noile condiții economice și legislative din Europa determină

tendința de dispariție a gospodăriilor mici și tradiționale

abandonarea pamânturilor de cultură, precum și a sarcinilor cu specific rural

creșterea șomajului în rândul tinerilor și exodul rural: familiile țăranilor pleacă la oraș pentru a-și cauta de lucru

Motive culturale:

creșterea numărului de case din spațiul rural care nu sunt ocupate sau întreținute

slaba folosire a clădirilor tradiționale

dispariția meșteșugurilor

distrugerea moștenirii culturale locale și pierderea tradițiilor

abandonarea grijii și preocupării față de natură Motive economice:

veniturile foarte mici provenite din agricultură

dificultăți în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodăriile țărănești

evoluția prețurilor

surplusul de produse agricole

Însă, motivațiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimulează afirmarea tot mai susținută a agroturismului, remarcându-se:

Creșterea duratei timpului afectat pentru recreere

Creșterea timpului afectat pentru recreere reprezintă în general un factor important al dezvoltării agroturismului.

Un aspect particular care are consecințe asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adaugă și posibilitatea efectuării eșalonate a concediilor de odihnă.

Corelând acest fapt cu alți factori, precum durata perioadei de transport, costul sejurului, deficitul de soluții turistice de scurtă durată, rezulta ca perspectivele selectarii mediului rural ca spațiu de vacanță sunt tot mai mari, cel puțin pentru perioadele scurte de timp.

Creșterea interesului pentru menținerea sănătății

Creșterea interesului pentru menținerea sănătății înregistrează o creștere spectaculoasă. Chiar dacă în prezent, în țara noastră, modul de obținere a alimentelor este, din fericire mai puțin artificializat comparativ cu țările puternic industrializate, nu este mai puțin adevărat că factorii de stres generați de precaritatea economică, hipertrofierea, disfuncționalitatea și poluarea marilor orașe, afectează tot mai evident starea de sănătate a populației. Orientarea tot mai vădită a scopului sejurului spre activități de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiana este firească și se înscrie într-o strategie mai mult sau mai puțin deliberată de menținere a sănătății .

Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfacții celor mai diverse și sofisticate opțiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în aer curat la escalade sau excursii temerare, de la partidele liniștite de pescuit, la satisfacțiile oferite de degustarea băuturilor și mâncărurilor tradiționale.

Autenticitatea

Este o calitate din ce în ce mai solicitată. Provenind în majoritatea cazurilor dintr- un mediu săturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste, relații colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturalețea vieții de la țară, căldura sufletească specifică micilor comunități rurale.

Anchetele efectuate de către Oficiul Britanic de Turism, relevă că această calitate se plasează pe locul secund după calitatea peisajelor, între motivațiile care stau la baza opțiunii pentru sejurul la țară.

Liniștea și confortul psihic

Liniștea și confortul psihic sunt elemente tot mai căutate de numeroși turiști, fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majorității lucrătorilor. Mecanismele care stau la originea deplasării sunt diverse și adeseori subtile. Survine frecvent aspirația voluntară de a părăsi cadrul de viață citadin. Ideea de evadare în natură se regăsește aproape unanim între dorințele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori în mediul rural. Omul dorește de obicei o alternare a trăirilor calme cu cele animate și, ca atare, nu este surprinzător abandonul domiciliului în favoarea posibilității de a se putea regăsi cu plăcere într-un mediu liniștit, nepoluat, departe de constrângerile activităților citadine, mediul rural fiind cel care îi poate răspunde la toate aceste dorințe.

Afirmarea individualității pe piață

Promovarea sistematică și insistența a unor anumite produse pentru câștigarea unui segment stabil de consumatori, este o practică utilizată in mod curent, pentru impunerea diverselor produse pe piețele de consum.

În pofida caracterului difuz și a dimensiunilor reduse ale activităților turistice, agroturismul este apt să valorifice această oportunitate care poate fi deosebit de benefică în condițiile în care există motivație și competență pentru popularizarea și vânzarea ofertei, respectiv primirea turiștilor.

Teoretic, nu există așezare rurală care să nu poată oferi cel puțin un produs de marcă de natură să suscite interesul turistului. Condiția prealabilă .este ca marca să fie autentică, originală, iar eforturile depuse pentru impunerea ei să facă posibile cunoașterea și ulterior recunoașterea și căutarea ei. Extrapolând acest aspect la satul românesc, este evident că, la nivelul majorității așezărilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multiplă : calitatea peisajului și căldura sufletească a locuitorilor, operele de artă și de tehnică populară, îndeletnicirile tradiționale, portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp comun. Cheia constă în perpetuarea acestei diversități, dar și decelarea elementelor care conferă un plus de specificitate locală și care pot deveni în consecință produse de marcă, a căror unicitate le poate asigura consacrarea în circuitul turistic.

III.2. Circulația turistică rurală din Maramureș și impactul activităților turistice

Circulația turistică presupune deplasarea vizitatorilor dintr-un loc în altul, cel mai adesea între localitatea de reședință (considerată ca zonă emițătoare) și locul ales pentru satisfacerea necesităților recreativ – curative (zona receptoare).

În județul Maramureș, în general, circulația turistică prezintă un maxim principal, în sezonul estival, și un maxim secundar, în sezonul de iarnă. În unele localități maximele pot fi inversate, adică au un maxim principal în sezonul de iarnă (Borșa, Mogoșa, Cavnic, Izvoare, Botiza, Vadul Izei), iar maximul secundar, în sezonul estival (restul localităților). În aceste momente ale anului presiunea turistică se manifestă cu intensitate. Datorită acestui flux turistic se schimbă și economia, adică mai mulți turiști, mai mulți bani ce pot fi investiți în reamenajarea altor locuri sau pot ajuta localitățile din punct de vedere economic. Totuși acest flux turistic are și o parte negativă, cea a distrugerii sau degradării obiectivelor turistice, în cazul unor turiști ce nu pot înțelege cât de important este să păstrezi anumite obiective turistice foarte vechi sau cât de greu se întrețin locurile din jurul bisericilor, mănăstirilor și chiar pajiștile din aerul liber.

Circulația turistică într-o regiune se caracterizează prin următorii indicatori: evoluția numărului de turiști, numărul înnoptărilor și gradul de ocupare a locurilor de cazare. (Ciangă, N., 2001, op. cit., pag. 178-179)

–– înnoptări 2008 Sosiri2007 ––- înnoptări 2007

Fig.13. Evoluția sosirilor și înnoptărilor în pensiunile rurale din Maramureș între 2007-2009

Sursa: Buletinele de statistică ale județului Maramureș din anul 2010

În ceea ce privește fluxul turistic extern este mai intens în perioada de iarnă, în preajma sărbătorilor de iarnă, în localitățile care găzduiesc o serie de festivaluri recunoscute atât pe plan național cât și pe plan internațional, festivaluri legate de datini și obiceiuri de iarna. Cei care vizitează Maramureșul, într-un număr destul de mare, sunt cei din Europa Occidentală.

Prezența sezonalității în turismul rural din Maramureș este cunoscută, fiind determinată de factori naturali și sociali cu diferite grade de intensitate, de aceea acțiunilor de marketing (mix-ul de marketing) trebuie acordată o atenție deosebită. În funcție de perioadă calendaristică, poziția și notorietatea regiunii, poziția unității pe piața concurențială și grupul țintă vizat, componentele ce alcătuiesc mix-ul de marketing (produs, preț, promovare, distribuție) trebuie tratate special.

Identificarea exactă a circulației turistice în mediul rural maramureșean este dificilă datorită nedeclarării numărului exact de turiști, cazarea acestora în gospodăriile rurale neomologate, în cabane silvice sau de vânătoare, în locuințe secundare private, sau camparea (individuală și/sau grupată). Cazarea în cabanele silvice și de vânătoare este cu regim de funcționare, aparent, închis, fie datorită stării avansate de degradare, fie “favoritismului” pentru persoanele solicitante.

Cu toate că deține un renume pe piața turistică națională, Maramureșul prezintă o circulație turistiă relativ redusă în comparație cu alte regiuni ale țării, datorită faptului că acesta se află la distanțe mari de centre urbane emițătoare de turiști (cel mai apropiat oraș de rang superior fiind la 120 km, Cluj-Napoca), de aici și prezența sezonalității (în mare parte), cauzată de sejururile medii și lungi.

Fig.14. Total sosiri în unitățile de tip pensiune din comunele Maramureșului

Sursa: INS, 2010

Fig.15. Total înnoptări în unitățile de tip pensiune din comunele Maramureșului

Sursa: INS,2010

Impactul turismului rural este pluridirecțional și contradictoriu, atât pentru mediul rural, cât și pentru ramurile economice locale și regionale, studiile de specialitate reliefând acest lucru. Principalele aspecte pozitive sunt creșterea economică, chiar dacă agricultura asigură sau nu sursa de trai a comunităților, crearea de noi locuri de muncă, utilizarea forței și îndeletnicirilor feminine rurale, perpetuarea meșteșugurilor, dezvoltarea artei artizanale, ș.a, într-un cuvânt dezvoltarea regională. Impactul negativ atrage atenția de cercetare, în special în detrimentul dezvoltării turismului rural, concentrându-se în pe aspecte sociale și culturale modificate în rândul comunităților gazdă, dar mai ales impactul asupra mediului.

III.3.Impactul turismului rural asupra economiei maramureșene

În urma analizei efectuate și a consultării datelor oficiale și neoficiale menite să ofere informații utile, rezultatul obținut se datorează în mare parte analizei subiective și obiective realizate în ancheta de teren. Astfel prezentul capitol prezintă relația dintre infrastructura de acces și turism, dar mai ales impactul acestuia asupra infrastructurii de acces.

Turismul și infrastructura de transport sunt într-o relație de interdependență în dezvoltare și funcționare. Turismul rural poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri și alte căi de comunicație sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând, al turiștilor și, nu în ultimul rând, al populației rezidente, spre obiectivele turistice din mediul rural. Se pot exemplifica o serie de localități în Maramureș în care apariția, dezvoltarea și desfășurarea turismului rural se datorează și accesibilității localităților la căi rutiere. La nivelul județului există și situații inverse, în care, datorită potențialului de o mare valoare atractivă, și a existenței unităților de cazare, s-au realizat și modernizat căi de acces rutiere.

Veniturile obținute prin vânzarea serviciilor de cazare și alimentație, eventual și alte servicii auxiliare, au fost reinvestite în unitatea de cazare, fie pentru întreținere sau modernizarea spațiilor necesare și esențiale turiștilor, fie prin amenajarea spațiului exterior unității (balansoare, filigorii, mobilier, mici lacuri cu pești, realizarea de noi porți tradiționale) sau mărirea spațiului de cazare (noi clădiri sau extinderea celei existente pe verticală/orizontală).

Fiind foarte greu de identificat concret impactul turismului în economia maramureșeană, acest subcapitol vine în completare, pentru a evidenția sursele directe și indirecte de venit din cadrul turismului rural.

Veniturile directe obținute din desfășurarea turismului rural provin, în general, din înnoptările și alimentația în unitățile de cazare, completate cu venituri din activitățile de agrement.

Evoluția înnoptărilor în pensiunile rurale a cunoscut un traseu constant la nivelul perioadelor anuale, cu o circulație intensă în perioada iulie-august, cu ocazia sărbătorilor creștinești (Paște, Crăciun) și revelion, diferența fiind simțită doar la nivelul numărului de înnoptări, mai ales în ultimi doi ani.

Serviciile oferite turiștilor cazați în mediul rural sunt reduse, în majoritatea cazurilor limitându-se doar la serviciile de bază, cazare și masă, iar serviciile auxiliare, oferta secundară, lipsind sau sunt prezente într-un număr foarte redus, așadar veniturile obținute sunt bazate pe oferta de bază.

Fig. 22. Veniturile medii obținute în urma înnoptărilor în pensiunile rurale în perioada ianuarie – august 2009 și 2010 .

Sursa: Buletinele de statistică ale județului Maramureș din anul 2010

Pentru a avea o viziune concretă și clară asupra impactului economic al turismului rural, am utilizat date oferite de www.romania-universe.ro, unde am întâlnit 43 de societăți comerciale înregistrate cu sediul în mediul rural pentru Maramureș, care au ca și domeniu de activitate „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioadă de scurtă durată și alte servicii de cazare”. Multe unități de cazare fie au sediul în mediul urban, fiind greu de identificat, fie sunt AF, PFA, IF, iar declarațiile fiscale lipsesc cu desăvârșire, deși, conform legii ( nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal) sunt obligate să declare.

Fig.23.Evoluția cifrei de afacere și a veniturilor nete în perioada 2007-2009 în cele 43 de societăți comerciale cu sediul în mediul rural din Maramureș, care au ca și domeniu de activitate conform CAEN: FACILITĂȚI DE CAZARE PENTRU VACANȚE ȘI PERIOADĂ DE SCURTĂ DURATA ȘI ALTE SERVICII DE CAZARE.

Sursa: Date furnizate de Romanian Universe (www.romanian-universe.ro)

Foarte important de urmărit sunt veniturile și evoluția numărului de angajați, înainte și la începutul resimțirii crizei economice în domeniul turismului. Cuantificarea numărului și evoluției angajaților în entitățile de tip AF, IF, PFA este foarte greu de realizat, neexistând o bază de date concretă și clară, iar din acheta de teren, datele obținute din declarațiile proprietarilor/administratorilor de pensiuni sunt neconclude, aceștia declarând că sunt ajutați rar de rude dacă este cazul.S-a constatat că în unitățile de cazare care oferă și servicii de alimentație există și angajați sezonieri, de preferință liceeni (personal necalificat cu un salar minim). Cu toate acestea personalul angajat în turism din Maramureș este redus în comparație cu alte ramuri economice.

Fig.24. Numărul angajaților pe domenii de activitate CAEN in județul Maramureș

Sursa: Buletinele de statistică ale județului Maramureș din anul 2010

Veniturile obținute prin vânzarea serviciilor de cazare și alimentație, eventual și alte servicii auxiliare, au fost reinvestite în unitatea de cazare, fie pentru întreținere sau modernizarea spațiilor necesare și esențiale turiștilor, fie prin amenajarea spațiului exterior unității (balansoare, filigorii, mobilier, mici lacuri cu pești, realizarea de noi porți tradiționale) sau mărirea spațiului de cazare (noi clădiri sau extinderea celei existente pe verticală/orizontală). Grija pentru amenajarea spațiului exterior pensiunii se evidențiază la majoritatea pensiunilor rurale, acolo unde spațiul gospodăriei permite, iar la pensiunile noi realizate acesta este nelipsit. Toate amenajările realizate omit un lucru, nici o unitate de cazare nu oferă, analizând amenajarea exterioară și interioară, facilități pentru persoanele cu handicap, iar serviciile speciale destinate acestora sunt excluse cu desăvârșire. Un alt element neglijat în mare parte de proprietarii pensiunilor în amenajarea spațiului, exterior, în special, este locul de joacă pentru copii special amenajat; în oferta unității apare în majoritatea cazurilor „loc de joacă pentru copii”. Un număr de 26 de pensiuni dețin un loc de joacă amenajat, sumar, pentru micii turiști, realizat cu venituri din activitățile turistice.

Veniturile din editarea materialelor publicitare (pliante, reviste, broșuri) nu pot fi cuantificate deoarece nu se ține o evidență detaliată și clară la nivelul entitățiilor. Marea majoritate a materialelor de promovare sunt realizate de firme specializate în publicitate, însă există situații în care aceste materiale sunt realizate la nivelul unităților turistice (cărți de vizită, pliante, fluturași), acest lucru influențând domeniile specifice materiilor prime (cartușe pentru imprimante, hârtie de diferite dimensiuni și calități, imprimante speciale, simple și complexe). Toate aceste cheltuieli complementare turismului sunt greu de evidențiat indiferent de ponderea lor în veniturile totale ale întreprinderilor specializate.

Dar veniturile din/în turim nu reprezintă doar cele provenite din înnoptări , alimentație, promovare, ci și din aprovizionarea cu produse alimentare și nealimentare necesare desfășurării turismului, astfel veniturile în ramurile conexe turismului înregistrează venituri suplimentare (industria chimică, industria materialelor de construcție, industria alimentară, industria ușoară, transporturile, mass-media, telecomunicațiile, serviciile bancare, etc.