ROLUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ÎN ADMINISTRAREA UNUI CLIMAT DE ORDINE ȘI LINIȘTE PUBLICĂ [303523]
[anonimizat] – Brăila
PROGRAMUL DE STUDII: [anonimizat] –
Conducător științific:
Conf. univ. dr. Simionescu Aurel Gabriel
Absolvent: [anonimizat] 2020 –
CUPRINS
CAPITOLUL 1. [anonimizat], ROL, STRUCTURĂ
1.1. [anonimizat]…………………………………….3
1.2. Organizarea administrației publice în România……………………………….9
1.3. Rolul administrației publice…………………………………………………..12
1.4. Administrația publică locală…………………………………………………13
CAPITOLUL 2. POLIȚIA – FORȚĂ DE MENȚINERE A ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE
2.1. Forțele pentru menținere ordinii și liniștii publice…………………………………….16
2.2. Scurt istoric al Poliției din România………………………………………….20
CAPITOLUL 3. POLIȚIA LOCALĂ BRĂILA
3.1. Principii și modul de organizare a Poliției Locale Brăila……………………..25
3.2. Cadrul legislativ de reglementare al activității politiștilor locali……………………………………………………………………………….27
3.3. Atribuțiile polițiștilor locali raportate la domeniile de activitate……………..33
CAPITOLUL 4. [anonimizat]..42
CAPITOLUL 5. CONCLUZII…………………………………………………63
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………..65
ANEXE…………………………………………………………………………..68
CAPITOLUL 1. [anonimizat], ROL, [anonimizat], termenul de administrație provine din limba latină fiind format din prepoziția „ad” care se traduce prin: „la”, „către” etc. și substantivul „minister”, cu semnificația de: „servitor”, „îngrijitor”, „ajutător”. Din aceste componente s-a format cuvântul „administer” [anonimizat], având o [anonimizat] „ajutor al cuiva”, de „executant”, ori de „slujitor” – și o [anonimizat], – cea de „unealtă” sau de „instrument” -.
Dicționarul explicativ al limbii române atribuie verbului „a administra” semnificația de „a conduce”, „a cârmui”, „a gospodări” o întreprindere, instituție etc., iar prin substantivul „administrație” înțelege totalitatea organelor administrative ale unui stat.
[anonimizat] „administrație” îi sunt atribuite mai multe sensuri:
”[anonimizat];
compartiment funcțional (direcție, departament, secție etc.) din cadrul unei întreprinderi sau instituții;
sistemul de autorități publice care înfăptuiesc puterea executivă;
conducerea unui agent economic sau a unei instituții etc”.
Pentru a [anonimizat], [anonimizat], să i se formuleze principalele concepte.
[anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], „[anonimizat]. Nici oamenii nu sunt pretutindeni identici. De aceea, a administra nu înseamnă oriunde același lucru. Ceea ce este valabil într-o țară nu este valabil pentru orice țară”.
În continuare vom reda câteva concepții exprimate în doctrina franceză, cu impact deosebit asupra doctrinei și organizării administrației publice din țara noastră. Constituția franceză din 1958 a determinat o schimbare a opticii de abordare a executivului și administrației publice.
Astfel, profesorul André de Laubadere definea administrația ca fiind „ansamblul de autorități, agenți și organisme, însărcinate, sub impulsul puterii politice, de a asigura multiple intervenții ale statului modern”.
Într-o altă opinie, cea a profesorului Jean Rivero, ”conceptului de administrație i se atribuie două sensuri, respectiv semnificația de activitate, aceea de a administra, altfel spus, de a gira o afacere, iar pe de altă parte, desemnează organele (structurile) care exercită această activitate, primul fiind sensul material, iar cel de-al doilea fiind sensul organic”.
Pentru a delimita conținutul și sfera administrației publice, autorul face distincție între administrație, atât față de alte forme de activitate publică (activitatea legislativă și activitatea justiției), cât și față de cea a particularilor, persoane fizice și/sau juridice. În ceea ce privește scopul administrației, autorul relevă că este acela de a satisface interesul public.
Referitor la mijloacele de acțiune specifice administrației autorul iterează ideea de putere publică. Dacă raporturile particularilor se fundamentează pe egalitatea juridică a părților, administrația, care trebuie să satisfacă interesul general, nu se poate situa pe picior de egalitate cu particularii. ”În acest fel se ajunge la noțiunea de putere publică care semnifică un ansamblu de prerogative acordate administrației publice pentru a face să prevaleze interesul general, atunci când acesta este în conflict cu interesul particular”.
În România, perioada care a urmat adoptării Constituției din 1923, a fost deosebit de productivă în ceea ce privește fundamentarea teoriilor și conceptelor statului de drept. Varietatea opiniilor exprimate în doctrina europeană, privind acceptarea sau respingerea teoriei separației puterilor în stat și-a pus amprenta asupra autorilor români, majoritatea dintre ei acceptând teza separației celor trei puteri, subliniind în același timp și necesitatea colaborării dintre ele.
Unul dintre reprezentanții de seamă ai acestei perioade a fost profesorul Paul Negulescu, care considera statul ca fiind o colectivitate așezată pe un anumit teritoriu, organizat sub formă de guvernanți și guvernați, care are o activitate continuă prin care caută să-și îndeplinească scopurile sale, activitate organizată prin lege, denumită „administrațiune”.
Acceptând punctul de vedere exprimat în doctrina germană, profesorul Paul Negulescu consideră că administrația cuprinde întreaga activitate a statului, care, însă, nu este nici legiferare și nici justiție.
În privința criteriului de departajare care delimitează administrația fata de celelalte activitati fundamentale ale statului, autorul consideră că „administrația cuprinde activitatea statului reglementată prin lege”.
Cu referire la activitatea administrației, autorul citat menționează că aceasta cuprinde activitatea tuturor serviciilor publice destinate să asigure satisfacerea intereselor generale: ”Ea este organul care, prin continua aplicare a legilor, asigură principalele nevoi ale societății (serviciul de poliție, serviciul apărării naționale, serviciul educației naționale, servicii de comunicație, serviciul finanțelor publice, etc.). Această misiune a administrației îl determină pe autor să o califice ca fiind o activitate tehnică (influența germană), dar în același timp și juridică, în sensul că fiecare serviciu public desfășoară o varietate de operațiuni tehnice, care însă trebuie să se desfășoare potrivit legii”.
Plecând de la aceste considerații, prof. Paul Negulescu definește administrația publică ca fiind o instituție complexă care reunește toate serviciile publice destinate să satisfacă anumite interese generale, regionale sau comunale.
Autorul mai relevă, de asemenea, faptul că administrațiile publice (statul, județul, comuna) „sunt personificate”, adică sunt persoane juridice „politico-teritoriale”, ceea ce înseamnă că au inițiativă, răspundere și capacitatea juridică de a face acte de putere publică, care, la nevoie, pot fi puse în executare prin forța de constrângere a statului.
Cu unele nuanțări, administrația publică își găsește aceeași interpretare și în opiniile altor reputați autori de drept public din perioada interbelică, dintre care cităm pe Anibal Teodorescu, Constantin Rarincescu și Erast- Diti Tarangul.
În literatura de specialitate din perioada postbelică întâlnim în mod frecvent noțiunile de: administrație, administrație de stat, administrație publică, activitate executivă, autoritate executivă, autorii atribuindu-le fie același înțeles, fie semnificații diferite.
Când se utilizează sintagma „administrație de stat” autorii o circumscriu, de regulă, la anumite organe ale statului, respectiv „organele administrației de stat”, sau la anumite servicii publice (activități) ale acestora, considerând că sintagmele „activitate administrativă” și respectiv „organe administrative”, sunt sinonime cu „activitate executivă” sau „organe executive”.
Alți autori, dimpotrivă, consideră că nu se poate pune semnul de egalitate între „administrația de stat” și „activitatea executivă”, definind administrația de stat ca „activitate ce se desfășoară pentru îndeplinirea în mod practic și concret a funcțiilor statului și a sarcinilor organelor administrației de stat”. În această opinie, autorii consideră că activitatea executivă se divide în două activități distincte: activitatea executivă propriu-zisă și o activitate de dispoziție, organele ierarhic inferioare realizând numai o activitate executivă, iar cele situate pe ierarhii superioare, o activitate preponderent, dar nu exclusiv, de dispoziție. Evident această teză nu-și mai poate găsi astăzi aplicabilitatea, Constituția României consacrând principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.
În legătură cu semnificația și corelația dintre noțiunile de „putere executivă”, „autoritate administrativă”, „administrație de stat (publică)”, profesorul Ioan Muraru consideră că toate aceste sintagme exprimă același lucru, și anume funcția și organele (autoritățile) care implică executarea legilor, opinie pe care o apreciem ca fiind pe deplin justificată.
Într-o opinie diferită (Al. Negoiță, Mircea Preda și C. Voinescu), se consideră că administrația publică și puterea executivă nu se identifică, prima având o sferă mai largă decât cea de a doua.
Independent de această diversitate de opinii, majoritatea autorilor consideră, în conformitate cu principiile Constituției României, că noțiunea de administrație publică are un dublu sens, astfel:
un sens formal-organic, care privește organizarea administrației;
un sens material-funcțional, care vizează activitatea specific administrației.
În primul sens, prin administrație publică se înțelege „ansamblul mecanismelor (organe, autorități publice, instituții și unități publice), care pe baza și în executarea legii, realizează o activitate cu un anumit specific bine conturat”.
”Pe de altă parte, legiuitorul înțelege prin autoritate publică, orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public legitim; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.”
Activitatea administrației publice se realizează în regim de putere publică, aidoma activității desfășurate de Parlament și puterea judecătorească, ceea ce înseamnă că interesul general (public) este ocrotit, uneori chiar în detrimentul interesului particular.
Prin putere publică doctrina înțelege ”acele prerogative, drepturi speciale, exorbitante pe care organul administrativ le deține, în sensul de autoritate care reprezintă și apără interesul public (general)”.
Interesul public este definit de legiuitor în Legea nr. 554/2004 – legea contenciosului administrativ, – ca fiind „interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare și realizarea competenței autorităților publice”.
În cel de-al doilea sens (material-funcțional), „prin administrație publică se înțelege activitatea de organizare a executării și de executare în concret a legilor, în principal de către părțile care compun acest mecanism, urmărindu-se satisfacerea interesului general prin asigurarea bunei funcționări a serviciilor publice și prin executarea unor prestații către particulari”.
Plecând de la cele două accepțiuni (formal-organică și material-funcțională), profesorul Antonie Iorgovan definește administrația publică, după cum urmează: „ansamblul activităților Președintelui României, Guvernului, autorităților administrative autonome locale și, după caz, structurile subordonate acestora prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile sau, în limitele legii, se prestează servicii publice”.
Organizarea administrației publice în România
Studiul organizării administrației publice înseamnă cercetarea ansamblului de organisme care constituie formal acest sistem, raporturile dintre acestea, particularitățile fiecărei componente, precum și principiile aplicabile.
La nivelul sistemului de autorități care-l compun statul sau puterea de stat se evidențiază prin trei componente distincte – corespunzător funcțiilor (formelor) fundamentale de activitate care contribuie în mod specific la realizarea ei – respectiv puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, exercitând funcțiile corespunzătoare.
În acest sens, puterea legislativă (parlamentul) este chemată să adopte legile, puterea executivă (administrația publică) trebuie să le aplice, iar puterea judecătorească (justiția) va soluționa cazurile de încălcare a lor, determinând răspunderea juridică a celor vinovați.
La rândul ei, puterea executivă este constituită dintr-o categorie distinctă a autorităților publice, respectiv administrația publică sau de stat formată din:
● ”la nivel central sau național:
– guvernul, autoritate supremă a întregului executiv, având atribuții generale în materie administrativă;
– ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrele de specialitate – dintre care majoritatea sunt în subordinea guvernului – cu o sferă limitată de acțiune;
● la nivel local sau teritorial:
– prefecții, reprezentanți ai guvernului în teritoriu;
– serviciile publice deconcentrate aparținând autorităților centrale de specialitate ale administrației publice cu acțiune limitată în sectoare, precum finanțele, învățământul, sănătatea etc., inclusiv instituții descentralizate ale acestora;
– consiliile locale și cele județene, autorități autonome reprezentative ale colectivităților locale;
– primarii, organe executive ale consiliilor locale”.
Administrația publică, din punct de vedere material, se realizeză printr-o multitudine de forme organizatorice care alcătuiesc sistemul administrației publice. ”Acest angrenaj este la rândul său subsistem al sistemul organizării sociale a societății globale”.
Sistemul administrației publice este legat, organizatoric și functional de puterea legiuitoare și de puterea executivă.
Puterea executivă este cea care asigură conducerea și controlul întregului sistem al administrației publice construit pentru realizarea intereselor generale ale societății.
În structura sistemului administrației publice există importante funcții cu caracter politic, prin care se coordonează activitatea acestuia.
Pe lângă aceste funcții cu caracter politic, sistemul administrației publice cuprinde funcții cu pronunțat caracter ethnic care relevă tehnicitatea administrației publice ca activitate de dispoziție sau de prestație.
Gruparea colectivitătilor sociale, în raport cu care se constituie sistemul administrației publice, se face pe criteriul teritorial, care este un criteriu de organizare a societății.
Astfel, așa cum se reține din doctrină “sistemul administrației publice se construiește pentru realizarea unor activități de organizare a executării și de executare a legii, care se referă la întreaga populație a țării și se aplică pe întreg teritoriul statului și în unitațile teritorial-administrative ale acestuia. În acest sens, sistemul administrației publice se va construi pentru a realiza activități care interesează întreaga populație, municipiul și județul, pentru realizarea unor activități care privesc colectivitățile sociale constituite în respectivele unități teritorial administrative.”
În opinia autorului I. Vida, administrația publică se poate împărți în administrație centrală și administrație teritorială, în administrație de stat și administrație locală, în administrație generală și administrație specializată.
Administrația teritorială de stat desemnează autoritațile deconcentrate ale administrației publice de stat în unitațile administrative-teritoriale.
”Administrația publică locală cuprinde autoritățile comunale și orășenești-consilii locale și primării-consilii județene și serviciile publice organizate în subordinea ori sub autoritatea acestora. Administrația publică locală nu este o administrație de stat, ci o structură administrativă care permite colectivităților locale să-și soluționeze problemele locale”.
Administrația de stat și administrația locală sunt categorii complementare, în sensul că ”administrarea țării este încredințată unor autorități statale și unor autorități locale, care, fără a fi statale, îndeplinesc sarcina de a administra interesele colectivităților locale”.
Administrația generală și administrațiile de specialitate se deosebesc după natura competenței acestora. Administrația generală, fie ea centrală sau locală, se caracterizează prin aptitudinea generală și abstractă a acesteia de a interveni în orice domeniu ce reveni administrației publice.
Spre deosebire de acestea, administrațiile specializate sunt abilitate să exercite competențe numai într-un anumit domeniu sau ramură de activitate.
Rolul administrației publice
”Autoritățile administrației publice urmăresc ca prin întreaga lor activitate să satisfacă în cele mai bune condiții cerințele sociale, să contribuie la dezvoltarea societății în ritm cât mai rapid și pe toate planurile, să asigure ordinea de drept, drepturile și libertățile democratice, să apere integritatea teritorială a țării, suveranitatea acesteia, să acționeze pentru afirmarea României în viața internatională, pentru amplificarea relațiilor de cooperare pașnică cu toate statele și popoarele lumii, pentru asigurarea unui climat internațional de pace și securitate general”.
Aceasta impune din partea organelor administrației publice, implicarea lor direct,imediată și eficientă în toate problemele vieții interne și internationale,adoptarea unor măsuri operative pentru soluționarea acestora,pentru realizarea optimă, atât a intereselor generale ale societății, cât și a intereselor personale legale ale fiecărui membru al colectivului.
Activitățile autoritaților administrației publice nu trebuie înfăptuite în mod mecanic, printr-o executare șablon standardizată. ”Organele administrației publice trebuie să țină seama în activitatea lor de executare, de diversitatea condițiilor de timp și de loc”.
Scopul administrației publice poate fi pe deplin înfăptuit numai în cazul în care organizarea administrației publice se realizează operativ, în concret toate interesele populației, atât cele generale cât și cele locale sau speciale.
Administrația publică locală
Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în timp ce Consiliul județean reprezintă autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.
Conform dispozițiilor Legii 215/2001, ”în fiecare comună, oraș sau municipiu se formează un consiliu local, compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, secret și liber exprimat”.
Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordinul prefectului în funcție de populația comunei sau a orașului raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau 1 iulie a anului care precede alegerile.
Consiliul local, respectiv consiliul județean, este cel care aprobă statutul unității administrative-teritoriale prin hotărâre care se poate modifica și completa, în funcție de modificările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora.
Acesta cuprinde date și elemente specifice prin care ”unitatea administrativ-teritorială se distinge în raport cu alte unități similare, precum și prevederi privitoare la autoritățile administrației publice locale, sediul acestora, date privind constituirea și organizarea autorităților administrației publice locale”.
În sarcina Consiliului local cade, printre altele, exercitarea următoarele categorii de atribuții: ”a) atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum și organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local și ale societăților și regiilor autonome de interes local; b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului; c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului; d) atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local; e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern”.
Printre atribuțiile Consiliului Județean se numără ”înființarea, organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, ale instituțiilor publice de interes județean și ale societăților și regiilor autonome de interes județean, gestionarea serviciilor publice de interes județean și, nu în ultimul rând, solicitarea cooperării interinstituționale pe plan intern și extern, atunci când situația o cere”.
În sarcina primarului intră și atribuțiile privind serviciile publice asigurate cetățenilor, de interes local, iar în exercitarea acestor atribuții primarul coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local și trebuie să ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență.
Deci, atunci când situația o impune, primarul poate solicita ca forțele de ordine locale să colaboreze pentru a se menține un climatul de ordine și liniște publică.
CAPITOLUL 2. POLIȚIA – FORȚĂ DE MENȚINERE A ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE
2.1. Forțele pentru menținerea ordinii și liniștii publice
Istoria a scos în evidență că o societate omenească, în ansamblu, nu poate exista, nu poate înregistra progrese în afara unei stări de ordine generală, structurată corespunzător și care este respectată după reguli și norme bine statuate. Ordinea reprezintă oglinda stabilității interne, care are cel mai larg spectru de acțiune pentru protejarea colectivității împotriva haosului și anarhiei. Indiferent de factorii care le generează, tulburările grave ale ordinii publice, prin dimensiunile lor, prin numărul participanților și prin efectele distructive pe care le pot provoca, presupun intervenția fermă a forțelor de ordine, care sunt chemate să restabilească ordinea publică, să asigure funcționarea normală a instituțiilor statului, să apere libertățile și drepturile cetățenilor.
Evoluția generală a societății și dinamica situației operative, caracterizată prin perpetuarea faptelor infracționale care pun în pericol viața și integritatea persoanei, avutul public și privat, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, impun o reevaluare a elementelor care stau la baza bunei funcționări a serviciilor abilitate în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, prin abordarea prioritară a ordinii și siguranței publice stradale.
Conceptul de ordine reprezintă starea de echilibru și legătură creată între mai multe persoane, lucruri sau evenimente, stare și legătură produse în interesul atingerii unui scop.
”Pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economiceS și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, cetățenii sunt obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire social”. Asigurarea climatului de normalitate civică, de ordine și siguranță publică a reprezentat permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale specializate a căutat să identifice cele mai eficiente forme și modalități de realizare a acestui obiectiv.
Siguranța publică exprimă sentimentul de liniște și încredere pe care îl conferă serviciul de pază și protecție pentru aplicarea măsurilor de menținere a ordinii și liniștii publice, a gradului de siguranță al persoanelor, colectivităților și bunurilor, precum și pentru realizarea parteneriatului societate civilă – organe de ordine, în scopul soluționării problemelor comunității, al apărării drepturilor, libertăților și intereselor legale ale cetățenilor.
”Ordinea publică reprezintă starea de legalitate, de echilibru și de pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale și de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor constituționale, starea de normalitate în organizarea și desfășurarea vieții sociale și economice”.
Ordinea publică este o componentă importantă a securității naționale, cu serioase conotații asupra imaginii României în lume și a demersurilor pe care țara noastră le întreprinde pentru integrarea în structurile europene și euroatlantice.
În România ordinea publică este asigurată de catre forțele sistemului național de ordine publică. Sistemul național de ordine publică cuprinde ansamblul format din legislație, autoritățile și organele administrației publice, instituțiile, forțele și resursele create și pregătite special, care acționează pentru garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, protecția proprietății publice și private, funcționarea normală a statului de drept.
“Evoluția societății românești, în contextul actual, se circumscrie celor două coordonate principale: cea a fundamentării statului de drept în relația sa cu celelalte state europene și cea acreșterii siguranței și securității naționale”, ce evidențiază raporturile dintre conceptele enunțate: stat de drept (ordine juridică, inclusiv constituțională) și securitatea națională, respectiv siguranța națională”.
Autoritățile care fac parte din structura sistemului național de ordine publică sunt: Parlamentul, Președintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, precum și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale.
Ministerul Afacerilor Interne este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care exercită atribuțiile prevăzute de lege cu privire la respectarea ordinii publice și conduce în mod unitar activitatea forțelor principale de ordine publică.
Ministerul Afacerilor Interne are mai multe atribuții în domeniul ordinii, siguranței publice și securității naționale:
1. ”stabilește, potrivit legii, măsuri pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și a proprietății publice și private;
2. organizează și desfășoară, prin structuri specializate, potrivit competenței, activități pentru prevenirea și combaterea terorismului, a criminalității organizate, a traficului și consumului ilicit de droguri, a traficului de persoane, a migrației ilegale, a criminalității informatice, precum și a altor fenomene infracționale și fapte antisociale;
3. coordonează, evaluează și monitorizează, prin organele de specialitate, la nivel național, aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane, precum și a celor din domeniul protecției și asistenței acordate victimelor acestuia;
4. organizează, îndrumă și coordonează activitatea de protecție a persoanelor, bunurilor, obiectivelor și valorilor și organizează paza obiectivelor de importanță deosebită date în competență potrivit legii;
5. elaborează și asigură punerea în aplicare a documentelor strategice și operaționale privind întrebuințarea, planificarea și realizarea capacității operaționale a forțelor de ordine și siguranță publică pe timp de pace, în situații de criză și la război etc”.
Forțele de ordine publică reprezintă acele autorități care dețin competență în domeniul ordinii publice și cărora, prin lege, li se conferă sarcini în exercitarea dreptului de poliție a statului. Forțele de ordine publică se compun din forțe principale, forțe complementare și forțe de excepție. La acestea se adaugă structurile informative, care contribuie prin activități specifice la o bună desfășurare a acțiunilor forțelor de ordine.
Forțele principale de ordine publică sunt constituite din categorii de forțe de ordine publică, aflate în structura Ministerului Afacerilor Interne, specializate pe misiuni și activități.
Acestea reprezintă componenta de bază a forțelor destinate ordinii de drept și asigură atât caracterul unitar al activității statale, pentru garantarea respectării drepturilor și libertăților cetățenilor, cât și funcționarea normală a celorlalte componente ale sistemului național de apărare. Forțele principale de ordine publică cuprind: poliția, jandarmeria, poliția de frontieră, precum și alte mari unități și unități. Acestea sunt organizate pe principiul teritorial și în raport cu situația operativă specifică.
Forțele de excepție pentru apărarea ordinii publice sunt constituite din unele unități ale Armatei, Serviciului de Informații Externe, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Pază și Protecție, Serviciului de Telecomunicații Speciale, destinate și pregătite din timp, care vor acționa numai cu aprobarea Președintelui României, în conformitate cu prevederile legale, în situația în care instituțiile democratice au fost depășite,iar posibilitățile forțelor principale și complementare au fost epuizate.
Poliția Locală este parte componentă a acestor forțe complementare pentru menținerea ordinii și liniștii publice, venind în preîntâmpinarea diverselor acte de natură antisocială.
”Forțele de excepție pentru apărarea ordinii publice sunt constituite din unele unități ale Armatei, Serviciului de Informații Externe, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Pază și Protecție, Serviciului de Telecomunicații Speciale, destinate și pregătite din timp, care vor acționa numai cu aprobarea Președintelui României, în conformitate cu prevederile legale, în situația în care instituțiile democratice au fost depășite,iar posibilitățile forțelor principale și complementare au fost epuizate”.
2.2. Scurt istoric al Poliției din România
De-a lungul veacurilor, românii și-au creat un sistem de ordine care să-i ajute în apărarea valorilor, a persoanelor și a bunurilor, așa cum s-a întâmplat în întreaga Europa și nu numai.
Acest sistem a evoluat în funcție de dezvoltarea generală a societății românești, de specificul ei în comparație cu alte comunități, de politica statelor vecine.
În secolul al XIV-lea au apărut și primele documente care menționau instituția “Marelui Vornic”, cu atribuții limitate la paza Curții domnești și judecarea slujbașilor de pe lânga Curte. Vătaful de Vânători se subordona Marelului Vornic, acest vătaf fiind, de fapt, comandantul gărzii personale a domnitorului. Primul Vătaf de Vânători cunoscut în istoria noastră a fost Neagoe Basarab.
Însă, cu trecerea anilor, atribuțiile Vătafului de Vânători încep să semene cu toate serviciile poliției contemporane, acesta fiind considerat “străbunicul” prefectului de poliție.
Primele atestări privind Poliția Română datează încă din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (adică momentul creării instituției agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu, care stabilește organizarea pazei Capitalei și emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor, iar începând cu anul 1806, organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de POLIȚIE. Denumirea de ,,poliție” provine din limba greacă, însă a ajuns noi prin mijlocire rusească.
În 1821, Tudor Vladimirescu acorda facilități (scutiri de taxe și impozite) persoanelor interesate să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar începând cu anul 1831, prin Regulamentele organice, atribuțiile poliției au fost extinse. În timpul Revoluției de la 1848 poliția a fost reorganizată, înființându-se instituției șefului poliției Capitalei căruia i se subordona Guardia municipală.
Domnitorii Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei au reorganizat, la rândul lor, serviciile polițienești, în anii 1847 și 1852, numărul dorobanților din escadronul folosit la menținerea ori restabilirea ordinii publice ajungând la 100. În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, denumirea de agă este înlocuită cu cea de șef al Poliției Bucureștiului, se introduce condica de poliție pentru arestați, numărul vătășeilor de mahala ajunge la 340, în timp ce pompierii devin un corp separat.
La data de 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă a emis “Cronica polițienească” care, în cele 158 de articole, reglementa sarcinile “înaltei poliții” și “obișnuitei poliții”, acesta fiind momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.
Începând cu 4 noiembrie 1860, momentul intrării în vigoare a Legii de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza, urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) prima lege organică a Poliției și un punct de hotar pentru această instituție, și de Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), competențele organelor de poliție vor fi extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este cel care, în 1864, înființează Poliția Comunală de pe lângă primării, în fruntea acesteia fiind însuși primarul. ”Tot acum se pun bazele Serviciului Circulație al Capitalei (pentru care se desemnează cinci comisari) și apare pentru prima dată titulatura Poliția Municipală”.
Astfel, în Vechiul Regat, instituția cu atribuții polițienești care a precedat Poliția până la revoluția din 1848, a fost Agia (în capitalele București și Iași), în fruntea căreia se afla un agă (denumire de origine turcească). “Aga a fost considerat mare dregător”, această demnitate fiind atestată documentar în Țara Românească la 10 decembrie 1567 (în vremea domniei lui Petru cel Tânăr), iar în Moldova la 11 februarie 1592 (prima domnie a lui Aron Vodă). Agia se transformă în Poliție în timpul ocupației rusești din 1806-1812.
După perioada fanariotă de un secol, în anul 1822, domnitorul pământean Grigore Dimitrie Ghica (cunoscut de istorici și cu numele Grigore al IV-lea Ghica, domnitor al Țării Românești între anii 1822 și 1828, al cărui fiu, Dimitrie, a fost prefect al Poliției Capitalei), înmânează agăi Mihăiță Filipescu, în cadrul unei ceremonii desfășurate la București, primul drapel al Agiei.
Figura 2.1. Primul drapel al Agiei
Sursa: ***https://centenar.infocons.ro/institutii-2/politia-romana/
Miliția a fost înființată prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 ca apoi, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 să fie reînființată Poliția Română ale cărei competențe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.
Din anul 1990, Poliția Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranța persoanelor, a colectivităților, drepturilor legitime ale cetățenilor, precum și a altor drepturi prevăzute în acte internaționale la care România este parte.
În prezent, organizarea și funcționarea Poliției Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23.04.2002, republicată. Astfel, Poliția Română este în prezent „instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii”.
CAPITOLUL 3. POLIȚIA LOCALĂ BRĂILA
3.1. Principiile și modul de organizare a Poliției Locale
Poliția Locală este o instituție de interes public local, cu personalitate juridică ce are ca obiective principale apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, proprietății publice și private așa cum sunt stipulate în Constituția României, menținerea și apărarea ordinii publice, cultivarea și menținerea în rândul cetățenilor municipiilor a sentimentului de siguranță civică, ordine și liniște publică.
Prin Legea Poliției Locale au fost prevăzute atribuții mult mai ample decât cele ale Poliției Comunitare, integrând compartimente responsabile cu inspecția comercială, compartimentul inspecția în construcții și afișaj stradal, protecția mediului, soluționând probleme legate de evidența persoanelor șiextinzând domenii anterioare de competență, în special în domeniul circulației rutiere și ordinii publice. S-a asigurat astfel, cadrul instituțional corespunzător exercitării responsabilitaților deja existente ale autorităților administrației publice locale în domeniul ordinii și liniștii publice, s-a delimitat mai ferm relația dintre atribuțiile de acest gen ale Poliției Locale și cele ale altor structuri de ordine publică și s-a consolidat cadrul de cooperare la nivel local dintre noua structură, Poliția Română si Jandarmerie.
Poliția locală s-a înființat în scopul exercitării atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, fiind organizată astfel:
a) ”structura de ordine și liniște publică și pază a bunurilor;
b) structura din domeniul circulației pe drumurile publice;
c) structura de disciplină în construcții și afișajul stradal;
d) structura de protecție a mediului;
e) structura de activitate comercială;
f) structura cu atribuții pe linie de evidență a persoanelor”.
Activitatea poliției locale se desfășoară respectându-se ”principiile legalității, încrederii, previzibilității, proximității și proporționalității, deschiderii și transparenței, eficienței și eficacității, răspunderii și responsabilității, imparțialității și nediscriminării”.
Organizarea și funcționarea poliției locale se face printr-o hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică. ”Prin regulamentul de organizare și funcționare, elaborat pe baza Regulamentului-cadru de organizare
și funcționare a poliției locale se realizează organizarea, structura funcțională, statul de funcții, numărul de posturi și categoriile de personal încadrat, precum și normele de înzestrare și consum de materiale ale poliției locale”.
Numărul de posturi pentru personalul contractual cu atribuții de pază se stabilește în funcție de numărul și importanța obiectivelor care trebuie asigurate cu pază.
Regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, în conformitate cu prevederile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu avizul consultativ al comisiei locale de ordine publică, constituită potrivit prevederilor articolului 28.
Poliția locală este organizată pe compartimente funcționale, la nivel de direcții generale, direcții, servicii și/sau birouri, conform prevederilor Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.
”Poliția Locală Brăila își organizează activitatea astfel încât scopul său principal să fie menținerea unui climat de ordine și liniște publică în locurile și zonele date în competență prin Planul Unic de Siguranță Publică constituit la nivelul Municipiului Brăila”.
Figura 3.1. Organigrama Poliției Locale Brăila pentru anul 2019
Sursa: ***https://www.politialocalabraila.ro/documente/organigrama.pdf
3.2. Cadrul legislativ de reglementare al activității politiștilor locali
Polițiștii locali dau sancțiuni contravenționale persoanelor identificate că încalcă prevederile legale, acestea primind fie un avertisment, fie o amendă contravențională. În acordarea sancțiunii, polițistul local trebuie să țină cont de pericolului social al faptei săvârșite de persoana care a fost sancționată.
Avertismentul este „atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale”. Acesta „se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă și acesta se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.
Atunci când se aplică, amenda contravențională are doar un caracter administrativ. Dacă aceeași persoană săvârșește un cumul de infracțiuni, atunci sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție săvârșită în parte. Atunci când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general. Atunci când la săvârșirea unei contravenții au participat mai multe persoane, sancțiunea se va aplica fiecăreia separat.
Însă, caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, precum și infirmității, dacă are legătură cu fapta săvârșită. ”Cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei pot fi constatate doar de către instanța de judecată”. ”Minorul sub 14 ani nu răspunde din punct de vedere contravențional”.
La nivelul Poliției Locale Brăila, legislația pe care se bazează desfășurarea activității agenților este următoarea:
”Legea nr. 12/1990 – privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată;
Legea nr. 61/1991 – pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată;
Legea nr. 50/1991 – privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică, republicată;
Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control;
Legea nr. 333/2003 – privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 554/2003 privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei și al altor localități;
Legea nr. 67/2004 – pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 481/2004 – privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 101/2006 – Legea serviciului de salubrizare a localităților, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 241/2006 – Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 13/2007 – Legea energiei electrice, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 230/2007 – privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local, cu modificările și completările ulterioare;
H.G.R. nr. 128/1994 privind unele măsuri pentru asigurarea condițiilor de dezvoltare fizică și morală a elevilor și studenților;
H.G.R. nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, cu modificările și completările ulterioare;
H.G.R. nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
H.G.R. nr. 2293/2004 privind gestionarea deșeurilor rezultate în urma procesului de obținere a materialelor lemnoase;
H.G.R nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare;
H.G.R. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
O.G.R. nr. 20/1994 – privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată;
O.G.R. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată;
O.G.R. nr. 43/2000 – privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată;
O.G.R. nr. 99/2000 – privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
O.U.G. nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, cu modificările și completările ulterioare;
O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată cu modificările și completările ulterioare;
O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, cu modificările și completările ulterioare;
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare;
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul juridic al ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare;
H.C.L.M. nr. 5/2003 cu privire la constatarea și sancționarea contravențiilor săvârșite prin încălcarea normelor de gospodărire și transport pe teritoriul Municipiului Brăila, modificată și completată prin H.C.L.M. nr. 462/2004, H.C.L.M. nr. 213/2008 și H.C.L.M. nr. 288/2009;
H.C.L.M. nr. 349/2007, privind Organizarea și desfășurarea activității de transport în regim de taxi și în regim de închiriere în Municipiul Brăila, conform Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, modoficată și completată prin Legea nr. 265/2007, cu modoficările și completările ulterioare;
H.C.L.M. nr. 117/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată în Municipiul Brăila;
H.C.L.M. nr. 334/2005 privind aprobarea înregistrării și ținerea evidenței vehiculelor pentru care nu există obligativitatea înmatriculării;
H.C.L.M nr. 4/2004 privind reglementarea organizării și funcționării transportului public local de călători în Municipiul Brăila, cu modificările și completările ulterioare;
H.C.L.M. nr. 248/2008 privind interzicerea expunerii de produse în vederea vânzării pe terenuri aparținând domeniului public și privat al Municipiului Brăila, completată prin H.C.L.M nr. 268/2009;
H.C.L.M. nr. 39/2009 privind aprobarea Regulamentului pentru efectuarea serviciilor de transport public local în Municipiul Brăila, a Indicatorilor de performanță și a Caietului de sarcini ale Serviciului de transport public local Brăila;
H.C.L.M. nr. 133/2009 privind aprobarea Regulamentului serviciului de iluminat public în Municipiul Brăila;
H.C.L.M. nr. 247/2009 privind aprobarea Regulamentului și Indicatorilor de performanță ai Serviciului public de salubrizare a Municipiului Brăila;
H.C.L.M. nr.103/2008 privind parcarea vehiculelor grele pe raza teritorială a Municipiului Brăila;
H.C.L.M. nr. 381/2009 – anexele nr. 2 și 3 privind regulamentele de acordare a Avizului și Autorizației de funcționare;
H.C.L.M. nr. 408/2010 privind reglementarea condițiilor de punere pe piață a unor produse și substanțe asimilate plantelor, preparatelor stupefiante sau psihotrope;
H.C.J. nr. 95/2003 privind stabilirea contravențiilor și sancționarea faptelor care tulbură grav activitatea educativă, ordinea publică și bunele moravuri în unitățile de învățământ și zona limitrofă din județul Brăila”.
3.3. Atribuțiile polițiștilor locali raportate la domeniile de activitate
În domeniul ordinii și liniștii publice, precum și al pazei bunurilor, poliția locală are atribuțiile următoare:
a) ”menține ordinea și liniștea publică în zonele și locurile stabilite prin planul de ordine și siguranță publică al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat în condițiile legii;
b) menține ordinea publică în imediata apropiere a unităților de învățământ publice, a unităților sanitare publice, în parcarile auto aflate pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în zonele comerciale și de agrement, în parcuri, piețe, cimitire, precum și în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea și/sau în administrarea unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine și siguranță publică;
c) participă, împreună cu autoritățile competente prevăzute de lege, potrivit competențelor, la activități de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de calamități naturale ori catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
d) acționează pentru identificarea cerșetorilor, a copiilor lipsiți de supravegherea și ocrotirea părinților sau a reprezentanților legali, a persoanelor fără adăpost și procedează la încredințarea acestora serviciului public de asistență socială în vederea soluționării problemelor acestora, în condițiile legii;
e) constată contravenții și aplică sancțiuni, potrivit competenței, pentru nerespectarea legislației privind regimul de deținere a câinilor periculoși sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân și a celei privind protecția animalelor și sesizează serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân despre existența acestor câini și acordă sprijin personalului specializat în capturarea și transportul acestora la adăpost;
f) asigură protecția personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din instituțiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acțiuni specifice;
g) participă, împreună cu alte autorități competente, la asigurarea ordinii și liniștii publice cu ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, acțiunilor comerciale promoționale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implică aglomerări de persoane;
h) asigură paza bunurilor și obiectivelor aflate în proprietatea unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și/sau în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor servicii/instituții publice de interes local, stabilite de consiliul local/Consiliul General al Municipiului București;
i) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind conviețuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competență;
j) execută, în condițiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală și instanțele de judecată care arondează unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competentență;
k) participă, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și celelalte forțe ce compun sistemul integrat de ordine și siguranță publică, pentru prevenirea și combaterea infractionalității stradale;
l) cooperează cu centrele militare zonale în vederea înmânării ordinelor de chemare la mobilizare și/sau de clarificare a situației militare a rezerviștilor din Ministerul Apărării Naționale;
m) asigură măsuri de protecție a executorilor judecătorești cu ocazia executărilor silite;
n) acordă, pe teritoriul unităților/subdiviziunilor administrative-teritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atribuții în domeniul menținerii, asigurării și restabilirii ordinii publice”.
Referitor la circulația pe drumurile publice, poliția locală are atribuțiile următoare:
a) ”asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulației pe drumurile publice;
b) verifică integritatea mijloacelor de semnalizare rutieră și sesizează nereguli constatate privind funcționarea semafoarelor, starea indicatoarelor și a marcajelor rutiere și acordă asistență în zonele unde se aplică marcaje rutiere;
c) participă la acțiuni comune cu administratorul drumului pentru înlăturarea efectelor fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundentă, viscol, vânt puternic, ploaie torențială, grindină, polei și alte asemenea fenomene, pe drumurile publice;
d) participă, împreună cu unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române, la asigurarea măsurilor de circulație ocazionate de adunări publice, mitinguri, marșuri, demonstrații, procesiuni, acțiuni de pichetare, acțiuni comerciale promoționale, manifestări cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum și de alte activități care se desfășoară pe drumul public și implică aglomerări de persoane;
e) sprijină unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române în asigurarea măsurilor de circulație în cazul transporturilor speciale și al celor agabaritice pe raza teritorială de competență;
f) acordă sprijin unităților/structurilor teritoriale ale Poliției Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fluenței și siguranței traficului;
g) asigură, în cazul accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente și ia primele măsuri ce se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor și a făptuitorilor și, dacă se impune, transportul victimelor la cea mai apropiată unitate sanitară;
h) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar;
i) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind masa maximă admisă și accesul pe anumite sectoare de drum, având dreptul de a efectua semnale de oprire a conducătorilor acestor vehicule;
j) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, bicicliști, conducători de mopede și vehicule cu tracțiune animală;
k) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulația în zona pietonală, în zona rezidențială, în parcuri și zone de agrement, precum și pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semnul internațional pentru persoanele cu handicap;
l) aplică prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale;
m) cooperează cu unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române pentru identificarea deținătorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a staționării neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public”.
În domeniul disciplinei în construcții și al afișajului stradal, poliția locală are următoarele atribuții:
a) ”efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu;
b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;
c) verifică respectarea normelor legale privind afișajul publicitar, afisajul electoral si orice alta forma de afisaj/reclama, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfășurare a activității economice;
d) participă la acțiunile de demolare/ dezmembrare/ dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, prin asigurarea protecției perimetrului și a libertății de acțiune a personalului care participă la aceste operațiuni specifice;
e) constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean, primarului unității administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia”.
În domeniul protecției mediului, poliția locală are următoarele atribuții:
a) ”controlează respectarea prevederilor legale privind condițiile de ridicare, transport și depozitare a deșeurilor menajere și industriale;
b) sesizează autorităților și instituțiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică;
c) participă la acțiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave și a epizootiilor;
d) identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale ori a altor instituții/servicii publice de interes local și aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;
e) verifică igienizarea surselor de apă, a malurilor, a albiilor sau cuvetelor acestora;
f) verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe căile de acces, dezinsecția și deratizarea imobilelor;
g) verifică existența contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice sau juridice, potrivit legii;
h) verifică ridicarea deșeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în conformitate cu graficele stabilite;
i) verifică și soluționează, potrivit competențelor specifice ale autorităților administrației publice locale, sesizările cetățenilor privind nerespectarea normelor legale de protecție a mediului și a surselor de apă, precum și a celor de gospodărire a localităților;
j) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuțiilor prevăzute la lit. a) – i), stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale”.
În domeniul activității comerciale, poliția locală are următoarele atribuții:
a) ”acționează pentru respectarea normelor legale privind desfășurarea comerțului stradal și a activităților comerciale, respectiv a condițiilor și a locurilor stabilite de autoritățile administrației publice locale;
b) verifică legalitatea activităților de comercializare a produselor desfășurate de operatori economici, persoane fizice și juridice autorizate și producători particulari în piețele agroalimentare, târguri și oboare, precum și respectarea prevederilor legale de către administratorii piețelor agroalimentare;
c) verifică existența la locul de desfășurare a activității comerciale a autorizațiilor, a aprobărilor, a documentelor de proveniență a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor și a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale;
d) verifică respectarea normelor legale privind comercializarea obiectelor cu caracter religios;
e) verifică respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare și a locurilor de comercializare a produselor din tutun și a băuturilor alcoolice;
f) verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare și funcționare al operatorilor economici;
g) identifică mărfurile și produsele abandonate pe domeniul public sau privat al unității administrativ-teritoriale și pe raza sectoarelor municipiului București sau pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale ori a altor servicii/instituții de interes local și aplică procedurile legale de ridicare a acestora;
h) verifică respectarea regulilor si normelor de comerț și prestări de servicii stabilite prin acte normative în competența autorităților administrației publice locale;
i) cooperează și acordă sprijin autorităților de control sanitar, de mediu și de protecție a consumatorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora;
j) verifică respectarea obligațiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afișarea prețurilor, a produselor comercializate și a serviciilor și sesizeaza autoritățile competente în cazul în care identifică nereguli;
k) verifică și soluționează, în condițiile legii, petițiile primite în legătură cu actele și faptele de comerț desfășurate în locuri publice cu încălcarea normelor legale;
l) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuțiilor prevazute la lit. a) – j), stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale”.
În domeniul evidenței persoanelor, poliția locală are următoarele atribuții:
a) ”înmânează cărțile de alegător persoanelor la împlinirea vârstei de 18 ani;
b) cooperează cu alte autorități competente în vederea verificării, la cererea acestora, a unor date cu caracter personal, dacă solicitarea este justificată prin necesitatea îndeplinirii unei atribuții prevăzute de lege, cu respectarea reglementărilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;
c) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, inclusiv asupra obligațiilor pe care le au persoanele prevăzute la art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările și completările ulterioare;
d) cooperează cu serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor pentru punerea în legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate și a minorilor cu vârsta peste 14 ani, care nu au acte de identitate”.
În cazul infracțiunilor flagrante, personalul poliției locale imobilizează făptuitorul, ia măsuri pentru conservarea locului faptei, identifică martorii oculari, sesizează imediat organele competente și predă făptuitorul, pe baza de process verbal, în vederea continuării cercetărilor.
În cazul executării în comun cu unitățile/structurile Poliției Române sau cu cele ale Jandarmeriei Române a unor misiuni în domeniul menținerii sau asigurării ordinii publice ori pentru dirijarea circulației rutiere, efectivele poliției locale acționează sub coordonarea directă a Poliției Române sau a Jandarmeriei Române, după caz.
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ – ROLUL POLIȚISTULUI LOCAL ÎN ADMINISTRAREA CLIMATULUI DE ORDINE ȘI LINIȘTE PUBLICĂ
Poliția Locală Brăila își exercită activitățile privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, a prevenirii și descoperirii infracțiunilor, în următoarele domenii:
ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;
circulația pe drumurile publice;
disciplina în construcții și afișajul stradal;
protecția mediului;
activitatea comercială;
evidența persoanelor;
alte domenii stabilite prin lege.
În anul 2019 Serviciul de Ordine Publică și-a desfășurat activitatea cu un efectiv de 79 polițiști locali. Dintre aceștia:
10 polițiști locali – au acționat pe sectoarele municipiului Brăila;
16 polițisti locali – își desfășoară activitatea în cadrul echipajului de intervenție;
6 polițiști locali – își desfășoară activitatea în acțiuni de verificare și monitorizarea stării de ecologizare a municipiului Brăila;
47 polițiști locali asigură ordinea și liniștea publică în posturile și patrulele din zonele agrement: Piața Independenței, Esplanada și Faleza Dunării, Grădina Publică, Parc Monument, Parc Lacu Dulce, Bd. Independenței, str. Mihai Eminescu precum și în cadrul instituțiilor publice: D.A.S. Brăila, Centrele de Încasări Piața Traian, Radu Negru și Nedelcu Chercea din cadrul Direcției Finanțelor Publice a Municipiului Brăila.
În paginile care urmează o să fac referire la acțiunile care au fost întreprinse de catre Poliția Locală Brăila la nivelul anului 2019, precum și date aferente anului în curs.
Astfel, în domeniul ordinii și liniștii publice, precum și a pazei bunurilor, la nivelul anului 2019 au fost întreprinse următoarele acțiuni:
pe linia protejării populației împotriva unor activități comerciale ilicite au fost organizate 45 acțiuni împreună cu polițiștii locali din cadrul Biroului Comercial pentru combaterea comerțului stradal ilicit, depistarea persoanelor care ocupă domeniul public fără a deține permis de ocupare a domeniului public eliberat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila și a celor care efectuează acte sau fapte de comerț fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege.
Au fost monitorizate toate piețele municipiului, asigurându-se ordinea publică în zonă.
Figura 4.1. Comerț ilicit
pentru combaterea vagabondajului și a cerșetoriei. Astfel, în scopul combaterii vagabondajului și cerșetoriei s-au efectuat permanent acțiuni pentru identificarea persoanelor apte de muncă care apelează în mod repetat la mila publicului, de multe ori agresiv, provocând indignarea cetățenilor. Cu această ocazie pe raza municipiului Brăila au fost identificate 78 persoane care cerșesc sau vagabondează. Pentru fiecare din aceste persoane au fost întocmite fișe de evidență în care sunt înregistrate frecvența depistării, locurile unde de regulă apelează la mila publicului și grupul cu care acționează, când este cazul. În urma acestor acțiuni au fost depistați și 4 minori care de regulă erau trimiși la cerșit de părinți sau reprezentanții legali care îi aveau în creștere și îngrijire. Pentru fiecare caz în parte s-a efectuat o informare către Direcția de Asistență Socială pentru efectuarea unor anchete sociale.
Figura 4.2. Persoană surprinsă la cerșit
În lunile de iarnă respectiv ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie, s-a acționat pe linia depistării persoanelor fără adăpost. Astfel au fost depistate un număr de 34 persoane care au fost conduse la adăposturile improvizate la Așezământul social de pe strada Eroilor din municipiul Brăila.
Figura 4.3. Persoane fără adăpost surprinse de Poliția Locală Brăila
În luna februarie 2020 au fost constatate și aplicate 25 sancțiuni contravenționale în valoare de 17.100 lei, conform Legii nr. 61/1991 republicată, pentru săvârșirea în public de acte, fapte sau gesturi obscene, proferarea de injurii de natură să tulbure ordinea și liniștea publică, să provoace indignarea cetățenilor, ori să lezeze demnitatea acestora sau a instituțiilor publice, au fost depistate și sancționate contravențional 2 persoane cu amenzi în valoare de 400 lei.
Astfel, C.C., în vârstă de 36 ani, din Brăila a fost sancționat cu amendă în valoare de 200 lei fiind depistată pe str.1 Decembrie 1918, la intersecție cu str. Griviței, în timp ce profera injurii și expresii jignitoare provocând indignarea cetățenilor din zonă. Un alt caz este cel al lui B.C., în vârstă de 34 ani, din Brăila, amendat cu amendă în valoare de 200 lei deoarece a fost depistat pe str. 1 Decembrie 1918, la intersecție cu str.Griviței, în timp ce profera injurii și expresii jignitoare provocând indignarea cetățenilor din zonă.
Tot în luna februarie a anului curent, în urma acțiunilor desfășurate pe linia depistării persoanelor care apelează la mila publicului și a celor care vagabondează pe raza municipiului Brăila, au fost depistate 15 persoane. Dintre acestea au fost sancționate contravențional 12 persoane cu amenzi în valoare de 12.000 lei. Celelalte persoane au fost îndepărtate din zonă, fiind în evidența Poliției Locale Brăila.
Pentru neluarea de către părinți sau de către persoanele cărora li s-a încredințat spre creștere și educare un minor sau alienat mintal, a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție, au fost depistate și sancționate contravențional în februarie 2020 două persoane cu amenzi în valoare de 300 lei.
Astfel, D.I., în vârstă de 30 ani, din Brăila a primit o amendă în valoare de 200 lei pentru nesupravegherea în calitate de părinte al minorei A.F., în vârstă de 14 ani, care vagabonda și apela la mila publicului pe Bd. Dorobanților, la intersecție cu str. G-ral E.Grigorescu. C.M.-N., în vârstă de 30 ani, din municipiul Constanța, județul Constanța a fost sancționat cu amendă în valoare de 100 lei pentru nesupravegherea în calitate de părinte al minorei C. S., în vârstă de 9 ani, care vagabonda și apela la mila publicului pe Calea Călărașilor, la intersecție cu Bd. Dorobanților.
în instituțiile de învățământ. În conformitate cu Protocolul încheiat între Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, Poliția Locală a Municipiului Brăila, Inspectoratul de Jandarmi Brăila și Inspectoratul Școlar Județean Brăila, instituției noastre i-au fost repartizate un număr de 8 licee, 4 școli generale și 11 grădinițe.
Pe parcursul anului 2019 au fost organizate un număr de 29 acțiuni pe linia asigurării unui climat de siguranță în instituțiile de învățământ și în imediata lor apropiere, ocazie cu care au fost controlate și 45 societăți comerciale care aveau punct de lucru în interiorul și în imediata apropiere a unităților de învățământ.
În acest sens, au fost depistați un număr de 18 elevi care absentau în mod nejustificat de la orele de curs, aceștia fiind conduși și predați conducerii instituțiilor de învățământ. Totodată am întocmit adrese către părinții acestora înștiințându-i despre absențele nejustificate ale copiilor și informându-i cu privire la răspunderile ce le revin în supravegherea copiilor minori.
Deoarece în ianuarie și februarie 2020 au avut loc două incidente (tâlhărie și atac cu armă albă) în apropierea Colegiului Național „Gh. M. Murgoci” din Brăila, au fost intensificate acțiunile Poliției Locale, Poliției Naționale și Jandarmeriei. Un exemplu de succes relevant al acțiunilor de combatere a faptelor violente a avut loc în data de 3 februarie, luni, în jurul orei 19.00, când polițiștii locali au stopat o bătaie în toată regula, între doi elevi ai școlii “Fănuș Neagu” de pe Șoseaua Buzăului și câțiva indivizi care își fac de obicei veacul în fața unității de învățământ. Astfel, o patrulă din cadrul Biroului Rutier al Poliției Locale Brăila a observat, în fața școlii „Fănuș Neagu”, un conflict în desfășurare între mai mulți tineri. La vederea echipajului de polițiști locali, doi dintre tineri au fugit, ceilalți trei implicați în altercație fiind reținuți de echipajul intrat în alertă.
Figura 4.4. Supraveghere școli
„Din primele cercetări s-a constatat că tinerii, cu vârste cuprinse între 17 și 13 ani, nu sunt elevi ai școlii „Fănuș Neagu” și că se aflau în fața unității de învățământ pentru a o așteapta pe o elevă de clasa a VII-a, prietena unuia dintre ei. Ei au intrat în conflict cu doi dintre colegii de clasă ai fetei, altercația fiind observată și de mama fetei, care se afla în zonă. Femeia a reclamat la rândul său echipajului de polițiști locali faptul că a observat altercația și că se teme pentru siguranța fiicei ei.
Cei trei tineri au fost conduși la sediul Poliției Locale Brăila, doi dintre ei, cel de 17, respectiv cel de 15 ani, fiind sancționați contravențional cu câte 200 lei, pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. În cazul celui de-al treilea, în vârstă de 13 ani, având în vedere că părinții acestuia sunt plecați în străinătate, el aflându-se în grija unei bunici, aceasta a fost sancționată contravențional cu suma de 200 lei, pentru neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj. Cei trei tineri au fost predați unui echipaj din cadrul IPJ Brăila în vederea continuării cercetărilor”.
În zona perimetrală a unităților de învățământ au fost legitimate 115 persoane în anul 2019.
Împotriva unui număr de 72 persoane s-au luat măsuri sancționatorii cu amenzi în cuantum de 16.550 lei, astfel:
– 10 persoane au fost sancționate cu amenzi în valoare de 4.450 lei pentru pătrunderea fără drept în incinta unităților de învățământ, conform Legii nr.61/1991;
– 11 persoane au fost sancționate cu amenzi în valoare de 2.200 lei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice în perimetrul unităților de învățământ, conform Legii nr.61/1991;
– pentru traversarea străzii prin locuri nepermise au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale în valoare de 2.320 lei conform O.U.G. nr. 195/2002;
– pentru staționarea autovehiculelor pe trotuare, împiedicând circulația pietonilor, au fost aplicate 12 sancțiuni contravenționale în valoare de 3.480 lei conform O.U.G. nr. 195/2002;
– pentru fumatul în incinta unităților de învățământ au fost aplicate 6 sancțiuni contravenționale în valoare de 600 lei conform Legii nr. 349/2002, modificată prin Legea nr. 15/2016;
– pentru consumul băuturilor alcoolice pe domeniul public în zona adiacentă instituțiilor de învățământ au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale în valoare de 2.100 lei conform Legii nr. 61/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– pentru vânzarea produselor agroalimentare în alte locuri decât cele stabilite de primărie (în zona adiacentă instituțiilor de învățământ) au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale în valoare de 1.400 lei conform Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite
Polițiștii locali au organizat și desfășurat 12 ședințe în instituțiile de învățământ arondate, din care:
– 5 pe teme de ordine și liniște publică;
– 7 pe teme de siguranță rutieră.
Figura 4.5. Persoane care consumă alcool în apropieea unităților de învățământ
în cadrul manifestărilor cultural – artistice și sportive, lucrătorii Poliției Locale, au participat la asigurarea măsurilor de ordine publică pe raza municipiului Brăila la un număr de 97 evenimente cultural-artistice, precum: Festivalul etniilor; Festivalul muzicilor militare; Festivalul Florilor; Festivalul Berii Timișoreana; Festivalul Dulciurilor; Târgul de Carte; Zilele Dunării; Izvorul Tămăduirii; Botezul Domnului (Boboteaza); Învierea Domnului (Paștele); Zilele Brăilei; Târgul de Toamnă.
Pentru prevenirea și combaterea violenței cu ocazia desfășurării competițiilor sportive polițiștii locali au participat la asigurarea măsurilor de securitate pentru desfășurarea în bune condiții la un număr de 65 competiții sportive (baschet, handbal, dirt track, ciclism, automobilism).
în colaborare cu Poliția Municipiului Brăila au fost efectuate 19 acțiuni comune împreună cu lucrători din cadrul Poliției Municipiului Brăila – Biroul Proximitate, acțiunile vizând: prevenirea și combaterea infracțiunilor stradale; reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ; asigurarea fluenței și siguranței traficului în domeniul circulației rutiere; eradicarea vagabondajului și cerșetoriei; combaterea comerțului stradal ilicit.
în colaborare cu Inspectoratul Județean de Jandarmi Brăila. Cu ocazia manifetărilor cultural artistice, sportive și religioase organizate la nivel local, polițiștii locali din cadrul Serviciului Ordine Publică colaborează permanent în cadrul dispozitivelor comune împreună cu reprezentanții Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila. Astfel în perioada analizată s-a participat la 97 acțiuni comune împreună cu Jandarmeria Brăila.
în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dunărea” Brăila. În anul 2019 au fost efectuate 9 acțiuni comune împreună cu reprezentanții I.S.U. „Dunărea” Brăila vizând: măsuri de prevenire a incendiilor pe timpul igienizărilor de primăvară; măsuri de prevenire pe timpul sărbătorilor religioase; reguli și măsuri ce trebuie luate în cazul producerii unor incendii la locuințe; acțiune împreună cu Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în cazul producerii unui seism în zona de competență.
În cazul acestor acțiuni s-au împărțit pliante și s-au purtat discuții cu cetățenii pe tema pericolului existent în cazul folosirii focului deschis și a instalațiilor de ardere nesupravegheate.
împreună cu alte instituții de interes public. Împreună cu Garda de Mediu s-au efectuat 6 verificări comune pe raza municipiului Brăila, fiecare din cele două unități luînd măsuri conform atribuțiilor acestora. S-au efectuat verificări cu reprezentanții Agenției de Mediu a municipiului Brăila în cadrul a 8 sesizări de pe raza municipiului Brăila. Am participat la 13 anchete sociale la solicitarea Direcției de Asistență Socială a municipiului Brăila. S-au înaintat 13 adrese privind efectuarea unor anchete sociale în familiile unde minorii erau nesupravegheați sau trimiși la cerșit de către părinți sau tutorii lor legali.
Totodată începând cu data de 01.01.2019 se asigură ordinea și liniștea publică cu doi polițiști locali în ziua de marți a fiecărei săptămâni, în intervalul orar 13:00 – 16:00, pentru menținerea unui climat optim în cadrul instituției pe timpul audiențelor și anchetelor sociale.
Împreună cu Direcția de Sănătate Publică Brăila am acționat în comun pentru soluționarea a 18 reclamații înregistrate luându-se măsurile legale ce se impuneau potrivit competențelor fiecărei instituții în parte.
Împreună cu S.U.P. „Seroplant” Brăila am efectuat 297 de acțiuni în comun pentru toaletarea arborilor aflați pe domeniul public și privat al Municipiului Brăila precum și plantarea materialului dendrofloricol.
Împreună cu Direcția Sanitar-Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Brăila am acționat în comun începând cu luna ianuarie 2019 cu reprezentanții instituției respective în 8 acțiuni privind respectarea condițiilor sanitar veterinare și de siguranța a alimentelor.
Am efectuat 75 de acțiuni împreună cu lucrătorii S.C. Administrația Piețelor și Târgurilor S.A. Brăila vizând respectarea normelor legale privind desfășurarea comerțului stradal și a activităților comerciale, a condițiilor și locurilor de desfășurare a activităților de comerț.
În fiecare zi de duminică când se desfășoară activități comerciale la Oborul Brăila și Piața de păsări polițiștii locali au asigurat ordinea publică în punctele enumerate mai sus iar în situația aglomerărilor de autovehicule, în special la Târgul Obor s-a efectuat și fluidizarea circulației prin polițiștii locali rutieri.
În perioada analizată au fost efectuate 71 acțiuni împreună cu reprezentanții S.C. BRAICAR S.A. pentru depistarea persoanelor care călătoresc fraudulos fără a deține bilet sau legimație de călătorie, asigurând totodată ordinea și liniștea publică pe mijloacele de transport în comun.
paza obiectivelor de interes public local. Structura de pază obiective și transport valori, a acționat pentru asigurarea pazei și siguranței bunurilor și valorilor împotriva unor acțiuni ilicite și a ordinii publice, la 8 obiective aparținând Primăriei Municipiului Brăila, 5 obiective de interes public privat, a securității transporturilor de valori de la centrele de încasări din municipiu la caseria centrală și la Trezoreria Brăila precum și la C.U.P. Dunărea, stabilite de Consiliul Local Municipal Brăila.
Figura 4.6. Sancțiuni aplicate de Poliția Locală Brăila și valoarea acestora pentru anul 2019 privind păstrarea ordinii și liniștii publice
Serviciul Dispecerat, Monitorizare Video și Pază Obiective de Interes Public Local este o componentă de bază, specializată, de analiză, concepție și execuție din cadrul Poliției Locale Brăila și are în componență:
Compartimentul Dispecerat al Poliției Locale Brăila încadrat 100% cu polițiști locali;
Compartimentul Supraveghere și Monitorizare Video al Municipiului Brăila și Monitorizare Unități Școlare încadrat 100% cu polițiști locali;
Compartimentul Pază Obiective de Interes Public Local și Transport Valori încadrat cu 100 % guarzi, un guard este în concediul paternal.
Serviciul Dispecerat, Monitorizare Video și Pază Obiective de Interes Public Local a îndeplinit următoarele responsabilități principale:
coordonarea activităților efectivelor Poliției Locale aflate în serviciu și a intervenției la evenimentele produse în Municipiul Brăila sau la obiectivele de interes public asigurate cu pază, precum și primirea/rezolvarea reclamațiilor/sesizărilor cetățenilor din municipiu;
creșterea siguranței și securității cetățenilor în zonele supravegheate și monitorizate din Municipiul Brăila (intersecții, școli, parcuri, cimitire, zone comerciale, alte zone cu potențial de risc);
asigurarea pazei și siguranței bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite la obiectivele de interes public local și privat, stabilite de Consiliul Local al Municipiului Brăila;
asigurarea ordinii și liniștii publice la obiectivele asigurate cu pază;
asigurarea pazei și securității transporturilor de valori de la centrele de încasări din municipiu, la casieria centrală și la Trezoreria Brăila, precum și la C.U.P. Dunărea.
Compartimentul Dispecerat al Poliției Locale Brăila în perioada analizată a acționat pentru:
coordonarea activității personalului care asigură paza și ordinea publică în municipiu și a intervenției la evenimentele care au avut loc;
menținerea unei legături optime între conducerea instituției și personalul aflat în serviciu, precum și a transmiterii oportune a dispozițiilor acestora;
primirea/rezolvarea reclamațiilor/sesizărilor telefonice ale cetățenilor din municipiul Brăila;
efectuarea de verificări în bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne în condițiile legii la solicitarea polițiștilor locali aflați în teren;
paza și securitatea armamentului, a bunurilor și materialelor din instituție.
În anul 2019 Dispeceratul Poliției Locale a preluat telefonic un număr de 1.382 de sesizări/reclamații de la cetățenii municipiului Brăila, astfel:
609 sesizări, pentru încălcarea prevederilor ,,Regulamentului și a Caietului de sarcini de administrare a parcărilor” de pe raza municipiului Brăila conform H.C.L.M nr. 71/2019;
227 sesizări, pentru încălcarea prevederilor legii nr.61/1991 republicată și modificată, privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice; (apelarea la mila publicului în mod repetat, consumul de băuturi alcoolice în locuri publice, neautorizate în acest sens, tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă, refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, la cererea polițiștilor locali);
175 sesizări, pentru încălcarea prevederilor “Normelor de Gospodărire” pe teritoriul municipiului Brăila, conform H.C.L.M nr. 5/2003;
16 sesizări, pentru încălcarea prevederilor Leg.nr. 54/2012, privind “Desfășurarea activităților de picnic”;
215 sesizări, pentru încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 195/2012 privind circulația pe drumurile publice de pe raza municipiului Brăila;
6 sesizări, pentru încălcarea prevederilor H.C.L.M. Brăila nr. 54/2016 modificat de H.C.L.M. Brăila nr. 717/2018 privind “Aprobarea Regulamentului Serviciului Public de Salubrizare a Municipiului Brăila”;
3 sesizări privind încălcarea prevederilor H.C.L.M. Brăila nr.248/2008 modificat de H.C.L.M. Brăila nr. 254/2016 referitoare la interzicerea expunerii de produse în vederea vânzării pe terenuri aparțințnd domeniului public și privat al municipiului Brăila;
10 sesizări, pentru încălcarea prevederilor H.C.L.M. Brăila nr. 19/2014 “Regulamentul privind responzabilizarea deținătorilor de câini din municipiul Brăila”;
3 sesizări, pentru încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 55/2002 privind “Regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi”;
26 sesizări, pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 50/1991, privind “Autorizarea lucrărilor de construcție”.
7 sesizări, pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 421/2002 privind Regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al municipiului Brăila;
2 sesizări, privind încălcarea prevederilor Legii nr. 349/2002 modificată de Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
1 sesizare, privind încălcarea prevederilor H.C.L.M. Brăila nr. 103/2008 privind parcarea vehiculelor grele pe raza teritorială a municipiului Brăila;
24 sesizări, privind persoane fără adăpost;
22 sesizări, CUP Dunărea, pentru intervenții avarii;
9 sesizări, privind copaci căzuți pe domeniul public;
6 sesizări, privind surpări în carosabil;
8 sesizări, privind incendii;
4 sesizări, privind persoane cazute pe trotuar;
3 sesizări, privind stâlpi iluminat căzuți;
2 sesizări, privind ruperea unui cablu amplasat pe domeniul public;
1 sesizare, privind panou publicitar căzut;
1 sesizare, privind săpături în carosabil;
1 sesizare, privind un zid prăbușit pe țeava de gaze;
1 sesizare, privind existența pe domeniul public a unui cadavru de animal (porc).
Compartimentul Monitorizare Video al Municipiului și Monitorizare Unități Școlare Brăila
Dispeceratul de Supraveghere și Monitorizare Video al Municipiului Brăila element al dispozitivului de ordine publică și pază, a acționat în scopul supravegherii și monitorizării imaginilor provenite de la cele 274 camerele video amplasate în cele 72 de zone de pe raza Municipiului Brăila în intersecții, școli, parcuri, cimitire, zone cu potențial de risc, zone de agrement etc., pentru realizarea următoarelor obiective:
creșterea siguranței securității cetățenilor în spațiile publice supravegheate și monitorizate;
monitorizarea și fluidizarea traficului rutier în zonele supravegheate;
asigurarea intervenției rapide în cazul producerii unor încălcări ale legii;
caracterul preventiv menit să descurajeze infracționalitatea;
obținerea, centralizarea și stocarea imaginilor ce pot fi folosite ca probe juridice;
monitorizarea și gestionarea serviciilor publice din zonele supravegheate, precum: salubrizarea, deszăpezirea, reparații la infrastructură etc.
Figura 4.7. Constatări infracțiuni datorate sistemului de monitorizare video în anul 2019
Figura 4.8. Captură video camere plasate în Parcul Monument
Soluționarea petițiilor, sesizărilor și reclamațiilor
În cursul anului 2019 au fost înregistrate un număr de 3.006 sesizări și reclamații.
Figura 4.9. Ponderea sesizărilor din anul 2019 pe categorii
Acestea au curprins o gamă largă de aspecte din competența lucrătorilor instituției noastre: tulburarea ordinii și liniștii publice, păstrarea normelor de curățenie, protecția spațiilor verzi, animale de companie, evidența persoanei, utilizarea spațiilor de folosință comună, construcții fără autorizații, respectarea regulilor de transport persoane și marfă, regimul parcărilor publice etc.
La nivelul lunii februarie 2020, au mai fost date sancțiuni pentru:
refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identității sale sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea justificată a organelor de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost depistate și sancționate contravențional 5 persoane cu amenzi în valoare de 2.500 lei. L.I., în vârstă de 46 ani, din Brăila a primit o amendă în valoare de 500 lei pentru neprezentarea la sediul Poliției Locale Brăila în urma invitației emisă în urma încălcării de către acesta a prevederilor H.C.L.M. Brăila nr.721/2019.V.Fl.-D., în vârstă de 21 ani, din Brăila a fost sancționat cu amendă în valoare de 500 lei, deoarece în calitate de proprietar al autovehiculului marca Mercedes-Benz a refuzat să se prezinte la sediul Poliției Locale, la invitația justificată a polițiștilor locali, în vederea clarificării situației privind încălcarea prevederilor H.C.L.M. nr.721/2019. L.E., în vârstă de 59 ani, din Brăila a primit amendă în valoare de 500 lei, deoarece în calitate de proprietar al autovehiculului marca Mercedes a refuzat să se prezinte la sediul Poliției Locale, la invitația justificată a polițiștilor locali, în vederea clarificării situației privind încălcarea prevederilor O.U.G. nr.195/2002(R).
pătrunderea cu încălcarea normelor legale de acces în instituțiile publice, a fost depistat și sancționat contravențional numitul M.-F., în vârstă de 46 ani, din Brăila – cu amendă în valoare de 1.000 lei – pentru pătrunderea fără drept în incinta Stadionului Municipal din Parcul Monument.
tulburarea fără drept a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă, a fost depistat și sancționat contravențional numitul R.-Ș., în vârstă de 19 ani, din Brăila – cu amendă în valoare de 500 lei – fiind depistat pe str.Roșiorilor, în fața restaurantului „Carul cu Flori”, tulburând liniștea publică prin zgomote și larmă.
De la data intrării în vigoare a Decretului privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și a Ordonanțelor militare, Poliția Locală, Poliția Națională și Jandarmeria și-au intensificat acțiunile. Astfel, în perioada 16 martie – 28 aprilie, au fost aplicate 6.268 de sancțiuni, în valoare 14.059.720 lei, dintre care 5.113 pentru nerespectarea interdicțiilor privind deplasarea au fost aplicate, în valoare de 12.657.805 lei. La nivelul municipiului, în perioada 16 martie – 28 aprilie, au fost înregistrate la Poliția Municipiului Brăila 4.237 de sancțiuni, în valoare de 8.780.070 lei, iar pentru perioada 1-3 mai s-au mai aplicat sancțiuni în cuantum de 1 milion de lei.
Figura 4.10. Filtre ale Poliției Locale, Poliției Naționale și ale Armatei pe principalele artere rutiere
Pentru nerespectarea măsurilor de izolare și carantină au fost date doar 35 de sancțiuni, în valoare de 124.000 lei, în vreme ce pentru nerespectarea interdicțiilor privind deplasarea au fost 5.113 sancțiuni, în valoare de 12.657.805 lei.
Numai în municipiu, totalul sancțiunilor contravenționale aplicate în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronaviruslui SARS – CoV 2, în perioada 16 martie – 28 aprilie, este de 4.237, în valoare de 8.780.070 lei. De aici rezultă că mare parte a persoanelor sancționate că nu ar fi respectat prevederile Ordonanțelor Militare au fost depistate în municipiu.
Din totalul sancțiunilor, 19 au fost pentru nerespectarea măsurilor de izolare și carantină – valoare de 92.000 lei, alte 3.329 pentru nerespectarea interdicțiilor privind deplasarea – în valoare de 7.800.370 lei, la care se adaugă alte sancțiuni contravenționale la legea nr. 61/1991 în contextul Covid 19 – număr sancțiuni 889, în valoare de 887.700 lei.
Figura 4.11. Acțiuni întreprinse de Poliția Locală, Poliția Națională și Armată pe perioada stării de urgență
Pentru week-end-ul 1 – 3 mai s-au mai aplicat alte câteva sute de sancțiuni în valoare totală de peste un milion de lei, adică încă 200.000 de euro. Astfel, în perioada 01 – 03 mai, au fost executate 550 de misiuni specifice, în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID – 19. Astfel, s-a verificat modul de respectare a măsurilor și interdicțiilor de deplasare în cazul a 2.775 de persoane și au fost supuse controalelor 89 de societăți comerciale pentru a se asigura suspendarea activității. În urma activităților desfășurate, au fost întocmite două dosare penale pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals și au fost aplicate 594 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 1.000.000 de lei. Dintre sancțiunile contravenționale aplicate, 500 au fost pentru nerespectarea măsurii privind restricționarea circulației, în conformitate din Ordonanța Militară nr. 3/2020.
În plus, polițiștii brăileni au desfășurat și 28 de acțiuni punctuale, în cadrul cărora au fost legitimate 4.493 de persoane, oprite în trafic și verificate peste 3.000 de autovehicule. Totodată, aceștia au constatat 490 de contravenții, pentru care au aplicat sancțiuni în valoare totală de peste 900.000 de lei.
CAPITOLUL 5. CONCLUZII
Lucrarea de licență „Rolul administrației publice locale în administrarea unui climat de ordine și liniște publică” a reprezentat o trecere în revistă a ceea ce este și a ceea ce reprezintă această instituție, modul în care este organizată și care sunt legile care-i guvernează activitatea.
Poliția Locală e o instituție aflată în ograda autorităților locale și reglementată tot de acestea, nu de Ministerul Afacerilor Interne. Are anumite competențe, stabilite prin Legea 155/2010, așa cum am văzut și pe parcursul acestei lucrări de licență.
În opinia cetățenilor care sâvărșesc abateri de la litera legii s-a încetățenit ideea că polițistul local nu este un polițiest cu drepturi depline, iar că atribuțiile acestuia se limitează doar la a menține liniștea și ordinea publică. Însă, așa cum am văzut pe parcursul acestei lucrări, atribuțiile unui agent din cadrul Poliției Locale sunt mult mai complexe și vizează mult mai multe aspecte, desi eu, raportându-mă la titlul lucrării m-am referit, în mod preponderent, la rolul pe care îl are polițistul local în menținerea ordinii și liniștii publice.
Este necesară clarificarea imaginii polițistului local cu privire la atribuțiile și competențele acestuia în a aplica sancțiuni pentru încălcarea diverselor acte legislative.
Pentru realizarea atribuțiilor profesionale, polițistul acționează în parteneriat cu populația, acordă asistență de specialitate și prestează servicii în concordanță cu atribuțiile legale.
Polițistul este obligat să răspundă la orice solicitare legitimă a cetățenilor și să nu aducă prejudicii imaginii instituției pe care o reprezintă prin comportament și atitudini neconforme cu statutul său profesional.
De asemenea, el trebuie să fie loial, să acționeze cu imparțialitate, să fie disciplinat, demn să apere prestigiul profesiei și să exercite, toate prerogativele și îndatoririle specifice funcției pe care o deține.
Măsurile polițienești vizează în mod concret intervenția legală a polițistului în vederea elucidării suspiciunilor apărute cu privire la identitatea persoanelor, scopul prezenței la un anumit moment într-un loc anume, la proveniența unor bunuri deținute.
În cazurile urgente, flagrante sau de pericol omul legii este obligat să intervină imediat putând recurge chiar la folosirea forței și a mijloacelor din dotare, cu respectarea principiilor generale enumerate anterior.
Prin cazuri urgente înțelegem acele situații în care trebuie să se intervină imediat pentru stoparea acțiunii făptuitorului unei infracțiuni, amânarea sau neintervenția putând pune în pericol viața, integritatea corporală a persoanelor, proprietatea publică sau privată.
BIBLIOGRAFIE
Publicații
Alexandru, I., Introducere în teoria administrației publice, Editura Sylvi, București, 1997.
Bălan, E., Instituții administrative, Editura. Beck, București, 2008.
Brezoianu, D., Oprican, M., Administrația publică în România, Editura C.H. Beck, București, 2008.
Constantiniu, Florin, File din istoria Poliției Române, discurs martie 2009.
de Laubadere, A., Traité de droit administratif, 6-éme édition, vol. I, L.G.D.J., Paris, 1973.
Guțu, G., Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
Herseni, T., „Sociologie și administrație”, în Buletinul Afacerilor Interne, nr. 3/1942, București, pp. 469-476.
Iorgovan, A., Tratat de drept administrativ, Vol. I, Editura All Beck, București, 2001.
Iovănaș, I., Drept administrativ și elemente ale științei administrative, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.
Manda, C., Știința administrației, ed. a 2-a, Editura Luminex, București, 2007.
Muraru, I., Drept constituțional și instituții politice, Editura Naturismul, București, 1992.
Negulescu, P., Tratat de drept administrativ, vol. I, Principii generale, Ediția a IV-a, Editura Marvan, București, 1934
Nicola, I., Drept administrativ – curs universitar, Sibiu, 2007.
Petrescu, R.N., Drept administrativ, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004.
Pișleag, Țuțu, Acțional și operațional în ordinea publică, Eseuri, București, 2002
Preda, M., Autoritățile administrației publice. Sistemul constituțional român, Editura Lumina Lex, București, 1999.
Profiroiu, A., Bazele administrației publice, Editura Economică, București, 2004.
Rivero, J., Droit administratif, 2-éme édition, Dalloz, Paris, 1967.
Stoicescu, N., Sachelarie, O., Georgescu, V.Al., Instituții feudale în Țările Române, dicționar, București, Editura Academiei R.S.R., 1988.
Tabără, V., Administrație publică, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2007.
Vida, I., Puterea executivă și administrația publică, RA Monitorul Oficial, București, 1994.
Vîntu, I., Anghene, M., Străoanu, M., Organele administrației de stat în R.S.R., Editura Academiei, București, 1971.
*** Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Române, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, București, 2016.
Legislație
Constituția României.
Legea nr.155/2010, Legea Poliției Locale actualizată și republicată.
Legea nr. 554/2004 – legea contenciosului administrativ
Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publicerepublicată.
OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor actualizată 2019 prin Legea 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale
Legea nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române republicată.
Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Ordonanța de Urgență nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne actualizată.
OUG nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ.
Hotărârea nr. 1.332 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale actualizată.
Surse Internet
***http://www.primariabraila.ro/Documente%20Portal/StrategiiDezvoltare/SIGURANTA%20CETATEANULUI.pdf.
***https://b.politiaromana.ro/ro/informatii-generale/scurt-istoric.
***https://centenar.infocons.ro/institutii-2/politia-romana/
***https://www.politialocalabraila.ro/documente/organigrama.pdf
***https://www.politialocalabraila.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=22&Itemid=183.
***https://www.politialocalabraila.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=29&Itemid=191
***https://www.politiaromana.ro/ro/informatii-generale/scurt-istoric.
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ROLUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ÎN ADMINISTRAREA UNUI CLIMAT DE ORDINE ȘI LINIȘTE PUBLICĂ [303523] (ID: 303523)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.